PROBLEMA VALORILOR DOMINANTE ŞI

TREBUINŢELOR LA PREADOLESCENŢI

Diana ŞTEFANEŢ, doctor în psihologie,

specialist principal al Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport,

mun.Chişinău

Constanța, 2013

Cine sunt preadolescenCine sunt preadolescenții?ții?

Care sunt valorile la vârsta Care sunt valorile la vârsta preadolescentă?preadolescentă?

Sistemul valoric al preadolescentului este în formare. Pe parcursul preadolescenţei are loc o analiză profundă şi o apreciere serioasă a experienţei individuale deja acumulate, are loc determinarea poziţiei de viaţă, precum şi revizuirea atitudinii faţă de oameni, societate [5]. Formarea concepţiei despre lume reprezintă un pas important în evoluţia personalităţii.

Valorile individuale se formează de-a lungul vieţii sub influenţa procesului educaţional, experienţei, mediului cultural, cu alte cuvinte a părinţilor, prietenilor, profesorilor.

Care sunt motivele Care sunt motivele dominante?dominante?

La nivelul motivaţional, vârsta preadolescentă se caracterizează prin: tendinţa spre autonomie, acceptare, înţelegere, afecţiune, cunoaştere şi afirmare.

Motivul dominant al comportamentului preadolescentului la începutul perioadei (vârsta de 10-12 ani) este trebuinţa în poziţie demnă în colectiv, adică de autoafirmare. Formele negative de manifestare a acestei trebuinţe sunt: negativismul, încăierarea, samavolnicia, bravarea cu propriile defecte, „bariera de sens”, încăpăţânarea, sarcasmul, batjocura. Forme pozitive: succesul la învăţătură, umorul.

Care sunt motivele Care sunt motivele dominante?dominante?

Iar motivul dominant la sfârşitul perioadei preadolescenţei (vârsta de 14-15 ani) este trebuinţa în autodeterminare (cine sunt eu?) cu bravarea independenţei, tendinţa „de a răsturna autorităţile”, originalitatea, orgoliul şi vanitatea, nonconformismul, confruntarea; trebuinţa în popularitate, înclinaţia spre dreptate.

Totuşi, în sfera motivaţională a procesului de comunicare a preadolescentului, cel mai viu se manifestă trebuinţa în afiliere, apartenenţă la un grup şi trebuinţa în prietenie, acea tendinţă de a căuta relaţii apropiate, bazate pe ataşament emoţional profund şi interese comune.

Problema cercetăriiProblema cercetăriiCare sunt în condiţiile actuale

trebuinţele preadolescenţilor, care sunt orientările valorice actuale ale preadolescenţilor şi cum ar trebui să intervenim pentru a le ameliora? Este adevărat ceea ce susţin unii părinţi şi profesori că preadolescenţii sunt reci, distanţaţi, indiferenţi, că „nu au nimic sfânt”? Acestea ar fi unele din întrebările la care intenţionăm să răspundem în actuala lucrare.

Eșantion și metodeEșantion și metodeÎn continuare în scopul determinării

orientării valorice a preadolescenţilor, a trebuinţelor dominante am efectuat o cercetare. Cercetarea noastră s-a realizat pe un eşantion de 50 elevi ai claselor VIII.

Au fost aplicate următoarele metode psihodiagnostice:

testul pentru descoperirea trebuinţelor, ancheta pentru studierea valorilor vitale, chestionarul de personalitate Cattell.

Motivele dominanteMotivele dominante

Pe primul plan nevoia în stimă, ceea ce denotă necesitatea primordială a preadolescentului în respectul din partea celor din jur, despre sensibilitatea faţă de jignire sau ofensă aduse demnităţii proprii.

Cea mai mică medie a fost înregistrată la nevoia în autorealizare. Preadolescentul este mai puţin preocupat de satisfacerea nevoii de împlinire de sine, de dobândirea capacităţii de autocontrol.

Rezultatele adolescenţilor la Ancheta valorile vitale

Comparaţia statistică a rezultatelor pune în evidenţă diferenţe semnificative la următoarele variabile: trebuinţa în stimă şi valoarea scopul şi sensul vieţii (p=0,01), recunoaştere socială (p=0,01). Aceste date ne conduc la ideea că satisfacerea nevoii în stimă contribuie la creşterea recunoaşterii sociale, la căutarea sensului în viaţă.

Există corelaţii între valoarea comunicare intimă şi factorii E, factorul F (p=0,01) şi factorul I (p=0,05), ceea ce permite de a susţine că în cadrul relaţiilor cu semenii preadolescenţii manifestă un comportament combativ şi în acelaşi timp impulsiv şi vesel, spirit practic, însoţit de insensibilitate faţă de alţii.

Totodată am constatat că preadolescenţii care manifestă factorul I se caracterizează prin sărăcia valorilor altruiste, morale, creativitatea, învăţătura (p=0,05).

Concluzii Problema valorilor la tânăra generaţie este actuală. Valorile

care au existat, fiind importante pentru generaţiile anterioare, sunt pe cale de dispariţie, iar altele noi nu au fost create sau nu au pondere majoră. Ca urmare unul din obiectivele psihologului devine necesitatea cultivării respectului, responsabilităţii, toleranţei, umanismului la elevi. Tânăra generaţie are nevoie imperioasă de modele şi idealuri pentru a deveni personalităţi mature autoactualizate. Subestimarea problemelor şcolare, dificultăţilor de relaţionare interpersonală apărute la preadolescenţi, ignorarea sau interpretarea lor superficială, întârzierea în ameliorarea sau prevenirea lor poate conduce la formarea comportamentului deviant, la creşterea riscului de abandon şcolar, crime, suicid, în general, la eşuarea unor aspiraţii de viitor şi ratarea socială a personalităţii în formare. Astfel şcoala ajunge instituţia care contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului, educaţiei unui cetăţean demn şi responsabil, cult şi competent.

Recomandări pentru asigurarea dezvoltării şi susţinerii culturii axiologice

la elevi: Promovarea tradiţiilor în societate, crearea şi păstrarea

idealurilor (model de erou literar, erou naţional etc.); Colaborarea şcoală – părinte prin implicarea activă a

părinţilor în viaţa şcolară a copilului; Cultivarea valorilor de către şcoală prin oferirea

modelelor de personalitate pedagogică. Cadrele didactice să respecte codul deontologic în activitatea profesională;

Dezvoltarea responsabilităţii, empatiei, toleranţei, altruismului la şedinţele de training psihologic;

Studierea obligatorie a următoarelor discipline opţionale: Psihologie, Educaţia pentru viaţa de familie, Arta discuţiei, Cultura comunicării, Educaţie pentru sănătate, Etică, Estetică, Conflictologie.

Promovarea valorilor morale de către mass-media prin diverse programe educaţionale etc.

MULŢUMESC!!!MULŢUMESC!!!

"Tratează-i pe oameni așa cum ar merita să fie și îi vei ajuta să devină ceea ce sunt în stare să fie".

Goethe

Aceste date ne vorbesc despre necesitatea primordială a preadolescentului în respectul din partea celor din jur, despre sensibilitatea faţă de jignire sau ofensă aduse demnităţii proprii. Nevoia în respect vizează dorinţa de apreciere a cunoştinţelor, calităţilor, competenţelor, performanţelor de către cei din jur. Iată de ce preadolescentul reacţionează agresiv sau autodistructiv în cazul manifestării nerespectului faţă de personalitatea sa. Cea mai mică medie a fost înregistrată la nevoia în autorealizare. Preadolescentul este mai puţin preocupat de satisfacerea nevoii de împlinire de sine, de dobândirea capacităţii de autocontrol.