STILUL JURIDIC

CUPRINDE

Domeniul legislativ (articole de lege Constituţia Codul penal Codul muncii

etc) texte elaborate de organul judiciar

CARACTERISTICI ALE STILULUI

Funcţie referenţiala

Enunţuri cu forma inpersonala

Conţinut normativ

Enunţuri clare lipsite de ambiguitate

Folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definiţi

Folosirea clişeelor formale

Respecta proprietatea termenilor

Foloseşte terminologia de specialitate

Foloseşte neologisme

In raport cu realitatea mesajul este preponderent denotativ

PARTICULARITAŢI LINGVISTICE

Lexicale Morfologice Sintactice Stilistice

Terminologie specifica

Substantive provenite din infinitive lungiSubstantive sbstracteVerbul bdquoa trebuirdquo verbul bdquoa puteardquoFolosirea infinitivului cu valoare de imperativVerbe la diateza reflexiv- pasivă preferinţa pentru anumite verbe locuţiuni şi expresiiForme inpersonaleExpresii verbale impersonale

Coordonare şi subordonare

Construcţii infinitivaleFraze coordonate

Clişee

Elipsa verbele copulativeFără figuri de stil şi digresiuni

1LIMBAJUL JURIDIC ŞI LIMBA COMUNĂADRIANA SFERLEUniversitatea Tibiscus din TimişoaraşiUniversiteacute Paris III Sorbonne NouvelleLimba icircn sensul saussurian langue se realizează icircn planul concret paroleprintr-o serie de variante la baza cărora pe lacircngă factorul geografic cel socioculturaldetermină apariţia limbajelor specifice unor domenii de activitateprofesională Prin limbaj se icircnţelege modul icircn care o limbă este vorbită de către ungrup de indivizi icircn cadrul unui sector de activitate Ion Coteanu consideră că limbajuleste variantă a limbii literare este rezultat al restricţiilor bdquosistem lingvistic mai multsau mai puţin specializat icircn redarea conţinutului de idei specifice unei activităţiprofesionale unuia ori mai multor domenii din viaţa social-culturală [hellip] orice limbajnu este decacirct limba căreia i se atribuie o destinaţie specialărsquorsquo1Problema relaţiilor care se stabilesc icircntre diversele limbaje a constituit oprecupare constantă a lingviştilor romacircni printre care amintim pe Iorgu IordanGheorghe Ivănescu şi Ion Coteanu Profesorul Ivănescu2 a dezbătut chiar problematermenilor limbaj şi stil acesta din urmă cu determinantele funcţional sau al limbiipreluat după Şcoala Lingvistică de la Praga precizacircnd că stilul a fost confundat culimbajul de specialitate fapt considerat de lingvist o eroare de ordin teoretic IorguIordan a preferat iniţial termenul stil consideracircnd limbajul un termen echivoc atuncicacircnd este folosit fără determinant ulterior icircnsă a diferenţiat limbajul de stil definit cafiind modul individual prin care un scriitor icircşi exprimă ideile şi sentimentele Aceastăaditudine teoretică a fost abordată şi de Ion Coteanu care preciza că structurastilistică a limbii este determinată de doi factori mdash de structura generală a limbii şi denecesităţile comunicării din diversele ramuri de activitate socială o ierarhie derestracircngeri succesive ale libertăţii de utilizare funcţională a limbii restracircngerideterminate de obligaţii din ce icircn ce mai puţin generale impuse exprimării anumitorconţinuturi de idei Lingvistul reuneşte diversele variante icircntr-un diasistem al limbiicare se include icircn limbajul literar acesta icircn limbajul ştiinţific limbajul ştiinţific icircnlimbajul unei anumite ştiinţe etc diasistemul sau limba comună reprezentacircnd esenţalimbiiDistincţia icircntre lexicul comun şi lexicul specializat presupune raportarea latotalitatea lexicului unei limbi Delimitarea ţine seama de mai multe criteriiinterdependente circulaţia sau frecvenţa cuvintelor factorul stilistico-funcţional(interesul grupelor de vorbitori icircn funcţie de profesia şi apartenenţa social-culturală)Este evidentă importanţa unui nucleu lexical comun oricărei comunicări dintr-o limbădată indiferent dacă este numit limbă generală vocabular comun vocabular1 I Coteanu Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 1973 p 46 Termenii variantă şi limbaj icirciicircntacirclnim şi icircn studiul bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA 1970 p 452 Cf Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 5 p 11 Vezi şi I Iordan Limba literară Priviregenerală in LR III 1954 nr 6 p 61 I Coteanu Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 4 p 361Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II p 125 şi Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti1961 p 54ndash56 I Gheţie Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 1982 p 148ndash1702fundamental sau mai precis fond principal lexical sau vocabular reprezentativLimbajele specializate sau terminologiile sunt diversificate individuale relativindependente Studiul lor presupune deci o abordare specială proprie fiecăreiterminologii care icircşi identifică icircn primul racircnd trăsăturile definitoriiLimba comună este reprezentată de totalitatea cuvintelor şi icircmbinărilor decuvinte care se folosesc icircn mod curent icircn timp ce lexicului specializat icirci aparţin toate

elementele lexicale care sunt icircntr-un mod sau altul legate de o activitate specificăde un domeniu ştiinţifico-profesional3 şi care sunt folosite de un grup de vorbitori icircncomunicarea lor scrisă sau orală icircn cadrul unui domeniu al existenţei socialeprofesionale şi culturale El are o sferă de icircntrebuinţare limitată şi icircn consecinţă esteicircnţeles doar de un grup social strict determinat De asemenea relaţiile existente icircntrelexicul comun şi cel specializat fac posibilă deplasarea unităţilor lexicale dintr-unregistru icircn celălalt Pe de o parte vocabularul specializat atrage prin specializare şitransfer elemente curente ale lexicului comun iar pe de altă parte el icircmprumută altorarii lexicale termeni care pot fi supuşi unei alte specializări sau unui nou transfermetaforic Icircn principal prin limitarea cacircmpului obiectual-noţional4 cuvintele din lexiculcomun pot trece icircn componenţa lexicului specializatIcircn cazul limbajului juridic o legătură foarte stracircnsă icircntre acesta şi limba comunăse stabileşte la nivelul cuvintelor care au unul sau mai multe sensuri comune şi unsens specializat este vorba de cuvinte icircn general polisemantice create fie prindezvoltarea unui sens juridic alături de sensul sau sensurile din limba comună(amprentă incident parchet) fie prin extensia semantică a anumitor termeni juridiciprin excelenţă (alibi crimă pledoarie) Există şi termeni care au un sens juridicprecum şi unul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate (anchetăordonanţă recidivă) şi termeni aparţinacircnd exclusiv limbajului juridic (achiesa casaţieextrăda)5Sintagmele lexic specializat (lexic de specialitate) sunt folosite frecvent casinonime pentru sintagmele vocabular specializat (vocabular de specialitate) deşimai mulţi lingvişti (Ullmann Baldinger Coşeriu) fac distincţia icircntre lexic prin care seicircnţelege ansamblul cuvintelor pe care o limbă le pune la dispoziţia vorbitorilor şivocabular considerat ansamblul cuvintelor utilizate de un vorbitor cuprinzacircnd decinumai o parte a lexicului desemnacircnd numai un domeniu din vasta realitate pe care oacoperă lexicul Astfel de bdquodomeniirdquo care se pretează la inventariere şi la descrieresunt spre exemplu vocabularul juridic vocabularul politic (sau social-politic)vocabularul economico-financiar vocabularul sportiv vocabularul aviaţiei al marineietc R L Wagner6 propunea folosirea termenului de lexic pentru definirea unităţilorsemnificante din planul limbii (langue) iar pe cel de vocabular pentru o parte alexicului actualizat icircn vorbire (parole) Pe de altă parte unii cercetători stabilesc oopoziţie icircntre lexicul limbii şi vocabularul unui text dat atunci cacircnd fac ceea ce numimstatistică lexicală Icircn lingvistica romacircnească aceste distincţii de dată relativ recentăse fac de cacircnd a icircnceput să se aplice metoda statistică icircn descrierea vocabularului3 Dan Sluşanschi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă SCL XXII 1971 nr 6 p 587ndash5934 Teoria bdquocacircmpului semanticrdquo introdusă de J Trier icircşi găseşte aplicabilitate icircn lexicul specializat Pentru ca lexiculspecializat să funcţioneze corect icircntre el şi cacircmpul icircn care se ordonează trebuie să se stabilească o corelaţie Vezi şi ECoşeriu Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux de linguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I1 1946 şi Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquo vol XXVII II Paris5 laquo Certains mots nrsquoont de sens dans une langue qursquoau regard du droit [hellip] Ils nrsquoont aucune autre fonction quecelle drsquoexprimer dans la langue des notions juridiques On pourrait proposer de les nommer termesdrsquoappartenance juridique exclusive raquo (G Cornu Linguistique juridique Paris Montchrestien 1990 p 20)6 Cf Le vocabulaire franccedilais I Paris 1967 p 173cei doi termeni mdash lexic şi vocabular mdash sunt adesea consideraţi sinonimi şi suntfolosiţi icircn mod alternativIcircn prezent vocabularele specializate sunt studiate icircn cadrul disciplinei mai noi

terminologia7 care analizează logica cunoştinţelor ierarhia conceptelor codajullingvistic şi non-lingvistic şi problemele creaţiei de cuvinte necesare diverselordomenii profesionale Aceasta reprezintă de asemenea şi un ansamblu de termenisau cuvinte specializate aparţinacircnd unui subsistem lingvistic termeniicaracterizacircndu-se prin univocitate non-ambiguitate şi relaţii lexico-semantice propriiSe delimitează astfel icircn primul racircnd terminologia ca ştiinţă interdisciplinară şiterminologiile limbaje de specialitate cu un corpus de termeni corespunzacircnddiverselor domenii de activitateAlături de terminologie semnalăm şi disciplina care este numită lingvisticăjuridică sau jurilingvistică8 iniţiată icircn spaţiul francofon de Geacuterard Cornu Jean-ClaudeGeacutemar Louis Jolicoeur care icircşi atribuie ca obiect de studiu limbajul juridic sub celedouă aspecte care icircl definesc şi anume terminologia juridică şi discursul juridicAcest domeniu icircncepe să fie introdus şi la noi prin studii şi cercetări cu caracterinterdisciplinar ce investighează modul icircn care dreptul foloseşte limba pentru aconstrui pornind de la resursele acesteia un limbaj specializat cum este limbajuljuridic Icircn bibliografia romacircnească sintagma lingvistică juridică este atestată icircntr-unstudiu adresat juriştilor studiu realizat de Barbu Berceanu9 Potrivit autorului aceastădisciplină are ca obiect bdquoactivitatea lingvistică icircn domeniul dreptului avacircnd icircn vederecuvintele cu semnificaţie juridică specifice vieţii juridicerdquo fiind precis delimitată debdquoactivitatea dreptului icircn domeniul lingvistic drept care atribuie cuvintelor o valoarejuridică independent de domeniul icircn care se aplicărdquo Icircn sfera de preocupări alingvisticii juridice ar intra aşadar studierea terminologiei juridice mdash bdquoatacirct cea folosităde public cacirct şi cea de utilitate mai restracircnsă a specialiştilor şi practicienilor dreptului[hellip] icircn vederea alegerii termenilor cei mai economici şi mai adecvaţi (ca apartenenţăsemantică şi ca posibilităţi flexionare) şi a găsirii celei mai ştiinţifice definiţiirdquolingvisticii juridice revenindu-i şi sarcina elaborării dicţionarelor juridiceO cercetare recentă icircn acest domeniu este cea a Teodorei Irinescu10 careexaminează icircn ce măsură normele juridice şi actele de justiţie respectă normele limbiiliterare moderne precum şi abaterile săvacircrşite de la ele care icirci ştirbesc din claritateprecizie şi accesibilate7 Angela Bidu-Vrănceanu Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară in AUB Facultatea deLitere p 31ndash44 Studiile şi lucrările de terminologie pe care le-am consultat sunt trecute icircn Bibliografie8 laquo La linguistique juridique ou la jurilinguistique a deacuteplaceacute le centre drsquointeacuterecirct vers lrsquoetude de tous les moyenslinguistiques qursquoutilise le droit consideacutereacutes sous le rapport de leur fonction de leur structure de leur style de leurpreacutesentation etc Lrsquoobjet de cette discipline est constitueacute de toutes les interactions du langage et du droit crsquoest-agravedireaussi bien lrsquoaction du droit sur le langage que lrsquoaction du langage dans le droit [] Cette discipline ambitionnedrsquoecirctre purement linguistique se propose lrsquoexamen du langage de la norme de la deacutecision de la convention desdeacuteclarations des neacutegociations des avis des rapports de lrsquoenseignement du droit Cependant elle est eacutegalementconsideacutereacutee comme une eacutetude juridique par toutes les actions juridiques qui srsquoexercent sur la langue La loi nommeles contrats et les deacutelits la loi consacre un terme de la langue usuelle avec un sens juridique la pratique notarialeeacutelabore ses formules etc raquo (G Cornu Op cit p 13) Termenul jurilingvistică (lt fr jurilinguistique) a fost creatdupă modelul unor termeni precum etnolingvistică psiholingvistică sociolingvistică9 Cf Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţii teoretice şi aplicative in bdquoStudii şicercetări juridicerdquo XXVI 3 1981 p 247ndash26610 Autoarea icircn calitate de filolog şi jurist a publicat recent două lucrări Lingvistica juridică Iaşi CasaEditorială Demiurg 2003 Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilă romacircnească IaşiCasa Editorială Demiurg 20044Limbajul juridic ca modalitate specifică de exprimare este format din elementede limbă comună şi elemente care icirci sunt specifice Jean-Louis Sourioux şi Pierre

Lerat11 numesc acest aspect caracterul compozit al limbajului juridic (caractegraverecomposite du langage juridique) precizacircnd că tocmai această caracteristică explicăicircn mare parte un aşa-numit aspect bdquoparadoxalrdquo al dreptului dreptul este un fenomensocial precum limba icircnsăşi icircnsă el provoacă majorităţii oamenilor sentimentul că seaflă icircn faţa unui limbaj inaccesibilLimbajul juridic prezintă paradoxul de a fi foarte icircngrijit dar icircn acelaşi timp foarteermetic şi aparent ambiguu Aşa cum remarcă Jean-Claude Geacutemar bdquojuriştii practicăun discurs adesea obscur şi parcă deliberat icircncacirclcitrdquo12 Geacuterard Cornu observăexistenţa unui bdquoecran lingvisticrdquo icircn cazul limbajului juridic arătacircnd că nu poate fiicircnţeles decacirct de specialişti icircn domeniu şi că icircnsăşi existenţa lui se datorează faptuluică nu este accesibil majorităţii membrilor comunităţi lingvistice13 David Mellinkoffanalizează pentru limba engleză 22 de caracteristici ale limbajului juridic pe care icirclpercepe ca fiind imprecis dificil de abordat nu numai pentru un profan ci şi pentrupersoanele iniţiate icircn domeniu El califică acest limbaj ca fiind greoi neclar pomposşi vag (wordy unclear pompous and dull)14 Steacutephane Chatillon vorbeşte debdquoopacitatea vocabularului juridicrdquo precizacircnd icircn acelaşi timp că orice domeniu deactivitate are terminologia sa specifică care nu este icircntotdeauna accesibilăprofanilor15Pe de altă parte claritatea se numără printre cerinţele fundamentale şi alelimbajului de drept16 Icircntr-un Icircndreptar juridic din secolul al XIX-lea se afirma icircnlegătură cu claritatea mesajului bdquoOrice legiuire ca să fie dreaptă trebuieşte să fiehotăracirctoare Căci dacă signalul dat de tracircmbiţă ar fi icircndoios cine s-ar pregăti derăzboi Dacă porunca dată de lege ar fi echivocă cine s-ar dispoza să sesupuie rdquo17Terminologia juridică se constituie icircntr-un univers de potenţialităţi lingvisticeoferite in intellectu icircn timp ce discursul juridic se organizează in actu reprezentacircndindividualizarea acestor potenţialităţi icircn enunţuri care au ca scop aplicarea dreptuluiDiscursul juridic icircnglobează deci toate manifestările lingvistice care intervin icircncrearea şi instaurarea socială a dreptului constituindu-se icircntr-un act lingvistic şi icircnacelaşi timp icircntr-un act juridic11 Cf Le langage du droit Paris PUF 1975 Introduction p 9 laquo crsquoest preacuteciseacutement ce caractegravere composite quiexplique en partie ce paradoxe le droit est un pheacutenomegravene aussi largement social que la langue elle-mecircme maisqui suscite un sentiment drsquoeacutetrangeteacute chez la majoriteacute raquo12 J-C Geacutemar Les fondements du langage du droit comme langue de speacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquoUniversiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21 no 4 1990 p 71913 laquo La communication du droit se heurte agrave un eacutecran linguistique Le profane en retire un sentiment drsquoeacutetrangeteacute Le langagedu droit existe parce qursquoil nrsquoest pas compris Il est en dehors du circuit naturel drsquointercompreacutehension qui caracteacuterise leseacutechanges linguistiques ordinaires entre membres drsquoune mecircme communauteacute linguistique raquo (G Cornu Op cit p 18ndash19)14 D Mellinkoff The Language of the Law Boston Little Brown and Company 1963 p 3ndash2915 S Chatillon Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 3 2000 p 68716 H Batiffol Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelanges deacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquoUniversiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 1978 p 29 laquo Il faut enfin que le vocabulaire juridique permettela clarteacute des propositions dans lesquelles il srsquoinsegravere La persistance de la reacuteclamation de la clarteacute est donc bienexplicable autant le public comprend qursquoun meacutedecin ou un ingeacutenieur use des termes ignoreacutes de la langue usuelle parceqursquoils deacutesignent des objets que le non speacutecialiste ne connaicirct pas autant lrsquoobligation de connaicirctre les lois et de les respecterparaicirct appeler un vocabulaire que chacun comprenne raquo şi p 35 laquo la langue juridique est la premiegravere enveloppe du droitqursquoil faut neacutecessairement traverser pour aborder lrsquoeacutetude de son contenu raquo vezi şi H Capitant Vocabulaire juridique ParisPUF 1930 p 7 laquo La langue juridique est une langue des speacutecialistes qui doit ecirctre compreacutehensible de tous initieacutes ouprofanes puisque dans tous les pays nemo censetur legem ignorare nul nrsquoest censeacute ignorer la loi raquo

17 apud Doina David Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 1988 p 130ndash1315Chiar dacă icircn raport cu celelalte variante stilistice ale limbii literare18 stiluljuridic pare cel mai omogen intervin anumite diferenţieri determinate fie despecificul domeniului socio-cultural pe care icircl oglindeşte din punct de vederelingvistic fie de sensul derulării relaţiei icircntre cetăţean şi instituţia publică Se distingcel puţin trei variante lingvistice interne dintre care primele două interesează limbajuljuridic propriu-zis19 sect variantă conservatoare specifică limbii textelor juridice caracterul săuimpersonal se datorează faptului că raportul cetăţean ndash instituţie publică areun sens unic icircndreptat spre individ sect variantă oratorică de această dată relaţia cetăţean ndash instituţie publicăare un sens dublu Este varianta cea mai deschisă pentru manifestărilestilistice individuale pentru că organizarea discursului e icircndreptată icircn modesenţial spre destinatar Icircn acest proces intervine o componentă persuasivăcare ţine de personalitatea emiţătorului ce iese sau tinde să iasă dinanonimat sect ultima variantă a stilului juridico-administrativ este determinată derelaţiile socio-administrative dezvoltate icircn două sensuri Ea este mai puţinrigidă din punct de vedere al organizării relativ deschise a variantelor stilisticeindividuale ale destinatarului icircn primul racircnd dar şi al emiţătorului la un nivelmai puţin importantTonul textelor juridice este solemn mai cu seamă icircn textele normative icircn carestatul este cel care bdquovorbeşterdquo obiectivul fiind impunerea respectării normei careorganizează viaţa icircn societate Ca o tendinţă generală a textului juridic se remarcăsecvenţe oratorice foarte extinse De multe ori lipsesc conectorii dat fiind numărulmare de forme impersonale care apar icircn aceste texte Acest fapt se repercuteazădirect asupra interpretării textelor obligacircnd receptorul să se menţină icircntr-o constantăbdquoalertărdquo pentru a obţine nuanţa semantică exactă Repetiţii construcţii greoaieartificiale uneori chiar cu tendinţă pleonastică s-au impus ca formule de specialitatecu sensuri şi utilizări precise consacrate Abstractizarea impersonalizarea şipredominanţa nominală (vezi infra) sunt trăsături generale ale stilului juridic generatede funcţiile lui comunicative specifice Aducacircnd icircn discuţie unele caracteristici alelimbajului juridic care ar putea fi considerate bdquoimperfecţiunirdquo Rodica Zafiu20

precizează că este nevoie de multă prudenţă icircn observaţiile de detaliu pe carelingvistul este tentat să le facă asupra unui text juridic Trebuie să se ţină seama defaptul că stilul juridic trebuie să fie icircn mod obligatoriu explicit chiar redundant şi nonambiguuDintre caracteristicile morfosintactice ale limbii textelor juridice semnalăm sect omiterea articolului bdquodispoziţii icircntre soţi prin contract de căsătorierdquo 18 I Coteanu stabileşte pentru romacircna literară (numită de el limbaj cultivat) două stiluri funcţionale (limbaje)diferenţiindu-le după criteriul expresivităţii un limbaj (limbă cu destinaţie specială) non-artistic mdash limbajul dominat dedenotaţii şi care icircn semnul verbal trimite de regulă direct la referent şi un limbaj artistic icircn care semnul verbal setransformă icircn mod constant icircn simbol prin valorificarea conotaţiilor (I Coteanu Op cit p 47) O clasificare a stilurilorfuncţionale avacircnd icircn vedere expresivitatea şi non-expresivitatea este făcută de Paula Diaconescu care admite tot douăfuncţii ale limbii marcată + expresivndashestetic (bdquoo categorie centrată asupra formei exprimacircnd atitudinea faţă de mesaj caatarerdquo) şi nemarcată expresiv-estetic (bdquoorganizează vorbirea icircn raport cu orientarea spre oricare dintre ceilalţi factori ai

comunicăriirdquo) Făcacircnd referire la funcţiile limbajului propuse de R Jakobson autoarea include icircn varianta non-artisticăstilul tehnico-ştiinţific (funcţia referenţială cognitivă) stilul oficial-administrativ (funcţia conativă) stilul publicistic(funcţia fatică) mdash vezi Paula Diaconescu Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 1974 p 87ndash9319 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21820 Cf Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 p 1366sect tendinţa generală de a icircntrebuinţa substantivul mai cu seamăsubstantive abstracte dat fiind caracterul bdquouniversalrdquo inerent al fiecărei legiFraza textelor juridice precum şi a celor administrative bdquoare adesea subiectemultiple atribute şi complemente mdash multiple şi ele mdash exprimate preponderentprin numerdquo21 Icircn romacircnă o mare parte din acestea provin din infinitivul lung alverbelor bdquope durata efectuării cercetării penalehelliprdquo sect prezenţa subiectelor tipice bdquosubsemnatulrdquo bdquocurteardquo bdquoinstanţardquobdquoparchetulrdquo etc a sintagmelor nominale tipizate bdquoprezenta legerdquo bdquoicircn numepropriurdquo bdquoscris datat şi semnat de macircna testatoruluihelliprdquo precum şi a unuimare număr de cuvinte compuse bdquocotă-parterdquo bdquolege-cadrurdquo bdquocontra-icircnscrisrdquo şiderivate mdash cu prefixe bdquoindiviziunerdquo bdquocoproprietaterdquo bdquoantecontractrdquo bdquoplatănedatoratărdquo şi cu sufixe bdquoderogatoriurdquo bdquouzufructuarrdquo sect folosirea frecventă a pronumelor şi adjectivelor nehotăracircte bdquonimenirdquobdquonici o icircmprejurarerdquo bdquoorice proprietarrdquo bdquocel carerdquo etc sect frecvenţa locuţiunilor stereotipe care au rolul de a tipiza comunicarea bdquoicircn conformitate cuhelliprdquo bdquoprin sentinţa civilă nr icircn numele legii decidehelliprdquo sect icircntrebuinţarea construcţiilor cu gerunziul bdquoconstatacircnd icircndeplinitecondiţiile legalehelliprdquo bdquodeliberacircnd instanţa hotărăştehelliprdquo bdquoreţinacircndu-se icircn sarcinainculpatuluihelliprdquo sect scoaterea icircn evidenţă a predicatului prin amplasarea lui la icircnceputulpropoziţiei frazei bdquose consideră tentativăhelliprdquo bdquonu se pedepseşte persoanacarehelliprdquo bdquoaparţin jurisdicţieihelliprdquoetc sect frecvenţa mare a formelor verbale de viitor şi a formulei se (reflexiv) +a voi (auxiliar) + verb la infinitiv cu sens de imperativ impersonal bdquose vaprocedardquo bdquose va ţinerdquo sect utilizarea pasivului conferă textelor juridice un ton neutru obiectivformal solemn chiar scopul vizat fiind asigurarea prestanţei textului normativevitacircndu-se folosirea unor formulări obişnuite specifice limbajului comunUneori se recurge la icircntrebuinţarea reflexivului cu sens pasiv bdquos-a convenitrdquobdquose decide s-a decisrdquo etcsect preferinţa pentru fraza lungă complexă arborescentă bdquoOricedonaţiuni prin acte icircntre vii făcute de persoane ce n-au copii sau descendenţiexistenţi icircn timpul facerii lor oricare ar fi valoarea acestor donaţiuni şi suborice titlu s-ar fi făcut fie chiar donaţiune mutuală sau remuneratorie fie icircn finedonaţiunea icircn favoarea maritagiului făcută soţilor de oricare altă persoanăafară de ascendenţii lor sunt revocate de drept dacă donatorul icircn urmadonaţiunii dobacircndeşte un copil legitim un postum sau chiar cacircnd a legitimatpe un copil natural prin maritagiul subsecventrdquo (art 836 C Civ) Icircnmajoritatea limbilor frazele textelor de legi a contractelor sunt foarte lungitocmai datorită necesităţii de claritate precizie Astfel redundanţacaracteristică importantă a limbajului juridic nu este icircn acest caz un procedeustilistic ci constituie rezultatul nevoii de exhaustivitateRaportacircnd-ne la relaţiile semantice care se stabilesc icircntre termeni observămcă una dintre trasăturile de bază a termenilor juridici este polisemia Astfel trebuie

făcută distincţia icircntre două categorii diferite de termeni din structura limbajului juridic sect termeni care aparţin icircn acelaşi timp limbii comune şi limbajului specializat 21 Dorina Chiş Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn vol Comunicarea 2000Timişoara Editura Augusta 2000 p 647Sunt cuvinte icircn general polisemantice create fie prin dezvoltarea unuisens juridic alături de sensul sau sensurile limbii comune fie prin extensiasemantică a anumitor termeni juridici prin excelenţă Fac parte din aceastăcategorie termenii juridici intraţi icircn limba curentă prin extensie de sens sau prindezvoltarea unui sens figurat ex alibi mdash este un cuvacircnt latinesc icircnsemnacircnd bdquoicircnaltă parterdquo derivat adverbial de la alius bdquoaltulrdquo A trecut icircn franceză cu sensurilede bdquofaptul de a fi fost icircn alt loc icircn momentul unei infracţiunirdquo şi de bdquosubterfugiurdquo(secolul al XVIII-lea) distincte de icircntrebuinţarea din secolul al XIX-lea cu sensulde bdquoactivitate sau circumstanţă care permite disculpareardquo simţit ca sens figuratal sensului juridic (DHLF s v) Juridic termenul are sensul de bdquodovadă denevinovăţie care rezultă din prezenţa unei persoane icircn momentul infracţiunii icircnaltă parte decacirct locul icircn care s-a produs infracţiunea mijloc de apărare care sefondează pe un alibirdquo (DEX s v)Tot icircn această categorie se şi icircnscriu termenii polisemantici din limbacomună care au dezvoltat un sens juridic a achita (fr acquitter) bdquoa declara prinhotăracircre judecătorească nevinovăţia persoanei chemate icircn justiţie a plăti oobligaţie financiară materială sau moralărdquo (DEX s v) Icircn limba franceză verbulacquitter este derivat al adjectivului quitte (icircmprumutat din lat med quittusbdquoeliberat de o obligaţie juridică sau financiarărdquo) Acquitter avea icircn franceza vechesensurile de laquo deacutelivrer un pays en combattant conqueacuterir raquo laquo tirer quelqursquoundrsquoembarras raquo laquo deacutepasser quelqursquoun par une qualiteacute raquo laquo vaincre raquo laquo remplir uneobligation morale raquo laquo ceacuteder agrave quelqursquoun se soumettre agrave quelqursquoun raquo (DHLF sv) Primul sens atestat de dicţionarele romacircneşti este cel juridic şi continuăsensul care apare icircn franceză din 1829 mdash laquo deacuteclarer (prisonnier) noncoupableraquo Semnificaţia de bdquoa plăti o datorierdquo şi-a pierdut orice aluzie juridicăicircnsemnacircnd doar bdquoa plătirdquo Icircn romacircnă mai există şi al treilea sens argotic carederivă din cel juridic bdquoa uciderdquoSemnalăm de asemenea şi termenii polisemantici cu un sens juridic şi cuunul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate anchetăbdquoactivitate constacircnd icircn stracircngerea de dovezi necesare constatării unei icircncălcări alegii şi a stabilirii responsabilităţii vinovatuluirdquo (DPP s v) bdquocercetare ştiinţificăfăcută pe teren anchetă lingvistică socială etcrdquo (DEX s v) recidivă (frreacutecidive) jur bdquoacţiune prin care aceeaşi persoană comite o nouă infracţiunerdquo med bdquoreapariţia unei maladii după vindecarea sa clinicărdquo (DEX s v) etcsect termeni utililizaţi exclusiv de specialiştii icircn drept ex rechizitoriu (frreacutequisitoire) bdquodiscurs al procurorului icircnaintea instanţei unde s-au expusargumentele asupra cărora se fondează acuzareardquo Prin metonimie devine bdquoactulprin care procurorul icircncepe o acţiune penală icircmpotriva inculpatuluirdquo (DPP s v) contumacie bdquoabsenţă nejustificată de la judecată a inculpatuluirdquo expresia icircncontumacie bdquoicircn lipsă fără a fi fost prezent la procesrdquo (DPP s v) dol bdquoacţiunefăcută cu rea-credinţă cu viclenie pentru a determina pe cineva să icircncheie uncontract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă icircntr-un contractrdquo (DPP sv) etcAtacirct termenii din prima cacirct si cei din cea de a doua categorie cacircnd sunt utilizaţica elemente lexicale proprii limbajului juridic adoptă particularităţile fiecăreiterminologii specializate adică devin univoci şi nu mai intră icircn relaţie de sinonimie cualţi termeni

8De asemenea precizăm şi faptul că polisemia termenilor juridici cunoaşte douăforme22 sect polisemia externă mdash icircn cazul termenilor utilizaţi atacirct icircn limba comună cacirctşi icircn limbajul juridic sect cu sensuri identice a aplica circumstanţă a dispune a expiraintenţie tentativă termen sect cu sensuri parţial identice abatere bdquoicircncălcare a unei dispoziţiilegale prezentacircnd un grad de pericol social mai redus decacirctinfracţiunea şi pentru care se prevăd sancţiuni nepenale [hellip]rdquo (DDC sv) citare bdquoact procedural prin care o persoană este chemată icircn faţaorganului de urmărire penală sau a instanţei de judecatărdquo (DPP s v) martor bdquopersoană care are cunoştinţă despre vreo faptă sau desprevreo icircmprejurare de natură să servească la aflarea adevărului icircnprocesul penal şi care poate fi ascultată icircn acest scop de către organelejudiciarerdquo (DDP s v)sect polisemia internă mdash caracterizează termenii juridici care posedă două saumai multe sensuri icircn domeniu şi se icircntacirclneşte de regulă la cuvinte reprezentative dinpunct de vedere noţional şi al frecvenţei fiind considerată o bdquomarcă esenţială avocabularului juridicrdquo Fenomenul este prezent icircn aceeaşi ramură de drept sau icircnramuri diferite De exemplu termenul icircnscris este definit icircn mod sumar şi generic icircnDicţionarul de drept civil ca bdquoact scrisrdquo icircn timp ce Dicţionarul de procedură penală icirciprecizează sensul după cum urmează bdquoorice act care emană de la o organizaţie destat sau obştească sau de la o persoană fizică sau juridică ori aparţine unuiasemenea subiectrdquo Termenul obligaţie este icircnregistrat icircn Dicţionarul de drept civil cuurmătoarele sensuri bdquoraport juridic civil datoria pe care o are debitorul icircnscrisconstatator titlu de valoarerdquoLatina juridicăIcircn ceea ce priveşte folosirea termenilor si expresiilor latineşti deşi icircn limbajulcurent prezenţa lor icircncepe să se facă din ce icircn ce mai puţin simţită ea se menţine icircndomeniul dreptului şi icircn unele domenii precum biologia medicina teologia latinafiind icircn acest caz un instrument al comunicării ştiinţifice metaforic spus bdquoamprentauniversalităţiirdquo Influenţa Dreptului Roman şi implicit a limbii latine asupra lexiculuijuridic a fost covacircrşitoare Romanii au fost primii icircn istoria omenirii care au elaborat oştiinţă şi o tehnică juridică Fondul latin constituie baza terminologiei dreptuluiaparţinacircnd tradiţiei romaniste sau civiliste din care face parte şi dreptul romacircnescAceşti termeni locuţiuni şi adagii deţin o foarte mare densitate informaţionalăeviticircndu-se icircn acest fel recurgerea la perifraze laborioase res iudicata pro veritateaccipitur bdquolucrul judecat e acceptat ca exprimacircnd adevărulrdquo onus probandi incubatactori bdquosarcina probei revine reclamantuluirdquo (regula fundamentală a procedurii dejudecată) testis unus testis nullus bdquoun singur martor echivalează cu lipsa de martorirdquoetcLexicul juridic latin cuprinde trei categorii de elemente23 22 Pentru polisemia termenilor juridici vezi G Cornu Op cit p 36 Adriana Stoichiţoiu-Ichim Semiotica discursuluijuridic Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 cap Semantica discursului juridic normativ23 Vezi clasificarea realizată de H Roland Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec2002 p 7 Precizăm de asemenea titlurile bibliografice utilizate pentru studiul termenilor şi expresiile juridicelatineşti F Gaffiot Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 1934 Gh Guţu Dicţionar latinndashromacircnBucureşti EŞE 1983 L Quicherat Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par Eacute ChatelainParis Hachette 1999 [1844] Felicia Ştef Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar9sect cuvinte unităţi lingvistice de bază substantive simple (erratum pl errata)

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

1LIMBAJUL JURIDIC ŞI LIMBA COMUNĂADRIANA SFERLEUniversitatea Tibiscus din TimişoaraşiUniversiteacute Paris III Sorbonne NouvelleLimba icircn sensul saussurian langue se realizează icircn planul concret paroleprintr-o serie de variante la baza cărora pe lacircngă factorul geografic cel socioculturaldetermină apariţia limbajelor specifice unor domenii de activitateprofesională Prin limbaj se icircnţelege modul icircn care o limbă este vorbită de către ungrup de indivizi icircn cadrul unui sector de activitate Ion Coteanu consideră că limbajuleste variantă a limbii literare este rezultat al restricţiilor bdquosistem lingvistic mai multsau mai puţin specializat icircn redarea conţinutului de idei specifice unei activităţiprofesionale unuia ori mai multor domenii din viaţa social-culturală [hellip] orice limbajnu este decacirct limba căreia i se atribuie o destinaţie specialărsquorsquo1Problema relaţiilor care se stabilesc icircntre diversele limbaje a constituit oprecupare constantă a lingviştilor romacircni printre care amintim pe Iorgu IordanGheorghe Ivănescu şi Ion Coteanu Profesorul Ivănescu2 a dezbătut chiar problematermenilor limbaj şi stil acesta din urmă cu determinantele funcţional sau al limbiipreluat după Şcoala Lingvistică de la Praga precizacircnd că stilul a fost confundat culimbajul de specialitate fapt considerat de lingvist o eroare de ordin teoretic IorguIordan a preferat iniţial termenul stil consideracircnd limbajul un termen echivoc atuncicacircnd este folosit fără determinant ulterior icircnsă a diferenţiat limbajul de stil definit cafiind modul individual prin care un scriitor icircşi exprimă ideile şi sentimentele Aceastăaditudine teoretică a fost abordată şi de Ion Coteanu care preciza că structurastilistică a limbii este determinată de doi factori mdash de structura generală a limbii şi denecesităţile comunicării din diversele ramuri de activitate socială o ierarhie derestracircngeri succesive ale libertăţii de utilizare funcţională a limbii restracircngerideterminate de obligaţii din ce icircn ce mai puţin generale impuse exprimării anumitorconţinuturi de idei Lingvistul reuneşte diversele variante icircntr-un diasistem al limbiicare se include icircn limbajul literar acesta icircn limbajul ştiinţific limbajul ştiinţific icircnlimbajul unei anumite ştiinţe etc diasistemul sau limba comună reprezentacircnd esenţalimbiiDistincţia icircntre lexicul comun şi lexicul specializat presupune raportarea latotalitatea lexicului unei limbi Delimitarea ţine seama de mai multe criteriiinterdependente circulaţia sau frecvenţa cuvintelor factorul stilistico-funcţional(interesul grupelor de vorbitori icircn funcţie de profesia şi apartenenţa social-culturală)Este evidentă importanţa unui nucleu lexical comun oricărei comunicări dintr-o limbădată indiferent dacă este numit limbă generală vocabular comun vocabular1 I Coteanu Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 1973 p 46 Termenii variantă şi limbaj icirciicircntacirclnim şi icircn studiul bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA 1970 p 452 Cf Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 5 p 11 Vezi şi I Iordan Limba literară Priviregenerală in LR III 1954 nr 6 p 61 I Coteanu Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 4 p 361Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II p 125 şi Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti1961 p 54ndash56 I Gheţie Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 1982 p 148ndash1702fundamental sau mai precis fond principal lexical sau vocabular reprezentativLimbajele specializate sau terminologiile sunt diversificate individuale relativindependente Studiul lor presupune deci o abordare specială proprie fiecăreiterminologii care icircşi identifică icircn primul racircnd trăsăturile definitoriiLimba comună este reprezentată de totalitatea cuvintelor şi icircmbinărilor decuvinte care se folosesc icircn mod curent icircn timp ce lexicului specializat icirci aparţin toate

elementele lexicale care sunt icircntr-un mod sau altul legate de o activitate specificăde un domeniu ştiinţifico-profesional3 şi care sunt folosite de un grup de vorbitori icircncomunicarea lor scrisă sau orală icircn cadrul unui domeniu al existenţei socialeprofesionale şi culturale El are o sferă de icircntrebuinţare limitată şi icircn consecinţă esteicircnţeles doar de un grup social strict determinat De asemenea relaţiile existente icircntrelexicul comun şi cel specializat fac posibilă deplasarea unităţilor lexicale dintr-unregistru icircn celălalt Pe de o parte vocabularul specializat atrage prin specializare şitransfer elemente curente ale lexicului comun iar pe de altă parte el icircmprumută altorarii lexicale termeni care pot fi supuşi unei alte specializări sau unui nou transfermetaforic Icircn principal prin limitarea cacircmpului obiectual-noţional4 cuvintele din lexiculcomun pot trece icircn componenţa lexicului specializatIcircn cazul limbajului juridic o legătură foarte stracircnsă icircntre acesta şi limba comunăse stabileşte la nivelul cuvintelor care au unul sau mai multe sensuri comune şi unsens specializat este vorba de cuvinte icircn general polisemantice create fie prindezvoltarea unui sens juridic alături de sensul sau sensurile din limba comună(amprentă incident parchet) fie prin extensia semantică a anumitor termeni juridiciprin excelenţă (alibi crimă pledoarie) Există şi termeni care au un sens juridicprecum şi unul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate (anchetăordonanţă recidivă) şi termeni aparţinacircnd exclusiv limbajului juridic (achiesa casaţieextrăda)5Sintagmele lexic specializat (lexic de specialitate) sunt folosite frecvent casinonime pentru sintagmele vocabular specializat (vocabular de specialitate) deşimai mulţi lingvişti (Ullmann Baldinger Coşeriu) fac distincţia icircntre lexic prin care seicircnţelege ansamblul cuvintelor pe care o limbă le pune la dispoziţia vorbitorilor şivocabular considerat ansamblul cuvintelor utilizate de un vorbitor cuprinzacircnd decinumai o parte a lexicului desemnacircnd numai un domeniu din vasta realitate pe care oacoperă lexicul Astfel de bdquodomeniirdquo care se pretează la inventariere şi la descrieresunt spre exemplu vocabularul juridic vocabularul politic (sau social-politic)vocabularul economico-financiar vocabularul sportiv vocabularul aviaţiei al marineietc R L Wagner6 propunea folosirea termenului de lexic pentru definirea unităţilorsemnificante din planul limbii (langue) iar pe cel de vocabular pentru o parte alexicului actualizat icircn vorbire (parole) Pe de altă parte unii cercetători stabilesc oopoziţie icircntre lexicul limbii şi vocabularul unui text dat atunci cacircnd fac ceea ce numimstatistică lexicală Icircn lingvistica romacircnească aceste distincţii de dată relativ recentăse fac de cacircnd a icircnceput să se aplice metoda statistică icircn descrierea vocabularului3 Dan Sluşanschi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă SCL XXII 1971 nr 6 p 587ndash5934 Teoria bdquocacircmpului semanticrdquo introdusă de J Trier icircşi găseşte aplicabilitate icircn lexicul specializat Pentru ca lexiculspecializat să funcţioneze corect icircntre el şi cacircmpul icircn care se ordonează trebuie să se stabilească o corelaţie Vezi şi ECoşeriu Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux de linguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I1 1946 şi Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquo vol XXVII II Paris5 laquo Certains mots nrsquoont de sens dans une langue qursquoau regard du droit [hellip] Ils nrsquoont aucune autre fonction quecelle drsquoexprimer dans la langue des notions juridiques On pourrait proposer de les nommer termesdrsquoappartenance juridique exclusive raquo (G Cornu Linguistique juridique Paris Montchrestien 1990 p 20)6 Cf Le vocabulaire franccedilais I Paris 1967 p 173cei doi termeni mdash lexic şi vocabular mdash sunt adesea consideraţi sinonimi şi suntfolosiţi icircn mod alternativIcircn prezent vocabularele specializate sunt studiate icircn cadrul disciplinei mai noi

terminologia7 care analizează logica cunoştinţelor ierarhia conceptelor codajullingvistic şi non-lingvistic şi problemele creaţiei de cuvinte necesare diverselordomenii profesionale Aceasta reprezintă de asemenea şi un ansamblu de termenisau cuvinte specializate aparţinacircnd unui subsistem lingvistic termeniicaracterizacircndu-se prin univocitate non-ambiguitate şi relaţii lexico-semantice propriiSe delimitează astfel icircn primul racircnd terminologia ca ştiinţă interdisciplinară şiterminologiile limbaje de specialitate cu un corpus de termeni corespunzacircnddiverselor domenii de activitateAlături de terminologie semnalăm şi disciplina care este numită lingvisticăjuridică sau jurilingvistică8 iniţiată icircn spaţiul francofon de Geacuterard Cornu Jean-ClaudeGeacutemar Louis Jolicoeur care icircşi atribuie ca obiect de studiu limbajul juridic sub celedouă aspecte care icircl definesc şi anume terminologia juridică şi discursul juridicAcest domeniu icircncepe să fie introdus şi la noi prin studii şi cercetări cu caracterinterdisciplinar ce investighează modul icircn care dreptul foloseşte limba pentru aconstrui pornind de la resursele acesteia un limbaj specializat cum este limbajuljuridic Icircn bibliografia romacircnească sintagma lingvistică juridică este atestată icircntr-unstudiu adresat juriştilor studiu realizat de Barbu Berceanu9 Potrivit autorului aceastădisciplină are ca obiect bdquoactivitatea lingvistică icircn domeniul dreptului avacircnd icircn vederecuvintele cu semnificaţie juridică specifice vieţii juridicerdquo fiind precis delimitată debdquoactivitatea dreptului icircn domeniul lingvistic drept care atribuie cuvintelor o valoarejuridică independent de domeniul icircn care se aplicărdquo Icircn sfera de preocupări alingvisticii juridice ar intra aşadar studierea terminologiei juridice mdash bdquoatacirct cea folosităde public cacirct şi cea de utilitate mai restracircnsă a specialiştilor şi practicienilor dreptului[hellip] icircn vederea alegerii termenilor cei mai economici şi mai adecvaţi (ca apartenenţăsemantică şi ca posibilităţi flexionare) şi a găsirii celei mai ştiinţifice definiţiirdquolingvisticii juridice revenindu-i şi sarcina elaborării dicţionarelor juridiceO cercetare recentă icircn acest domeniu este cea a Teodorei Irinescu10 careexaminează icircn ce măsură normele juridice şi actele de justiţie respectă normele limbiiliterare moderne precum şi abaterile săvacircrşite de la ele care icirci ştirbesc din claritateprecizie şi accesibilate7 Angela Bidu-Vrănceanu Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară in AUB Facultatea deLitere p 31ndash44 Studiile şi lucrările de terminologie pe care le-am consultat sunt trecute icircn Bibliografie8 laquo La linguistique juridique ou la jurilinguistique a deacuteplaceacute le centre drsquointeacuterecirct vers lrsquoetude de tous les moyenslinguistiques qursquoutilise le droit consideacutereacutes sous le rapport de leur fonction de leur structure de leur style de leurpreacutesentation etc Lrsquoobjet de cette discipline est constitueacute de toutes les interactions du langage et du droit crsquoest-agravedireaussi bien lrsquoaction du droit sur le langage que lrsquoaction du langage dans le droit [] Cette discipline ambitionnedrsquoecirctre purement linguistique se propose lrsquoexamen du langage de la norme de la deacutecision de la convention desdeacuteclarations des neacutegociations des avis des rapports de lrsquoenseignement du droit Cependant elle est eacutegalementconsideacutereacutee comme une eacutetude juridique par toutes les actions juridiques qui srsquoexercent sur la langue La loi nommeles contrats et les deacutelits la loi consacre un terme de la langue usuelle avec un sens juridique la pratique notarialeeacutelabore ses formules etc raquo (G Cornu Op cit p 13) Termenul jurilingvistică (lt fr jurilinguistique) a fost creatdupă modelul unor termeni precum etnolingvistică psiholingvistică sociolingvistică9 Cf Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţii teoretice şi aplicative in bdquoStudii şicercetări juridicerdquo XXVI 3 1981 p 247ndash26610 Autoarea icircn calitate de filolog şi jurist a publicat recent două lucrări Lingvistica juridică Iaşi CasaEditorială Demiurg 2003 Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilă romacircnească IaşiCasa Editorială Demiurg 20044Limbajul juridic ca modalitate specifică de exprimare este format din elementede limbă comună şi elemente care icirci sunt specifice Jean-Louis Sourioux şi Pierre

Lerat11 numesc acest aspect caracterul compozit al limbajului juridic (caractegraverecomposite du langage juridique) precizacircnd că tocmai această caracteristică explicăicircn mare parte un aşa-numit aspect bdquoparadoxalrdquo al dreptului dreptul este un fenomensocial precum limba icircnsăşi icircnsă el provoacă majorităţii oamenilor sentimentul că seaflă icircn faţa unui limbaj inaccesibilLimbajul juridic prezintă paradoxul de a fi foarte icircngrijit dar icircn acelaşi timp foarteermetic şi aparent ambiguu Aşa cum remarcă Jean-Claude Geacutemar bdquojuriştii practicăun discurs adesea obscur şi parcă deliberat icircncacirclcitrdquo12 Geacuterard Cornu observăexistenţa unui bdquoecran lingvisticrdquo icircn cazul limbajului juridic arătacircnd că nu poate fiicircnţeles decacirct de specialişti icircn domeniu şi că icircnsăşi existenţa lui se datorează faptuluică nu este accesibil majorităţii membrilor comunităţi lingvistice13 David Mellinkoffanalizează pentru limba engleză 22 de caracteristici ale limbajului juridic pe care icirclpercepe ca fiind imprecis dificil de abordat nu numai pentru un profan ci şi pentrupersoanele iniţiate icircn domeniu El califică acest limbaj ca fiind greoi neclar pomposşi vag (wordy unclear pompous and dull)14 Steacutephane Chatillon vorbeşte debdquoopacitatea vocabularului juridicrdquo precizacircnd icircn acelaşi timp că orice domeniu deactivitate are terminologia sa specifică care nu este icircntotdeauna accesibilăprofanilor15Pe de altă parte claritatea se numără printre cerinţele fundamentale şi alelimbajului de drept16 Icircntr-un Icircndreptar juridic din secolul al XIX-lea se afirma icircnlegătură cu claritatea mesajului bdquoOrice legiuire ca să fie dreaptă trebuieşte să fiehotăracirctoare Căci dacă signalul dat de tracircmbiţă ar fi icircndoios cine s-ar pregăti derăzboi Dacă porunca dată de lege ar fi echivocă cine s-ar dispoza să sesupuie rdquo17Terminologia juridică se constituie icircntr-un univers de potenţialităţi lingvisticeoferite in intellectu icircn timp ce discursul juridic se organizează in actu reprezentacircndindividualizarea acestor potenţialităţi icircn enunţuri care au ca scop aplicarea dreptuluiDiscursul juridic icircnglobează deci toate manifestările lingvistice care intervin icircncrearea şi instaurarea socială a dreptului constituindu-se icircntr-un act lingvistic şi icircnacelaşi timp icircntr-un act juridic11 Cf Le langage du droit Paris PUF 1975 Introduction p 9 laquo crsquoest preacuteciseacutement ce caractegravere composite quiexplique en partie ce paradoxe le droit est un pheacutenomegravene aussi largement social que la langue elle-mecircme maisqui suscite un sentiment drsquoeacutetrangeteacute chez la majoriteacute raquo12 J-C Geacutemar Les fondements du langage du droit comme langue de speacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquoUniversiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21 no 4 1990 p 71913 laquo La communication du droit se heurte agrave un eacutecran linguistique Le profane en retire un sentiment drsquoeacutetrangeteacute Le langagedu droit existe parce qursquoil nrsquoest pas compris Il est en dehors du circuit naturel drsquointercompreacutehension qui caracteacuterise leseacutechanges linguistiques ordinaires entre membres drsquoune mecircme communauteacute linguistique raquo (G Cornu Op cit p 18ndash19)14 D Mellinkoff The Language of the Law Boston Little Brown and Company 1963 p 3ndash2915 S Chatillon Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 3 2000 p 68716 H Batiffol Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelanges deacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquoUniversiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 1978 p 29 laquo Il faut enfin que le vocabulaire juridique permettela clarteacute des propositions dans lesquelles il srsquoinsegravere La persistance de la reacuteclamation de la clarteacute est donc bienexplicable autant le public comprend qursquoun meacutedecin ou un ingeacutenieur use des termes ignoreacutes de la langue usuelle parceqursquoils deacutesignent des objets que le non speacutecialiste ne connaicirct pas autant lrsquoobligation de connaicirctre les lois et de les respecterparaicirct appeler un vocabulaire que chacun comprenne raquo şi p 35 laquo la langue juridique est la premiegravere enveloppe du droitqursquoil faut neacutecessairement traverser pour aborder lrsquoeacutetude de son contenu raquo vezi şi H Capitant Vocabulaire juridique ParisPUF 1930 p 7 laquo La langue juridique est une langue des speacutecialistes qui doit ecirctre compreacutehensible de tous initieacutes ouprofanes puisque dans tous les pays nemo censetur legem ignorare nul nrsquoest censeacute ignorer la loi raquo

17 apud Doina David Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 1988 p 130ndash1315Chiar dacă icircn raport cu celelalte variante stilistice ale limbii literare18 stiluljuridic pare cel mai omogen intervin anumite diferenţieri determinate fie despecificul domeniului socio-cultural pe care icircl oglindeşte din punct de vederelingvistic fie de sensul derulării relaţiei icircntre cetăţean şi instituţia publică Se distingcel puţin trei variante lingvistice interne dintre care primele două interesează limbajuljuridic propriu-zis19 sect variantă conservatoare specifică limbii textelor juridice caracterul săuimpersonal se datorează faptului că raportul cetăţean ndash instituţie publică areun sens unic icircndreptat spre individ sect variantă oratorică de această dată relaţia cetăţean ndash instituţie publicăare un sens dublu Este varianta cea mai deschisă pentru manifestărilestilistice individuale pentru că organizarea discursului e icircndreptată icircn modesenţial spre destinatar Icircn acest proces intervine o componentă persuasivăcare ţine de personalitatea emiţătorului ce iese sau tinde să iasă dinanonimat sect ultima variantă a stilului juridico-administrativ este determinată derelaţiile socio-administrative dezvoltate icircn două sensuri Ea este mai puţinrigidă din punct de vedere al organizării relativ deschise a variantelor stilisticeindividuale ale destinatarului icircn primul racircnd dar şi al emiţătorului la un nivelmai puţin importantTonul textelor juridice este solemn mai cu seamă icircn textele normative icircn carestatul este cel care bdquovorbeşterdquo obiectivul fiind impunerea respectării normei careorganizează viaţa icircn societate Ca o tendinţă generală a textului juridic se remarcăsecvenţe oratorice foarte extinse De multe ori lipsesc conectorii dat fiind numărulmare de forme impersonale care apar icircn aceste texte Acest fapt se repercuteazădirect asupra interpretării textelor obligacircnd receptorul să se menţină icircntr-o constantăbdquoalertărdquo pentru a obţine nuanţa semantică exactă Repetiţii construcţii greoaieartificiale uneori chiar cu tendinţă pleonastică s-au impus ca formule de specialitatecu sensuri şi utilizări precise consacrate Abstractizarea impersonalizarea şipredominanţa nominală (vezi infra) sunt trăsături generale ale stilului juridic generatede funcţiile lui comunicative specifice Aducacircnd icircn discuţie unele caracteristici alelimbajului juridic care ar putea fi considerate bdquoimperfecţiunirdquo Rodica Zafiu20

precizează că este nevoie de multă prudenţă icircn observaţiile de detaliu pe carelingvistul este tentat să le facă asupra unui text juridic Trebuie să se ţină seama defaptul că stilul juridic trebuie să fie icircn mod obligatoriu explicit chiar redundant şi nonambiguuDintre caracteristicile morfosintactice ale limbii textelor juridice semnalăm sect omiterea articolului bdquodispoziţii icircntre soţi prin contract de căsătorierdquo 18 I Coteanu stabileşte pentru romacircna literară (numită de el limbaj cultivat) două stiluri funcţionale (limbaje)diferenţiindu-le după criteriul expresivităţii un limbaj (limbă cu destinaţie specială) non-artistic mdash limbajul dominat dedenotaţii şi care icircn semnul verbal trimite de regulă direct la referent şi un limbaj artistic icircn care semnul verbal setransformă icircn mod constant icircn simbol prin valorificarea conotaţiilor (I Coteanu Op cit p 47) O clasificare a stilurilorfuncţionale avacircnd icircn vedere expresivitatea şi non-expresivitatea este făcută de Paula Diaconescu care admite tot douăfuncţii ale limbii marcată + expresivndashestetic (bdquoo categorie centrată asupra formei exprimacircnd atitudinea faţă de mesaj caatarerdquo) şi nemarcată expresiv-estetic (bdquoorganizează vorbirea icircn raport cu orientarea spre oricare dintre ceilalţi factori ai

comunicăriirdquo) Făcacircnd referire la funcţiile limbajului propuse de R Jakobson autoarea include icircn varianta non-artisticăstilul tehnico-ştiinţific (funcţia referenţială cognitivă) stilul oficial-administrativ (funcţia conativă) stilul publicistic(funcţia fatică) mdash vezi Paula Diaconescu Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 1974 p 87ndash9319 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21820 Cf Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 p 1366sect tendinţa generală de a icircntrebuinţa substantivul mai cu seamăsubstantive abstracte dat fiind caracterul bdquouniversalrdquo inerent al fiecărei legiFraza textelor juridice precum şi a celor administrative bdquoare adesea subiectemultiple atribute şi complemente mdash multiple şi ele mdash exprimate preponderentprin numerdquo21 Icircn romacircnă o mare parte din acestea provin din infinitivul lung alverbelor bdquope durata efectuării cercetării penalehelliprdquo sect prezenţa subiectelor tipice bdquosubsemnatulrdquo bdquocurteardquo bdquoinstanţardquobdquoparchetulrdquo etc a sintagmelor nominale tipizate bdquoprezenta legerdquo bdquoicircn numepropriurdquo bdquoscris datat şi semnat de macircna testatoruluihelliprdquo precum şi a unuimare număr de cuvinte compuse bdquocotă-parterdquo bdquolege-cadrurdquo bdquocontra-icircnscrisrdquo şiderivate mdash cu prefixe bdquoindiviziunerdquo bdquocoproprietaterdquo bdquoantecontractrdquo bdquoplatănedatoratărdquo şi cu sufixe bdquoderogatoriurdquo bdquouzufructuarrdquo sect folosirea frecventă a pronumelor şi adjectivelor nehotăracircte bdquonimenirdquobdquonici o icircmprejurarerdquo bdquoorice proprietarrdquo bdquocel carerdquo etc sect frecvenţa locuţiunilor stereotipe care au rolul de a tipiza comunicarea bdquoicircn conformitate cuhelliprdquo bdquoprin sentinţa civilă nr icircn numele legii decidehelliprdquo sect icircntrebuinţarea construcţiilor cu gerunziul bdquoconstatacircnd icircndeplinitecondiţiile legalehelliprdquo bdquodeliberacircnd instanţa hotărăştehelliprdquo bdquoreţinacircndu-se icircn sarcinainculpatuluihelliprdquo sect scoaterea icircn evidenţă a predicatului prin amplasarea lui la icircnceputulpropoziţiei frazei bdquose consideră tentativăhelliprdquo bdquonu se pedepseşte persoanacarehelliprdquo bdquoaparţin jurisdicţieihelliprdquoetc sect frecvenţa mare a formelor verbale de viitor şi a formulei se (reflexiv) +a voi (auxiliar) + verb la infinitiv cu sens de imperativ impersonal bdquose vaprocedardquo bdquose va ţinerdquo sect utilizarea pasivului conferă textelor juridice un ton neutru obiectivformal solemn chiar scopul vizat fiind asigurarea prestanţei textului normativevitacircndu-se folosirea unor formulări obişnuite specifice limbajului comunUneori se recurge la icircntrebuinţarea reflexivului cu sens pasiv bdquos-a convenitrdquobdquose decide s-a decisrdquo etcsect preferinţa pentru fraza lungă complexă arborescentă bdquoOricedonaţiuni prin acte icircntre vii făcute de persoane ce n-au copii sau descendenţiexistenţi icircn timpul facerii lor oricare ar fi valoarea acestor donaţiuni şi suborice titlu s-ar fi făcut fie chiar donaţiune mutuală sau remuneratorie fie icircn finedonaţiunea icircn favoarea maritagiului făcută soţilor de oricare altă persoanăafară de ascendenţii lor sunt revocate de drept dacă donatorul icircn urmadonaţiunii dobacircndeşte un copil legitim un postum sau chiar cacircnd a legitimatpe un copil natural prin maritagiul subsecventrdquo (art 836 C Civ) Icircnmajoritatea limbilor frazele textelor de legi a contractelor sunt foarte lungitocmai datorită necesităţii de claritate precizie Astfel redundanţacaracteristică importantă a limbajului juridic nu este icircn acest caz un procedeustilistic ci constituie rezultatul nevoii de exhaustivitateRaportacircnd-ne la relaţiile semantice care se stabilesc icircntre termeni observămcă una dintre trasăturile de bază a termenilor juridici este polisemia Astfel trebuie

făcută distincţia icircntre două categorii diferite de termeni din structura limbajului juridic sect termeni care aparţin icircn acelaşi timp limbii comune şi limbajului specializat 21 Dorina Chiş Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn vol Comunicarea 2000Timişoara Editura Augusta 2000 p 647Sunt cuvinte icircn general polisemantice create fie prin dezvoltarea unuisens juridic alături de sensul sau sensurile limbii comune fie prin extensiasemantică a anumitor termeni juridici prin excelenţă Fac parte din aceastăcategorie termenii juridici intraţi icircn limba curentă prin extensie de sens sau prindezvoltarea unui sens figurat ex alibi mdash este un cuvacircnt latinesc icircnsemnacircnd bdquoicircnaltă parterdquo derivat adverbial de la alius bdquoaltulrdquo A trecut icircn franceză cu sensurilede bdquofaptul de a fi fost icircn alt loc icircn momentul unei infracţiunirdquo şi de bdquosubterfugiurdquo(secolul al XVIII-lea) distincte de icircntrebuinţarea din secolul al XIX-lea cu sensulde bdquoactivitate sau circumstanţă care permite disculpareardquo simţit ca sens figuratal sensului juridic (DHLF s v) Juridic termenul are sensul de bdquodovadă denevinovăţie care rezultă din prezenţa unei persoane icircn momentul infracţiunii icircnaltă parte decacirct locul icircn care s-a produs infracţiunea mijloc de apărare care sefondează pe un alibirdquo (DEX s v)Tot icircn această categorie se şi icircnscriu termenii polisemantici din limbacomună care au dezvoltat un sens juridic a achita (fr acquitter) bdquoa declara prinhotăracircre judecătorească nevinovăţia persoanei chemate icircn justiţie a plăti oobligaţie financiară materială sau moralărdquo (DEX s v) Icircn limba franceză verbulacquitter este derivat al adjectivului quitte (icircmprumutat din lat med quittusbdquoeliberat de o obligaţie juridică sau financiarărdquo) Acquitter avea icircn franceza vechesensurile de laquo deacutelivrer un pays en combattant conqueacuterir raquo laquo tirer quelqursquoundrsquoembarras raquo laquo deacutepasser quelqursquoun par une qualiteacute raquo laquo vaincre raquo laquo remplir uneobligation morale raquo laquo ceacuteder agrave quelqursquoun se soumettre agrave quelqursquoun raquo (DHLF sv) Primul sens atestat de dicţionarele romacircneşti este cel juridic şi continuăsensul care apare icircn franceză din 1829 mdash laquo deacuteclarer (prisonnier) noncoupableraquo Semnificaţia de bdquoa plăti o datorierdquo şi-a pierdut orice aluzie juridicăicircnsemnacircnd doar bdquoa plătirdquo Icircn romacircnă mai există şi al treilea sens argotic carederivă din cel juridic bdquoa uciderdquoSemnalăm de asemenea şi termenii polisemantici cu un sens juridic şi cuunul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate anchetăbdquoactivitate constacircnd icircn stracircngerea de dovezi necesare constatării unei icircncălcări alegii şi a stabilirii responsabilităţii vinovatuluirdquo (DPP s v) bdquocercetare ştiinţificăfăcută pe teren anchetă lingvistică socială etcrdquo (DEX s v) recidivă (frreacutecidive) jur bdquoacţiune prin care aceeaşi persoană comite o nouă infracţiunerdquo med bdquoreapariţia unei maladii după vindecarea sa clinicărdquo (DEX s v) etcsect termeni utililizaţi exclusiv de specialiştii icircn drept ex rechizitoriu (frreacutequisitoire) bdquodiscurs al procurorului icircnaintea instanţei unde s-au expusargumentele asupra cărora se fondează acuzareardquo Prin metonimie devine bdquoactulprin care procurorul icircncepe o acţiune penală icircmpotriva inculpatuluirdquo (DPP s v) contumacie bdquoabsenţă nejustificată de la judecată a inculpatuluirdquo expresia icircncontumacie bdquoicircn lipsă fără a fi fost prezent la procesrdquo (DPP s v) dol bdquoacţiunefăcută cu rea-credinţă cu viclenie pentru a determina pe cineva să icircncheie uncontract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă icircntr-un contractrdquo (DPP sv) etcAtacirct termenii din prima cacirct si cei din cea de a doua categorie cacircnd sunt utilizaţica elemente lexicale proprii limbajului juridic adoptă particularităţile fiecăreiterminologii specializate adică devin univoci şi nu mai intră icircn relaţie de sinonimie cualţi termeni

8De asemenea precizăm şi faptul că polisemia termenilor juridici cunoaşte douăforme22 sect polisemia externă mdash icircn cazul termenilor utilizaţi atacirct icircn limba comună cacirctşi icircn limbajul juridic sect cu sensuri identice a aplica circumstanţă a dispune a expiraintenţie tentativă termen sect cu sensuri parţial identice abatere bdquoicircncălcare a unei dispoziţiilegale prezentacircnd un grad de pericol social mai redus decacirctinfracţiunea şi pentru care se prevăd sancţiuni nepenale [hellip]rdquo (DDC sv) citare bdquoact procedural prin care o persoană este chemată icircn faţaorganului de urmărire penală sau a instanţei de judecatărdquo (DPP s v) martor bdquopersoană care are cunoştinţă despre vreo faptă sau desprevreo icircmprejurare de natură să servească la aflarea adevărului icircnprocesul penal şi care poate fi ascultată icircn acest scop de către organelejudiciarerdquo (DDP s v)sect polisemia internă mdash caracterizează termenii juridici care posedă două saumai multe sensuri icircn domeniu şi se icircntacirclneşte de regulă la cuvinte reprezentative dinpunct de vedere noţional şi al frecvenţei fiind considerată o bdquomarcă esenţială avocabularului juridicrdquo Fenomenul este prezent icircn aceeaşi ramură de drept sau icircnramuri diferite De exemplu termenul icircnscris este definit icircn mod sumar şi generic icircnDicţionarul de drept civil ca bdquoact scrisrdquo icircn timp ce Dicţionarul de procedură penală icirciprecizează sensul după cum urmează bdquoorice act care emană de la o organizaţie destat sau obştească sau de la o persoană fizică sau juridică ori aparţine unuiasemenea subiectrdquo Termenul obligaţie este icircnregistrat icircn Dicţionarul de drept civil cuurmătoarele sensuri bdquoraport juridic civil datoria pe care o are debitorul icircnscrisconstatator titlu de valoarerdquoLatina juridicăIcircn ceea ce priveşte folosirea termenilor si expresiilor latineşti deşi icircn limbajulcurent prezenţa lor icircncepe să se facă din ce icircn ce mai puţin simţită ea se menţine icircndomeniul dreptului şi icircn unele domenii precum biologia medicina teologia latinafiind icircn acest caz un instrument al comunicării ştiinţifice metaforic spus bdquoamprentauniversalităţiirdquo Influenţa Dreptului Roman şi implicit a limbii latine asupra lexiculuijuridic a fost covacircrşitoare Romanii au fost primii icircn istoria omenirii care au elaborat oştiinţă şi o tehnică juridică Fondul latin constituie baza terminologiei dreptuluiaparţinacircnd tradiţiei romaniste sau civiliste din care face parte şi dreptul romacircnescAceşti termeni locuţiuni şi adagii deţin o foarte mare densitate informaţionalăeviticircndu-se icircn acest fel recurgerea la perifraze laborioase res iudicata pro veritateaccipitur bdquolucrul judecat e acceptat ca exprimacircnd adevărulrdquo onus probandi incubatactori bdquosarcina probei revine reclamantuluirdquo (regula fundamentală a procedurii dejudecată) testis unus testis nullus bdquoun singur martor echivalează cu lipsa de martorirdquoetcLexicul juridic latin cuprinde trei categorii de elemente23 22 Pentru polisemia termenilor juridici vezi G Cornu Op cit p 36 Adriana Stoichiţoiu-Ichim Semiotica discursuluijuridic Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 cap Semantica discursului juridic normativ23 Vezi clasificarea realizată de H Roland Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec2002 p 7 Precizăm de asemenea titlurile bibliografice utilizate pentru studiul termenilor şi expresiile juridicelatineşti F Gaffiot Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 1934 Gh Guţu Dicţionar latinndashromacircnBucureşti EŞE 1983 L Quicherat Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par Eacute ChatelainParis Hachette 1999 [1844] Felicia Ştef Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar9sect cuvinte unităţi lingvistice de bază substantive simple (erratum pl errata)

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

elementele lexicale care sunt icircntr-un mod sau altul legate de o activitate specificăde un domeniu ştiinţifico-profesional3 şi care sunt folosite de un grup de vorbitori icircncomunicarea lor scrisă sau orală icircn cadrul unui domeniu al existenţei socialeprofesionale şi culturale El are o sferă de icircntrebuinţare limitată şi icircn consecinţă esteicircnţeles doar de un grup social strict determinat De asemenea relaţiile existente icircntrelexicul comun şi cel specializat fac posibilă deplasarea unităţilor lexicale dintr-unregistru icircn celălalt Pe de o parte vocabularul specializat atrage prin specializare şitransfer elemente curente ale lexicului comun iar pe de altă parte el icircmprumută altorarii lexicale termeni care pot fi supuşi unei alte specializări sau unui nou transfermetaforic Icircn principal prin limitarea cacircmpului obiectual-noţional4 cuvintele din lexiculcomun pot trece icircn componenţa lexicului specializatIcircn cazul limbajului juridic o legătură foarte stracircnsă icircntre acesta şi limba comunăse stabileşte la nivelul cuvintelor care au unul sau mai multe sensuri comune şi unsens specializat este vorba de cuvinte icircn general polisemantice create fie prindezvoltarea unui sens juridic alături de sensul sau sensurile din limba comună(amprentă incident parchet) fie prin extensia semantică a anumitor termeni juridiciprin excelenţă (alibi crimă pledoarie) Există şi termeni care au un sens juridicprecum şi unul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate (anchetăordonanţă recidivă) şi termeni aparţinacircnd exclusiv limbajului juridic (achiesa casaţieextrăda)5Sintagmele lexic specializat (lexic de specialitate) sunt folosite frecvent casinonime pentru sintagmele vocabular specializat (vocabular de specialitate) deşimai mulţi lingvişti (Ullmann Baldinger Coşeriu) fac distincţia icircntre lexic prin care seicircnţelege ansamblul cuvintelor pe care o limbă le pune la dispoziţia vorbitorilor şivocabular considerat ansamblul cuvintelor utilizate de un vorbitor cuprinzacircnd decinumai o parte a lexicului desemnacircnd numai un domeniu din vasta realitate pe care oacoperă lexicul Astfel de bdquodomeniirdquo care se pretează la inventariere şi la descrieresunt spre exemplu vocabularul juridic vocabularul politic (sau social-politic)vocabularul economico-financiar vocabularul sportiv vocabularul aviaţiei al marineietc R L Wagner6 propunea folosirea termenului de lexic pentru definirea unităţilorsemnificante din planul limbii (langue) iar pe cel de vocabular pentru o parte alexicului actualizat icircn vorbire (parole) Pe de altă parte unii cercetători stabilesc oopoziţie icircntre lexicul limbii şi vocabularul unui text dat atunci cacircnd fac ceea ce numimstatistică lexicală Icircn lingvistica romacircnească aceste distincţii de dată relativ recentăse fac de cacircnd a icircnceput să se aplice metoda statistică icircn descrierea vocabularului3 Dan Sluşanschi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă SCL XXII 1971 nr 6 p 587ndash5934 Teoria bdquocacircmpului semanticrdquo introdusă de J Trier icircşi găseşte aplicabilitate icircn lexicul specializat Pentru ca lexiculspecializat să funcţioneze corect icircntre el şi cacircmpul icircn care se ordonează trebuie să se stabilească o corelaţie Vezi şi ECoşeriu Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux de linguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I1 1946 şi Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquo vol XXVII II Paris5 laquo Certains mots nrsquoont de sens dans une langue qursquoau regard du droit [hellip] Ils nrsquoont aucune autre fonction quecelle drsquoexprimer dans la langue des notions juridiques On pourrait proposer de les nommer termesdrsquoappartenance juridique exclusive raquo (G Cornu Linguistique juridique Paris Montchrestien 1990 p 20)6 Cf Le vocabulaire franccedilais I Paris 1967 p 173cei doi termeni mdash lexic şi vocabular mdash sunt adesea consideraţi sinonimi şi suntfolosiţi icircn mod alternativIcircn prezent vocabularele specializate sunt studiate icircn cadrul disciplinei mai noi

terminologia7 care analizează logica cunoştinţelor ierarhia conceptelor codajullingvistic şi non-lingvistic şi problemele creaţiei de cuvinte necesare diverselordomenii profesionale Aceasta reprezintă de asemenea şi un ansamblu de termenisau cuvinte specializate aparţinacircnd unui subsistem lingvistic termeniicaracterizacircndu-se prin univocitate non-ambiguitate şi relaţii lexico-semantice propriiSe delimitează astfel icircn primul racircnd terminologia ca ştiinţă interdisciplinară şiterminologiile limbaje de specialitate cu un corpus de termeni corespunzacircnddiverselor domenii de activitateAlături de terminologie semnalăm şi disciplina care este numită lingvisticăjuridică sau jurilingvistică8 iniţiată icircn spaţiul francofon de Geacuterard Cornu Jean-ClaudeGeacutemar Louis Jolicoeur care icircşi atribuie ca obiect de studiu limbajul juridic sub celedouă aspecte care icircl definesc şi anume terminologia juridică şi discursul juridicAcest domeniu icircncepe să fie introdus şi la noi prin studii şi cercetări cu caracterinterdisciplinar ce investighează modul icircn care dreptul foloseşte limba pentru aconstrui pornind de la resursele acesteia un limbaj specializat cum este limbajuljuridic Icircn bibliografia romacircnească sintagma lingvistică juridică este atestată icircntr-unstudiu adresat juriştilor studiu realizat de Barbu Berceanu9 Potrivit autorului aceastădisciplină are ca obiect bdquoactivitatea lingvistică icircn domeniul dreptului avacircnd icircn vederecuvintele cu semnificaţie juridică specifice vieţii juridicerdquo fiind precis delimitată debdquoactivitatea dreptului icircn domeniul lingvistic drept care atribuie cuvintelor o valoarejuridică independent de domeniul icircn care se aplicărdquo Icircn sfera de preocupări alingvisticii juridice ar intra aşadar studierea terminologiei juridice mdash bdquoatacirct cea folosităde public cacirct şi cea de utilitate mai restracircnsă a specialiştilor şi practicienilor dreptului[hellip] icircn vederea alegerii termenilor cei mai economici şi mai adecvaţi (ca apartenenţăsemantică şi ca posibilităţi flexionare) şi a găsirii celei mai ştiinţifice definiţiirdquolingvisticii juridice revenindu-i şi sarcina elaborării dicţionarelor juridiceO cercetare recentă icircn acest domeniu este cea a Teodorei Irinescu10 careexaminează icircn ce măsură normele juridice şi actele de justiţie respectă normele limbiiliterare moderne precum şi abaterile săvacircrşite de la ele care icirci ştirbesc din claritateprecizie şi accesibilate7 Angela Bidu-Vrănceanu Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară in AUB Facultatea deLitere p 31ndash44 Studiile şi lucrările de terminologie pe care le-am consultat sunt trecute icircn Bibliografie8 laquo La linguistique juridique ou la jurilinguistique a deacuteplaceacute le centre drsquointeacuterecirct vers lrsquoetude de tous les moyenslinguistiques qursquoutilise le droit consideacutereacutes sous le rapport de leur fonction de leur structure de leur style de leurpreacutesentation etc Lrsquoobjet de cette discipline est constitueacute de toutes les interactions du langage et du droit crsquoest-agravedireaussi bien lrsquoaction du droit sur le langage que lrsquoaction du langage dans le droit [] Cette discipline ambitionnedrsquoecirctre purement linguistique se propose lrsquoexamen du langage de la norme de la deacutecision de la convention desdeacuteclarations des neacutegociations des avis des rapports de lrsquoenseignement du droit Cependant elle est eacutegalementconsideacutereacutee comme une eacutetude juridique par toutes les actions juridiques qui srsquoexercent sur la langue La loi nommeles contrats et les deacutelits la loi consacre un terme de la langue usuelle avec un sens juridique la pratique notarialeeacutelabore ses formules etc raquo (G Cornu Op cit p 13) Termenul jurilingvistică (lt fr jurilinguistique) a fost creatdupă modelul unor termeni precum etnolingvistică psiholingvistică sociolingvistică9 Cf Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţii teoretice şi aplicative in bdquoStudii şicercetări juridicerdquo XXVI 3 1981 p 247ndash26610 Autoarea icircn calitate de filolog şi jurist a publicat recent două lucrări Lingvistica juridică Iaşi CasaEditorială Demiurg 2003 Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilă romacircnească IaşiCasa Editorială Demiurg 20044Limbajul juridic ca modalitate specifică de exprimare este format din elementede limbă comună şi elemente care icirci sunt specifice Jean-Louis Sourioux şi Pierre

Lerat11 numesc acest aspect caracterul compozit al limbajului juridic (caractegraverecomposite du langage juridique) precizacircnd că tocmai această caracteristică explicăicircn mare parte un aşa-numit aspect bdquoparadoxalrdquo al dreptului dreptul este un fenomensocial precum limba icircnsăşi icircnsă el provoacă majorităţii oamenilor sentimentul că seaflă icircn faţa unui limbaj inaccesibilLimbajul juridic prezintă paradoxul de a fi foarte icircngrijit dar icircn acelaşi timp foarteermetic şi aparent ambiguu Aşa cum remarcă Jean-Claude Geacutemar bdquojuriştii practicăun discurs adesea obscur şi parcă deliberat icircncacirclcitrdquo12 Geacuterard Cornu observăexistenţa unui bdquoecran lingvisticrdquo icircn cazul limbajului juridic arătacircnd că nu poate fiicircnţeles decacirct de specialişti icircn domeniu şi că icircnsăşi existenţa lui se datorează faptuluică nu este accesibil majorităţii membrilor comunităţi lingvistice13 David Mellinkoffanalizează pentru limba engleză 22 de caracteristici ale limbajului juridic pe care icirclpercepe ca fiind imprecis dificil de abordat nu numai pentru un profan ci şi pentrupersoanele iniţiate icircn domeniu El califică acest limbaj ca fiind greoi neclar pomposşi vag (wordy unclear pompous and dull)14 Steacutephane Chatillon vorbeşte debdquoopacitatea vocabularului juridicrdquo precizacircnd icircn acelaşi timp că orice domeniu deactivitate are terminologia sa specifică care nu este icircntotdeauna accesibilăprofanilor15Pe de altă parte claritatea se numără printre cerinţele fundamentale şi alelimbajului de drept16 Icircntr-un Icircndreptar juridic din secolul al XIX-lea se afirma icircnlegătură cu claritatea mesajului bdquoOrice legiuire ca să fie dreaptă trebuieşte să fiehotăracirctoare Căci dacă signalul dat de tracircmbiţă ar fi icircndoios cine s-ar pregăti derăzboi Dacă porunca dată de lege ar fi echivocă cine s-ar dispoza să sesupuie rdquo17Terminologia juridică se constituie icircntr-un univers de potenţialităţi lingvisticeoferite in intellectu icircn timp ce discursul juridic se organizează in actu reprezentacircndindividualizarea acestor potenţialităţi icircn enunţuri care au ca scop aplicarea dreptuluiDiscursul juridic icircnglobează deci toate manifestările lingvistice care intervin icircncrearea şi instaurarea socială a dreptului constituindu-se icircntr-un act lingvistic şi icircnacelaşi timp icircntr-un act juridic11 Cf Le langage du droit Paris PUF 1975 Introduction p 9 laquo crsquoest preacuteciseacutement ce caractegravere composite quiexplique en partie ce paradoxe le droit est un pheacutenomegravene aussi largement social que la langue elle-mecircme maisqui suscite un sentiment drsquoeacutetrangeteacute chez la majoriteacute raquo12 J-C Geacutemar Les fondements du langage du droit comme langue de speacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquoUniversiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21 no 4 1990 p 71913 laquo La communication du droit se heurte agrave un eacutecran linguistique Le profane en retire un sentiment drsquoeacutetrangeteacute Le langagedu droit existe parce qursquoil nrsquoest pas compris Il est en dehors du circuit naturel drsquointercompreacutehension qui caracteacuterise leseacutechanges linguistiques ordinaires entre membres drsquoune mecircme communauteacute linguistique raquo (G Cornu Op cit p 18ndash19)14 D Mellinkoff The Language of the Law Boston Little Brown and Company 1963 p 3ndash2915 S Chatillon Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 3 2000 p 68716 H Batiffol Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelanges deacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquoUniversiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 1978 p 29 laquo Il faut enfin que le vocabulaire juridique permettela clarteacute des propositions dans lesquelles il srsquoinsegravere La persistance de la reacuteclamation de la clarteacute est donc bienexplicable autant le public comprend qursquoun meacutedecin ou un ingeacutenieur use des termes ignoreacutes de la langue usuelle parceqursquoils deacutesignent des objets que le non speacutecialiste ne connaicirct pas autant lrsquoobligation de connaicirctre les lois et de les respecterparaicirct appeler un vocabulaire que chacun comprenne raquo şi p 35 laquo la langue juridique est la premiegravere enveloppe du droitqursquoil faut neacutecessairement traverser pour aborder lrsquoeacutetude de son contenu raquo vezi şi H Capitant Vocabulaire juridique ParisPUF 1930 p 7 laquo La langue juridique est une langue des speacutecialistes qui doit ecirctre compreacutehensible de tous initieacutes ouprofanes puisque dans tous les pays nemo censetur legem ignorare nul nrsquoest censeacute ignorer la loi raquo

17 apud Doina David Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 1988 p 130ndash1315Chiar dacă icircn raport cu celelalte variante stilistice ale limbii literare18 stiluljuridic pare cel mai omogen intervin anumite diferenţieri determinate fie despecificul domeniului socio-cultural pe care icircl oglindeşte din punct de vederelingvistic fie de sensul derulării relaţiei icircntre cetăţean şi instituţia publică Se distingcel puţin trei variante lingvistice interne dintre care primele două interesează limbajuljuridic propriu-zis19 sect variantă conservatoare specifică limbii textelor juridice caracterul săuimpersonal se datorează faptului că raportul cetăţean ndash instituţie publică areun sens unic icircndreptat spre individ sect variantă oratorică de această dată relaţia cetăţean ndash instituţie publicăare un sens dublu Este varianta cea mai deschisă pentru manifestărilestilistice individuale pentru că organizarea discursului e icircndreptată icircn modesenţial spre destinatar Icircn acest proces intervine o componentă persuasivăcare ţine de personalitatea emiţătorului ce iese sau tinde să iasă dinanonimat sect ultima variantă a stilului juridico-administrativ este determinată derelaţiile socio-administrative dezvoltate icircn două sensuri Ea este mai puţinrigidă din punct de vedere al organizării relativ deschise a variantelor stilisticeindividuale ale destinatarului icircn primul racircnd dar şi al emiţătorului la un nivelmai puţin importantTonul textelor juridice este solemn mai cu seamă icircn textele normative icircn carestatul este cel care bdquovorbeşterdquo obiectivul fiind impunerea respectării normei careorganizează viaţa icircn societate Ca o tendinţă generală a textului juridic se remarcăsecvenţe oratorice foarte extinse De multe ori lipsesc conectorii dat fiind numărulmare de forme impersonale care apar icircn aceste texte Acest fapt se repercuteazădirect asupra interpretării textelor obligacircnd receptorul să se menţină icircntr-o constantăbdquoalertărdquo pentru a obţine nuanţa semantică exactă Repetiţii construcţii greoaieartificiale uneori chiar cu tendinţă pleonastică s-au impus ca formule de specialitatecu sensuri şi utilizări precise consacrate Abstractizarea impersonalizarea şipredominanţa nominală (vezi infra) sunt trăsături generale ale stilului juridic generatede funcţiile lui comunicative specifice Aducacircnd icircn discuţie unele caracteristici alelimbajului juridic care ar putea fi considerate bdquoimperfecţiunirdquo Rodica Zafiu20

precizează că este nevoie de multă prudenţă icircn observaţiile de detaliu pe carelingvistul este tentat să le facă asupra unui text juridic Trebuie să se ţină seama defaptul că stilul juridic trebuie să fie icircn mod obligatoriu explicit chiar redundant şi nonambiguuDintre caracteristicile morfosintactice ale limbii textelor juridice semnalăm sect omiterea articolului bdquodispoziţii icircntre soţi prin contract de căsătorierdquo 18 I Coteanu stabileşte pentru romacircna literară (numită de el limbaj cultivat) două stiluri funcţionale (limbaje)diferenţiindu-le după criteriul expresivităţii un limbaj (limbă cu destinaţie specială) non-artistic mdash limbajul dominat dedenotaţii şi care icircn semnul verbal trimite de regulă direct la referent şi un limbaj artistic icircn care semnul verbal setransformă icircn mod constant icircn simbol prin valorificarea conotaţiilor (I Coteanu Op cit p 47) O clasificare a stilurilorfuncţionale avacircnd icircn vedere expresivitatea şi non-expresivitatea este făcută de Paula Diaconescu care admite tot douăfuncţii ale limbii marcată + expresivndashestetic (bdquoo categorie centrată asupra formei exprimacircnd atitudinea faţă de mesaj caatarerdquo) şi nemarcată expresiv-estetic (bdquoorganizează vorbirea icircn raport cu orientarea spre oricare dintre ceilalţi factori ai

comunicăriirdquo) Făcacircnd referire la funcţiile limbajului propuse de R Jakobson autoarea include icircn varianta non-artisticăstilul tehnico-ştiinţific (funcţia referenţială cognitivă) stilul oficial-administrativ (funcţia conativă) stilul publicistic(funcţia fatică) mdash vezi Paula Diaconescu Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 1974 p 87ndash9319 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21820 Cf Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 p 1366sect tendinţa generală de a icircntrebuinţa substantivul mai cu seamăsubstantive abstracte dat fiind caracterul bdquouniversalrdquo inerent al fiecărei legiFraza textelor juridice precum şi a celor administrative bdquoare adesea subiectemultiple atribute şi complemente mdash multiple şi ele mdash exprimate preponderentprin numerdquo21 Icircn romacircnă o mare parte din acestea provin din infinitivul lung alverbelor bdquope durata efectuării cercetării penalehelliprdquo sect prezenţa subiectelor tipice bdquosubsemnatulrdquo bdquocurteardquo bdquoinstanţardquobdquoparchetulrdquo etc a sintagmelor nominale tipizate bdquoprezenta legerdquo bdquoicircn numepropriurdquo bdquoscris datat şi semnat de macircna testatoruluihelliprdquo precum şi a unuimare număr de cuvinte compuse bdquocotă-parterdquo bdquolege-cadrurdquo bdquocontra-icircnscrisrdquo şiderivate mdash cu prefixe bdquoindiviziunerdquo bdquocoproprietaterdquo bdquoantecontractrdquo bdquoplatănedatoratărdquo şi cu sufixe bdquoderogatoriurdquo bdquouzufructuarrdquo sect folosirea frecventă a pronumelor şi adjectivelor nehotăracircte bdquonimenirdquobdquonici o icircmprejurarerdquo bdquoorice proprietarrdquo bdquocel carerdquo etc sect frecvenţa locuţiunilor stereotipe care au rolul de a tipiza comunicarea bdquoicircn conformitate cuhelliprdquo bdquoprin sentinţa civilă nr icircn numele legii decidehelliprdquo sect icircntrebuinţarea construcţiilor cu gerunziul bdquoconstatacircnd icircndeplinitecondiţiile legalehelliprdquo bdquodeliberacircnd instanţa hotărăştehelliprdquo bdquoreţinacircndu-se icircn sarcinainculpatuluihelliprdquo sect scoaterea icircn evidenţă a predicatului prin amplasarea lui la icircnceputulpropoziţiei frazei bdquose consideră tentativăhelliprdquo bdquonu se pedepseşte persoanacarehelliprdquo bdquoaparţin jurisdicţieihelliprdquoetc sect frecvenţa mare a formelor verbale de viitor şi a formulei se (reflexiv) +a voi (auxiliar) + verb la infinitiv cu sens de imperativ impersonal bdquose vaprocedardquo bdquose va ţinerdquo sect utilizarea pasivului conferă textelor juridice un ton neutru obiectivformal solemn chiar scopul vizat fiind asigurarea prestanţei textului normativevitacircndu-se folosirea unor formulări obişnuite specifice limbajului comunUneori se recurge la icircntrebuinţarea reflexivului cu sens pasiv bdquos-a convenitrdquobdquose decide s-a decisrdquo etcsect preferinţa pentru fraza lungă complexă arborescentă bdquoOricedonaţiuni prin acte icircntre vii făcute de persoane ce n-au copii sau descendenţiexistenţi icircn timpul facerii lor oricare ar fi valoarea acestor donaţiuni şi suborice titlu s-ar fi făcut fie chiar donaţiune mutuală sau remuneratorie fie icircn finedonaţiunea icircn favoarea maritagiului făcută soţilor de oricare altă persoanăafară de ascendenţii lor sunt revocate de drept dacă donatorul icircn urmadonaţiunii dobacircndeşte un copil legitim un postum sau chiar cacircnd a legitimatpe un copil natural prin maritagiul subsecventrdquo (art 836 C Civ) Icircnmajoritatea limbilor frazele textelor de legi a contractelor sunt foarte lungitocmai datorită necesităţii de claritate precizie Astfel redundanţacaracteristică importantă a limbajului juridic nu este icircn acest caz un procedeustilistic ci constituie rezultatul nevoii de exhaustivitateRaportacircnd-ne la relaţiile semantice care se stabilesc icircntre termeni observămcă una dintre trasăturile de bază a termenilor juridici este polisemia Astfel trebuie

făcută distincţia icircntre două categorii diferite de termeni din structura limbajului juridic sect termeni care aparţin icircn acelaşi timp limbii comune şi limbajului specializat 21 Dorina Chiş Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn vol Comunicarea 2000Timişoara Editura Augusta 2000 p 647Sunt cuvinte icircn general polisemantice create fie prin dezvoltarea unuisens juridic alături de sensul sau sensurile limbii comune fie prin extensiasemantică a anumitor termeni juridici prin excelenţă Fac parte din aceastăcategorie termenii juridici intraţi icircn limba curentă prin extensie de sens sau prindezvoltarea unui sens figurat ex alibi mdash este un cuvacircnt latinesc icircnsemnacircnd bdquoicircnaltă parterdquo derivat adverbial de la alius bdquoaltulrdquo A trecut icircn franceză cu sensurilede bdquofaptul de a fi fost icircn alt loc icircn momentul unei infracţiunirdquo şi de bdquosubterfugiurdquo(secolul al XVIII-lea) distincte de icircntrebuinţarea din secolul al XIX-lea cu sensulde bdquoactivitate sau circumstanţă care permite disculpareardquo simţit ca sens figuratal sensului juridic (DHLF s v) Juridic termenul are sensul de bdquodovadă denevinovăţie care rezultă din prezenţa unei persoane icircn momentul infracţiunii icircnaltă parte decacirct locul icircn care s-a produs infracţiunea mijloc de apărare care sefondează pe un alibirdquo (DEX s v)Tot icircn această categorie se şi icircnscriu termenii polisemantici din limbacomună care au dezvoltat un sens juridic a achita (fr acquitter) bdquoa declara prinhotăracircre judecătorească nevinovăţia persoanei chemate icircn justiţie a plăti oobligaţie financiară materială sau moralărdquo (DEX s v) Icircn limba franceză verbulacquitter este derivat al adjectivului quitte (icircmprumutat din lat med quittusbdquoeliberat de o obligaţie juridică sau financiarărdquo) Acquitter avea icircn franceza vechesensurile de laquo deacutelivrer un pays en combattant conqueacuterir raquo laquo tirer quelqursquoundrsquoembarras raquo laquo deacutepasser quelqursquoun par une qualiteacute raquo laquo vaincre raquo laquo remplir uneobligation morale raquo laquo ceacuteder agrave quelqursquoun se soumettre agrave quelqursquoun raquo (DHLF sv) Primul sens atestat de dicţionarele romacircneşti este cel juridic şi continuăsensul care apare icircn franceză din 1829 mdash laquo deacuteclarer (prisonnier) noncoupableraquo Semnificaţia de bdquoa plăti o datorierdquo şi-a pierdut orice aluzie juridicăicircnsemnacircnd doar bdquoa plătirdquo Icircn romacircnă mai există şi al treilea sens argotic carederivă din cel juridic bdquoa uciderdquoSemnalăm de asemenea şi termenii polisemantici cu un sens juridic şi cuunul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate anchetăbdquoactivitate constacircnd icircn stracircngerea de dovezi necesare constatării unei icircncălcări alegii şi a stabilirii responsabilităţii vinovatuluirdquo (DPP s v) bdquocercetare ştiinţificăfăcută pe teren anchetă lingvistică socială etcrdquo (DEX s v) recidivă (frreacutecidive) jur bdquoacţiune prin care aceeaşi persoană comite o nouă infracţiunerdquo med bdquoreapariţia unei maladii după vindecarea sa clinicărdquo (DEX s v) etcsect termeni utililizaţi exclusiv de specialiştii icircn drept ex rechizitoriu (frreacutequisitoire) bdquodiscurs al procurorului icircnaintea instanţei unde s-au expusargumentele asupra cărora se fondează acuzareardquo Prin metonimie devine bdquoactulprin care procurorul icircncepe o acţiune penală icircmpotriva inculpatuluirdquo (DPP s v) contumacie bdquoabsenţă nejustificată de la judecată a inculpatuluirdquo expresia icircncontumacie bdquoicircn lipsă fără a fi fost prezent la procesrdquo (DPP s v) dol bdquoacţiunefăcută cu rea-credinţă cu viclenie pentru a determina pe cineva să icircncheie uncontract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă icircntr-un contractrdquo (DPP sv) etcAtacirct termenii din prima cacirct si cei din cea de a doua categorie cacircnd sunt utilizaţica elemente lexicale proprii limbajului juridic adoptă particularităţile fiecăreiterminologii specializate adică devin univoci şi nu mai intră icircn relaţie de sinonimie cualţi termeni

8De asemenea precizăm şi faptul că polisemia termenilor juridici cunoaşte douăforme22 sect polisemia externă mdash icircn cazul termenilor utilizaţi atacirct icircn limba comună cacirctşi icircn limbajul juridic sect cu sensuri identice a aplica circumstanţă a dispune a expiraintenţie tentativă termen sect cu sensuri parţial identice abatere bdquoicircncălcare a unei dispoziţiilegale prezentacircnd un grad de pericol social mai redus decacirctinfracţiunea şi pentru care se prevăd sancţiuni nepenale [hellip]rdquo (DDC sv) citare bdquoact procedural prin care o persoană este chemată icircn faţaorganului de urmărire penală sau a instanţei de judecatărdquo (DPP s v) martor bdquopersoană care are cunoştinţă despre vreo faptă sau desprevreo icircmprejurare de natură să servească la aflarea adevărului icircnprocesul penal şi care poate fi ascultată icircn acest scop de către organelejudiciarerdquo (DDP s v)sect polisemia internă mdash caracterizează termenii juridici care posedă două saumai multe sensuri icircn domeniu şi se icircntacirclneşte de regulă la cuvinte reprezentative dinpunct de vedere noţional şi al frecvenţei fiind considerată o bdquomarcă esenţială avocabularului juridicrdquo Fenomenul este prezent icircn aceeaşi ramură de drept sau icircnramuri diferite De exemplu termenul icircnscris este definit icircn mod sumar şi generic icircnDicţionarul de drept civil ca bdquoact scrisrdquo icircn timp ce Dicţionarul de procedură penală icirciprecizează sensul după cum urmează bdquoorice act care emană de la o organizaţie destat sau obştească sau de la o persoană fizică sau juridică ori aparţine unuiasemenea subiectrdquo Termenul obligaţie este icircnregistrat icircn Dicţionarul de drept civil cuurmătoarele sensuri bdquoraport juridic civil datoria pe care o are debitorul icircnscrisconstatator titlu de valoarerdquoLatina juridicăIcircn ceea ce priveşte folosirea termenilor si expresiilor latineşti deşi icircn limbajulcurent prezenţa lor icircncepe să se facă din ce icircn ce mai puţin simţită ea se menţine icircndomeniul dreptului şi icircn unele domenii precum biologia medicina teologia latinafiind icircn acest caz un instrument al comunicării ştiinţifice metaforic spus bdquoamprentauniversalităţiirdquo Influenţa Dreptului Roman şi implicit a limbii latine asupra lexiculuijuridic a fost covacircrşitoare Romanii au fost primii icircn istoria omenirii care au elaborat oştiinţă şi o tehnică juridică Fondul latin constituie baza terminologiei dreptuluiaparţinacircnd tradiţiei romaniste sau civiliste din care face parte şi dreptul romacircnescAceşti termeni locuţiuni şi adagii deţin o foarte mare densitate informaţionalăeviticircndu-se icircn acest fel recurgerea la perifraze laborioase res iudicata pro veritateaccipitur bdquolucrul judecat e acceptat ca exprimacircnd adevărulrdquo onus probandi incubatactori bdquosarcina probei revine reclamantuluirdquo (regula fundamentală a procedurii dejudecată) testis unus testis nullus bdquoun singur martor echivalează cu lipsa de martorirdquoetcLexicul juridic latin cuprinde trei categorii de elemente23 22 Pentru polisemia termenilor juridici vezi G Cornu Op cit p 36 Adriana Stoichiţoiu-Ichim Semiotica discursuluijuridic Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 cap Semantica discursului juridic normativ23 Vezi clasificarea realizată de H Roland Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec2002 p 7 Precizăm de asemenea titlurile bibliografice utilizate pentru studiul termenilor şi expresiile juridicelatineşti F Gaffiot Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 1934 Gh Guţu Dicţionar latinndashromacircnBucureşti EŞE 1983 L Quicherat Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par Eacute ChatelainParis Hachette 1999 [1844] Felicia Ştef Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar9sect cuvinte unităţi lingvistice de bază substantive simple (erratum pl errata)

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

terminologia7 care analizează logica cunoştinţelor ierarhia conceptelor codajullingvistic şi non-lingvistic şi problemele creaţiei de cuvinte necesare diverselordomenii profesionale Aceasta reprezintă de asemenea şi un ansamblu de termenisau cuvinte specializate aparţinacircnd unui subsistem lingvistic termeniicaracterizacircndu-se prin univocitate non-ambiguitate şi relaţii lexico-semantice propriiSe delimitează astfel icircn primul racircnd terminologia ca ştiinţă interdisciplinară şiterminologiile limbaje de specialitate cu un corpus de termeni corespunzacircnddiverselor domenii de activitateAlături de terminologie semnalăm şi disciplina care este numită lingvisticăjuridică sau jurilingvistică8 iniţiată icircn spaţiul francofon de Geacuterard Cornu Jean-ClaudeGeacutemar Louis Jolicoeur care icircşi atribuie ca obiect de studiu limbajul juridic sub celedouă aspecte care icircl definesc şi anume terminologia juridică şi discursul juridicAcest domeniu icircncepe să fie introdus şi la noi prin studii şi cercetări cu caracterinterdisciplinar ce investighează modul icircn care dreptul foloseşte limba pentru aconstrui pornind de la resursele acesteia un limbaj specializat cum este limbajuljuridic Icircn bibliografia romacircnească sintagma lingvistică juridică este atestată icircntr-unstudiu adresat juriştilor studiu realizat de Barbu Berceanu9 Potrivit autorului aceastădisciplină are ca obiect bdquoactivitatea lingvistică icircn domeniul dreptului avacircnd icircn vederecuvintele cu semnificaţie juridică specifice vieţii juridicerdquo fiind precis delimitată debdquoactivitatea dreptului icircn domeniul lingvistic drept care atribuie cuvintelor o valoarejuridică independent de domeniul icircn care se aplicărdquo Icircn sfera de preocupări alingvisticii juridice ar intra aşadar studierea terminologiei juridice mdash bdquoatacirct cea folosităde public cacirct şi cea de utilitate mai restracircnsă a specialiştilor şi practicienilor dreptului[hellip] icircn vederea alegerii termenilor cei mai economici şi mai adecvaţi (ca apartenenţăsemantică şi ca posibilităţi flexionare) şi a găsirii celei mai ştiinţifice definiţiirdquolingvisticii juridice revenindu-i şi sarcina elaborării dicţionarelor juridiceO cercetare recentă icircn acest domeniu este cea a Teodorei Irinescu10 careexaminează icircn ce măsură normele juridice şi actele de justiţie respectă normele limbiiliterare moderne precum şi abaterile săvacircrşite de la ele care icirci ştirbesc din claritateprecizie şi accesibilate7 Angela Bidu-Vrănceanu Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară in AUB Facultatea deLitere p 31ndash44 Studiile şi lucrările de terminologie pe care le-am consultat sunt trecute icircn Bibliografie8 laquo La linguistique juridique ou la jurilinguistique a deacuteplaceacute le centre drsquointeacuterecirct vers lrsquoetude de tous les moyenslinguistiques qursquoutilise le droit consideacutereacutes sous le rapport de leur fonction de leur structure de leur style de leurpreacutesentation etc Lrsquoobjet de cette discipline est constitueacute de toutes les interactions du langage et du droit crsquoest-agravedireaussi bien lrsquoaction du droit sur le langage que lrsquoaction du langage dans le droit [] Cette discipline ambitionnedrsquoecirctre purement linguistique se propose lrsquoexamen du langage de la norme de la deacutecision de la convention desdeacuteclarations des neacutegociations des avis des rapports de lrsquoenseignement du droit Cependant elle est eacutegalementconsideacutereacutee comme une eacutetude juridique par toutes les actions juridiques qui srsquoexercent sur la langue La loi nommeles contrats et les deacutelits la loi consacre un terme de la langue usuelle avec un sens juridique la pratique notarialeeacutelabore ses formules etc raquo (G Cornu Op cit p 13) Termenul jurilingvistică (lt fr jurilinguistique) a fost creatdupă modelul unor termeni precum etnolingvistică psiholingvistică sociolingvistică9 Cf Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţii teoretice şi aplicative in bdquoStudii şicercetări juridicerdquo XXVI 3 1981 p 247ndash26610 Autoarea icircn calitate de filolog şi jurist a publicat recent două lucrări Lingvistica juridică Iaşi CasaEditorială Demiurg 2003 Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilă romacircnească IaşiCasa Editorială Demiurg 20044Limbajul juridic ca modalitate specifică de exprimare este format din elementede limbă comună şi elemente care icirci sunt specifice Jean-Louis Sourioux şi Pierre

Lerat11 numesc acest aspect caracterul compozit al limbajului juridic (caractegraverecomposite du langage juridique) precizacircnd că tocmai această caracteristică explicăicircn mare parte un aşa-numit aspect bdquoparadoxalrdquo al dreptului dreptul este un fenomensocial precum limba icircnsăşi icircnsă el provoacă majorităţii oamenilor sentimentul că seaflă icircn faţa unui limbaj inaccesibilLimbajul juridic prezintă paradoxul de a fi foarte icircngrijit dar icircn acelaşi timp foarteermetic şi aparent ambiguu Aşa cum remarcă Jean-Claude Geacutemar bdquojuriştii practicăun discurs adesea obscur şi parcă deliberat icircncacirclcitrdquo12 Geacuterard Cornu observăexistenţa unui bdquoecran lingvisticrdquo icircn cazul limbajului juridic arătacircnd că nu poate fiicircnţeles decacirct de specialişti icircn domeniu şi că icircnsăşi existenţa lui se datorează faptuluică nu este accesibil majorităţii membrilor comunităţi lingvistice13 David Mellinkoffanalizează pentru limba engleză 22 de caracteristici ale limbajului juridic pe care icirclpercepe ca fiind imprecis dificil de abordat nu numai pentru un profan ci şi pentrupersoanele iniţiate icircn domeniu El califică acest limbaj ca fiind greoi neclar pomposşi vag (wordy unclear pompous and dull)14 Steacutephane Chatillon vorbeşte debdquoopacitatea vocabularului juridicrdquo precizacircnd icircn acelaşi timp că orice domeniu deactivitate are terminologia sa specifică care nu este icircntotdeauna accesibilăprofanilor15Pe de altă parte claritatea se numără printre cerinţele fundamentale şi alelimbajului de drept16 Icircntr-un Icircndreptar juridic din secolul al XIX-lea se afirma icircnlegătură cu claritatea mesajului bdquoOrice legiuire ca să fie dreaptă trebuieşte să fiehotăracirctoare Căci dacă signalul dat de tracircmbiţă ar fi icircndoios cine s-ar pregăti derăzboi Dacă porunca dată de lege ar fi echivocă cine s-ar dispoza să sesupuie rdquo17Terminologia juridică se constituie icircntr-un univers de potenţialităţi lingvisticeoferite in intellectu icircn timp ce discursul juridic se organizează in actu reprezentacircndindividualizarea acestor potenţialităţi icircn enunţuri care au ca scop aplicarea dreptuluiDiscursul juridic icircnglobează deci toate manifestările lingvistice care intervin icircncrearea şi instaurarea socială a dreptului constituindu-se icircntr-un act lingvistic şi icircnacelaşi timp icircntr-un act juridic11 Cf Le langage du droit Paris PUF 1975 Introduction p 9 laquo crsquoest preacuteciseacutement ce caractegravere composite quiexplique en partie ce paradoxe le droit est un pheacutenomegravene aussi largement social que la langue elle-mecircme maisqui suscite un sentiment drsquoeacutetrangeteacute chez la majoriteacute raquo12 J-C Geacutemar Les fondements du langage du droit comme langue de speacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquoUniversiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21 no 4 1990 p 71913 laquo La communication du droit se heurte agrave un eacutecran linguistique Le profane en retire un sentiment drsquoeacutetrangeteacute Le langagedu droit existe parce qursquoil nrsquoest pas compris Il est en dehors du circuit naturel drsquointercompreacutehension qui caracteacuterise leseacutechanges linguistiques ordinaires entre membres drsquoune mecircme communauteacute linguistique raquo (G Cornu Op cit p 18ndash19)14 D Mellinkoff The Language of the Law Boston Little Brown and Company 1963 p 3ndash2915 S Chatillon Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 3 2000 p 68716 H Batiffol Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelanges deacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquoUniversiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 1978 p 29 laquo Il faut enfin que le vocabulaire juridique permettela clarteacute des propositions dans lesquelles il srsquoinsegravere La persistance de la reacuteclamation de la clarteacute est donc bienexplicable autant le public comprend qursquoun meacutedecin ou un ingeacutenieur use des termes ignoreacutes de la langue usuelle parceqursquoils deacutesignent des objets que le non speacutecialiste ne connaicirct pas autant lrsquoobligation de connaicirctre les lois et de les respecterparaicirct appeler un vocabulaire que chacun comprenne raquo şi p 35 laquo la langue juridique est la premiegravere enveloppe du droitqursquoil faut neacutecessairement traverser pour aborder lrsquoeacutetude de son contenu raquo vezi şi H Capitant Vocabulaire juridique ParisPUF 1930 p 7 laquo La langue juridique est une langue des speacutecialistes qui doit ecirctre compreacutehensible de tous initieacutes ouprofanes puisque dans tous les pays nemo censetur legem ignorare nul nrsquoest censeacute ignorer la loi raquo

17 apud Doina David Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 1988 p 130ndash1315Chiar dacă icircn raport cu celelalte variante stilistice ale limbii literare18 stiluljuridic pare cel mai omogen intervin anumite diferenţieri determinate fie despecificul domeniului socio-cultural pe care icircl oglindeşte din punct de vederelingvistic fie de sensul derulării relaţiei icircntre cetăţean şi instituţia publică Se distingcel puţin trei variante lingvistice interne dintre care primele două interesează limbajuljuridic propriu-zis19 sect variantă conservatoare specifică limbii textelor juridice caracterul săuimpersonal se datorează faptului că raportul cetăţean ndash instituţie publică areun sens unic icircndreptat spre individ sect variantă oratorică de această dată relaţia cetăţean ndash instituţie publicăare un sens dublu Este varianta cea mai deschisă pentru manifestărilestilistice individuale pentru că organizarea discursului e icircndreptată icircn modesenţial spre destinatar Icircn acest proces intervine o componentă persuasivăcare ţine de personalitatea emiţătorului ce iese sau tinde să iasă dinanonimat sect ultima variantă a stilului juridico-administrativ este determinată derelaţiile socio-administrative dezvoltate icircn două sensuri Ea este mai puţinrigidă din punct de vedere al organizării relativ deschise a variantelor stilisticeindividuale ale destinatarului icircn primul racircnd dar şi al emiţătorului la un nivelmai puţin importantTonul textelor juridice este solemn mai cu seamă icircn textele normative icircn carestatul este cel care bdquovorbeşterdquo obiectivul fiind impunerea respectării normei careorganizează viaţa icircn societate Ca o tendinţă generală a textului juridic se remarcăsecvenţe oratorice foarte extinse De multe ori lipsesc conectorii dat fiind numărulmare de forme impersonale care apar icircn aceste texte Acest fapt se repercuteazădirect asupra interpretării textelor obligacircnd receptorul să se menţină icircntr-o constantăbdquoalertărdquo pentru a obţine nuanţa semantică exactă Repetiţii construcţii greoaieartificiale uneori chiar cu tendinţă pleonastică s-au impus ca formule de specialitatecu sensuri şi utilizări precise consacrate Abstractizarea impersonalizarea şipredominanţa nominală (vezi infra) sunt trăsături generale ale stilului juridic generatede funcţiile lui comunicative specifice Aducacircnd icircn discuţie unele caracteristici alelimbajului juridic care ar putea fi considerate bdquoimperfecţiunirdquo Rodica Zafiu20

precizează că este nevoie de multă prudenţă icircn observaţiile de detaliu pe carelingvistul este tentat să le facă asupra unui text juridic Trebuie să se ţină seama defaptul că stilul juridic trebuie să fie icircn mod obligatoriu explicit chiar redundant şi nonambiguuDintre caracteristicile morfosintactice ale limbii textelor juridice semnalăm sect omiterea articolului bdquodispoziţii icircntre soţi prin contract de căsătorierdquo 18 I Coteanu stabileşte pentru romacircna literară (numită de el limbaj cultivat) două stiluri funcţionale (limbaje)diferenţiindu-le după criteriul expresivităţii un limbaj (limbă cu destinaţie specială) non-artistic mdash limbajul dominat dedenotaţii şi care icircn semnul verbal trimite de regulă direct la referent şi un limbaj artistic icircn care semnul verbal setransformă icircn mod constant icircn simbol prin valorificarea conotaţiilor (I Coteanu Op cit p 47) O clasificare a stilurilorfuncţionale avacircnd icircn vedere expresivitatea şi non-expresivitatea este făcută de Paula Diaconescu care admite tot douăfuncţii ale limbii marcată + expresivndashestetic (bdquoo categorie centrată asupra formei exprimacircnd atitudinea faţă de mesaj caatarerdquo) şi nemarcată expresiv-estetic (bdquoorganizează vorbirea icircn raport cu orientarea spre oricare dintre ceilalţi factori ai

comunicăriirdquo) Făcacircnd referire la funcţiile limbajului propuse de R Jakobson autoarea include icircn varianta non-artisticăstilul tehnico-ştiinţific (funcţia referenţială cognitivă) stilul oficial-administrativ (funcţia conativă) stilul publicistic(funcţia fatică) mdash vezi Paula Diaconescu Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 1974 p 87ndash9319 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21820 Cf Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 p 1366sect tendinţa generală de a icircntrebuinţa substantivul mai cu seamăsubstantive abstracte dat fiind caracterul bdquouniversalrdquo inerent al fiecărei legiFraza textelor juridice precum şi a celor administrative bdquoare adesea subiectemultiple atribute şi complemente mdash multiple şi ele mdash exprimate preponderentprin numerdquo21 Icircn romacircnă o mare parte din acestea provin din infinitivul lung alverbelor bdquope durata efectuării cercetării penalehelliprdquo sect prezenţa subiectelor tipice bdquosubsemnatulrdquo bdquocurteardquo bdquoinstanţardquobdquoparchetulrdquo etc a sintagmelor nominale tipizate bdquoprezenta legerdquo bdquoicircn numepropriurdquo bdquoscris datat şi semnat de macircna testatoruluihelliprdquo precum şi a unuimare număr de cuvinte compuse bdquocotă-parterdquo bdquolege-cadrurdquo bdquocontra-icircnscrisrdquo şiderivate mdash cu prefixe bdquoindiviziunerdquo bdquocoproprietaterdquo bdquoantecontractrdquo bdquoplatănedatoratărdquo şi cu sufixe bdquoderogatoriurdquo bdquouzufructuarrdquo sect folosirea frecventă a pronumelor şi adjectivelor nehotăracircte bdquonimenirdquobdquonici o icircmprejurarerdquo bdquoorice proprietarrdquo bdquocel carerdquo etc sect frecvenţa locuţiunilor stereotipe care au rolul de a tipiza comunicarea bdquoicircn conformitate cuhelliprdquo bdquoprin sentinţa civilă nr icircn numele legii decidehelliprdquo sect icircntrebuinţarea construcţiilor cu gerunziul bdquoconstatacircnd icircndeplinitecondiţiile legalehelliprdquo bdquodeliberacircnd instanţa hotărăştehelliprdquo bdquoreţinacircndu-se icircn sarcinainculpatuluihelliprdquo sect scoaterea icircn evidenţă a predicatului prin amplasarea lui la icircnceputulpropoziţiei frazei bdquose consideră tentativăhelliprdquo bdquonu se pedepseşte persoanacarehelliprdquo bdquoaparţin jurisdicţieihelliprdquoetc sect frecvenţa mare a formelor verbale de viitor şi a formulei se (reflexiv) +a voi (auxiliar) + verb la infinitiv cu sens de imperativ impersonal bdquose vaprocedardquo bdquose va ţinerdquo sect utilizarea pasivului conferă textelor juridice un ton neutru obiectivformal solemn chiar scopul vizat fiind asigurarea prestanţei textului normativevitacircndu-se folosirea unor formulări obişnuite specifice limbajului comunUneori se recurge la icircntrebuinţarea reflexivului cu sens pasiv bdquos-a convenitrdquobdquose decide s-a decisrdquo etcsect preferinţa pentru fraza lungă complexă arborescentă bdquoOricedonaţiuni prin acte icircntre vii făcute de persoane ce n-au copii sau descendenţiexistenţi icircn timpul facerii lor oricare ar fi valoarea acestor donaţiuni şi suborice titlu s-ar fi făcut fie chiar donaţiune mutuală sau remuneratorie fie icircn finedonaţiunea icircn favoarea maritagiului făcută soţilor de oricare altă persoanăafară de ascendenţii lor sunt revocate de drept dacă donatorul icircn urmadonaţiunii dobacircndeşte un copil legitim un postum sau chiar cacircnd a legitimatpe un copil natural prin maritagiul subsecventrdquo (art 836 C Civ) Icircnmajoritatea limbilor frazele textelor de legi a contractelor sunt foarte lungitocmai datorită necesităţii de claritate precizie Astfel redundanţacaracteristică importantă a limbajului juridic nu este icircn acest caz un procedeustilistic ci constituie rezultatul nevoii de exhaustivitateRaportacircnd-ne la relaţiile semantice care se stabilesc icircntre termeni observămcă una dintre trasăturile de bază a termenilor juridici este polisemia Astfel trebuie

făcută distincţia icircntre două categorii diferite de termeni din structura limbajului juridic sect termeni care aparţin icircn acelaşi timp limbii comune şi limbajului specializat 21 Dorina Chiş Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn vol Comunicarea 2000Timişoara Editura Augusta 2000 p 647Sunt cuvinte icircn general polisemantice create fie prin dezvoltarea unuisens juridic alături de sensul sau sensurile limbii comune fie prin extensiasemantică a anumitor termeni juridici prin excelenţă Fac parte din aceastăcategorie termenii juridici intraţi icircn limba curentă prin extensie de sens sau prindezvoltarea unui sens figurat ex alibi mdash este un cuvacircnt latinesc icircnsemnacircnd bdquoicircnaltă parterdquo derivat adverbial de la alius bdquoaltulrdquo A trecut icircn franceză cu sensurilede bdquofaptul de a fi fost icircn alt loc icircn momentul unei infracţiunirdquo şi de bdquosubterfugiurdquo(secolul al XVIII-lea) distincte de icircntrebuinţarea din secolul al XIX-lea cu sensulde bdquoactivitate sau circumstanţă care permite disculpareardquo simţit ca sens figuratal sensului juridic (DHLF s v) Juridic termenul are sensul de bdquodovadă denevinovăţie care rezultă din prezenţa unei persoane icircn momentul infracţiunii icircnaltă parte decacirct locul icircn care s-a produs infracţiunea mijloc de apărare care sefondează pe un alibirdquo (DEX s v)Tot icircn această categorie se şi icircnscriu termenii polisemantici din limbacomună care au dezvoltat un sens juridic a achita (fr acquitter) bdquoa declara prinhotăracircre judecătorească nevinovăţia persoanei chemate icircn justiţie a plăti oobligaţie financiară materială sau moralărdquo (DEX s v) Icircn limba franceză verbulacquitter este derivat al adjectivului quitte (icircmprumutat din lat med quittusbdquoeliberat de o obligaţie juridică sau financiarărdquo) Acquitter avea icircn franceza vechesensurile de laquo deacutelivrer un pays en combattant conqueacuterir raquo laquo tirer quelqursquoundrsquoembarras raquo laquo deacutepasser quelqursquoun par une qualiteacute raquo laquo vaincre raquo laquo remplir uneobligation morale raquo laquo ceacuteder agrave quelqursquoun se soumettre agrave quelqursquoun raquo (DHLF sv) Primul sens atestat de dicţionarele romacircneşti este cel juridic şi continuăsensul care apare icircn franceză din 1829 mdash laquo deacuteclarer (prisonnier) noncoupableraquo Semnificaţia de bdquoa plăti o datorierdquo şi-a pierdut orice aluzie juridicăicircnsemnacircnd doar bdquoa plătirdquo Icircn romacircnă mai există şi al treilea sens argotic carederivă din cel juridic bdquoa uciderdquoSemnalăm de asemenea şi termenii polisemantici cu un sens juridic şi cuunul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate anchetăbdquoactivitate constacircnd icircn stracircngerea de dovezi necesare constatării unei icircncălcări alegii şi a stabilirii responsabilităţii vinovatuluirdquo (DPP s v) bdquocercetare ştiinţificăfăcută pe teren anchetă lingvistică socială etcrdquo (DEX s v) recidivă (frreacutecidive) jur bdquoacţiune prin care aceeaşi persoană comite o nouă infracţiunerdquo med bdquoreapariţia unei maladii după vindecarea sa clinicărdquo (DEX s v) etcsect termeni utililizaţi exclusiv de specialiştii icircn drept ex rechizitoriu (frreacutequisitoire) bdquodiscurs al procurorului icircnaintea instanţei unde s-au expusargumentele asupra cărora se fondează acuzareardquo Prin metonimie devine bdquoactulprin care procurorul icircncepe o acţiune penală icircmpotriva inculpatuluirdquo (DPP s v) contumacie bdquoabsenţă nejustificată de la judecată a inculpatuluirdquo expresia icircncontumacie bdquoicircn lipsă fără a fi fost prezent la procesrdquo (DPP s v) dol bdquoacţiunefăcută cu rea-credinţă cu viclenie pentru a determina pe cineva să icircncheie uncontract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă icircntr-un contractrdquo (DPP sv) etcAtacirct termenii din prima cacirct si cei din cea de a doua categorie cacircnd sunt utilizaţica elemente lexicale proprii limbajului juridic adoptă particularităţile fiecăreiterminologii specializate adică devin univoci şi nu mai intră icircn relaţie de sinonimie cualţi termeni

8De asemenea precizăm şi faptul că polisemia termenilor juridici cunoaşte douăforme22 sect polisemia externă mdash icircn cazul termenilor utilizaţi atacirct icircn limba comună cacirctşi icircn limbajul juridic sect cu sensuri identice a aplica circumstanţă a dispune a expiraintenţie tentativă termen sect cu sensuri parţial identice abatere bdquoicircncălcare a unei dispoziţiilegale prezentacircnd un grad de pericol social mai redus decacirctinfracţiunea şi pentru care se prevăd sancţiuni nepenale [hellip]rdquo (DDC sv) citare bdquoact procedural prin care o persoană este chemată icircn faţaorganului de urmărire penală sau a instanţei de judecatărdquo (DPP s v) martor bdquopersoană care are cunoştinţă despre vreo faptă sau desprevreo icircmprejurare de natură să servească la aflarea adevărului icircnprocesul penal şi care poate fi ascultată icircn acest scop de către organelejudiciarerdquo (DDP s v)sect polisemia internă mdash caracterizează termenii juridici care posedă două saumai multe sensuri icircn domeniu şi se icircntacirclneşte de regulă la cuvinte reprezentative dinpunct de vedere noţional şi al frecvenţei fiind considerată o bdquomarcă esenţială avocabularului juridicrdquo Fenomenul este prezent icircn aceeaşi ramură de drept sau icircnramuri diferite De exemplu termenul icircnscris este definit icircn mod sumar şi generic icircnDicţionarul de drept civil ca bdquoact scrisrdquo icircn timp ce Dicţionarul de procedură penală icirciprecizează sensul după cum urmează bdquoorice act care emană de la o organizaţie destat sau obştească sau de la o persoană fizică sau juridică ori aparţine unuiasemenea subiectrdquo Termenul obligaţie este icircnregistrat icircn Dicţionarul de drept civil cuurmătoarele sensuri bdquoraport juridic civil datoria pe care o are debitorul icircnscrisconstatator titlu de valoarerdquoLatina juridicăIcircn ceea ce priveşte folosirea termenilor si expresiilor latineşti deşi icircn limbajulcurent prezenţa lor icircncepe să se facă din ce icircn ce mai puţin simţită ea se menţine icircndomeniul dreptului şi icircn unele domenii precum biologia medicina teologia latinafiind icircn acest caz un instrument al comunicării ştiinţifice metaforic spus bdquoamprentauniversalităţiirdquo Influenţa Dreptului Roman şi implicit a limbii latine asupra lexiculuijuridic a fost covacircrşitoare Romanii au fost primii icircn istoria omenirii care au elaborat oştiinţă şi o tehnică juridică Fondul latin constituie baza terminologiei dreptuluiaparţinacircnd tradiţiei romaniste sau civiliste din care face parte şi dreptul romacircnescAceşti termeni locuţiuni şi adagii deţin o foarte mare densitate informaţionalăeviticircndu-se icircn acest fel recurgerea la perifraze laborioase res iudicata pro veritateaccipitur bdquolucrul judecat e acceptat ca exprimacircnd adevărulrdquo onus probandi incubatactori bdquosarcina probei revine reclamantuluirdquo (regula fundamentală a procedurii dejudecată) testis unus testis nullus bdquoun singur martor echivalează cu lipsa de martorirdquoetcLexicul juridic latin cuprinde trei categorii de elemente23 22 Pentru polisemia termenilor juridici vezi G Cornu Op cit p 36 Adriana Stoichiţoiu-Ichim Semiotica discursuluijuridic Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 cap Semantica discursului juridic normativ23 Vezi clasificarea realizată de H Roland Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec2002 p 7 Precizăm de asemenea titlurile bibliografice utilizate pentru studiul termenilor şi expresiile juridicelatineşti F Gaffiot Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 1934 Gh Guţu Dicţionar latinndashromacircnBucureşti EŞE 1983 L Quicherat Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par Eacute ChatelainParis Hachette 1999 [1844] Felicia Ştef Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar9sect cuvinte unităţi lingvistice de bază substantive simple (erratum pl errata)

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

Lerat11 numesc acest aspect caracterul compozit al limbajului juridic (caractegraverecomposite du langage juridique) precizacircnd că tocmai această caracteristică explicăicircn mare parte un aşa-numit aspect bdquoparadoxalrdquo al dreptului dreptul este un fenomensocial precum limba icircnsăşi icircnsă el provoacă majorităţii oamenilor sentimentul că seaflă icircn faţa unui limbaj inaccesibilLimbajul juridic prezintă paradoxul de a fi foarte icircngrijit dar icircn acelaşi timp foarteermetic şi aparent ambiguu Aşa cum remarcă Jean-Claude Geacutemar bdquojuriştii practicăun discurs adesea obscur şi parcă deliberat icircncacirclcitrdquo12 Geacuterard Cornu observăexistenţa unui bdquoecran lingvisticrdquo icircn cazul limbajului juridic arătacircnd că nu poate fiicircnţeles decacirct de specialişti icircn domeniu şi că icircnsăşi existenţa lui se datorează faptuluică nu este accesibil majorităţii membrilor comunităţi lingvistice13 David Mellinkoffanalizează pentru limba engleză 22 de caracteristici ale limbajului juridic pe care icirclpercepe ca fiind imprecis dificil de abordat nu numai pentru un profan ci şi pentrupersoanele iniţiate icircn domeniu El califică acest limbaj ca fiind greoi neclar pomposşi vag (wordy unclear pompous and dull)14 Steacutephane Chatillon vorbeşte debdquoopacitatea vocabularului juridicrdquo precizacircnd icircn acelaşi timp că orice domeniu deactivitate are terminologia sa specifică care nu este icircntotdeauna accesibilăprofanilor15Pe de altă parte claritatea se numără printre cerinţele fundamentale şi alelimbajului de drept16 Icircntr-un Icircndreptar juridic din secolul al XIX-lea se afirma icircnlegătură cu claritatea mesajului bdquoOrice legiuire ca să fie dreaptă trebuieşte să fiehotăracirctoare Căci dacă signalul dat de tracircmbiţă ar fi icircndoios cine s-ar pregăti derăzboi Dacă porunca dată de lege ar fi echivocă cine s-ar dispoza să sesupuie rdquo17Terminologia juridică se constituie icircntr-un univers de potenţialităţi lingvisticeoferite in intellectu icircn timp ce discursul juridic se organizează in actu reprezentacircndindividualizarea acestor potenţialităţi icircn enunţuri care au ca scop aplicarea dreptuluiDiscursul juridic icircnglobează deci toate manifestările lingvistice care intervin icircncrearea şi instaurarea socială a dreptului constituindu-se icircntr-un act lingvistic şi icircnacelaşi timp icircntr-un act juridic11 Cf Le langage du droit Paris PUF 1975 Introduction p 9 laquo crsquoest preacuteciseacutement ce caractegravere composite quiexplique en partie ce paradoxe le droit est un pheacutenomegravene aussi largement social que la langue elle-mecircme maisqui suscite un sentiment drsquoeacutetrangeteacute chez la majoriteacute raquo12 J-C Geacutemar Les fondements du langage du droit comme langue de speacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquoUniversiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21 no 4 1990 p 71913 laquo La communication du droit se heurte agrave un eacutecran linguistique Le profane en retire un sentiment drsquoeacutetrangeteacute Le langagedu droit existe parce qursquoil nrsquoest pas compris Il est en dehors du circuit naturel drsquointercompreacutehension qui caracteacuterise leseacutechanges linguistiques ordinaires entre membres drsquoune mecircme communauteacute linguistique raquo (G Cornu Op cit p 18ndash19)14 D Mellinkoff The Language of the Law Boston Little Brown and Company 1963 p 3ndash2915 S Chatillon Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 3 2000 p 68716 H Batiffol Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelanges deacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquoUniversiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 1978 p 29 laquo Il faut enfin que le vocabulaire juridique permettela clarteacute des propositions dans lesquelles il srsquoinsegravere La persistance de la reacuteclamation de la clarteacute est donc bienexplicable autant le public comprend qursquoun meacutedecin ou un ingeacutenieur use des termes ignoreacutes de la langue usuelle parceqursquoils deacutesignent des objets que le non speacutecialiste ne connaicirct pas autant lrsquoobligation de connaicirctre les lois et de les respecterparaicirct appeler un vocabulaire que chacun comprenne raquo şi p 35 laquo la langue juridique est la premiegravere enveloppe du droitqursquoil faut neacutecessairement traverser pour aborder lrsquoeacutetude de son contenu raquo vezi şi H Capitant Vocabulaire juridique ParisPUF 1930 p 7 laquo La langue juridique est une langue des speacutecialistes qui doit ecirctre compreacutehensible de tous initieacutes ouprofanes puisque dans tous les pays nemo censetur legem ignorare nul nrsquoest censeacute ignorer la loi raquo

17 apud Doina David Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 1988 p 130ndash1315Chiar dacă icircn raport cu celelalte variante stilistice ale limbii literare18 stiluljuridic pare cel mai omogen intervin anumite diferenţieri determinate fie despecificul domeniului socio-cultural pe care icircl oglindeşte din punct de vederelingvistic fie de sensul derulării relaţiei icircntre cetăţean şi instituţia publică Se distingcel puţin trei variante lingvistice interne dintre care primele două interesează limbajuljuridic propriu-zis19 sect variantă conservatoare specifică limbii textelor juridice caracterul săuimpersonal se datorează faptului că raportul cetăţean ndash instituţie publică areun sens unic icircndreptat spre individ sect variantă oratorică de această dată relaţia cetăţean ndash instituţie publicăare un sens dublu Este varianta cea mai deschisă pentru manifestărilestilistice individuale pentru că organizarea discursului e icircndreptată icircn modesenţial spre destinatar Icircn acest proces intervine o componentă persuasivăcare ţine de personalitatea emiţătorului ce iese sau tinde să iasă dinanonimat sect ultima variantă a stilului juridico-administrativ este determinată derelaţiile socio-administrative dezvoltate icircn două sensuri Ea este mai puţinrigidă din punct de vedere al organizării relativ deschise a variantelor stilisticeindividuale ale destinatarului icircn primul racircnd dar şi al emiţătorului la un nivelmai puţin importantTonul textelor juridice este solemn mai cu seamă icircn textele normative icircn carestatul este cel care bdquovorbeşterdquo obiectivul fiind impunerea respectării normei careorganizează viaţa icircn societate Ca o tendinţă generală a textului juridic se remarcăsecvenţe oratorice foarte extinse De multe ori lipsesc conectorii dat fiind numărulmare de forme impersonale care apar icircn aceste texte Acest fapt se repercuteazădirect asupra interpretării textelor obligacircnd receptorul să se menţină icircntr-o constantăbdquoalertărdquo pentru a obţine nuanţa semantică exactă Repetiţii construcţii greoaieartificiale uneori chiar cu tendinţă pleonastică s-au impus ca formule de specialitatecu sensuri şi utilizări precise consacrate Abstractizarea impersonalizarea şipredominanţa nominală (vezi infra) sunt trăsături generale ale stilului juridic generatede funcţiile lui comunicative specifice Aducacircnd icircn discuţie unele caracteristici alelimbajului juridic care ar putea fi considerate bdquoimperfecţiunirdquo Rodica Zafiu20

precizează că este nevoie de multă prudenţă icircn observaţiile de detaliu pe carelingvistul este tentat să le facă asupra unui text juridic Trebuie să se ţină seama defaptul că stilul juridic trebuie să fie icircn mod obligatoriu explicit chiar redundant şi nonambiguuDintre caracteristicile morfosintactice ale limbii textelor juridice semnalăm sect omiterea articolului bdquodispoziţii icircntre soţi prin contract de căsătorierdquo 18 I Coteanu stabileşte pentru romacircna literară (numită de el limbaj cultivat) două stiluri funcţionale (limbaje)diferenţiindu-le după criteriul expresivităţii un limbaj (limbă cu destinaţie specială) non-artistic mdash limbajul dominat dedenotaţii şi care icircn semnul verbal trimite de regulă direct la referent şi un limbaj artistic icircn care semnul verbal setransformă icircn mod constant icircn simbol prin valorificarea conotaţiilor (I Coteanu Op cit p 47) O clasificare a stilurilorfuncţionale avacircnd icircn vedere expresivitatea şi non-expresivitatea este făcută de Paula Diaconescu care admite tot douăfuncţii ale limbii marcată + expresivndashestetic (bdquoo categorie centrată asupra formei exprimacircnd atitudinea faţă de mesaj caatarerdquo) şi nemarcată expresiv-estetic (bdquoorganizează vorbirea icircn raport cu orientarea spre oricare dintre ceilalţi factori ai

comunicăriirdquo) Făcacircnd referire la funcţiile limbajului propuse de R Jakobson autoarea include icircn varianta non-artisticăstilul tehnico-ştiinţific (funcţia referenţială cognitivă) stilul oficial-administrativ (funcţia conativă) stilul publicistic(funcţia fatică) mdash vezi Paula Diaconescu Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 1974 p 87ndash9319 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21820 Cf Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 p 1366sect tendinţa generală de a icircntrebuinţa substantivul mai cu seamăsubstantive abstracte dat fiind caracterul bdquouniversalrdquo inerent al fiecărei legiFraza textelor juridice precum şi a celor administrative bdquoare adesea subiectemultiple atribute şi complemente mdash multiple şi ele mdash exprimate preponderentprin numerdquo21 Icircn romacircnă o mare parte din acestea provin din infinitivul lung alverbelor bdquope durata efectuării cercetării penalehelliprdquo sect prezenţa subiectelor tipice bdquosubsemnatulrdquo bdquocurteardquo bdquoinstanţardquobdquoparchetulrdquo etc a sintagmelor nominale tipizate bdquoprezenta legerdquo bdquoicircn numepropriurdquo bdquoscris datat şi semnat de macircna testatoruluihelliprdquo precum şi a unuimare număr de cuvinte compuse bdquocotă-parterdquo bdquolege-cadrurdquo bdquocontra-icircnscrisrdquo şiderivate mdash cu prefixe bdquoindiviziunerdquo bdquocoproprietaterdquo bdquoantecontractrdquo bdquoplatănedatoratărdquo şi cu sufixe bdquoderogatoriurdquo bdquouzufructuarrdquo sect folosirea frecventă a pronumelor şi adjectivelor nehotăracircte bdquonimenirdquobdquonici o icircmprejurarerdquo bdquoorice proprietarrdquo bdquocel carerdquo etc sect frecvenţa locuţiunilor stereotipe care au rolul de a tipiza comunicarea bdquoicircn conformitate cuhelliprdquo bdquoprin sentinţa civilă nr icircn numele legii decidehelliprdquo sect icircntrebuinţarea construcţiilor cu gerunziul bdquoconstatacircnd icircndeplinitecondiţiile legalehelliprdquo bdquodeliberacircnd instanţa hotărăştehelliprdquo bdquoreţinacircndu-se icircn sarcinainculpatuluihelliprdquo sect scoaterea icircn evidenţă a predicatului prin amplasarea lui la icircnceputulpropoziţiei frazei bdquose consideră tentativăhelliprdquo bdquonu se pedepseşte persoanacarehelliprdquo bdquoaparţin jurisdicţieihelliprdquoetc sect frecvenţa mare a formelor verbale de viitor şi a formulei se (reflexiv) +a voi (auxiliar) + verb la infinitiv cu sens de imperativ impersonal bdquose vaprocedardquo bdquose va ţinerdquo sect utilizarea pasivului conferă textelor juridice un ton neutru obiectivformal solemn chiar scopul vizat fiind asigurarea prestanţei textului normativevitacircndu-se folosirea unor formulări obişnuite specifice limbajului comunUneori se recurge la icircntrebuinţarea reflexivului cu sens pasiv bdquos-a convenitrdquobdquose decide s-a decisrdquo etcsect preferinţa pentru fraza lungă complexă arborescentă bdquoOricedonaţiuni prin acte icircntre vii făcute de persoane ce n-au copii sau descendenţiexistenţi icircn timpul facerii lor oricare ar fi valoarea acestor donaţiuni şi suborice titlu s-ar fi făcut fie chiar donaţiune mutuală sau remuneratorie fie icircn finedonaţiunea icircn favoarea maritagiului făcută soţilor de oricare altă persoanăafară de ascendenţii lor sunt revocate de drept dacă donatorul icircn urmadonaţiunii dobacircndeşte un copil legitim un postum sau chiar cacircnd a legitimatpe un copil natural prin maritagiul subsecventrdquo (art 836 C Civ) Icircnmajoritatea limbilor frazele textelor de legi a contractelor sunt foarte lungitocmai datorită necesităţii de claritate precizie Astfel redundanţacaracteristică importantă a limbajului juridic nu este icircn acest caz un procedeustilistic ci constituie rezultatul nevoii de exhaustivitateRaportacircnd-ne la relaţiile semantice care se stabilesc icircntre termeni observămcă una dintre trasăturile de bază a termenilor juridici este polisemia Astfel trebuie

făcută distincţia icircntre două categorii diferite de termeni din structura limbajului juridic sect termeni care aparţin icircn acelaşi timp limbii comune şi limbajului specializat 21 Dorina Chiş Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn vol Comunicarea 2000Timişoara Editura Augusta 2000 p 647Sunt cuvinte icircn general polisemantice create fie prin dezvoltarea unuisens juridic alături de sensul sau sensurile limbii comune fie prin extensiasemantică a anumitor termeni juridici prin excelenţă Fac parte din aceastăcategorie termenii juridici intraţi icircn limba curentă prin extensie de sens sau prindezvoltarea unui sens figurat ex alibi mdash este un cuvacircnt latinesc icircnsemnacircnd bdquoicircnaltă parterdquo derivat adverbial de la alius bdquoaltulrdquo A trecut icircn franceză cu sensurilede bdquofaptul de a fi fost icircn alt loc icircn momentul unei infracţiunirdquo şi de bdquosubterfugiurdquo(secolul al XVIII-lea) distincte de icircntrebuinţarea din secolul al XIX-lea cu sensulde bdquoactivitate sau circumstanţă care permite disculpareardquo simţit ca sens figuratal sensului juridic (DHLF s v) Juridic termenul are sensul de bdquodovadă denevinovăţie care rezultă din prezenţa unei persoane icircn momentul infracţiunii icircnaltă parte decacirct locul icircn care s-a produs infracţiunea mijloc de apărare care sefondează pe un alibirdquo (DEX s v)Tot icircn această categorie se şi icircnscriu termenii polisemantici din limbacomună care au dezvoltat un sens juridic a achita (fr acquitter) bdquoa declara prinhotăracircre judecătorească nevinovăţia persoanei chemate icircn justiţie a plăti oobligaţie financiară materială sau moralărdquo (DEX s v) Icircn limba franceză verbulacquitter este derivat al adjectivului quitte (icircmprumutat din lat med quittusbdquoeliberat de o obligaţie juridică sau financiarărdquo) Acquitter avea icircn franceza vechesensurile de laquo deacutelivrer un pays en combattant conqueacuterir raquo laquo tirer quelqursquoundrsquoembarras raquo laquo deacutepasser quelqursquoun par une qualiteacute raquo laquo vaincre raquo laquo remplir uneobligation morale raquo laquo ceacuteder agrave quelqursquoun se soumettre agrave quelqursquoun raquo (DHLF sv) Primul sens atestat de dicţionarele romacircneşti este cel juridic şi continuăsensul care apare icircn franceză din 1829 mdash laquo deacuteclarer (prisonnier) noncoupableraquo Semnificaţia de bdquoa plăti o datorierdquo şi-a pierdut orice aluzie juridicăicircnsemnacircnd doar bdquoa plătirdquo Icircn romacircnă mai există şi al treilea sens argotic carederivă din cel juridic bdquoa uciderdquoSemnalăm de asemenea şi termenii polisemantici cu un sens juridic şi cuunul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate anchetăbdquoactivitate constacircnd icircn stracircngerea de dovezi necesare constatării unei icircncălcări alegii şi a stabilirii responsabilităţii vinovatuluirdquo (DPP s v) bdquocercetare ştiinţificăfăcută pe teren anchetă lingvistică socială etcrdquo (DEX s v) recidivă (frreacutecidive) jur bdquoacţiune prin care aceeaşi persoană comite o nouă infracţiunerdquo med bdquoreapariţia unei maladii după vindecarea sa clinicărdquo (DEX s v) etcsect termeni utililizaţi exclusiv de specialiştii icircn drept ex rechizitoriu (frreacutequisitoire) bdquodiscurs al procurorului icircnaintea instanţei unde s-au expusargumentele asupra cărora se fondează acuzareardquo Prin metonimie devine bdquoactulprin care procurorul icircncepe o acţiune penală icircmpotriva inculpatuluirdquo (DPP s v) contumacie bdquoabsenţă nejustificată de la judecată a inculpatuluirdquo expresia icircncontumacie bdquoicircn lipsă fără a fi fost prezent la procesrdquo (DPP s v) dol bdquoacţiunefăcută cu rea-credinţă cu viclenie pentru a determina pe cineva să icircncheie uncontract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă icircntr-un contractrdquo (DPP sv) etcAtacirct termenii din prima cacirct si cei din cea de a doua categorie cacircnd sunt utilizaţica elemente lexicale proprii limbajului juridic adoptă particularităţile fiecăreiterminologii specializate adică devin univoci şi nu mai intră icircn relaţie de sinonimie cualţi termeni

8De asemenea precizăm şi faptul că polisemia termenilor juridici cunoaşte douăforme22 sect polisemia externă mdash icircn cazul termenilor utilizaţi atacirct icircn limba comună cacirctşi icircn limbajul juridic sect cu sensuri identice a aplica circumstanţă a dispune a expiraintenţie tentativă termen sect cu sensuri parţial identice abatere bdquoicircncălcare a unei dispoziţiilegale prezentacircnd un grad de pericol social mai redus decacirctinfracţiunea şi pentru care se prevăd sancţiuni nepenale [hellip]rdquo (DDC sv) citare bdquoact procedural prin care o persoană este chemată icircn faţaorganului de urmărire penală sau a instanţei de judecatărdquo (DPP s v) martor bdquopersoană care are cunoştinţă despre vreo faptă sau desprevreo icircmprejurare de natură să servească la aflarea adevărului icircnprocesul penal şi care poate fi ascultată icircn acest scop de către organelejudiciarerdquo (DDP s v)sect polisemia internă mdash caracterizează termenii juridici care posedă două saumai multe sensuri icircn domeniu şi se icircntacirclneşte de regulă la cuvinte reprezentative dinpunct de vedere noţional şi al frecvenţei fiind considerată o bdquomarcă esenţială avocabularului juridicrdquo Fenomenul este prezent icircn aceeaşi ramură de drept sau icircnramuri diferite De exemplu termenul icircnscris este definit icircn mod sumar şi generic icircnDicţionarul de drept civil ca bdquoact scrisrdquo icircn timp ce Dicţionarul de procedură penală icirciprecizează sensul după cum urmează bdquoorice act care emană de la o organizaţie destat sau obştească sau de la o persoană fizică sau juridică ori aparţine unuiasemenea subiectrdquo Termenul obligaţie este icircnregistrat icircn Dicţionarul de drept civil cuurmătoarele sensuri bdquoraport juridic civil datoria pe care o are debitorul icircnscrisconstatator titlu de valoarerdquoLatina juridicăIcircn ceea ce priveşte folosirea termenilor si expresiilor latineşti deşi icircn limbajulcurent prezenţa lor icircncepe să se facă din ce icircn ce mai puţin simţită ea se menţine icircndomeniul dreptului şi icircn unele domenii precum biologia medicina teologia latinafiind icircn acest caz un instrument al comunicării ştiinţifice metaforic spus bdquoamprentauniversalităţiirdquo Influenţa Dreptului Roman şi implicit a limbii latine asupra lexiculuijuridic a fost covacircrşitoare Romanii au fost primii icircn istoria omenirii care au elaborat oştiinţă şi o tehnică juridică Fondul latin constituie baza terminologiei dreptuluiaparţinacircnd tradiţiei romaniste sau civiliste din care face parte şi dreptul romacircnescAceşti termeni locuţiuni şi adagii deţin o foarte mare densitate informaţionalăeviticircndu-se icircn acest fel recurgerea la perifraze laborioase res iudicata pro veritateaccipitur bdquolucrul judecat e acceptat ca exprimacircnd adevărulrdquo onus probandi incubatactori bdquosarcina probei revine reclamantuluirdquo (regula fundamentală a procedurii dejudecată) testis unus testis nullus bdquoun singur martor echivalează cu lipsa de martorirdquoetcLexicul juridic latin cuprinde trei categorii de elemente23 22 Pentru polisemia termenilor juridici vezi G Cornu Op cit p 36 Adriana Stoichiţoiu-Ichim Semiotica discursuluijuridic Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 cap Semantica discursului juridic normativ23 Vezi clasificarea realizată de H Roland Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec2002 p 7 Precizăm de asemenea titlurile bibliografice utilizate pentru studiul termenilor şi expresiile juridicelatineşti F Gaffiot Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 1934 Gh Guţu Dicţionar latinndashromacircnBucureşti EŞE 1983 L Quicherat Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par Eacute ChatelainParis Hachette 1999 [1844] Felicia Ştef Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar9sect cuvinte unităţi lingvistice de bază substantive simple (erratum pl errata)

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

17 apud Doina David Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 1988 p 130ndash1315Chiar dacă icircn raport cu celelalte variante stilistice ale limbii literare18 stiluljuridic pare cel mai omogen intervin anumite diferenţieri determinate fie despecificul domeniului socio-cultural pe care icircl oglindeşte din punct de vederelingvistic fie de sensul derulării relaţiei icircntre cetăţean şi instituţia publică Se distingcel puţin trei variante lingvistice interne dintre care primele două interesează limbajuljuridic propriu-zis19 sect variantă conservatoare specifică limbii textelor juridice caracterul săuimpersonal se datorează faptului că raportul cetăţean ndash instituţie publică areun sens unic icircndreptat spre individ sect variantă oratorică de această dată relaţia cetăţean ndash instituţie publicăare un sens dublu Este varianta cea mai deschisă pentru manifestărilestilistice individuale pentru că organizarea discursului e icircndreptată icircn modesenţial spre destinatar Icircn acest proces intervine o componentă persuasivăcare ţine de personalitatea emiţătorului ce iese sau tinde să iasă dinanonimat sect ultima variantă a stilului juridico-administrativ este determinată derelaţiile socio-administrative dezvoltate icircn două sensuri Ea este mai puţinrigidă din punct de vedere al organizării relativ deschise a variantelor stilisticeindividuale ale destinatarului icircn primul racircnd dar şi al emiţătorului la un nivelmai puţin importantTonul textelor juridice este solemn mai cu seamă icircn textele normative icircn carestatul este cel care bdquovorbeşterdquo obiectivul fiind impunerea respectării normei careorganizează viaţa icircn societate Ca o tendinţă generală a textului juridic se remarcăsecvenţe oratorice foarte extinse De multe ori lipsesc conectorii dat fiind numărulmare de forme impersonale care apar icircn aceste texte Acest fapt se repercuteazădirect asupra interpretării textelor obligacircnd receptorul să se menţină icircntr-o constantăbdquoalertărdquo pentru a obţine nuanţa semantică exactă Repetiţii construcţii greoaieartificiale uneori chiar cu tendinţă pleonastică s-au impus ca formule de specialitatecu sensuri şi utilizări precise consacrate Abstractizarea impersonalizarea şipredominanţa nominală (vezi infra) sunt trăsături generale ale stilului juridic generatede funcţiile lui comunicative specifice Aducacircnd icircn discuţie unele caracteristici alelimbajului juridic care ar putea fi considerate bdquoimperfecţiunirdquo Rodica Zafiu20

precizează că este nevoie de multă prudenţă icircn observaţiile de detaliu pe carelingvistul este tentat să le facă asupra unui text juridic Trebuie să se ţină seama defaptul că stilul juridic trebuie să fie icircn mod obligatoriu explicit chiar redundant şi nonambiguuDintre caracteristicile morfosintactice ale limbii textelor juridice semnalăm sect omiterea articolului bdquodispoziţii icircntre soţi prin contract de căsătorierdquo 18 I Coteanu stabileşte pentru romacircna literară (numită de el limbaj cultivat) două stiluri funcţionale (limbaje)diferenţiindu-le după criteriul expresivităţii un limbaj (limbă cu destinaţie specială) non-artistic mdash limbajul dominat dedenotaţii şi care icircn semnul verbal trimite de regulă direct la referent şi un limbaj artistic icircn care semnul verbal setransformă icircn mod constant icircn simbol prin valorificarea conotaţiilor (I Coteanu Op cit p 47) O clasificare a stilurilorfuncţionale avacircnd icircn vedere expresivitatea şi non-expresivitatea este făcută de Paula Diaconescu care admite tot douăfuncţii ale limbii marcată + expresivndashestetic (bdquoo categorie centrată asupra formei exprimacircnd atitudinea faţă de mesaj caatarerdquo) şi nemarcată expresiv-estetic (bdquoorganizează vorbirea icircn raport cu orientarea spre oricare dintre ceilalţi factori ai

comunicăriirdquo) Făcacircnd referire la funcţiile limbajului propuse de R Jakobson autoarea include icircn varianta non-artisticăstilul tehnico-ştiinţific (funcţia referenţială cognitivă) stilul oficial-administrativ (funcţia conativă) stilul publicistic(funcţia fatică) mdash vezi Paula Diaconescu Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 1974 p 87ndash9319 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21820 Cf Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 p 1366sect tendinţa generală de a icircntrebuinţa substantivul mai cu seamăsubstantive abstracte dat fiind caracterul bdquouniversalrdquo inerent al fiecărei legiFraza textelor juridice precum şi a celor administrative bdquoare adesea subiectemultiple atribute şi complemente mdash multiple şi ele mdash exprimate preponderentprin numerdquo21 Icircn romacircnă o mare parte din acestea provin din infinitivul lung alverbelor bdquope durata efectuării cercetării penalehelliprdquo sect prezenţa subiectelor tipice bdquosubsemnatulrdquo bdquocurteardquo bdquoinstanţardquobdquoparchetulrdquo etc a sintagmelor nominale tipizate bdquoprezenta legerdquo bdquoicircn numepropriurdquo bdquoscris datat şi semnat de macircna testatoruluihelliprdquo precum şi a unuimare număr de cuvinte compuse bdquocotă-parterdquo bdquolege-cadrurdquo bdquocontra-icircnscrisrdquo şiderivate mdash cu prefixe bdquoindiviziunerdquo bdquocoproprietaterdquo bdquoantecontractrdquo bdquoplatănedatoratărdquo şi cu sufixe bdquoderogatoriurdquo bdquouzufructuarrdquo sect folosirea frecventă a pronumelor şi adjectivelor nehotăracircte bdquonimenirdquobdquonici o icircmprejurarerdquo bdquoorice proprietarrdquo bdquocel carerdquo etc sect frecvenţa locuţiunilor stereotipe care au rolul de a tipiza comunicarea bdquoicircn conformitate cuhelliprdquo bdquoprin sentinţa civilă nr icircn numele legii decidehelliprdquo sect icircntrebuinţarea construcţiilor cu gerunziul bdquoconstatacircnd icircndeplinitecondiţiile legalehelliprdquo bdquodeliberacircnd instanţa hotărăştehelliprdquo bdquoreţinacircndu-se icircn sarcinainculpatuluihelliprdquo sect scoaterea icircn evidenţă a predicatului prin amplasarea lui la icircnceputulpropoziţiei frazei bdquose consideră tentativăhelliprdquo bdquonu se pedepseşte persoanacarehelliprdquo bdquoaparţin jurisdicţieihelliprdquoetc sect frecvenţa mare a formelor verbale de viitor şi a formulei se (reflexiv) +a voi (auxiliar) + verb la infinitiv cu sens de imperativ impersonal bdquose vaprocedardquo bdquose va ţinerdquo sect utilizarea pasivului conferă textelor juridice un ton neutru obiectivformal solemn chiar scopul vizat fiind asigurarea prestanţei textului normativevitacircndu-se folosirea unor formulări obişnuite specifice limbajului comunUneori se recurge la icircntrebuinţarea reflexivului cu sens pasiv bdquos-a convenitrdquobdquose decide s-a decisrdquo etcsect preferinţa pentru fraza lungă complexă arborescentă bdquoOricedonaţiuni prin acte icircntre vii făcute de persoane ce n-au copii sau descendenţiexistenţi icircn timpul facerii lor oricare ar fi valoarea acestor donaţiuni şi suborice titlu s-ar fi făcut fie chiar donaţiune mutuală sau remuneratorie fie icircn finedonaţiunea icircn favoarea maritagiului făcută soţilor de oricare altă persoanăafară de ascendenţii lor sunt revocate de drept dacă donatorul icircn urmadonaţiunii dobacircndeşte un copil legitim un postum sau chiar cacircnd a legitimatpe un copil natural prin maritagiul subsecventrdquo (art 836 C Civ) Icircnmajoritatea limbilor frazele textelor de legi a contractelor sunt foarte lungitocmai datorită necesităţii de claritate precizie Astfel redundanţacaracteristică importantă a limbajului juridic nu este icircn acest caz un procedeustilistic ci constituie rezultatul nevoii de exhaustivitateRaportacircnd-ne la relaţiile semantice care se stabilesc icircntre termeni observămcă una dintre trasăturile de bază a termenilor juridici este polisemia Astfel trebuie

făcută distincţia icircntre două categorii diferite de termeni din structura limbajului juridic sect termeni care aparţin icircn acelaşi timp limbii comune şi limbajului specializat 21 Dorina Chiş Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn vol Comunicarea 2000Timişoara Editura Augusta 2000 p 647Sunt cuvinte icircn general polisemantice create fie prin dezvoltarea unuisens juridic alături de sensul sau sensurile limbii comune fie prin extensiasemantică a anumitor termeni juridici prin excelenţă Fac parte din aceastăcategorie termenii juridici intraţi icircn limba curentă prin extensie de sens sau prindezvoltarea unui sens figurat ex alibi mdash este un cuvacircnt latinesc icircnsemnacircnd bdquoicircnaltă parterdquo derivat adverbial de la alius bdquoaltulrdquo A trecut icircn franceză cu sensurilede bdquofaptul de a fi fost icircn alt loc icircn momentul unei infracţiunirdquo şi de bdquosubterfugiurdquo(secolul al XVIII-lea) distincte de icircntrebuinţarea din secolul al XIX-lea cu sensulde bdquoactivitate sau circumstanţă care permite disculpareardquo simţit ca sens figuratal sensului juridic (DHLF s v) Juridic termenul are sensul de bdquodovadă denevinovăţie care rezultă din prezenţa unei persoane icircn momentul infracţiunii icircnaltă parte decacirct locul icircn care s-a produs infracţiunea mijloc de apărare care sefondează pe un alibirdquo (DEX s v)Tot icircn această categorie se şi icircnscriu termenii polisemantici din limbacomună care au dezvoltat un sens juridic a achita (fr acquitter) bdquoa declara prinhotăracircre judecătorească nevinovăţia persoanei chemate icircn justiţie a plăti oobligaţie financiară materială sau moralărdquo (DEX s v) Icircn limba franceză verbulacquitter este derivat al adjectivului quitte (icircmprumutat din lat med quittusbdquoeliberat de o obligaţie juridică sau financiarărdquo) Acquitter avea icircn franceza vechesensurile de laquo deacutelivrer un pays en combattant conqueacuterir raquo laquo tirer quelqursquoundrsquoembarras raquo laquo deacutepasser quelqursquoun par une qualiteacute raquo laquo vaincre raquo laquo remplir uneobligation morale raquo laquo ceacuteder agrave quelqursquoun se soumettre agrave quelqursquoun raquo (DHLF sv) Primul sens atestat de dicţionarele romacircneşti este cel juridic şi continuăsensul care apare icircn franceză din 1829 mdash laquo deacuteclarer (prisonnier) noncoupableraquo Semnificaţia de bdquoa plăti o datorierdquo şi-a pierdut orice aluzie juridicăicircnsemnacircnd doar bdquoa plătirdquo Icircn romacircnă mai există şi al treilea sens argotic carederivă din cel juridic bdquoa uciderdquoSemnalăm de asemenea şi termenii polisemantici cu un sens juridic şi cuunul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate anchetăbdquoactivitate constacircnd icircn stracircngerea de dovezi necesare constatării unei icircncălcări alegii şi a stabilirii responsabilităţii vinovatuluirdquo (DPP s v) bdquocercetare ştiinţificăfăcută pe teren anchetă lingvistică socială etcrdquo (DEX s v) recidivă (frreacutecidive) jur bdquoacţiune prin care aceeaşi persoană comite o nouă infracţiunerdquo med bdquoreapariţia unei maladii după vindecarea sa clinicărdquo (DEX s v) etcsect termeni utililizaţi exclusiv de specialiştii icircn drept ex rechizitoriu (frreacutequisitoire) bdquodiscurs al procurorului icircnaintea instanţei unde s-au expusargumentele asupra cărora se fondează acuzareardquo Prin metonimie devine bdquoactulprin care procurorul icircncepe o acţiune penală icircmpotriva inculpatuluirdquo (DPP s v) contumacie bdquoabsenţă nejustificată de la judecată a inculpatuluirdquo expresia icircncontumacie bdquoicircn lipsă fără a fi fost prezent la procesrdquo (DPP s v) dol bdquoacţiunefăcută cu rea-credinţă cu viclenie pentru a determina pe cineva să icircncheie uncontract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă icircntr-un contractrdquo (DPP sv) etcAtacirct termenii din prima cacirct si cei din cea de a doua categorie cacircnd sunt utilizaţica elemente lexicale proprii limbajului juridic adoptă particularităţile fiecăreiterminologii specializate adică devin univoci şi nu mai intră icircn relaţie de sinonimie cualţi termeni

8De asemenea precizăm şi faptul că polisemia termenilor juridici cunoaşte douăforme22 sect polisemia externă mdash icircn cazul termenilor utilizaţi atacirct icircn limba comună cacirctşi icircn limbajul juridic sect cu sensuri identice a aplica circumstanţă a dispune a expiraintenţie tentativă termen sect cu sensuri parţial identice abatere bdquoicircncălcare a unei dispoziţiilegale prezentacircnd un grad de pericol social mai redus decacirctinfracţiunea şi pentru care se prevăd sancţiuni nepenale [hellip]rdquo (DDC sv) citare bdquoact procedural prin care o persoană este chemată icircn faţaorganului de urmărire penală sau a instanţei de judecatărdquo (DPP s v) martor bdquopersoană care are cunoştinţă despre vreo faptă sau desprevreo icircmprejurare de natură să servească la aflarea adevărului icircnprocesul penal şi care poate fi ascultată icircn acest scop de către organelejudiciarerdquo (DDP s v)sect polisemia internă mdash caracterizează termenii juridici care posedă două saumai multe sensuri icircn domeniu şi se icircntacirclneşte de regulă la cuvinte reprezentative dinpunct de vedere noţional şi al frecvenţei fiind considerată o bdquomarcă esenţială avocabularului juridicrdquo Fenomenul este prezent icircn aceeaşi ramură de drept sau icircnramuri diferite De exemplu termenul icircnscris este definit icircn mod sumar şi generic icircnDicţionarul de drept civil ca bdquoact scrisrdquo icircn timp ce Dicţionarul de procedură penală icirciprecizează sensul după cum urmează bdquoorice act care emană de la o organizaţie destat sau obştească sau de la o persoană fizică sau juridică ori aparţine unuiasemenea subiectrdquo Termenul obligaţie este icircnregistrat icircn Dicţionarul de drept civil cuurmătoarele sensuri bdquoraport juridic civil datoria pe care o are debitorul icircnscrisconstatator titlu de valoarerdquoLatina juridicăIcircn ceea ce priveşte folosirea termenilor si expresiilor latineşti deşi icircn limbajulcurent prezenţa lor icircncepe să se facă din ce icircn ce mai puţin simţită ea se menţine icircndomeniul dreptului şi icircn unele domenii precum biologia medicina teologia latinafiind icircn acest caz un instrument al comunicării ştiinţifice metaforic spus bdquoamprentauniversalităţiirdquo Influenţa Dreptului Roman şi implicit a limbii latine asupra lexiculuijuridic a fost covacircrşitoare Romanii au fost primii icircn istoria omenirii care au elaborat oştiinţă şi o tehnică juridică Fondul latin constituie baza terminologiei dreptuluiaparţinacircnd tradiţiei romaniste sau civiliste din care face parte şi dreptul romacircnescAceşti termeni locuţiuni şi adagii deţin o foarte mare densitate informaţionalăeviticircndu-se icircn acest fel recurgerea la perifraze laborioase res iudicata pro veritateaccipitur bdquolucrul judecat e acceptat ca exprimacircnd adevărulrdquo onus probandi incubatactori bdquosarcina probei revine reclamantuluirdquo (regula fundamentală a procedurii dejudecată) testis unus testis nullus bdquoun singur martor echivalează cu lipsa de martorirdquoetcLexicul juridic latin cuprinde trei categorii de elemente23 22 Pentru polisemia termenilor juridici vezi G Cornu Op cit p 36 Adriana Stoichiţoiu-Ichim Semiotica discursuluijuridic Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 cap Semantica discursului juridic normativ23 Vezi clasificarea realizată de H Roland Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec2002 p 7 Precizăm de asemenea titlurile bibliografice utilizate pentru studiul termenilor şi expresiile juridicelatineşti F Gaffiot Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 1934 Gh Guţu Dicţionar latinndashromacircnBucureşti EŞE 1983 L Quicherat Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par Eacute ChatelainParis Hachette 1999 [1844] Felicia Ştef Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar9sect cuvinte unităţi lingvistice de bază substantive simple (erratum pl errata)

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

comunicăriirdquo) Făcacircnd referire la funcţiile limbajului propuse de R Jakobson autoarea include icircn varianta non-artisticăstilul tehnico-ştiinţific (funcţia referenţială cognitivă) stilul oficial-administrativ (funcţia conativă) stilul publicistic(funcţia fatică) mdash vezi Paula Diaconescu Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 1974 p 87ndash9319 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21820 Cf Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 p 1366sect tendinţa generală de a icircntrebuinţa substantivul mai cu seamăsubstantive abstracte dat fiind caracterul bdquouniversalrdquo inerent al fiecărei legiFraza textelor juridice precum şi a celor administrative bdquoare adesea subiectemultiple atribute şi complemente mdash multiple şi ele mdash exprimate preponderentprin numerdquo21 Icircn romacircnă o mare parte din acestea provin din infinitivul lung alverbelor bdquope durata efectuării cercetării penalehelliprdquo sect prezenţa subiectelor tipice bdquosubsemnatulrdquo bdquocurteardquo bdquoinstanţardquobdquoparchetulrdquo etc a sintagmelor nominale tipizate bdquoprezenta legerdquo bdquoicircn numepropriurdquo bdquoscris datat şi semnat de macircna testatoruluihelliprdquo precum şi a unuimare număr de cuvinte compuse bdquocotă-parterdquo bdquolege-cadrurdquo bdquocontra-icircnscrisrdquo şiderivate mdash cu prefixe bdquoindiviziunerdquo bdquocoproprietaterdquo bdquoantecontractrdquo bdquoplatănedatoratărdquo şi cu sufixe bdquoderogatoriurdquo bdquouzufructuarrdquo sect folosirea frecventă a pronumelor şi adjectivelor nehotăracircte bdquonimenirdquobdquonici o icircmprejurarerdquo bdquoorice proprietarrdquo bdquocel carerdquo etc sect frecvenţa locuţiunilor stereotipe care au rolul de a tipiza comunicarea bdquoicircn conformitate cuhelliprdquo bdquoprin sentinţa civilă nr icircn numele legii decidehelliprdquo sect icircntrebuinţarea construcţiilor cu gerunziul bdquoconstatacircnd icircndeplinitecondiţiile legalehelliprdquo bdquodeliberacircnd instanţa hotărăştehelliprdquo bdquoreţinacircndu-se icircn sarcinainculpatuluihelliprdquo sect scoaterea icircn evidenţă a predicatului prin amplasarea lui la icircnceputulpropoziţiei frazei bdquose consideră tentativăhelliprdquo bdquonu se pedepseşte persoanacarehelliprdquo bdquoaparţin jurisdicţieihelliprdquoetc sect frecvenţa mare a formelor verbale de viitor şi a formulei se (reflexiv) +a voi (auxiliar) + verb la infinitiv cu sens de imperativ impersonal bdquose vaprocedardquo bdquose va ţinerdquo sect utilizarea pasivului conferă textelor juridice un ton neutru obiectivformal solemn chiar scopul vizat fiind asigurarea prestanţei textului normativevitacircndu-se folosirea unor formulări obişnuite specifice limbajului comunUneori se recurge la icircntrebuinţarea reflexivului cu sens pasiv bdquos-a convenitrdquobdquose decide s-a decisrdquo etcsect preferinţa pentru fraza lungă complexă arborescentă bdquoOricedonaţiuni prin acte icircntre vii făcute de persoane ce n-au copii sau descendenţiexistenţi icircn timpul facerii lor oricare ar fi valoarea acestor donaţiuni şi suborice titlu s-ar fi făcut fie chiar donaţiune mutuală sau remuneratorie fie icircn finedonaţiunea icircn favoarea maritagiului făcută soţilor de oricare altă persoanăafară de ascendenţii lor sunt revocate de drept dacă donatorul icircn urmadonaţiunii dobacircndeşte un copil legitim un postum sau chiar cacircnd a legitimatpe un copil natural prin maritagiul subsecventrdquo (art 836 C Civ) Icircnmajoritatea limbilor frazele textelor de legi a contractelor sunt foarte lungitocmai datorită necesităţii de claritate precizie Astfel redundanţacaracteristică importantă a limbajului juridic nu este icircn acest caz un procedeustilistic ci constituie rezultatul nevoii de exhaustivitateRaportacircnd-ne la relaţiile semantice care se stabilesc icircntre termeni observămcă una dintre trasăturile de bază a termenilor juridici este polisemia Astfel trebuie

făcută distincţia icircntre două categorii diferite de termeni din structura limbajului juridic sect termeni care aparţin icircn acelaşi timp limbii comune şi limbajului specializat 21 Dorina Chiş Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn vol Comunicarea 2000Timişoara Editura Augusta 2000 p 647Sunt cuvinte icircn general polisemantice create fie prin dezvoltarea unuisens juridic alături de sensul sau sensurile limbii comune fie prin extensiasemantică a anumitor termeni juridici prin excelenţă Fac parte din aceastăcategorie termenii juridici intraţi icircn limba curentă prin extensie de sens sau prindezvoltarea unui sens figurat ex alibi mdash este un cuvacircnt latinesc icircnsemnacircnd bdquoicircnaltă parterdquo derivat adverbial de la alius bdquoaltulrdquo A trecut icircn franceză cu sensurilede bdquofaptul de a fi fost icircn alt loc icircn momentul unei infracţiunirdquo şi de bdquosubterfugiurdquo(secolul al XVIII-lea) distincte de icircntrebuinţarea din secolul al XIX-lea cu sensulde bdquoactivitate sau circumstanţă care permite disculpareardquo simţit ca sens figuratal sensului juridic (DHLF s v) Juridic termenul are sensul de bdquodovadă denevinovăţie care rezultă din prezenţa unei persoane icircn momentul infracţiunii icircnaltă parte decacirct locul icircn care s-a produs infracţiunea mijloc de apărare care sefondează pe un alibirdquo (DEX s v)Tot icircn această categorie se şi icircnscriu termenii polisemantici din limbacomună care au dezvoltat un sens juridic a achita (fr acquitter) bdquoa declara prinhotăracircre judecătorească nevinovăţia persoanei chemate icircn justiţie a plăti oobligaţie financiară materială sau moralărdquo (DEX s v) Icircn limba franceză verbulacquitter este derivat al adjectivului quitte (icircmprumutat din lat med quittusbdquoeliberat de o obligaţie juridică sau financiarărdquo) Acquitter avea icircn franceza vechesensurile de laquo deacutelivrer un pays en combattant conqueacuterir raquo laquo tirer quelqursquoundrsquoembarras raquo laquo deacutepasser quelqursquoun par une qualiteacute raquo laquo vaincre raquo laquo remplir uneobligation morale raquo laquo ceacuteder agrave quelqursquoun se soumettre agrave quelqursquoun raquo (DHLF sv) Primul sens atestat de dicţionarele romacircneşti este cel juridic şi continuăsensul care apare icircn franceză din 1829 mdash laquo deacuteclarer (prisonnier) noncoupableraquo Semnificaţia de bdquoa plăti o datorierdquo şi-a pierdut orice aluzie juridicăicircnsemnacircnd doar bdquoa plătirdquo Icircn romacircnă mai există şi al treilea sens argotic carederivă din cel juridic bdquoa uciderdquoSemnalăm de asemenea şi termenii polisemantici cu un sens juridic şi cuunul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate anchetăbdquoactivitate constacircnd icircn stracircngerea de dovezi necesare constatării unei icircncălcări alegii şi a stabilirii responsabilităţii vinovatuluirdquo (DPP s v) bdquocercetare ştiinţificăfăcută pe teren anchetă lingvistică socială etcrdquo (DEX s v) recidivă (frreacutecidive) jur bdquoacţiune prin care aceeaşi persoană comite o nouă infracţiunerdquo med bdquoreapariţia unei maladii după vindecarea sa clinicărdquo (DEX s v) etcsect termeni utililizaţi exclusiv de specialiştii icircn drept ex rechizitoriu (frreacutequisitoire) bdquodiscurs al procurorului icircnaintea instanţei unde s-au expusargumentele asupra cărora se fondează acuzareardquo Prin metonimie devine bdquoactulprin care procurorul icircncepe o acţiune penală icircmpotriva inculpatuluirdquo (DPP s v) contumacie bdquoabsenţă nejustificată de la judecată a inculpatuluirdquo expresia icircncontumacie bdquoicircn lipsă fără a fi fost prezent la procesrdquo (DPP s v) dol bdquoacţiunefăcută cu rea-credinţă cu viclenie pentru a determina pe cineva să icircncheie uncontract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă icircntr-un contractrdquo (DPP sv) etcAtacirct termenii din prima cacirct si cei din cea de a doua categorie cacircnd sunt utilizaţica elemente lexicale proprii limbajului juridic adoptă particularităţile fiecăreiterminologii specializate adică devin univoci şi nu mai intră icircn relaţie de sinonimie cualţi termeni

8De asemenea precizăm şi faptul că polisemia termenilor juridici cunoaşte douăforme22 sect polisemia externă mdash icircn cazul termenilor utilizaţi atacirct icircn limba comună cacirctşi icircn limbajul juridic sect cu sensuri identice a aplica circumstanţă a dispune a expiraintenţie tentativă termen sect cu sensuri parţial identice abatere bdquoicircncălcare a unei dispoziţiilegale prezentacircnd un grad de pericol social mai redus decacirctinfracţiunea şi pentru care se prevăd sancţiuni nepenale [hellip]rdquo (DDC sv) citare bdquoact procedural prin care o persoană este chemată icircn faţaorganului de urmărire penală sau a instanţei de judecatărdquo (DPP s v) martor bdquopersoană care are cunoştinţă despre vreo faptă sau desprevreo icircmprejurare de natură să servească la aflarea adevărului icircnprocesul penal şi care poate fi ascultată icircn acest scop de către organelejudiciarerdquo (DDP s v)sect polisemia internă mdash caracterizează termenii juridici care posedă două saumai multe sensuri icircn domeniu şi se icircntacirclneşte de regulă la cuvinte reprezentative dinpunct de vedere noţional şi al frecvenţei fiind considerată o bdquomarcă esenţială avocabularului juridicrdquo Fenomenul este prezent icircn aceeaşi ramură de drept sau icircnramuri diferite De exemplu termenul icircnscris este definit icircn mod sumar şi generic icircnDicţionarul de drept civil ca bdquoact scrisrdquo icircn timp ce Dicţionarul de procedură penală icirciprecizează sensul după cum urmează bdquoorice act care emană de la o organizaţie destat sau obştească sau de la o persoană fizică sau juridică ori aparţine unuiasemenea subiectrdquo Termenul obligaţie este icircnregistrat icircn Dicţionarul de drept civil cuurmătoarele sensuri bdquoraport juridic civil datoria pe care o are debitorul icircnscrisconstatator titlu de valoarerdquoLatina juridicăIcircn ceea ce priveşte folosirea termenilor si expresiilor latineşti deşi icircn limbajulcurent prezenţa lor icircncepe să se facă din ce icircn ce mai puţin simţită ea se menţine icircndomeniul dreptului şi icircn unele domenii precum biologia medicina teologia latinafiind icircn acest caz un instrument al comunicării ştiinţifice metaforic spus bdquoamprentauniversalităţiirdquo Influenţa Dreptului Roman şi implicit a limbii latine asupra lexiculuijuridic a fost covacircrşitoare Romanii au fost primii icircn istoria omenirii care au elaborat oştiinţă şi o tehnică juridică Fondul latin constituie baza terminologiei dreptuluiaparţinacircnd tradiţiei romaniste sau civiliste din care face parte şi dreptul romacircnescAceşti termeni locuţiuni şi adagii deţin o foarte mare densitate informaţionalăeviticircndu-se icircn acest fel recurgerea la perifraze laborioase res iudicata pro veritateaccipitur bdquolucrul judecat e acceptat ca exprimacircnd adevărulrdquo onus probandi incubatactori bdquosarcina probei revine reclamantuluirdquo (regula fundamentală a procedurii dejudecată) testis unus testis nullus bdquoun singur martor echivalează cu lipsa de martorirdquoetcLexicul juridic latin cuprinde trei categorii de elemente23 22 Pentru polisemia termenilor juridici vezi G Cornu Op cit p 36 Adriana Stoichiţoiu-Ichim Semiotica discursuluijuridic Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 cap Semantica discursului juridic normativ23 Vezi clasificarea realizată de H Roland Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec2002 p 7 Precizăm de asemenea titlurile bibliografice utilizate pentru studiul termenilor şi expresiile juridicelatineşti F Gaffiot Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 1934 Gh Guţu Dicţionar latinndashromacircnBucureşti EŞE 1983 L Quicherat Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par Eacute ChatelainParis Hachette 1999 [1844] Felicia Ştef Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar9sect cuvinte unităţi lingvistice de bază substantive simple (erratum pl errata)

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

făcută distincţia icircntre două categorii diferite de termeni din structura limbajului juridic sect termeni care aparţin icircn acelaşi timp limbii comune şi limbajului specializat 21 Dorina Chiş Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn vol Comunicarea 2000Timişoara Editura Augusta 2000 p 647Sunt cuvinte icircn general polisemantice create fie prin dezvoltarea unuisens juridic alături de sensul sau sensurile limbii comune fie prin extensiasemantică a anumitor termeni juridici prin excelenţă Fac parte din aceastăcategorie termenii juridici intraţi icircn limba curentă prin extensie de sens sau prindezvoltarea unui sens figurat ex alibi mdash este un cuvacircnt latinesc icircnsemnacircnd bdquoicircnaltă parterdquo derivat adverbial de la alius bdquoaltulrdquo A trecut icircn franceză cu sensurilede bdquofaptul de a fi fost icircn alt loc icircn momentul unei infracţiunirdquo şi de bdquosubterfugiurdquo(secolul al XVIII-lea) distincte de icircntrebuinţarea din secolul al XIX-lea cu sensulde bdquoactivitate sau circumstanţă care permite disculpareardquo simţit ca sens figuratal sensului juridic (DHLF s v) Juridic termenul are sensul de bdquodovadă denevinovăţie care rezultă din prezenţa unei persoane icircn momentul infracţiunii icircnaltă parte decacirct locul icircn care s-a produs infracţiunea mijloc de apărare care sefondează pe un alibirdquo (DEX s v)Tot icircn această categorie se şi icircnscriu termenii polisemantici din limbacomună care au dezvoltat un sens juridic a achita (fr acquitter) bdquoa declara prinhotăracircre judecătorească nevinovăţia persoanei chemate icircn justiţie a plăti oobligaţie financiară materială sau moralărdquo (DEX s v) Icircn limba franceză verbulacquitter este derivat al adjectivului quitte (icircmprumutat din lat med quittusbdquoeliberat de o obligaţie juridică sau financiarărdquo) Acquitter avea icircn franceza vechesensurile de laquo deacutelivrer un pays en combattant conqueacuterir raquo laquo tirer quelqursquoundrsquoembarras raquo laquo deacutepasser quelqursquoun par une qualiteacute raquo laquo vaincre raquo laquo remplir uneobligation morale raquo laquo ceacuteder agrave quelqursquoun se soumettre agrave quelqursquoun raquo (DHLF sv) Primul sens atestat de dicţionarele romacircneşti este cel juridic şi continuăsensul care apare icircn franceză din 1829 mdash laquo deacuteclarer (prisonnier) noncoupableraquo Semnificaţia de bdquoa plăti o datorierdquo şi-a pierdut orice aluzie juridicăicircnsemnacircnd doar bdquoa plătirdquo Icircn romacircnă mai există şi al treilea sens argotic carederivă din cel juridic bdquoa uciderdquoSemnalăm de asemenea şi termenii polisemantici cu un sens juridic şi cuunul sau mai multe sensuri aparţinacircnd altor limbaje specializate anchetăbdquoactivitate constacircnd icircn stracircngerea de dovezi necesare constatării unei icircncălcări alegii şi a stabilirii responsabilităţii vinovatuluirdquo (DPP s v) bdquocercetare ştiinţificăfăcută pe teren anchetă lingvistică socială etcrdquo (DEX s v) recidivă (frreacutecidive) jur bdquoacţiune prin care aceeaşi persoană comite o nouă infracţiunerdquo med bdquoreapariţia unei maladii după vindecarea sa clinicărdquo (DEX s v) etcsect termeni utililizaţi exclusiv de specialiştii icircn drept ex rechizitoriu (frreacutequisitoire) bdquodiscurs al procurorului icircnaintea instanţei unde s-au expusargumentele asupra cărora se fondează acuzareardquo Prin metonimie devine bdquoactulprin care procurorul icircncepe o acţiune penală icircmpotriva inculpatuluirdquo (DPP s v) contumacie bdquoabsenţă nejustificată de la judecată a inculpatuluirdquo expresia icircncontumacie bdquoicircn lipsă fără a fi fost prezent la procesrdquo (DPP s v) dol bdquoacţiunefăcută cu rea-credinţă cu viclenie pentru a determina pe cineva să icircncheie uncontract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă icircntr-un contractrdquo (DPP sv) etcAtacirct termenii din prima cacirct si cei din cea de a doua categorie cacircnd sunt utilizaţica elemente lexicale proprii limbajului juridic adoptă particularităţile fiecăreiterminologii specializate adică devin univoci şi nu mai intră icircn relaţie de sinonimie cualţi termeni

8De asemenea precizăm şi faptul că polisemia termenilor juridici cunoaşte douăforme22 sect polisemia externă mdash icircn cazul termenilor utilizaţi atacirct icircn limba comună cacirctşi icircn limbajul juridic sect cu sensuri identice a aplica circumstanţă a dispune a expiraintenţie tentativă termen sect cu sensuri parţial identice abatere bdquoicircncălcare a unei dispoziţiilegale prezentacircnd un grad de pericol social mai redus decacirctinfracţiunea şi pentru care se prevăd sancţiuni nepenale [hellip]rdquo (DDC sv) citare bdquoact procedural prin care o persoană este chemată icircn faţaorganului de urmărire penală sau a instanţei de judecatărdquo (DPP s v) martor bdquopersoană care are cunoştinţă despre vreo faptă sau desprevreo icircmprejurare de natură să servească la aflarea adevărului icircnprocesul penal şi care poate fi ascultată icircn acest scop de către organelejudiciarerdquo (DDP s v)sect polisemia internă mdash caracterizează termenii juridici care posedă două saumai multe sensuri icircn domeniu şi se icircntacirclneşte de regulă la cuvinte reprezentative dinpunct de vedere noţional şi al frecvenţei fiind considerată o bdquomarcă esenţială avocabularului juridicrdquo Fenomenul este prezent icircn aceeaşi ramură de drept sau icircnramuri diferite De exemplu termenul icircnscris este definit icircn mod sumar şi generic icircnDicţionarul de drept civil ca bdquoact scrisrdquo icircn timp ce Dicţionarul de procedură penală icirciprecizează sensul după cum urmează bdquoorice act care emană de la o organizaţie destat sau obştească sau de la o persoană fizică sau juridică ori aparţine unuiasemenea subiectrdquo Termenul obligaţie este icircnregistrat icircn Dicţionarul de drept civil cuurmătoarele sensuri bdquoraport juridic civil datoria pe care o are debitorul icircnscrisconstatator titlu de valoarerdquoLatina juridicăIcircn ceea ce priveşte folosirea termenilor si expresiilor latineşti deşi icircn limbajulcurent prezenţa lor icircncepe să se facă din ce icircn ce mai puţin simţită ea se menţine icircndomeniul dreptului şi icircn unele domenii precum biologia medicina teologia latinafiind icircn acest caz un instrument al comunicării ştiinţifice metaforic spus bdquoamprentauniversalităţiirdquo Influenţa Dreptului Roman şi implicit a limbii latine asupra lexiculuijuridic a fost covacircrşitoare Romanii au fost primii icircn istoria omenirii care au elaborat oştiinţă şi o tehnică juridică Fondul latin constituie baza terminologiei dreptuluiaparţinacircnd tradiţiei romaniste sau civiliste din care face parte şi dreptul romacircnescAceşti termeni locuţiuni şi adagii deţin o foarte mare densitate informaţionalăeviticircndu-se icircn acest fel recurgerea la perifraze laborioase res iudicata pro veritateaccipitur bdquolucrul judecat e acceptat ca exprimacircnd adevărulrdquo onus probandi incubatactori bdquosarcina probei revine reclamantuluirdquo (regula fundamentală a procedurii dejudecată) testis unus testis nullus bdquoun singur martor echivalează cu lipsa de martorirdquoetcLexicul juridic latin cuprinde trei categorii de elemente23 22 Pentru polisemia termenilor juridici vezi G Cornu Op cit p 36 Adriana Stoichiţoiu-Ichim Semiotica discursuluijuridic Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 cap Semantica discursului juridic normativ23 Vezi clasificarea realizată de H Roland Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec2002 p 7 Precizăm de asemenea titlurile bibliografice utilizate pentru studiul termenilor şi expresiile juridicelatineşti F Gaffiot Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 1934 Gh Guţu Dicţionar latinndashromacircnBucureşti EŞE 1983 L Quicherat Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par Eacute ChatelainParis Hachette 1999 [1844] Felicia Ştef Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar9sect cuvinte unităţi lingvistice de bază substantive simple (erratum pl errata)

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

8De asemenea precizăm şi faptul că polisemia termenilor juridici cunoaşte douăforme22 sect polisemia externă mdash icircn cazul termenilor utilizaţi atacirct icircn limba comună cacirctşi icircn limbajul juridic sect cu sensuri identice a aplica circumstanţă a dispune a expiraintenţie tentativă termen sect cu sensuri parţial identice abatere bdquoicircncălcare a unei dispoziţiilegale prezentacircnd un grad de pericol social mai redus decacirctinfracţiunea şi pentru care se prevăd sancţiuni nepenale [hellip]rdquo (DDC sv) citare bdquoact procedural prin care o persoană este chemată icircn faţaorganului de urmărire penală sau a instanţei de judecatărdquo (DPP s v) martor bdquopersoană care are cunoştinţă despre vreo faptă sau desprevreo icircmprejurare de natură să servească la aflarea adevărului icircnprocesul penal şi care poate fi ascultată icircn acest scop de către organelejudiciarerdquo (DDP s v)sect polisemia internă mdash caracterizează termenii juridici care posedă două saumai multe sensuri icircn domeniu şi se icircntacirclneşte de regulă la cuvinte reprezentative dinpunct de vedere noţional şi al frecvenţei fiind considerată o bdquomarcă esenţială avocabularului juridicrdquo Fenomenul este prezent icircn aceeaşi ramură de drept sau icircnramuri diferite De exemplu termenul icircnscris este definit icircn mod sumar şi generic icircnDicţionarul de drept civil ca bdquoact scrisrdquo icircn timp ce Dicţionarul de procedură penală icirciprecizează sensul după cum urmează bdquoorice act care emană de la o organizaţie destat sau obştească sau de la o persoană fizică sau juridică ori aparţine unuiasemenea subiectrdquo Termenul obligaţie este icircnregistrat icircn Dicţionarul de drept civil cuurmătoarele sensuri bdquoraport juridic civil datoria pe care o are debitorul icircnscrisconstatator titlu de valoarerdquoLatina juridicăIcircn ceea ce priveşte folosirea termenilor si expresiilor latineşti deşi icircn limbajulcurent prezenţa lor icircncepe să se facă din ce icircn ce mai puţin simţită ea se menţine icircndomeniul dreptului şi icircn unele domenii precum biologia medicina teologia latinafiind icircn acest caz un instrument al comunicării ştiinţifice metaforic spus bdquoamprentauniversalităţiirdquo Influenţa Dreptului Roman şi implicit a limbii latine asupra lexiculuijuridic a fost covacircrşitoare Romanii au fost primii icircn istoria omenirii care au elaborat oştiinţă şi o tehnică juridică Fondul latin constituie baza terminologiei dreptuluiaparţinacircnd tradiţiei romaniste sau civiliste din care face parte şi dreptul romacircnescAceşti termeni locuţiuni şi adagii deţin o foarte mare densitate informaţionalăeviticircndu-se icircn acest fel recurgerea la perifraze laborioase res iudicata pro veritateaccipitur bdquolucrul judecat e acceptat ca exprimacircnd adevărulrdquo onus probandi incubatactori bdquosarcina probei revine reclamantuluirdquo (regula fundamentală a procedurii dejudecată) testis unus testis nullus bdquoun singur martor echivalează cu lipsa de martorirdquoetcLexicul juridic latin cuprinde trei categorii de elemente23 22 Pentru polisemia termenilor juridici vezi G Cornu Op cit p 36 Adriana Stoichiţoiu-Ichim Semiotica discursuluijuridic Bucureşti Editura Universităţii din Bucureşti 2001 cap Semantica discursului juridic normativ23 Vezi clasificarea realizată de H Roland Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec2002 p 7 Precizăm de asemenea titlurile bibliografice utilizate pentru studiul termenilor şi expresiile juridicelatineşti F Gaffiot Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 1934 Gh Guţu Dicţionar latinndashromacircnBucureşti EŞE 1983 L Quicherat Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par Eacute ChatelainParis Hachette 1999 [1844] Felicia Ştef Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar9sect cuvinte unităţi lingvistice de bază substantive simple (erratum pl errata)

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

sau compuse (persona grata) verbe (confer exit) adverbe (gratis idem)adjective (nullius) sect sintagme locuţiuni cele mai frecvente fiind locuţiunile adverbiale inextenso manu militari urbi et orbi etc sect adagii propoziţii sau fraze constituind un icircntreg de sine stătător şiinvariabil folosite pentru bogata lor icircncărcătură semantică Dura lex sed lex Jusest ars boni et aequi Nulla poena sine lege Testis unus testis nullus etcPrintre termenii şi expresiile latineşti utilizate icircn limbajul juridic remarcăm oseamă de expresii folosite frecvent icircn limba comună ad litteram in abstracto abinitio corpus in fine mutatis mutandis sine qua non stricto sensu sine die suigeneris etcIcircn urma acestei prezentări se impun cacircteva concluzii cu caracter mai generalpe care le enunţăm icircn continuare Astfel terminologia juridică reprezintă un codmetalingvistic riguros definit icircn interiorul căruia cei mai evidenţi sunt termenii caredesemnează funcţii relaţii şi instituţii sociale sau care exprimă un ordin o decizie ocerinţăTermenii din această categorie se caracterizează prin univocitate semanticăsemnificaţie obiectivă şi icircnchisă datorită faptului că bdquoicircn procesul receptăriisemnificaţia decodificată icircn aceleaşi icircmprejurări cu elaborarea textului nu poate fidecacirct acceptată sau respinsărdquo24O altă particularitate este caracterul istoric al semnificaţiei bdquocare rămacircne obiectivă şiconstantă icircntr-un cadru socio-politic şi juridic strict definitrdquo25 ceea ce explicăschimbările surprinzătoare care intervin cacircteodată icircn evoluţia terminologiei despecialitate Sextil Puşcariu remarca faptul că bdquolimba a fost năpădită dintr-o dată deun număr mare de neologisme care au icircnlocuit termenii vechi icircnţeleşi de toţirdquo Şidrept urmare bdquonu se icircnţelege adesea nici citaţia ce ni se icircnmacircnează nici sentinţa ceni se citeşterdquo26 Chiar dacă pragul accesibilităţii termenilor juridici a crescut icircn timpdatorită nivelului mai ridicat de instruire al populaţiei pentru un bdquonespecialistrdquo existătotuşi dificultăţi icircn procesul de receptare şi utilizare adecvată a acestoraAbrevieri şi sigle1048707 cap = capitol1048707 C Civ = Codul civil1048707 ed = ediţie1048707 no = numeacutero1048707 nr = număr1048707 vol = volum1048707 t = tomPrint 1995 H Roland L Boyer Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 1998 et Adagesdu droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec 199924 D Irimia Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE 1986 p 21625 Ibid p 21726 apud Şt Munteanu V D Ţacircra Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 1983 p 239101048707 AUB = Analale Universităţii din Bucureşti1048707 DDC = Costin Mircea Mureşan Mircea Ursa Victor Dicţionar de drept civil Bucureşti EŞE19801048707 DPP = Dicţionar de procedură penală Bucureşti EŞE 19881048707 DEX = Dicţionarul explicativ al limbii romacircne Bucureşti EA 19751048707 DHLF = Dictionnaire historique de la langue franccedilaise t IndashII Dictionnaires laquo Le Robert raquoParis lrsquoeacutedition de 19921048707 EA = Editura Academiei1048707 EDP = Editura Didactică şi Pedagogică1048707 EŞE = Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică1048707 LR = Limba romacircnă 1952 ş u1048707 PUF = Presses Universitaires de France1048707 RRL = Revue roumaine de linguistique Bucureşti 1956 ş u

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

1048707 SCL = Studii şi cercetări lingvistice 1950 ş u1048707 SLLF = Studii de limbă literară şi filologie vol IndashIII Bucureşti 1969ndash19741048707 TUT = Tipografia Universităţii din TimişoaraReferinţe bibliografice1048707 Batiffol Henri Observations sur la speacutecificiteacute du vocabulaire juridique in laquo Meacutelangesdeacutedieacutes agrave Gabriel Marty raquo Universiteacute des Sciences Sociales de Toulouse 19781048707 Berceanu Barbu Dreptul şi limba Ştiinţa dreptului şi lingvistica Succinte consideraţiiteoretice şi aplicative in bdquoStudii şi cercetări juridicerdquo XXVI 3 19811048707 Bidu-Vrănceanu Angela Terminologiile ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară inAUB Facultatea de Litere1048707 Capitant Henri Vocabulaire juridique Paris PUF 19301048707 Chatillon Steacutephane Droit et langues in laquo Revue internationale de droit compareacute raquo no 320001048707 Chiş Dorina Consideraţii asupra clasei numelui icircn vocabularele specializate icircn volComunicarea 2000 Timişoara Editura Augusta 20001048707 Cornu Geacuterard Linguistique juridique Paris Montchrestien 19901048707 Coteanu Ion bdquoIdiostilulrdquo al aceluiaşi autor icircn vol Sistemele limbii Bucureşti EA19701048707 Coteanu Ion Reflecţii asupra stilisticii funcţionale in SLLF II1048707 Coteanu Ion Romacircna literară şi problemele ei pricipale Bucureşti 19611048707 Coteanu Ion Stilistica funcţională a limbii romacircne Bucureşti EA 19731048707 Coteanu Ion Structura stilistică a limbii in LR XI 1962 nr 41048707 Coşeriu Eugen Pour une seacutemantique diachronique structurale in laquo Travaux delinguistique et de litteacuterature raquo Strasbourg I 1 19461048707 Coşeriu Eugen Vers une typologie des champs lexicaux in laquo Cahiers de lexicologie raquovol XXVII II Paris1048707 David Doina Sinteze de limbă romacircnă literară II Timişoara TUT 19881048707 Diaconescu Paula Elemente de istorie a limbii romacircne literare moderne Bucureşti 19741048707 Gaffiot Felix Dictionnaire latinndashfranccedilais Paris Hachette 19341048707 Geacutemar Jean-Claude Les fondements du langage du droit comme langue despeacutecialiteacute laquo Revue geacuteneacuterale de droit raquo Universiteacute drsquoOttawa Faculteacute de Droit vol 21no 4 19901048707 Gheţie Ion Introducere icircn studiul limbii romacircne literare Bucureşti EŞE 19821048707 Guţu Gheorghe Dicţionar latinndashromacircn Bucureşti EŞE 19831048707 Quicherat Louis Dictionnaire latinndashfranccedilais reviseacute corrigeacute et augmenteacute par EacuteChatelain Paris Hachette 1999 [1844]1048707 Iordan Iorgu Limba literară Privire generală in LR III 1954 nr 6111048707 Irimia Dumitru Structura stilistică a limbii romacircne contemporane Bucureşti EŞE19861048707 Irinescu Teodora Lingvistica juridică Iaşi Casa Editorială Demiurg 20031048707 Irinescu Teodora Normă şi abatere de la normă icircn terminologia penală şi civilăromacircnească Iaşi Casa Editorială Demiurg 20041048707 Ivănescu G Stilurile limbii literare in bdquoConvorbiri literarerdquo 1972 nr 51048707 Mellinkoff David The Language of the Law Boston Little Brown and Company 19631048707 Munteanu Şt Ţacircra V D Istoria limbii romacircne literare Bucureşti EDP 19831048707 Roland Henri Boyer Laurent Locutions latines du droit franccedilais 4egraveme eacutedition ParisLitec 19981048707 Roland Henri Boyer Laurent Adages du droit franccedilais 4egraveme eacutedition Paris Litec19991048707 Roland Henri Lexique juridique Expressions latines 2egraveme eacutedition Paris Litec 20021048707 Sluşanschi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodăin SCL XXII1971 nr 61048707 Stoichiţoiu-Ichim Adriana Semiotica discursului juridic Bucureşti Editura Universităţii dinBucureşti 20011048707 Ştef Felicia Dicţionar de expresii juridice latineşti Bucureşti Editura Oscar Print19951048707 Zafiu Rodica Diversitate stilistică icircn romacircnă actuală Bucureşti Editura Universităţii

din Bucureşti 2001

din Bucureşti 2001