stilul-bizantin.doc

2
8/20/2019 Stilul-Bizantin.doc http://slidepdf.com/reader/full/stilul-bizantindoc 1/2 1 STILUL BIZANTIN STILUL BIZANTIN Începuturile acestui stil se găsesc în perioada dintre secolele IV-V, în cadrul Antichităţii târzii. Se dezvoltă în trei etape secolele IV-VI, VI-!II, !II-!V. În pri"a perioadă, edi#iciile, în "are "a$oritate %iserici, erau ridicate pe un plan %azilical cu &, ' sau ( nave, preluat de la vechea %azilica ro"ană. )a o e*cepţie, +iserica San Vitale din avenna, Italia, are un plan octogonal. )ea "ai reprezentativă caracteristică a stilului este utilizarea "ozaicurilor pentru decorarea interioară, #iind #ai"oase cele de la )atedralaS#. So#ia din )onstantinopol azi Istan%ul /i San Vitale din avenna. Basilica SAN VITALE din Ravenna, ITALIA Panourile de mozaic cu Iustinian şi Teodora 0rin di"ensiunile sale /i i"presia de spaţialitate din interior, )atedrala S#. So#ia este o încercare a o"ului de a reprezenta i"ensitatea /i in#initatea cos"osului. În acela/i secol VI încep să #ie construite %iserici cu plan de cruce greacă +iserica S#. Ioan din #es cu ( cupole, sau de octogon înscris într-un pătrat San Vitale din avenna. În secolul I! se i"pune planul de cruce greacă, se aduc "odi#icări siste"ului de susţinere a cupolei acu" se spri$ină direct pe ziduri, #iind eli"inaţi contra#ortii. )onco"itent, apar decoraţiile e*terioare care ating apogeul dezvoltării în secolele ! arcade oar%e, cără"idă colorată /i cera"ică s"ălţuită acoperă zidurile /i !V sculpturi /i #resce )ea de-a treia perioadă a %izantinului secolul !V începe cu dinastia )o"nenilor. )ele "ai i"portante edi#icii sunt %iserica 0anto2ratonului, panteon pentru zece generaţii de î"păraţi, )o"neni /i 0aleologi, /i )hora azi 3ahrie 4$a"i, cea "ai elegantă %iserică %izantină după S#. So#ia. +isericile de stil %izantin se caracterizează prin planul cruci#or" care reiese din apariţia a%sidelor în pereţii laterali, î"părţirea în trei încăperi pronaos, naos ăi altar, ulti"ele două despărţite între ele prin catapeteas"ă, acoperi/ul în #or"ă de %oltă arcuită, prezenţa unei cupole centrale ridicată deasupra naosului în care este pictat 5ristos 0antocratorul, contrastul evident dintre aspectul e*terior si"plu /i so%ru /i interiorul %ogat orna"entat prin picturi sau "ozaicuri. Sculptura este #oarte săracă, prezentă nu"ai la orna"entarea #erestrelor, u/ilor /i coloanelor.

Upload: paula-fulger

Post on 07-Aug-2018

216 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Stilul-Bizantin.doc

8/20/2019 Stilul-Bizantin.doc

http://slidepdf.com/reader/full/stilul-bizantindoc 1/2

1

STILUL BIZANTINSTILUL BIZANTIN

Începuturile acestui stil se găsesc în perioada dintre secolele IV-V, în cadrul Antichităţii

târzii. Se dezvoltă în trei etape secolele IV-VI, VI-!II, !II-!V.În pri"a perioadă, edi#iciile, în "are "a$oritate %iserici, erau ridicate pe un plan %azilical cu&, ' sau ( nave, preluat de la vechea %azilica ro"ană. )a o e*cepţie, +iserica San Vitale dinavenna, Italia, are un plan octogonal. )ea "ai reprezentativă caracteristică a stilului este utilizarea"ozaicurilor pentru decorarea interioară, #iind #ai"oase cele de la )atedrala S#. So#ia din)onstantinopol azi Istan%ul /i San Vitale din avenna.

Basilica SAN VITALE din

Ravenna, ITALIA

Panourile de mozaic cu 

Iustinian şi Teodora 

0rin di"ensiunile sale /ii"presia de spaţialitate din interior,)atedrala S#. So#ia este o încercarea o"ului de a reprezenta i"ensitatea/i in#initatea cos"osului.

În acela/i secol VI încep să#ie construite %iserici cu plan decruce greacă +iserica S#. Ioan din#es cu ( cupole, sau de octogon înscris într-un pătrat San Vitale din avenna.

În secolul I! se i"pune planul de cruce greacă, se aduc "odi#icări siste"ului de susţinere acupolei acu" se spri$ină direct pe ziduri, #iind eli"inaţi contra#ortii. )onco"itent, apar decoraţiilee*terioare care ating apogeul dezvoltării în secolele ! arcade oar%e, cără"idă colorată /i cera"icăs"ălţuită acoperă zidurile /i !V sculpturi /i #resce

)ea de-a treia perioadă a %izantinului secolul !V începe cu dinastia )o"nenilor. )ele"ai i"portante edi#icii sunt %iserica 0anto2ratonului, panteon pentru zece generaţii de î"păraţi,)o"neni /i 0aleologi, /i )hora azi 3ahrie 4$a"i, cea "ai elegantă %iserică %izantină după S#.So#ia.

+isericile de stil %izantin se caracterizează prin planul cruci#or" care reiese din apariţiaa%sidelor în pereţii laterali, î"părţirea în trei încăperi pronaos, naos ăi altar, ulti"ele douădespărţite între ele prin catapeteas"ă, acoperi/ul în #or"ă de %oltă arcuită, prezenţa unei cupole

centrale ridicată deasupra naosului în care este pictat 5ristos 0antocratorul, contrastul evidentdintre aspectul e*terior si"plu /i so%ru /i interiorul %ogat orna"entat prin picturi sau "ozaicuri.Sculptura este #oarte săracă, prezentă nu"ai la orna"entarea #erestrelor, u/ilor /i coloanelor.

Page 2: Stilul-Bizantin.doc

8/20/2019 Stilul-Bizantin.doc

http://slidepdf.com/reader/full/stilul-bizantindoc 2/2

6

ᄃ ᄃCatedrala

Sfanta Sofia

din

Constantinopol (Hgia Sofia) - a #uncţionat în trecut ca %iserică ortodo*ă grecească, "oscheei"perială, iar "o"entan este trans#or"ată în "uzeu. )onstruită în anul (&7, construcţia este un loc

 pri"itor /i atrăgător pentru a a#la "ai "ulte despre istoria 8urciei.

)atedrala S#. So#ia reprezintă cel "ai cunoscut /i "ai reu/it "onu"ent %izantin. A #ostconstruiă în secolul VI inaugurată în (&7 din dorinţa î"păratului Iustinian de a lasă lu"ii un"onu"ent care să ră"ână unic prin grandoare /i să-i poarte #ai"a "ulte secole după "oartea sa. A#ost proiectată de către arhitecţii Arthe"ios /i Isidoros. )a o curiozitate, pute" "enţiona #aptul că,de/i situată într-una din cele "ai active zone seis"ice din uropa, cutre"urele nu i-au a#ectat

structura de rezistenţă. 9nele teorii a#ir"ă că aceasta s-ar datora atât siste"ului #oarte ingenios desusţinere a cupolei, cât /i #aptului că în "ortarul iniţial s-a adăugat /i cără"idă pisată, ceea ce ar dao "are elasticitate zidurilor. )a toate %isericile %izantine din secolele IV-I!, S#. So#ia este totallipsită de orna"entaţii e*terioare, splendoarea sa %azându-se pe partea interioară. Intrarea înedi#iciu se #ace printr-o galerie închisă narte*, prin : porţi. 0oarta centrală era rezervatăî"păratului /i suitei sale. 4in această pri"ă galerie, alte ( porţi duc într-un al doilea narte* dincare, prin alte : porţi, se a$unge în nava centrală, un i"ens patrulater cu laturile de 77, respectiv71,7 "etri. 4easupra navei centrale se înalţă gigantica /i totu/i "aiestuoasa cupolă principală decără"idă de && de "etri în dia"etru, la o înălţi"e de (; de "etri #aţă de sol. a se spri$ină pe douăcupole "ici /i două se"icupole care distri%uie greutatea pe patru contra#orti i"en/i. 0entruilu"inarea interiorului, în %aza cupolei s-au aplicat '< de #erestre. În 1'(&, )onstantinopolul este

cucerit de turci care adaugă ' "inarete edi#iciului /i acoperă "ozaicurile cu un strat gros detencuială din cauza interdicţiei )oranului de a avea reprezentări vizuale în lăca/urile de rugăciune.

Fulger PaulaFulger Paula

  lasa a !I-a Blasa a !I-a B