UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI DE

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I DE MEDICIN VETERINARION IONESCU DE LA BRADIAIFar clieni nu exist afaceri,

Unicul scop al unei afaceri este de a crea clieni

(Peter Drucker)

REFERAT

MARKETING

NDRUMTOR: STUDENT: APOSTOL ELENA Sef. luc. dr. GNDU ELENA FACULTATEA: AGRICULTUR

SPECIALIZAREA: I.E.A.

ANUL:III Gr.345

2002/2003

Nevoile i cererea de consum

1). Consideraii teoretice privind nevoile de consum

2). Factorii de influenta a nevoii si cererii de consum

3). Aspecte concrete privind evoluia elasticitii cererii de consum la principalele priduse agroalimentare.1). Consideraii teoretice privind nevoile de consum

Studiul aprovizionrii cu produse alimentare reprezint o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing i aprovizionarea cu diferite produse atrage dup sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se nelege cercetarea lor i formele de manifestare a acestora pe pia. Acestea se regsesc pe pia sub forma cererii de consum i/sau cererii de servicii.

Plecnd de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate i ierarhizate astfel:

nevoi fiziologice;

nevoi de prim ordin;

nevoi solvabile;

nevoi insolvabile

Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc., acestea ocupnd primul loc ntre celelalte, dup A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea opereaz pe pia sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile n prezent, dar care, ntr-un viitor ar putea deveni solvabile.

Elocvent este i ierarhizarea nevoilor de consum conceput de Maslow, n care nevoile fiziologice (de hran) ocupa primul loc (fig 1)

Fig 1 Ierarhizarea nevoilor umane conceputa de A.H.Maslow

Prin studierea nevoilor de consum s-a observat c ntre nevoi se stabilesc anumite relaii de ordine diferite n functie de locul pe care-l ocup nevoile n viaa social, aceste relaii sunt:

relaii de prioritate,

relaii de completare,

relaii de asociere,

relaii rivale;

relaii care se exclud

Relaiile de prioritate apar pe pia o dat cu creterea ncrederii consumatorilor ntr-un anumit produs n defavoarea altuia.

Relaiile de completare sau asociere sunt acele relaii care se stabilesc atunci cnd un produs satisface mai multe nevoi.

Relaiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cnd o anumit nevoie poate fi satisfcut de un alt produs din aceiai gam (Ex. Satisfacerea nevoii de consum prin consumul crnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vit.)

Evaluarea i msurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum, care reprezint rezultatul unor cercetri tiinifice, n domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de tiin, de renume mondial i n acelai timp, intr n preocuprile unor organisme naionale de stat sau intrenaionale. Aceast problem s-a multiplicat foarte mult o dat cu evoluia societii i mbuntitera nivelului cultural al umanitii.

Cercetrile nutriionitilor n domeniul nevoilor energetice i proteice au evideniat existena unui prag critic al cheltuielilor energetice de ntreinere, care constitue limita minim pentru o raie alimentar normal.

Raia alimentar normal fiind alctuit din diferite produse cu procentaje difereniate pe sortimente, mprenun alctuind caloriile necesare pentru un consum optim.

n literatura de specialitate s-a determinat c, nevoia zilnic de hran a unui om obinuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de protein, 70 g. grsimi, 0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. C. etc.

Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localiti sau ri, astfel n anul 2002 s-a nregistrat urmtoarele valori a acestui indicator:

Media mondial 2647 cal.

ri n curs de dezvoltare 2420 cal

ri dezvoltate 3502 cal

America de N 3923 cal

Europa 3534 cal

C.S.I. 3264 cal

Romnia 2800 cal

Africa 2326 cal

Din cercetrile i studiile publicate de specialiti n domeniul marketingului rezult c, o alimentaie raional trebuie s cuprind:

1. 25-30% grsimi alimentare;

2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animal;

3.. 55-60% glucide, din care cantiti mai mici de produse de tipul zaharurilor;

Ali autori apreciaz c un regim alimentar normocaloric trebuie s cuprind:

carne i produse din carne 4-8%

lapte i derivate din lapte 30-55%

oua 3-4%

grsimi (in afar de cele din carne, lapte i oua) 12-17%

cereale i derivate din cereale 25-45%

legume i fructe 14-17%

zahr i produse zaharoase 7-8%

buturi nealcoolice 2-3%

n evoluia stabilirii normelor optime de consum tiintific au permis elaborarea cum bugete de consum tip, denumite i bugete normative.

Repartizarea bugetelor pe cheltuieli

Tab.1.

SpecificareAni

19911996

Cheltuieli totale de consum,

Din care.100100

Consum alimentare i buturi 51.457.8

mbrcminte i nclminte16.810.1

Locuine i nzestrarea cu bunuri12.314.9

Medicamente i ngrijire medical1.01.5

Transport i telecomunicaii6.77.4

Cultur, nvmant i educaie7.13.7

Alte cheltuieli pentru uz personal4.74.6

Asemenea bugete se refer la o familia obinuit, de mrime medie, (dou persoane adulte i doi copii) i cuprind principalele posturi de consum:

produse alimentare,

produse nealimentare,

servicii.

Aceste bugete se refet la repartizarea procentual a veniturilor net lunare pe cheltuieli (Tab.1).

Dup ponderea cheltuielilor pentru alimentaie, Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70%, n timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de via foarte sczut.

Dup prerea subectiv a diverilor autori ntalnim o varietate de bugete normative:

buget minim de consum

buget moderat

buget al belugului

buget etalon (presupune satisfacerea complet a nevoilor de consum).

Buget raional.

Norme de consum - Normele de consum apar ca o necesitate n procesul evalurii i comensurrii nevoilor de consum, care reprezint rezultatul unei lungi perioade de cercetare tiinific n domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetic, pshiologie, urbanismul etc.

n general normele de consum presupun existena unor limite ntre care este posibil s se cuprind toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaz numai nevoile eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma unor proiecii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum urmeaz s fie satisfcute, situaia cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.

1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n Romania. Normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de nivelul de dezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum a populaiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand n atenie aceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum n Romania.

Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afl la stadiul de satisfacere a nevoilor eseniale, putand vorbi de norme minime de comsum.

n Romania s-a nregistrat n anul 2002 urmtoarele norme de consum:

Paine 11,4 kg/lun*pers.

Paste finoase 0,250 kg/lun*pers.

Cartof 4,7 kg/lun*pers

Carne de bovine 0,250 kg/lun*pers

Carne de porc 0,900 kg/lun*pers.

Carne de pasre 1,0 kg*lun*pers

Carne de oaie 0,150 kg/lun*pers

Preparate din carne 0,900 kg/lun*pers.

Peste proaspt i preparat 0,900 kg/lun*pers.

000Lapte btut + iaurt 0,250 kg/lun*pers.

Telemea de oaie i vac 0,650 kg/lun*pers.

Branz proaspt i smntn 0,350 kg/lun*pers.

Ou 15 buc./lun*pers.

Ulei 1 litru/lun*pers.

Zahr 1 kg./lun*pers.

Ciocolat, bomboane 0,05 kg/lun*pers.

Orez 0,5 kg/lun*pers.

Cacaval 0,4 kg/lun*pers.

2. Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n U.E. Datorit faptului, c nevoile de consum sunt satisfcute n funcie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural i preferinele de zon, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezint astfel.

Cereale total n echivalent fin 70 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 34 kg./an*pers.

Cartof 71 kg/an*pers

Legume 82 kg/an*pers

Fructe 91 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt 104 litri/an*pers.

Unt 6 kg/an*pers.

Branzeturi 11 kg/an*pers.

3. Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problem deosebit de dificil, ca urmare a influenelor diferiilor factori, ntre care diversitatea i mobilitatea nevoilor de consum, cat i marea varietate de satisfacere a acestora joac un rol esenial.

Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice, core mbrac forma unor raii alimentare, acestea sunt influenate de varst , sex, ocupaie, mediu, tradiie. etc. i se pot exprima n calorii sau n uniti de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutriionitii au fcut numeroase studii i cercetri in domeniul marketingului, cercetri care privesc consumul alimentar, elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.

Aceste norme cuprind:

Cereale total n echivalent fin 130 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase 35 kg./an*pers.

Cartof 80 kg/an*pers

Legume 165 kg/an*pers

Carne i preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat 20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt 180 litri/an*pers.

Ou 250 kg/an*pers.

2). Factorii de influenta a nevoii si cererii de consum

Nevoia i cererea de consum pentru produsele agricole i agroalimentare este influenat de o serie de factori, acetia influennd difereniat pe fiecare n funcie de importana lor pentru consumator.

Pentru o mai bun exemplificare toi factorii ambiani care influieneaz marimea nevoilor si cererii de consum au fost grupai n trei grupe mari, i anume:

Factori demografici: acesti factori sunt reprezentai de:

Numrul populaiei,

Varst, Sexul (diferenierile sunt att de ordin calitativ ct i cantitativ), Marimea familiei i structura pe grupe de varsta si pe sexe Natura ocupatiei, Gradul de calificare si de instruire a cumparatorilor, Mediul de resedinta (urban sau rural), Specificul si traditia consumului local, etc.Factori psihologici: acesti factori sunt reprezentai de:

Motivatia pentru care consumatorul cumpara un anumit produs,

Impresia pe care consumatorul si-o face pentru un anumit produs,

Dorinta pentru a-si safisface nevoile,

Timpul zilei,

Perioada anului (exemplu: pestele de Buna Vestire, mielul de Pate), etc.

Factori sociologici: acesti factori sunt reprezentai de:

Grupuri de referinta,

Modificarea familiei

Clasa sociala

Caracteristicile gospodariei

Disponibilitatea produsului

Mentaliratea consumatorilor.

Factorii psihologici si sociologici pot influienta intr-o mai mica masura nevoia si cererea de consum.

Actiunea acestora este in stransa concordanta cu factorii economici. Astfel, cunoasterea influentei acestora este necesara, in procesul de cumparare a produselor putandu-se descoperi o multitudine de caractere, anumite atitudini a consumatorilor etc. Se are in vedere caracterul particular al fiecarui individ natura sa psiologica, gradul de instruire etc.

Legatura dintre inclinatiile impulsurile particulare si nevoia si cererea de consum efectiva, se realizeaza prin marimea veniturilor individuale.

Influienta factorilor sociologici asupra nevoii si cererii de consum rezulta prin faptul ca oamenii traiesc in societate.

Preferintele consumatorilor sunt diferite si datorita mediului social, gradului de receptivitate a fiecarui individ la influentele din afara colectivitatii.

O influenta destul de mare asupra preferintelor consumatorilor o poate avea: presa, televiziunea, radioul, cat si legatura directa cu ceilalti indivizi (prieteni, familie, colegi, amici). Urbanizarea, anonimatul,influenta puternica a mediului si gradul relativ inalt de adaptare a consumatorului sunt factori care pot determina o anumita evolutie atat a nevoii si cererii de consum cat si a formelor de manifestare a acestora.

Masurarea influentei factorilor psihologici, demografici, sociologici si economici este destul de dificila, de aceea se apeleaza la metode statistico-matematice cat si la unele metode specifice acestor factori.

3). Aspecte concrete privind evoluia elasticitii cererii de consum la principalele priduse agroalimentare.

Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care consumatorii le achizitioneaza prin intermediul pietei, ea se manifesta diferit de la sezon la sezon. In procesul manifestarii ei pe piata cererea este influientata de o multitudine de factori.

Satisfacerea nevoilor de consum presupune realizarea a doua mari conditii:

Obiectul cererii de consum, ceea ce presupune existenta unei anumite oferte de produse agricole si agroalimentare,

Solvabilitatea cererii de consum , respectivexistenta unei puteri de cumparare corespunzatoare.

Cererea de consum apare ca o expresie a consumului putandu-se identifica cu un consum potential. Raportul dintre consum si nevoile de consum este de includere, cererea fiind o parte a nevoilor de consum.

Cererea de consum pentru produsele agricole si agroalimentare prezinta o serie de trasaturi caracteristice dintre care:

1. Cea mai mare parte a productiei agricole este destinata pietei de alimente, iar o alta parte este utilizata ca materie prima pentru unele ramuri industriale, formand piata materiilor prime,

2. Obiectul cererii de consum il formeaza produsele agricole si agroalimentare, care sunt reduse ca numar, sunt dispersate teritorial, sezoniere, putin evoluate, heterogene si perisabile,

3. Prezinta anumite limite generate de limitele fiziologice ale ale consumului populatiei,

4. Este o cerere de consum permanenta, repetabila pentru produsele de baza,

5. Este o cerere de consum curenta, cu caracter ferm de regula crescatoare.

Modificarea cererii de consum in functie de anumiti factori de influienta poarta denumirea de elasticitatea cererii de consum.

Veniturile consumatorilor- principalul factor de influenta asupra cerereii de consum. Cea mai mare pondere a veniturilor consumatorilor se utilizeaza pentru satisfacerea necesitatilor de consum de prim ordin. Cresterea lor va determina si o anumita crestere a cererii de consum, raport ce se va mentine pana la un anumit punct. Cresterea in continuare a veniturilor poate avea influenta asupra orientarii cererii de consum pentru unele produse de marca care, pana la un anumit nivel al veniturilor erau inaccesibile in mod curent anumtor categorii de consumatori.

Elasticitatea cererii de consum se masoara cu ajutorul coeficienilor de elasticitate, care au fost introdusi in anul 1890, in Italia de catre Alfred Marshall. Coeficientii de elasticitate sunt indicatori cifrici care exprima modificatile procentuale ale cererii de consum in functie de modificarile procentuale ale pretului produsului sau ale veniturilor consumatorilor.

Veniturile si preturile influenteaza cererea agregata pentru o marfa, realizandu-se functia simplificata a cereii pe locuitor:

Qc = f(V, Pp, P1 , Pn)

In care:

Qc cererea de consum pe locuitor;

V media veniturilor pe locuitor;

Pp pretul produsului analizat;

P1 , Pn preturile pentru alte produse.

Coeficientul de elasticitate in functie de venit se calculeaza dupa relatia:

In care:

Exv coeficient de elasticitate in functie de venit;

X0 nivelul venitului consumatorului in perioada de baza;

Y0 nivelul cheltuielilor pentru produsul sau produsele agricole si agroalimentare in perioada de baza;

Ax, Ay modificarea venitului sau cheltuielilor in perioada de referinta fata de perioada de baza.

Cererea de consum in functie de evolutia venitului consumatorilor poate fi :

Elastica, cand coeficientul de elasticitate este supeaunitar, la o crestere a venitului cu 1.0%, cererea de consum avand o modificare superioara,

Inelastica, cand coeficientul de elasticitate este sub unitar, la o crestere a venitului cu 1%, cererea de consum avand o modificare inferioara,

Unitara, cand coeficientul de elasticitate este egal cu 1, la o crestere a venitului cu 1%, cererea de consum avand o modificare tot de 1%.

Elasticitatea cererii de consum poate avea si alte forme : infinita, negatva, negativa foarte mare, nula, pozitiva foarte mare.

Coeficientul de elasticitate se poate diviza in alti doi coeficienti, care exprima separat modificarea cererii de consum pe seama cantitatii de produs (Exq) si pe seama calitatii produsului (Exc).

In care:

q0, q1 cantitatea achizitionata in perioada de referinta, respectiv in perioada de baza,

p0, p1 pretul mediu in perioada de referinta, respectiv in perioada de baza,

Aq, Ap modificarea cantitatilor achizitionate sau a preturilor in perioada de referinta fata de perioada de baza.

In perioada 1992-1994, la familiile de salariati din Romania, comparativ cu anul 1991 cererea de consum la principalele produse agricole si agroalimentare a fost inelastica, cu exceptia laptelui, la care coeficientii de elasticitate au fost supraunitari (Tab 2).

La familiile de tarani in 1994 fata de 1990, veniturile reale medii lunare pe o persoana au scazut cu 58.4%, desi veniturile nominale au crescut de 29 de ori. La produsele care sunt cumparate in mod obisnuit de pe piata (zahar, grasimi, bauturi alcoolice) cererea de consum a fost rigida (Tab 3).

Nivelul preturilor produselor agricole si agroalimentare poate determina cresterea, limitarea sau restrangerea cererii de consum. Raportul dintre venit si cerere privit prin intermediul preturilor, exprima solvabilitatea cererii de consum, respectiv puterea de cumparare a populatiei.

La unele produse agricole si agroalimentare, in conditiile cresterii preturilor la unele dintre ele este posibil ca, cererea de consum sa nu scada, cel mult pot avea loc anumite orientari spre alte produse.

Masurarea elasticitatii cererii de consum in functie de pret se realizeaza tot cu ajutorul coeficientilor de elasticitate, astfel:

In care:

`Exp coeficientul de elasticitate in functie de pret,

Ay modificarea cheltuielilor privind cererea de consum,

Ap modificarea pretului produsului agricol sau agroalimentar.

Dependenta cerereii de consum fata de pret se caracterizeaza, printr-o elasticitate negativa care difera de la un produs la altul.

Se poate determina si coeficientul de elasticitate mixta sau transversala in cazul modificarii cererii de consum fata de un produs, ca urmare a schimbarilor intervenite in nivelul pretului altui produs cu care se afla in relatie de substituire sau asociere. Acest tip de elasticitate exprima modificarea cererii de consum a unui produs, cand pretul altui produs creste cu un procent.

Elasticitatea cererii de consumj la produsele agricole si agroalimentare in functie de pret, la famiile de salariati, indica o cerere inelastica pentru toate grupele de produse, cu exceptia cartofilor,care in 1994 au fost perceputi de consumatori ca o marfa de calitate inferioara (Tab 4).

La famiile de tarani, elasticitati relativ ridicate se observa la produsele de morarit si panificatie, carne si produse din carne, oua, in timp ce, la zahar si grasimi elasticitatea a fost rigida (Tab 5).

Tab 2

Elasticitatea cererii de consum a principalelor produse agricole si agroalimentare, in functie de veniturile reale la famiile de salariati din Romania

Specificare199219931994

Cereale si produse din cereale0.4580.4610.577

Carne si produse din carne0.7120.6570.923

Peste si produse din peste0.2420.6200.133

Grasimi 0.4260.1020.324

Lapte 0.7161.1351.083

Branzeturi si smantana0.7120.6180.646

Oua0.8500.7380.877

Tab 3

Elasticitatea cererii de consum la principalele produse agricole si agroalimentare, in functie de veniturile banesti reale ale familiilor de tarani din Romania

Specificare199219931994

Cereale si produse din cereale2.1661.4541.452

Carne si preparate din carne 1.3591.1781.325

Grasimi 0.2730.0260.262

Lapte 0.8750.9090.905

Zahar 0.286-0.1020.118

Cartofi 2.1710.9960.846

Bauturi alcoolice0.1800.3820.372

Tab 4

Elasticitatea cererii de produse agricole si agroalimentare fata de preturile reale la famiile de salariati din Romania

Specificare199219931994

Produse de morarit si panificatie -0.237-0.219-0.280

Cartofi-0.192-0.1300.123

Grasimi -0.847-0.052-0.135

Carne si produse din carne-0.313-0.374-0.507

Lapte -0.158-0.378-0.464

Oua-0.423-0.527-0.504

Zahar-0.0200.020-0.156

Tab 5

Elasticitatea cererii de produse agricole si agroalimentare fata de preturile reale la famiile de tarani din Romania

Specificare199219931994

Produse de morarit si panificatie -1.296-0.811-0.799

Cartofi-1.3023.7060.778

Grasimi -0.428-0.015-0.126

Carne si produse din carne-0.706-0.763-0.811

Lapte -0.247-0.373-0.446

Oua-0.824-0.880-0.827

Zahar-0.163-0.052-0.066

BIBLIOGRAFIE

1. Aurel Chiran, Elena Gndu, Aurel Banu, Elena-Adina Ciobotaru Marketing Agroalimentar teorie si practica, 2002;

2. Branza A. Nica T Elemente de Marketing, Univ. Al.I.Cuza, 1976:

3. Chiran A., Gindu Elena Marketing Agrar, Iasi, 1997;

4. Chiran A., Gindu Elena, Stefan G. Piata produselor agricole si agroalimentare, Editia Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 1999;

EMBED PBrush

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

_1110145715.unknown

_1110145717.unknown

_1110141882.unknown

_1110142853.unknown

_1110143897.unknown

_1110142781.unknown