Statul Naţional Român Modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)

1. Tudor Vladimirescu şi Domniile pământene. 2. Regulamentele Organice şi Domniile Regulamentare.3. Anul 1848

1.Revoluţia lui Tudor Vladimirescu(1821)

•La începutul sec. XIX în Europa are loc un proces de radicalizare politică. •1820-1821-3 boieri munteni gândesc organizarea unei răscoale, conducerea încredinţând-o lui Vladimirescu. El s-a aliat cu societatea secretă grecească ETERIA în scopul îndepărtării dominaţiei otomane. El va conduce Ţara Românească câteva luni.

Documentul de bază al revoluţiei este Cererile norodului românesc, în care sunt prevăzute reforme, limitarea abuzurilor fanarioţilor. A avut valoare de Constituţie . •Mişcarea lui Vladimirescu este înăbuşită de intervenţia armată •În 1822 se revine la domniile pământene ( Grigore Dim. Ghica în Ţara Românească şi Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova) •Instituţiile statului nu se modifică până la Regulamentele Organice (1831-1832). Boierimea reformatoare redactează nenumărate proiecte care vizau modernizarea internă. •Prin Tratatul de la Adrianopol-1829-se consacra individualitatea politică a Ţării Româneşti, se instituia protectoratul rusesc şi se reorganiza administraţia.

După eşecul revoluţiei, conducătorii eteriştilor pun la cale un complot pentru a-l îndepărta. Ridicat prin trădare de la Goleştila 21 mai, Tudor a fost ucis de şefii eteriştilor la Târgovişte, în noaptea de 27spre 28 mai, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriştilor,

fapt pe care istoria nu l-a confirmat niciodată.

2.Regulamentele Organice

Au intrat în vigoare în 1831-1832

•Conţin reguli pentru organizarea puterii statului, norme administrative, financiare, civile

•Separarea puterilor în stat-marchează începutul parlamentarismului în România–Adunarea Obştească, adoptă legi

–Domn, pe viaţă, cu iniţiativă legislativă

–Sfatul Domnesc, alcătuit din miniştri

1Domnii regulamentariÎn 1834 au fost numiţi:•Alexandru Ghica în Ţara Românească, înlocuit apoi cu Gh. Bibescu •Mihail Sturdza în Moldova

3.Anul 1848

•Revoluţia română se înscrie în valul de mişcări revoluţionare care a cuprins Europa în acel

moment

•În Moldova şi Ţara Românească revoluţia este opera intelectualilor paşoptişti: boieri din clasa mijlocie care studiaseră în străinătate şi cunoşteau realităţile europene. Ei erau adepţii modernizării şi erau ataşaţi naţiunii

•Evenimentele revoluţionare au început în Moldova în martie 1848, Petiţia Proclamaţie cerea alegeri libere, desfiinţarea cenzurii, stoparea corupţiei.

Revoluţionarii sunt arestaţi şi exilaţi, dar au continuat din exterior acţiunile

•În Ţara Românească, până în septembrie 1848 revoluţionarii conduc printr-un guvern, numit “locotenenţă domnească”. Programul lor avea la bază Proclamaţia de la Islaz (iunie 1848) care prevedea: drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, organizarea mecanismului de stat, suveranitatea poporului, responsabilitatea domnului, împroprietărirea ţăranilor

4. Unirea Principatelor Române. Alexandru Ioan Cuza. Regatul României: Carol I şi Ferdinand

În 1849, Rusia şi Turcia semnează Convenţia de la Balta Liman,în urma căreia se reintroduc domniile regulamentare, se sporeşte autoritatea domnului (numit de ţar şi de sultan pe o perioadă de 7 ani). Adunările Obşteşti sunt înlocuite cu Divanuri•Domnitorii:

•GRIGORE AL. GHICA –Moldova •BARBU ŞTIRBEY-Ţara Românească •Au domnit până în 1856 şi au permis mişcarea revoluţionară unionistă

2

Tratatul de la Paris (1856) a stabilit autonomia Principatelor care erau puse sub garanţia colectivă a Marilor Puteri europene. Au fost convocate Adunările Ad-Hoccare aveau drept scop consultarea românilor asupra viitoarei organizări a ţăriilor lor.

•Convenţia de la Paris (1858) a ţinut cont de dorinţele românilor. Se menţine suzeranitatea otomană şi garanţia Marilor Puteri.

•Ţara Românească şi Moldova devin Principatele Unite ale Moldovei şi Valahieiconduse de

câte un domn numit pe viaţă. Puterea legislativă aparţinea domnitorilor alături de Comisia

Centrală de la Focşani.Guvernul era compus din miniştri responsabili în faţa domnului •Instituţiile comune erau : Comisia Centrală şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie •Erau garantate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti •Votul era cenzitar

Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) Este ales în Moldova (5 ianuarie) şi Ţara Românească (24 ianuarie) în 1859. Domnia sa poate fi împărţită în 3 perioade: •1859-1861-consolidarea unirii •1862-1864-reforme •1864-1866-guvernare autoritară

În 1864 se adoptă Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris şi o nouă lege electorală, în urma loviturii de stat din 2 mai. Creştea puterea domnului iar Parlamentul devine bicameral prin apariţia Senatului.

•Cele mai importante legi ale lui Cuza:–Legea Rurală (1864)

–Legea Instrucţiunii Publice

–Legea organizării judecătoreşti

–Codul Civil

–Codul Penal În 1866 Cuza abdică datorită opoziţiei politice.

Carol I (1866-1914)•După Cuza este adus la conducere un principe străin: Carol de Hohenzollern Siegmaringen (proclamat domn la 10 mai 1866)

3

•În 1866 este adoptată prima Constituţie românească care proclamă un regim de monarhie parlamentară şi a fost valabilă până în 1923

•Apar partidele politice: PNL (1875) Partidul Conservator (1880) . Cele două au alternat la guvernare

În 1877-1878 România îşi obţine independenţa şi redobândeşte Dobrogea•În 1881 România devine Regat •Sunt adoptate legi importante: –În învăţământ –În armată –Apare Banca Naţională a României –În agricultură –Votul rămâne cenzitar

Ferdinand (1914-1927)•Era nepotul de frate al lui Carol I •În timpul său România participă la PRM şi se realizează Marea Unire (1918) •1923 este adoptată Constituţia României Întregite •Reforme: –Agrară (1921) –Electorală (1918, 1926)

UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA•27 martie 1918 UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA•28 noiembrie 1918 UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA 1 decembrie 1918

4