stima de sine

STIMA DE SINE

Definiii comportamentale

1. Incapacitatea acceptrii complimentelor.

2. Verbalizarea remarcilor negative despre sine; imaginea unei persoane neatractive, fr valoare, cu capaciti intelectuale reduse, ratat, o povar pentru cei din jur, neimportant; asumarea foarte uor a vinei.

3. Refuzul contactului cu adulii sau prietenii.

4. Cutarea excesiv de a plcea sau sau de a atrage atenia i de a fi ludat / recunoscut de aduli i prieteni.

5. Neputina identificrii sau acceptrii caracteristicilor pozitive sau a propriilor ndemnri.

6. Frica de respingere de ctre ceilali, mai ales n cadrul grupului de prieteni.

7. Reacii negative dentnd cutarea captrii ateniei celor din jur.

8. Dificulti n a refuza vreun lucru n faa altora; frica de a nu fi plcut de ctre cei din jur.

Obiective pe termen lung

1. Creterea ncrederii n sine.

2. Continuarea construirii unei imagini de sine pozitive.

3. Demonstrarea imbuntirii imaginii de sine prin acceptarea complimentelor, identificarea caracteristicilor personale pozitive, posibilitatea de a spune nu altora, absena remarcilor negative despre sine.

4. Meninerea ncrederii c el / ea poate fi iubit() de ctre cei din jur i capabil().

Obiective pe termen scurt

1. .Verbalizarea contiinei crescnde n faa remarcilor negative despre sine.

2. Tendina de reducere a frecvenei apariiei remarcilor descriptive negative.

3. Tendina de reducere a verbalizrii fricii de respingere conlucrate cu creterea afirmaiilor de autoacceptare.

4. Identificarea propriilor pri pozitive i a ndemnrilor.

5. Dezvoltarea abilitilor de identificare i manifestare a sentimentelor.

6. Creterea frecvenei contactului vizual direct cu interlocutorul.

7. Identificarea rezultatelor pozitive ce ar putea mbunti imaginea de sine.

8. Dezvoltarea abilitii de a identifica i enuna verbal propriile nevoi.

9. Recunoaterea verbal sau n scris a ctigurilor colaterale unor comportamente negative.

10. Asumarea responsabilitii pentru activitile zilnice de autongrijire specifice vrstei.

11. ntocmirea unei liste a ceea ce ar putea face el / ea pentru a-i construi o imagine de sine pozitiv i moduri de implementare pentru fiecare,

12. Recunoaterea pozitiv i acceptarea verbal a laudei i complimentelor.

13. Dezvoltarea unor mesaje autoreflexive pozitive n ncercarea de a crete ncrederea n sine.

14. Identificarea de ctre prini a modurilor specifice prin care ar putea ajuta la dezvoltarea imaginii pozitive despre sine a clientului.

15. Verbalizarea unor ateptri realiste din partea prinilor n privina clientului.

16. Verbalizarea de ctre prini a ncurajrilor acordate clientului n formarea ncrederii n sine.

17. Creterea frecvenei de a vorbi cu ncredere n diferite situaii sociale.

Intervenii terapeutice

1. Confruntarea i redirecionarea remarcilor negative despre sine ale clientului.

2. Asistarea clientului n a deveni contient de felul n care i exprim sentimentele negative n legtur cu propria persoan.

3. Probarea interaciunii dintre client i prinii acestuia n timpul edinelor cu familia i redirecionarea oricrui model de interaciune sau oricrei metode de impunere a disciplinei care ar putea avea repercursiuni negative asupra clientului.

4. Referina ctre un grup cu grad mare de aprecieri pozitive.

5. Cerrea adresat clientului de a face o afirmaie pozitiv despre sine n fiecare zi i nregistrarea ei ntr-un tabel sau jurnal.

6. Direcionarea clientului ctre construirea unor enunuri autoreflexive pozitive ca un mod de recunoatere a imaginii despre sine i a caracteristicilor ei.

7. Alctuirea mpreun cu clientul a unei liste de afirmaii pe care ar putea s o citeasc de trei ori pe zi.

8. Reluarea n mod verbal a folosirii enunurilor pozitive proprii clientului.

9. Ajutorul acordat clientului n stabilirea de contacte vizuale cu interlocutorul.

10. Direcionarea clientului ctre stabilirea contactului vizual n timpul discuiilor cu terapeutul, cu profesorii la coal sau cu prinii.

11. Selectarea unor exerciii de mbuntire a imaginii despre sine (culegeri ca The Building Blocks of Self-Esteem Shapiro) sau ntocmirea unor exerciii proprii.

12. Folosirea jocurilor terapeutice ca Vorbind, simind, fcnd sau The Ongame pentru a promova contientizarea propriilor sentimente.

13. Educarea clientului n vederea identificrii sentimentelor de baz.

14. Folosirea tehnicilor terapeutice de rol pentru a identifica cauzele imaginii negative despre sine a clientului.

15. Folosirea jocurilor de rol i repetiiilor comportamentale pentru mbuntirea comportamentului social al clientului.

16. Asistarea clientului n dezvoltarea capacitii de identificare i verbalizare a propriilor nevoi.

17. Organizarea unor edine cu familia pe parcursul crora clientul i exprim propriile nevoi familiei i invers.

18. Folosirea povestirilor terapeutice n scopul identificrii sentimentelor i nevoilor proprii clientului.

19. Folosirea tehnicii de programare neurolingvistic sau a unor metode de redirecionare, m care mesajele privind imaginea de sine sunt schimbate n mesaje pozitive.

20. Asistarea n vederea reducerii fricii de respingere.

21. Asistarea clientului i familiei n identificara i implementarea responsabilitilor zilnice ale clientului. Monitorizarea ducerii lor la bun sfrit i acordarea unui feed-back verbal pozitiv atunci cnd este cazul.

22. Discutarea i interpretarea incidentelor de abuz (emoional, fizic sau sexual) , precum i identificarea impactului asupra sentimentelor clientului i a imaginii despre sine.

23. Asistarea clientului n recunoaterea prerilor distorsionate, negative despre propria persoan i desptre lume.

24. Reluarea unor mesaje realiste, pozitive folosite de ctre client n interpretarea evenimentelor.

25. Direcionarea prinilor spre cursuri de specialitate; discutarea aplicrii unor tehnici achiziionate n timpul acestor cursuri.

26. Asistarea n alctuirea i implementarea de ctre prini a modalitilor specifice de construire a imaginii pozitive dspre sine a clientului.

27. Direcionarea prinilor ctre implicarea clientului n activiti de construire apersonalitii (cercetai, tabere experimentale, muzic, sport, grupuri de tineret, programe specifice)

28. Explorarea ateptrilor familiei i direcionarea lor, dac este necesar, ctre prile realiste.

Sugestii pentru diagnostic

Axa 1:

4. Sindrom distemic

1. Deficit de atenie / Sindromul hiperactvitii / Tipul predominant hiperactiv impulsiv

23. Fobie social

266.xx Sindromul depresiei acute

21. Anxietate n cazul divorului

2. Anxietate generalizat

V61.21 Abuzul fizic al copilului, 996.54 Victima

V61.21 Abuzul sexual al copilului 995.53 Victima

90. Dependena de alcool

30. Dependena de canabis

Axa 2:

317. Retardare mintal minor

V62.89 Funcionare intelectual minor / la limit

9. Diagnostic difereniat

V71.09 Fr diagnostic

DISFUNCTIILE SOMNULUI - INSOMNIE

Diferente comportamentale

1. Stress emotional (ex. Plansul, plecarea din pat sa trezeasca parintii dorinta de a dormii cu parintii) acestae insotesc dificultatea de a adormi.

2. Dificultati in adormire sau de a sta adormit fara cerinte suficiente adresate parintilor . 3. Stres (plans, strigatul dupa parinti, batai accelerate ale inimii sau frica de a se culca la loc) rezultand din

trezirea brusca de mai multe ori dintr-in cosmar cunoscand bine detaliile legate de el sau ea sau altele.

4. Incidente repetate de a parasi patul si a merge pin casa in stare de somn dar cu ochii deschisi , fara nici o mimica a fetei ,fara sa vorbesti sau sa raspunzi si sa ai amnezii camd te trezestisi .

5. Sa te trezesti brusc panicat fara sa ti amintesti ce ai visat 6. Atacuri involuntare ale somnului care apar zilnic in timpul starilor de slabiciune insotite de pierderea

fortei si/sau REMvise sau paralizii la inceputul sau sfarsitul somnului.

7. Insomnii sau hipersomnii de care se plange un client fata de programul normal de somn. 8. Sonmul prelungit si/sau dormitul excesiv in timpul zilei care nu are ca rezultat o revigorare, ci din contra

oboseala.


1. Sa adormi calm si sa dormi fara sa simti nevoia przentei unui adult. 2. Sa te simti energic in timpul zilei. 3. blocarea stresului care provoaca cosmarurile. 4. Stoparea trezirilor bruste si intoarcerea la un somn calm si linistit 5. Restabilirea somnului placut fara mersul in somn.


1. Identificarea formelor de stres si asocierea lor cu somnul.(1, 6, 11) 2. Comunica starile depresive si gandeste-te la cauze.(2, 5, 6, 15, 16, ) 3. Exprima si descrie traumele emotionale care te afecteaza in timpul somnului.(3, 5, 6, 7, 8) 4. Descrie cosmarurile.(1, 3, 4) 5. Marturiseste abuzurile sexuale. 6. Ramai singur in dormitor fara sa-ti fie frica.(5, 6, 7, 8, 9). 7. Urmareste un program de somn. (9, 10, 13) 8. Parintii concep o serie de exercitii menite sa limiteze comportamentul manipulator al copilului.(9, 10, 13) 9. Parintii identifica sursele de conflict sau stres din familie. .(11, 12) 10. Parintii insista pe o ora de culcare a copilului stabilita intr-o sesiune de terapie.(11, 12) 11. Parintii exprima conflictele aparute in familie.(13) 12. Clientul si parintii coopereaza in obtinerea unui rezultat la un examen psihologic.(14) 13. Sa ia tratamentul prescris de psiholog pt a ajuta la problemele de somn.(2, 3, 15, 16) 14. Practica sedinte de relaxare a musculaturii.(17 ,18) 15. Utilizeaza antrenament biofeedback pentru a spori tehnicile de relaxare. (17 ,18) 16. Spune daca ai facut abuz de medicamente si si daca este necesar asuma ti responsabilitatea pentru

dependenta.(18)

Interventii terapeutice

1. Evalueaza rolul zilnic al stresului in viata clientului. 2. Evalueaza rolul depresiei in turbulentele de somn.

3. Verifica daca exista evenimente traumatice recente care-i intervin somnului. 4. Probeaza natura viselor urate si relatia lor cu stresul zilnic. 5. Exploreaza posibilitatea abuzului sexual asupra clientului care nu au fost dezvaluite. 6. Utilizeaza terapia pin joaca pentru a evalua si rezolva problemele emotionale. 7. Intercepteaza comportamentul de joaca a clientului cu vedere asupra sentimentelor lui fata de

familie.

8. Evalueaza frica clientului de a ramane singur in dormitor (origine si severitate). 9. Predai clientilui tehnici cognitive pentru a scapa de frici. 10. Intalneste-te cu parintii pentru a-i ajuta sa stabileasca limite ferme de ore de culcare in ciuda tehnicii

manipulative a copilului.

11. Intalneste-te cu familia pentru a evalua nivelul de tensiune si conflict si efectul acestuia asupra somnului clientului.

12. Tine sesiuni de terapie cu familia pentru a rezolva conflictele si sa reduci tensiunea din familie. 13. Intalneste-te cu clientul si parintii pentru a stabili ora de culcare. 14. Indruma clientul la un psiholog care sa elimine cauzele mentale si paranormale cu privire la

turbulentele din somn.

15. Prescrie medicamente antidepresive pentru somnul linistit al clientului. 16. Monitorizeaza clientul pentru a observa efectul medicamentelor. 17. Instruieste clientul pentru sedinte de relaxare a musculaturii cu sauf ara instructiuni inregistrate. 18. Evalueaza contributia medicamentelor sau a abuzului de substante la somnul clientului si daca este

necesar trateaza problema de dependenta.

Sugestii de diagnostic

AXIS I :

1. Dereglarea provocata de anxietatea de separare. 2. Dereglarea comportamentului (rezistenta impotrivire). 3. Hipersomnie primara. 4. Insomnie primara. 5. Dereglarea somnului de noapte. 6. Cosmaruri 7. Teroare in somn 8. Somnambul 9. Stres post-traumatic 10. Depresie majora 11. Distimica 12. Disfunctie bipolara I 13. Disfunctie bipolara II 14. Disfunctie bipolara NOS 15. Disfunctie ciclotimica

AXIS II :

1. Diagnostice diferentiate 2. Fara diagnostic

CONCEPTUL SINUCIGAS/TENTATIVA


1. Gnduri frecvente sau preocupari legate de moarte.

2. Frecventa sau punerea in aplicare a conceptului de sinucidere fara premeditare. 3. Punerea in aplicare a conceptului dup un plan preconceput. 4. Tentative de suicid recente. 5. O istorie a tentativelor de suicid care au avut nevoie de o intervenie profesionala sau familiala la un

anumit nivel (ex. pacient intern, ospiciu, pacient extern, pacient aflat sub supraveghere).

6. Cazuri familiale de depresii si/sau suicid si tendine sinucigae. 7. Depresia, atitudine fara sperana fata de viata, mpreuna cu evenimente recente dureroase care sa

motiveze aceasta atitudine (ex. divorul parintilor, moartea unui prieten sau a unui membru al familiei, decepii in relaii apropiate)

8. Izolarea de societate (retragerea din societate), letargie si indiferenta mpreuna cu dorina de a muri. 9. Model de comportament rebel si autodistructiv (ex. abuz de droguri si alcool, conducere auto imprudenta,

accese de manie violente) care indica o neglijare fata de sigurana personala si o ncercare disperata de a scpa de stresul emoional.


1. Potolirea impulsurilor sinucigae sau a conceptului si ntoarcerea la cel mai inalt nivel precedent de activitate zilnica.

2. Stabilizarea crizei suicidale. 3. Stabilirea intr-un nivel special de grija care sa se adreseze crizei suicidale. 4. Reintroducerea sentimentului de sperana in viata clientului/clientei. 5. Suprimarea dorinei de moarte si ntoarcerea printr-un comportament plcut in activitatile sociale si

interpersonale.

6. Incetarea unui stil de viata periculos si rezolvarea conflictelor emoionale care hrnesc tiparul suicidal.


1. Constatarea gradului de tarie a sentimentelor sinucigae, a frecventei acelor gnduri, si detaliile planului sinuciga.

2. Raportarea unei descreteri in frecventa si intensitate a tendinelor sinucigae. 3. Formularea verbala a unei promisiuni (ca parte a unui contract de prevenire a suicidului) pentru

contractarea terapeutului sau a oricrei surse de ajutor in cazul in care apare un indemn serios ctre vatamare de sine.

4. Asumarea unei obligaii si urmarea tuturor stipulrilor din contract 5. Parintii vor creste sigurana domiciliului prin indepartarea armelor de foc sau a oricror arme letale de la

indemana clientului.

6. Cooperarea cu spitalizarea daca indemnul sinuciga devine incontrolabil. 7. Creterea comunicrii dintre clientul sinuciga si parintii lui/ei in aa fel nct clientul sa se simt prezent

si sa inteleaga asta.

8. Identificarea sentimentelor de tristee, furie si dezndejde, asociat cu un conflict relaional cu parintii. 9. Parintii discuta si inteleg sentimentele clientului de nstrinare si dezndejde. 10. Urmarea corecta a tratamentului medicamentos prescris si raportarea efectelor lui secundare. 11. Restabilirea unui model consistent de nutriie si odihna. 12. Discutarea si intelegerea motivelor tiparului comportamentului auto-distructiv. 13. Raportarea verbala si demonstrarea unui sentiment de speranta mrit. 14. Identificarea aspectelor pozitive, relaiilor si realizarilor din viata lui/ei. 15. A aduce la cunostinta suferina provocata de eecurile romantice sau prieteniilor sociale, care au dus la un

sentiment de cumplita singurtate si respingere. 16. Identificarea ncercrilor precedente euate in care el/ea a ncercat sa rezolve problemele interpersonale,

care au condus in cele din urma la dezndejde. 17. Intarirea reelei de suport social prin initializarea contactelor sociale si participarea la activitati sociale cu

membrii societatii

18. Dezvoltarea mai multor modele de cunoatere pozitiva care sa ajute si sa mentina o perspectiva realista si ajutatoare

19. Dezvoltarea si implementarea unui ritual de penitenta in care clientul care supravietuieste unui incident fatal pentru alii, isi exprima durerea pentru victime si se absolv de responsabilitatea de a fi supravieuit.


1. Evaluarea modului de gndire suicidal al clientului, lund in calcul extinderea modului de gndire, prezenta planurilor principale si a celor de rezerva, ncercri din trecut si istoria familiei. Apoi realizarea unei intervenii favorabile sau trimiterea ctre un specialist.

2. Evaluarea si monitorizarea potenialului sinuciga al clientului intr-o baza de date viitoare. 3. Aducerea la cunostinta familiei clientului si a persoanelor importante a oricror tendine sinucigae.

Solicitarea de supraveghere 24h din 24h pana cnd criza va descrete. 4. Explorarea surselor de durere emoionala de la baza modului de gndire a clientului si adncimea

dezndejdii sale. 5. Smulgerea unei promisiuni din partea clientului ca el/ea va iniia un contact cu un terapeut, pentru ajutor,

daca indemnul sinuciga devine puternic, naintea oricrui comportament auto-vatamator. 6. Furnizare clientului a unui numr de telefon in caz de urgente care sa funcioneze 24h/24. 7. Realizarea unui contact cu clientul, identificnd ce anume o sa fac in momentul in care o sa

experimenteze gnduri sau impulsuri sinucigae. 8. Oferta de a fi disponibil clientului prin telefon in cazul in care apare un indemn care poate periclita viata. 9. Incurajarea parintilor de a ndeprta armele de foc sau oricare arme letale de la indemna clientului. 10. Aranjarea spitalizrii cnd clientul este considerat a fi periculos pentru el insusi. 11. Programarea clientului sa fac testele MMPI (The Minnesota Multiphasic Personality Inventory (MMPI

- este unul dintre testele de personalitate cel mai frecvent folosite n domeniul sntii mentale), BDI si evaluarea rezultatelor precum si a profunzimii depresiei.

12. Intalnirea cu parintii pentru a evalua intelegerea lor asupra cauzelor suferinei clientului. 13. Sondarea sentimentelor de disperare a clientului in privina relaiilor sale cu familia. 14. Reexaminarea ncercrilor precedente ale clientului de a-si rezolva problemele si discutarea noilor

alternative disponibile.

15. Tinerea unor sesiuni de terapie in familie pentru promovarea comunicrii sentimentelor clientului de tristee, durere si manie.

16. Evaluarea nevoi de medicamentaie antidepresiva si aranjarea unei prescripii daca e necesar. 17. Monitorizarea eficacitatii si a conformrii clientului in privina medicamentaiei prescrise. 18. Incurajarea nutriiei si a odihnei normale ca tipar si monitorizarea conformrii. 19. Interpretarea tristeii clientului, a dorinei de moarte sau a rzvrtirii sale ca o expresie a dezndejdii si

neputina (ca un strigat de ajutor). 20. Realizarea unor terapii prin joaca, pentru a explora conflictele emoionale ale clientului, care-l nconjoar

pe el, familia si prietenii sai.

21. Incurajarea clientului de a-si exprima sentimentele in privina comportamentului suicidal, in vederea clarificrii si creterea discernmntului in cauzele si motivele comportamentului.

22. Sprijinirea clientului in identificarea aspectelor optimiste, ncurajatoare in viata sa in momentul actual. 23. Sprijinirea clientului in dezvoltarea strategiilor de a combate modul de gndire suicidal (ex. mai multe

exerciii fizice, mai putina concentrare interioara, implicare sociala crescuta, mai multa exprimare de sentimente).

24. Incurajarea clientului de a apela la prieteni si a participa la activitati sociale imbogatite prin stabilirea implicrii intr-o activitate sociala in fiecare saptamana. Monitorizarea si procesarea experienelor.

25. Incurajarea clientului de a impartasi sentimentele de mhnire in privina ralatiilor apropiate ruinate. 26. Folosirea de repetiii comportamentale, modelare si un rol activ in construirea abilitailor sociale a le

clientului cu prietenii.

27. Incurajarea clientului in lrgirea reelei sociale prin iniializarea unui nou contact social pe saptamana versus agatarea disperata de unul sau doi prieteni.

28. Ajutarea clientului in intelegerea mesajului care intareste sentimentul de disperare si neputina.

29. Identificarea si confruntarea tendinelor catastrofale in procesul de cunoatere a clientului, ngduind o perspectiva mai realista a speranei in fata durerii.

30. Dezvoltarea unui ritual de peniten a clientului care a supravieuit unui incident fatal pentru alii si implementarea acestui ritual..

DEPENDENTA DE SUBSTANTE CHIMICE

Definiri comportamentale:

Schimbare marcanta in comportament, care este, retragerea din familie si din grupul de prieteni apropiati, o pierdere a interesului in activitati, energie scazuta, cresterea somnolentei sau o scadere a

randamentului scolar.

Ameteala si/sau consumul de droguri observat in doua sau mai multe ocazii.

Oscilatii ale dispozitiei.

Absenta de la scoala sau tardivitate in bazele obisnuite.

Schimbarea de la un grup nobil catre unul orientat vizibil catre consumul de substante chimice.

Imagine de sine scazuta, descrierea sinelui ca un ratacit sau esuat, stabilirea rara a contactului vizual atunci cand se discuta cu alte persone.

Conceptie predominant negativa sau ostila despre viata si despre ceilalti oameni.

Detinerea substantei parafernalina.

Intelegere fata de a fura alcool dintr-un magazine sau fata de a fura din casele prietenilor ori a parintilor.

Arest pentru MIP( Minor in Posesie) OUIL/DUIL, sau acuzatii de stare de ebrietate ori turbulenta.

Dependenta de substante chimice in istoricul familiei.

Relatare personala de a avea o dispozitie schimbatoare datorata folosirii substantelor pana la un nivel ridicat.

Scopuri pe termen lung:

Confirmarea sau excluderea existentei unei dependente de substante chimice.

Pastrarea abstinentei totale de la alternanta dispozitiei in timpul dezvoltarii unui program activ de recuperare

Restabilirea sobrietatii in timp ce se dezvolta un plan pentru intelegerea problemelor grave.

Confirmarea si adresarea dependentei ca o problema familiala.

Dezvoltarea esentialelor indemanari in a mentine o viata lipsita de droguri si alcool.

Reducerea nivelului de stress in familie referitor la consumul de substante chimice.

Restabilirea legaturilor cu prieteni sau grupuri dispuse sa sustina si sa . recuperarea in curs.

Dezvoltarea intelegerii unui stil de refacere si a unor strategii de a face fata efectiv care sa ajute la sustinerea recuperarii pe termen lung.

Obiective pe termen scurt:

Completati o evaluare despre dependenta de substante chimice(1,2,6.).

Admiteti onest(fara a nega) stilul consumului de substante chimice (2,3,8,12).

Supuneti-va fara cautare de droguri(4,6,10,11).

Completati o genograma care sa identifice membrii consumatori de astfel de substante si stilurile relatiilor in familie.

Supuneti-va tuturor recomandarilor evaluarii dependentei de substante chimice(1,4,6,7).

Admiteti verbal tipul problemei legate de dependenta in viata clientului(3,8,9,10).

Faceti un pact verbal de a incerca sa puneti punct alternantei de dispozitie datorata consumului(6,10,11).

Semnati un accord scris de abtinere de la consumul de alcool pana la varsta legala(4,7,10,11).

Admiteti verbal si acceptati dependenta de substante chimice si nevoia de ajutor(3,8,9,12).

Sporiti cunostintele despre dependenta si despre procesul recuperarii (13,14,15,19).

Identificati verbal exemple atunci cand o actiune impulsiva conduce la consecinte negative si descrieti in ce fel putea fi amanata aceasta actiune.(14,15,18).

Dezvoltati strategii cheie de a face fata presiunilor din familie si a dinamicilor uzate de persoane influente (5,18,24,27).

Verbalizati schimbarile in stilul de viata necesare prevenirii dependentei de substante chimice.

Identificati dinamicile familiei si presiunile ce conduc la recaderi(5,14,24,25).

Intocmiti o lista cu semne de atentionare a recaderii personale si strategii de a face fata efectiv fiecarui..(27,28,29,30).

Dezvoltati si implicati-va intr-o recadere scrisa contactand familia sau celelalte personae semnificative(29,30,33,34).

Identificati gandurile si sentimentele care conduc la recadere(24,27,28,29).

Verbalizati detaliile circumstantelor care au condus la cea mai recenta recadere(13,29,30,32).

Dezvoltati o o brosura, un plan de tratament personal pentru prevenirea recaderii(29,30,32,33).

Fiecare membru al familiei sa puna pe hartie propriul plan de prevenire a recaderii clientului si sa il impartaseasca si cu acesta (35,36,40,41).

Dezvoltati un plan de precautie/ preventie ulterioara care sa sprijine mentinerea sobrietatii.(14,22,25,26).

Membrii familiei vor verbaliza intelegerea rolului acestora in cadrul bolii si a procesului de recuperare(35,36,37,40).

Membrii familiei descresc frecventa posibilitatii dependentei chimice a copilului dupa identificarea verbala a posibilelor comportamente.

Membrii familiei dezvolta indemanarile de a implementa tehnici implicate in iubirea dura (35,36,38,39).

Interventii terapeutice:

1. Puneti in ordine o evaluare completa a dependentei de substante chimice a clientului. 2. Explorati cu clientul patternul abuzului de substante. 3. Rugati clientul sa discute stilul abuzului de substante chimice intr-o sesiune de terapie in grup. 4. Puneti la indemana clientului si monitorizati informatii despre droguri. 5. Insotiti sedintele familiale si individuale care dezvolta genograma. 6. Prezentati ulterior recomandarile evaluarii dependentei de substante chimice clientului si familiei sale

si incurajati-l in conformitate cu acestea.

7. Asistati clientul si familia sa in descoperirea unor programe de tratament potrivite si sprijiniti grupul pentru recuperare.

8. Stabiliti cu clientul sa completeze un formular de prim acces in ,,Alcoolici Anonimi si prezentati-l in terapia de grup sau terapeutului.

9. Sprijiniti clientul si familia sa in construirea si semnarea unui acord de abtinere de al consumul de substante.

10. Dezvoltati un acord cu clientul de incetare a consumului de substante; monitorizati rezultatele si dati feedback atunci cand credeti ca este necesar.

11. Combateti refuzul si asistati clientul in admiterea unei dependente de substante chimice in sesiunile individuale sau in cele de grup.

12. Stabiliti cu clientul participarea la terapiile de grup. 13. Stabiliti cu clientul participarea la cursuri despre dependenta de substante chimice pentru a-si

dezvolta cunostintele despre tipurile si efectele acestora.

14. Solicitati clientului sa participle la toate cursurile despre dependenta, rugati-l sa identifice punctele cheie a fiecarui curs, si procesati aceste observatii cu terapeutul.

15. Stabiliti cu clientul sa ceara catorva persoane apropiate sa intocmeasca o scrisoare terapeutului in care sa semnaleze cum le-a influentat negativ viata dependenta de substante chimice a clientului,

prelucrati aceste scrisori cu clientul.

16. Indrumati clientul sa intocmeasca o scrisoare de ramas bun alegerii de a consuma droguri, cititi-o si analiyati sentimentele cu terapeutul.

17. Sporiti parasirea impulsivitatii punctand instantele unui astfel de comportament si consecintele sale, asistati clientul in construirea strategiilor de infranare a impulsurilor.

18. Rugati clientul sa citeasca ,,Pamfletul lui Ohm despre marijuana sau alte articole specifice legaturii cu canabisul si procesati cu terapeutul cinci puncte cheie castigate.

19. Cereti clientului sa citeasca paginile 1 52 din Alcoolici Anonimi: marea carte si sa adune cinci puncte cheie din acestea pe care sa le discute cu terapeutul.

20. Recomandati clientuli sa frecventeze Narcotici Anonimi(NA) sau intalnirile AA ale tinerilor si sa reporteze terapeutului impactul acestor intalniri.

21. Stabiliti cu clientul sa se intalneasca cu un membru al NA sau AA care a lucrat de-a lungul anilor cu un program de la al doisprezecelea pas si sa afle in ce masura l-a ajutat programul sa ramana treaz;

procesati intalnirea cu clientul.

22. Incurajati clientul sa gaseasca doi sponsori temporari si sa se intalneasca cu ei saptamanal. Terapeutul trebuie sa monitorizeze si sa proceseze rezultatele.

23. Sondati sentimentele de depresie ale clientului si stima de sine scazuta care are putea sublinia abuzul de substante chimice.

24. Planificati impreuna cu clientul modalitatea de a dezvolta eliberarea de droguri in cadrul unui grup nobil ce ii va sprijini sobrietatea.

25. Incurajati implicarea clientului in activitati extracurriculare sociale, sportive sau artistice cu un grup ,, nobil care va trezi interesul acestor iesiri.

26. Procesati sentimentele de respingere ale familiei sau prietenilor clientului care are putea cauza recaderi in dependenta.

27. Asistati clientul in dezvoltarea unor strategii de a face fata efectiv drogurilor si alcoolului, impreuna cu dinamicile familiei.

28. Indrumati clientul sa asiste la o serie de conferinte despre recaderi. 29. Asistati clientul in identificarea semnelor recaderii si dezvoltarea strategiilor specifice de a raspunde

efectiv acestora.

30. Indrumati clientul sa citeasca Nu mi se va intampla mie niciodata si sa proceseze cinci itemi cheie din acea carte cu terapeutul sau cu grupul.

31. Ajutati clientul sa devina mai indemanatic in a recunoaste, procesa si face fata gandurilor si sentimentelor.

32. Asistati clientul sa redacteze rabdator un plan personalizat de prevenire a recaderii cu terapeutul si sponsorul.

33. Indrumati clientul sa redacteze un plan de ingrijire ulterioara si sa il proceseze impreuna cu terapeutul si familia.

34. Indrumati familia clientului sa asiste la intalnirile AA, NA sau Iubire Dura. 35. Educati familia clientului in dinamicile posibilitatilor si a iubirii dure. 36. Rugati familia clientului sa asiste la componenta de educatie familiala din programul de tratament. 37. Monitorizati familia clientului asupra posibilitatilor comportamentale si redirectionatii catre sesiuni

familiale.

38. Asistati membrii familiei clientului in implementarea si intarirea tehnicilor de iubire dura. 39. Indrumati documentarile din carti potrivite pentru a dezvolta cunostintele membrilor familiei despre

boala si recuperare, Ex. Bradshaw on the Family(Bradshaw), Adult Children of Alchoolics(Woititz),

It Will Never Happen to Me(Black).

40. Ajutati membrii familiei sa dezvolte propriul plan individual de prevenire a recaderii pentru client si facilitati o intalnire in care aceste planuri sa fie impartasite cu membrul dependent de substante

chimice.

AUTORUL UNUI ABUZ SEXUAL

Definitii comportamentale

1.Este arestat si acuzat de un delict sexual cum ar fi : exhibitionism,voyeurism,viol,tot ce inseamna atentat la

intimitatea persoanei (primul,al doilea si al treilea grad).

2.Limbajul clientului are continut sexual. 3.Aproape toate relatiile,daca nu toate,au o tendinta evidenta de sexualizare.

4.Se preocupa si centreaza pe orice de natura sexuala.

5.In familie exista o tendinta spre incest.


1.Eliminarea tuturor comportamentelor sexuale inadecvate.

2.Stabilirea limitelor care reflecta un consens mutual de respect reciproc in toate relatiile interpersonale.

3.Sa devina capabil de a forma si dezvolta relatii sexuale normale.

4.Sa reuseasca sa fie sincer ,sa se ierte pe el si sa ceara iertare victimelor lui dindu-le inapoi in alt mod ceea ce

le-a luat.

5.Recunoasterea si luarea responsabilitatii pentru toate comportamentele sexuale inadecvate.

6.Sa-si rezolve propriile probleme de abuz sexual.


1.Dezvoltarea relatiei dintre client si terapeut,relatie in care clientul ii impartaseste gindurile si sentimentele

lui.(1,2,3)

2.Sa stabileasca verbal ca relatia nu va avea nimic cu caracter sexual.(1,4,5,6,)

3.Sa fie constient de abuzul savirsit si sa fie responsabil pentru actiunile lui.(1,3,7,8,)

4.Sa recunoasca si sa respecte intimitatea celorlalti si sa elimine comportamentele sexuale inadecvate.(8,9,10,11)

5.Sa reduca in fiecare zi frecventa cu care foloseste limbajul si comportamentul sexual.(1,8,12,13)

6.Descrierea completa a unei povesti cu caracter sexual.(1,14)

7.Sa recunoasca verbal toate incidentele de abuz sexual.(1,3,15,16)

8.Sa povesteasca ultimul abuz si sa incerce sa empatizeze cu victima.(1,17,18,19,20)

9.Sa-si dezvolte abilitatea de a-si identifica propriile sentimente.(3,20,21,22)

10.Sa-si identifice gindurile si sentimentele irationale si sa spuna de ce crede ca abuzul lui sexual are

justificare.(8,19,23)

11.Sa-si faca cit mai multi prieteni buni,de suflet.(22,24,25,27)

12.Sa foloseasca metode de autoprotejare (sa evite relatiile dubioase,care l-ar putea provoca,care nu sint bazate

pe sentimente si respect reciproc) cind relationeaza cu altii.(3,22,29)

13.Sa ceara iertare victimei si familiei ei si sa o intrebe cu ce o poate ajuta.(22,30,31)

14.Sa descopere daca in familie exista anumite patternuri,credinte ,comportamente care ar putea sustine

comportamentul lui inadecvat.(19,32,33,34)

15.Sa-l ajute si parintii in drumul lui spre schimbare si vindecare,spre modificarea comportamentului sexual

inadecvat.(32,33,34,25)

16.Conceperea si punerea in aplicare a unui plan de recuperare pentru client in care este inclusa familia acestuia

deoarece are nevoie de supor afectiv.(35,36,37,38)

17.Completarea unor teste psihologice.(1,39,40)

18.Colaborarea cu alte servicii de ajutor ca: Protectia Copilului sau justitia.(1,41,42)


1.Construirea unei relatii puternice cu clientul bazata pe incredere,ascultare activa,contact vizual,acceptare

neconditionata si ajutor pentru descoperirea si exprimarea sentimentelor.

2.Crearea unei atmosfere placute cind se desfasoara interviul,acesta trebuie sa fie nonintruziv,sa-l atraga pe client

si sa aiba ca rezultat cunoasterea de sine.

Ex.-ce-i place,ce nu-i place , cele mai frumoase momente din viata lui,vacantele favorite.

3.Folosirea unei terapii de joc ( Vorbind,Simtind,Facind) pentru a-l ajuta pe client sa faca o introspectie.

4.Lucrul cu clientul si familia lui pentru implementarea unui comportament adecvat.

5.Supravegherea impreuna cu parintii pentru a avea un comportament sexual adecvat,facind modificari atunci

cind este cazul iar la final primeste raspunsuri pozitive si negative in legatura cu modificarile lui

comportamentale.

6.Trimiterea clientului spre alt terapeut daca acordul dintre ei este incalcat.

7.Analizeaza comportamentul si incidentele delictelor sexuale ,centrindu-te pe faptul ca ai nevoie de intreaga

poveste in asa fel in care la final clientul sa-si accepte responsabilitatea pentru faptele sale.

8.Recomanda clientului sa frecventeze un grup de suport format din persoane cu aceeasi problema. 9.Clientul trebuie educat in legatura cu ce este un comportament adecvat si unul neadecvat.

10.Ajutarea clientului in constientizarea propriului comportament sexual ,a faptului ca trebuie sa aiba limite si

cum isi poate respecta si mentine aceste limite.

11.Prin jocul de rol clientul poate intelege ce inseamna limite.

12.Accentuarea expresiilor si comportamentelor clientului cu tenta sexuala pentru a-l face constient de

manifestarile lui.Analizeaza gindurile si sentimentele pentru a sublinia legaturile.

13.I se cere clientului scurte caracterizari de la profesori,parinti pentru a-i arata parerea celorlalti despre

comportamentul lui.Analizeaza impreuna cu el aceste caracterizari si roaga-l sa traga concluzii.

14.Cere clientului cit si parintilor dar separat sa povesteasca despre evolutia sexuala a clientului.

15.Folosirea unor intrebari specifice pentru a afla daca cliantul a fost abuzat in copilarie.Intrebarile trebuiesc

formulate cu grija - despre cum au respectat altii intimitatea lui.

16Asistarea clientului in identificarea consecintelor abuzului sexual (asupra lui) asupra dezvoltarii atitudinilor si

patternurilor lui comportamentale.

17.Incurajarea si sustinerea (suport afectiv) clientului in dezvaluirea abuzului sexual savirsit asupra lui.

18.Pregatirea,asistarea ,sustinerea clientului cind povesteste parintilor despre abuzul asupra lui.

19.Conducerea unei sesiuni de familie in care are loc genograma depistind interactiunile dintre membrii

familiei,relatiile dintre ei si identificarea acelui membru care a fost victima unui abuz sau a fost implicat ca si

abuzator.

20.Inscrierea clientului intr-un grup de suport pentru victimele abuzului sexual.

21.Clientul este ajutat in identificarea si exprimarea sentimentelor.

22.Dai clientului feedback daca nu este constient de sentimentele lui,ajuta-l atunci cind a pierdut firul povestirii.

23,Ajuta clientul sa-si identifice gindurile si sentimentele care justifica abuzul din punctul lui de vedere,fa-l sa-si

inteleaga problema iar apoi plaseaza-l intr-o arie sociala respectata si arata-i cum trebuie sa te comporti ca sa

ramii acolo.

24.Ajuta clientul sa identifice solutia cea mai buna pentru a se implica mai mult in relatiile cu prietenii.

25.Jocul de rol in diferite relatii sociale pentru a-l ajuta pe client sa aiba incredere in el si interactiunile lui.

26.Cere-i clientului sa aiba in fiecare saptamina o activitate recreativa.

27.Clientul sa se angajeze intr-o actiune dezirabila cu prietenii o data pe zi.Analizati rezultatul la sfirsit.

28.Trimite clientul intr-o tabara experientiala bazata pe dezvoltare interpersonala si incredere de sine.

29.Invata clientul"formula sigurantei" in relatii.Analizeaza modul lui de a relationa,spune-ti parerea si

redirectioneaza-l daca este nevoie.

30.Sustine clientul cind vrea sa-si ceara iertare sincera pentru comportamentul lui.

31.Stabileste o intilnire intre familia victimei si abuzator sustinindu-l pe acesta din urma sa-si ceara iertare si sa-

si exprime regretul si parerile de rau.

32.Stabileste o intilnire de familie in care sa identifici patternurile,credintele si comportamentele din

familie.Ajuta membrii familiei sa identifice daca aceste comportamente sint indezirabile din punct de vedere

sexual sustinindu-le decizia de a le transforma in dezirabile.

34.Implica parintele de acelasi sex in educatia sexuala a copilului si sa-l supravegheze.

35.Recomanda parintilor clientului sa se inscrie si sa participe intr-un grup de suport cu alti parinti care au copii

cu aceleasi probleme.

36.Roaga-i pe parinti sa-si faca un plan scris de atingere a scopurilor-adica de schimbare a comportamentului

asocial.

37.Terapeutul verifica periodic impreuna cu familia daca acest plan este respectat.

38.In mai multe sesiuni se verifica daca acest plan este eficace,isi atinge scopul.Se analizeaza si se modifica

daca este cazul.

39.Stabileste o intilnire cu psihologul pentru a testa clientul si a depista deficientele emotionale sau anumite boli

psihice.

40.Studiaza si interpreteaza rezultatele testelot psihologice.Accentueaza pe recomandari si concluziile testelor,ca

terapia sa fie eficienta si sa raspunda la toate nevoile clientului.

41.Sesizeaza Protectia Copilului si Justitia pentru orice abuz sexual facut de client.

42.Intreaba clientul despre rezultatul investigatiilor facute asupra lui si comportamentului lui.Terapeutul se centreaza pe modul de gindire si comportament al clientului,principiile,daca este responsabil de actiunile lui,daca

ii respecta pe ceilalti,intimitatea si nevoile lor.

VICTIMA ABUZULUI SEXUAL


1. Percepia de sine a celui abuzat sexual. 2. Semne fizice ale abuzului sexual (ex. zona genital roie sau tumefiat, snge pe lenjeria intim,

echimoze persistente, ruptur de vagin sau rect, boli venerice, pete pe corp) 3. Interes crescut sau manifestarea unei curioziti cu privire la cunotine sexuale ample. 4. Apariia unor comportamente cu tent sexual sau apelarea la teme sexuale n cadrul ludo sau artterapiei. 5. Comportament seductiv sau sexualizat cu copii, persoane de vrst similar sau aduli (ex. afiri

provocatoare ale zonei genitale, manifestarea afeciunii, pipiri, masturbare reciproc, penetrare anal sau vaginal)

6. Evocri sau comaruri recurente ale abuzului sexual. 7. Atitudini sau sentimente ca i cum abuzul sexual ar fi recurent (inclusiv halucinaii, experiene sau flash-

uri perturbate)

8. Sentimente inexplicabile de furie sau team n momentul confruntrii cu abuzatorul sau dup expunerea la afirmaii cu tent sexual.

9. Perturbri severe ale dispoziiei sau afectelor (ex. perioade ndelungate i frecvente de depresie, iritabilitate, anxietate i angoas)

10. Apariia de comportamente regresive (ex. suptul degetului, limbaj de copil mic, enurezis) 11. Lips de ncredere accentuat fa de ceilali, manifestat prin izolare social i dificulti n meninerea

unor relaii apropiate.


1. Stoparea oricrei victimizri sexuale a clientului. 2. nelegerea, controlul sentimentelor i a comportamentelor, ca i consecine ale rezolvrii traumelor

legate de abuzul sexual.

3. Rezolvarea problemelor din sfera abuzului sexual, rezultnd abiliti de stabilire i meninere a relaiilor interpersonale apropiate.

4. Stabilirea unor limite adecvate i a unor reguli generale pentru familie pentru a minimaliza posibilitatea apariiei abuzului sexual n viitor.

5. Obinerea vindecrii n interiorul sistemului familial, dovedit prin exprimarea verbal a iertrii, a dorinei de eliberare i de depire a situaiei.

6. Eliminarea negrii din partea clientului i a familiei, plasnd responsabilitatea abuzului la agresor i asigurarea supravieuitorului de suport i sprijin.

7. Eliminarea oricrui comportament sexual nepotrivit. 8. Construirea stimei de sine i a sentimentului de ncredere n forele proprii, prin manifestarea unui numr

crescut de afirmaii pozitive despre sine i o participare mai larg la activiti extracurriculare.


1. Descrierea complet a abuzului.(1,2,3,6,18, 31) 2. Identificarea naturii, frecvenei i duratei abuzului. (1,2,3,4,6) 3. Identificarea i exprimarea sentimentelor legate de abuz. (1, 2, 17, 25, 27)

4. Renunarea la pstrarea secretului i informarea persoanelor semnificative din familie cu privire la abuz. (6, 10, 16, 21)

5. Demonstrarea verbal a cunotinelor privind abuzul sexual i efectele sale. (12, 14, 17, 24) 6. Verbalizarea modului n care abuzul sexual a influenat viaa victimei. (2, 24, 25) 7. Identificarea verbal a abuzatorului ca persoan responsabil de abuzul sexual. (10, 17, 20, 21, 26) 8. Diminuarea (intensitii) sentimentelor exprimate de ruine sau vin i ntrirea convingerii victimei cu privire la nevinovia sa n privina producerii abuzului sexual. (2, 17, 20, 25, 30) 9. Accentuarea disponibilitii de a vorbi despre abuzul sexual n familie. (6, 10, 14, 16, 34) 10.Stabilizarea dispoziiei i diminuarea intensitii emoionale privind abuzul sexual. (2, 8, 11, 12, 16) 11. Intensificarea sprijinului i a acceptrii din partea printelui neabuzator i a altor membri mbuntirea gradului de socializare i a numrului sporit de relaii de prietenie. (22, 25, 29) 12.Stabilirea unor limite ntre client i familia sa cu scopul de a asigura protecie. (7, 8, 9, 13, 14) 13.Stabilirea i acceptarea unor limite adecvate privind intimitatea n interiorul familiei. (8, 13, 14, 15, 33)


1. Creterea susinut a nivelului de ncredere a clientului n cadrul sesiunilor individuale prin utilizarea contactului vizual, ascultarea activ, priviri pozitive necondiionate i acceptri empatice, cu scopul de a-i stimula capacitatea de a-i identifica i verbaliza sentimentele. 2.ncurajarea i sprijinirea clientului n exprimarea i clarificarea sentimentelor asociate abuzului sexual. 3.Sesizarea abuzul sexual la cea mai apropiat instituie de protecia copilului, poliie sau instituie medical 4. Consultarea unui medic, unui ofier criminalist sau a unui manager de caz din domeniul proteciei copilului pentru a susine veridicitatea acuzaiilor de abuz sexual. 5.Consultarea unui medic, unui ofier criminalist sau a unui manager de caz din domeniul proteciei copilului pentru a elabora planurile de intervenie imediat. 6.Organizarea unor sesiuni multidisciplinare cu membrii semnificativi ai familiei cu scopul de a dezvlui abuzul sexual.

7.Implementarea pailor necesari protejrii clientului i a celorlali copii din cas de un alt eventual abuz sexual. 8.Luarea deciziei cu privire la meninerea sau nlturarea abuzatorului din cas. 9.Evaluarea riscului de meninerea sau mutarea clientului din cas, n scopul asigurrii siguranei acestuia. 10. Confruntarea i provocarea atitudinii de respingere/negare a abuzului n interiorul sistemului familial. 11.Programarea pentru o evaluare medical. 12.Potenarea clientului prin consolidarea pailor necesari n vederea protejrii sale. 13.Utilizarea mesajelor verbale de autoidentificare ca supravieuitor al abuzul sexual. (23, 24, 25) 14. Eliminarea afirmaiilor care scuz aciunea abuzatorului. (10, 17, 25) 15. Creterea nivelului de iertare a clientului cu privire la abuzator i la cei implicai n abuzul sexual. (17, 19, 20, 23)

16. Utilizarea mesajelor verbale de autoidentificare ca supravieuitor al abuzul sexual. (23, 24, 25) 17. Creterea ncrederii celorlali rezultat din mbuntirea gradului de socializare i a numrului sporit de relaii de prietenie. (22, 25, 29) 18. Lrgirea contactului n afara familiei i a reelei sociale. (22, 25, 26, 29) 19. Asumarea, de ctre abuzator, a responsabilitii comiterii abuzului sexual. (7, 20, 20, 26) 21. Solicitarea, de ctre abuzator, a iertrii din partea victimei i asigurarea respectrii limitelor stabilite. (19, 20) 22. Determinarea abuzatorului de a accepta tratament de specialitate. (3, 5, 21, 26, 33)

23. Consilierea membrilor familiei pentru stabilirea limitelor privind intimitatea n interiorul familiei. 24. Evaluarea dinamicii familiale i identificarea factorilor productoare de stres sau a evenimentelor care contribuie la apariia abuzului. 25. Evaluarea n familie a posibilitii/riscului consumului de substane care duc la dependen. 26. Identificarea turor modalitilor prin care membrii semnificativi ai familiei vor sprijini clientul. 27. Convingerea clientului de a redacta o scrisoare la adresa abuzatorului i analizarea acesteia mpreun cu terapeutul.

28. Implicarea clientului n desenarea unei schie a casei unde s-a petrecut abuzul sexual, indicnd locul n care dormea fiecare membru i discutarea acestui plan cu terapeutul.

29. Determinarea clientului de a redacta o scrisoare de iertare sau/i de a exersa iertarea abuzatorului n care s verbalizeze iertarea la adresa abuzatorului sau a altor membri semnificativi din familie. Analizai-le cu terapeutul.

30. Realizarea unei edine n care abuzatorul s i cear scuze de la client sau ali membri de familie. 31. Realizarea unei edine n care clientul i/sau terapeutul s confrunte abuzatorul cu abuzul sexual. 32. Familiarizarea clientului cu metoda verificrii-mprtite n scopul creterii ncrederii, metod n care nivelul informaiilor mprtite este raportat la unul acceptat de ncredere. 33. Determinarea clientului de a utiliza exerciii de eliberare n care simbolul abuzului este descrcat sau distrus. Realizai aceste exerciii cu terapeutul. 34. Chestionarea clientului cu privire la identificarea pozitiv i negativ a consecinelor ideii de a fi victim i, n antitez, de a fi supravieuitor. Comparai i analizai listele mpreun cu terapeutul. 35. ndrumai clientul ctre un grup constituit din copii cu experiene similare pentru a-i sprijini n internalizarea convingerii c nu snt singurii care au trecut prin aa ceva. 36. Obligarea abuzatorului de a participa la grupuri constituite din persoane care au svrit acest tip de infraiune. 37. Utilizarea de sesiuni terapeutice individuale pentru a oferi clientului ocazia de a se exprima i de a lucra cu sentimentele sale.

38. Evaluarea psihologic a clientului i/sau a altor membri de familie cu scopul de a depista disfuncii psihologice severe.

39. ncurajarea clientului de a participa la grupuri constituite din persoane cu interese similare sau la activiti extracurriculare.

40. Determinarea clientului de a citi crile A Very Touching Book (Hindman), I Cant Talk About It (Sanford) sau Its Not Your Fault (Jance), apoi analizarea unor concepte mpreun cu terapeutul. 41. Utilizai ppui cu detalii anatomice pentru a permite clientului s verbalizeze i s arate cum a fost abuzat. Evitai influenele de orice fel. 42. Determinarea prinilor clientului i altor persoane semnificative pentru el s citeasc volumul Allies in Healing (Davis) cu scopul de a nelege modalitile prin care l pot ajuta. 43. Determinai familia clientului s citeasc volumul Out of the Shadows (Carnes) pentru a-i mbogi cunotinele despre tipurile de comportamente sexuale ce creeaz dependen. 44. Construii o genogram multigeneraional de familie care s identifice abuzul sexual n cadrul familiei extinse pentru a realiza c nu este singurul abuzat i pentru a l ajuta pe abuzator s recunoasc ciclul violrii granielor.

Sugestii de diagnosticare

Axa I:

309.81 Tulburri de stres posstraumatic 308.3 Tulburare acut de stres 296.xx Tulburare depresiv major 309.21 Tulburare anxioas de separare V61.21 Abuzul sexual al copilului, 995.53 Victima

307.47 Tulburri de somn (comaruri) 300.6 Tulburri de depersonalizare 300.15 Tulburri dissociate NOS

Axa II:

799.9 Diagnostic deferit (referire de diagnostic) V71.09 Fr diagnostic

CONFLICTUL IN GRUPUL DE PRIETENI SAU INTRE

FRATI / FRATI VITREGI


1. lupte frecvente, intense (verbale si / sau fizice) cu prietenii sau fratii 2. relatiile din grupul de prieteni sau frati, frati vitregi caracterizate prin neintelegeri, batai, revanse,

provocari neincetate, incordare, tensiuni

3. relatii cu personae, care de fapt nu sunt prieteni pentru ca dezvolta un comportament indezirabil (neadecvat).

4. comportamente impulsive si de intimidare, neadecvate. 5. comportament agresiv impotriva grupului de prieteni, lipsa discernamantului si a empatiei pentru ceilalti. 6. esecul in raspunsul la lauda si la incurajarea prietenilor. 7. atitudine argumentativa, agresiva din punct de vedere fizic si psihic impotriva grupului de prieteni, a fratilor vitregi sau buni, cand parintii sunt ostili clientului

demonstrand ca in familie exista lipsa de respect si afectiune, certuri, respingeri.


1. sa fie competent sa coopereze in rezolvarea conflictului cu prietenii din grup si fratii vitregi sau buni ( cu unul sau doi parinti comuni).

2. sa-si dezvolte un mecanism sanatos de lucru si negociere cu anxietetea, tensiunea, frustarea. 3. sa fie capabil in a construi relatii pozitive cu ceilalti. 4. sa aiba un comportament agresiv dar in limitele acceptate de societate. 5. sa-si formeze si sa obtina respectul in relatii, increderea prietenilor si a fratilor .


1. sa-si dezvolte o relatie buna si de incredere cu terapeutul in care clientul sa-i impartaseasca deschis gandurile si sentimentele. (1,4,11)

2. sa-si diminueze intensitatea si frecventa actiunilor agresive impotriva prietenilor. (1,2,3,4) 3. sa identifice verbal sau in scris cum i-ar placea sa fie tratat de altii.(4,6,7,8) 4. sa recunoasca si sa verbalizeze sentimentele altora si ale lui proprii.(4,7,8,11) 5. sa-si faca cat mai multe relatii sociale dezirabile (adecvate) cu prietenii si fratii. (3,5,6,8) 6. sa zambeasca si sa-si exprime multumirea atunci cand este laudat si incurajat pentru progresul lui.

(6,8,9,10)

7. sa-si mareasca timpul acordat prietenilor si fratilor timp in care nu trebuie sa fie agresiv, trebuie sa se poarte frumos. (2,5,8,12)

8. sa verbalizeze si sa inteleaga durerea ce apare dupa furie. (10,11,12,13) 9. sa descreasca certurile din familie si respingerile. (15,16,17) 10. sa demonstreze cat mai des parintilor afectiunea lui pentru ei. (15,16,17,18) 11. parintii sa-si faca un plan, in care sa-si propuna sustinerea comportamentelor acceptate social.(16,18,21) 12. familia sa-si exprime in timpul terapiei dorinta de a coopera in rezolvarea conflictului pe care clientul il

are cu grupul de prieteni si frati vitregi sau buni.(16,17,19)

13. parintii sa-i incheie o alianta clientului, cu ceilalti frati cu care acesta este in conflict.(16,18,20) 14. sa se completeze terapia cu testare psihologica si psihiatrica.(22,23,24) 15. sa fie satisfacut cu recomandarile si evaluarile lui.(22,23)

Interventiile terapeutice

1. construirea unei relatii puternice cu clientul bazata pe incredere, ascultare activa, contact vizual, acceptare neconditionata si ajutor, pentru descoperirea, exprimarea cat mai veridica a sentimentelor

clientului.

2. instruieste parintii si profesorii pentru a invata diferite tehnici sociale ca sa ignore actele agresive ale clientului, exceptand pe acelea cand reprezinta un pericol fizic si psihic pentru ceilalti, si sa-l laude de

fiecare data cand este cooperant, linistit sau are un comportament adecvat.

3. foloseste jocul Controlul Agresivitatii sau alte jocuri asemanatoare pentru a controla sentimentele agresive ale clientului.

4. invata clientul despre sentimente si cum se poate centra pe sentimentele altora cand acestea sunt agresive (sa-i invete el pe altii sa-si controleze sentimentele agresive)

5. propune parintilor sa se implice in activitatile sportive sau educative ale clientului si sa-l sustina. 6. recomanda clientului sa mearga in tabere specializate in cresterea respectului de sine, si al cooperarii

intre prieteni.

7. foloseste Poveste cu caracter terapeutic pentru a constientiza clientul asupra sentimentelor si a modurilor de colaborare cu altii.

8. recomanda clientului terapia de grup care dezvolta sentimentele sociale si comportamentul flexibil (care se adapteaza situatiei) si foloseste exercitii de exprimare a sentimentelor.

9. ajuta clientul sa fie sincer si sa se deschida cat mai mult laudandu-l si incurajandu-l. 10. implica clientul in terapii specifice in care sa-i respecte pe altii, sa coopereze, sa raspunda laudelor si sa-

si exprime sentimentele negative.

11. foloseste jocul vorbind, simtind, facand ca sa fie cat mai constient de el si de altii. 12. dovedeste cauza furiei clientului atunci cand s-a simtit respins de familie si prieteni. 13. foloseste tehnica jocului in terapie, pentru a explora care au fost sursele temerilor si ranirii lui, care l-

au infuriat si care l-au facut sa devina agresiv.

14. aranjeaza ca clientul sa participe intr-un grup in care se exerseaza deprinderi pozitive de comportament iar acestea sunt concluzionate si analizate in fiecare saptamana . Feedbackul primit de la grup cat si micile recompense au o mare importanta deoarece intaresc comportamentele pozitive.

15. lucreaza si cu parintii clientului in sesiunile de familie pentru a elimina neintelegerile, certurile, si mesajele de respingere din cadrul familiei.

16. recomanda parintilor sa participe intr-un grup al parintilor cu probleme commune. 17. in sesiunile cu familia ajuta parintii sa-si exprime verbal afectiunea si lauda pentru client. 18. in intalnirea saptamanala cu clientul si parintii acestuia discuta ce probleme au intampinat saptamana

trecuta, incurajeaza-i si ajuta-i ca in urmatoarea saptamana sa le depaseasca .

19. in sesiunea de familie ajuta-i sa-si exprime si dezvolte sentimentele de respect reciproc care reprezinta baza unei bune cooperari si intelegeri in familie.

20. organizeaza o sesiune de familie, din care sa reiasa aliantele din familie care au dus la conflicte intre prieteni si frati.

21. sustine parintii in conceperea unui plan de modificare a comportamentului gresit fata de client astfel incat sa-l ajute pe client sa aiba o atitudine adecvata situatiilor iar acesta sa se simta sustinut .

Monitorizeaza si da un raspuns atunci cand este cazul.

22. aranjeaza o intalnire pentru evaluare psihologica, psihiatrica si educationala. 23. ajuta si sustine clientul si familia lui pentru a urma recomandarile din evaluare.

PSIHOTISM


1. Gandirea bizara continand (deziluzii de grandoare, persecutie, referinta, influenta, control, senzatii somatice sau infidelitate).

2. Forma ilogica a gandirii sau a vorbirii (pierderea asociata de idei in vorbire; incoerenta; gandire ilogica; vorbire vaga, abstracta sau vorbire repetata; neologisme, perseverenta; sunete).

3. Perceptie disturbata (halucinatii, in primul rand auditive, dar ocazional si vizuale sau olfactive). 4. Afectivitate perturbata (aplatizata, nepotrivita, serios afectata). 5. Pierderea stimei de sine (pierderea delimitarilor eului, lipsa identitatii, confuzii facute intr-un mod de

care nu se rusineaza).

6. Vointa diminuata (interes neadecvat sau abilitatea de a urma un curs al actiunii la concluziile sale logice; ambivalenta pronuntata sau incetarea activitatii directionate spre o tinta).

7. Intreruperea relatiilor (intreruperea contactului cu lumea exterioara si preocupari cu idei egocentrice si fantezii; sentimente de alienare).

8. Deprinderi sociale sarace (lipsa interpretarii actiunilor ori a motivelor celorlalti; mentinerea distantei emotionale fata de ceilalti; sentimente neplacute si amenintatoare in multe situatii sociale incurcarea

celorlalti prin esecul de a recunoaste impactul comportamentului ei/lui).

9. Control insuficient in legatura cu sexul, agresivitatea sau ganduri infricosatoare, sentimente sau impulsuri (fantezii sexuale puse in practica fara rusine sau agresive, teama in fata destinului,

manifestarea impulsurilor sexuale sau agresive intr-o maniera neobisnuita si neasteptata, deseori

orientata spre familie sau prieteni).

10. Anomalii psihomotorii (o scadere remarcabila in reactia la mediul inconjurator; variate modele catatonice cum ar fi stupoare, rigiditate, excitare, impresionare sau negativism, manierisme neobisnuite

sau urate).


1. Controlul sau eliminarea simptomelor psihotice active cum ar fi faptul ca functionarea supervizata este pozitiva iar medicatia este luata in mod constant.

2. Reducerea semnificativa sau disparitia halucinatiilor si/sau iluziilor. 3. Eliminarea simptomelor psihotice acute, reactive si revenirea la functionarea normala in afectivitate,

gandire si relatare.

4. Interactiunea corespunzatoare in situatii sociale si imbunatatirea intelegerii realiste a unei reactii la comportamentele si motivele celorlalti.

5. Atingerea controlului peste ganduri, sentimente si impulsuri disturbate.


1. Sa accepte si sa inteleaga ca simptomele de durere sunt datorare bolii mentale (1,2,3,8).

2. Sa inteleaga necesitatea de a lua medicamente antipsihotice si sa fie de acord sa coopereze cu grija

(1,4,5,6).

3. Sa ia medicamente antipsihotice in mod constant (4,5,6).

4. Sa inceapa sa arate functionalitate sociala limitata prin a raspunde in mod corespunzator la intalniri

prietenoase (4,7,8,22,29).

5. Revenirea treptata la un nivel premorbid al functionalitatii si participarea la activitati sociale si

academice corespunzatoare varstei (7,9,16,17,29).

6. Cresterea suportului pozitiv al familiei clientului in scopul reducerii sanselor unei exacerbari acute a

episodului psihotic (10,11,18,28).

7. Cresterea frecventei comunicarii dintre parinti si client prin contactul vizual, limbaj clar si ganduri

complete (12,15).

8. Diminuarea presajelor contradictorii ale parintilor pentru client si cresterea consistentei comunicarii

verbale si nonverbale (10,12,15,18).

9.Incetarea raspunsurilor ostile si critice ale parintilor pentru client si cresterea exprimarilor de lauda,

optimism si afirmare (13,14,28).

10. Sa fie la curent cu munca de la scoala, sa completeze sarcini si sa interactioneze corespunzator cu

colegii si profesorii(16,17,24).

11.Cresterea suportului in cadrul scolii cu profesori care sa fie mai intelegatori cu boala clientului si sa-si

exprime verbal acceptarea lui/ei (16,17).

12. Identificarea verbalizata a factorilor stresanti care au contribuit la reactia psihotica (8,18,19,20,29,30).

13. Reducerea verbala a anxietatii si sporirea increderii in abilitatea de a coopera cu actori stresanti din

mediul inconjurator(18,19,20,27,29).

14. Gandire mai clara demonstrata prin vorbire coerenta, logica (5,22,24,25,27).

15.Raportarea diminuarii sau absentei halucinatiilor si/sau iluziilor (15,20,21,24).

16.Verbalizarea si intelegerea nevoilor fundamentale, a conflictelor si emotiilor care vin in sprijinul

gandurilor irationale (19,21,23,27,30).

17.Demonstrarea controlului peste ganduri nepotrivite, sentimente si impulsuri, prin verbalizarea unei frecvente reduse a intamplarilor (14,21,26).


1.Evaluarea permanenta a tulburarilor de gandire ale clientului printr-un interviu clinic si/sau pregatirea

pentru testarea psihologica.

2. Sa se determine daca psihoza clientului are reactii naturale de scurta durata sau de lunga durata cu

elemente reactive.

3. Investigarea istoriei familiei clientului pentru boli mentale serioase.

4. Pregatirea pentru un nivel optim de ingrijire rezidentiala pentru client, daca este nevoie.

5.Pregatirea pentru administrarea medicamentatiei psihotrope corespunzatoare.

6.Monitorizarea clientului pentru acordul pentru medicamentatie si redirectionarea lui in cazul in care nu-si

da acordul.

7. Monitorizarea activitatilor zilnice ale clientului (ex.orientarea spre realitate) igiena personala, interactiuni

sociale si obtinerea feed-back-ului care ori redirectioneaza ori intareste comportamentul.

8. Prevederea unei terapii suportive caracterizata prin entuziasm original, intelegere si acceptarea

reducerii neincrederii clientului, diminuarea fricii.

9. Folosirea jocului de rol si a repetarii comportamentului situatilor sociale pentru a investiga si a invata

clientul interactiuni sociale pozitive alternative cu familia si prietenii.

10. Pregatirea pentru sedintele de terapie familiala pentru a-i educa cu privire la boala clientului, tratament si

diagnostic.

11.Incurajarea membrilor familiei sa imparta sentimentele lor de frustare, vina, frica sau depresie fata de

boala mentala a clientului si modele comportamentale.

12. Asistarea familiei in evitarea mesajelor legate dublu care sunt insuficiente si contradictorii, rezultand o

anxietate sporita, confuzie si simptome psihotice la client.

13.Derularea sedintelor de terapie familiala pentru a reduce atmosfera de situatie critica si ostilitate in ceea ce

priveste clientul si promovarea intelegerii clientului si a bolii.

14.Sprijinirea parintilor in stabilirea limitelor clare fara ostilitate pentru comportamentul sexual sau agresiv

nepotrivit al clientului.

15.Confruntarea parintilor in terapia familiala cand comunicarea lor este indirecta si confuza, lasandu-l pe

client confuz si anxios.

16. Pregatirea si chiar incurajarea pentru urmarea de training-uri academice pe durata tratamentului

psihologic.

17.Contactarea personalului de la scoala ( obtinandu-se confidentialitatea necesara) si educarea lor cu privire

la comportamentul neobisnuit al clientului si nevoia acestuia de a fi acceptat si de a i se oferi un cadru

suportiv.

18. Asistarea clientului in identificarea amenintarilor si punerea in aplicare a unui plan impreuna cu familia

pentru a reduce acesti factori.

19. Aflarea cauzelor pentru psihoza reactiva a clientului.

20. Investigarea sentimentelor clientului in legatura cu factorii stresanti care duc la aparitia episoadelor

psihotice.

21. Asistarea in procesul de restructurarea a gandurilor irationale ale clientului prin analizarea realitatii-

evidenta de baza si interpretare gresita.

22. Diferentierea dintre sursele stimulilor pentru mesajele produse singure si realitatea lumii exterioare

pentru client.

23. Aflarea nevoilor interioare si sentimentelor clientului (neadaptare, respingere, anxietate, vina).

24. Incurajarea clientului pentru a se focaliza pe realitatea exterioara in opozitie cu fantezia deformata.

25. Confruntarea gentila dintre gandurile ilogice ale clientului si vorbire pentru refocalizarea pe gandirea

disturbata.

26. Stabilirea de limite clare pentru comportamentul sexual nepotrivit sau agresiv care ia nastere dintr-o lipsa

de control a impulsurilor sau perceperea gresita a realitatii.

27. Interpretarea perceptilor corecte ale clientului sau asociatii bizare cum ar fi frica reflectiva sau

neexprimata de rejectare sau pierdere a controlului.

28. Incurajarea parintilor pentru a-l implica pe client in activitati recreative si sociale gen aici si acum(ex.sporturi in cadrul grupului, imbogatirea programelor scolare, structurarea programelor YMCA. 29. Utilizarea sedintelor de terapie individuala bazata pe joc pentru a i se da clientului posibilitatea de a lucra

cu sentimentele sale, de a si le clarifica si de a le exprima.

30. Investigarea istoriei clientului pentru separari semnificative, pierderi sau traume.

Sugestii pentru diagnostic

Anexa I 297.1 Tulburari ale iluziilor

298.8 Tulburari psihotice scurte 295.xx Scizofrenia

295.30 Scizofrenia, Tipul paranoid

295.70 Tulburari schizoafective

295.40 Tulburari ale formelor de schizofrenie

296.xx Tulburari bipolare I

296.89 Tulburari bipolare II

296.24 Tulburari depresive majore, Un episod cu trasaturi psihotice

296.34 Tulburari depresive majore, Revenire cu trasaturi psihotice

Anexa II 799.9 Amanarea diagnosticului

V71.09 Nici un diagnostic

COMPORTAMENT DEVIANT/DELINCVENTA


1. Esec continuu in acceptarea regulilor si a asteptarilor acasa, la scoala sau in comunitate. 2. Lupta excesiva, intimidare sau altele, cruzime sau violenta asupra oamenilor sau animalelor si

distrugerea proprietatii.

3. Cunostinte despre spargeri, efractii sau furturi. 4. Adaptarea scolara caracterizata prin absente repetate, lipsa de respect si comportament rau. 5. Conflicte repetate sau confruntari cu autoritatea de acasa, de la scoala sau din comunitate. 6. Esec in asumarea consecintelor actiunilor, asumarea riscurilor si angajarea in comportamente cu senzatii

tari.

7. Numeroase eforturi pentru a-i pacali pe altii prin minciuna sau manipulare. 8. Esec consistent in acceptarea responsabilitatii pentru comportamente rele, insotite de modele de blamare

a celorlalti.

9. Mici remuscari, sau niciun fel de remuscare pentru comportamentele rele din trecut. 10. Lipsa sensibilitatii pentru gandurile, sentimentele si nevoile celorlalti. 11. Existenta mai multor parteneri sexuali, lipsa angajamentului emotional si implicarea in relatii sexuale

care duc la aparitia bolilor cu transmitere sexuala.


1. Demonstrarea cresterii onestitatii, acordului in ceea ce priveste regulile, intelegerea drepturilor si sentimentelor celorlalti, controlului asupra impulsurilor, acceptarii responsabilitatii pentru comportamentul

ei/lui.

2. Satisfacerea regulilor si asteptarilor acasa, la scoala si in comunitate pe o baza consistenta. 3. Eliminarea tuturor comportamentelor ilegale si antisociale. 4. Incetarea oricaror acte de violenta sau cruzime asupra oamenilor si distrugerea proprietatii. 5. Examinarea nemultumirilor prin verbalizari potrivite si modalitati nonverbale de exprimare pe o baza

consistenta.

6. Demonstrarea imbunatatirii marcante in ceea ce priveste controlul impulsurilor. 7. Rezolvarea conflictelor interioare care contribuie la descoperirea problemelor de conduita.

8. Parintii stabilesc si mentin limitele potrivie, cadrul ferm, limitele consistente in momentul in care clientul actioneaza intr-o maniera agresiva si rebela.

9. Demonstrarea empatiei, grijii si sensibilitatii pentru gandurile, sentimentele si nevoile celorlalti pe o baza regulara.

10. Eliminarea tuturor comportamentelor sexuale promiscue.


1. Completarea testarii psihologice (1,3). 2. Completarea evaluarii psihoeducationale (2,3). 3. Completarea unei evaluari referitoare la abuz si indeplinirea recomandarilor oferite de constatarile facute

in urma evaluarii (4,5,6).

4. Cooperarea la recomandarile si cerintele mandatate de sistemul de justitie criminala (3,5,6,7).

5. Indreptarea catre un cadru alternativ potrivit sau facilitatea detentiei juvenile (5,6,7).

6. Recunoasterea si verbalizarea modului in care sunt legati de comportamente rele (9,11,35).

7. Cresterea numarului de declaratii care reflecta acceptarea responsabilitatii pentru comportamente rele

(10,12,13,22).

8. Scaderea frecventei verbalizarilor care proiecteaza raspunderea pentru problemele personale spre alte

persoane (10,12,13).

9. Exprimarea supararii prin verbalizare corespunzatoare si iesiri fizice sanatoase (14,15,16, 17).

10. Reducerea frecventei si severitatii comportamentelor agresive, distructive si antisociale (8, 10,14, 16).

11. Cresterea acordului in ceea ce priveste regulile pentru casa si scoala (8,9, 19,20,21).

12. Amanarea activitatilor recreative(ex.a juca baschet cu prietenii) pana la terminarea temelor sau a treburilor

casnice (8,18,22,23).

13. Parintii stabilesc limite corespunzatoare, descopera reguli clare si urmeaza consecintele pentru rele

comportamente (8,20,21,23)

14. Clientul si parintii lui sunt de acord si urmeaza implementarea unui sistem bazat pe recompensa sau un

posisbil contract (8,20,22).

15. Parintii sporesc frecventa intaririi pozitive a clientului si lauda acestuia (20,22).

16. Cresterea timpului petrecut cu parinti neimplicati sau detasati, in activitati de timp liber, scoala sau munca

(24,25,26,27).

17. Parintii verbalizeaza limitele potirvite pentru disciplina, pentru a preveni eventuale forme de abuz si sa se

asigure de siguranta clientului si a rivalului in competitia pentru dragostea parinteasca(frate/sora) (25,28,29,30).

18. Verbalizarea si intelegerea modului in care comportamentele agresive sunt asociate cu neglijari din trecut,

abuz, separare sau abandon (28,31,32,33,34).

19. Identificarea si verbalizarea sentimentelor asociate cu neglijari din trecut, abuz, separare sau abandon

(31,32,33,34,35).

20. Cresterea participarii la activitati extracurriculare sau activitati pozitive in grupuri de aceeasi varsta (36,

38,39).

21. Identificarea si verbalizarea modului in care comportamentele concrete ii afecteaza negativ pe ceilalti

(10,13,37).

22. Cresterea verbalizarii empatiei si preocuparii pentru cei din jur (18,35,36,37).

23. Stabilirea si mentinerea unei ocupatii sigure pentru a impiedica aparitia comportamentelor impulsive (

40,41).

24. Identificarea si verbalizarea riscurilor implicate in comportamente sexuale promiscue (42,43).

25. Identificarea si verbalizarea sentimentelor, gandurilor irationale si nevoilor care contribuie la aparitia

comportamentelor sexuale promiscue (28,42,43).

26. Cresterea comunicarii, intimitatii si consecventei dintre parinti (24,25,44).

27. Luarea de medicamente prescrise de doctor (1,45).


1. Pregatirea clientului pentru testarea psihologica pentru a aprecia daca factorii emotionali sau ADHD contribuie la impulsivitatea clientului si la comportamente concrete.

2. Pregatirea clientului pentru o evaluare psihoeducationala pentru a exclude prezenta unei dizabilitati

invatate care poate contribui la comportamente impulsive si concrete in cadrul scolii.

3. Asigurarea feed-back-ului clientului si parintilor sai, oficialilor scolii sau oficialilor justitiei criminale in

ceea ce priveste testarea psihologica si/sau psihoeducationala.

4. Pregatirea pentru evaluarea referitoare la abuz si/sau tratament pentru client.

5.Consultarea cu oficialii justitiei criminale despre consecintele comportamentului antisocial al clientului(ex.

restituirea de bani, serviciu in cadrul comunitatii, verificare, supraveghere intensiva).

6. Consultarea cu parintii, oficialii scolii si oficialii justitiei criminale despre nevoia de a plasa clientul intr-

un cadru alternativ (ex.copii lipsiti de adapost, program rezidential, facilitatea detentiei juvenile).

7.Incurajarea si provocarea parintilor pentru a nu proteja clientul de consecintele comportamentelor sale

antisociale.

8. Asistarea parintilor clientului in stabilirea clara a regulilor, a limitelor si a consecintelor pentru

comportamente rele.

9. Construirea progresiva a nivelului de incredere a clientului in sedintele de terapie prin: contactul vizual,

ascultare activa, cosideratie neconditionata si calda acceptare in ajutorul cresterii abilitatii clientului pentru a

identifica si a exprima sentimente.

10.Confruntarea ferma a comportamentelor antisociale ale clientului si atitudine, sublinierea consecintelor

pentru client si pentru ceilalti.

11.Asistarea clientului in a face conexiunea dintre sentimente si comportamente reactive.

12.Confruntarea declaratiilor in care clientul ii acuza pe ceilalti pentru relele sale comportamente si esueaza

in acceptarea responsabilitatii pentru actiunile sale.

13. Explorarea si procesarea factorilor care contribuie la modelul clientului de a-i blama pe cei din jur.

14. Invatarea de stategii pentru detinerea controlului propriu(relaxare, stop privire, ascultare si gandire) pentru a ajuta clientul sa-si exprime furia prin verbalizari potrivite si modalitati de exprimare nonverbala.

15. Incurajarea clientului pentru a folosi listele de monitorizare proprie acasa sau la scoala pentru a

descoperi mai eficient controlul asupra furiei si a impulsurilor.

16. Utilizarea cartii terapeutice Monstrul furios pentru a-l ajuta pe client sa descopere intr-un mod mai eficient controlul asupra furiei si a impulsurilor.

17. Clientul sa invete comunicarea efectiva si priceperi declarate pentru a-si exprima sentimentele intr-un

mod controlat si sa-si intalneasca nevoile prin actiuni mai constructive.

18. Asistarea parintilor in cresterea structurii pentru a-l ajuta pe client sa invete sa amane realizarea

obiectivelor pe termen lung (ex.finalizarea temelor sau a muncilor casnice inainte de a juca baschet).

19. Stabilirea de reguli clare pentru client acasa sau la scoala; clientul este pus sa repete regulile pentru a

demonstra ca a inteles.

20. Desemnarea unui sistem bazat pe recompensa sau un eventual contract pentru client pentru a intari

comportamentele pozitive identificate si pentru a impiedica aparitia comportamentelor impulsive.

21.Desemnarea si implementarea unei economii simbolice pentru a spori comportamentele sociale pozitive ale

clientului si pentru a impiedica aparitia comportamentelor impulsive si concrete.

22.Incurajarea parintilor pentru a prevedea lauda frecventa si intarirea pozitiva pentru comportamentele sociale

pozitive ale clientului si pentru bunul control al impulsurilor.

23.Sarcina pentru parinti sa citeasca 1-2-3 Magic: Cum sa-ti antrenezi prescolarul sa faca ce vrei tu(Phelan), Regulile familiei(Kaye) si Disciplina asertiva pentru parinti(Canter si Canter). 24. Dirijarea sedintelor de terapie familiala pentru explorarea dinamismului care contribuie la urgentarea

problemelor comportamentale ale clientului.

25.Utilizarea tehnicii family-sculptin in care clientul defineste rolurile si comportamentele fiecarui membru al familiei intr-o scena proprie in care alege sa evalueze dinamismul familiei.

26. Dirijarea sedintelor de terapie familiala in care membrilor familiei clientului li se dau sarcini sau probleme de

rezolvat impreuna(ex.construirea unui vas, observarea interactiunilor in familie si procesarea experientei cu ei pe

viitor).

27.Trasarea de directive parintilor neimplicati sau dezinteresati, sa petreaca mai mult timp cu clientul in activitati

de timp liber, scoala sau munca.

28. Investigarea trecutului familiei clientului pentru a afla istoria unui abuz fizic sau sexual care poate contribui la problemele comportamentale ale clientului.

29.Confruntarea parintilor clientului pentru a inceta sa mai aplice metode de disciplina punitive sau de abuz fizic.

30.Implementarea pasilor necesari pentru protejarea clientului sau a rivalului in competitia pentru dragostea

parinteasca(frate/sora) pentru un eventual abuz(ex. raportarea abuzului la cea mai apropiata agentie; luarea

clientului sau a autorului abuzului de acasa)

31.Incurajarea si sprijinirea clientului in a-si exprima sentimentele asociate cu neglijarea, abuzul, separarea sau

abandonul.

32. Dirijarea sedintelor de terapie individuala prin joc pentru a informa clientul in legatura cu posibilitatea de a-si

exprima sentimentele legate de neglijarea din trecut, abuz, separare sau abandon.

33. Interpretarea sentimentelor exprimate in terapia prin joc si legarea lor de furia clientului si comportamentele

sale concrete.

34.Trasarea unei sarcini clientului de a scrie o scrisoare unui parinte absent sau folosirea tehnicii scaunului gol

pentru urmarirea clientului in a se exprima si a lucra prin intermediul sentimentelor de furie si suparare despre

abandonul din trecut.

35.Utilizarea jocului terapeutic Vorbind, simtind, facand pentru sporirea constientizarii gandurilor si sentimentelor sale.

36.Pregatirea clientului pentru participarea la un grup terapeutic pentru a imbunatati judecata sa sociala si

deprinderile interpersonale.

37.Trasarea pentru client a sarcinii de a arata empatie, bunavointa si sensibilitate fata de nevoile celor din jur

(ex.sa citeasca o poveste la culcarea unui rival in competitia pentru dragostea parinteasca(frate/sora), sa coseasca

iarba pentru bunica).

38.Incurajarea clientului sa participe la activitati de grup de aceeasi varsta, extracurriculare sau pozitive, pentru a

demonstra o depasire sanatoasa a furiei, pentru a-si imbunatati deprinderile sociale si pentru a spori stima de

sine.

39. Indrumarea clientului spre organizatii tip Big Brother/Big Sister pentru a vedea un model de rol pozitiv.

40.Indrumarea clientului spre training-uri vocationale pentru a descoperi deprinderile de baza pentru munca si

gasirea unui loc de munca.

41.Incurajarea si intarirea asumarii responsabilitatii pentru o munca a clientului, acceptarii autoritatii unui

supervizor si regulilor angajatilor.

42.Educatia sexuala a clientului si discutarea riscurilor care apar in relatii sexuale promiscue.

43.Explorarea sentimentelor clientului bazate pe gandire irationala si nevoi nesatisfacute care contribuie la

urgentarea comportamentelor sexuale promiscue.

44.Evaluarea diadelor maritale pentru posibile conflicte care plaseaza problema pe comportamentele concrete ale

clientului si departe de sursele mariajului.

45.Pregatirea pentru evaluarea medicala a clientului pentru a prevedea controlul impulsurilor si stabilizarea

starilor.

Strategii legate de diagnostic

Anexa I: 312.81 Comportament deviant/Tipologia copilariei

312.82 Comportament deviant/Tipologia adolescentei 312.81 Tulburari grave opuse 312.9 Comportament deviant dezbinat NOS 314.01 Deficiente de atentie/Tulburari hiperactive, Tip impulsiv hiperactiv predominant 314.9 Deficit de atentie/Tulburari de hiperactivitate NOS 312.34 Tulburari explozive intermitente V71.02 Comportament antisocial la copii si adolescenti

V61.20 Probleme in relatia parinte-copil

_____ ______________________________________

Anexa II: V71.09 Nici un diagnostic pentru anexa II

799.9 Diagnostic amanat

VICTIMA ABUZULUI FIZIC


1. Percepia de sine a celui abuzat sexual sau confirmare din partea altora (ex. lovire, arsuri, plmuire sau tortur). 2. Contuzii sau rni ca dovezi ale victimizrii. 3. Percepia de sine a faptului de a fi rnit asociat cu sentimente de team i izolare social. 4. Creterea, ca frecven i intensitate, comportamentelor agresive fa de persoane de aceeai vrst sau aduli. 5. Evocri de angoas recurente cu privire la abuzului. 6. Sentimente de furie sau team n momentul confruntrii cu abuzatorul. 7. Perturbri severe ale dispoziiei sau afectelor (ex. perioade ndelungate i frecvente de depresie, iritabilitate, anxietate i retragere apatic) 8. Apariia de comportamente regresive (ex. suptul degetului, limbaj de copil mic, enurezis) 9. Tulburri de somn (ex. dificulti de adormire, refuzul de a dormi singur, comaruri nocturne, comaruri recurente de angoas) 10. Evadarea ca form de evitare a altor atacuri fizice.


1. Stoparea abuzul psihic.

2.Reconstruirea respectul de sine al clientului i nlturarea sentimentul copleitor de fric, ruine i tristee. 3. Rezolvarea sentimentelor de fric ale clientului i depresia prin mbuntirea comunicrii i limitelor respectului n interiorul familiei 4. ndeprtarea clientului din mediul unde abuzul se petrece i asigurarea unui climat sigur. 5. Stabilirea limitelor pentru autopedepsirea clientului astfel nct s nu intervin nici o atingere fizic, iar respectul pentru drepturile lui/ei s se menin. 6. Eliminarea refuzului la client i familia sa, transfernd responsabilitatea abuzului pe agresor i asigurarea victimei de susinere/suport. 7. Reducerea indiciilor agresiunii la client care reflect abuzul i pstrarea unei distane emoionale fa de ceilali. 8. Construirea stimei de sine n client, prin manifestarea unui numr crescut de declaraii pozitive autodescriptive i accentuarea participrii acestuia la activiti extracurriculare.

Obiectivele pe termen scurt

1. Relatarea ntregului abuz (1,2,3,4,5) 2. Identificarea naturii, frecvenei i duratei abuzului. (3,4,5,6,7) 3. Identificarea i exprimarea sentimentelor legate de abuz (1,2,3,10,22) 4.Stabilizarea dispoziiei clientului i descreterea intensitatii emoionale legate de abuz. (1,2,3,17,18) 5. Verbalizarea modului n care abuzul fizic a afectat viaa clientului. (2,3,10, 22) 6. Stoparea verbalizrii privind justificarea abuzatorului. (8,9) 7. Verbalizarea, din partea prinilor, cu privire la limitele disciplinei adecvate care s asigure protecia clientului(7,11,12)

8. Reducerea sentimentelor de ruine i de vin ale clientului prin transferarea responsabilitii abuzului asupra agresorului. (2,8,9,11,12)

9. Determinarea fptuitorul de a-i asuma responsabilitatea pentru abuz. (8.13.15.16.17) 10. Determinarea fptuitorului s cear iertare i s promit respect pentru graniele stabilite. (9,12,16,17) 11. Determinarea agresorului s urmeze tratamentul de specialitate. (8,14, 15,24,25) 12. Determinarea agresorului i a celorlali care au legtur cu abuzul de a-i cere iertare fa de fptuitor , insistnd pe respectarea drepturilor clientului de siguran pe viitor. 13. Reducerea furiei i agresivitii izvorte din sentimentele de neputin cauzate de abuzul fizic. (16,25,27)

14. Verbalizarea clientului cu privire la ideeea c un control slab al furiei continu ciclul violenei i nencrederii n familia extins. (27,31) 15. Reducerea comportamentului depresiv, a capacitii de concentrare slab, a lipsei de energie i a izolrii sociale. (20,21,23,26) 16. Creterea stimei de sine evideniat prin numeroase autodescrieri pozitive, mbuntirea contactului vizual i folosirea unei voci puternice. (20,21,23,26) 17 Creterea ncrederii n forele proprii prin mai multe ocazii de socializare activ, promptitudine n luarea de decizii i verbalizare pozitiv n ceea ce privete viitorul. (22,24,25,26,30) 18. Reducerea declaraiilor de victimizare i accentuarea celor care reflect angajamentul personal. (11,21, 22, 24)

19. Verbalizare cu privire la acceptarea pierderii ncrederii n toate relaiile interumane care au rezultat ca urmare a abuzului comis de printe. (2, 3, 18, 27, 28,) 20. Creterea nivelului ncrederii n alii dovedit prin accentuarea socializrii i mrirea numrului de prieteni (18, 25, 27, 28, 30)

21. Creterea contactelor n afara familiei i construirea de reele sociale. ( 26, 28, 30)


1. Construirea activ a nivelului ncrederii clientului n sesiuni individuale directe prin contact vizual, ascultare activ, atenie pozitiv necondiionat i acceptare cald pentru a-l sprijini n vederea dezvoltrii abilitii sale de a-i identifica i exprima sentimentele. 2. Explorarea, ncurajarea i susinerea clientului n verbalizarea i clarificarea sentimentelor asociate cu abuzul. 3. Utilizarea edinelor individuale de joc de rol pentru a-i furniza clientului ocazii de a-i exprima i lucra sentimentele rnite, teama i furia legate de abuz. 4. Reclam abuzul fizic la cea mai apropiat direcie de protecie a copilului, birou de justiie delictual sau unitate medical. 5. Consultarea cu familia, un doctor, oficialiti ai justiiei sau managerii de caz din protecia copilului pentru a stabili veridicitatea acuzaiilor de abuz fizic. 6. Evaluarea oportunitii de ndeprtare a abuzatorului din locuina clientului. 7. Implementarea pailor necesari ( ex. ndeprtarea clientului din cas) n vederea protejrii clientului i altor copii din cas de un alt eventual abuz psihic. 8. Confruntarea energic i provocativ a negrii n sistemului familial. 9. Confruntarea clientului cu afirmaii de iertare la adresa agresorului i acceptarea consecinelor acuzaiilor. 10. Evaluarea nevoilor clientului pentru medicaie psihotrop i, dac este necesar, programarea pentru o reet. 11. Susinerea clientul prin ntrirea/reevocarea pailor necesari protejrii sale. 12. Consilierea membrilor familiei clientului despre limitele adecvate stabilite.

13 Evaluarea dinamicii familiei i identificarea factorilor de stres sau evenimentelor declanatoare care contribuie la emergena abuzului. 14. Determinarea fptuitorului de a participa la grupuri de copii abuzai. 15. Evaluarea posibilitii de consum de substane n cadrul familiei. 16. Organizarea unei sesiuni de terapie de familie unde clientul i/sau terapeutul confrunt fptuitorul cu abuzul. 17. Organizarea unei sesiuni cu familia n care fptuitorul i cere scuze de la client i ali membri ai familiei pentru abuz.

18. Determinarea clientul

stima de sine

Documents