STilNIA LUl,,DE (E',,,Rispunsuri Ia intrebiridespre lumea din jur

?ata

]ay Ingram

Traducere:Maria-Letilia Chiculili

$

NICULESCU

Cuprins

Partea intii: Corpul uman1; Ce spun pupilele noastre despre noi? . . ... 112.Decepldngatuncicandtaiceapa? .......153. AvemcutoliicevainnoidinomuldeNeanderthal?.... ...... 174. De ce sparanghelul face ca urina si miroasi ciudat? . . . ' 255. De ce uneori imi este greu si-mi amintesc anumite cuvinte,

degiimistaupelimbi? .....296. Unghiile de la mdini cresc mai repede decit cele de la picioare?

Dacida,dece? ......357.De ce unele persoane leqini atunci cind vid singe?. . . . . 4l8. DeceoameniiseblocheazicAndsuntsubpresiune?'.... ..... 46g.Decepir[urilemirosurAt?. .......50

10. Dececiscatulestecontagios? ... ........ 55

MISTERE DIN ISTORIE: Newton chiar afost lovit in cap de un mdr,

ceea cel-a inspirat sd descoperelegea gravita{iei? . . . . . 60

Partea a doua: Regatulanimalelor

l.Deundeprovinpisicile? ...:.. ....672. DeundeprovincAinii? .....703.Pisici1eneiubesccuadeviratsaudoarnetolereazi?.....4.CAiniisuntcuadeviratceimaibuniprieteniaiomului?.

5. De cetragfAnlariilamine? ($icepotfaceinaceastiprivin![?) .... '. ' 836. De ce pe mine mi inleapi linfarii, iar pe unii dintre prietenii mei nu? . . . . . . 87

T.Decefacqopirlelesalturi? ........918. De ce gopirlele iqi abandoneaz| coada? . . . 949.Deceunelevietdfiigiarunciexcrementele?.... .......97

10. De ce gigtele zboard in stoluri in formi de V?. . . 102

MISTERE DIN ISTORIE:De ce bra{ele lui Tyrannosaurus rex erau atdt de scurte? . . . . 106

Partea a treia: Supranaturalul

l.Ceinseamni,defapt,ddjd-vu?..... .....1152.Chiar visiminculori? .....1233. Oare chiarneputemdaseamacAndcinevaseuitilanoiinsistent?.... ..... 1274. Publicitatea subliminali func[ioneazd, oare cu adevirat? . . . . . . 1315. Bigfoot chiar existl cu adevirat? . . 136

MISTERE DIN ISTORIE:Arhimede chiar a dat foc navelor romane cu ajutorul luminii solare?. . . . . . 142

Partea a patra: Lumea natural5

l.Oameniiauacestsim!-alecolocafiei?..... ....1492.De cetimpul pare ci trece mai repede pe misuri ce inaintim in vArsti? . . . . 1553. De ce ne urmiregte pretutindeni unde mergem

fumuldelafoculdetabiri? ......1594. Chiar e aceasta o lume mici, pini la urmi? . . . . 1625.Apa din cadi chiar se scurge in doui direcfii?. . . 1566. De ce frunzele iEi schimbi culoarea toamna? . . . L707 . l-a ce se referi bariera sunetului qi cum o putem sparge?. . . . . . 17 48. De cAte ori pofi impituri o bucati de hirtie?. . . . 1799. De ce bulele din gampanie sunt diferite de cele din bere? . . . . . 184

10. De ce luna pare mai mare Ia orizont? . . . . 189

MISTERE DIN ISTORIE:Galileo Galilei chiar a aruncat ngte mingi din Turnul din Pisa?. . . . L92

Mullumiri ...... 199

Ce spun pupilele noastredespre noi?

Pupilele se dilati (se miresc) sau se contracti dupi cum lumina se diminueazi

sau devine mai puternici ori mai strilucitoare. Dar pupilele igi mai schimbi

dimensiunea qi in funcfie de ceea ce face creierul nostru in spatele lor: igi aduce

aminte de ceva, ana\izeazii o problemi, o situafie sau triieqte emolii puternice.

Uneori nu ne dim seama ci ochii noqtri transmit atit de multe, in vreme cecreierul este ocupat, dar al1ii se pot folosi de acea informa(ie pentru a-gi evalua

reacliile sau rlspunsurile fa]i de noi.

Oamenii ne transmit in mod deliberat mesaje prin intermediul ochilor, al pri-

virii noastre cel pufin din perioada Renaqterii. Pe vremea aceea, italiencele folo-

seau picituri de ochi preparate din mltriguni (pe care o numeau belladonna,adicl ,,femeie frumoasf'), pentru a-gi dilata pupilele, crezdnd cd asta le flcea mai

atrlgltoare. Abia cAteva sute de ani mai tir-ziu,lumea qi-a dat seama de ce pupilele dila-

tate erau atit de ispititoare. Un studiu reali-

zatin anii 1960 arati ci pupilele noastre sedilat[ atunci cind ne uitlm la ceva intere-sant sau atr[gitor. Agadar, un birbat dinepoca renascentisti care se pierdea in ochii

unei femei ce folosise pic[turi oculare din

m[trigunl ii vedea pupilele dilatate gi, in-conqtient, presupunea c[ ea se uitl la ceva ceglsegte atrlgitor, adici la eI!

CE SPUN PUPILELE NOASTRE DESPRE NOI?

ivd,h?

C-olvel*e,ochilor'

11

Eckhard Hess de la Universitatea din Chicago este autorul experimentelor re-alizate in anii 1960, printre primele de acest gen care au examinat dinamica pupi-lelor. In studiile lui Hess, voluntarii trebuiau si priveasci nigte imagini pe unecran, iar un aParat foto le imortaliza acestora pupilele dilatAndu-se sau contrac-tindu-se ca reacfie la imaginile care li se derulau in fa[[. Gradul de lumini semenfinea constant de la o imagine la urmitoarea, pentru a se asigura ci schimbi-rile produse Ia nivelul pupilelor voluntarilor reprezentau o reaclie Ia activitateamental6, gi nu la lumini.

Hess a putut confirma ceea ce intuiau acele femei din epoca renascentisti, gianume faptul c[ bdrbafii considerau chipul unei femei ca fiind mai atrigitoratunci cind aveau pupilele dilatate. Chiar Ei atunci cind acestora li se arita dedoui ori aceeagi femeie - singura diferen(l fiind diametrul pupilei -, ei preferauimaginea care infrliqa un chip feminin cu pupile mai mari. Hess a mai confirmatfaptul ci fenomenul este unul gi mai generalizat. Pupilele se mireau atunci cindun individ vedea ceva interesant sau atrigitor. in schimb, pupilele aceleiagipersoane se contractau atunci cind vedeau ceva nepl[cut.

? $tiali Gi... Un alt studiu efectuat de Eckhard Hess a

$"'

ajuns la concluzia cd femeile care erau atrase de,,biieli rii" (da,aveau o definilie gi pentru asta) reaclionau mai prompt fa!5 debdrbalii cu pupilele dilatate. Un alt experiment, de data aceastarealizat in Olanda, arati cd oamenii sunt mai dispugi si dea baniunui eventual partener - gi, astfel, si aibd mai multi incredereinel/ea, in general - daci pupilele aceleipersoane sunt mdrite.

SrrNTA LUt,,DE CE"

De la experimentele lui Hess incoace,lumea a inleles mai bine de ce ni se dilati

pupilele (atunci cind se dilatn). $tim acum ci pupilele se dilati ca urmare a unei

serii de activitlli mentale, de la rememorarea unor amintiri, la luarea unor decizii

atunci cind facem cumpirituri sau jucim jocul ,,piatr6, hArtie, foarfec6". ln

asemenea situafii, nu doar pupilele sunt un indiciu al faptului ci in mod sigurcreierul nostru lucreazb, ci gi clipitul. $i clipitul conteazi. Acesta semnalizeazi

debutul unui proces mental. Dupi ce clipim, pupilele noastre rimAn dilatate cittimp ne concentrim pe problema respectivi. Cend am terminat, clipim din nou,

intrucit atenlia noastri se comuti citre altceva, iar pupilele ni se micqoreazi.

Cele mai elocvente date in acest sens, culese panl in prezent, sugereazi faptul

c[ pupilele ni se dilati cel mai mult atunci cind suntem angrenali intr-un proces

care ne stimuleazi profund din punct de vedere afectiv. Nu conteazi daci emolia

astfel produsi este una buni sau una rea, cit timp ne refine atenlia. A fost fbcut

un experiment in care participanlii au completat un chestionar unde erau lntrebali

dacl sunt genul de Persoane ce cumpiri sub impulsul momentului. Apoi au

urmirit o sceni cu oameni care fbceau cumpirituri. Cercetitorii au descoperit cipersoanele care s-au identificat drept cumplritori spontani aveau cea mai mare

dilatare a ochilor - doar vizAnd activitatea de a cumpira ii incita Ei le stimula at6t

de mult creierul, incit pupilele li se dilatau.

DD

CE SPUN PUPILELE NOASTRE DESPRE NOI? 13

Acea legituri strinsl dintre creier gi pupile se manifesti gi atunci cdnd gdndireaocupi locul central, de pildd atunci cdnd incercim si rezolvim un sudoku gijongllm constant cu cifre in mintea noastrd. Pe misuri ce creierul nostrugestioneazi toate acele cifre, pupilele ni se dilati din cauza efortului mental depus,dar, daci ne oprim din concentrare qi lisdm mintea si zboare departe, pupil"l.revin la normal.

Uneori auzim tot felul de istorisiri amuzante despre magicieni capabili si nespuni ce carte am ales dintr-un pachet dupi simpla dimensiune a pupilelornoastre sau desprevdnzltori iste{i care stiu cevrem sd cumpirim doar,,citindu-ne,,pupilele. Existi insi o anumiti muncd de cercetare ce susfine aceste poveqti. unexperiment care a reuqit s[ dovedeascl intr-o anumiti mdsuri aceste afirmafii s-afolosit de jocul ,piatri, hdrtie, foarfeci" pentru a stabili daci oamenii pot prezicedeciziile adversarului prin simpla observare a pupilelor acestuia. in loc .a 1o"..jocul in doi, subiec{ii au urmirit nigte reluiri video care aritau un oponent virtual.Fiecirui subiect in parte i s-a spus ci pupilele oponentului din filmare aveau s6 seschimbe atunci cdnd el (subiectul in spe{r) alege o variantd (piatr6, hdrtie saufoarfeci). odati ce jucitorii erau instruifi ce si urmireasci, ii invingeau pe ceidin materialul video in peste 60Zo dintre cazuri.

A existat insi o problemi cu acest experiment: intrucdt subiec{ii priveau oreluare, vedeau pupilele jucitorilor din materialul video dilatdndu-se dupi cefusese luatd decizia. intr-un joc pe viu, fald in fafd, jucdtorii ar fi trebuit siactioneze inainte; agadar incercarea de a se folosi de ochii adversarului ca de unglob de cristal nu i-ar ajuta pe majoritatea lor s[ cigtige un simplu joc de ,,piatrd,hirtie, foarfecdl

Dacr vine vorba de pocher insd, aici este cu totul alti discutie.

sr^R.$lT

145TilNTA LUt,,DE CE"

De ce pl6ng atunci cindtai ceapa?

Biblia descrie iadul ca fiind un lac uriag cu,,foc 9i pucioasi'. Pucioasa este un

termen arhaic ce desemneazi sulful. Un lac de pucioasi ar avea, categoric, un

miros puternic, dar nu e nevoie si il testali; oprifi-vi la mica, dar potenta ceapl.

Atunci cAnd tiiem o ceapi,lama cu{itului rupe lesuturileacesteia, eliberind substanle chi-mice care, in mod obiEnuit, nu ar

intra in contact una cu alta. Daratunci cind se intdmpli acestlucru, substanfele chimice res-

-'l-\

pective incep sI se disPun[ in '\*combinalii noi ce conlin sulf. inesen[i, in aer se elibereazi mo-

lecula cunoscuti sub numele de

Propanthial- S- Oxid. Atunci cindreceptorii de la nivelul corneeiochiului ii detecteazil Prezenla,secreti lacrimi cu rol Protector,pentruaolinedeparte.

{ialal.hne,,$o(4ra.

DE CE PLANG ATUNCI CAruO TRI CEAPA? 15

? $tiali Gi... Atunci c6nd tdiem usturoi, se produce ace-lagi proces de descompunere gi refacere a moleculelor, dar nune dau lacrimile, pentru cd substanlele chimice declangate prin

tiiere nu creeazi compuqi care iritd ochii.$Acea reac{ie lacrimali atinge punctul culminant la jum[tate de minut dupd ce

am tiiat prima oari ceapa qi dureazi cam cinci minute sd dispari. Este imposibilde impiedicat producerea acestei reac{ii chimice, insl existi qi cii de a face caprocesul si fie unul mai pulin nepllcut. Unii sugereazd. sd.finem ceapa la frigidersau chiar in congelator inainte de-a o tiia. Reacliile chimice se produc mai lent latemperaturi mai joase; agadar, daci ceapa este rece atunci cind o tiiem, s-ar puteasi reuqim si ne terminim treaba inainte si se elibereze acele substan[e chimicecare provoaci licrimarea. S-au avansat tot felul de teorii gi sugestii in acest sens,cum ar fi: si t[iem ceapa sub jetul de api, si acoperim partea inferioarr a felei cuun prosop de hArtie, sd pornim un ventilator, si feliem ceapa sub o hot6 de aragazporniti sau chiar si purtim ochelari din aceia de inot pentru a ne proteja ochii.Pini acum, nimic nu s-a dovedit a fi infailibil - ceapa invinge de fiecare dat[.

16 5TIINTA LUI,,DE CE"