admitere medicina constanta

77
7/23/2019 Admitere Medicina Constanta http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 1/77 1 ALCATUIREA CORPULUI UMAN TOPOGRAFIA ORGANELOR SI SISTEMELOR DE ORGANE 1. Organele su nt: a. grupari de tesuturi identice; b. grupari de tesuturi diferite; c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie; d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritie; e. unitati morfologice ce indeplinesc functia de reproducere. 2. Sistemele de organe sun t: a. formate din organe care indeplinesc functii similare; b. grupari de tesuturi; c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie; d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de raproducere; e.unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritive. 3. Functiile “pentru sine” ale organismului: a. sunt realizate de functia de reproducere; b. asigura autoconservarea; c. asigura supravietuirea individului in mediul de viata; d. sunt realizate de functia de nutritive; e. sunt realizate de functia de relatie. 4. Functiile “pentru specie” ale organismului: a.sunt realizate de functia de reproducere; b. asigura autoconservarea; c. asigura perpetuarea specie; d. sunt realizate de functia de relatie; e. sunt realizate de functia de nutritive. . Se foloseşte termenul de "viscer"  pentru: a. stomac; b. ficat; c. intestin; d. vezica urinară.; e. sistem limfatic. 6. Exemp le de sisteme: a. digestiv; b. nervos; c. cardiovascular; d. endocrin; e. limfatic. 7. Exemp le de sisteme: a. muscular; b. excretor; c. digestiv; d. limfatic; e. osos.

Upload: eden-abdula

Post on 18-Feb-2018

409 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 1/77

1

ALCATUIREA CORPULUI UMAN

TOPOGRAFIA ORGANELOR SI SISTEMELOR DE ORGANE

1. Organele su nt:a. grupari de tesuturi identice;b. grupari de tesuturi diferite;c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritie;e. unitati morfologice ce indeplinesc functia de reproducere.

2. Sistemele de organe sun t:a. formate din organe care indeplinesc functii similare;b. grupari de tesuturi;

c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de raproducere;e.unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritive.

3. Functiile “pentru sine” ale organismului: a. sunt realizate de functia de reproducere;b. asigura autoconservarea;c. asigura supravietuirea individului in mediul de viata;d. sunt realizate de functia de nutritive;e. sunt realizate de functia de relatie.

4. Functiile “pentru specie” ale organismului: 

a.sunt realizate de functia de reproducere;b. asigura autoconservarea;c. asigura perpetuarea specie;d. sunt realizate de functia de relatie;e. sunt realizate de functia de nutritive.

5 . Se foloseşte termenul de "viscer"  pentru:a. stomac;b. ficat;c. intestin;d. vezica urinară.;e. sistem limfatic.

6. Exemp le de sisteme:a. digestiv;b. nervos;c. cardiovascular;d. endocrin;e. limfatic.

7. Exemp le de sisteme:a. muscular;b. excretor;

c. digestiv;d. limfatic;e. osos.

Page 2: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 2/77

2

8. Segmentele corp ului um an sunt:a. capul;b. gâtul;c. membrele;d. abdomenul;e. pelvisul.

9 . Capul este alcătuit din: a. cutia craniană; b. neurocraniu;c. viscerocraniu;d. faţă;e. regiunea cervicala.

10.Gâtul este alcatuit din :a. cutia craniana;b. regiunea cervicala posterioara;c. fata;d. gâtul propriu-zis;e. viscerocraniu.

11. Gâtul este form at din urm atoarele elemente somatic e:a. muschi;b. esofag;c. articulatii;d. laringe;e. oase.

12. Gâtul este form at din urmato arele viscere:a. trahee;

b. muschi;c. tiroida;d. paratiroide;e. laringe.

13. Trunchiul este format din:a. cap;b. torace;c. membre;d. pelvis;e. abdomen.

14 . Trunchiul conţine următoarele cavităţi: a. toracică; b. abdominală; c. pelvină; d. cervicală;e. cavitatea bucala.

15. Diafragma perineala limiteaza inferio r urm atoarea cavitate cu EXCEPTIA:a. abdominala;b. toracica;c. pelvina;d. bucala;

e. cervicala.

Page 3: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 3/77

3

16. Despre diafragma se po t af irma u rmatoarele cu EXCEPTIA:a. este o membrana;b. este un muschi;c. separa cavitatea abdominala de cavitatea pelvina;d. separa cavitarea toracica de cavitatea abdominala;e. este situate la limita dintre gat si trunchi.

17. Subdiviz iuni le cavitat i i abdomin ale sunt:a. epigastrul;b. hipogastrul;c. regiunea costala;d. hipocondrul drept;e. hipocondrul sting.

18. Memb rele superio are se c aracterizează prin: a. se leagă de trunchi prin centura scapulară; b. prezintă trei segmente; c. prezinta un antebraţ; d. prezinta un brat;e. se leaga de trunchi prin centura pelviana.

19. Membru l superior l iber este format din:a. brat (segment distal);b. mina (segment distal);c. antebrat;d. brat (segment proximal);e. mina (segment proximal).

20.Membrele inferioare sunt formate din:a. centura pelviana;

b. centura scapulara;c. membrul inferior liber;d. brat;e. antebrat.

21. Membru l inferior l iber este format din:a. centura pelviana;b. picior (segment distal);c. picior (segment proximal);d. gamba;e. coapsa (segment distal).

22. Corpul om enesc:a. este simetric;b. este un corp tridimensional;c. are trei planuri;d. are trei axe;e. are doar doua axe.

23. Axele corpulu i uman:a. corespund dimensiunilor spatiului;b. se intretaie in unghi ascutit;c. exista un ax transversal;d. exista un ax longitudinal;

e. exista un ax sagital.

Page 4: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 4/77

4

24. Planuri le corpului omenesc :a. exista un plan sagital;b. exista un plan frontal;c. exista un plan transversal;d. trec printr-o singura axa a corpului;e. trec prin cite doua din axele corpului.

25. Axu l longitud inal:a. este axul lungimii corpului;b. este orizontal la om;c. are un pol superior (caudal);d. are un pol inferior (cranial);e. are un pol superior (cranial).

26. Ax ul sagital:a. este axul grosimii corpului;b. are un pol sting;c. are un pol drept;d. este axul antero-posterior;e. pleaca din crestetul capului.

27. Axul transversal:a. este vertical;b. este orizontal;c. este antero-posterior;d. corespunde lungimii corpului;e. corespunde latimii corpului.

28. Axu l transversal are un pol:a. sting;

b. inferior;c drept;d. anterior;e. posterior.

29. Planul care trece prin mij loc ul corpu lui :a. împarte corpul în doua jumătăţi simetrice; b. este un plan median;c. este planul simetriei bilaterale;d. se numeşte plan medio-sagital;e. imparte corpul intr-o parte anterioara si alta posterioara.

30. Planul fro ntal:a. merge paralel cu fruntea;b. împarte corpul într-o parte anterioară; c. împarte corpul într-o parte ventrală; d. împarte corpul într-o parte posterioară;e.imparte corpul intr-o parte dreapta.

31. Planu l tran sv ersal împar te co rpul într -o part e:a. superioară; b. cranială; c. inferioară; d. stinga;.

e. dreapta.

Page 5: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 5/77

5

32. Planul metameriei corpului este planul:a. sagital;b frontal;c. orizontal;d. transversal;e. antero-posterior.

33. Pentru membrele corpului se folosesc şi termenii: a. proximal, mai depărtat de centură; b. superficial; c. distal, mai apropiat de centură; d. profund;e. distal, mai departat de centura.

34 . La mână se folosesc termenii: a. volar;b. plantar;c. superficial;d. palmar;e. dorsal.

35.La planta se fo losesc termeni i :a. palmar;b. dorsal;c. volar;d. plantar;e. profund.

36. Capul:a. se mai numeste si regiune cervicala;

b. este format din craniu (regiune faciala);c. este format din fata (regiune facial)d. este format din craniu (regiune craniana);e. se mai numeste si regiune cefalica.

37. La nivelul r egiuni i faciale se dist ing:a. barbia sau regiunea orala;b. nasul sau regiunea nazala;c. gura sau regiunea otica;d. gura sau regiunea orala;e. gura sau regiunea orbital.

38. Dintre regiuni le dors ale ale corpu lui fac parte:a. regiunea lombara;b. regiunea mamara;c. regiunea inghinala;d. regiunea fesiera;e. regiunea pubiana.

39. Dintre regiun ile ventrale ale corp ului fac parte:a. regiunea inghinala;b. ceafa;c. regiunea dorsala;d. regiunea mamara;

e. regiunea fesiera.

Page 6: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 6/77

6

40. Coapsa se mai numeste si regiunea…………cu EXCEPTIA: a. regiunea brahiala;b. police;c. regiunea axilara;d. regiunea femurala;e. hallux.

CELULA 

1. Celula este unitatea organism elor vi i :a. morfologică; b. funcţională; c. genetică; d. fundamentala;e. care nu se diferentiaza.

2. Despre celula se poate afirma:a. este capabila de autoreproducere;

b. nu se reproduce;c. este capabila de autoreglare;d. nu se diferentiaza;e. este excitabila.

3. Celulele:a. pot exista singure;b. nu pot exista singure;c. pot exista in grup;d. pot suferi procese de diferentiere;e. pot suferi procese de specializare.

4. Despre c elulele organism ului s e pot af irma urm atoarele, cu EXCEPTIA:a. provin din celula-ou;b. provin din zigot;c. forma acestora nu este legata de functia lor;d. forma acestora se diversifica in concordanta cu functia lor;e. initial toate au forma fusiforma.

5 . Celulele pot prezenta următoarele forme: a. stelată; b. fusiformă; c. cubică; d. cilindrica;

e. triunghiulara.

6. Au fo rma glob uloasa urmatoarele celule:a, adipoase;b. fibrele musculare striate;c. ovulele;d. celulele cartilaginoase;e. celulele sangvine.

7 . Celulele pot prezenta următoarele dimensiuni: a. media se consideră 30-50 µ;b. ovulul: 150- 200 µ;c. hematia: 3,5 µ.d.fibra musculara striată: 5-15 cm;e.fibra musculara striata: 5-15 mm.

Page 7: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 7/77

7

8 . Prelungirile celulare sunt reprezentate de către: a. pseudopode;b. cili;c. microvili;d. ribozomi.e. desmozomi.

9. Compon entele fund amentale ale celulei sunt:a. membrana;b. citoplasma;c. nucleul;d. lichidul interstiţial. e. plasmalema.

10 . Membrana celulară se caracterizează prin următoarele: a. se mai numeşte membrană plasmatică; b. se mai numeşte plasmalemă; c. înconjoară celula; d. separă str ucturile interne ale celulei de mediul înconjurător; e. se mai numeste hialoplasma.

11. Memb rana celulara este alcatuita din:a. glicoproteine;b. polizaharide;c. fosfolipide;d. glicolipide;e. proteine.

12. Fosfol ipid ele memb ranare:a. prezinta o portiune hidrofila;

b, portiunea hidrofila formeaza un singur strat;c. prezinta o portiune hidrofoba;d. portiunea hidrofoba formeaza un bistrat;e. portiunea hidrofila formeaza un bistrat.

13. Protein ele memb ranare:a. sunt dispuse transmembranar;b. sunt dispuse pe fata externa a membranei;c. sunt dispuse pe fata interna a membranei;d. restrictioneaza pasajul transmembranar al moleculelor;e. restrictioneaza pasajul transmembranar al ionilor.

14. “Modelul mozaic fluid”  este:a. un model structural;b. determinat de distributia uniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;c. determinat de distributia uniforma a lipidelor in cadrul structurii proteice;d. determinat de distributia neuniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;e. determinat de glicoproteine si glicolipide.

15. Pseudopo dele sunt prelungir i ci to plasmatice:a. permanente;b. temporare;c. neordonate;d. ce apartin leucocitelor;

e. ce apartin celulelor epiteliului tubilor renali.

Page 8: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 8/77

8

16. Prelungir i le ci toplasm atice permanente sun t reprezentate de:a. dezmozomi;b. dictiozomi;c. ribozomi;d. microvilli;e. lizozomi.

17. Microvi l i i sun t prelungir i ci to plasmatice:a. ce apartin leucocitelor;b. ce apartin epiteliului mucoasei intestinale;c. temporare;d. ce apartin epiteluilui mucoasei traheale;e. ce apartin epiteluilui tubilor renali.

18. Ci l i i sunt p relungir i ci to plasmatice:a. acoperite de plasmalema;b. se mai numesc si dictiozomi;c. se mai numesc si desmozomi;d. temporare;e. permanente.

19. Desmo zomii :a. sunt organite celulare comune;b. sunt organite celulare specifice;c. sunt corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale;d sunt prelungiri citoplasmatice permanente;e. sunt prelungiri citoplasmatice temporare.

20. Despre prelungir i le ci top lasmatice se pot af irma urm atoarele, cu EXCEPTIA:a. sunt reprezentate de microvilli (prelungiri permanente);

b. sunt reprezentate de cili (prelungiri temporare);c. nu sunt acoperite de membrana plasmatica;d. sunt reprezentate de pseudopode (prelungiri permanente);e. sunt reprezentate de desmozomi.

21. Citop lasma:a. este mediul în care se desfăşoară principalele functii vitale;b. este masa celulară extramembranară; c. este formată din hialoplasmă;d. are ca fază de dispersie ansamblul de micelii coloidale;e. are o structura complexa.

22. Citop lasma:a. se mai numeste si plasmalema;b. este un sistem coloidal;c. faza de dispersie este apa.d. faza dispersata este apa;e. faza dispersata este ansamblul de micelii coloidale.

23. Funct ion al, ci toplasma prezinta o parte:a. structurata, hialoplasma;b. structurata, organitele celulare comune;c. structurata, organitele celulare specifice;d. nestructurata, organitele celulare comune;

e. nestructurata, hialoplasma..

Page 9: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 9/77

9

24. Dintre organitele celulare comune fac parte:a. ribozomii;b. dictiozomii;c. desmozomii;d. lizozomii;e. centrozomul.

25. Dintre organitele celulare comune fac parte:a. reticulul endoplasmatic neted;b. hialoplasma;c. ergastoplasma;d. corpusculii lui Palade;e. corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale.

26. Dintre org anitele celulare comune fac parte urm atoarele, cu EXCEPTIA:a, aparatul Golgi;b. corpii tigroizi;c, corpii Nissl;d. miofibrilele;e. mitocondriile.

27. Dintre org anitele celulare specific e fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:a, neurofibrilele;b. centrozomul;c. miofibrilele;d. ribozomii;e. lizozomii.

28. Reticulul end oplasmatic n eted este un s istem:a. circulator intracitoplasmatic;

b, membranar format din microvezicule situat in apropierea nucleului;c. membranar format din macrovezicule situat in apropirea nucleului;d. membranar format din cisterne alungite situt in apropierea nucleului ;e. canalicular, care leaga plasmalema de stratul extern al membrane nucleare.

29. Reticulul end oplasmatic ru gos este:a. forma nediferentiata a RE;b. forma diferentiata a RE;c. organita celulara comuna;d. organita celulara specifica;e. pe suprafata externa a peretelui membranos prezinta ribozomi.

30. In celula, ret iculul endoplasm atic indepl ineste urm atoarele funct i i :a. in metabolismul proteic;b. in diviziunea celulara;c. in fosforilarea oxidativa;d. in metabolismul glicogenului;e. in excretia unor substante celulare

31. Ribozomii:a. sunt bogati in fosfolipide ;b,sunt bogati in ribonucleoproteine;c, sunt numiti si corpusculii lui Palade;d. exista ribozomi liberi, care formeaza ergastoplasma;

e. sunt sediul sintezei proteice.

Page 10: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 10/77

10

32. Aparatul Golgi :a. se mai numesc si dictiozomi;b. sunt un sistem membranar situat in apropierea nucleului;c, sunt un sstem membranar situate la periferia celulei;d. au rol in digestia particulelor ce patrund in celula;e. au rol in excretia unor substante celulare.

33. Mitocondri i le:a. sunt organite celulare;b. prezinta un perete cu structura trilaminata, glicoproteica;c. prezinta un perete cu srtuctura trilaminata , lipoproteica;d. sunt sediul fosforilarii oxidative ( degradarea ADN);e. sunt sediul fosforilarii oxidative, cu eliberare de energie.

34. Mitocondri i le:a. prezinta o membrana externa cu creste mitocondriale:b. prezinta o membrana interna cu creste mitocondriale;c. intre cele doua membrane se gaseste un interspatiu ce contine sistemele enzimatice;d. prezinta la interior matricea mitocondriala;e. matricea mitocondriala contine sistemele enzimatice.

35. Mitoc ondri i le prezinta urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:a. contin sistemele enzimatice, care realizeaza fosforilarea oxidativa;b au forma unor granule ovale sau rotunde bogate in ribonucleoproteine;c. sunt sediul sintezei proteice;d. au rol in diviziunea celulara;e. au rol in digestia fragmentelor de celule.

36. Lizozom ii:a. sunt organite celulare specifice:

b. sunt corpusculi sferici;c. contin enzime hidrolitice;d. contin enzime oxido-reducatoare;e. au rol in eliberarea de energie.

37. Centrozomul :a. este o organita celulara specifica;b. este situat in apropierea membranei;c. este situat in apropirea nucleului;d. are rol in diviziunea celulara;e. se gaseste si in neuroni.

38. Centrozom ul:  a. este format din doi nucleoli;b. este format din doi centrioli cilindrici;c. centriolii sunt inconjurati de carioplasma;d. centriolii sunt inconjurati de centrosfera;e, se manifesta in timpul diviziunii celulare.

39.Organit ele spec ifice sunt;a. neurofibrilele;b. corpii tigroizi;c. neurofibrilele;d. corpii Nissl;

e. corpusculii lui Palade.

Page 11: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 11/77

11

40. Neurofi bri lele:a. se gasesc in citoplasma neuronului;b. nu se gasesc in dendrite;c. se gasesc in dendrite;d. se gasesc in axoplasma;e. nu se gasesc in axoplasma.

41. Despre mio fibri le se pot afirm a urmato arele, cu EXCEPTIA:a. sunt elemente contractile;b. se gasesc in axoplasma;c. se gasesc in sarcoplasma fibrelor musculare;d. se gasesc in citoplasma neuronului;e. se gasesc in citoplasma nucleului.

42, Despre corpi i Nissl se p ot af irm a urmatoarele , cu EXCEPTIA:a. se mai numesc si corpii tigroizi;b. sunt schivalentii RE neted in celula nervoasa;c. sunt echivalentii ribozomilor in celula nervoasa;d. sunt echivalentii ergastoplasmei in celula nervoasa;e. sunt echivalentii RE rugos in celula nervoasa.

43. Incluziuni le ci toplasmatice:a. au caracter permanent;b. au caracter temporar;c. sunt granule de substante de rezerva;d. sunt pigmenti;e. sunt produsi de secretie.

44. Nucleul :a. este o parte constitutiva principala a celulei;

b. are rolul de a coordona procesele biologice celulare fundamentale;c. nu contine materialul genetic;d. controleaza metabolismul celular:e. nu transmite informatia genetica.

45. Nucleul :a. are, de obicei, forma celulei;b. poate fi dispus central;c. poate fi dispus excentric.d. contine mai multi nucleoli;e. contine mai multi centrioli.

46 . Numărul nucleilor: a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;b. hepatocitele sunt binucleate;c. fibra musculară striată este polinucleată; d. hematia adulta este polinucleată. e. hematia adulta este anucleata.

47 . Structural, nucleul prezintă: a. membrană; b. citoplasmă celulară; c. unul sau mai mulţi nucleoli; d. centrozom.

e. carioplasma.

Page 12: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 12/77

12

48. Memb rana nuc leara:a. este poroasa;b. este dubla;c. este constituita din doua foite;d. are structura bilaminata;e. are structura trilaminata.

49. Foitele membrane nu cleare sunt:a. interna, spre matricea citoplasmatica;b. externa, aderenta miezului nuclear;c. externa , ce prezinta ribozomi;d. externa ce se continua cu citomembranele RE;e. interna, aderenta miezului nuclear.

50. Despre spatiul p erinuclear se pot af irma urm atoarele cu EXCEPTIA:a. este situate sub membrana nucleara;b. este inconjurat de plasmalema;c. este situat intre cele doua foite ale membranei nucleare;d. este situate intre membranele mitocondriale externa si interna;e. este inconjurat de o zona de citoplasma viscoasa (centrosfera).

51. Carioplasm a se caracterizează prin: a. este dispusă în jurul centrozomului; b. are un aspect omogen;c. prezinta o reţea de filamente groase; d. este o solutie coloidala;e. prezinta o retea de filament subtiri.

52. Cromo zomii :a. se formeaza din granulatiile fine de cromatina;

b. se formeaza la sfirsitul diviziunii celulare;c. se formeaza la inceputul diviziunii celulare;d. contin ADN;e. contin ARN cromozomal.

53. Cromo zomii contin:a. ioni de Ca si Mg;b. proteine nonhistonice;c. ATP;d. proteine histonice;e. cantitati mici de lipide.

54 . Celula asigură desfăşurarea unor procese de importanţă vitală: a. sinteza proteica;b. metabolismul celular;c. reproducerea celulara;d. formarea senzaţiilor; e. transportul transmembranar.

55. Permeabil i tatea selectiva perm ite un:a. schimb bidirectional de substante nutritive;b. schimb unidirectional de substanta nutritive;c. schimb unidirectional de produsi ai catabolismului celular;d. transfer ionic;

e. schimb bidirectional de produsi ai catabolismului celular

Page 13: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 13/77

13

56. Transportul transmembranar se real izeaza prin mecanisme:a. care nu necesita prezenta unor carausi;b. numai prin mecanisme pasive;c. numai prin mecanisme active;d. prin mecanisme active si pasive;e. care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare.

57. Transportul transmembranar care nu necesita prezenta un or c arausi se real izeazapr in m ecanisme de:a. difuziune facilitata;b. difuziune;c. osmoza;d. cotransport;e. transport activ.

58. Transportu l transm embranar care necesita prezenta un or carausi se real izeazapr in m ecanisme de:a. difuziune facilitata;b. difuziune;c. osmoza;d. transport pasiv;e. transport activ.

59. Transp ortu l activ se realizeaza prin urm atoarele, cu EXCEPTIA:a. consum energetic (furnizat de ATP)b. consum enegetic (furnizat de ADN);c. difuziunea;d. osmoza;e. difuziunea facilitata

60. Pot difuza prin memb rana celulara:a. glucoza;b. hormonii steroizi:c. etanolul;d. ureea;e. moleculele liposolubile.

61. Canalele ionic e:a. sunt situate la nivelul plasmalemei;b. nu permit pasajul ionilor;c. sunt formatiuni cu structura proteica;d. sunt formatiuni cu dimensiuni foarte mici;

e. permit pasajul ionilor.

62. Difuziun ea facil i tata:a. este difuziunea apei dintr-o solutie;b. moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie;c. se realizeaza cu consum energetic;d. se realizeaza fara consum energetic;e. se realizeaza prin fagocitoza.

63. Transportu l act iv asigura deplasarea:a. moleculelor, conform gradientului de concentratie;b. ionilor, conform gradientului de concentratie;

c, moleculelor, impotriva gradientului de concentratie;d. ionilor, impotriva gradientului de concentratie;e. se desfasoara cu consum de energie.

Page 14: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 14/77

14

64. Transportul act iv poate f i :a. primar;b. secundar;c. cotransport;e. exocitoza;d. endocitoza.

65. Transpo rtul vezicular:a. este o categorie speciala de transport;b. se realizeaza prin osmoza;c. este reprezentat de endocitoza;d. este reprezentat de pinocitoza;e. este reprezentat de fagocitoza.

66. Despre exoc itoza se pot afirm a urmato arele , cu EXCEPTIA:a. este o forma de transport vezicular;b. este reprezentata de fagocitoza;c. este reprezentata de pinocitoza;d. materialul intraceluler este captat in vezicule, al caror continut va fi eliminat in exteriorulcelulei;e. materialul extracelular este captat in vezicule si transferat intracelular.

67. Potent ialul membr anar de repaos:a. depinde de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni;b. este un potential de membrana atunci cind la nivelul acesteia nu se produc impulsurielectrice;c. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de Na;d. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de K;e. valoarea acestui potential se datoreaza pompei Na/K.

68. Pompele ionice:a. se gasesc la nivelul membranei celulare;b. se gasec la nivelul citoplasmei;c. expulzeaza Na;d. introduc K;e. sunt pompe active.

69. Potenti alul de actiun e se caracterizeaza prin :a. este modificarea permanenta a potentialului de membrana;b. este modificarea temporara a potentialului de membrana;c. este produs de stimuli electrici;d. mecanismul de producere depinde de tipul de celula;

e. mecanismul de producere este acelasi pentru toate tipurile de celule.

70. Mecanismul de prod ucere al potent ialului de act iune:a. se datoreaza unor curenti electrici;b. se datoreaza trecerii ionilor prin canalele membranare specifice;c. canalele membranare specifice sunt inchise permanent;d. canalele membranare specific sunt deschise permanent;e. este in functie de tipul de celula.

71. Fazele potentialul ui de actiun e sunt:a. pragul;b. panta ascendenta (depolarizarea);

c. panta ascendenta (repolalarizarea);d. panta descendenta (repolarizarea);e. panta descendenta (depolarizarea).

Page 15: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 15/77

15

72. Potent ialul de act iune cu v aloare prag produ ce:a. depolarizarea rapida a celulei;b. celula nu se depolarizeaza;c. depolarizarea spontana a celulei;d. repolarizarea celulei;e. contractilitatea.

73. Potenti alul de actiun e se caracterizeaza prin:a. stimulii subliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;b. stimulii subliminali nu provoaca depolarizarea;c. stimulii supraliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;d.stimulii supraliminali nu determina o resctie mai ampla decit stimulul prag.e. este un raspuns de tip “totul sau nimic”. 

74. Panta ascendenta:a. corespunde depolarizarii;b. corespunde repolarizarii;c. apare dupa atingerea potentialului prag;d. se datoreaza iesirii K din celula;e. se datoreaza cresterii permeabilitatii membranei pentru Na.

75. Panta descend enta:a. corespunde depolarizarii;b. corespunde repolarizarii;c. potentialul revine la valoarea de repaos;d. se datoreaza intrarii ionilor de Na in celula prin canalele speciale;e. se datoreaza iesirii ionilor de K din celula prin canalele speciale.

76. Perioada refractara:

a. este o proprietate speciala a celulei;b. este intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de actiune;c. este intervalul de timp pe parcursul caruia este foarte usor de obtinut un potential de

actiune;d. exista perioada refractara absoluta;e. exista perioada refractara relativa.

77. Perioada refractara absol uta:a. pe parcursul acesteia nu se poate obtine un nou potential de actiune, indiferent de

intensitatea stimulului;b. cuprinde panta ascendenta;c. cuprinde toata panta descendenta;

d. se datoreaza inactivarii canalelor pentru Na;e. se datoreaza deschiderii canalelor pentru Na.

78. Perioada refractara relativa:a. pe parcursul acesteia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este

suficient de puternic;b. al doilea potential are o viteza de aparitie mai rapida a pantei ascendente;c. al doilea potential are o viteza de aparitie mai mica a pantei ascendenta;d. al doilea potential are o amplitudine mai redusa;e. al doilea potential are o amplitudine mai mare.

Page 16: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 16/77

16

79. Potenti alul de actiun e se caracterizeaza prin:a. poate fi generat in orice punct al unei membrane excitabile;b. odata generat, stimuleaza zonele adiacente;c. se propaga intr-un singur sens;d. se propaga in ambele sensuri;e. se realizeaza completa depolarizare a membranei.

80. Prop rietati le speciale ale celulelor sun t:a. activitatea secretorie;b. sinteza proteica;c. reproducerea celulara;d. contractilitatea;e. metabolismul celular.

81. Celulele si ntetizeaza:a. substante proteice proprii;b. substante lipidice proprii;c. substante necesare pentru refacerea structurilor;d. unele celule sintetizeaza substante pe care le “exporta” in mediul intern (secretie

exocrina);e. unele celule sintetizeaza substante pe care le “exporta” in mediul extern (secretie

endocrina).

TESUTURILE

1.Tesutul este o grup are de celule:a. care au structuri diferite;b. diferentiate;c. interdependente;

d. care au aceeasi structura;e. care indeplinesc aceeasi functie.

2. Histog eneza este proces ul:a. ce consta in ansamblarea tesuturilor in organe;b. de diferentiere al celulelor;c. de specializare al celulelor;d. ce duce la aparitia organelor;e. ce duce la aparitia tesuturilor.

3. Cele patru t ipur i fund amentale de tesuturi s unt:a. epitelial;

b. conjunctiv;c. limfatic;d. muscular;e. nervos.

4. Organogeneza este procesul de…………, cu EXCEPTIA: a. crestere a numarului de celule;b. de diferentiere al celulelor;c. de specializare al celulelor;d. de ansamblare al tesuturilor in organe;e. de diviziune haotica a celulelor.

Page 17: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 17/77

17

5. Dupa capacitatea de regenerare, tesutu ri le pot fi:a. slab specializate, capabile de regenerare;b. slab specializate, care nu se regenereaza;c. puternic specializate, care nu se regenereaza;d. puternic specializate, capabile de regenerare;e. puternic specializate (tesutul nervos).

6. Tesutu ri le slab specializate sunt tesutu ri le:a. capabile de regenerare;b. epitelial;c. muscular;d. nervos;e. conjunctiv.

7. Tesuturi le p uternic sp ecializate sun t tesuturi le:a. fara capacitate de regenerare;b. epitelial;c. muscular;d. nervos;e. conjunctiv.

8. Subs tanta intercelulara:a. uneste celulele intre ele;b. poate fi in cantitate mica si se numeste “substanta de ciment”.c. poate fi in cantitate mare si se numeste “substanta de ciment”;d. poate fi in cantitate mica si se numeste “substanta fundamentala”;e. poate fi in cantitate mare si se numeste “substanta fundamentala”. 

9. Celulele nematurizate:a. se mai numesc si celule embrionare;

b. sunt capabile de diferentiere;c. nu sunt capabile de diferentiere;d. se pot divide haotic;e. pot determina aparitia de tumori maligne.

10. Tesutu l epitelial este:a. de acoperire;b. sensorial;c. nervos;d. secretor;e. glandular.

11. Tesutu l epitelial de acoperir e este:a. unistratificat;b. pluristratificat;c. simplu;d. adipos;e. pseudostratificat.

12. Tesutu l epitelial de acoperir e unistr atif icat poate fi:a. pavimentos;b. cubic;c. de tranzitie:d. cilindric ciliat;

e. cilindric neciliat.

Page 18: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 18/77

18

13. Tesutul epitel ial simplu pavimentos formeaza:a. mucoasa bronhiolelor;b. tunica interna a vaselor sanguine;c. mucoasa tubului digestiv;d. epiteliul tracheal;e. tunica interna a vaselor limfatice.

14. Muco asa tubului digest iv este form ata de tesut epitel ial :a. simplu cubic;b. simplu cilindric ciliat;c. pseudostratificat cilindric ciliat;d. simplu cilindric neciliat:e. pseudostratificat cilindric neciliat.

15. Tesutu l epitelial plur istratif ic at este:a. cubic ciliat si cilindric ciliat;b. cubic si cilindric;c. de tranzitie;d. pavimentos keratinizat;e. pavimentos nekeratinizat.

16. Tesutu l epitelial pavim entos p oate fi:a. pavimentos simplu (epiderma);b. pavimentos keratinizat (epiderma);c. pavimentos nekeratinizat (epiteliul mucoasei bucale);d. pavimentos nekeratinizat (tunica interna a vaselor sanguine);e. pavimentos simplu (tunica interna a vaselor sanguine).

17. Tesutu l epitelial glandul ar este:a. tip mixt;

b. tip exocrin;c. tip endocrin;d. secretor;e. sensorial.

18. Tesutul epitel ial glandu lar endocr in p oate f i :a. simplu, tubular;b tipul in cordoane celulare;c. tipul folicular;d. compus, tubulo-acinos;e. pluricelular.

19. Tesutul glandular endoc rin t ipu l in cor doane celulare se gaseste la nivelul :a. ovarului;b. adenohipofizei;c. tiroidei;d.paratiroidelor;e. pancreasului.

20. Tesutul epitel ial glandu lar mixt se gaseste la nivelul :a. tiroidei;b. testicolului;c. pancreasului;d. paratiroidelor;

e. ovarului.

Page 19: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 19/77

19

21. Tesutu l epitelial senso rial intra in alcatuirea urmatoarelor or gane, cu EXCEPTIA:a. pancreasul;b. adenohipofiza;c. ovarul;d. organele de simt;e. tiroida.

22. Tesutul conju nct iv este de tip:a. moale;b. mixt;c. semidur;d. dur;e. fluid.

23. Tesutul conju nct iv m oale poate f i :a. lax;b. adipos;c. fibros;d. cartilaginos;e. reticulat.

24. Tesutul adipos:a. este dispus in jurul rinichilor;b. leaga unele organe;c. este dispus subcutanat;d. insoteste alte tesuturi;e. este dispus in jurul ochilor.

25. Tesutul conju nct iv m oale f ibros form eaza:a. aponevrozele;

b. splina;c. tendoanele;d. ligamentele;e. ganglionii limfatici.

26. Tesutul conjunctiv semidur poate fi:a. hialin;b. striat;c. elastic;d. osos;e. fibros;

27. Tesutul cart i laginos hial in se g aseste in:a. cartilajele laringelui;b. epiglota;c. cartilajele costale;d. cartilajele traheale;e. ligamente

28. Tesutul semidur f ibro s se gaseste in:a. ligamente;b. discurile intervertebrale;c. aponevroze;d. meniscurile articulare;

e. tendoane.

Page 20: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 20/77

20

29. Tesutu l carti lagino s elastic formeaza:a. epiglota;b. cartilajele laringelui;c. tunica medie a arterelor;d. tunica medie a venelor;e. pavilionul urechii.

30. Tesutul osos:a. este tesut conjunctiv dur;b. este tesut conjunctiv semidur;c. este de tip compact;d. este de tip haversian;e. este de tip trabecular.

31. Despre tesutul oso s comp act se pot af irma urm atoarele, cu EXCEPTIA:a. se numeste si tesut osos trabecular;b. se gaseste in epifizele oaselor lungi;c. se gaseste in interiorul oaselor scurte;d. se gaseste in diafizele oaselor lungi;e. se numeste si tesut osos haversian.

32. Tesutul osos spo ngios:a. se numeste si compact;b. se gaseste in interiorul oaselor late;c. se gaseste in diafizele oaselor lungi;d. se gaseste in epifizele oaselor lungi;e. se gaseste in interiorul oaselor scurte.

33. Tesutul mu scular este de tip:a. neted visceral (in iris);

b. neted multiunitar (in iris);c. striat in muschii somatici;d. striat de tip cardiac in muschii scheletici;e. striat de tip cardiac in miocard.

34. Tesutul nervos :a. se mai numeste si tesut epitelial senzorial;b. este format din neuroni;c. este format din nevroglii;d. este format din celule gliale;e. este format din celule nervoase.

Page 21: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 21/77

1

SISTEMUL NERVOS

NOTIUNI GENERALE

1. Sistemul n ervos are urmatoarele rolur i :

a. împreuna cu sistemul endocrin controleaza majoritatea functiilor organismului;b. reglarea activitatii musculaturii;

c. reglarea activitatii glandelor endocrine;d. reglarea activitatii glandelor exocrine.e. reglarea functiilor metabolice.

2. Sistemul endocr in regleaza în pr inci pal urm atoarele fun cti i c u un ele EXCEPTII:

a. majoritatea functiilor organismului;b. activitatea musculaturii striate;c. secretia glandelor exocrine;d. functiile metabolice;e. activitatea musculaturii netede.

3. SN se caracterizeaza prin :

a. reglarea activitatea musculaturii scheletice este realizata de SN somatic;b. reglarea activitatii musculaturii viscerale este realizata de SN vegetativ;c. reglarea activitatii glandelor exocrine este realizata de SN vegetativ;d. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN vegetativ;e. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN somatic.

4. Centr i i n ervosi :

a. prelucreaza informatiile primite;b. elaboreaza comenzi care sunt transmise efectorilor;c. pot fi separati în doua compartimente functionale;d. pot fi situati pe traiectul nervilor.

e. prezinta trei compartimente functionale.

5. Compart imentele funct io nale ale centr i lor n ervosi se caracterizeaza prin:

a. compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul receptorilor;b. compartimentul motor primeste informatiile de la nivelul receptorilor;c. compartimentul motor transmite comenzile la efectori;d.compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul efectorilor.e. compartimentul senzitiv, trimite informatii la efectori.

6. Emis ferele cerebrale au urmato arele fun cti i :

a. senzitiva;b. motorie;

c. psihica;d. numai psihica;e. coordonarea reflexelor osteo-tendinoase.

FIZIOLOGIA NEURONULUI SI A SINAPSEI

1 Neuronul reprezinta unitatea sistemului nervos:

a. morfologica;b. de sustinere;c. functionala;d. genetica;e. cu rol trofic.

Page 22: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 22/77

2

2. Forma neuron i lor este foarte variata:

a. stelata, în coarnele anterioare ale maduvei;b. fuziforma, în stratul superficial al scoartei cerebrale;c. piramidala, în zonele senzitive ale scoartei cerebrale;d. ovalara, în ganglionii spinali.e. piramidala, in zonele motorii ale scoartei cerebrale.

3. În fun ctie de numaru l prelu ngir i lor, neur on ii pot fi:

a. unipolari, celulele cu conuri si bastonase din retina;b. pseudounipolari, neuronii din scoarta cerebelului;c. bipolari, neuronii din ganglionul nervului trigemen;d. multipolari; neuronii din scoarta cerebrala;e. peudounipolari, neuronii din ganglionul spinal.

4. Neuroni i pseudo unipo lari :

a. au o prelungire care se divide în "T";b. dendrita se distribuie la periferie;c. axonul patrunde în sistemul nervos central;d. se gasesc în retina;e. au aspect globulos.

5. Neuro nii unip olari se caracterizeaza prin :

a. sunt reprezentati de celulele cu con din coroida;b. au aspect globulos;c. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din coroida;d. sunt reprezentati de celulele cu con din retina;e. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din retina.

6. Neuron i i bipolar i :

a. cele doua prelungiri pornesc de la polii opusi ai celulei;

b. se gasesc în ganglionul spiral Corti;c. se gasesc în ganglionul vestibular Scarpa;d. se gasesc în mucoasa olfactiva;e. cele doua prelungiri pornesc de la acelasi pol al celulei.

7. Neuroni i m ult ipolar i :  a. au o forma stelata;b. prezinta numeroase prelungiri dendritice;c. sunt prezenti în scoarta cerebrala;d. prezinta mai multi axoni;e. sunt prezenti in ganglionul spinal.

8. Neuro nii mu ltipo lari se gasesc în urm atoarele struct uri:a. scoarta cerebrala;b. scoarta cerebeloasa;c. coarnele anterioare ale maduvei;d. ganglionul spiral Corti;e. ganglionul spinal.

9. Dupa funct ie neuron i i pot f i :

a. receptori, în legatura cu organele efectoare,b. somatosenzitivi;c. receptori, care prin axonii lor receptioneaza stimulii;d. visceromotori;

e. motori, care prin axonii lor receptioneaza stimuli.

Page 23: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 23/77

3

10. Neuro nii intercalari:

a. receptioneaza stimuli prin dendritele lor;b. se mai numesc neuroni de asociatie;c. sunt în legatura cu organele efectoare;d. fac legatura între neuronii senzitivi si cei motori.e. receptioneaza stimuli prin axonii lor.

11. Neuroni i receptori :

a. receptioneaza stimuli din mediul extern;b. sunt neuroni senzitivi;c. receptioneaza stimuli din mediul intern;d. fac legatura între neuronii motori;e. sunt in legatura cu efectorii.

12. Neuro nii recepto ri se caracterizeaza prin u rmato arele, cu EXCEPTIA:

a. receptioneaza stimuli de la nivelul efectorilor;b. receptioneaza stimuli din mediul exterior organismului;c. pot fi de asociatie;d. pot fi somatosenzitivi;e. pot fi viscerosenzitivi.

13. Neuro nii mo tori s e caracterizeaza prin :

a. sunt în legatura cu receptorii;b. pot fi somatomotori;c. pot fi visceromotori;d. sunt in legatura cu efectorii;e. fac legatura intre neuronii senzitivi.

14. Neuronul este form at din:

a. corpul celular;

b. dendrite, prelungiri celulifuge;c. axon, prelungire centripeta;d. pericarion;e. axon, prelungire celulifuga.

15. Corpul n euronului este form at din:

a. membrana;b. neurilema, care este citoplasma neuronala;c. nucleu;d. neuroplasma, care este membrana neuronala;e. neuroplasma, care este citoplasma neuronala.

16. Membrana neuro nului :a. delimiteaza neuronul;b. este groasa;c. are o structura lipoproteica;d. se numeste neuroplasma;e. se numeste neurilema.

17. Citoplasma neuro nului :

a. contine organite celulare comune;b. contine incluziuni pigmentare;c. prezinta organite celulare specifice;d. contine centrozomul.

e. se numeste neuroplasma.

Page 24: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 24/77

4

18. Neuroplasma co nt ine urm atoarele organite com une, cu EXCEPTIA:

a. centrozom;b. mitocondrii;c. ribozomi;d. reticul endoplasmatic neted;e. reticul endoplasmatic rugos.

19. Corp ii Nissl;

a. se mai numesc corpi tigroizi;b. se gasesc în corpul celular;c. se gasesc la baza dendritelor;d. au rol în metabolismul neuronului.e. sunt sediul fosforilarii oxidative.

20. Neurof ibri lele se gasesc in :

a. citoplasma;b. dendrite;c. axon;d. corpul neuronului;e. nucleu.

21. Neurof ibri lele au urm atoarele rolu ri:

a. mecanic;b. de sustinere;c. conducerea impulsului nervos;d. sinteza proteinelor;e. rol in metabolismul neuronal.

22. Nucl eul:

a. in neuronii somatomotori este unic;

b. in neuronii vegetativi nucleul poate fi excentric;c. neuronii somatosenzitivi pot avea nuclei dubli;d. neuronii vegetativi pot avea nuclei multipli;e. in neuronii de asociatie nucleul este unic.

23. Nucleul este u nic în neuro nii:

a. motori;b. senzitivi;c. de asociatie;d. vegetativi periferici;e. vegetativi centrali.

24. Dendri tele neuronulu i :a. în portiunea lor terminala sunt mai subtiri;b. contin neurofibrile;c. conduc impulsul nervos centripet;d. nu contin corpi tigroizi;e. conduc impulsul nervos centrifug.

25. Axo nul este o prelungire:

a. unica;b. groasa;c. lunga;d. poate atinge 1 m;

e. ce conduce impulsul nervos centripet.

Page 25: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 25/77

5

26. Axo nul este form at din:

a. axolema, citoplasma axonului;b. citoplasma, care contine mitocondrii;c. axoplasma, citoplasma neuronala;d. membrana, care are rol în conducerea impulsului nervos.;e. axoplasma ce contine neurofibrile.

27. Ax onu l se caracterizeaza prin :a. emite colaterale verticale pe directia sa;b. în portiunea terminala se ramifica;c. butonii terminali contin mediatori fizici;d. butonul terminal contine neurofibrile si mitocondrii;e. butonii terminali contin vezicule cu mediatori chimici.

28. Axonul prezinta urmatoarele prop rietat i , cu EXCEPTIA:

a. este o prelungire unica;b. este o prelungire groasa;c. este o prelungire lunga;d. nu contine mitocondrii;e. nu contine neurofibrile.

29. Struc tural, axonul prezinta urm atoarele teci:

a. de mielina;b. Schwann;c. Harvey;d. teaca Henle;e. centrosfera.

30. Teaca de mielina nu este prezenta la :

a. axonii cu diametrul mai mic de 2 microni;

b. fibrele din întregul sistem nervos vegetativ;c. f ibrele vegetative preganglionare;d. fibrele vegetative postganglionare;e. axonii cu diametrul mai mare de 2 microni.

31. Roluri le teci i de m iel ina sunt:

a. trofic;b. de protectie;c. accelerarea conducerii impulsului nervos;d. de izolator electric;e. in permeabilitate.

32. Teaca de mielin a este pro du sa de catre:a. în SNP de catre celulele Schwann;b. o celula Schwann produce teaca pentru mai multi axoni;c. în SNC de catre oligodendrocite;d. un oligodendrocit produce teaca pentru un singur axon;e. un oligodendrocit produce teaca pentru mai multi axoni.

33. Teaca de mielina p rezinta:

a. discontinuitati;b. noduri Schwann;c. spatii între doua celule Schwann;d. continuitate pe toata lungimea axonului;

e. noduri Ranvier.

Page 26: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 26/77

6

34. Teaca Schw ann:

a. se dispune în jurul tecii de mielina;b. o singura celula Schwann corespunde unui segment internodal;c. este formata din celule nevroglice;d. este absenta la axonii din SNC;e. se dispune in jurul axolemei.

35. Teaca Henl e:

a. separa membrana celulara a celulei Schwann de tesutul conjunctiv înconjurator;b. are rol în permeabilitate;c. are rol în asigurarea rezistentei;d. este prezenta la axonii din SNC;e. este absenta la axonii din SNC.

36. Nevro gli i le:

a. au forma corpului celular diferita;b. au dimensiunile corpului celular diferite;c. sunt variabile ca numar;d. prezinta mai multe tipuri.e. reprezinta unitatea morfo-functionala a sistemului nervos.

37. Se descriu mai multe t ipuri d e nevrogl i i :

a. celula mielinica;b. celula Schwann;c. stelocitul;d. microglia;e. astrocitul.

38. Nevrog li i le se caracterizeaza prin:

a. ca si neuronii, nu se divid;

b. dau nastere tumorilor din SNC;c. contin neurofibrile;d. nu contin corpi tigroizi;e. au rol in sinteza de ARN.

39. Nevrog li i le îndep linesc urm atoarele rolu ri:

a. suport pentru neuroni;b. de protectie;c. trofic;d.fagocitar.e. in conducerea impulsului nervos.

40. Celula nervoas a are urmatoarele propr ietati:a. excitabilitatea;b. contractilitatea;c. conductibilitatea;d. elasticitatea;e. plasticitatea.

Page 27: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 27/77

7

41. Condu cerea impu lsului nervos :

a. aparitia unui potential de actiune într-o zona a membranei determina aparitia unui noupotential de actiune în zona vecina;b. aparitia unui potential de actiune într-un anumit punct al mambranei axonale esteconsecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior;c. toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primuluipotential de actiune generat la nivelul axonului respectiv;

d. este un fenomen pasiv;e. consta in propagarea undei de depolarizare de-a lungul membranei.

42. Condu cerea la nivelul axo ni lor amiel inic i :

a. potentialul de actiune poate sa apara în orice zona a membranei;b. potentialul este condus în toate sensurile;c. viteza de conducere este mai mare în axonii amielinici;d.potentialul de actiune este condus intr-o singura directie;e. viteza de conducere este de 10 m/s.

43. Cond ucerea la nivelul axon i lor m iel inizat i :

a. potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier;b. potentialul sare de la un nod la altul;c. este saltatorie;d. are viteze mai mici decât la axonii amielinici;e. viteza de conducere este de 100m/s.

44. Sinapsa reprezinta conexiun ea funct ionala dintre un n euron s i :

a. un alt neuron;b. o celula efectoare;c. o celula musculara;d. o celula secretorie;e. doua celule gliale.

45. Sinapsa neurom uscu lara:

a. se mai numeste placa motorie;b. permite transmiterea impulsurilor într-un singur sens.c. se mai numeste jonctiune neuromusculara;d. permite transmiterea impulsurilor in toate sensurile;e. este o sinapsa electrica.

46. Sinapsele neuro-neuronale po t f i :

a. axosomatice;b. axodendritice;c. axoaxonice;

d. dendrodendritice.e. intre doua microglii.

47. Din pu nct d e vedere al mecanismului prin c are se face transmiterea, sinapsele pot

f i :

a. chimice;b. ionice;c. bazice;d. electrice;e. moleculare.

Page 28: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 28/77

8

48. Sinapsa chim ica este alcatui ta din:

a. terminatia presinaptica ce contine receptorii pentru mediatorii chimici;b. fanta sinaptica;c. celula postsinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici;d. membrana bazala;e. terminatia presinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici.

49. Componenta presinapt ica:

a. poate fi membrana diferentiata a unei dendrite;b. este reprezentata de butonul terminal al axonului;c. in butonul terminal al axonului se gasesc vezicule cu mediator chimic;d. in butonul terminal al axonului se gasesc receptori pentru mediatorii chimici;e. in butonul terminal al axonului se gasesc mitocondrii.

50. Fanta sinapti ca:

a. este un spatiu sinaptic;b. are 200-300 mm;c. este un spatiu intre membrana postsinaptica a butonului terminal si cea presinaptica;.d. este un spatiu intre membrana presinaptica a butonului terminal si cea postsinaptica;e. are 20-30 mm.

51. Componenta po stsinapt ica poate f i memb rana:

a. fibrei musculare (placa motorie);b. unui corp neuronal ( sinapsa neuromusculara);c. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axosomatica);d unui corp neuronal (sinapsa axosomatica);e. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica).

52. Mediatorul chim ic:

a. este secretat de membrana postsinaptica;

b. se cunosc peste 40 mediatori chimici;c. este fixat de receptorii membranei presinaptice;d. poate fi acetilcolina;e. poate fi adrenalina.

53. Sinaps a electric a este form ata din :

a. doua celule de aceleasi dimensiuni;b. mediator chimic;c. doua celule alipite în zonele lor de rezistenta electrica minima;d. fanta sinaptica;e. component presinaptica.

54. Modu l de func t ionare al sinapsei chimice:a. sub actiunea impulsului nervos se elibereaza cuante de mediator chimic în fanta sinaptica;b. mediatorul interreactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica;c. conducerea este unidirectionala;d. conducerea este dinspre membrana postsinaptica spre cea presinaptica;e. conducerea este bidirectionala.

55. Modu l de fu nct ion are al sinapsei electr ice:

a. ionii trec prin locul de jonctiune al celulelor;b. moleculele trec prin locul de jonctiune al celulelor;c. conducerea este, se pare, bidirectionala;d. mediatorul este acetilcolina;

e. conducerea este unidirectionala.

Page 29: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 29/77

9

56. Exemple de sinapse c himic e:

a. în miocard;b. placa motorie;c. în muschiul neted;d. aproape toate sinapsele SNC;e. in SN vegetativ.

57. Exemple de sinapse electrice:

a. în miocard;b. placa motorie;c. SNV;d. în muschiul neted;e. aproape toate sinapsele din SNC.

58. Depolarizarea membranei po stsinapt ice se n umeste:

a. potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic;b. potential presinaptic excitator, daca este vorba de un neuron presinaptic;c. potential terminal de placa, daca este vorba de o fibra musculara scheletica;d. potential presinaptic de placa, în cazul jonctiunii neuromusculare;e. potential inhibitor.

59. Potent ialul postsinapt ic exci tator are urmatoarele prop rietat i speciale:

a. repetarea periodica la un singur stimul;b. sumatia temporala;c. inhibitia anterioara;d. sumatia spatiala.e. intirzierea sinaptica.

60. Obo seala transmi teri i sinapt ice se caracterizeaza prin :

a. se realizeaza prin stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii;

b. reprezinta un mecanism de protectie împotriva supraexcitarii;c. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator;d. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de neurotransmitator;e. se realizeaza prin epuizarea receptorilor pentru neurotransmitator.

61. Efectele drog uri lor asup ra transm iter i i sinapt ice:

a. cofeina creste excitabilitatea sinapselor;b.cofeina scade excitabilitatea sinapselor;c. unele anestezice scad excitabilitatea sinaptica;d. unele anestezice cresc excitabilitatea sinaptica;e. anestezicele nu actioneaza asupra transmiterii sinaptice.

Page 30: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 30/77

1

REFLEXUL

1. Reflexul s e caracterizeaza prin :

a. reprezinta mecanismul fundamental de functionare a SN;b. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone efectoare;c. termenul a fost introdus de de catre fiziologul englez Descartes;d. raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor;e. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosa la stimularea unei zone receptare.

2. Arcul ref lex este form at din urm atoarele:

a. receptor;b. cale aferenta spre receptor;c. centru nervos;d. cale eferenta;e. efector.

3. Receptor ul:

a. primeste comenzi;b. este o structura excitabila;

c. este stimulat de centrul nervos;d. raspunde la stimuli prin variatii de potential;e. variatiile de potential sunt gradate, proportional cu intensitatea stimulului.

4. Receptori i p ot f i :

a. celule epiteliale diferentiate si specializate în celule senzoriale;b. corpusculi senzitivi;c. terminatii butonate ale dendritelor;d. muschii netezi;e. glandele exocrine.

5. Corp usc uli i senzit ivi se caracterizeaza prin :

a. sunt mici organe pluricelulare;b. sunt formati din fibre conjunctive;c. sunt formati din terminatii nervoase dendritice;d. sunt reprezentati de receptorii tegumentari;e. sunt reprezentati de receptorii durerosi.

6. Receptori i p ot f i :

a. celule epiteliale specializate in celule senzoriale;b. celule epiteliale diferentiate in celule senzoriale;c. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii olfactivi;d. corpusculi senzitivi reprezentati de proprioreceptori;e. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii durerosi.

7. În fu nc tie de tip ul d e energie p e care o p relucr eaza, receptori i pot fi:

a. exteroreceptori;b. mecanoreceptori;c. interoreceptori;d. termoreceptori;e. visceroreceptori.

8. În fun ctie de pr ovenien ta stim ulu lui recept ori i p ot fi:

a. exteroreceptori;b. tonici;c. fazici;d. interoreceptori;e. proprioreceptori.

Page 31: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 31/77

2

9. În fu nc tie de tip ul d e energie p e care o p relucr eaza recepto ri i p ot fi:

a. chemoreceptori;b. fotoreceptori;c. termoreceptori;d. mecanoreceptori;e. visceroreceptori.

10. În f unc tie de viteza de adaptare r ecepto ri i p ot fi:

a. rapizi;b. fazici;c. lenti;d. tonici;e. fotoreceptori.

11. Mecanoreceptori i :

a. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;b. sunt stimulati chimic;c. sunt receptori pentru vibratii;d. sunt stimulati de lumina;e. raspund la variatiile de temperatura.

12. Termo recepto ri i se caracterizeaza prin u rmatoarele, cu Exc eptia:

a. sunt stimulati de lumina;b. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;c. sunt stimulati chimic;d. raspund la variatiile de temperatura;e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.

13. Noci cepto ri i se caracterizeaza prin:

a. sunt receptori ai durerii;

b. sunt chemoreceptori;c. sunt stimulati chimic;d. sunt stimulati de substantele chimice eliberate de celulele distruse;e. informeaza despre pozitia corpului.

14. Fotor eceptor i i se caracterizeaza pri n urm atoarele, cu unele EXCEPTII:

a. raspund la variatiile de temperatura;b. primesc stimuli din interiorul organismului;c. la nivelul lor se elaboreaza senzatia;d. sunt reprezentati de celulele cu conuri din retina;e. sunt reprezentati de celulele cu bastonase din retina.

15. Chemoreceptori i sunt reprezentat i de:a. mugurii gustativi din mucoasa linguala;b. epiteliul olfactiv al mucoasei linguale;c. epiteliul olfactiv din fosele nazale;d. mugurii gustativi din fosele nazale;e. corpii carotidieni.

16. Interorec eptori i :

a. primesc stimuli din interiorul oganismului;b. se mai numesc visceroreceptori;c. includ baroreceptorii;d. includ chemoreceptorii;

e. includ proprioreceptorii.

Page 32: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 32/77

3

17. Prop rio recepto ri i se caracterizeaza prin :

a. informeaza despre pozitia corpului;b. includ baroreceptorii;c. permit controlul miscarii;d. detecteaza variatiile presionale;e. primesc stimuli de la tendoane.

18. Chemoreceptori i s unt reprezentat i de catre urmatori i receptori :

a. mugurii gustativi;b. epiteliul olfactiv;c. corpii carotidieni;d. corpii aortici;e. primesc stimuli numai din afara organismului.

19. Fotor eceptor i i se caracterizeaza prin:

a. sunt stimulati de lumina;b. sunt reprezentati de catre celulele cu bastonas din retina;c. sunt reprezentati de catre celulele cu con din coroida;d. sunt reprezentati de catre celulele bipolare;e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.

20. Mecanoreceptori i sun t reprezentat i de c atre receptori i p entru:

a. tact;b. presiune;c. vibratii;d. temperatura;e. gust.

21. Receptor i i fazici se caracterizeaza prin:

a. raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului;

b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;c. sunt reprezentati prin receptorii olfactivi;d. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;e. raspund cu o activitate relativ constant ape durata aplicarii stimulului..

22. Receptori i ton ic i :

a. prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului;b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;c. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;d. sunt reprezentati de receptorii vizuali;e. sunt reprezentati de celulele cu conuri din coroida.

23. Calea aferenta a arculu i reflex este fo rmata de:a. dendritele neuronilor motori;b. prelungirile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;c. axonii neuronilor motori;d. prelungirile neuronilor din ganglionii situati pe traiectul nervilor cranieni;e. caile descendente, ale motricitatii.

24. Centru l unu i reflex este reprezentat de:

a. totalitatea structurilor din SNC care participa la actul reflex respectiv;b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;c. centrii nervosi din cerebel;d. centrii nervosi din cortex;

e. lanturile vegetative laterovertebrale.

Page 33: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 33/77

4

25. Urmatoarele af irmati i sunt corecte:

a. la nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos;b. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens unic;c. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in toate sensurile;d. centrul reflex receptioneaza si transforma în influx nervos stimulul periferic;e. reflexul este reactia de raspuns a organismului la actiunea unui excitant.

26. SNcentral are urmatoarele nivele majore cu atr ibute funct io nale specif ice:

a. nivelul maduvei spinarii;b. nivelul subcortical;c. nivelul cortical;d. nervii spinali;e. nervii cranieni.

27. Calea eferenta este rep rezentata de:

a. axonii neuronilor motori medulari;b. fibrele motorii ale nervilor cranieni;c. axonii neuronilor senzitivi;d. axonii neuronilor motori somatici;e. axonii neuronilor motori vegetativi.

28. Efectori i su nt:

a. structuri excitabile ce raspund la stimuli;b. muschii striati;c. muschii netezi;d. glandele exocrine;e. glandele endocrine.

Page 34: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 34/77

1

MADUVA SPINARII

1.Canalul vertebr al:

a. este format prin suprapunerea orificiilor vertebrale;b. contine maduva spinarii;c. contine meningele spinale;d. contine trunchiul cerebral;e. este format prin suprapunerea corpilor vertebrali.

2. Limita superioară a măduvei corespunde: a. emergenţei primului nerv spinal; b. celei de-a doua vertebre cervicale;c. gaurii occipitale;d. emergenţei primului nerv cranian;e. primei vertebre cervicale.

3 . Măduva spinării are următoarele proprietăţi: a. nu ocupă canalul vertebral in intregime; 

b. între peretii canalului vertebral şi măduvă se află trei membrane;c. între peretii canalului vertebral şi măduvă se află meningele spinal; d. ocupă toată lungimea canalului vertebral; e. se intinde doar pina la vertebra L2.

4. Sub vertebra L 2  se găsesc: a, nervii spinali cervicali;b. filum terminale;c. nervii spinali toracali;d. conul medular;e. perechea a-XI-a de nervi cranieni (nervii spinali).

5. Coada de cal este formata din:a. nervii spinali toracali;b. nevii spinali lombari;c. nervii spinali cervicali;d. nervii spinali sacrali;e. nervii cranieni.

6 . Măduva prezintă două regiuni mai voluminoase la nivel: a. cervical;b. toracal;c. lombar;d. sacral;

e. occipital.

7 . Fisura mediană a măduvei se caracterizează prin: a. este situată pe faţa anterioară a măduvei; b. corespunde dilatării cervicale; c. separa cordoanele anterioare;d. este situata pe fata posterioara a maduvei;e. corespunde dilatarii lombare.

8. Santul median p osterior:

a. este situat pe fata posterioara a maduvei spinarii;b. corespunde intumescentei cervicale;

c. corespunde intumescentei lombare;d. separa cordoanele posterioare;e. separa coarnele posterioare.

Page 35: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 35/77

2

9. Fisura mediana anterioara:

a. separa cordoanele posterioare;b. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale directe;c. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale incrucisate;d. linga aceasta sunt situate fasciculele corticospinale laterale;e. separa cordoanele anterioare.

10. Santul median posterior separa:

a. fasciculele cuneate;b. fasciculul gracilis de fasciculul cuneat;c. fasciculele gracilis;d. coarnele posterioare;e. cordoanele posterioare.

11. Menin gele spin ale:

a. sunt trei membrane de protectie;b. sunt formate de neurilema;c. sunt formate de axolema;d. invelesc maduva spinarii.e. sunt formate din teaca Henle.

12. Menin gele spin ale:

a. sunt formate de dura mater;b. sunt formate de pia mater;c. sunt formate de arahnoida;d. invelesc trunchiul cerebral;e. invelesc emisferele cerebrale.

13. Dura m ater:

a. este membrana exterioara;

b. este o membrana conjunctivo-vasculara;c. este o membrana rezistenta;d. are o structura conjunctiva;e. are o structura fibroasa.

14. Dura m ater:

a. adera la maduva;b. are o structura fibroasa;c. are rol nutritiv;d. este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural;e. in grosimea ei se gasesc vasele arteriale.

15. Arahnoida:a. este o membrana conjunctivo-vasculara;b. are o structura conjunctiva;c. in grosimea ei se gasesc vase arteriale;d. este separata de pia mater printr-un spatiu ce contine LCR;e. este separata de piamater prin spatiul subarahnoidian.

16.Pia mater:

a. este o membrana conjunctivo-vasculara;b. are rol nutritiv;c. inveleste maduva spinarii;d. patrunde in santurile si fisurile maduvei spinarii;

e. este membrana exterioara.

Page 36: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 36/77

3

17 . Structural, măduva spinării este formată din: a. substanţă cenuşie; b. substanţă albă;c. substanţa cenuşie are aspectul literei H; d. substanţa albă este dipusă sub formă de cordoane; e. substanta neagra.

18 . Substanţa cenuşie a măduvei se caracterizează prin: a.este formată din corpi neuronali; b. portiunile laterale ale H-ului formează coar nele medulare;c. bara transversală formează comisura cenuşie; d. este formată din fibre mielinizate; e. este dispusa sub forma de coloane.

19 . Canalul ependimar se caracterizează prin: a. este situat în centrul comisurii cenuşii; b. canalul ependimar conţine LCR;c. se continuă în sus cu o dilataţie; d. se continuă în sus cu ventriculul IV; e. se continua in sus cu ventricolul III.

20 . Coarnele anterioare ale măduvei au următoarele caracteristici: a. se mai numesc ventrale;b. conţin neuroni somatomotori;c. sunt mai late decât cele posterioare;d. sunt mai scurte decât cele posterioare;e. sunt formate din neuroni dispusi in retea.

21 . Coarnele anterioare ale măduvei se caracterizează prin: a. conţin dispozitivul somatomotor; 

b. dispozitivul somatomotor este mai bine dezvoltat in regiunile dilatarilor;c. axonii neuronilor somatomotori intră în constituţia rădăcinii ventrale a nervilor spinali; d. conţin neuroni visceromotori;e. axonii neuroni viscerosenzitivi.

22. Coarnele posterioare ale măduvei se caracterizează prin următoarele: a. se mai numesc coarne dorsale;b. conţin neuroni ai căilor senzitive; c. conţin deutoneuronul; d. sunt vizibile doar in regiunea toracala;;e. sunt vizibile in regiunea occipitala.

22. Coa rnele laterale ale măduvei sunt vizibile: a. in regiunea cervicala inferioara;b. in regiunea cervicala superioara;c. in regiunea lombara inferioara;d. in regiunea lombara superioara;e. in regiunea toracala.

23.Coarnele laterale ale maduv ei spinari i :

a. contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari;b. axonii neuronilor vegetativi parasesc maduva pe calea radacinii ventrale a nervului spinal;c. axonii neuronilor vegetativi formeaza fibrele preganglionare ale sistemului nervossimpatic;

d. contin protoneuronul;e. contin neuroni somatomotori.

Page 37: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 37/77

4

24 . Substanţa reticulată a măduvei se caracterizează prin: a. se află situată între coarnele laterale şi posterioare; b. se află situată în substanţa cenuşie; c. este formată din neuroni anastomozaţi în reţea; d. este mai bine individualizată în regiunea occipitală; e. se afla in substanta alba.

25 . Substanţa cenuşie a măduvei spinării: a. este formată din coarne; b. porţiunea mijlocie formează comisura cenuşie;c. comisura cenuşie prezinta canalul ependimar; d. conţine centrii respiratori; e. este formata din cordoane.

26 . Coarnele substanţei cenuşii sunt: a. anterioare;b. laterale;c. posterioare;d. intermediare;e. superioare.

27 . Substanţa albă a măduvei se caracterizează prin: a. este situată la periferia măduvei; b. este dispusă sub formă de coloane;c. în cordoane găsim fascicule ascendente; d. în cordoane găsim fascicule descendente;e. este dispusa sub forma de cordoane.

28 . Cordoanele de substanţă albă sunt: a. superioare;

b. posterioare;c. laterale;d. intermediare;e. inferioare.

29 . În interiorul cordoanelor se delimitează: a. fascicule;b. centri nervoşi; c. substanţa reticulată; d. tractusuri;e. fascicule intersegmentare.

30 . Fasciculele scurte din substanţa albă a măduvei: a. sunt fascicule de asociaţie; b. f ac legătura dintre diferite segmente medulare;c. sunt fascicule intersegmentare;d. proiectează pe scoarţa cerebrală; e. sunt situate profund.

31 . În interiorul cordoanelor se delimitează: a. fascicule ascendente situate profund;b. fascicule descendente situate periferic;c. ganglioni;d. fascicule ascendente situate periferic;

e. fascicule de asociatie sitúate profund.

Page 38: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 38/77

5

32. Nervii sp inali:

a. conectează măduva spinării cu receptorii; b. sunt numai nervi motori;c. conectează măduva spinării cu efectorii; d. sunt în număr de 32 perechi;e. sunt in numar de 31 perechi.

33 . Numărul nervilor spinali este următorul: a. 12 toracali;b. 5 lombari;c. 5 sacrali;d. 1 coccigian;e. 7 cervicali.

34 . Rădăcina anterioară a nerv i lor spinal i :a. este motorie;b. conţine axonii neuronilor din cornul anterior al măduvei; c. conţine axonii neuronilor visceromotori; d. este senzitiva;e. este mixta.

35 . Rădăcina posterioară a nervilor spinali: a. este formată din axonii şi dendritele neuronilor pseudounipolari din ganglionii limfatici;b. prezintă pe traiectul său un ganglion spinal; c. este mixtă; d. este senzitiva;e. este motorie.

36. Dendri tele neuroni lor s omatosenzitiv i din gang l ionul s pinal ajung la următoarelest ructur i :

a. receptorii din piele;b. exteroreceptori;c. receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor;d. proprioceptori;e. visceroreceptori.

37. Axo nul neuron i lor viscerosenzit iv i din gangl ionul spin al se caracterizează prin: a .merge cu rădăcina posterioară a nervilor spinali; b. ajunge în cornul posterior al măduvei;c. ajunge în zona viscerosenzitivă a măduvei; d. ajunge în cornul anterior medular;e. merge cu radacina anterioara a nervilor spinali.

38. Trunchiul nervului spin al:

a. este format prin unirea celor două rădăcini; b. are numai fibre senzitive;c. iese la exteriorul coloanei vertebrale prin canalul vertebral;d. este mixt;e. are numai fibre motorii.

39. Ramuri le nervului sp inal sunt:

a. ventrală; b. dorsală; c. meningeală; 

d. comunicantă albă; e. laterala.

Page 39: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 39/77

6

40. Ramu rile ventrale ale nervi lor sp inali:

a. se anastomozează între ele; b. formează plexul cervical;c. formează plexul lombar; d. formează plexul celiac;e. formeaza nervii intercostali.

41. Nervii interc ost ali sunt formaţi din ramurile anterioare ale nervilor spinali, cu uneleEXCEPŢII: a.cervicali;b. lombari;c. sacrali;d. toracali;e. coccigian.

42 . Ramura dorsală a nervului spinal: a. conţine numai fibre motorii;b. conţine numai fibre senzitive;c. se distribuie pielii spatelui;d. se distribuie muşchilor jgheaburilor vertebrale; e. este mixta.

43 . Ramura meningeală a nervului spinal: a. conţine fibre senzitive; b. conţine fibre vasomotorii;c. se distribuie meningelui;d. se distribuie muschilor scheletici;e. se distribuie cortului cerebelului.

44 . Ramura comunicantă albă a nervului spinal: 

a. trece fibra preganglionara mielinica;b. trece fibra postganglionara mielinica;c. are originea in neuronul visceromotor din coarnele laterale ale maduvei;d. are originea in neuronul visceromotor din coarnele anterioare;e. are originea in neuronul viscerosenzitiv din ganglionul spinal.

45 . Ramura comunicantă cenuşie a nervului spinal: a. conţine fibre amielinice;b. reprezintă axonul neuronului din ganglionul limfatic;c. contine fibre mielinice;d. are originea în ganglionul vegetativ simpatic paravertebral;e. are originea in ganglionul spinal.

46 . Nervii spinali formează următoarele plexu ri:a. toracalb. cervical;c. hipogastric;d. brahial;e. lombar.

47 . Nervii spinali formează următoarele plexuri: a. toracal;b. lombar;c. intercostal;

d. sacral;e. celiac

Page 40: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 40/77

7

48.Din plexul lom bar se desprin d urm atori i nervi cu EXCEPTIA:

a. nervii membrelor superioare;b. nervii rusinosi;c. nervii sciatici;d. nervii femurali;e. nervii intercostali.

49.Din plexul s acrat se desprind:

a. nervii sciatici;b. nervii femurali;c. nervii rusinosi;d. nervii membrelor superioare;e. nervii intercostali.

50. Nervii sp inali se caracter izează prin: a. se desprind din măduva spinării; b. sunt constituiţi din fibre nervoase;c. sunt constituiţi din vase sanguine; d. ramurile lor poster ioare formează plexuri nervoase; e. radacinile lor anterioare formeaza plexuri nervoase.

51. Nervii s  pinali prezintă: a. 2 rădăcini; b. un trunchi;c. 5 ramuri;d. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion spinal;e. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion limfatic.

52 . În regiunea toracală nervii spinali formează următoarele, cu unele EXCEPŢII: a. plexul toracal;

b. plexul brahial;c. plexul lombar;d. nervii intercostali;e. plexul sacro-coccigian.

53.Dermatoamele s unt:

a. zone din maduva spinarii;b. zone de tegument;c. inervate de nervii cranieni;d. inervate de perechile de nervi spinali;e. zone din meningele spinale.

54 . Funcţiile măduvei spinării sunt: a.reflexă; b. psihică; c. de conducere;d. memorizare;e. invatare.

55 . Funcţia de conducere a măduvei are ca substrat substanţa: a. albă; b. cenuşie;c. neagră; d. din constituţia cordoanelor medulare; 

e. din constitutia coloanelor medulare.

Page 41: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 41/77

8

56 . Căile sensibilităţii exteroceptive: a. sunt căi specifice; b. sunt căi lungi; c. au proiecţie corticală; d. au al treilea neuron în talamus ;e. au al treilea neuron in corpii striati.

57 . Căile sensibilităţii exteroceptive conduc sensibilitatea: a. tactilă grosieră; b. tactilă fină;c. termică; d. proprioceptivă inconstienta ;e. proprioceptiva constienta.

58 . Căile sensibilităţii exteroceptive conduc sensibilitatea: a. tactilă grosieră (epicritică); b. termică ;c. tactilă fină (protopatică); d. dureroasă; e. interoceptiva.

59 . În cordoanele posterioare se află următoarele fascicule; a. Burdach;b. Goll;c. spinobulbare;d. spinocerebelos dorsal ;e. spinocerebelos ventral.

60 . În cordoanele anterioare se află fascicule: a. de asociaţie; 

b. ascendente;c. descendente;d. spinocerebelos anterior;e. piramidal direct.

61. În co rdoanele ant erio are s e află următoarele fascicule, c u EXCEPŢIA:a. fundamental încrucişat; b. spino-talamic anterior;c. piramidal direct;d. cortico-spinal anterior;e. piramidal incrucisat..

62. Fasciculul spino talamic lateral :a. străbate măduva şi trunchiul cerebral; b. se îndreaptă spre talamus; c. are traiect ascendent;d. proiectează în scoarţa cerebrală;e. conduce sensibilitatea tactila fina.

63 . Axonul celui de al treilea neuron al căii sensibilităţii termice proiectează în: a. aria somestezică primară;b. lobul parietal;c. girusul postcentral;d. girusul postrolandic;

e. aria motorie secundara.

Page 42: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 42/77

9

64 . Sensibilitatea dureroasă are următoarele caracteristici: a. receptorii sunt terminaţii nervoase libere; b. protoneuronul este situat în ganglionul spinal;c. dendrita protoneuronului este lungă şi ajunge la receptor; d. axonul protoneuronului trece în cornul lateral de partea opusă;e. axonul protoneuronului trece in cordonul anterior de partea opusa.

65 . Calea sensibilităţii dureroase se caracterizează prin: a. este reprezentată de fasciculul spinotalamic lateral; b. străbate măduva; c. străbate trunchiul cerebral; d. are al treilea neuron în talamus;e. este reprezentata de fasciculele spinobulbare.

66 . Sensibilitatea tactilă grosieră se caracterizează prin: a. se mai numeşte epicritică; b. are ca receptori corpusculii Meissner;c. protoneuronul este situat în cornul dorsal;d. este condusă prin f asciculul spinotalamic anterior;e. se mai numeste protopatica.

67 . Sensibilitatea tactilă grosieră are următoarele caracterist ici:a. are ca receptori corpusculii Golgi;b. dendrita protoneuronului ajunge la receptor;c. dendrita protoneuronului este scurtă; d. axonul protoneuronului face sinapsă cu deutoneuronul; e. are ca receptori discurile tactile Merkel.

68 . Axonul deutoneuronului căii sensibilităţii tactile grosiere se caracterizează prin: a. trece în cordonul anterior de partea opusă; 

b. are traiect ascendent;c. face sinapsă în talamus; d. face sinapsă în aria somestezică I;e. formeaza decusatia senzitiva.

69. Sensibilitatea tactilă fină se caracterizează prin: a. se mai numeşte epicritică; b. calea sa este situată în cornul posterior; c. calea sa este comună cu cea a sensibilităţii proprioceptive conştiente; d. este o sensibilitate proprioceptivă;e. este o sensibilitate exteroceptiva.

70 . Sensibilitatea proprioceptivă include următoarele sensibilităţi: a .conştientă; b. interoceptivă;c. visceroceptivă d. inconştientă ;e. de control a miscarii.

71 . Sensibilitatea kinestezică se caracterizează prin: a. este calea simţului poziţiei; b. este calea mişcării în spaţiu;c. utilizează calea cordoanelor posterioare; d. este declanşată de stimularea receptorilor viscerali;

e. este condusa prin fasciculele spinobulbare.

Page 43: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 43/77

10

72. Receptor i i sensib ilităţii tactile sunt:a. corpusculii Ruffini;b. discurile tactile Merkel;c. corpusculii neurotendinosi Golgi;d. corpusculii Meissner;e. fusurile neuromusculare.

73 . Receptorii sensibilităţii kinestezice sunt: a. neuro-tendinosi Golgi;b. corpusculii Meissner;c. corpusculii Ruffini;d. discurile tactile Merkel;e. terminatiile nervoase libere.

74 . Fasciculele sensibilităţii kinestezice prezintă următoarele caracteristici, cu unele EXCEPŢII :a. se numesc fascicule spinotalamice;b. unul se numeşte Goll; c. au al doilea neuron în cornul medular posterior;d. altul se numeşte Burdach;e. se numesc fascicule spinobulbare.

75 . Proiecţia sensibilităţii kinestezice se face în: a. lobul parietal;b. aria somestezică I; c. girusul postcentral;d. girusul postrolandic;e. scoarta cerebeloasa.

76. Calea sensibi l i tat ii prop riocept ive inco nst iente este condu sa prin:

a. fasciculul spinotalamic anterior;b. fasciculul spinocerebelos direct;c. fasciculul spinotalamic lateral;d. fasciculul spinocerebelos incrucisat;e. fasciculele spinobulbare.

77. Fasciculul spinocerebelos dors al (direct):

a. se mai numeste si Flechsig;b. se mai numeste si Gowers;c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;e. este situat in cordoanele laterale.

78. Fasciculul spinocerebelos ventral ( incrucisat):

a. se mai numeste si Flechsig;b. se mai numeste si Gowers;c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;e. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru membrele superioare.

79. Fasciculul spin ocerebelos dor sal:

a. este un fascicul incrucisat;b. este situat in cordoanele laterale;c. este situat in cordoanele posterioare;

d. strabate numai bulbul rahidian;e. ajunge in cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior.

Page 44: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 44/77

11

80. Fasciculul sp inocerebelos v entral :

a. este un fascicul incrucisat;b. este situat in cordoanele anterioare;c. este situat in cordoanele laterale;d. strabate bulbul, puntea si mezencefalul;e. ajunge in cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior.

81 . Calea sensibilităţii interoceptive se caracterizează prin: a. protoneuronul este situat în ganglionul spinal;b. are doi neuroni;c. deutoneuronul se găseşte în talamus; d. este o cale multisinaptică şi multineuronală; e. se proiecteaza in aria somestezica I.

82. Calea sensib il i tati i intero ceptiv e se caracterizeaza prin :

a. receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor;b. receptorii sunt corpusculii lamelati;c. receptorii sunt corpusculii Meissner;d. receptorii sunt terminatii nervoase libere;e. aria de proiectie este difuza.

83. Caiea sensib il i tati i interoc eptive se caracterizeaza prin urm atoarele:

a. este o caie nespecifica;b. este o cale specifica;c. deutoneuronul se afla in maduva;d. este condusa prin fasciculele spinotalamice;e. este condusa prin substanta reticulata medulara.

84. Receptori i sensibi l i tat i i interocept ive:

a. se gasesc in piele;

b. se gasesc in peretii vaselor;c. se gasesc in peretii organelor;d. sunt fusurile neuromusculare;e. sunt corpusculi lamelati.

85 . Căile descendente ale măduvei spinării: a. sunt căi ale motricităţii; b. sunt reprezentate prin căile piramidale;c. sunt reprezentate prin căile extrapiramidale; d. conduc sensibilitatea exteroceptivă e. conduc sensibilitatea proprioceptiva.

86 . Căile sistemului piramidal: a. îşi au originea în măduvă; b. conduc motilitatea voluntară;c. se mai numesc encefalo-spinale;d. au primul neuron în scoarţa cerebrală ;e. au doi neuroni.

87 . Originea căilor piramidale este situată în următoarele arii, cu unele EXCEPŢII: a. motorieb. postcentrală;c. premotorie;d. postrolandică ;

e. motorie secundara.

Page 45: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 45/77

12

88. Sistemul  piramidal se caracterizează prin următoarele, cu unele EXCEPŢII: a. este format din trei neuroni;b. este format dintr-un neuron cortical;c. are primul neuron medular;d. are un neuron periferic;e. are un neuron de executie.

89. Calea sistem ulu i piram idal se caracterizeaza prin:

a. isi are originea in cortexul cerebral;b. isi are originea in etajele subcorticale;c. controleaza motilitatea involuntara;d. controleaza motilitatea voluntara;e. contine aproximativ 1 000 000 de fibre.

90. Fibrele fascicolului piramidal:

a. 700 000 de fibre sunt mielinizate;b. strabat descendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;c. strabat ascendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;d. 25% din fibre se incruciseaza;e. 75% din fibre nu se incruciseaza.

91. Fibrele fascicolului piramidal:

a. 75% din fibre se incruciseaza;b. incrucisarea fibrelor se realizeaza la nivelul bulbului;c. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia senzitiva;d. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia piramidala;e. prin incrucisare se formeaza fascicolul piramidal incrucisat.

92. Fascicolul piram idal direct:

a. contine 700 000 de fibre;

b. se numeste si fascicol corticospinal anterior;c. se numeste si fascicol corticospinal lateral;d. este situat linga fisura mediana;e. din acesta se desprind fibre corticonucleare.

93. Neuronul peri fer ic al cai i sistemului piram idal:

a. este situat in maduva spinarii;b. este situat in nucleii motori ai nervilor cranieni;c. este situat in scoarta cerebrala;d. se numeste si neuron de executie;e. se numeste si neuron de comanda.

94 . Calea sistemului extrapiramidal se caracterizează prin: a. controlează motilitatea involuntară; b. controlează motilitatea semiautomată; c. controleaza motilitatea automata;d. nu are origine corticală; e. nu are origine subcorticala.

95 . Căile extrapiramidale au următoarele caracteristici: a. îşi au originea în etajele corticale; b. îşi au originea în etajele subcorticale;c. ajung la neuronii motori din cornul anterior medular;d. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral;

e. ajung la neuronii senzitivi din cornul posterior medular.

Page 46: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 46/77

13

96 . Căile extrapiramidale cu origine corticală ajung la: a. corpii striaţi; b. bulb;c. nucleii bazali;d. talamus;e. hipotalamus.

97 . Eferenţele nucleilor bazali sunt reprezentate prin fibrele: a. strionigrice;b. striorubrice;c. strioreticulate;d. reticulostriate;e. rubrostriate.

98 . Eferenţele nucleilor bazali ajung la nucleii mezencefalici: a. nucleul roşu; b. substanţa neagră;c. formaţia reticulată; d. măduvă; e. nucleul dintat.

99 . Fasciculele piramidale se caracterizează prin: a. controlează motilitatea voluntară b. îşi au originea în formaţiunile motorii subcorticale;c. sunt reprezentate prin fasciculul cortico-spinal anterior;d. au al doilea neuron în corpii striaţi; e. sunt reprezentate prin fascicolul encefalospinal.

100 . În cordonul lateral se află următoarele tipuri de fascicule: a. corticospinal anterior;

b. piramidal încrucişat; c. piramidal direct;d. care controlează motilitatea voluntară; e. corticospinal lateral.

101 . Fasciculul rubrospinal prezintă următoarele caracteristici: a. are originea în nucleul roşu; b. face parte din căile piramidale;c. are originea în mezencefal;d. conduce motilitatea voluntară; e. este situat in cordoanele laterale.

102 . Fasciculul olivospinal se caracterizează prin: a. are originea în oliva bulbară; b. conduce motilitatea involuntară;c. face parte din căile extrapiramidale;d. este situat în cordonul posterior;e. este situat in cordoanele laterale.

103 . Fasciculul reticulospinal se caracterizează prin: a. este situat în cornul anterior;b. face parte din căile extrapiramidale; c. se termină în ganglionii spinali;d. are originea în formaţia reticulată a trunchiului cerebral;

e. este situat in cordoanele posterioare.

Page 47: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 47/77

14

104 . Fasciculul nigrospinal are următoarele caracteristici: a.are originea în substanţa neagră; b. are originea subcortical;c. este un fascicul extrapiramidal;d. este situat în cordonul posterior;e. este situat in comisura cenusie.

105. Fasciculele vest ibulosp inale:

a. sunt fascicule extrapiramidale;b. sunt situate în cordonul posterior;c. contr olează motilitatea involuntară; d. se termină în cornul medular posterior; e. pleaca din nucleii vestibulari bulbari.

106. In cord oanele anterioare se gasesc:

a. fasciculul spinocerebelos ventral;b. fasciculul fundamental anterior;c. fasciculul piramidal incrucisat;d. fasciculul piramidal direct;e. fasciculul spinotalamic anterior.

107. In cord oanele laterale se gasesc:

a. fasciculul spinotalamic lateral;b. fasciculul rubrospinal;c. fasciculul piramidal direct;d. fascicolul vestibulospinal ventral;e. fascicolul vestibulospinal lateral.

108. In cordo anele po sterio are se gasesc:

a. fascicolul spinocerebelos dorsal;

b. fasciculele spinobulbare;c. fascicolul Goll;d. fascicolul Burdach;e. fascicolul fundamental posterior.

109 . Motilitatea automată are rol în: a. activitatea reflexă medulară; b. coordonarea miscarilor;c. mentinerea echilibrului;d. coordonarea alternantei starilor de veghe si somn;e. mentinerea tonusului muscular.

110 . Motilitatea automată are rol în:a. înot;b. condusul maşinii; c. cântatul la instrumente;d. scris;e. termogeneza.

111 . Funcţia reflexă a maduvei spinarii este îndeplinită de către : a. neuronii somatici ai maduvei spinarii;b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;c. neuronii vegetativi ai maduvei apinarii;d. centrii nervosi din cerebel;

e. centrii nervosi din cortex.

Page 48: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 48/77

15

112. Reflexele spinale som atice principale sun t:

a. monosinaptice;b. interoceptive;c. mixte;d. polisinaptice;e. de mers.

115. Reflexul monosinaptic prezintă următoarele caracteristici: a.este format din doi neuroni;b. are doi neuroni motori;c. este un reflex miotatic;d. are doi neuroni senzitivi;e. are doi neuroni intercalari.

116 . Reflexele miotatice prezintă următoarele caract erist ic i :a. centrul reflexului este sinapsa dintre neuronul senzitiv şi cel motor; b. calea eferentă este axonul neuronului motor; c. efectorul este fibra musculară striată; d. au cel puţin trei neuroni ;e. calea aferenta este formata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si

prelungirile acestuia.

117. Din reflexele monosi naptic e fac parte reflexele:

a. osteotendinoase;b. rotulian;c. ahilean;d. de flexie;e. de reglare a vasomotricitatii.

118. Ref lexul polisinaptic se caracterizează prin:

a. se întâlneşte într -o activitate nociceptivă; b. calea aferentă este formată din cel mult trei neuroni;c. centrul reflex elaborează răspunsul senzitiv; d. calea aferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal;e. centrii nervosi sunt polisinaptici.

119. Reflexele polisin aptice:

a. se mai numesc de flexie;b. sunt reflexe de apărare; c. receptorii sunt localizaţi în tegument; d. receptorii sunt terminaţii nervoase libere; e. receptorii sunt localizati in viscere.

120 . Reflexele nociceptive se caracterizează prin: a. calea aferentă este formata de axonii neuronilor motori;b. sunt reflexe polisinaptice;c. prezintă şi neuroni de asociaţie; d. au arcul reflex constituit din mai mult de trei neuroni ;e. calea eferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal.

121 . Calea eferentă a reflexelor nociceptive: a. este reprezentată de axonii neuronilor motori; b. se termină pe efectorul muscular; c. efectorul muscular retrage mâna din faţa agentului cauzator al durerii; 

d. efectorul muscular retrage piciorul din faţa agentului cauzator al durerii;e. efectorul este muschiul extensor.

Page 49: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 49/77

16

122. Reflexul rotu lian:

a. se mai numeste patelar;b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul qvadricepsului femural;d. efectorul determina extensia gambei pe coapsa;e. efectorul determina extensia labei piciorului.

123. Reflexul ahil ian:

a. se mai numeste patelar;b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul lui Ahile;d. efectorul determina extensia labei piciorului;e. efectorul este muschiul flexor care retrage piciorul din fata agentului cauzator al durerii.

124 . Legile reflexelor sunt următoarele, cu unele EXCEPŢII: a. localizării; b. tot sau nimic;c. simetriei;d. timpului útil;e. generalizarii.

125 . Legile reflexelor se studiază pe o broască:a. spinala;b. decapitata;c. căreia i se stimulează un deget de la picior; d. căreia i se stimulează planseul bucal;e. cu centrii medulari intacti.

126 . Legea localizării se caracterizează prin următoarele, cu unele EXCEPŢII: a. se contractă numai gamba; 

b. se contactă gamba şi laba piciorului; c. se contractă întreg membrul inferior; d. se observă o uşoară mişcare a labei piciorului;e. se contracta membrul inferior opus.

127. Legea irad i erii se caracterizează prin obţinerea contracţiilor la nivelul :a. membrului superior de aceeaşi parte; b. membrului superior de partea opusă; c. membrului inferior de partea opusă; d. membrului inferior de aceeaşi parte; e. trunchiului.

128. Legea generalizari i se c aracterizeaza prin urm atoarele:a. se obseva o usoara flexie a labei piciorului;b. se produc convulsii generalizate ale musculaturii membrelor;c. se produce flexia unui singur membru superior;d. se produc convulsii generalizate ale musculaturii trunchiului;e. se produce flexia unui singur membru inferior.

129. Fenomenul de iradiere al reflexelor polisin aptic e:

a. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNC;b. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNP;c. consta in antrenarea unui numar crescut de neuroni;d. este guvernat de legile lui Pflugger;

e. este guvernat de legile lui Descartes.

Page 50: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 50/77

17

130. Reflexele spin ale vegetative sunt repr ezentate prin urm atoarele, cu u nele

EXCEPTII:

a. sudorale;b. vasoconstrictoare;c. vasodilatatoare;d. rotulian;e. de mers.

131 .Reflexele spinale vegetative se caracterizează prin următoarele, cu uneleEXCEPŢII: a. au receptori localizaţi şi la nivelul muşchilor striaţi; b. sunt reprezentate prin reflexul de defecaţie;c. sunt reprezentate prin reflexul pupilodilatator;d. au receptori localizaţi şi la nivelul articulaţiilor; e. sunt reprezentate prin reflexul de mictiune.

Page 51: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 51/77

1

TRUNCHIUL CEREBRAL

1. Trunchiul cerebral se caracterizează prin: a. este format din trei etaje;b. are o faţă ventrală; c. are o faţă dorsală; d. are în interiorul său un ventricul;e. continuă porţiunea inferioară a măduvei spinării.

2. Etajele trunch iului cerebral su nt:

a. bulbul;b. puntea sau măduva prelungită; c. mezencefalul;d. cerebelul;e. hipotalamusul.

3. Faţa anterioară a etajului bulbar : 

a. are ca limită inferioară marginea cranială a decusaţiei piramidale; b. limita superioară este şanţul bulbo-pontin;c. se leagă de cerebel prin pedunculul cerebral inferior; d. prezintă piramidele bulbare;e. are ca limită anterioară măduva spinării.

4. Pe faţa sa anterioară bulbul prezintă: a. benzi transversale;b. originea aparentă a nervilor VI, VII, VIII în şanţul bulbo-pontin;c. originea aparentă a nervului XII;d. piramidele bulbare;e. lateral de piramidele bulbare se află oliva bulbară.

5 . Puntea se caracterizează prin: a. prezintă benzi transversale;b. este mai lată vertical; c. prezintă originea aparentă a nervului V;d. se mai numeşte puntea lui Willis;e. continuă măduva spinării.

6. Faţa anterioară a etajului pontin: a. este limitată inferior de către şanţul bulbo-pontin;b. se prezintă sub forma unei benzi longitudinale; c. este limitată superior de către şanţul ponto-mezencefalic;d. pe linia laterală prezintă pedunculii cerebeloşi inferiori;e. continuă măduva spinării.

7. Faţa anterioară a punţii se caracterizează prin: a. lateral de origina aparentă a nervului V se găsesc pedunculii cerebeloşi mijlocii;b. medial se găseşte oliva bulbară;c. lateral de linia mediană se văd piramidele bulbare; d. pedunculii cerebeloşi leagă puntea de cerebel;e. puntea nu prezintă o faţă anterioară.

Page 52: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 52/77

2

8. Fibrele trunch iului cerebral condu c imp ulsuri d e la:

a. talamus la cortex;b. trunchi la măduvă; c. trunchi la scoarţa cerebrală; d. măduvă la cortex;e. cortex la măduvă.

9. Trunchiul cerebral este străbătut de căi: a. ascendente;b. transversale;c. descendente;d. proprii;e. trunchiul cerebral nu conţine căi.

10. Reflexe bulbare sun t:

a. deglutiţie;b. masticaţie;c. tuse;d. splenosecretor;e. vomă.

11. Reflexe bulbare sun t:

a. de deglutiţie; b. de vomă;c. de strănut;d. de masticaţie;e. tuse.

12. Reflexe bulbare care reglează activitatea aparatului respirator sunt: a. de tuse;

b. de clipire;c. de masticaţie;d. de strănut;e. vomă.

13. Punt ea lui Varolio este sediul următoarelor reflexe: a. de clipire;b. de supt;c. de masticaţie;d. de vomă;e. strănut.

14. Funcţia reflexă a mezencefalului: a. este asigurată de către nucleii bulbari;b. la acest nivel se închid reflexe de diminuare a tonusului muscular;c. la acest nivel se închide reflexul de tuse;d. la acest nivel se închide reflexul de orientare a capului către sursa de lumină ;e. mezencefalul nu are funcţie reflexă.

15. Funcţia reflexă a mezencefalului: a. este asigurată de către nucleii bulbari;b. la acest nivel se închid reflexe de reglare a mişcărilor;  c. la acest nivel se închide reflexul de tuse;d. la acest nivel se închide reflexul de alternanţă somn-veghe;

e. mezencefalul nu are funcţie reflexă.

Page 53: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 53/77

3

16. Mezencefalul conţine: a. substanţă neagră;b. nuclei bulbari;c. nucleul roşu;d. coliculi cvadrigemeni laterali;e. decusaţia piramidală.

Page 54: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 54/77

1

NERVII CRANIENI

1. Nervii cranien i:

a. fac parte din sistemul nervos periferic;b. sunt în număr de 12 perechi; c. nu au dispoziţie metamerică; d. au două rădăcini: dorsală şi ventrală;e. sunt plasaţi şi la nivelul măduvei toracale.

2. Nervii cranieni senzori ali sunt:

a. olfactiv;b. optic;c. vestibulocohlear;d. abducens;e. vag.

3. Nervi i cranieni mo tori su nt:

a. vag;

b. oculomotor;c. trohlear;d. accesor;e. hipoglos.

4. Nervii cranieni micşti sunt: a. olfactiv;b. trigemen;c. facial;d. glosofaringian;e. vag.

5. Nervii cranien i care au în str uct ura lor fib re parasimp atice sun ta. oculomotor;b. trohlear;c. accesor;d. facial;e. hipoglos.

6. Fibrele parasimpatice din structura nervilor cranieni se caracterizează prin: a. sunt postganglionare;b. sunt preganglionare;c. fac sinapsă cu neuroni corticali;d. au originea în nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral;

e. pot avea originea şi în măduva sacrată.

7. Nervii olfactivi se caracterizează prin: a. conduc informaţii legate de gust; b. au originea reală în celulele bipolare din mucoasa olfactivă; c. sunt nervi senzoriali;d. au fibre parasimpatice;e. conţin şi fibre simpatice.

8. Nervii optici se caracterizează prin: a. reprezintă prima pereche de nervi cranieni; b. sunt nervi senzoriali;c. au primul neuron în celulele cu conuri şi bastonaşe; d. sunt compuşi din axonii celulelor multipolare din retină;e. au şi o componentă motorie.

Page 55: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 55/77

2

9. Nervi i ocu lomo tori :

a. sunt nervi motori;b. conţin fibre parasimpatice; c. originea reală a fibrelor motorii este în nucleul motor din mezencefal; d. originea reală a fibrelor parasimpatice este în nucleul accesor din punte;e. conţin fibre simpatice. 

10. Nervii oculomotori se caracterizează prin: a. au originea aparentă în spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali; b. fibrele motorii merg la muşchii extrinseci ai globului ocular;c. fibrele parasimpatice ajung la muşchiul sfincter al irisului; d. fibrele parasimpatice ajung la fibrele circulare ale muşchiului ciliar ;e. conţin şi fibre senzoriale vizuale.

11. Nervii tro hleari:

a. sunt nervi motori;b. au originea reală în mezencefal;c. au originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral; d. inervează muşchiul oblic superior ;e. conţin şi fibre senzoriale vizuale.

12. Nervii trigemeni:

a. sunt nervi micşti; b. fibrele senzitive îşi au originea reală în ganglionul trigeminal situat pe traseul nervului;c. deutoneuronul fibrelor senzitive se află în nucleii trigeminali din trunchiul cerebral; d. originea aparentă este pe faţa anterioară a punţii;e. au origine exclusiv mezencefalică.

13. Nervii trigem eni se caracterize ază prin: a. fibrele senzitive se distribuie la pielea feţei; 

b. fibrele motorii inervează muşchii masticatori; c. au trei ramuri;d. ajung până în torace;e. au un singur ram care se divide.

14. Cele trei ramuri ale trigemenului se caracterizează prin: a. ramura oftalmică este senzitivă; b. ramura maxilară este motorie; c. ramura mandibulară este mixtă; d. toate iau naştere în bulb;e. toate iau naştere în mezencefal.

15. Nervi i abduc ens:a. sunt nervi motori;b. au originea reală în nucleul motor din bulb; c. originea aparentă este  în şanţul ponto-peduncular;d. inervează muşchiul drept extern al globului ocular ;e. sunt nervi micşti.

16. Nervii faciali:

a. sunt nervi motori;b. au fibre parasimpatice;c. fibrele motorii au originea reală în nucleul motor bulbar; d. au fibre gustative;

e. sunt nervi micşti.

Page 56: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 56/77

3

17. Fibrele gus tative ale nerv ulu i facial:

a.  îşi au originea în ganglionul geniculat; b. ganglionul conţine protoneuronul; c. deutoneuronul este situat în nucleul solitar;d. culeg excitaţii de la nivelul mucoase esofagiene;e. transmit şi informaţie olfactivă.

18. Nervii faciali se caracterizează prin: a. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal şi salivator superior din punte;  b. originea aparentă este în şanţul bulbo-pontin;c. fibrele motorii inervează muşchii mimicii; d. reprezintă perechea VIII de nervi cranieni;e. au şi origine în măduva cervicală.

19. Fibrele nervului facial se caracterizează prin: a. cele senzoriale culeg excitaţii de la corpul limbii; b. fibrele parasimpatice inervează glanda submandibulară; c. fibrele parasimpatice inervează glanda lacrimală; d. fibrele parasimpatice inervează glanda sublinguală;e. conduc şi informaţie olfactivă.

20. Nervi i vest ibuloco hleari :

a. reprezintă perechea VII de nervi cranieni; b. sunt nervi senzoriali;c. au protoneuronul în ganglionii spinali;d. sunt formaţi din două componente;e. au deutoneuronul în ganglionul spinal.

21. Nervii vestibulocohleari au următoarele caracteristici: a. componenta cohleară are pe traiectul său ganglionul Scarpa; 

b. ramura cohleară se îndreaptă spre nucleii cohleari din punte; c. componenta vestibulară are pe traiectul său ganglionul Corti;  d. ramura vestibulară se îndreaptă spre nucleii vestibulari bulbari;e. ambele ramuri conţin şi fibre motorii.

22. Nervi i glo sofaringieni:

a. sunt nervi senzitivi;b. sunt nervi micşti; c. au fibre parasimpatice;d. au fibre motorii;e. au fibre senzitive.

23. Nervii glosofaringieni se caracterizează prin: a. originea reală a fibrelor motorii se găseşte în nucleul ambiguu din bulb; b. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionii de pe traseul nervului;c. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb;d. fibrele motorii se distribuie muşchilor globului ocular ;e. fibrele motorii se distribuie şi către mucoasa esofagiană.

24. Nervul glosofaringian prezintă următoarele caracteristici: a. originea aparentă este în şanţul retrooloivar; b. fibrele motorii se distribuie muşchilor faringelui; c. fibrele senzoriale culeg excitaţii gustative de la treimea posterioară a limbii ;d. fibrele parasimpatice ajung la glanda lacrimală;

e. fibrele motorii se distribuie şi către mucoasa esofagiană.

Page 57: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 57/77

4

25. Nervii vagi:

a. se mai numesc nervi pneumogastrici;b. sunt nervi micşti; c. reprezintă perechea X de nervi cranieni; d. au fibre parasimpatice;e. sunt nervi senzitivi.

26. Nervii vagi se caracterizează prin: a. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul solitar; b. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionul de pe traseul nervului;c. deutoneuronul fibrelor senzitive este în nucleul ambiguu;d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al nervului vag;e. fibrele motorii ajung până în pelvis.

27. Nervii vagi prezintă următoarele caracteristici: a. originea aparentă se află în şanţul retroolivar; b. fibrele motorii inervează musculatura faringelui şi laringelui; c. fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativă de la baza rădăcinii limbii;d. fibrele parasimpatice se distribuie organelor toracice şi abdominale;e. conţin şi fibre simpatice pentru globul ocular .

28. Nervii acceso ri:

a. se mai numesc şi nervi medulari; b. sunt nervi motori;c. au trei ramuri;d. au două rădăcini;e. au şi componente senzitive în structura lor .

29. Nervii accesori se caracterizează prin: a. rădăcina bulbară are originea în nucleul ambiguu; 

b. rădăcina spinală are originea în cornul anterior al măduvei cervicale; c. ramura internă pătrunde în nervii vagi; d. ramura externă pătrunde în nervii IX; e. au şi componente senzitive în structura lor .

30. Ramurile nervului accesor se caracterizează prin: a. fibrele ramurii interne ajung la muşchii laringelui; b. fibrele ramurii externe ajung la muşchiul sternocleidomastoidian; c. fibrele ramurii externe ajung la muşchiul trapez; d. fibrele ramurii interne ajung la muşchii cefei;e. au şi componente senzitive în structura lor .

31. Nervul hipog los:a. este un nerv motor;b. are originea reală în nucleul motor bulbar; c. originea aparentă este în şanţul preolivar; d. inervează musculatura limbii;e. au şi componente senzitive în structura sa.

Page 58: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 58/77

1

CEREBELUL

1. Cerebelul este situ at:

a.  în fosa posterioară a craniului; b. anterior trunchiulul cerebral;c. separat de emisferele cerebrale;

d. deasupra encefalului;e. la capătul inferior al măduvei spinării.

2. Cerebelul delimitează cavitatea ventriculului IV cerebral împreună cu: a. bulbul;b. diencefalul;c. mezencefalul;d. puntea;e. măduva spinării.

3. Cerebelul prezintă: a. o porţiune mediană; 

b. vermisul;c. două emisfere cerebeloase. d. forma literei H;e. o cavitate numită ventricul cerebelos.

4. Pedunculii cerebeloşi: a. leagă cerebelul de trunchiul cerebral; b. conţin fibre aferente; c. conţin fibre eferente; d. sunt în număr de şase;e. sunt în număr de două perechi.

5. Lob i i cerebelului sunt:

a. anterior;b. posterior;c. floculonodular;d. vermisul;e. ventriculul cerebelos.

6. Substanţa cenuşie a cerebelului: a. este dispusă la exterior; b. la interior formează nucleii cerebeloşi; c. este dispusă la interior; 

d. la exterior formează scoarţa cerebrală;e. cerebelul nu conţine substanţă cenuşie.

7. Cerebelul controlează: a. echilibrul;b. tonusul muscular;c. coordonează mişcările fine;d. mersul;e. deglutiţia.

8. Extirparea totală a cerebelului produce: a. astazie;

b. afonie;c. astenie;d. daltonism;e. astigmatism.

Page 59: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 59/77

9. Extirparea totală a cerebelului: a. este compatibilă cu viaţa;b. funcţiile cerebelului sunt preluate de către cortex;c. funcţiile cerebelului sunt compensate cortical;d. funcţiile cerebelului sunt preluate de către măduva spinării;e. nu este compatibilă cu viaţa.

10. Din pu nct d e vedere funcţional , cerebelul prezintă:a. arhicerebelul;b. paleocerebelul;c. neocerebelul;d. sistemul limbic;e. sistemul vegetativ.

11 . Arhicerebelul se caracterizează prin următoarele: a. este format din lobul floculonodular;b. este formaţiunea cea mai veche; c. primeşte aferenţe vestibulare;d. excitarea lui determină creşterea tonusului muscular; e. este formaţiunea cea mai nouă. 

12 . Lezarea arhicerebelului produce următoarele: a. mers sigur;b. pierderea echilibrului;c. afectează mişcările comandate de scoarţă; d. nu afectează precizia mişcările comandate de scoarţă;e. nu are efecte.

13 . Paleocerebelul se caracterizează prin următoarele: a. este format din nuclei cerebeloşi; 

b. are conexiuni cu cortexul motor medular;c. are rol în menţinerea tonusului muscular;d. are rol în menţinerea echilibrului; e. nu este prezent la om.

14 . Paleocerebelul se caracterizează prin următoarele: a. conlucrează cu nucleul roşu; b. conlucrează cu substanţa reticulată; c. conlucrează cu scoarţa cerebrală; d. este formaţiunea cea mai veche filogenetic;e. este formaţiunea cea mai nouă filogenetic.

15. Extirparea şi excitarea paleocerebelului produc:a. creşterea tonusului muscular ;b. dereglări ale memoriei; c. tulburări ale echilibrului;d. scaderea tonusului muscular;e. nu are efecte.

16 . Neocerebelul se caracterizează prin: a. este constituit din emisferele cerebeloase;b. are conexiuni cu cortexul cerebral;c. are rol în coordonarea mişcărilor comandate de scoarţă; d. reglează echilibrul;

e. este format din nucleii roşii.

Page 60: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 60/77

3

17 . Neocerebelul se caracterizează prin: a. este formaţiune nouă filogenetic;b. este constituit din nucleul dinţat; c. cortexul său are trei straturi celulare; d. are rol în menţinerea tonusului muscular ;e. include emisferele cerebeloase.

18 . Neocerebelul asigură: a. pierderea echilibrului;b. coordonarea mişcărilor fine comandate de scoarţă; c. diminuă aceste comenzi; d.  întăreşte aceste comenzi; e. determină armonizarea activităţii diferitelor grupe musculare; 

19 . Extirparea neocerebelului produce următoarele: a. nu are efecte;b. pierderea capacităţii de execuţie a mişcărilor fine; c. tulburări în mers; d. atonie;e. hipertonie.

Page 61: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 61/77

1

DIENCEFALUL

1. Diencefalul este format din:

a. talamus;b. mezencefal;c. hipotalamus.d. corpii striati;e. corpul calos.

2. In alcatuirea diencefalulu i intra:

a. epitalamusul;b. metatalamusul;c. talamusul;d. hipotalamusul;e. pedunculii cerebelosi.

3. Talamu sul co nsti tuie o stat ie de releu pentru:

a. fibrele ascendente provenite de la maduva;

b. caile piramidale;c. fibrele ascendente provenite de la nivelul bulbului;d. caile extrapiramidale;e. fibrele ascendente provenite de la cerebel.

4. In talamus fac sinapsa:

a. fibrele vizuale;b. fasciculul spinotalamic lateral;c. fibrele auditive;d. fasciculul spinotalamic anterior;e. fasciculele spinobulbare.

5. In talamu s nu fac sinapsa:a. fibrele olfactive;b. fasciculele spinobulbare;c. fasciculele spinotalamice;d. fibrele auditive;e. fasciculele spinocerebeloase.

6. In talamus nu fac sinapsa:

a. fibrele optice;b. fibrele auditive;c. fibrele olfactive;d. fibrele oftalmice;

e. fibrele gustative.

7. Talamu sul prezinta conexiuni c u:

a. cortexulb. hipotalamusul;c. corpii striati;d. maduva spinarii;e. caile piramidale.

8. Talamusul:

a. este format din nuclei;b. prezinta scoarta;c. este un centru de integrare al impulsurilor nervoase ascendente;d. controleaza motilitatea semiautomata;e. cotroleaza motilitatea voluntara.

Page 62: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 62/77

2

9. Metatalamusul:

a. face parte din mezencefal;b. este format din corpii geniculati laterali;c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori;d. este format din corpii geniculati mediali;e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori.

10. In corp ii genicu lati laterali fac sinapsa urm atoarele sensibil i tati, cu EXCEPTIA:

a. sensibilitatii termice si dureroase;b. sensibilitatii proprioceptive;c. sensibilitatii auditive;d. sensibilitatii vizuale;e. sensibilitatea gustative.

11. In corp ii genicu lati mediali fac sinapsa urmato arele sensib il i tati, cu EXCEPTIA:

a. sensibilitatea protopatica;b. sensibilitatea epicritica;c. sensibilitatea interoceptiva;d. sensibilitatea auditiva;e. sensibilitatea vizuala.

12. Hipotalamu sul :

a. face parte din diencefal;b. controleaza motilitatea voluntara;c. controleaza motilitatea automata;d. controleaza functiile vegetative;e. face parte din mezencefal.

13.Hipotalamusulasigura mentinerea constanta a temperaturi i corpu lui prin:

a. termogeneza;

b. reglarea aportului hidric;c. termogeneza;d. reglarea functiilor cardiovasculare;e. reglarea metabolismului hidric.

14. Hipot alamus ul regleaza:

a. metabolismul intermediar;b. secretia adenohipofizei;c. functiile sexuale;d. functiile respiratorii;e. miscarile fine comandate de scoarta.

15. Hipotalamu sul c oordo neaza si regleaza functia dig est iva prin:a. centrii respiratori;b. centrii foamei;c. centrii cardiovasculari;d. centrii satietatii.e. centrii setei.

16. Hipotalamu sul este con ectat cu:

a. paleocortexul;b. paleocerebelul;c. neocortexul;d. neocerebelul;

e. trunchiul cerebral.

Page 63: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 63/77

3

17. Hipotalamu sul :

a. intervine in starile emotionale;b. intervine in starile de stress;c. coordoneaza alternanta starilor de veghe si somn;d.controleaza motilitatea involuntara;e. realizeaza integrarea neuro-endocrina.

18. Hipotalamu sul:

a. formeaza cu sistemul limbic o unitate senzitivo-motorie;b. formeaza cu sistemul limbic o unitate functionala;c. formeaza placa motorie;d. este numit si “creier vegetativ”; e. este cea mai importanta regiune a diencefalului.

Page 64: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 64/77

1

EMISFERELE CEREBRALE

1. Nucleii bazali prezintă următoarele caracteristici: a. se mai numesc corpi striaţi; b. sunt situaţi lateral de talamus; c. reprezintă nuclei importanţi ai sistemului extrapiramidal;d. sunt situaţi deasupra talamusului;e. parţial ei fac parte şi din sistemul piramidal.

2. Nucleii bazali se caracterizează prin: a. sunt mase de substanţă cenuşie;b. se mai numesc corpii lui Nissl;c. sunt situaţi deasupra talamusului;d. sunt în număr de 4;e. fac parte din sistemul extrapiramidal.

3. Emisferele cerebrale reprezintă: a. partea cea mai voluminoasă a SNC; 

b. partea anterioară a SNC; c. partea inferioară a SNC; d. partea superioară a SNC;e. partea posterioară a SNC. 

4 . Emisferele cerebrale se caracterizează prin: a. sunt legate între ele prin comisurile creierului;b. conţin în interior ventriculii laterali I şi II; c. emisfera stângă este mai dezvoltată la dreptaci; d. au trei feţe;e. reprezintă partea inferioară a SNC.

5 . Emisferele cerebrale prezintă următoarele feţe: a. laterală; b. inferioară; c. medială; d. bazală;e. superioară.

6 . Pe faţa laterală a emisf erelor cerebrale se văd şanţuri mai adânci: a. fisura laterală Sylvius; b. şanţul olfactiv;c. şanţul hipocampului;d. şanţul central Rolando; 

e. şanţul medial calcarin. 

7 . Pe faţa laterală a emisf erelor cerebrale şanţurile delimitează următorii lobi: a. frontal;b. parietal;c. temporal;d. occipital;e. inferior.

8. Lobul frontal al emisferelor c erebrale este si tuat:

a. anterior şanţului central Sylvius;b. anterior lobului parietal;c. deasupra şanţului Rolando; d. anterior şi superior  lobului temporal;e. posterior de lobul occipital.

Page 65: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 65/77

2

9. Lobul p arietal al emis ferelor cerebr ale este situat:

a. anterior lobului occipital;b. deasupra lobului frontal;c. deasupra şanţului central; d. posterior girului precentral;e. posterior de lobul occipital.

10. Lob ul o ccipi tal al emisferelor cerebrale este si tuat:

a. posterior lobului parietal;b. anterior lobului frontal;c. posterior lobului temporal;d. anterior lobului temporal;e. posterior de lobul occipital.

11. Lob ul temp oral al emisferelor cerebrale este si tuat inferior:

a. lobului frontal;b. lobului parietal;c. şanţului Sylvius; d. şanţului Rolando;e. de măduva spinării. 

12 . Faţa medial ă a emisferei cerebrale prezintă următoarele: a. şanţul corpului calos;b. şanţul central Rolando;c. scizura calcarină;d. corpul calos;e. pedunculii cerebrali.

13 . Structural emisferele cerebrale prezintă: a. substanţa albă cu şase straturi; 

b. substanţă cenuşie la exterior; c. substanţă albă la exterior, formând scoarţa cerebrală; d. substanţă albă la interior; e. substanţă albă la interior , formând nuclei.

14 . Substanţa albă a emis ferelor cerebrale este formată din fibre; a. de asociaţie; b. comisurale;c. de proiecţie ascendente; d. de proiecţie descendente; e. de proiecţie comisurale.

15 . Substanţa cenuşie se caracterizează prin: a. la exterior formează scoarţa cerebrală: b. este dispusă şi în profunzimea emisferelor cerebrale;c. în profunzimea emisferelor cerebrale formează corpii striaţi; d. conţine şi fibre nervoase mielinice;e. conţine şi fibre nervoase amielinice.

16. În fiec are em isf er cereb ral se găseşte: a. câte un ventricul lateral;b. ventriculul I;c. ventriculul II;d. ventriculul diencefalic;

e. ventriculul IV.

Page 66: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 66/77

3

17. Paleocor texul are conexiun i cu:

a. hipotalamusul;b. măduva spinării;c. epitalamusul;d. tiroida;e. nervul hipoglos.

18 . Paleocortexul are următoarele funcţii: a. este sediul proceselor emoţionale;b. în digestie;c. este sediul actelor de comportament instinctiv;d. în reproducere;e.  în respiraţie.

19. Neoco rtexul:

a. este constituit din şase straturi celulare;b. este constituit din două straturi celulare; c. include trei feluri de funcţii;d. este implicat în actele de comportament instinctiv;e. este implicat în digestie.

20. Din pun ct de vedere f iz iologic, neocor texul cup rinde zone:

a. senzitive;b. de asociaţie; c. motorii;d. mixte;e. cu fibre talamo-medulare.

21. În arii le c or tic ale senzitive se proiectează fibrele sensibilităţilor: a. cutanate;

b. proprioceptive inconştiente; c. motorii;d. vizuale;e. cardiace.

22. Fibrele co rticale de  proiecţie se caracterizează prin: a. leagă emisferele de formaţiunile subiacente;b. leagă regiuni din aceeaşi emisferă; c. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii subcorticali; d. leagă emisferele între ele;e. nu părăsesc emisferul cerebral.

23. Fibrele co rticale de asociaţie se caracterizează prin: a. leagă între ele regiuni din emisferul drept;b. unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii subcorticali; c. leagă între ele regiuni din emisferul stâng;d. leagă emisferele de formaţiunile subiacente;e. părăsesc emisferul cerebral.

24 . Reflexele necondiţionate sunt: a. innăscute; b. comune tuturor indivizilor;c. constante;d. invariabile;

e. dobândite în cursul vieţii. 

Page 67: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 67/77

4

25 . Reflexele necondiţionate se caracterizează prin: a. arcurile lor reflexe există de la naştere; b. se epuizează după o scurtă perioadă de timp; c. se închid numai în bulb;d. se închid la nivele inferioare ale nevraxului;e. sunt dobândite în cursul vieţii.

26 . Reflexele necondiţionate simple sunt: a. clipit;b. tuse;c. secreţie salivară; d.  învăţarea;e. temporare.

27 . Reflexele necondiţionate complexe se caracterizează prin: a. stau la baza formării instinctelor; b. din ele face parte strănutul; c. sunt lanţuri de reflexe;d. din ele face parte clipitul;e. sunt dobândite în cursul vieţii.

28. Reflexe necondiţionate complexe sunt :a. alimentar;b. de reproducere;c. de apărare; d. matern;e. dobândite în cursul vieţii. 

29 . Reflexele condiţionate sunt: a. dobândite în cursul vieţii;

b. temporare;c. individuale;d. strănutul;e. clipitul.

30. Reflexele condiţionate se caracterizează prin: a. arcurile lor reflexe se închid în etajele inferioare ale nevraxului;b. se formează pe baza celor necondiţionate; c. se formează pe baza a doi excitanţi condiţionaţi; d. arcurile lor reflexe se închid la nivelul cortexului;e. nu sunt dobândite în cursul vieţii.

31 . Excitaţia este procesul nervos care se manifestă prin: a. iniţierea unei activităţi; b. amplificarea unei activităţi preexistente;c. este un proces nervos activ;d. scăderea activităţii corticale;e. este un proces nervos pasiv.

32 . Inhibiţia se caracterizează prin: a. este un proces activ;b. există inhibiţie externă sau condiţionată; c. se manifestă prin diminuarea sau sistarea unei activităţi anterioare;d. există inhibiţie internă sau necondiţionată;

e. este un proces nervos pasiv.

Page 68: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 68/77

5

33 . Inhibiţia externă este: a. necondiţionată; b. supraliminară;c. de protecţie;d. condiţionată;e. pasivă.

34 . Inhibiţia internă este: a. condiţionată; b. de stingere;c. de întârziere;d. de diferenţiere;e. un proces cortical specific măduvei spinării.

35 . Procesul de dinamică corticală înseamnă: a. excitaţia se transformă în inhibiţie; b.  înhibiţia se transformă în răspuns motor; c.  înhibiţia se transformă în excitaţie; d. inhibiţia şi excitaţia nu se intercondiţionează;e. un proces cortical specific măduvei spinării.

36. În c adrul din amicii cor ticale d eosebim :

a. iradierea;b. concentrarea;c. inducţia reciprocă; d.  învăţarea;e. diseminarea informaţiei.

37 . Iradierea se caracterizează prin: a. constă în extinderea excitaţiei; 

b. mărimea procesului de iradiere nu depinde de intensitatea stimulului; c. este procesul invers inducţiei reciproce; d. constă în extinderea inhibiţiei;e. un proces cortical specific măduvei spinării.

38 . Condiţionarea clasică se caracterizează prin următoarele: a. este pavlovistă;b. are la bază asocierea cunoştinţelor cu stimularea unor centri din sistemul limbic; c. are la bază asocierea deprinderilor cu stimularea unor centri diencefalici;  d. reprezintă formarea de reflexe condiţionate;e. este un proces cortical specific măduvei spinării.

39 . Condiţionarea operantă: a. constă în stimularea centrului recompensei;b. este valabilă şi pentru învăţarea umană;c. constă în stimularea centrului pedepsei;d. este valabilă numai în timpul somnului;e. este un proces cortical specific măduvei spinării. 

40 . Substratul elementar al învăţării este reprezentat de: a. conexiunile sinaptice;b. numărul sinapselor scade o dată cu vârsta; c. procesul învăţării diminuă începând cu adolescenţa; d. numărul sinapselor creşte prin acumularea de noţiuni noi; 

e. fibrele de proiecţie. 

Page 69: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 69/77

6

41 . Învăţarea este influenţată de: a. factorii ambianţi; b. prezenţa unor stimuli suplimentari; c. motivaţie corespunzătoare; d. nivelul de inteligenţă;e. numărul fibrelor de proiecţie.

Page 70: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 70/77

1

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

1. Sistemul nervos vegetativ se caracterizează prin: a. coordonează funcţiile organelor interne; b. reglează funcţiile organelor interne;c. este constituit din două componente; d. coordonează activitatea musculară striată; e. coordoneaza activitatea muschilor netezi.

2. Cele mai multe organe prim esc o inerva ţie: a. dublă; b. numai parasimpatică;c. antagonică; d. numai simpatică; e. simpática si parasimpática.

3. În unele or gan e, simpaticul şi parasimpaticul: 

a. exercita efecte de acelasi tip;;b. efectele nu sunt diferite calitativ;c. efectele nu sunt diferite cantitav;d. efectele sunt diferite calitativ si cantitativ;e. exista organe asupra carora numai unul dintre sisteme are efect.

4. Axo ni i neuroni lor pregangl io nari :

a. sunt mielinici;b. sunt amielinici;c. nu au teacă de mielina ;d.fac sinapsă cu neuronii vegetativi postganglionari; e. fac sinapsa la nivelul ganglionilor vegetativi periferici.

5. Axo ni i neuroni lor postgang l ionari :

a. sunt amielinici;b. ajung la organul efector;c. se termină pe muşchiul neted;d. se termină pe glandă; e. se termina la nivelul muschiului striat.

6 . La baza activităţii SNV stă: a. mediatorul chimic;b. actul reflex;c. neurotransmiţătorul; 

d. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex vegetativ;e. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex somatic.

7. Despre calea aferenta a arcului nervos v egetat iv se pot af irma urmatoarele:

a. este asemanatoare cu calea eferenta a arcului nervos vegetativ;b. este reprezentata de radacina anterioara a nervului spinal;c. este asemanatoare cu calea aferenta a sistemului nervos somatic;d. este formata din neuronul viscero-aferent din ganglionii spinali;e. este formata din neuronul somatosenzitiv din ganglionii spinali.8. Neuron ul visc ero-aferent is i are originea in gangl io ni i :

a spinali;b. extranevraxiali atasati nervilor cranieni;c. vegetativi latero-vertabrali;d. intramurali;e. juxtaviscerali.

Page 71: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 71/77

2

9.Dendri ta neuronu lui viscero -aferent ajunge la receptori i din:

a. organe;b oase;c. vase;d. articulatii;e. tendoane.

10.Dendri ta neuron ului viscero-aferent ajung e la:

a. baroreceptorii din viscere;b. presoreceptorii din viscere;c. chemoreceptorii din viscere;d. corpusculii neurotendinosi;e. osmoreceptorii din viscere.

11. Compon enta peri fer ica a sistemulu i nervos simp atic este reprezentata de:

a. ganglionii spinali;b. ganglionii vegetativi latero-vertebrali;c. ganglionii limfatici;d. ganglionii vegetativi paravertebrali;e. centrii nervosi din coarnele laterale medulare.

12. Centr i i sistemului nervos vegetat iv simpatic se află în: a. coarnele anterioare ale maduvei toracale;b. coarnele laterale ale maduvei toracale;c. coarnele posterioare ale maduvei toracale;d. coarnele laterale ale maduvei lombare superioare;e. coarnele posterioare ale maduvei lombare superioare.

13 . Centri nervoşi  vegetativi simpatici sunt următorii: a. pupilodilatatori in maduva dorsala;

b. vasomotori in maduva dorsala;c. pilomotori in maduva dorsala;d. sudorali in maduva cervico-dorsala;e. pupilodilatatori in maduva cervico-dorsala.

14 . Centri nervoşi vegetativ i sim patic i :

a. se află situaţi în coarnele laterale ale maduvei toracale; b. sunt sediul reflexelor osteotendinoase;c. sunt situaţi în coarnele laterale ale maduvei lombare superioare; d. sunt sediul reflexelor de apărare; e. sunt sediul reflexului de mers.

15. Centr i i sistemului nervos vegetat iv parasimpatic se află situaţi în: a. nucleul parasimpatic pelvian;b. S2-S4;c. maduva sacrala;d. metatalamus;e. trunchiul cerebral.

16. Nucl eii vegetativi  parasimpatici sunt următorii: a. nucleul accesor al nervului III situat în mezencefal;b. nucleul lacrimal din punte; c. nucleul salivator inferior din bulb;d. nucleul salivator superior din punte;

e. nucleul lacrimal din bulb.

Page 72: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 72/77

3

17. Fibrele nucleului sal ivator sup erior se distr ibu ie:

a. pe calea nervului VII;b. glandei sublinguale;c. glandei submandibulare;d. glandei salivare parotide;e. glandelor paratiroide.

18. Fibrele nuc leului acc esor al nervu lui III:

a.se distribuie fibrelor circulare ale irisului;b. merg la ridicătorul pleoapei superioare; c. se distribuie fibrelor circulare ale muşchiului ciliar; d. se distribuie fibrelor muşchiului orbicular al ochiului; e. se distribuie muschiului oblic superior.

19. Fibrele nucleului sal ivator inferior :

a. se distribuie glandei salivare parotide;b. se distribuie muşchilor faringieni; c. merg pe calea nervului IX;d. se distribuie glandei salivare sublinguale;e. merg pe calea nervului X.

20. Fibrele nucleului dors al al vagului se d istr ibuie:

a. organelor din torace;b. muschilor laringelui;c. muschilor faringelui;d. organelor din abdomen;e. glandelor salivare parotide.

21 . Căile SNV: a. simpaticul foloseşte calea nervului III;

b. simpaticul are căile sale proprii;c. simpaticul foloseşte calea nervului IV;d. parasimpaticul foloseşte calea nervului VII; e. simpaticul foloseste calea nervului VII.

22 . Parasimpaticul cranian foloseşte calea următorilor nervi cranieni: a. III;b. VII;c. IX;d. X;e. V.

23 . Lanţurile simpatice paravertebrale se caracterizează prin următoarele, cu  EXCEPTIA:

a. se mai numesc juxtaviscerale;b. sunt în număr de două; c. sunt legate cu nervii spinali;d. la nivelul ganglionilor paravertebrali are loc sinapsa între fibra preganglionară şi ceapostganglionară; e. se mai numesc intramurale.

24. În c azul sim paticu lui f ibrele p regang lion are :

a. sunt scurte;b. sunt lungi;

c. sunt mielinice;d. sunt amielinice;e. se distribuie difuz in peretii organelor.

Page 73: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 73/77

4

25. În c azul parasim paticu lui fib rele preganglio nare su nt:

a. mielinice;b. scurte;c. lungi;d. amielinice;e. se distribuie in peretii organelor, in teritorii limitate.

26 . În cazul parasimpaticului sinapsa între fibra preganglionară şi cea postganglionarăse face în gan gli on ii:

a. paravertebrali;b. juxtaviscerali;c. laterovertebrali;d. intramurali;e. spinali.

27 . La nivelul simpaticului, între fibra preganglionară şi cea postganglionară, seeliberează: a. acetilcolină; b. adrenalină; c. mediator chimic;d. noradrenalină;e. monoxidul de azot.

28 . SNV coordonează activitatea : a. viscerelor;b. vaselor sanguine;c. efectorilor care nu sunt sub control voluntar;d. muschilor striati;e. efectorilor aflati sub control voluntar.

29. Centr i i vegetat iv i de comanda s unt s i tuat i in:a.cortex;b. maduva spinarii;c. formatia reticulata;d. bulbul rahidian;e. mezencefal.

30. Centr i i vegetativ i de in tegrare sunt si tuat i in:

a. cortex;b. mezencefal;c. hipotalamus;d. formatia reticulata;

e. bulbul rahidian.

31 . Primul neuron al caii eferente a arcului reflex vegetativ se caracterizează prin: a. este situat în măduva toracală pentru simpatic; b. se mai numeşte preganglionar;c. este situat în măduva lombară superioară în cazul simpaticului; d. este situat în măduva sacrală în cazul parasimpaticului;e. se mai numeste postganglionar.

32 . SNV poate acţiona: a. antagonist: reglarea diametrului pupilar;b. complementar la nivelul aparatului reproducător;

c. complementar în micţiune; d. complementar, în reglarea secreţiei salivare; e. cooperare, in mictiune.

Page 74: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 74/77

5

33 . Componenta periferică simpatică este reprezentată de: a. lanţurile ganglionare paravertebrale; b. plexurile viscerale;c. plexurile intramurale;d. neuronii medulari;e. lanturile ganglionare laterovertebrale.

34 . Plexurile nervoase viscerale sunt următoarele: a. celiac;b. mezenteric superior;c. mezenteric inferior;d. hipogastric;e. brahial

35 . Parasimpaticul are două componente centrale situate în; a. trunchiul cerebral;b. talamus ;c. cerebel;d. măduva sacrală;e. maduva dorsala.

36. Dintre org anele, care nu sunt pr evazute cu inervatie parasimpatica, fac parte:

a. medulosuprarenala;b. glandele sudoripare;c. cordul;d. muschii erectori ai firului de par;e. majoritatea vaselor sanguine.

37. Lanturi le sim patice laterovertebrale sunt f ormate din u rmatoarele, cu EXCEPTIA:

a. nervi spinali;b. 22-25 perechi de ganglioni nervosi vegetativi;c. ganglioni limfatici;d. ganglioni spinali;e. ramuri interganglionare.

38. La nivelul globi lor o culari , simpaticul pro duce:

a. contracţia muşchilor radiari ai irisului; b. dilatarea pupilei;c. relaxarea muşchilor ciliari radiari; d. contracţia muşchilor ciliari circulari; e. mioza

39. La nivelul ochi lor, sim paticul prod uce:

a. dilatarea pupilei;b. midriază; c. relaxarea muşchilor ciliari radiari, pentru vederea la distanţă; d. contracţia muşchilor circulari ciliari; e. micsorarea pupilei.

40. La nivelul ochi lor, parasimpaticul pro duc e:

a. micsorarea pupilei;b. mioză; c. contracţia muşchilor ciliari circulari pentru vederea de aproape; 

d. relaxarea muşchilor ciliari radiari, pentru vederea la distanţă; e. midriaza.

Page 75: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 75/77

6

41. La nivel gland ular ,simpaticul produce următoarele: a. stimuleaza secreţiei glandelor sudoripare; b. scade secreţia gastrică; c. stimuleaza secreţia medulosuprarenalei; d. determina secreţie salivară vâscoasă.;e. determina secretie abundenta de saliva apoasa.

42. La nivel glandular, parasimp aticul st im uleaza:

a. secreţia lacrimală; b. secreţia sudorală la nivel palmar; c. secreţia gastrică; d. secreţia intestinală; e. secretia medulosuprarenalei.

43. Simpaticul n u are efect asupra:

a.muşchiului circular al irisului; b. glandelor gastrice;c. muşchiului circular al corpului ciliar; d. inimii;e. arborelui bronsic.

44. La nivelul bronhi i lor, simp aticul produc e:

a. bronhodilataţie; b. bronhoconstricţie;c. creşterea lumenului bronhiilor; d. micşorarea diametrului bronhiilor; e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.

45. La nivelul bronhi i lor p arasimpaticul produ ce:

a. bronhodilataţie; 

b. bronhoconstricţie;c. dilatarea bronhiilor;d. micşorarea lumenului bronhiilor; e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.

46. Asu pra cordului simp aticul produce:  

a. creşterea frecvenţei cardiace; b. creştera vitezei de conducere;c. cresterea fortei de contractie;d. nu are efect;e. scade viteza de conducere.

47. Asu pra cordulu i parasimp aticul produce:a. scăderea frecvenţei cardiace; b. creşterea vitezei de conducere; c. creşterea forţei de contracţie a cordului; d. bradicardie;e. tahicardie.

48 . La nivelul vaselor sanguine simpaticul produce următoarele: a. vasoconstricţie pe vasele arteriale din tegument; b. vasoconstricţie pe vasele din creier;c. coronaroconstricţie; d. vasoconstrictie pe vasele din viscere;

e. coronarodilatatie.

Page 76: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 76/77

7

49 . La nivelul vaselor sanguine parasimpaticul produce următoarele: a. vasodilataţie pe vasele arteriale din tegument; b. vasodilataţie pe vasele din viscere;c. coronarodilataţie; d. hipertensiune arterială; e. vasodilatatie pe vasele din creier.

50 . La nivelul stomacului şi intestinului simpaticul: a. inhiba motilitatea;b. stimuleaza motilitatea;c. stimuleaza inchiderea sfincterelor netede;d. relaxarea sfincterelor striate;e. nu are efect.

51 . La nivelul tractului gastrointestinal parasimpaticul produce următoarele: a. creşterea motilităţii; b. relaxarea sfincterelor netede;c. creşterea tonusului;d. eliminarea conţinutului; e. relaxarea sfincterelor striate.

52 . La nivelul vezicii urinare simpaticul produce următoarele: a. relaxarea muşchiului vezical; b. măreşte diureza; c. contracţia sfincterului vezical intern; d. contractia sfincterului vezical extern;e. relaxarea sfincterului vezical extern.

53. La nivelul vezic i i urinare parasimpaticul p roduc e:

a. relaxarea sfincterului extern;

b. contracţia muşchiului detrusor vezical;c. scade reabsorbţia apei; d. relaxarea sfincterului vezical intern;e. relaxarea muschiului detrusor vezical.

54. La nivelul glandelor sal ivare simpaticul p rodu ce:

a. secreţie redusă; b. nu are acţiune; c. secreţie abundentă; d. salivă vâscoasă;e. secretie hormonala.

55. La nivelul glandelor sal ivare parasimpaticul pro duce:a. nu are acţiune; b. secreţie abundentă;c. salivă vâscoasă; d. saliva apoasa;e. secretie hormonala.

56. Efectele SNV sim patic su nt:

a. stimuleaza glicogenoliza hepática;b. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;c. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;d. inhiba secretia exocrina a pancreasului;

e. asupra splinei un are efect.

Page 77: Admitere Medicina Constanta

7/23/2019 Admitere Medicina Constanta

http://slidepdf.com/reader/full/admitere-medicina-constanta 77/77

57. Efectele SNV parasim patic su nt:

a. stimuleaza contractia spinei;b. inhiba splenocontractia;c. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;d. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;e. asupra ficatului un are efect.