1

Curs 2

1. Ce este statistica?

2. Concepte de bază utilizate în statistică

3. Scale de măsurare a datelor statistice

1) Statistica este ştiinţa care se ocupă cu:

- obţinerea datelor

- agregarea, centralizarea, sistematizarea datelor

- prelucrarea datelor şi calculul indicatorilor specifici

- interpretarea, analiza rezultatelor obţinute

- fundamentarea deciziilor pe baza rezultatelor obţinute

2) Populaţia statistică (colectivitatea generală sau totală) = reprezintă totalitatea

elementelor de aceeași natură, care au trăsături esențiale comune și care sunt supuse unui

studiu statistic.

Exemple: mulțimea facturilor emise de o firmă în luna anterioară, mulțimea creditelor

acordate de o bancă într-un an, mulțimea consumatorilor de ciocolată albă

Populațiile statistice sunt finite prin delimitarea în spațiu, timp și ca formă

organizatorică.

N = volumul populaţiei statistice, numarul elementelor din această mulţime

Eşantionul (colectivitatea parţială) = reprezintă o submulțime a populației statistice

constituită printr-un procedeu aleator de selecție și care are proprietatea că este reprezentativă

pentru populația analizată.

n = volumul eşantionului (n<N)

Eșantionul este reprezentativ dacă reproduce structura populației statistice pentru

principalele caracteristici de interes.

Unitatea statistică = reprezintă un element al populației statistice, purtător al unui

nivel pentru fiecare caracteristică pentru care se înregistrează date (pot fi simple sau

complexe).

Variabila (caracteristica) statistică = reprezintă acea trăsătură, însușire, proprietate

comună tuturor unităților statistice și care variază ca nivel sau valoare de la o unitate statistică

sau alta.

Clasificarea variabilelor statistice

Variabilele statistice se clasifică în funcţie de:

a) modul de exprimare în variabile calitative (nenumerice) şi variabile cantitative

(numerice)

Variabilele statistice calitative (nenumerice) se clasifică în funcţie de modul de

variaţie în variabile discrete şi continue.

2

Variabilele aleatoare discrete se obțin în urma unui proces de numărare și sunt puse în

corelație cu .

Variabilele aleatoare continue se obțin în urma unui proces de măsurare și sunt puse

în corelație cu , pot lua orice valoare într-un anumit interval dat.

b) numarul de raspunsuri pot fi alternative sau liniare şi nealternative cu mai mult de

două variante de răspuns

Orice variabilă nealternativă poate fi transformată într-o variabilă alternativă printr-un

proces de dihotonizare.

Pentru anumite variabile nenumerice, în procesul de obţinere şi agregare a datelor se

utilizează etichetele numerice.

Datele statistice pot fi:

- univariate (se inregistrează o singură variabilă pentru toate variabilele

statistice)

- bivariate (se inregistrează două variabile ce pot fi analizate separat şi în

legatură una cu cealaltă)

- multivariate (se referă la mai mult de două variabile statistice ce pot fi

analizate separat și în legătură una cu cealaltă)

Din punct de vedere cronologic, datele statistice pot fi:

de tip “profil”

de tip “serii de timp”

de tip “panel”

Datele de tip “profil” reprezintă tăieturi informaționale transversale în raport cu axa

timpului, adică reprezintă măsurători efectuate la un moment dat asupra mai multor unități

statistice.

Datele de tip “serii de timp” reprezintă măsurători efectuate la momente de timp

succesive asupra unei anumite unități statistice.

Datele de tip “panel” (eşantion fix) reprezintă o combinație dintre cele două tipuri de

date descrise anterior.

Toate datele statistice se măsoară pe o anumită scală. În funcție de tipul scalei se pot

prelucra datele.

3) Scale de măsurare a datelor statistice a. Scala nominală

b. Scala ordinală

c. Scala de intervale

d. Scala de raport

Scala nominală şi scala ordinală sunt pentru variabile calitative (nenumerice) iar scala

de intervale şi scala de raport sunt pentru variabile cantitative (numerice).

3

Cele 4 scale ordonate de la cea mai slabă la cea mai puternică, scala nominală permite

cele mai puține prelucrări iar scala de raport le permite pe toate.

Scala nominală clasifică unitățile statistice în grupe ai căror membri diferă după

varianta de răspuns. Este cea mai slabă formă de măsurare, deoarece nu se pot face diferențe

între clase și nici nu se pot ordona categoriile (exemplu: profesia).

Scala ordinală este utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative ale căror variante

de răspuns pot fi ordonate (exemplu: nivelul studiilor).

Scala de intervale este prima scală numerică și permite interpretarea ordinii notării

valorilor pe scală și a diferențelor dintre ele. Intervalele dintre categorii sunt egale şi pe

această scală nu există nivelul 0 absolut.

Scala de raport (numerică) se utilizează pentru variabile numerice și permite utilizarea

celor 4 operatori de bază (“+”,”-“,”*”,”/”) pentru valorile variabilelor.