statul naţional român modern: de la proiect politic la...
TRANSCRIPT
Statul Naţional Român Modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)
1. Tudor Vladimirescu şi
Domniile pământene.
Regulamentele Organice şi
Domniile Regulamentare.
Anul 1848
Generalităţi
• Statul român a fost conceput ca un proiect politic
de către intelectuali, încă din secolul al XVIII-lea.
El s-a raportat la realităţile interne şi la cele
internaţionale şi a avut o importanta conotaţie
internaţională
• Contestarea domniilor fanariote s-a făcut prin
pamflete şi memorii în contextul Problemei
Orientale şi a impunerii protectoratului religios
rusesc. Se doreau reforme: administrative,
instituţionale, comerciale, educaţionale, drepturi
şi libertăţi cetăţeneşti
• Se dorea instituirea unui regim
monarhic, condus de un domn.
• Unii domni fanarioţi au adoptat
reforme, dar instabilitatea domniei a
făcut ca ele să fie ineficiente
Revoluţia lui Tudor Vladimirescu(1821)
• La începutul sec. XIX în Europa are loc un
proces de radicalizare politică.
• 1820-1821- 3 boieri munteni gândesc
organizarea unei răscoale, conducerea
încredinţând-o lui Vladimirescu. El s-a aliat cu
societatea secretă grecească ETERIA în scopul
îndepărtării dominaţiei otomane. El va conduce
Ţara Românească câteva luni
• Documentul de bază al revoluţiei este Cererile norodului românesc, în care sunt prevăzute reforme, limitarea abuzurilor fanarioţilor. A avut valoare de Constituţie
• Mişcarea lui Vladimirescu este înăbuşită de intervenţia armată
• În 1822 se revine la domniile pământene ( Grigore Dim. Ghica în Ţara Românească şi Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova)
• Instituţiile statului nu se modifică până la Regulamentele Organice (1831-1832). Boierimea reformatoare redactează nenumărate proiecte care vizau modernizarea internă.
• Prin Tratatul de la Adrianopol- 1829- se consacra individualitatea politică a Ţării Româneşti, se instituia protectoratul rusesc şi se reorganiza administraţia.
• Tudor Vladimirescu (1780 - 1821) a fost conducătorul revoluţiei de la 1821.
• S-a născut în satul Vladimiri (Gorj), dintr-o familie de moşneni. A învăţat carte şi limba greacă în casa boierului aromân Ioniţă Glogoveanu, din Craiova, care a făcut din inteligentul şi destoinicul băiat administrator de moşie şi care l-a întrebuinţat în afacerile de negoţ, mai ales la exportul de vite.
• Tudor Vladimirescu şi-a constituit o avere prin cumpărare de pământ, făcând comerţ pe cont propriu. S-a emancipat din slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor - armată cu obligaţii semipermanente - şi participă la războiul ruso-turc din 1806 - 1812, recompensat de oficialităţile ruse cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir, clasa a III-a.
• În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloşani, adică administrator al unui district de munte, funcţie pe care o va deţine până în 1820. În perioada 14 iunie-26 decembrie 1814 a efectuat o călătorie la Viena, în perioada Congresului de Pace de la Viena (1814-1815), pentru a lichida moştenirea soţiei lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ioniţă Glogoveanu), decedată la Viena, şi pentru a-i aduce în ţară fetiţa.
• După eşecul revoluţiei, conducătorii eteriştilor
pun la cale un complot pentru a-l îndepărta.
Ridicat prin trădare de la Goleşti la 21 mai,
Tudor a fost ucis de şefii eteriştilor la
Târgovişte, în noaptea de 27 spre 28 mai,
învinuit probabil de colaborare cu otomanii
împotriva eteriştilor, fapt pe care istoria nu l-a
confirmat niciodată. L-a avut ca dusman pe
redutabilul Locotenent-colonel Dimitrie
Papazoglu, decorat la Paris de Alexandre III
pentru merite deosebite in executarea de harti
militare.
Evaluare- răspundeţi prin Da/Nu
• Tudor Vladimirescu a fost conducătorul
revoluţiei de la 1821.
• Revoluţia de la 1821 dorea păstrarea
domniilor fanariote.
• Eteria condusă de Tudor Vladimirescu a
acordat ajutor mişcării românilor.
• Cererile norodului românesc nu conţinea
reforme
Evaluare- grilă
1. Ultimul domn fanariot în Ţara Românească a fost:
a) Alexandru Ipsilanti; b) Alexandru Şuţu; c) Tudor Vladimirescu
2. Societatea Eteria reprezenta:
a) Mişcarea românilor; b) mişcarea albanezilor; c) mişcarea grecilor
3. Tudor Vladimirescu a fost ucis la:
a) Bucureşti; b) Târgovişte; c) Cloşani
• 1. 1822............................a)1814-1815
• 2. Adrianopol...................b) Târgovişte
• 3. Congres Viena.............c) vătaf de plai
• 4. 27-28 mai 1821............d) reforme
• 5. Tudor Vladimirescu.......e) 1829
• 6. Domni fanarioţi.............f) Al. Ipsilanti
• 7. boieri intelectuali.........g) domnii pământene
• 8. Eteria..........................i) Constantinopol-Fanar
• 9. 1831
Regulamentele Organice
• Au intrat în vigoare în 1831-1832
• Conţin reguli pentru organizarea puterii statului, norme administrative, financiare, civile
• Separarea puterilor în stat- marchează începutul parlamentarismului în România
– Adunarea Obştească, adoptă legi
– Domn, pe viaţă, cu iniţiativă legislativă
– Sfatul Domnesc, alcătuit din miniştri
Domnii regulamentari
• În 1834 au fost numiţi:
• Alexandru Ghica în Ţara Românească, înlocuit apoi cu Gh. Bibescu
• Mihail Sturdza în Moldova
Anul 1848
• Revoluţia română se înscrie în valul de mişcări
revoluţionare care a cuprins Europa în acel
moment
• În Moldova şi Ţara Românească revoluţia este
opera intelectualilor paşoptişti: boieri din clasa
mijlocie care studiaseră în străinătate şi cunoşteau
realităţile europene. Ei erau adepţii modernizării şi
erau ataşaţi naţiunii
• Evenimentele revoluţionare au început în Moldova
în martie 1848, Petiţia Proclamaţie cerea alegeri
libere, desfiinţarea cenzurii, stoparea corupţiei.
• Revoluţionarii sunt arestaţi şi exilaţi, dar au
continuat din exterior acţiunile
• În Ţara Românească, până în septembrie
1848 revoluţionarii conduc printr-un guvern,
numit “locotenenţă domnească”. Programul lor
avea la bază Proclamaţia de la Islaz (iunie
1848) care prevedea: drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti, organizarea mecanismului de stat,
suveranitatea poporului, responsabilitatea
domnului, împroprietărirea ţăranilor
DREPTATE FRĂŢIE
DREPTATE FRĂŢIE
•V.
Alecsandri
•M. Kogălniceanu
•Christian
Tell
•Gh. Magheru
•I.H. Rădulescu
•Avram Iancu
•Simion Bărnuţiu
•Timotei Cipariu
•N. Bălcescu
Evaluare- răspundeţi prin Da/Nu
• 1. Mişcarea generală europeană a fost
cauza Revoluţiei de la 1848
• 2. Nicolae Bălcescu a fost un revoluţionar din
Moldova
• 3. Revoluţia din Ţara Românească a fost
încununată de succes
• 4. Locotenenţa domnească este o denumire
pentru guvern
Evaluare- grilă
1. Revoluţia Română de la 1848 a fost opera:
a) Boierimii ; b) domnitorilor; c) ţăranilor
2. Proclamaţia de la Islaz prevedea:
a) Împroprietărirea ţăranilor; b) responsabilitatea ministerială; c) suzeranitatea Porţii Otomane
3. Petiţia Proclamaţie a fost adoptată în:
a) Transilvania şi Moldova; b) Ţara Românească; c) Moldova
• 1. Avram Iancu................a)Petiţia Proclamaţie
• 2. M. Kogalniceanu..........b) Moldova
• 3. martie 1848..................c) Transilvania
• 4. 1831-1832....................d) Constituţie
• 5. Gh. Bibescu.............e) Regulamente Organice
• 6. Proclamaţia de la Islaz....f) Ţara Românească
• 7. 1834
3. Unirea Principatelor Române. Alexandru Ioan Cuza. Regatul României:
Carol I şi Ferdinand
• În 1849, Rusia şi Turcia semnează
Convenţia de la Balta Liman, în urma căreia
se reintroduc domniile regulamentare, se
sporeşte autoritatea domnului (numit de ţar şi
de sultan pe o perioadă de 7 ani). Adunările
Obşteşti sunt înlocuite cu Divanuri
• Domnitorii:
• GRIGORE AL. GHICA – Moldova
• BARBU ŞTIRBEY- Ţara Românească
• Au domnit până în 1856 şi au permis mişcarea revoluţionară unionistă
• Tratatul de la Paris (1856) a stabilit autonomia Principatelor care erau puse sub garanţia colectivă a Marilor Puteri europene. Au fost convocate Adunările Ad-Hoc care aveau drept scop consultarea românilor asupra viitoarei organizări a ţăriilor lor.
• Convenţia de la Paris (1858) a ţinut cont de dorinţele românilor. Se menţine suzeranitatea otomană şi garanţia Marilor Puteri
• Ţara Românească şi Moldova devin Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei conduse de câte un domn numit pe viaţă. Puterea legislativă aparţinea domnitorilor alături de Comisia Centrală de la Focşani.
• Guvernul era compus din miniştri
responsabili în faţa domnului
• Instituţiile comune erau : Comisia
Centrală şi Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie
• Erau garantate drepturile şi libertăţile
cetăţeneşti
• Votul era cenzitar
Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)
• Este ales în Moldova (5 ianuarie) şi Ţara Românească (24 ianuarie) în 1859.
• http://www.trilulilu.ro/georgerdv/aaeec8b5449708
• Domnia sa poate fi împărţită în 3 perioade:
• 1859-1861- consolidarea unirii
• 1862-1864- reforme
• 1864-1866- guvernare autoritară
• În 1864 se adoptă Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris şi o nouă lege electorală, în urma loviturii de stat din 2 mai. Creştea puterea domnului iar Parlamentul devine bicameral prin apariţia Senatului
• Cele mai importante legi ale lui Cuza:
– Legea Rurală (1864)
– Legea Instrucţiunii Publice
– Legea organizării judecătoreşti
– Codul Civil
– Codul Penal
În 1866 Cuza abdică datorită opoziţiei politice.
Evaluare1/ Raspundeţi prin Da/Nu
• 1. Domnii regulamentari au permis activitatea
unionistă în Principate.
• 2. Adunările Ad-Hoc din Ţara Românească şi
Moldova nu doreau unirea.
• 3.Convenţia de la Paris a fost Constituţia
Principatelor Unite până în 1864.
• 4. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a
însemnat o încălcare a prevederilor Convenţiei de
la Paris.
Evaluare 2/ Grilă
1. Convenţia încheiată la Balta Liman în 1849 prevedea pentru domnie o perioadă de:
a)7 ani; b) 5 ani; c) fără termen
2.Cuza a fost ales domnitor în Ţara Românească la data de:
a) 5 ianuarie 1859; b) 5 ianuarie 1858; c) 24 ianuarie 1859.
3. În perioada 1864-1866 Cuza a condus:
a)autoritar; b) democratic; c) regulamentar.
Evaluare 3/ Asociaţi datei, evenimentul corespunzător
• Ianuarie 1859
• Mai 1864
• Februarie 1866
• 1864
• 1859-1861
• 1856
• 1858
Carol I (1866-1914)
• După Cuza este adus la conducere un principe străin: Carol de Hohenzollern Siegmaringen (proclamat domn la 10 mai 1866)
• În 1866 este adoptată prima Constituţie românească care proclamă un regim de monarhie parlamentară şi a fost valabilă până în 1923
• Apar partidele politice: PNL (1875) şi Partidul Conservator (1880) . Cele două au alternat la guvernare
• În 1877-1878 România îşi obţine independenţa
şi redobândeşte Dobrogea
• În 1881 România devine Regat
• Sunt adoptate legi importante:
– În învăţământ
– În armată
– Apare Banca Naţională a României
– În agricultură
– Votul rămâne cenzitar
Evaluare1/ Raspundeţi prin Da/Nu
• În urma abdicării lui Alexandru Ioan Cuza, este adus în ţară principele Carol Ludovic de Hohenzollern.
• Parlamentul l-a proclamat pe Carol I ca domnitor al României în aprilie 1866.
• Constituţia din 1866 proclama monarhia absolutistă în România.
• România devine regat în 1881
• Dobrogea revine la ţară printr-un tratat încheiat cu Imperiul Otoman.
Evaluare 2/ Ordonaţi cronologic următoarele evenimente
1. Prima Constituţie a României
2. Adunările Ad-Hoc hotărăsc Unirea Principatelor
3. Parlamentul l-a proclamat domnitor al României
pe Carol
4. Apariţia Partidului Conservator
5. Războiul pentru Independenţă
6. România devine Regat
7. Apariţia Partidului Naţional Liberal
Evaluare 3/ Enumeraţi:
• 3 legi adoptate în timpul lui Cuza
• 3 legi adoptate în timpul lui Carol I
• 3 revoluţionari paşoptişti
• 2 partide politice româneşti din
secolul al XIX-lea
Ferdinand (1914-1927)
• Era nepotul de frate al lui Carol I
• În timpul său România participă la PRM şi se
realizează Marea Unire (1918)
• 1923 este adoptată Constituţia României
Întregite
• Reforme:
– Agrară (1921)
– Electorală (1918, 1926)
Să ne reamintim !
•UNIREA
BASARABIEI
CU
ROMÂNIA
•27 martie
1918
•UNIREA
BUCOVIN
EI CU
ROMÂNIA
•28
noiembri
e 1918
•UNIREA
TRANSILVA
NIEI CU
ROMÂNIA
•1
decembrie
1918
Documente 1.
“În numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara:
Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu
Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechei Moldove,
În puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi înainte si pentru
totdeaunase uneste cu mama sa România”
Documente 2.
• Congresul general al Bucovinei,intrunit azi,joi,15/28 noiembrie 1918,in sala sinodala din Cernauti: NOI,CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI,intrupand suprema putere a tarii si fiind investiti singuri cu putere legiuitoare,in NUMELE SUVERANITATII NATIONALE HOTARIM: UNIREA NECONDITIONATA SI PENTRU VECIE A BUCOVINEI ,IN VECHILE EI HOTARE PANA LA CEREMUS,COLACIN SI NISTRU SI REGATUL ROMANIEI.
Documente 3.• "I. ADUNAREA NAŢIONALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR DIN
TRANSILVANIA, BANAT Şl TARA UNGUREASCĂ, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-lulia, în 1 DECEMBRIE 1918, DECRETEAZĂ UNIREA ACELOR ROMÂNI Şl A TUTUROR TERITORIILOR LOCUITE DE DÂNŞII CU ROMÂNIA. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. ADUNAREA NAŢIONALĂ rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român Adunarea Naţională proclamă următoarele:
1. Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare.Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie
prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării, în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egala îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.
• http://www.trilulilu.ro/ABBAfan/bde89894
9cf160
• http://www.trilulilu.ro/Soldatino/e794c827f
366fd