starea de · 2017-05-04 · din punct de vedere metodologic, lucrarea constituie o analiză...

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației României 2016

Autor coordonator: Dr. Maria Alexandra Cucu Autori: Dr. Constantina Cristea, Prog. Cristian Calomfirescu, As. Ecaterina Scorțan, Ref.spec. Ecaterina Matei, Ref. Alexandru Partin, Prog. ajut.Cristina Cirtog, Dr. Carmen Domnariu, Dr. Ioana Filip, Dr. Laura Bălăşan, Ing. Adriana Galan, Dr. Ciprian Ursu, Dr. Silviu Rădulescu, Dr. Lăcrămioara Brînduşe, Ec. Dana Georgescu Editare grafică: Ing. Cristina Chiriță

1


Cuprins

1. INDICATORI DEMOGRAFICI ............................................................................................................. 5

1.1. POPULAŢIA .............................................................................................................................. 5

1.1.1. Vârsta medie a populației ............................................................................................... 9

1.1.2. Proiecții populaționale .................................................................................................. 10

1.2. NATALITATEA ........................................................................................................................ 11

1.3. SPORUL NATURAL AL POPULAŢIEI ........................................................................................ 14

1.4. FERTILITATEA GENERALĂ ...................................................................................................... 16

1.5. SĂNĂTATEA REPRODUCERII .................................................................................................. 19

1.5.1. Avortul ........................................................................................................................... 19

1.5.2. Sarcina ........................................................................................................................... 21

1.6. MORTALITATEA ..................................................................................................................... 22

1.6.1. Mortalitatea generală ................................................................................................... 22

1.6.2. Mortalitatea standardizată ........................................................................................... 25

1.6.3. Mortalitatea specifică ................................................................................................... 26

1.6.4. Mortalitatea infantilă .................................................................................................... 31

1.6.5. Mortinatalitatea ............................................................................................................ 35

1.6.6. Mortalitatea copiilor 1-4 ani ......................................................................................... 37

1.6.7. Mortalitatea maternă ................................................................................................... 39

1.6.8. Natalitatea, mortalitatea și sporul natural ................................................................... 41

2. INDICATORI DE MORBIDITATE ...................................................................................................... 42

2.1. SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE ......................................................................................... 42

2.2. POVARA ÎMBOLNĂVIRILOR ESTIMATĂ PRIN DALY ................................................................ 44

2.3. MORBIDITATEA ..................................................................................................................... 50

2.3.1. MORBIDITATEA GENERALĂ(cazuri noi de boli înregistrate de cabinetele medicilor de familie) …………………………………………………………………………………………………………………………………50

2.3.2. PRINCIPALELE CAUZE DE MORBIDITATE ....................................................................... 52

2.3.2.1. Diabetul ..................................................................................................................... 52

2.3.2.2. Cancerul .................................................................................................................... 54

2.3.2.3. Bolile psihice ............................................................................................................. 58

2.3.2.4. Bolile ischemice ale inimii ......................................................................................... 59

2.3.2.5. Bolile cerebro-vasculare............................................................................................ 61

2.3.2.6. Bolile infecțioase și parazitare .................................................................................. 63

2


3. DETERMINANŢI AI SĂNĂTĂŢII ....................................................................................................... 65

3.1. INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ ........................................................................................... 65

3.2. TENSIUNEA ARTERIALĂ ......................................................................................................... 65

3.3. PROCENTUL FUMĂTORILOR .................................................................................................. 66

3.4. CONSUMUL TOTAL DE ALCOOL ............................................................................................ 67

3.5. CONSUMUL DE FRUCTE ȘI LEGUME ...................................................................................... 74

3.6. EXPUNERI LA PARTICULE (PM10) .......................................................................................... 69

4. INDICATORI PRIVIND RESURSELE ŞI ACTIVITATEA REȚELEI SANITARE .......................................... 70

4.1. RESURSE ................................................................................................................................ 70

4.1.1. Bugetul ocrotirii sănătăţii . ........................................................................................... 7 0

4.1.2. Asigurarea populaţiei cu personal medical şi personal sanitar mediu ................................... 71

4.1.3. Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare .................................................... 73

4.1.4. Dotarea cu aparatură medicală .................................................................................... 74

4.1.5. Utilizarea serviciilor ....................................................................................................... 76

4.2. INDICATORI DE ACTIVITATE .................................................................................................. 76

ANEXE .................................................................................................................................................... 78

3


SCOPUL ANALIZEI

Scopul lucrării constă în analiza indicatorilor stării de sănătate a populaţiei României și a determinanților acesteia pe baza indicatorilor colectați de către INSP-CNSISP, din unitățile sanitare din rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Administrația Locală, Academia Română) și a indicatorilor comunitari ECHI.

Obiectivele analizei Analiza vizează trei obiective majore: a. Analiza stării de sănătate a populației în anul 2015; b. Evaluarea principalelor fenomene demografice, de morbiditate, activitatea și resursele

rețelei sanitare în perioada 2006-2015; c. Identificarea diferenţelor dintre România şi statele membre UE în privinţa stării de

sănătate și a determinanţilor acesteia. CADRUL METODOLOGIC

Din punct de vedere metodologic, lucrarea constituie o analiză descriptivă a datelor existente în bazele de date internaţionale şi naţionale pentru anul 2015 (sau, în cazul indisponibilităţii acestora, pentru anii anteriori).

Ca surse de date s-au utilizat: • Baze de date naționale - Institutul Național de Statistică; • Baze de date naţionale - Institutul Naţional de Sănătate Publică – CNSISP; • Baza de date ale Uniunii Europene – Eurostat • Baza de date ale Uniunii Europene – DG sănătate si siguranță alimentară indicatori de

sănătate în Europa (ECHI) ; • Baza de date HFA.

Indicatorii privind sănătatea populației și activitatea rețelei sanitare (cadrul metodologic al analizei) sunt grupaţi astfel:

• Indicatori demografici; • Indicatori de morbiditate; • Determinanţi ai sănătăţii;

• Indicatori privind resursele şi activitatea rețelei sanitare.

4


1 . I N D I C A T ORI D E M OGR A F I C I

Indicatorii demografici au fost analizaţi pentru anul 2015 şi în dinamică în perioada 2006-2015.

Tabel 1. Indicatori și informații demografice Nr. crt. Indicator Nr.

crt. Indicator

1.1 Populația (Sursa datelor: INS) 1.6 Mortalitatea (Sursa datelor: INS) 1.1.1 Vârsta medie a populației (Sursa datelor: INS) 1.6.1 Mortalitatea generală (Sursa datelor: INS) 1.1.2 Proiecții populaționale (Sursa datelor: INS) 1.6.2 Mortalitatea standardizată (Sursa datelor: INS) 1.2 Natalitatea (Sursa datelor: INS) 1.6.3 Mortalitatea specifică (Sursa datelor: INS) 1.3 Sporul natural al populației (Sursa datelor: INS) 1.6.4 Mortalitatea infantilă (Sursa datelor: INS) 1.4 Fertilitatea (Sursa datelor: INS) 1.6.5 Mortinatalitatea (Sursa datelor: INS) 1.5 Sănătatea reproducerii 1.6.6 Mortalitatea copiilor 1-4 ani (Sursa datelor: INS)

1.5.1 Avortul (Sursa datelor: CNSISP-date raportate de DSP) 1.6.7 Mortalitatea maternă (Sursa datelor: INS)

1.5.2 Sarcina (Sursa datelor: CNSISP-date raportate de DSP) 1.6.8 Natalitatea, mortalitatea și sporul natural al

populației (Sursa datelor: INS)

1.1. POPULAŢIA

În urma Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, România s-a aliniat normelor europene privind înregistrarea populației și astfel a fost clasificată populația:

- rezidentă - care reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de perioada de referință;

- după domiciliu - care reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Populația rezidentă la 1 iulie a anului de referință 2015 a fost de 19.819.477 locuitori, iar populația după domiciliu la 1 iulie a fost de 22.260.158 locuitori.

Tabel 2. Populația rezidentă și populația după domiciliu în anii 2006-2015

Anul Populația rezidentă

Populația după domiciliu Anul Populația

rezidentă Populația după

domiciliu

2006 21193749 22594368 2011 20147657 22441740

2007 20882980 22562913 2012 20060182 22401865

2008 20537848 22542169 2013 19985814 22359849

2009 20367437 22520477 2014 19913193 22299730

2010 20246798 22492083 2015 19819477 22260158

Populaţia României în perioada 2006-2015 a urmat un trend constant de scădere. Populația rezidentă în perioada 2006-2015 scade cu 1.374.272 locuitori, de la 21.193.749

locuitori la 19.819.477 locuitori, reprezentând o diminuare a populației cu 6,48% datorită, în bună parte, emigrării peste hotare după revoluţie, dar şi scăderii natalităţii, în contextul menţinerii mortalităţii generale la un nivel ridicat.

Populația după domiciliu, tot în perioada 2006-2015, scade cu 334.210 locuitori, de la 22.594.368 la 22.260.158 locuitori, reprezentând o scădere de 1,48%.

5


Tabel 3. Populaţia României (rezidentă și după domiciliu) pe grupe mari de vârstă (în procente), în anii 2006-2015

Anul Total

0-14 ani 15-49 ani 50-64 65+ ani

Populația rezidentă

Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu 2006 100,0 16,9 15,5 50,4 52,7 17,9 17,4 14,8 14,4 2007 100,0 16,6 15,4 49,9 52,4 18,4 17,8 15,1 14,4 2008 100,0 16,0 15,3 48,7 52,0 19,5 18,2 15,8 14,5 2009 100,0 15,8 15,3 48,1 51,7 20,0 18,5 16,1 14,5 2010 100,0 15,8 15,3 48,1 51,4 20,0 18,8 16,1 14,5 2011 100,0 15,8 15,2 48,1 51,2 20,0 19,0 16,1 14,6 2012 100,0 15,8 15,2 48,0 51,1 20,0 19,0 16,2 14,7 2013 100,0 15,6 15,1 48,1 51,1 19,9 19,0 16,4 14,8 2014 100,0 15,5 14,9 48,2 51,1 19,5 18,8 16,8 15,2 2015 100,0 15,5 14,8 48,2 51,2 19,1 18,5 17,2 15,5

În anul 2015 populația rezidentă se menține la aceeași valoare procentuală din anul 2014 la grupele de vârstă 0-14 ani și 15-49 ani, la 50-64 ani scade puțin, și crește ușor la grupa 65 ani și peste (tabel 3).

Pe grupe de vârstă, structura populaţiei pe perioada studiată, arată aceeaşi tendinţă de îmbătrânire a populaţiei. Pentru populația rezidentă apar modificări în ponderea grupelor de vârstă, astfel: a scăzut în mod accentuat populaţia tânără de 0-14 ani (de la 16,9% în 2006 la 15,5% în 2015), a scăzut și populația 15-49 ani (de la 50,4% în 2006 la 48,2% în 2015), a crescut populația 50-64 ani (de la 17,4% în 2006 la 19,1% în 2015) şi cea în vârstă de 65 ani şi peste (de la 14,4% în 2006 la 17,2% în 2015), determinând aşa-zisa “îmbătrânire demografică a populaţiei” (tabel 3 și fig. 1).

Similar apar modificări și în ponderea diferitelor grupe de vârstă, pentru populația după domiciliu, astfel: a scăzut populaţia tânără de 0-14 ani (de la 15,5% în 2006 la 14,8% în 2015), a scăzut accentuat și populația 15-49 ani (de la 52,7% în 2006 la 51,2% în 2015), a crescut populația 50-64 ani (de la 17,4% în 2006 la 18,5% în 2015) şi cea în vârstă de 65 ani şi peste (de la 14,4% în 2006 la 15,5% în 2015).

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei rezidente și a celei după domiciliu este ilustrată în figurile de mai jos.

Fig. 1 Structura populației rezidente pe grupe de vârstă,

în anul 2015

Fig. 2 Structura populației după domiciliu pe grupe de

vârstă, în anul 2015

Urmărind evoluţia structurii populaţiei pe grupe de vârstă (tabel 3) în perioada 2006-2015 și comparând anul 2015 cu 2006, se constată o proporţie mare la grupa de vârstă 15-64 ani în toţi anii şi o scădere permanentă a ponderii grupei de vârstă 0-14 ani, aceasta ajungând pentru populația

16%

48%

19%

17% 0-14 ani

15-49 ani

50-64 ani

65+ ani

15%

51%

18%

16% 0-14 ani

15-49 ani

50-64 ani

65+ ani

6

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI după domiciliu la o valoare mai mică de 15% în 2015, ponderea acestei grupe de vârstă (comparativ 2015 cu 2006) fiind mai mică cu 0,8% pentru populația după domiciliu, iar pentru populația rezidentă cu 1,4%. Pentru cele două populații (rezidentă și după domiciliu) se constată o scădere la grupa de vârstă 15-49 ani, mai accentuată pentru populația rezidentă în 2015, când s-a înregistrat o scădere de 2,2%, și 1,5% pentru populația după domiciliu (comparativ cu anul 2006), ceea ce arată că a scăzut populația tânără aptă de muncă. Ponderea populației rezidente pentru grupa 50-64 ani, cât și 65+ ani crește în 2015 comparativ cu 2006, cu 1,2%, respectiv 2,4% iar populația după domiciliu cu 1,1% pentru ambele grupe de vârstă. Populația rezidentă prezintă deci o creștere mai accentuată a populației vârstnice. Acest fenomen se produce din cauza scăderii alarmante a natalității și fenomenului migrației externe a tinerilor.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, adică creşterea ponderii populației vârstnice şi reducerea ponderii persoanelor în vârstă de 0-14 ani. O pondere mai mare a populaţiei vârstnice implică o nouă gândire privind măsurile sociale. Acest lucru trebuie avut în vedere în ceea ce priveşte politicile de sănătate aplicate în viitor în România şi anume dezvoltarea unor domenii specifice din sistemul de sănătate, care să răspundă nevoilor specifice ale populației vârstnice.

Tabel 4. Structura populaţiei rezidente și după domiciliu a României, pe medii şi sexe, în anii 2006-2015

Anii Total

La % din total Urban Rural Masculin Feminin


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu


Populația după

domiciliu 2006 100,0 55,4 56,8 44,6 43,2 48,7 48,9 51,3 51,1 2007 100,0 54,9 56,8 45,1 43,2 48,7 48,9 51,3 51,1 2008 100,0 54,1 56,7 45,9 43,3 48,7 48,9 51,3 51,1 2009 100,0 53,9 56,7 46,1 43,3 48,7 48,8 51,3 51,2 2010 100,0 53,9 56,7 46,1 43,3 48,7 48,8 51,3 51,2 2011 100,0 54,0 56,6 46,0 43,4 48,7 48,8 51,3 51,2 2012 100,0 54,0 56,5 46,0 43,5 48,7 48,8 51,3 51,2 2013 100,0 53,9 56,5 46,1 43,5 48,8 48,8 51,2 51,2 2014 100,0 53,9 56,4 46,1 43,6 48,9 48,8 51,1 51,2 2015 100,0 53,8 56,4 46,2 43,6 48,9 48,8 51,1 51,2

Structura pe sexe a populaţiei este relativ constantă, de aceea transformările demografice în perioada studiată sunt nesemnificative.

Pentru populația rezidentă se menţine tendinţa de micşorare a dezechilibrului pe sexe în cadrul populaţiei (tabel 4). Astfel, numărul femeilor s-a redus cu 735.294, iar al bărbaţilor cu 638.978, această tendinţă având şanse sporite de menţinere şi în următorul deceniu, ponderea femeilor fiind de 51,1% în anul 2015.

Pentru populația după domiciliu se menţine tendinţa de micşorare a dezechilibrului pe sexe în cadrul populaţiei (tabel 4), astfel, din numărul total al populaţiei, în 2015, 51,2% sunt femei și a crescut neesenţial (cu 0,1%) față de anul 2006 - 51,1% femei, astfel că raportul procentual al bărbaţilor a scăzut uşor. În cifre absolute, numărul femeilor s-a redus cu 155.912, iar al bărbaţilor cu 178.298, această tendinţă având şanse sporite de menţinere şi în următorul deceniu. În 2006 sunt cu 2,2% mai multe femei decât bărbați și urmând un trend ascedent ajung în 2015 să fie cu 2,4% mai multe femei decât bărbați (populația după domiciliu).

7


Structura pe medii a populaţiei prezintă aceleași caracteristici ca și cea pe sexe, de aceea transformările demografice în perioada studiată sunt nesemnificative.

Pentru populația rezidentă se menţine tendinţa de creștere a populaţiei rurale, mediul urban având o populație mai numeroasă decât cel rural (tabel 4). Astfel, din numărul total al populaţiei, în 2015 trăiesc în mediul rural 46,2%, înregistrându-se o creștere (cu 1,1%) față de anul 2006 (44,6% în mediul rural), ca urmare raportul procentual urban – rural a scăzut uşor de la o diferență de 10,8% în 2006 la 7,6% în 2015.

Pentru populația după domiciliu se menţine același raport, mediul urban având o populație mai numeroasă decât cel rural (tabel 4). Astfel, în 2015 proporția populației din mediul rural a fost de 43,6%, mai crescută, dar nesemnificativ cu 0,4%, față de anul 2006 (43,2% în mediul rural). Raportul procentual urban/rural a scăzut uşor de la 13,6% în 2006 la 12,8% în 2015.

Numărul mare al populației rurale necesită o atenție sporită pentru dezvoltarea adecvată a serviciilor de sănătate simultan cu măsurile socio-economice.

Tabel 5. Corelația procentuală între femei și bărbați pentru populația rezidentă și după domiciliu, în anii 2006-2015 (-număr femei la 100 bărbați –)

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Pentru populația rezidentă 105,3 105,3 105,4 105,4 105,4 105,5 105,3 104,9 104,7 104,7

Pentru populația după domiciliu 104,6 104,6 104,7 104,7 104,8 104,9 104,9 104,9 104,9 104,9

Corelația procentuală între femei și bărbați (numărul de femei la 100 bărbați) pentru

populația rezidentă s-a redus de la 105,3 în anul 2006, la 104,7 în anul 2015, iar pentru populația după domiciliu a crescut ușor de la 104,6 în 2006 la 104,9 în 2015 (tabel 5). Acest aspect, corelat cu numărul mai mare al femeilor vârstnice, comparativ cu bărbaţii, va genera mai multe probleme sociale, economice și sanitare în viitor.

Indicele de dependenţă al tinerilor și vârstnicilor Un indice important este rata de dependenţă, care arată numărul de tineri şi vârstnici din

populaţie, sub şi peste limita aptă de muncă, ce revin la 1000 de persoane apte de muncă. În anul 2006, indicele a fost de 628,4%o, adică 628 persoane apte de muncă au întreţinut 372 persoane între 0-14 ani şi 65 ani şi peste; în anul 2015, acest indice a fost de 678,2%o, adică 678 persoane apte de muncă au întreţinut 322 persoane între 0-14 ani şi 65 ani şi peste. Creşterea rapidă a ponderii populaţiei vârstnice va proveni din totalitatea generaţiilor numeroase născute în perioada anilor 1970-1990.

Generaţiile mai puţin numeroase născute după anul 1990 vor deţine, după anii 2020-2030, poziţia centrală atât în populaţia de la care vor proveni viitorii copii ai ţării, cât şi în populaţia economic activă.

Accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei pe parcursul următoarelor 2-3 decenii nu poate fi evitată, de aici obiectivul principal al politicilor în domeniul demografic constă în acomodarea societăţii la un nou profil al structurii pe vârste a populaţiei.

Rata de dependenţă a populației vârstnice și a celei de 0-14 ani ilustrează magistral cele afirmate mai sus privind îmbătrânirea populaţiei (tabel 6).

Atât declinul demografic cât şi deteriorarea structurii populaţiei pe vârste în ţările cu economii în curs de dezvoltare îşi au originea în primul rând în scăderea natalităţii și îmbătrânirea populației.

8


Situaţia socio-economică şi politică din ultimii ani a avut repercusiuni profunde asupra evoluţiei numărului şi structurii pe vârste a populaţiei în România, cu schimbarea semnificativă a caracteristicilor fenomenului demografic.

Tabel 6. Rata de dependență a populației de tineri și vârstnici, în perioada 2006-2015 Anul Populația 0-14 ani + 65 ani și peste Populația 15-49 ani Rata de dependență 2006 6716508 10687762 628,4 2007 6627078 10410278 636,6 2008 6540263 9999733 654,0 2009 6501022 9790013 664,0 2010 6467253 9722333 665,2 2011 6440374 9670636 666,0 2012 6413302 9637800 665,4 2013 6395612 9621231 664,7 2014 6426048 9595881 669,7 2015 6478188 9551377 678,2

1.1.1. Vârsta medie a populației

Vârsta medie a populației feminine şi a celei masculine a crescut, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Pentru populația rezidentă, populaţia rurală este mai îmbătrânită decât cea urbană. Vârsta medie a populaţiei feminine atât în urban cât şi în rural este mai mare decât cea a populaţiei masculine (tabel 7).

Tabel 7. Vârsta medie a populației, pe medii şi sexe, la 1 iulie, 2013-2015 ( în ani)

Vârsta medie pentru populația rezidentă 2013 2014 2015

Ambele sexe Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin

Total 41,0 39,4 42,5 41,2 39,6 42,8 41,4 39,7 42,9 Urban 40,7 39,2 42,2 41,0 39,4 42,5 41,2 39,6 42,7 Rural 41,3 39,6 43,0 41,4 39,7 43,1 41,6 39,9 43,3 Vârsta medie pentru populația după domiciliu

2013 2014 2015 Ambele

sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin

Total 40,2 38,7 41,7 40,5 39,0 42,0 40,7 39,2 42,2 Urban 40,3 38,9 41,6 40,7 39,3 42,0 41,0 39,6 42,3 Rural 40,1 38,5 41,7 40,7 39,3 42,0 40,4 38,8 42,0

Deşi tendinţa de creştere a vârstei medii este caracteristică ambelor sexe, totuşi acesta este mai crescută la femei. Vârsta medie a populaţiei diferă în funcţie de mediu. După domiciliu, populaţia urbană are o vârstă medie mai mare comparativ cu cea rurală, ceea ce poate fi explicat printr-o durată a vieţii mai mare a populaţiei din localităţile urbane, consecinţă a condiţiilor de trai mai favorabile în mediul urban şi a serviciilor de sănătate mai accesibile. Pentru populația rezidentă vârsta medie este mai mare în mediul rural. Procesul de îmbătrânire a populaţiei este o consecinţă a creşterii ponderilor de adulţi şi vârstnici, comparativ cu ponderile de copii şi adolescenţi care scad şi, ca urmare, creşte vârsta medie a populaţiei.

Evoluţia procesului de îmbătrânire se caracterizează prin următoarele particularităţi: • este mai intens la femei decât la bărbaţi, datorită speranţei de viaţă mai mari a populaţiei

feminine;

9

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI • este mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranţei de viaţă mai mare în

localităţile urbane. Aşadar, procesul îmbătrânirii populaţiei, în mare măsură, este mai accentuat pentru femei,

datorită nivelului înalt al mortalităţii bărbaţilor din grupa de vârstă aptă de muncă.

Fig. 3 Vârsta medie a populației în țările Uniunii Europene, în anul 2015 Sursa: Eurostat

Vârsta medie a populației UE în anul 2014 (conform Eurostat) este de 42,4 ani, în timp ce în

România este de 41,4 ani pentru populația rezidentă și 40,7 ani pentru populația după domiciliu. Putem afirma că în România, comparativ cu UE, vârsta medie este mai mică.

1.1.2. Proiecții populaționale

Eurostat a produs proiecțiile demografice la nivel național pentru cele 28 de state membre

ale Uniunii Europene și pentru Islanda, Norvegia și Elveția. Setul de date folosesc populațiile publicate la 1 ianuarie, precum și proiecții pentru fertilitate, mortalitatea și migrația internațională. Previziunile populației sunt exprimate în cifre absolute.

În harta 1 sunt prezentate proiecțiile populaționale pentru anii 2015–2050. Populația Uniunii Europene în 2015 este de 508.223.624 locuitori și va ajunge în 2050 la 525.527.876 locuitori, crescând cu 1.730.4252 locuitori. În România fenomenul previzionat este următorul: în 2015 populația a fost de 19.909.323 locuitori și va suferi un proces de scădere până în anul 2050, ajungând la 17.973.992 locuitori, mai puțin cu 1.935.331 locuitori, reprezentând o scădere de 9,7% a populației. Țările dezvoltate, precum Austria, Belgia, Elveția, Franța, Italia, Regatul Unit, vor înregistra o creștere importantă până în anul 2050, în timp ce Polonia, Croația, Bulgaria, Estonia, Slovacia vor suferi scăderi ale populației comparativ cu anul 2015. România se numără printre țările cu cea mai mare descreștere a populației.

Același fenomen de scădere a populației țării noastre se întâmplă și pe sexe (fig.4). Populația feminină scade de la 10.206.154 în 2015 la 9.162.954 în 2050, reprezentând o scădere de 10,2%. Populația masculină scade de la 9.703.169 în 2015 la 8.811.038 în 2050, reprezentând o scădere de 9,2%. Conform prognozei se constată o scădere mai mare pentru populația feminină față de cea masculină până în anul 2050.

36.4 37 39 39.3 39.6 40 40.9 41 41 41 41.1 41.4 41.5 41.5 41.6 42.2 42.3 42.4 42.4 42.7 42.7 42.8 42.8 43 43.4 43.4 43.5 45.1 45.9

05

101520253035404550

Irlan

da

Cipr

u

Slov

acia

Luxe

mbu

rg

Polo

nia

Rega

tul U

nit

Sued

ia

Fran

ța

Mal

ta

Rom

ânia

Rep

ublic

a…Be

lgia

Dane

mar

ca

Esto

nia

Ung

aria

Ola

nda

Span

ia

Finl

anda U

E

Leto

nia

Litu

ania

Croa

ția

Slov

enia

Aust

ria

Bulg

aria

Grec

ia

Port

ugal

ia

Italia

Germ

ania

în a

ni

10


Harta 1. Proiecții populaționale în țările Uniunii Europene Fig. 4 Proiecția populației masculine și feminine în în anul 2050 România în perioada 2015-2050 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

1.2. NATALITATEA

Natalitatea este un fenomen demografic, complex, de importanţă biologică, socială, politică, culturală, sanitară, legislativă, ce exprimă frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei populaţii sau subpopulaţii dintr-un anumit teritoriu și o anumită perioadă de timp.

În anul 2015 rata natalității a fost de 8,4 născuți vii la 1000 locuitori, mai mică decât în 2006 (9,7 născuți vii la 1000 locuitori) cu 1,3 născuți vii la 1000 locuitori. Se poate concluziona că din 2006 rata natalităţii urmează un trend descendent, cu mici fluctuații în perioada studiată (fig. 5).

Evoluţia numărului de născuţi vii în perioada de referinţă urmează aceeaşi curbă cu evoluţia natalităţii, scăzând îngrijorător de la 219.483 în 2006, la 187.372 în 2015, cu circa 32.111 (14,6%) în numai 10 de ani, ajungând astfel printre cele mai mici rate pe plan european, mai mică decât media din UE (10,13%o) (harta 2), mai mică decât în Bulgaria și în Ungaria. Portugalia, Italia, Germania sunt țări cu rate ale natalității mai mici decât în România, în timp ce în Irlanda rata crește la 14.43%o, reprezentând cea mai mare rată din UE în 2014. Valori crescute au fost înregistrate și în țări ca: Franța, Anglia, Suedia, Belgia probabil prin măsurile luate pentru susținerea natalității și migrația tinerilor (tineri emigranți care-și întemeiază o familie în aceste țări).

Fig. 5 Evoluția ratei natalității în România, în anii 2006-2015

Harta 2. Rata natalității în țările Uniunii Europene, în

anul 2014 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

9.7 9.5

9.8 9.9

9.4

8.7

9

9.3

8.8

8.4

7.5

8

8.5

9

9.5

10

10.5

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

11


Comparativ cu statele europene, natalitatea în România scade treptat, în timp ce în unele ţări europene dezvoltate această scădere este mai mică, iar în unele ţări natalitatea chiar crește. În acest context, creşterea natalităţii trebuie să fie o problemă cheie a politicilor demografice.

Distribuția geografică a natalităţii în anul 2015 din țara noastră, a înregistrat cele mai mici rate în judeţele Brăila (6,3%o locuitori), Caraş-Severin (6,4%o locuitori), Vâlcea (6,7%o locuitori), Teleorman (6,7%o locuitori), Olt (6,8%o locuitori), Mehedinți (7,2%o locuitori) şi Hunedoara (7,2%o locuitori). O rată mai mare se constată în judeţele: Ilfov (11,3%o locuitori), Sălaj (10,0%o locuitori), Suceava (9,9%o locuitori), Bistrița-Năsăud (9,8%o locuitori), Iași (9,4%o locuitori), Harghita (9,3%o locuitori), Brașov (9,3%o locuitori) (harta 3).

Harta 3. Rata natalității în România în anul 2015

Dinamica natalității pe medii. În graficul de mai jos este reprezentată dinamica natalitații în perioada 2006-2015 pe total țară și medii. Cele mai mari rate au fost înregistrate în rural, acestea fiind în toți anii peste media pe țară. Cele mai mari diferențe între urban și rural au fost în anii 2007 și 2012, și anume 1%o locuitori, iar cele mai mici în anii 2006 și 2010, și anume 0,4%o locuitori.

Fig. 6 Dinamica natalității pe medii în România în anii 2006-2015

Dinamica natalității pe regiuni de dezvoltare.În ceea ce privește rata natalității pe regiuni de dezvoltare, graficul de mai jos arată că sunt zone unde rata natalității a scăzut îngrijorător cum este

9.7 9.5

9.8 9.9

9.4

8.7 9

9.3

8.8

8.4 9.3

9.1

9.5 9.5 9.2

8.4 8.6

9.0

8.4 8.1

9.7

10.1 10.3 10.3

9.7

9.2 9.5

9.7

9.2

8.8

7.5

8

8.5

9

9.5

10

10.5

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL URBAN RURAL

12

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI zona Nord-Est (a scăzut cu 2,4%o locuitori, de la 11,1%o locuitori în 2006 la 8,7%o locuitori în 2015) și zona de Sud.- Est (a scăzut cu 1,7%o locuitori, de la 9,5%o locuitori în 2006 la 7,8%o locuitori în 2015). În anul 2015 cele mai mici valori la nivel de regiune se înregistrează în Sud-Vest Oltenia (7,3%o locuitori), urmat de regiunea Sud-Est (7,8%o locuitori), iar cele mai mari valori de 9,1%o locuitori, se înregistrează în regiunile Nord-Vest și București-Ilfov. Raportat la media pe țară de 8,4%o în 2015, sunt 4 zone cu rate sub media pe țară (Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest), iar restul regiunilor sunt peste medie.

Fig. 7 Dinamica natalității pe regiuni în România în anii 2006-2015

Dinamica natalității pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mici rate de natalitate sunt conform graficului macroregiunile 4 (reg. Sud-Vest-Oltenia; reg. Vest) și 3 (reg. București Ilfov; reg. Sud-Muntenia).

Fig. 8 Dinamica natalității pe macroregiuni în România în anii 2006-2015

Așa cum se observă în fig. de mai jos în anul 2015 scade ponderea născuților cu mame sub 20 de ani și crește ponderea celor cu mame peste 35 de ani, comparativ cu anul 2014.

6.5

7.5

8.5

9.5

10.5

11.5

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015TOTAL N-V CENTRUN-E S-E BUCURESTI-ILFOVS-MUNTENIA S-V OLTENIA V

6.5

8.5

10.5

12.5

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL MACROREGIUNEA 1 (N-V, C)MACROREGIUNEA 2 (N-E, S-E) MACROREGIUNEA 3 (S, B-Ilfov)MACROREGIUNEA 4 (S-V Oltenia, V)

13


Fig. 9 Ponderea născuților vii după grupa de vârstă a mamei în România în anii 2014-2015

Analizând hărțile de mai jos putem afirma că populația feminină din România are un comportament diferit față de cea din UE. Astfel, se constată că în România în anul 2014 s-a înregistrat cea mai mare pondere a mamelor care nasc la vârstă sub 20 ani (10,0%), alături de Bulgaria (9,8%), în timp ce UE are o pondere de 2,9%, celelalte țări situându-se mult sub această medie (harta 4). În ceea ce privește ponderea mamelor cu vârstă peste 35 ani, în Uniunea Europeană este de 22,9%, în timp ce în România ponderea lor este mult mai mică (13,9%)(harta 5).

Harta 4. Procentul de născuți vii cu mame sub 20 de ani Harta 5 Procentul de născuți vii cu mame de 35 ani și peste în anul 2014 peste în anul 2014 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

1.3. SPORUL NATURAL AL POPULAŢIEI

Ca urmare a dinamicii negative a natalităţii şi mortalităţii generale, sporul natural a scăzut constant de la -1,7%o locuitori în anul 2006, la -3,3%o în 2015, el reprezentând de fapt un deficit de populaţie (fig. 10). Evoluţia natalităţii şi mortalităţii generale au determinat în anul 2013 o uşoară redresare a declinului sporului natural de la -54.435 (2012) la -42.293 locuitori. Sporul natural este un deficit de populaţie care se menţine în toată perioada studiată (2006-2015), începând cu anul 1992 sporul natural prezintă valori negative. În 2015, deficitul de populație crește la -73.625, astfel

10.0 9.8

76.1 75.7

13.9 14.5

91929394959697989

2014 2015

sub 20 ani 20-34 ani 35+ ani

14

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI că indicele ajunge la cea mai mare valoare negativă înregistrată în intervalul studiat (-3,3%o). În fig. 10 se remarcă tendința de scădere continuă a sporului natural.

Fig. 10 Sporul natural în România în perioada 2006-2015

Harta 6. Sporul natural în România în anul 2015

Din perspectiva distribuției teritoriale, cel mai mare deficit de populaţie în anul 2015 a fost înregistrat în judeţul Teleorman, de (-10,2%o) locuitori, urmat de judeţele: Olt (-7,2%o), Brăila (-7,2%o), Caraș-Severin (-6,7%o), Giurgiu (-6,6%o) şi Buzău (-6,6%o), iar un spor natural real de populaţie a fost înregistrat doar în judeţul Ilfov (1,5%o). Județele care au înregistrat cele mai bune valoari al sporului natural, dar negative, au fost: Iaşi (-0,5%o), Bistriţa-Năsăud (-0,6%o), Braşov (-0,6%o), Suceava (-0,8%o) şi Sibiu (-0,8%o) (harta 6).

Dinamica sporului natural pe medii. În mediul rural sporul natural are valori între (-3,9%o) în 2008 și (-5,5%o) în 2015, iar în mediul urban are valori pozitive din 2006 până în 2010, apoi devine negativ, înregistând cea mai mică valoare în 2015 (-1,6%o).

Fig. 11 Sporul natural pe medii în România în perioada 2006-2015

Dinamica sporului natural pe regiuni. Județele din regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia și Vest au cel mai mare deficit al sporului natural, în aceste zone și mortalitatea fiind mai accentuată, iar natalitatea mai scăzută.

-1.7 -1.7 -1.4 -1.5

-2.1

-2.5 -2.4

-1.9

-2.7

-3.3 -3.5

-3.0

-2.5

-2.0

-1.5

-1.0

-0.5

0.0

la 1

000

locu

itori

-1.7 -1.7 -1.4 -1.5 -2.1

-2.5 -2.4 -1.9

-2.7 -3.3

0.2 0.1 0.6 0.4

0.0 -0.6 -0.7

-0.2

-1.0 -1.6

-4.3 -4.0 -3.9 -4.2 -4.9 -4.9 -4.6

-4.1 -4.8

-5.5 -6.0

-5.0

-4.0

-3.0

-2.0

-1.0

0.0

1.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL URBAN RURAL

15


Fig. 12 Dinamica sporului natural pe regiuni în România în anii 2006-2015

Dinamica sporului natural pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mici rate ale sporului natural sunt conform graficului de mai jos, macroregiunile 4 (reg. Sud-Vest-Oltenia; reg. Vest) și 3 (reg. București Ilfov; reg. Sud-Muntenia).

Fig. 13 Dinamica sporului natural pe macroregiuni în România în anii 2006-2015

1.4 . FERTILITATEA GENERALĂ

Fertilitatea se definește ca numărul de născuţi vii ce revin la 1000 femei de vârstă fertilă, de 15-49 ani.

Fertilitatea a fost în anul 2015 de 33,4%o femei de 15-49 ani, în timp ce în 2006 indicele a avut valoarea de 37,3%o femei de 15-49 ani. Trendul este descendent așa cum arată și fig. 14. Ușoare creșteri s-au înregistrat în anii 2008 (38,5%o femei de 15-49 ani), 2009 (38,7%o femei de 15-49 ani), dar nu depășesc valoarea de 40 la %o femei de 15-49 ani.

-6.0

-4.0

-2.0

0.0

2.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL N-V CENTRUN-E S-E BUCURESTI-ILFOVS-MUNTENIA S-V OLTENIA V

-5.0

-3.0

-1.0

1.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015


16


Fig. 14 Rata fertilității în România în anii 2006-2015

Harta 7. Rata fertilității în România în anul 2015

În anul 2015, cele mai mici rate ale fertilităţii s-au înregistrat în judeţele Brăila (25,8%o femei de 15-49 ani), Caraş-Severin (26,3%o femei 15-49 ani), Vâlcea (27,1%o femei de 15-49 ani), Gorj (27,7%o femei de 15-49 ani), Olt (27,8%o femei de 15-49 ani), Galați (28,6%o femei de 15-49 ani), Hunedoara (28,8%o femei de 15-49 ani). O rată mai mare se constată în judeţele: Ilfov (41,3%o femei de 15-49 ani), Sălaj (40,9%o femei de 15-49 ani), Suceava (39,4%o femei de 15-49 ani), Bistrița-Năsăud (39,0%o femei de 15-49 ani), Mureș (37,6%o femei de 15-49 ani) (harta 7).

Dinamica fertilității pe medii. În mediul rural rata fertilității este mult mai mare decât media pe țară și pe mediul urban. În mediul urban rata scade puțin în intervalul studiat, de la 32,3%o femei de 15-49 ani în 2006, la 31,0%o femei de 15-49 ani în 2015. În mediul rural scăderea este foarte mare, de la 46,0%o femei de 15-49 ani în 2006, la 36,9%o femei de 15-49 ani în 2015.

Fig. 15 Fertilitatea pe medii în România în perioada 2006-2015

Dinamica fertilității pe regiuni. Conform graficului de mai jos, cele mai afectate regiuni sunt cele de Sud-Vest Oltenia, Vest și de Sud-Est.

37.3 36.8

38.5 38.7

37.2

34.6 35.6

36.9

34.8

33.4

30

32

34

36

38

40

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

fem

ei 1

5-49

ani

37.3 36.8 38.5 38.7

37.2

34.6 35.6

36.9 34.8

33.4

32.3 31.9 34.0 34.5 33.8

31.0 32.0

33.8 31.9 31.0

46.0 45.0 45.9 45.5

42.5 40.1

41.1 41.4 39.1

36.9

25

30

35

40

45

50

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL URBAN RURAL

17


Fig. 16 Dinamica fertilității pe regiuni în România în perioada 2006-2015

Dinamica fertilității pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mici rate ale fertilității sunt conform graficului de mai jos macroregiunile 4 (reg. Sud-Vest-Oltenia; reg. Vest) și 3 (reg. București Ilfov; reg. Sud-Muntenia).

Fig. 17 Dinamica fertilității pe macroregiuni în România în perioada 2006-2015

Comparativ cu țările UE, România are o rată mai mică a fertilității decât media UE, mai mare

față de Ungaria și mai mică decât Bulgaria. Valori mai mici decât România înregistrează Spania, Portugalia, Italia, iar mai mari: Franța (cea mai mare rată din UE), Irlanda, Suedia, Anglia. Conform hărții de mai jos majoritatea țărilor au valori mici.

Harta 8. Rata fertilității în țările Uniunii Europene în anul 2014

Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

25

30

35

40

45


25

35

45

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015


18


1.5. SĂNĂTATEA REPRODUCERII

1.5.1. Avortul

Avortul se referă la terminarea sarcinii, indiferent de cauză, înainte ca produsul de concepţie - fătul, să fie apt pentru viaţa extrauterină.

Numărul total al întreruperilor de sarcină în 2015 a fost de 70.885 (tabel 8). În anul 2015, cele mai multe întreruperi de sarcină au fost efectuate în județele: M. București, Timiș, Prahova, Brăila şi Constanța, iar cele mai puține în Sălaj, Hunedoara, Bistrița-N., Satu-Mare, Tulcea (harta 9).

Harta 9. Întreruperile de sarcină în România în anul 2015

Întreruperile de sarcină au următoarea structură: la cerere, avort incomplet, avort provocat.

Tabel 8. Dinamica întreruperilor de sarcină în anii 2006 - 2015

Anul

Intreruperi de sarcină

Total (cifre abs.)

La cerere (cifre abs.)

La cerere (la % din

total)

Av.incomplet (cifre abs.)

Av.incomplet (la % din

total)

Av.provocat (cifre abs.)

Av.provocat (la % din

total) 2006 150246 97363 64,8 52830 35,2 53 0,04 2007 137226 85538 62,4 51640 37,6 48 0,03 2008 127907 76611 59,9 51266 40,1 30 0,02 2009 116219 66478 57,2 49688 42,8 53 0,05 2010 101915 54676 53,7 47185 46,3 54 0,05 2011 103386 60786 58,8 42517 41,1 83 0,08 2012 88135 50532 57,3 37484 42,5 119 0,14 2013 86432 49061 56,8 37339 43,2 32 0,04 2014 78371 44283 56,5 33971 43,4 117 0,15 2015 70885 41056 57,9 29820 42,1 9 0,01

Tabel 9. Întreruperi de sarcină la 1000 născuți vii și la 1000 femei fertile (15-49 ani) în România, în anii 2006-2015

Anul Întreruperi de sarcină la %o născuţi vii Întreruperi de sarcină la %o femei 15-49 ani

Total La cerere Av. incomplet

Av. provocat Total La cerere Av.

incomplet Av.

provocat 2006 684,6 443,6 240,7 0,2 29,8 17,4 9,4 0,0 2007 639,1 398,4 240,5 0,2 25,1 15,7 9,4 0,0 2008 576,4 345,3 231,0 0,1 23,5 14,1 9,4 0,0 2009 522,6 298,9 223,4 0,3 21,5 12,3 9,2 0,0 2010 480,3 257,7 222,4 0,25 18,8 10,1 8,7 0,01 2011 526,8 309,8 216,7 0,4 19,4 11,4 8,0 0,02 2012 438,3 251,3 186,4 0,6 16,6 9,5 7,1 0,02 2013 436,0 247,6 188,3 0,1 18,5 10,5 8,0 0,01 2014 422,9 239,0 183,3 0,6 16,8 9,5 7,3 0,03 2015 378,3 219,1 159,1 0,05 15,2 8,8 6,4 0,02

19


Tabel 10. Dinamica întreruperilor de sarcină pe medii în România, în anii 2006-2015

Anul Total- cifre absolute

Urban- cifre absolute

Urban- La % din total

Rural- cifre absolute

Rural- La % din total

2006 150246 77809 51,8 72437 48,2 2007 137226 70284 51,2 66942 48,8 2008 127907 66325 51,9 61582 48,1 2009 116219 59242 51,0 56977 49,0 2010 101915 52605 51,6 49310 48,4 2011 103386 53146 51,4 50240 48,6 2012 88135 45088 51,2 43047 48,8 2013 86432 43729 50,6 42703 49,4 2014 78371 39956 51,0 38415 49,0 2015 70885 36812 51,9 34073 48,1

Începând cu anul 2006, întreruperile de sarcină cunosc un trend descendent, ajungând în 2015 la mai puțin de 50% din valoarea întreruperilor din 2006.

Raportat la 1000 născuți vii, valoarea indicatorului a scăzut de la 684,6%o născuți vii în 2006, la 378,39%o născuți vii în 2015 pentru totalul întreruperilor de sarcină, fenomen asemănător și pentru celelalte tipuri de întrerupere a sarcinii (la cerere, incomplet, provocat). Întreruperile de sarcină raportate la 1000 femei de vârstă fertilă, urmează același trend descendent pentru totalul întreruperilor de sarcină, scăzând de la 29,8%o femei de 15-49 ani în 2006 la 15,2 %o femei de 15-49 ani în 2015, la fel și pentru celelalte tipuri (la cerere, incomplet) (tabel 9).

Pe medii, cele mai multe întreruperi în 2015 sunt în mediul urban (51,9%), în timp ce în 2006 valoarea era mai crescută în rural (51,8%) (tabel 10).

Fig. 18 Întreruperile de sarcină pe medii în România în perioada 2006-2015

Cu toate că nivelul general de cunoaştere a metodelor planificării familiale în rândul

populaţiei a crescut, utilizarea metodelor moderne de contracepţie deţine încă o pondere redusă în rândul femeilor fertile tinere, pentru care, din păcate, avortul a rămas principalul mijloc de control şi reducere a dimensiunii familiei, mărind în timp riscul îmbolnăvirilor şi al sterilităţii femeilor. Programul actual al Ministerului Sănătăţii este ambiţios, dar resursele umane şi financiare sunt insuficiente.

Accesul populaţiei la serviciile medicale primare de calitate, inclusiv serviciile de sănătate a reproducerii (mai ales în mediul rural) este departe de a fi mulţumitor.

Nici numărul avorturilor efectuate în clinicile particulare nu se cunoaşte cu exactitate. De aceea numărul actual al avorturilor din România, deja mare, este mult subevaluat. Rata avorturilor se menţine încă ridicată, chiar în condiţiile înfiinţării centrelor şi cabinetelor de planificare familială

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL URBAN RURAL

20

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI cât şi a eforturilor depuse de acestea împreună cu organizaţiile neguvernamentale de a educa populaţia în privinţa utilizării metodelor contraceptive. Întreruperile de sarcină reprezintă un indicator fidel al lipsei de educație sanitară care ar trebui să se facă femeilor începând încă din şcoală.

1.5.2. Sarcina

Sarcina şi naşterea sunt fenomene naturale, nu reprezintă o boală. Sarcina este starea fiziologică a femeii ajunsă la maturitate sexuală, prin care trupul şi

psihicul ei realizează armonia deplină, împlinirea menirii sale biologice şi sociale, o perioadă de schimbări fizice şi psihice. Sarcina este un proces fiziologic, o perioadă de aproximativ 9 luni (40 săptămâni) cuprinsă între fecundare şi naştere. Sarcinile cunosc un trend descendent, astfel că în 2015 comparativ cu 2006 au fost cu 111.878 sarcini mai puține (fig. 19).

Fig. 19 Număr sarcini în România în anii 2006-2015

Aceste scăderi ale numărului de gravide în mod continuu și alarmant, atrag după sine un fenomen demografic şi anume îmbătrânirea populaţiei, datorită modificării structurii pe vârste a acesteia cu consecinţe în viaţa socială, unde se modifică ratele de dependenţă precum şi modelul ratelor de activitate ale populaţiei active.

Principalele fenomene demografice legate de sarcină sunt redate în tabelul de mai jos. Dacă în anul 2006, întreruperile de sarcină reprezentau 40,5% din total sarcini, în 2015 se ajunge la 27,4% din total. Procentual numărul întreruperilor de sarcină a scăzut, însă și numărul sarcinilor a scăzut considerabil (tabel 11).

Tabel 11. Numărul de sarcini și ponderile lor din total sarcini în România, în anii 2006-2015

Anii Total sarcini

Total sarcini Prin naştere Prin întrerupere curs sarcină

Născuţi vii % Născut mort % Număr întreruperi % 2006 370872 219483 59,2 1143 0,3 150246 40,5 2007 352963 214728 60,8 1009 0,3 137226 38,9 2008 350800 221900 63,3 993 0,3 127907 36,5 2009 339576 222388 65,5 969 0,3 116219 34,2 2010 314970 212199 67,4 856 0,3 101915 32,4 2011 300439 196242 65,3 811 0,3 103386 34,4 2012 290018 201104 69,3 779 0,3 88135 30,4 2013 294814 207611 70,4 771 0,3 86432 29,3 2014 274764 195612 71,2 781 0,3 78371 28,5 2015 258994 187372 72,3 737 0,3 70885 27,4

Numărul sarcinilor a scăzut considerabil în perioada 2006-2015, menținându-se însă aproximativ aceleași proporții pe grupe de vârstă (tabel 12).

370872 352963 350800 339576

314970 300439 290018 294814 274764 258994

150000

200000

250000

300000

350000

400000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Număr sarcini Linear (Număr sarcini)

21


Tabel 12. Număr gravide nou depistate în România, în anii 2006-2015

Anii Total

gravide nou

depistate

Grupa de vârstă a gravidei

sub 15 ani

15-19 ani 20-24 ani 25-29

ani 30-34

ani 35-39

ani 40-44

ani 45-49

ani 50+ ani

2006 178160 649 20872 54271 59586 31355 10160 1200 66 1 2007 172376 643 19309 51963 56946 32035 9933 1492 51 4 2008 170795 619 17766 48559 56338 34972 10454 1999 86 2 2009 169266 683 17096 48967 56026 34535 9941 1906 112 0 2010 142728 524 13601 39645 47420 30072 9551 1805 108 2 2011 130756 588 13010 35314 39881 27567 11589 2566 238 3 2012 129380 619 12073 33849 42474 28366 10108 1816 70 5 2013 135615 734 12456 33499 45615 29035 12048 2134 90 4 2014 129723 654 12675 31160 44466 27897 11076 1726 68 1 2015 129729 511 10649 29434 44265 30416 12513 1847 87 7

Fig. 20 Număr sarcini pe grupe de vârstă în România în anul 2015

Așa cum se observă din fig. 20, cele mai multe sarcini sunt la grupa de vârstă 25-29 ani, situație pe care o regăsim în toată perioada studiată (vezi tabel 12).

1.6. MORTALITATEA

1.6.1. Mortalitatea generală

Mortalitatea măsoară totalitatea deceselor în cadrul unei populaţii pe parcursul unei perioade definite de timp. Variaţia ratelor de mortalitate, în mare măsură, determină nivelul sporului natural şi al speranţei de viaţă. La rândul ei, mortalitatea este indicatorul cel mai sensibil influenţat de factori socio-economici şi biologici (mediul ambiant, stilul de viaţă), precum și de serviciile de sănătate.

În anul 2015, numărul deceselor a fost de 260.997, ceea ce corespunde unei rate brute de mortalitate de 11,7‰ locuitori, reprezentând cea mai mare rată în intervalul studiat.

511

10649

29434

44265

30416

12513

1847 87 7

05000

100001500020000250003000035000400004500050000

sub 15ani

15-19ani

20-24ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45-49ani

50+ ani

22


Dinamica mortalității pe sexe. Se remarcă în continuare în anul 2015 o supramortalitate masculină (135.697 decese - 12,5‰) în comparaţie cu cea feminină de 125.300 decese (11,0‰).

Fig. 21 Mortalitatea pe sexe în România în anii 2006-2015

Dinamica mortalității pe medii. Graficul de mai jos arată o mortalitate mai mare în mediul

rural (138.505 decese - 14,3‰) decât în mediul urban (122.492 - 9,8‰). Fenomenul se poate datora îmbătrânirii populaţiei mai ales în mediul rural, migraţiei populaţiei tinere către zonele urbane în căutare de locuri de muncă.

Fig. 22 Mortalitatea pe medii în România în anii 2006-2015

Diferențele mari între decesele pe medii urban–rural și pe sexe masculin–feminin explică

celelalte fenomene demografice. Vârsta, sexul, ereditatea sunt determinanți ai stării de sănătate asupra cărora indivizii au un control redus, însă la aceștia se adaugă condițiile de viață, de muncă, alimentația, furnizarea de servicii de sănătate, adresabilitatea indivizilor.

Valori mai mari ale ratei brute de mortalitate în 2015 se constată în judeţele Teleorman (16,9‰), Giurgiu (15,0%o), Dolj (14,2‰), Olt (14,0‰), Călărași (14,0‰), iar cele mai mici rate în judeţele Ilfov (9,9‰), Iaşi (9,9‰), Braşov (9,9‰), Sibiu (10,0‰), Constanța (10,2‰) (harta10).

11.4 11.2 11.2

11.4 11.5 11.2

11.4 11.2

11.4 11.7

12.3 12.1

12.3 12.5 12.6

12.1 12.2 12.0

12.2 12.5

10.5 10.3 10.2

10.4 10.6

10.4 10.6

10.4 10.7

11.0

10

11

12

13

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL MASCULIN FEMININ

11.4 11.2 11.2 11.4 11.5 11.2 11.4 11.2 11.4 11.7

9.1 8.9 8.9 9.1 9.2 9.0 9.3 9.2 9.5 9.8

14.5 14.1 14.2 14.5 14.6

14.1 14.2 13.8 14.0 14.3

8

9

10

11

12

13

14

15

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL URBAN RURAL

23


Harta 10. Rata mortalității brute în România, în anul

2015

Fig. 23 Rata mortalității generale în România, în anii 2006-2015

Rata brută a mortalităţii generale are un trend ascendent (fig. 23), crește în perioada 2006-2015, de la 11,4‰ locuitori (anul 2006) la 11,7‰ locuitori (anul 2015), având în această perioadă mici oscilații, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2015 (11,7‰ locuitori).

Dinamica mortalității pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității sunt conform graficului de mai jos regiunea Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest.

Fig. 24 Dinamica mortalității pe regiuni în România în perioada 2006-2015

Dinamica mortalității pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale mortalității sunt, conform graficuluide mai jos, macroregiunile 4 (reg. Sud-Vest Oltenia; reg. Vest) și 3 (reg. București-Ilfov; reg. Sud-Muntenia).

Fig. 25 Dinamica mortalității pe macroregiuni în România în perioada 2006-2015

11.4

11.2 11.2

11.4 11.5

11.2

11.4

11.2

11.4

11.7

10.911.011.111.211.311.411.511.611.711.8

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

locu

itori

9

10

11

12

13

14


10

11

12

13

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015TOTALMACROREGIUNEA 1 (N-V, C)MACROREGIUNEA 2 (N-E, S-E)

24


1.6.2. Mortalitatea standardizată

Rata mortalităţii standardizate urmează același trend descendent, de la 9,9‰ locuitori în 2006 la 8,4‰ locuitori în 2015 (fig. 26).

Pentru compararea nivelelor de mortalitate generală interjudeţene și internaționale se utilizează rata standardizată de mortalitate (RSM), ratele brute de mortalitate generală nefiind comparabile. Calcularea unor rate standardizate permite compararea populațiilor, eliminând diferențele generate de structura diferită pe grupe de vârste. Conform valorilor RSM, în plan european, România se situează printre ţările cu cele mai mari nivele alături de Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova (care înregistrează cea mai mare rată a mortalității) (fig. 26). Rate mici ale mortalității se înregistrează în Spania, Luxemburg, Franța, Suedia.

Fig. 26 Rata mortalității standardizate în țările Uniunii Europene, în jurul anului 2014 Sursa: (H.F.A. iulie 2016)

În profil teritorial, în anul 2015 valori mai mari ale mortalității standardizate se constată în

judeţele: Satu-Mare (9,9%o), Tulcea (9,8%o), Călărași (9,5%o), Dolj (9,4%o), Mehedinți (9,3%o), Bihor (9,2%o) iar cele mai mici rate în judeţele: Vâlcea (6,4%o), Municipiul București (6,9%o), Brașov (7,5%o), Sibiu (7,6%o), Cluj (7,7%o), Timiș (8,0%o). (harta 11).

Fig. 27 Rata mortalității corectate în România, în anii 2006-2015

Harta 11. Rata corectată de mortalitate în România în anul 2015

4.5 4.6 4.8 4.8 4.8 4.9 4.9 5.1 5.2 5.3 5.4 5.4 5.4 5.5 5.5 5.6 5.6 5.8 6.6 7.0 7.1 7.4 7.5 7.5

8.3 8.3 8.8 8.8 9.7

10.8 11.0

0

2

4

6

8

10

12

Spai

n

Luxe

mbo

urg

Fran

ce

Swed

en

Italy

Mal

ta

Nor

way

Aust

ria

Net

herla

nds

Finl

and

Uni

ted

King

dom

Germ

any

Irela

nd

Port

ugal

Gree

ce

Belg

ium EU

Denm

ark

Czec

h Re

publ

ic

Pola

nd

Croa

tia

Euro

pean

Reg

ion

Slov

akia

Bosn

ia a

nd…

Hung

ary

Rom

ania

Bulg

aria

Switz

erla

nd

Bela

rus

Ukr

aine

Repu

blic

of…

la 1

000

locu

itori

9.9 9.5 9.3 9.2 9.1

8.6 8.6 8.3 8.3 8.4

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

11.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

locu

itori

25


1.6.3. Mortalitatea specifică

Mortalitatea specifică pe cauze de deces identifică principalele afecțiuni care generează decese, unele dintre ele prevenibile prin strategii preventive.

Mortalitatea pe cauze de deces în perioada 2006-2015 păstrează aceeaşi evoluţie multianuală, primul loc fiind ocupat de decesele prin boli ale aparatului circulator, urmate de tumori. Aparatul respirator a fost pentru o lungă perioadă de timp a treia cauză de deces. În perioada studiată (2006-2015) bolile aparatului digestiv s-au situat pe poziţia a treia (excepție făcută in anul 2015), urmate de decesele prin boli ale aparatului respirator și apoi de decesele prin accidente (tabel 13).

Tabel 13. Mortalitatea pe principalele cauze de deces în România, în anii 2006-2015 (la 100000 locuitori)

Cauze de deces 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Boli aparat circulator 709,6 684,8 679,3 686,2 695,2 675,3 684,6 659,7 668,4 691,1

Tumori 201,2 201,1 206,2 210,4 211,2 215,5 219,0 222,4 226,8 230,4 Boli aparat digestiv 62,9 64,6 68,6 73,1 73,8 64,6 64,6 62,8 65,2 64,6 Boli aparat respirator

56,1 56,1 54,6 57,2 56,6 55,5 59,2 56,8 60,0 67,3

Accidente 56,5 54,3 56,8 54,1 53,5 46,9 47,3 45,1 44,6 43,7

Din analiza datelor din tabelul de mai sus se desprind următoarele aspecte: • mortalitatea specifică prin bolile aparatului circulator scade de la 709,6%ooo în 2006 la 691,7%ooo

în 2015, cu mici oscilații fără a ajunge la valoarea anului 2006; • mortalitatea specifică prin tumori prezintă un trend ascendent în perioada 2006–2015 cu valori

de la 201,2%ooo în anul 2006 la 230,4%ooo în 2015; • evoluţia mortalităţii specifice prin bolile aparatului respirator este în creștere ( cu 11,2%ooo în

intervalul studiat), de la 56,1%ooo în 2006 la 67,3%ooo în 2015; • mortalitatea prin bolile aparatului digestiv este în creştere de la 62,9%ooo în 2006 până la

64,6%ooo în 2015, cu valori mai mari în 2009 (73,1%ooo) și 2010 (73,8%ooo);

• mortalitatea prin accidente are o tendinţă de scădere de la 56,5%ooo în 2006 la 43,7%ooo în 2015. Începând cu anul 2011 nu se mai depășește valoarea de 50%ooo (fig. 28).

Fig. 28 Mortalitatea specifică pentru principalele cauze de deces în România, în anii 2006-2015

În anul 2015, au decedat 52.686 persoane (236,7%ooo locuitori) prin boli ischemice ale inimii,

reprezentând aproximativ o treime din decesele înregistrate prin boli ale aparatului circulator.

0.0

200.0

400.0

600.0

800.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Boli aparat circulator

Tumori

Aparat digestiv

Aparat respirator

Accidente

26


Bolile ischemice dețin o pondere mare în cadrul cauzelor de deces, la populația 0-64 ani, în România (36,67%ooo loc.). Comparativ cu alte țări și zone putem spune că România are valori de două ori mai crescute față de media UE (16,08%ooo loc.) și valori puțin mai mici decât valoarea medie pentru Regiunea Europa. Față de țările dezvoltate ale Europei se înregistrează valori de aproximativ patru-cinci ori mai mari (vezi tabelul 14).

Același lucru se poate spune și despre bolile cerebro-vasculare la populația 0-64 ani, România a înregistrat o valoare a mortalității prin boli cerebro-vasculare (21,77%ooo loc.) de trei ori mai mare decât în UE (7,21%ooo loc.) și puțin mai mare decât în Regiunea Europa (18,09%ooo loc.). Față de țările dezvoltate ale Europei valorile sunt mult mai mari.

Tabel 14. Rata mortalității standardizate prin boli ischemice ale miocardului și prin bolile cerebro-vasculare la populaţia de 0-64 ani, la început de secol XXI (la 100.000 locuitori) Sursa: (H.F.A. iulie 2016)

Nr.crt. RSM prin boli ischemice ale miocardului la pop.0-64 ani

Nr. crt. RSM prin boli cerebro-vasculare la pop. 0-64 ani

Rate mari Rate mici Rate mari Rate mici

1 Ucraina 101,16 Franța 7,33 1 Republica Moldova 38,22 Luxemburg 2,13 2 Republica Moldova 78,16 Olanda 7,60 2 Ucraina 34,49 Norvegia 3,24 3 Ungaria 44,33 Portugalia 8,73 3 Belarus 30,60 Franța 4,23 4 Regiunea europeană 40,03 Danemarca 9,47 4 Elveția 27,84 Austria 4,24 5 România 36,67 Norvegia 9,73 5 Bulgaria 27,84 Suedia 4,26 6 Slovacia 33,45 Italia 9,89 6 România 21,77 Spania 4,35 7 Elveția 31,03 Belgia 10,21 7 Regiunea europeană 18,09 Malta 4,38 8 UE 16,08 Spania 10.25 8 UE 7,21 Olanda 4,47

În profil teritorial, ratele specifice de mortalitate prin boli ischemice ale inimii sunt

neuniform distribuite, astfel, valori crescute se înregistrează în județele: Bihor 447,8%ooo locuitori, Alba 384,6%ooo locuitori, Bistrița-Năsăud 377,5%ooo locuitori, Mureș 355,0%ooo locuitori, Sălaj 340,5%ooo locuitori, iar valori mai mici în județele: Iași 88,0%ooo locuitori, Constanța 119,4%ooo locuitori, Olt 145,7%ooo locuitori, Vâlcea 150,7%ooo locuitori, Vrancea 166,8%ooo locuitori. Diferențe mari, pot avea drept cauză, atât profilul demografic diferit al județelor, cât și diferențele în calitatea procesului de codificare a cauzelor de deces.

În anul 2015 au decedat prin boli ischemice ale inimii la grupa de vârstă 0-64 ani (decese care se încadrează la decese evitabile) 7.956 persoane, reprezentând 15,1% din decesele înregistrate în această grupă de boli.

În profil teritorial, mortalitatea prin boli ischemice ale inimii la grupa de vârstă 0-64 ani este de 42,3%ooo locuitori, prezentând variații de la un județ la altul; astfel valori crescute s-au înregistrat în județele: Satu-Mare 76,4%ooo locuitori, Hunedoara 73,5%ooo locuitori, Alba 72,3%ooo locuitori, Bihor 68,3%ooo locuitori, Caraș-Severin 66,2%ooo locuitori, iar valori mai mici în județele: Iași 18,8%ooo locuitori, Vrancea 24,3%ooo locuitori, Constanța 25,0%ooo locuitori, Suceava 27,6%ooo locuitori, Neamț 28,5%ooo locuitori.

Pe medii, în anul 2015 au decedat prin boli ischemice în urban 24.302 (193,5%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 4.228 (39,1%ooo locuitori), iar la 65+ ani 20.074 (1.152,4%ooo locuitori). În rural au decedat 28.384 (292,7%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 3.728 (46,7%ooo locuitori), iar la 65+ ani 24.656 (1444,0%ooo locuitori).

Pe regiuni, în anul 2015 cele mai mari rate ale mortalității prin boli ischemice au fost înregistrate în: regiunea Centru, Nord-Vest și Vest, având valori peste media pe țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în regiunea Sud-Est.

27


Fig. 29 Mortalitatea prin boli ischemice pe regiuni și grupe de vârste în anul 2015

Pe macroregiuni, în anul 2015 cele mai mari rate ale mortalității prin boli ischemice au fost

înregistrate în macroregiunea unu (reg. Nord-Vest; reg. Centru), având valori peste media pe țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în macroregiunea doi (reg. Nord-Est; reg. Sud-Est).

Fig. 30 Mortalitatea prin boli ischemice pe macroregiuni și grupe de vârstă în anul 2015

În anul 2015 au decedat 44.306 persoane prin boli cerebro-vasculare (199,04%ooo locuitori),

reprezentând aproximativ o treime din decesele înregistrate prin boli ale aparatului circulator. În profil teritorial, decesele prin boli cerebro-vasculare nu sunt uniform distribuite în

teritoriu, astfel, valori crescute se înregistrează în județele: Teleorman 478,0%ooo locuitori, Dolj 379,0%ooo locuitori, Giurgiu 375,0%ooo locuitori, Olt 370,8%ooo locuitori, Gorj 352,5%ooo locuitori, iar valori mai mici în județele: Timiș 94,5%ooo locuitori, Sibiu 106,1%ooo locuitori, Iași 107,0%ooo locuitori, Constanța 108,3%ooo locuitori, Alba 122,9%ooo locuitori. Diferențele foarte mari înregistrate în raportarea deceselor prin boli cerebro-vasculare pot fi reale, însă există și posibilitatea de codificare greșită fără respectarea reglementărilor OMS de codificare a cauzei de deces.

În anul 2015 au decedat prin boli cerebro-vasculare la categoria de vârstă 0-64 ani (decese care se încadrează la decese evitabile) 4.583 persoane, reprezentând 10,8% din decesele înregistrate în această categorie. Toate aceste decese evitabile au o amprentă negativă asupra sistemului sanitar românesc, iar distribuția geografică a lor ne poate ghida în a trage unele concluzii privind managementul de sănătate în zonele respective.

În profil teritorial, decesele prin boli cerebro-vasculare la grupa de vârstă 0-64 ani cu o rată medie de 24,4%ooo locuitori, nu sunt uniform distribuite în teritoriu; astfel, valori crescute se înregistrează în județele: Ialomița 41,3%ooo locuitori, Gorj 41,1%ooo locuitori, Dolj 40,8%ooo locuitori,

30

230

430

630

830

1030

1230

1430

1630

1830

Total 0-64 ani 65+ ani

10

510

1010

1510

2010

TOTAL MACROREGIUNEA1 (N-V, C)

MACROREGIUNEA2 (N-E, S-E)

MACROREGIUNEA3 (S, B-Ilfov)

MACROREGIUNEA4 (S-V Oltenia, V)


28

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI Olt 40,3%ooo locuitori, Călărași 39,6%ooo locuitori, iar valori mai mici în județele: Galați 12,7%ooo locuitori, Iași 13,0%ooo locuitori, Sibiu 15,1%ooo locuitori, Alba 15,6%ooo locuitori, Argeș 15,8%ooo locuitori. Toate aceste decese au valori mai mari în județele din zona de sud a țării, acolo unde ratele de mortalitate sunt cele mai mari, ele ar putea fi evitate dacă populația ar fi asigurată corespunzător cu medici, servicii medicale și educație sanitară, ceea ce ar crește adresabilitatea pacienților, depistarea la timp a cazurilor de îmbolnăvire și tratarea lor corectă.

Pe medii, în anul 2015, au decedat prin boli cerebro-vasculare în urban 18.574 (147,9%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.270 (21,0%ooo locuitori), iar la 65+ ani 16.304 (936,0%ooo locuitori). În rural au decedat 25.732 (265,3%ooo locuitori), din care la grupa de vârstă 0-64 ani 2.313 (28,9%ooo locuitori), iar la 65+ ani 23.419 (1371,6%ooo locuitori).

Pe regiuni, în anul 2015 cele mai mari rate ale mortalității prin boli cerebro-vasculare au fost înregistrate în regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia, având valori peste media pe țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în regiunea Centru.

Fig. 31 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare pe regiuni și grupe de vârste în anul 2015

Pe macroregiuni, în anul 2015 cele mai mari rate ale mortalității prin boli cerebro-vasculare

au fost înregistrate în macroregiunea patru (reg. Sud-Vest Oltenia; reg. Vest), având valori peste media pe țară la grupele de vârstă 0-64 și 65+. Cea mai mică rată a fost înregistrată în macroregiunea unu (reg. Nord-Vest; reg.Centru).

Fig. 32 Mortalitatea prin boli cerebro-vasculare pe macroregiuni și grupe de vârstă în anul 2015

0200400600800

100012001400160018002000


0

400

800

1200

1600

TOTAL MACROREGIUNEA1 (N-V, C)

MACROREGIUNEA2 (N-E, S-E)

MACROREGIUNEA3 (S, B-Ilfov)

MACROREGIUNEA4 (S-V Oltenia, V)


29


Rata mortalităţii generale a populaţiei este influenţată semnificativ de o multitudine de factori: • de structura pe vârstă a populaţiei: cu cât populaţia este mai tânară, cu atât mortalitatea

generală este mai redusă; • de tipul de morbiditate înregistrat în populaţia respectivă: prevalenţa ridicată a bolilor cronice

degenerative predispune la un nivel mai ridicat al mortalității generale; • de nivelul de dezvoltare socio-economică şi de nivelul de trai: ţările dezvoltate au o mortalitate

generală mai redusă, în ciuda ponderii importante a populației vârstnice; • de gradul de dezvoltare a serviciilor medicale şi, în special, asistenţa de urgenţă şi îngrijirile la

domiciliu; • de nivelul de educaţie şi instruire a populaţiei.

Tabelul de mai jos (tabel 15) arată valoarea ratelor mortalității specifice calculate ca rată brută și rată standardizată, precum și anii pierduți prin decese de diferite cauze. În anul 2015, cele mai mari pierderi (număr de ani potențiali de viață) au fost cauzate de bolile aparatului circulator, tumori şi accidente. Din cauza deceselor premature (evitabile) se înregistrează numeroși ani de viață pierduți, cei mai mulți prin decese cauzate de boli ale aparatului circulator, urmate de decesele prin tumori.

Tabel 15. Ratele brute și standardizate ale mortalității pe principalele cauze de deces și anii de viață pierduți din cauza decesului în România, în anul 2015 (la 100000 locuitori)

Boli aparat circulator Tumori Boli aparat respirator Accidente Boli aparat digestiv

Rata brută 691,7 230,6 67,4 43,7 64,6

Rata standardizată 455,9 177,5 50,3 39,0 51,4

Ani pierduți de viață 793450,3 669217,7 171832,9 251194,4 212725,2

Valorile înregistrate pentru România sunt mari în comparație cu țările dezvoltate din Europa. Ca o concluzie se poate spune că, dacă asupra natalității se poate interveni mai greu, fenomenul fiind dependent și de voința de a mai naște copii, asupra mortalității există o posibilitate mai mare de acțiune, ea fiind determinată de o multitudine de factori ce pot fi influențați de o politică corespunzătoare în domeniul sănătății populației: creșterea nivelului de trai, creșterea calității asistenței medicale, creșterea gradului de cunoștințe medicale ale întregii populații, scăderea poluării mediului ambiant, conștientizarea necesității medicinei preventive. De asemenea, tendința evidentă de îmbătrânire a populației impune atât măsuri coerente de control și prevenție a bolilor specifice vârstei a treia, dar mai ales stimularea (prin diverse facilități) a creșterii natalității.

30


1.6.4. Mortalitatea infantilă Mortalitatea infantilă este un indicator important care oglindeşte atât starea socio-

economică a unei populaţii, cât şi activitatea generală a sectorului sanitar în totalitatea sa. Decesele sub un an îşi continuă trendul descendent, de la 3052 decese în anul 2006 la 1493

decese în anul 2015, astfel încât rata mortalității infantile este în scădere semnificativă, de la 13,9 la 1000 născuţi vii în anul 2006 la 8,0%o născuți vii în 2015.(fig.33).

Fig. 33 Evoluția ratei mortalității infantile (0-1 an) în

România, în perioada 2006-2015

Harta 12. Rata mortalității infantile în țările Uniunii Europene, în anul 2014 Sursa: ECHI (European Core

Health indicators)Rata mortalităţii infantile din România este cea mai mare pe plan european (harta 12). În

anul 2013, alături de Bulgaria (care a înregistrat valori mai mici cu 1,9 decât România) și Ungaria (cu valori mai mici cu 4,2 decât România), România are valori cu 5,5 mai mari comparativ cu UE. Valori mici la nivel european, mult sub medie se înregistrează în Cipru, Finlanda, Spania, Suedia, Italia.

În România cele mai mari rate ale mortalităţii infantile în anul 2015 s-au înregistrat în judeţele: Tulcea (15,2%o), Caraș-Severin (12,8%o), Călărași (12,7%o), Mehedinți (12,6%o), Dolj (10,5%o), iar cele mai mici rate în judeţele: Municipiul Bucureşti (4,9%o), Brăila (5,7%o), Galați (6,0%o), Vâlcea (6,3%o) şi Giurgiu (6,4%o) (harta 13).

Harta 13. Mortalitatea infantilă în România, în anul 2015

Fig. 34 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii

pe medii în România, în anii 2006-2015

13.9

12.0 11.0

10.1 9.8 9.4 9.0 8.1 8.4 8.0

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

născ

uți v

ii

11.2 10.2

8.5 8.1 7.7 7.5 6.6 6.5 6.2 6.3

17.1

14.1 14.0 12.6 12.3 11.8 11.8

10.0 10.9

10.0

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Urban Rural

31

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI Dinamica mortalității infantile pe medii. Pe medii, mortalitatea infantilă este mult mai mai mare în mediul rural decât în mediul urban.

Tabel 16. Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii pe sexe şi medii în România, în anii 2006-2015 (la 1000 născuți vii)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total 13,9 12 11 10,1 9,8 9,4 9,0 8,1 8,4 8,0 Urban 11,2 10,2 8,5 8,1 7,7 7,5 6,6 6,5 6,2 6,3 Rural 17,1 14,1 14 12,6 12,3 11,8 11,8 10,0 10,9 10 Masculin 15,1 13,4 12,4 11,2 10,9 10,6 9,6 8,9 9,7 8,7 Feminin 12,6 10,5 9,5 8,9 8,6 8,2 8,4 7,3 6,9 7,2

Mortalitatea infantilă în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, din cauza condițiilor de viață uneori precare, a nivelului mai scăzut de educaţie şi cunoştinte despre sănătatea copilului ale părinţilor din mediul rural, dar și datorită accesului mai redus la servicii de sănătate.

Fig. 35 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii

pe sexe în România, în anii 2006-2015

Fig. 36 Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) la 1000

născuți vii pe sexe în România, în anii 2006-2015 Dinamica mortalității infantile pe sexe. Mortalitatea infantilă la sexul masculin prezintă un

nivel mai înalt decât la sexul feminin, constituie o temă importantă de studiu pentru specialiști. Dinamica mortalității infantile pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității

sunt conform graficului de mai jos regiunea Sud-Est, Nord-Est și Sud-Vest Oltenia. Cele mai mici rate se înregistrează în: reg. București - Ilfov.

Fig. 37 Dinamica mortalității infantile pe regiuni în România în perioada 2006-2015

4

6

8

10

12

14

16

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

născ

uți v

ii

Masculin FemininLinear (Masculin) Linear (Feminin)

0

1

2

3

4

5

6

7

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

născ

uți v

ii

masculin feminin

Linear (masculin) Linear (feminin)

4

6

8

10

12

14

16

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL N-V CENTRUN-E S-E BUCURESTI-ILFOVS-MUNTENIA S-V OLTENIA V

32


Dinamica mortalității infantile pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale mortalității sunt conform figurii 38 macroregiunea doi (reg. Nord-Est; reg. Sud-Est). Cele mai mici rate se înregistrează în macroregiunea trei (reg.București - Ilfov; reg. Sud-Muntenia).

Fig. 38 Dinamica mortalității infantile pe macroregiuni în România în perioada 2006-2015

În cadrul mortalităţii infantile, mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) scade în 2015, iar

cea neonatală (din prima lună de viață) scade comparativ cu 2014, însă ambele au un trend descendent începând din 2006.

Tabel 17. Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) la 1000 născuţi vii în România, în anii 2006-2015 (la 1000 născuții vii)

Anul Total Masculin Feminin Urban Rural

cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici 2006 1191 5,4 708 6,3 483 4,5 626 5,2 565 5,7 2007 1025 4,8 606 5,5 419 4,0 511 4,4 514 5,2 2008 919 4,1 557 4,9 362 3,4 425 3,5 494 4,9 2009 824 3,7 496 4,3 328 3,0 396 3,3 428 4,3 2010 782 3,7 473 4,3 309 3,0 369 3,1 413 4,4 2011 695 3,5 420 4,2 275 2,9 331 3,1 364 4,1 2012 639 3,2 364 3,5 275 2,8 267 2,5 372 4,0 2013 699 3,4 405 3,8 294 2,9 338 3,0 361 3,8 2014 647 3,3 393 3,9 254 2,7 272 2,6 375 4,2 2015 594 3,2 342 3,5 252 2,8 272 2,7 321 3,8

Pe sexe și medii, mortalitatea neonatală precoce urmează același trend descendent

începând din 2006 până în 2015, mai multe decese se produc la sexul masculin și în rural ( tabelul 17).

Mortalitatea infantilă postneonatală (28-365 zile) deși a fost în scădere este încă foarte ridicată: 42,8%o, reprezintă aproape jumătate din decesele înregistrate la copiii sub 1 an, care se înregistrează după prima lună de viaţă, ceea ce înseamnă mari deficienţe în educaţia sanitară a mamelor respective privind creșterea și îngrijirea copilului, a scăderii nivelului de trai şi, bineînţeles, a supravegherii insuficiente din partea personalului sanitar. Mortalitatea postneonatală cunoaşte o tendinţă de scădere în intervalul de timp 2006-2015, de la 6,2%o la 3,4%o născuţi vii. În 2015, rata cea mai mică de 1,2%o născuţi vii s-a înregistrat în judeţul Vrancea, iar cele mai mari valori s-au înregistrat în judeţele Călărași (7,1%o născuţi vii), Mureș (7,1%o născuţi vii), Tulcea (7,1%o născuţi vii), Ialomița (5,7 %o născuţi vii), Dolj (5,6%o născuţi vii) şi Caraș-Severin (5,2%o născuţi vii).

6

8

10

12

14

16

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015TOTAL MACROREGIUNEA 1 (N-V, C)MACROREGIUNEA 2 (N-E, S-E) MACROREGIUNEA 3 (S, B-Ilfov)MACROREGIUNEA 4 (S-V Oltenia, V)

33


Fig. 39 Mortalitatea neonatală precoce (0-6 zile) la 1000 Fig. 40 Evoluţia mortalităţii infantile pe vârste născuți vii pe medii în România, în anii 2006-2015 în România, în anii 2006-2015 (la 1000 născuţi vii)

Fig. 41 Mortalitatea 0-6 zile în țările Uniunii Europene, în jurul anului 2014 Sursa: (H.F.A. iulie 2016)

Pentru mortalitatea neonatală precoce, graficele de mai sus ilustrează trendul ratelor mortalității infantile pe medii și pe sexe, arătând diferențele menționate: rate mari la sexul masculin și în mediul rural.

Comparând cu celelalte țări din Regiunea Europa și membre ale UE, România are valori mari ale ratelor mortalității infantile, ocupând locul doi, după Malta, fiind urmată de valoarea medie pentru regiunea Europa și mult mai mare față de valoarea din UE. Valori mari ale acestui indicator se înregistrează și în Bulgaria, Anglia, Ungaria, și valori mici în Cipru, Estonia, Suedia.

Conform tabelului 18 și fig. 40 cele mai frecvente cazuri în cadrul mortalității infantile sunt datorate mortalității neonatale (0-27 zile). În ceea ce privește cauzele de deces, principala cauză de deces este prin cauze perinatale, urmată de decese prin boli ale aparatului respirator și anomalii congenitale (fig. 42). În ţările europene occidentale, decesele infantile prin boli ale aparatului respirator sunt mult mai puţin frecvente, fiind considerate drept decese evitabile, România încadrându-se astfel în categoria acestor țări (în ceea ce privește decesele prin bolile aparatului respirator).

Tabel 18. Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) pe vârste în România, în perioada 2006–2015

Anii Mortalitate infantilă 0–6 zile (neo.precoce)

0-27 zile (neonatală)

28-365 zile (postneonatală)

2006 13,9 5,4 7,7 6,2 2007 12,0 4,8 6,9 5,1 2008 11,0 4,1 6,2 4,8 2009 10,1 3,7 5,7 4,4 2010 9,8 3,7 5,5 4,3 2011 9,4 3,5 5,3 4,1 2012 9,0 3,2 4,7 4,3 2013 8,1 3,4 4,7 3,4 2014 8,4 3,3 5,0 3,4 2015 8,0 3,2 4,6 3,4

0

1

2

3

4

5

6

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

născ

uți v

ii

Urban RuralLinear (Urban) Linear (Rural)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

nasc

uti v

ii

0-6 zile 0-27zile 28-365 zile total

0.5 0.87 0.91 1.03 1.05 1.08 1.14 1.32 1.42 1.47 1.53 1.57 1.6 1.66 1.83 1.85 1.92 2.06 2.08 2.1 2.18

2.76 2.84 2.87 3.08 3.12 3.12 3.23 3.31

3.58

00.5

11.5

22.5

33.5

4

la 1

000

născ

uți v

ii

34


Această remarcă rezultă şi din evoluţia ratelor de mortalitate infantilă pe cauze de deces (tabelul 19). Anomaliile congenitale se află la o valoare ridicată, însă au un trend descendent din 2006 până în 2015 (fig 42).

Tabel 19. Mortalitatea infantilă pe principalele cauze de deces în România, în anii 2006-2015 - număr decedați sub 1 an la 1000 născuți vii -

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total, din care: 13,9 12 11 10,1 9,8 9,4 9,0 8,1 8,4 8,0

aparatul respirator 3.8 3.4 3.3 2.9 2.8 2.6 2.6 2 2 1.9

cauze perinatale 5.3 4.5 3.9 3.6 3.4 3.4 3.1 3.2 3.3 2.9

anomalii congenit, 3.1 2.7 2.4 2.4 2.4 2.2 2.1 1.9 1.8 1.9

boli infecțioase şi parazitare 0.4 0.3 0.3 0.2 0.2 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2

aparatul digestiv 0.2 0.2 0.1 0.2 0.1 0.2 0.1 0.1 0.3 0.2

accidente, otrăviri 0.6 0.4 0.5 0.4 0.4 0.3 0.4 0.3 0.3 0.3

Fig. 42 Evoluția deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces în România, în anii 2006-2015

1.6.5. Mortinatalitatea Mortinatalitatea se referă la născuţii morţi raportaţi la 1000 de născuţi vii + născuţii morţi.

Rata mortinatalităţii are o tendinţă de scădere, având valoarea de 3,9 la 1000 născuţi vii şi morţi în anul 2015, față de anul 2006 în care se atingea valoarea de 5,2%o născuţi vii şi morţi (fig. 43).

Fig. 43 Evoluția mortinatalității în România, în anii 2006-

2015

Harta 14. Mortinatalitatea în România, în anul 2015

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la %

din

tota

l dec

ese

0-1

an

Ap.resp Cauze perin. Anom. Cong. Alte cauze

Linear (Ap.resp) Linear (Cauze perin.) Linear (Anom. Cong.) Linear (Alte cauze)

5.2 4.7 4.5 4.3

4.0 4.1 3.9 3.7 4.0 3.9

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

născ

uți m

orti

la 1

000

născ

uți v

ii+nă

scuâ

i mor

ți

35


Judeţele cu cele mai mari rate de mortinatalitate în 2015 au fost: Covasna (7,6%o), Călărași (7,0%o), Satu-Mare (7,0%o), Arad (6,7%o), Suceava (6,2%o), Mureș (5,9%o), iar cu cele mai mici rate, județele: Dolj (0,2%o), Olt (1,3%o), Brașov (1,5%o), Ilfov (1,6%o), Cluj (2,1%o), Iași (2.3%o) (harta 14).

În ceea ce priveşte repartiţia pe medii, indicele de mortinatalitate scade uşor în 2015 comparativ cu 2014 în mediul urban şi rămâne constant în mediul rural (tabel 20, fig. 44). Această tendinţă de scădere poate fi datorată politicilor Ministerului Sănătății privind mama şi copilul, precum şi dezvoltării mijloacelor care permit mamelor să aibă acces la informaţii privind sănătatea mamei şi a copilului.

Repartiţia pe sexe arată că indicele de mortinatalitate scade uşor în 2015 comparativ cu 2014 pentru sexul masculin, şi crește puțin la sexul feminin (tabel 20, fig. 45).

Specialiştii din domeniu susţin că nivelul înalt al mortinatalității este direct determinat de starea sănătăţii femeii. Astfel, starea de sănătate a femeii gravide, condiţionată de alimentaţie insuficientă, utilizare de alcool, tutun sau droguri, sporeşte riscul pentru viaţa şi sănătatea copilului nenăscut.

Tabel 20. Evoluția mortinatalității pe sexe și medii în România, în anii 2006-2015 (la %o născuți morți + născuți vii)

Anul Total Urban Rural Masculin Feminin

cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici 2006 1143 5,2 538 4,5 605 6,0 630 5,6 513 4,8 2007 1009 4,7 498 4,3 511 5,2 546 4,9 463 4,4 2008 993 4,5 468 3,8 525 5,2 541 4,7 452 4,2 2009 969 4,3 474 3,9 495 4,9 526 4,6 443 4,1 2010 856 4,0 420 3,6 436 4,6 463 4,2 393 3,8 2011 811 4,1 363 3,4 448 5,0 416 4,1 395 4,1 2012 779 3,9 348 3,2 431 4,6 445 4,3 334 3,4 2013 771 3,7 325 2,9 446 4,7 410 3,8 361 3,6 2014 781 4,0 372 3,5 409 4,6 415 4,1 366 3,8 2015 737 3,9 340 3,3 397 4,6 380 3,9 357 3,9

Figurile de mai jos reflectă tendințele de scădere ale mortinatalității pe sexe și medii.

Fig. 44 Mortinatalitatea pe medii în România, în anii

2006-2015

Fig. 45 Mortinatalitatea pe sexe în România, în anii

2006-2015

0

1

2

3

4

5

6

7

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

născ

uți m

orți

la 10

00 n

ăscu

ți vii

+ n

ăscu

ți m

orți

urban rural

Linear (urban) Linear (rural)

0

1

2

3

4

5

6

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

născ

uți m

orți

la 1

000

născ

uți v

ii +

născ

uți m

orți

masculin femininLinear (masculin) Linear (feminin)

36


1.6.6. Mortalitatea copiilor 1-4 ani Mortalitatea copiilor 1-4 ani reprezintă numărul de decese din perioada 1-4 ani, raportat la

populația de aceeași vârstă. Este un indicator studiat de Organizația Mondială a Sănătății, care se referă la sănătatea copiilor mici, influenţat în cea mai mare măsură de îngrijirile mamei, dar şi de supravegherea copilului mic de către personalul sanitar. Rata deceselor copiilor 1–4 ani s-a îmbunătăţit în perioada 2006-2015, dar este încă mare, de 34,7%ooo copii 1-4 ani în anul 2015 față de la 61,0%o00 copii 1-4 ani, valoare înregistrată în 2006 (fig. 46).

Fig. 46 Evoluția mortalității copiilor 1-4 ani în România,

în anii 2006-2015

Harta 15 Mortalitatea copiilor 1–4 ani în România, în

anul 2015

Dinamica mortalității 1-4 ani pe medii. Pe medii, mortalitatea copiilor 1-4 ani este mult mai mai mare în mediul rural, decât în mediul urban. În rural, mortalitatea primei copilării (1-4 ani) scade de la 76,80%o00 în 2006, la 46,44%o00 în 2015. În urban, mortalitatea primei copilării (1-4 ani) scade de la 45,82%o00 în 2006, la 14,61%o00 în 2015.

Fig. 47 Mortalitatea 1-4 ani la 100000 copii 1-4 ani pe medii în România, în anii 2006-2015

Mortalitatea copiilor 1-4 ani în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, din cauza condițiilor de viață uneori precare, a nivelului mai scăzut de educaţie şi cunoştinte despre sănătatea copilului ale părinţilor din mediul rural, dar și datorită accesului mai redus la servicii de sănătate.

61.0

52.0 47.2 44.7 46.1 45.0

35.4 34.9 34.2 34.7

0

10

20

30

40

50

60

70

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Mortalitate 1-4 ani Linear (Mortalitate 1-4 ani)

61.0

52.0 47.2 44.7 46.1 45.0

35.4 34.9 34.2 34.7

45.8 41.0

37.7 30.7

36.5 32.4 30.3

24.6 25.2 24.6

76.8

64.0 58.0

61.0 57.4 60.1

41.5 47.1 44.8 46.4

20

30

40

50

60

70

80

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL URBAN RURAL

37


Fig. 48 Mortalitatea 1-4 ani la 100000 copii 1-4 ani pe sexe în România, în anii 2006-2015

Dinamica mortalității 1-4 ani pe sexe. Mortalitatea copiilor 1-4 ani la sexul masculin prezintă

un nivel mai înalt decât la sexul feminin, constituie o temă importantă de studiu pentru specialiști. La sexul masculin scade de la 65,34%o00 în 2006, la 35,49%o00 în 2015. La sexul feminin scade de la 56,40%o00 în 2006, la 33,78%o00 în 2015.

Dinamica mortalității infantile pe regiuni. Regiunile cu cele mai mari rate ale mortalității sunt conform graficului de mai jos regiunea Sud-Est, Nord-Est și Centru. Cele mai mici rate se înregistrează în: reg. București - Ilfov.

Fig. 49 Dinamica mortalității 1-4 ani pe regiuni în România în perioada 2006-2015

Dinamica mortalității infantile pe macroregiuni. Macroregiunile cu cele mai mari rate ale

mortalității sunt conform graficului macroregiunea doi (reg. Nord-Est; reg. Sud-Est). Cele mai mici rate se înregistrează în macroregiunea patru (reg. Sud-Vest Oltenia; reg. Vest).

Fig. 50 Dinamica mortalității 1-4 ani pe macroregiuni în România în perioada 2006-2015

61.0

52.0 47.2 44.7 46.1 45.0

35.4 34.9 34.2 34.7

65.3

58.3 52.0

48.8 48.4 49.9

38.5 41.8

35.6 35.5

56.4

45.3 42.2 40.3

43.6 39.9

32.1 27.5

32.7 33.8 25

35

45

55

65

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

TOTAL MASCULIN FEMININ

15

35

55

75

95


20

40

60

80

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015TOTAL MACROREGIUNEA 1 (N-V, C)MACROREGIUNEA 2 (N-E, S-E) MACROREGIUNEA 3 (S, B-Ilfov)MACROREGIUNEA 4 (S-V Oltenia, V)

38


Fig. 51 Mortalitatea copiilor 1–4 ani pe primele cauze de deces în România, în anii 2006-2015

Urmărind ratele de mortalitate specifică la copii de vârstă 1-4 ani pe cauze de deces, se

constată că sunt în scădere în 2015 comparativ cu 2006 și ele respectă structura ponderilor pe cauze, astfel, primul loc fiind ocupat de accidente, care scad de la 21,4%o00 în 2006, la 11,4%o00 în 2015, rată mult mai mare față de cea înregistrată în 2014 (9,8%o00). Urmează bolile respiratorii, tumorile, anomaliile congenitale, bolile sistemului nervos, toate având valori mult mai scăzute comparativ cu 2006 (tabel 21, fig. 51).

Tabel 21. Mortalitatea copiilor 1–4 ani, pe primele cauze de deces în România, în anii 2005–2014 - la 100.000 copii de vârstă 1-4 ani -

Cauze deces 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Leziunile traumatice 21,4 16,1 15,2 14,9 13,4 14,7 9,5 12,1 9,8 11,4

Boli ale aparatului respirator 13,7 12,3 12,3 9,3 13,3 11,5 10,6 8,2 9,3 8,2

Anomalii congenitale 8,4 8,4 5,6 6,7 4,9 5,7 5,2 3,5 3,6 3,0

Tumori 5,7 6,6 6,4 5,2 5,2 4,0 3,5 3,6 3,4 3,9

Boli ale sistemului nervos 4,6 4,0 3,8 2,8 4,3 3,8 2,1 2,8 2,7 3,1

1.6.7. Mortalitatea maternă Decesul matern este decesul unei femei în cursul sarcinii sau într-o perioadă de 42 zile de la

terminarea sa (oricare ar fi durata sau localizarea sarcinii, prin orice cauză determinată sau agravată de sarcină sau de îngrijirile pe care aceasta le-a solicitat) şi 30 de zile post-abortum. Mortalitatea maternă, calculată ca raport al numărului de decese prin complicaţii ale sarcinii, naşterii şi lăuziei (avort + risc obstetrical direct) la 1000 născuţi vii scade, ajungând în 2015 la valoarea de 0,15 la 1000 născuți vii (fig. 52).

Rata mortalităţii materne în anul 2015 a fost de 0,15 la 1000 născuţi vii, având aceeași valoare cu cea din anul 2006. Valori crescute au fost înregistrate în intervalul studiat în anul 2009 (0,21%o născuţi vii), în 2010 (0,24%o născuţi vii) și în 2011 creşte la 0,26%o născuţi vii, înregistrând valori diferite pe cele două componente: risc obstetrical-cauze directe şi avort (fig. 53).

0

10

20

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

%oo

o co

pii 1

-4 a

ni

leziuni traumatice boli aparat respirator malformatii congenitaletumori boli sistem nervos Linear (leziuni traumatice)Linear (boli aparat respirator) Linear (malformatii congenitale) Linear (tumori)Linear (boli sistem nervos)

39


Fig. 52 Mortalitate maternă prin complicații ale sarcinii,

nașterii și lăuziei în România, în perioada 2006-2015

Fig. 53 Mortalitatea maternă în România, în perioada

2006 -2015

Începând cu anul 2009, cauzele indirecte de decese materne (risc obstetrical indirect şi cauze colaterale), se codifică cu codurile de la O95 la O99, exceptând cauzele colaterale adică leziunile traumatice şi otrăvirile. Astfel se permite identificarea deceselor materne prin risc obstetrical indirect, care, până în acest an, se codificau la codul de boală respectiv (tabel 22).

Tabel 22. Decesele materne pe cauze în România, în anii 2006-2015 Cod ICD10 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Decese prin avort O00-O08 12 11 9 8 11 6 3 6 6 5

Decese prin risc obstetrical direct O10-O16 4 5 1 3 8 7 1 4 3 6 O20-O29 2 2 O30-O48 1 4 5 3 2 3 4 2 2 1 O60-O75 7 6 6 4 6 7 1 6 2 3 O85-O92 10 7 7 13 4 6 5 2 4 3

Decese prin risc obstetrical indirect O95-O99 16 18 21 9 7 7 9 TOTAL 34 33 30 47 51 50 23 27 24 27 Legendă cod ICD10: O00 - O08 Sarcină terminată prin avort, O10 - O16 Edem, proteinurie și hipertensiune în cursul sarcinii, nașterii și lăuziei O20 - O29 Alte tulburări materne legate în mod predominant de sarcină; O30 - O48 Îngrijiri acordate mamei legate de făt, cavitatea amniotică și eventuale distocii; O60 - O75 Complicațiile travaliului și nașterii; O85 - O92 Complicațiile legate în principal de lăuzie; O95 - O99 Alte afecțiuni obstetricale, neclasificate altundeva

Fig. 54 Mortalitatea maternă în țările Uniunii Europene, în jurul anului 2014 Sursa: (H.F.A. iulie 2016)

0.15 0.15 0.14

0.21

0.24 0.26

0.11 0.13 0.12

0.15

0.0

0.1

0.1

0.2

0.2

0.3

0.3

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

născ

uți v

ii

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

născ

uți v

ii

mortalitatea maternămortalitate risc obst.mortalitate avortLinear (mortalitatea maternă)

0.00

0.00

0.01

0.01

0.02

0.02

0.02

0.02

0.03

0.03

0.03

0.03

0.04

0.04

0.04

0.04

0.04

0.05

0.05

0.05

0.06

0.07

0.07

0.09

0.11

0.12

0.12

0.12

0.15

0.16

0.18

0.24

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

la 1

000

născ

uți v

ii

40


Tabel 23. și fig. 55 Decesele și mortalitatea maternă pe medii în România, în anii 2006-2015

- la 1000 născuți vii -

Anul Decese materne Mortalitatea maternă

Total Urban Rural Total Urban Rural

2006 34 14 20 0,15 0,12 0,20

2007 33 13 20 0,15 0,11 0,20

2008 30 15 15 0,14 0,12 0,15

2009 47 25 22 0,21 0,21 0,22

2010 51 22 29 0,24 0,19 0,31

2011 50 23 27 0,25 0,22 0,30

2012 23 10 13 0,11 0,09 0,14

2013 27 11 16 0,13 0,10 0,17

2014 24 14 10 0,12 0,13 0,11

2015 27 12 15 0,14 0,12 0,18

Mortalitatea maternă pe medii are același trend descendent pentru rural și ușor crescător pentru urban. În perioada 2009-2011 s-a înregistrat un vârf, ca la totalul pe țară.

Deşi, în conformitate cu definiţiile OMS în vigoare, decesele prin risc obstetrical direct, risc obstetrical indirect şi cele prin avort se includ în calculul mortalităţii materne, nu toate ţările includ şi decesele prin risc indirect în calculul mortalităţii materne. De aceea, comparaţiile cu celelalte ţări pot să fie distorsionate.

Pe plan european, deţinem o rată mare de mortalitate maternă (fig. 54). Cele mai mari rate se înregistrează în Letonia, Luxemburg, Ungaria, apoi România și Regiunea Europa. UE înregistrează valori mici comparativ cu România. Valori mici se înregistrează în Malta, Slovenia, Grecia, Spania etc.

1.6.8. Natalitatea, mortalitatea și sporul natural

Așa cum se vede în graficul de mai jos (fig. 56) există o strânsă corelație între natalitate, mortalitate și spor natural. Unul dintre factorii care influenţează semnificativ indicatorul natalităţii este migraţia populaţiei şi, în special, a celor în vârstă aptă de muncă. Pe parcursul ultimilor 10 ani, numărul persoanelor de 15 ani şi peste, aflate la lucru sau în căutare de lucru în străinătate are tendinţă semnificativă de creştere.

Fig. 56 Natalitatea, mortalitatea și sporul natural al populației în România, în anii 2006-2015

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

000

născ

uți v

ii

urban rural

-5

0

5

10

15

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

mortalitate natalitate spor naturalLinear (mortalitate) Linear (natalitate) Linear (spor natural)

41


Astfel, putem concluziona că, scăderea drastică a natalităţii precum şi migraţia masivă generează sporul negativ al populaţiei şi îmbătrânirea demografică. Una din consecinţele acestei situaţii va fi micşorarea populaţiei apte de muncă şi îmbătrânirea forţei de muncă din ţară, ceea ce va influenţa raportul dintre populaţia activă şi cea inactivă şi creşterea nevoilor de servicii de sănătate, cu efecte asupra sistemului de sănătate şi societății în ansamblu.

În acest context semnalăm că este necesară elaborarea unor strategii la nivel naţional, care ar putea asigura încurajarea creşterii natalităţii.

2 . I N D I C A T ORI D E M OR B I DI T A TE Tabel 24. Indicatori de morbiditate

Nr. crt. Indicator Nr. crt. Indicator

2.1 Speranța de viață la naștere (Sursa datelor: INS) 2.3.2.2 Cancer (Sursa datelor: CNSISP-cabinetul oncologic)

2.2 Povara îmbolnăvirilor estimată prin DALY (WHO) 2.3.2.3 Bolile psihice (Sursa datelor: CNSISP-cabinetul medicului de familie)

2.3 Morbiditatea 2.3.2.4 Bolile ischemice ale inimii (Sursa datelor: CNSISP-cabinetul medicului de familie)

2.3.1 Morbiditatea generală (cazuri noi de boli înregistrate de cabinetele medicilor de familie) 2.3.2.5 Bolile cerebro-vasculare (Sursa datelor:

CNSISP-cabinetul medicului de familie) 2.3.2 Principalele cauze de morbiditate

2.3.2.6 Bolile infecțioase și parazitare (Sursa datelor: CNSISP-raport privind bolile infecțioase și parazitare)) 2.3.2.1 Diabetul (Sursa datelor: CNSISP-cabinetul

medicului de nutriție)

2.1 SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE Speranța medie de viață este numărul mediu de ani pe care o persoană, născută în anul

pentru care se calculează, are speranța de a-i trăi. Durata medie de viață este un indicator calculat care exprimă vârsta medie pe care o poate atinge o persoană, dacă nu se schimbă modelul de mortalitate din anul calculării acesteia.

În anul 2015, speranța de viață la naștere (SVN) în România era de 75,41 ani, pentru persoanele de gen feminin (78,91 ani), valoarea SVN a fost cu 6,95 ani mai mare față de valoarea înregistrată pentru persoanele de gen masculin (71,96 ani). Speranța de viață în anul 2014 în România era de 75 ani, aceasta situându-se sub media UE (80,9 ani) cu 5,9 ani și cu 8,3 ani sub media din Spania, care avea cea mai mare valoare în 2014 (83,3 ani). (harta 16).

Harta 16. Speranța de viață la naștere (în ani) în țările Uniunii Europene în anul 2014 Sursa: ECHI (European

Core Health Indicators)

Fig. 57 Speranța de viață la naștere pe sexe și medii în România, în anii 2006-2015

66

68

70

72

74

76

78

80

ani

Total Masculin Feminin Urban Rural

42


Creșterea speranței de viață pe fondul reducerii ratei de fertilitate determină îmbătrânirea populației, iar această tendință de creștere a speranței de viață la naștere se va menține și în viitor, fiind un proces caracteristic țărilor europene.

Dinamica speranţei de viaţă pe sexe şi medii de rezidenţă. Analiza speranţei de viaţă pe sexe şi medii de rezidenţă în anul 2015 faţă de anul 2014, arată valori în scădere, puțin mai mici în anul 2015 pe total, la sexul masculin și rural, se menține aceeași valoare pentru sexul feminin, și crește ușor în urban. Față de anul 2006, în 2015 a crescut speranța de viață per total cu 3,19 ani, cea mai mare creștere fiind în urban (3,33 ani) și pentru sexul masculin (3,22 ani). Speranța de viață în rural (2,33 ani) și pentru sexul feminin (3,11 ani) a înregistrat valori mai mici.

Tabel 25. Speranţa de viaţă la naştere pe medii și sexe, în perioada 2006-2015, în ani Anii Total Urban Rural Masculin Feminin 2006 72,22 72,98 71,23 68,74 75,80 2007 72,61 73,34 71,64 69,17 76,14 2008 73,47 74,62 72,02 69,99 77,05 2009 73,76 75,04 72,18 70,19 77,45 2010 73,90 75,26 72,20 70,27 77,64 2011 74,20 75,50 72,55 70,63 77,86 2012 74,69 75,94 73,13 71,24 78,20 2013 75,16 76,29 73,54 71,75 78,61 2014 75,44 76,64 73,94 72,00 78,91 2015 75,41 76,65 73,87 71,96 78,91

Pe judeţe şi sexe, în anul 2015, speranţa medie de viaţă la naştere rezultă din tabelul 26.

Pentru sexul masculin, cea mai mare speranță de viață este în Municipiul București, după care urmează județul Vâlcea, iar pentru sexul feminin, cea mai mare speranță de viață este tot în Municipiul București, apoi în județul Vâlcea. Speranța de viață cea mai mică se înregistrează în județele Călărași și Satu-Mare pentru masculin și Satu-Mare și Giurgiu, pentru feminin.

Tabel 26. Speranţa de viaţă la naştere, pe sexe în România, în anul 2015

Judeţe cu o situaţie favorabilă

Judeţe cu o situaţie nefavorabilă

Judeţe cu o situaţie favorabilă

Judeţe cu o situaţie nefavorabilă

Masculin eo Masculin eo Feminin eo Feminin eo M.Bucureşti 74.73 Călăraşi 69.45 M.Bucureşti 80.58 Satu-Mare 76,92 Vâlcea 74.64 Satu-Mare 69.64 Vâlcea 80.47 Giurgiu 77,34

Cluj 73.73 Tulcea 69.91 Braşov 79.91 Călăraşi 77,37

Braşov 73.28 Giurgiu 69.94 Sibiu 79.73 Mehedinţi 77,45

Timiş 73.03 Botoșani 70.26 Cluj 79.73 Caraş-Sev. 77,50

Un alt indicator important al stării de sănătate (inclusiv al celui educativ-cultural) este speranţa de viaţă la naştere şi la diverse vârste.

Acest indicator nu s-a mai îmbunătăţit începând cu anul 1960, în timp ce în celelalte ţări occidentale, nordice şi sudice prezintă ameliorări accentuate deceniu după deceniu.

Ţara noastră, alături de Bulgaria, Ungaria, Lituania şi Letonia, prezintă printre cei mai scăzuţi indicatori ai speranţei de viaţă la naştere şi la orice vârstă, ceea ce indică o stare de sănătate nesatisfăcătoare, ca urmare, în primul rând, a unei situaţii socio-economice grele (harta 16).

43


2.2 POVARA ÎMBOLNĂVIRILOR ESTIMATĂ PRIN DALY Povara îmbolnăvirilor se măsoară prin ani de viață ajustați pentru dizabilitate, DALY (Disability

Adjusted Life Years), care reprezintă suma anilor de viaţă pierduți prin decese premature și a anilor trăiţi cu dizabilitate dată de prezenţa bolii sau a accidentelor, ajustați pentru gravitatea bolii.

Tabelul 26 prezintă povara îmbolnăvirilor exprimată în DALY la 100000 locuitori în anul 2012, în România, unele țări din centrul și estul Europei (Bulgaria și Polonia) și unele țări din vestul Europei (Germania, Olanda și Marea Britanie). Pentru toate cauzele, aceasta este în România mai mare cu aproximativ 20-40% decât în țările din vestul Europei, cu aproximativ 10% mai mare decât în Polonia și cu aproximativ 15% mai mică decât în Bulgaria.

Cauzele importante de îmbolnăviri pentru care DALY la 100000 locuitori sunt mai mari în România decât în țările din vestul Europei sunt: • Boala cardiacă ischemică, cea mai frecventă cauză de DALY în majoritatea țărilor este de 2-3 ori

mai mare în România decât în țările din vestul Europei, cu circa 10% mai mare decât în Polonia și cu circa 50% mai mică decât în Bulgaria;

• Accidentul vascular cerebral, a doua cauză ca frecvență în țările din estul Europei este de 3-4 ori mai mare în România decât în țările din vestul Europei, cu circa 30% mai mare decât în Polonia și cu circa 60% mai mic decât în Bulgaria;

• Boala hipertensivă cardiacă este în România de 18 ori mai mare decât în Olanda, de 15 ori mai mare decât în Marea Britanie, de 4 ori mai mare decât în Germania, de 5 ori mai mare decât în Polonia și cu circa 75% mai mare decât în Bulgaria;

• Ciroza hepatică este în România de 11 ori mai mare decât în Olanda, de aproape 4 ori mai mare decât în Marea Britanie, de 3 ori mai mare decât în Germania și de peste 2 ori mai mare decât în Polonia și în Bulgaria;

• Infecțiile respiratorii inferioare sunt în România de peste 2 ori mai mari decât în Olanda și Germania, cu circa 40% mai mari decât în Marea Britanie, cu circa 70% mai mari decât în Polonia și cu circa 30% mai mari decât în Bulgaria;

• Accidentele rutiere în România sunt de circa 2 ori mai mari decât în țările din vestul Europei și la valori similare cu țările din estul Europei;

• Bolile organelor de simț sunt în România de aproximativ 2 ori mai mari decât în Olanda, Germania și Marea Britanie și similare cu Polonia și Bulgaria;

• Diabetul zaharat este în România de circa 2 ori mai mare decât în Marea Britanie, cu circa 40% mai mare decât în Olanda, cu circa 30% mai mic decât în Germania și Polonia și cu circa 75% mai mic decât în Bulgaria;

• Cancerul de col uterin este în România de peste 6 ori mai mare decât în Olanda, de 5 ori mai mare decât în Marea Britanie, de peste 4 ori mai mare decât în Germania, de 2 ori mai mare decât în Polonia și cu 50% mai mare decât în Bulgaria;

• Cancerul de stomac este în România de circa 2 ori mai mare decât în Marea Britanie și în Olanda, cu circa 50% mai mare decât în Germania, cu peste 30% mai mare decât în Polonia și similar cu Bulgaria;

• Cancerul hepatic este în România de circa 3 ori mai mare decât în Olanda și Polonia, de peste 2 ori mai mare decât în Marea Britanie, cu circa 60% mai mare decât în Germania și cu 15% mai mare decât în Bulgaria;

• Autoagresiunea este în România cu 75% mai mare decât în Marea Britanie, cu 30% mai mare decât în Olanda, cu 15% mai mare decât în Germania, similară cu Bulgaria și cu 60% mai mare decât în Polonia;

44

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI • Tuberculoza este în România de peste 21 ori mai mare decât în Olanda și Germania, de 12 ori

mai mare decât în Marea Britanie, de 4 ori mai mare decât în Polonia și de 3 ori mai mare decât în Bulgaria;

• Complicațiile prematurității sunt în România de 3 ori mai mari decât în Olanda și Germania, cu circa 65% mai mari decât în Polonia, cu 30% mai mari decât în Marea Britanie și cu 15% mai mari decât în Bulgaria;

• Anemia feriprivă este în România de 5 ori mai mare decât în Germania, de 4 ori mai mare decât în Olanda, de peste 3 ori mai mare decât în Marea Britanie și cu circa 15% mai mare decât în Polonia și Bulgaria;

• Anomaliile congenitale cardiace sunt în România de aproape 3 ori mai mari decât în Olanda și Germania, de 2 ori mai mari decât în Marea Britanie, similare cu Polonia și cu 40% mai mici decât în Bulgaria;

• Înecul este în România de 8 ori mai mare decât în Germania, de 7 ori mai mare decât în Olanda și în Marea Britanie, cu 55% mai mare decât în Bulgaria și similar cu Polonia;

• Violența interpersonală este în România de circa 2 ori mai mare decât în Germania, Olanda și Marea Britanie și cu circa 10% mai mică decât în Bulgaria și Polonia.

Cauzele importante de îmbolnăviri pentru care DALY la 100000 locuitori sunt similare în

Romania cu cele din țările din vestul Europei sunt: • Cancerul bronhopulmonar este în România cu aproape 10% mai mare decât în Marea Britanie,

similar cu Bulgaria și Germania și cu aproape 20% mai mic decât în Polonia și Olanda; • Depresia este în România cu 35% mai mare decât în Marea Britanie, cu aproape 10% mai mare

decât în Polonia, cu 10% mai mică decât în Bulgaria și Germania și cu 70% mai mică decât în Olanda;

• Durerile lombare și cervicale sunt în România similare cu Polonia și Bulgaria, cu 10% mai mici decât în Olanda, cu peste 15% mai mici decât în Marea Britanie și cu 30% mai mici decât în Germania;

• BPOC este în România similară cu Polonia și Germania, cu peste 10% mai mică decât în Olanda, cu 30% mai mică decât în Marea Britanie și cu 70% mai mică decât în Bulgaria;

• Căderile sunt în România cu 15% mai mari decât în Marea Britanie, cu aproape 10% mai mari decât în Olanda, similare cu Bulgaria și cu 10% mai mici decât în Germania și Polonia;

• Cancerul de sân este în România cu 15% mai mare decât în Polonia, cu 10% mai mic decât în Marea Britanie, cu 20% mai mic decât în Bulgaria și cu aproape 30% mai mic decât în Olanda și Germania;

• Cancerul de colon și rect este în România cu 15% mai mare decât în Marea Britanie, similar cu Polonia și Germania, cu 10% mai mic decât în Olanda și cu 30% mai mic decât în Bulgaria;

Cauzele importante de îmbolnăviri pentru care DALY la 100000 locuitori sunt mai mici în România decât în țările din vestul Europei sunt: • Tulburările legate de alcool sunt în România de circa 3 ori mai mici decât în Marea Britanie și

Polonia, de 2 ori mai mici decât în Bulgaria și Germania și de 2 ori mai mari decât în Olanda; • Boala Alzheimer și alte demențe sunt în România de peste 2 ori mai mici decât în Germania,

Olanda și Marea Britanie și similare cu Bulgaria și Polonia; • Cancerul de prostată este în România cu aproximativ 60% mai mic decât în Germania, Olanda și

Marea Britanie, cu 20% mai mic decât în Bulgaria și similar cu Polonia.

45


Tabel 27. Povara îmbolnăvirilor la toate vârstele, DALY la 100000 locuitori, România și unele țări europene, anul 2012 Sursa: WHO, Global Health Estimates Summary Tables 2014, http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/en/

Cauza DALY la 100000

România Bulgaria Polonia Germania Olanda Marea Britanie Toate cauzele 38068 43419 34167 30821 26772 28441 Boli infecțioase și parazitare 717 595 347 543 416 393 Tuberculoza 325 109 76 15 14 27 HIV/SIDA 77 205 29 32 27 34 Boli diareice 64 65 60 165 98 118 Infecții respiratorii 1036 799 637 478 535 740 Infecții respiratorii inferioare 949 714 559 403 458 661 Afecțiuni neonatale 499 525 305 204 234 342 Complicații ale prematurității 341 297 207 128 112 257 Asfixie și traumatism la naștere 106 164 69 44 67 62 Deficiențe nutriționale 347 298 410 86 121 130 Anemie feriprivă 305 259 269 61 73 89 Tumori maligne 6202 6547 6178 6060 6233 5443 Cancer al gurii și orofaringelui 352 239 191 204 115 114 Cancer de esofag 108 70 100 170 266 293 Cancer de stomac 428 442 318 275 211 162 Cancer de colon si rect 666 860 661 684 747 579 Cancer hepatic 338 293 125 206 119 150 Cancer pancreatic 322 356 305 416 364 280 Cancer bronhopulmonar 1311 1396 1559 1281 1563 1213 Cancer de sân 872 1045 763 1121 1125 984 Cancer de col uterin 582 393 287 133 90 114 Cancer de ovar 265 335 378 311 309 293 Cancer de prostată 393 474 421 659 630 647 Limfoame, mielom multiplu 181 214 203 286 274 274 Leucemii 176 170 177 210 192 176 Alte tumori maligne 942 978 1213 892 905 829 Diabet zaharat 703 1225 888 927 544 368 Tulburări mentale și de comportament 2744 3475 3730 3604 3610 3886 Depresie 1184 1273 1090 1329 2011 873 Tulburare bipolară 202 196 197 177 173 173 Schizofrenie 253 256 243 236 215 236 Tulburări legate de alcool 411 955 1098 808 180 1229 Tulburări legate de droguri 171 238 244 224 173 493 Anxietate 282 320 595 518 521 567 Afecțiuni neurologice 1213 1221 1243 1868 1922 1982 Boala Alzheimer și alte demențe 406 406 395 952 1028 955 Epilepsie 194 172 201 178 135 158 Migrenă 399 390 393 262 290 366 Boli ale organelor de simț 852 819 819 459 337 437 Boli cardiovasculare 12459 16738 8977 6654 4182 4579 Boala hipertensivă cardiacă 2136 1222 408 495 118 138 Boala cardiacă ischemică 4863 7418 4403 2710 1352 2149 Accidentul vascular cerebral 3651 5788 2836 1182 904 1113 Cardiomiopatia, miocardita, endocardita 426 565 383 220 145 123 Alte boli circulatorii 1322 1454 779 1987 1645 1020 Boli respiratorii 1414 2070 1410 1521 1528 2191 BPOC 952 1621 984 982 1081 1238 Astm 216 158 266 294 239 492 Boli digestive 2356 1192 1267 1181 685 1137 Ciroza hepatică 1575 681 670 514 146 428 Boli genitourinare 650 750 649 809 628 799 Boli renale 343 335 302 450 271 230 Hiperplazia de prostată 258 283 241 275 148 433 Boli ginecologice 275 255 266 236 246 247 Boli musculoscheletale 2325 2532 2349 2825 2422 2647 Osteoartrita 475 550 475 326 246 360 Dureri lombare și cervicale 1177 1251 1164 1556 1308 1383 Anomalii congenitale 379 450 318 201 247 270 Anomalii congenitale cardiace 157 220 142 56 60 80 Afecțiuni ale cavității bucale 374 310 324 293 309 227 Leziuni fără intenție 2779 2652 2793 1903 1670 1836 Accident rutier 876 872 924 467 427 411 Căderi 948 984 1034 1017 876 854 Înec 167 108 159 21 23 25 Leziuni cu intenție 695 720 1035 534 495 376 Autoagresiune 555 566 875 476 424 317 Violența interpersonală 140 154 160 58 70 55

46


Fig. 58 Structura DALY pentru primele 10 cauze, la 100000 locuitori, România, anul 2012

Tabel 28. Povara îmbolnăvirilor la grupa de vârstă 0-4 ani, principalele 20 cauze, în România, în anul 2012

Sursa: WHO, Global Health Estimates Summary Tables

Loc Cauza DALY la 100000

1 Infecții respiratorii inferioare 6058 2 Complicații ale prematurității 6029 3 Anomalii congenitale cardiace 2719 4 Alte anomalii congenitale 2624 5 Anemie feriprivă 1519 6 Asfixie și traumatism la naștere 1209 7 Alte afecțiuni neonatale 777 8 Alte leziuni fără intenție 581 9 Boli diareice 518 10 Alte boli infecțioase 383 11 Accident rutier 285 12 Infecții neonatale 256 13 Meningita 237 14 Afecțiuni endocrine, de sânge și imune 228 15 Leucemii 212 16 Defecte de tub neural 194 17 Alte boli digestive 188 18 Alte tumori maligne 182 19 Alte boli respiratorii 177 20 Malnutriție protein-calorică 149




1 Depresie 1174 2 Accident rutier 1105 3 Dureri lombare și cervicale 765 4 Autoagresiune 544 5 Migrena 526 6 Alte leziuni fără intenție 411 7 Tulburări legate de alcool 385 8 Tulburări legate de droguri 381 9 Alte afecțiuni musculoscheletale 364 10 Boli ginecologice 357 11 Anxietate 352 12 Infecții respiratorii inferioare 290 13 Căderi 242 14 HIV/SIDA 231 15 Tulburare bipolară 229 16 Epilepsie 214 17 Astm 204 18 Alte tumori maligne 197 19 BPOC 190 20 Schizofrenie 188

32.72%

16.29%

12.77%

9.59%

7.30%

7.20%

6.18%

6.10%

5.61% 4.13%

Boli cardiovasculare

Tumori maligne

Boala cardiaca ischemica

Accidentul vascular cerebral

Leziuni fara intentie

Tulburari mentale si de comportament

Boli digestive

Boli musculoscheletale

Boala hipertensiva cardiaca

Ciroza hepatica

47





1 Anemie feriprivă 643 2 Depresie 631 3 Astm 499 4 Tulburări comportamentale ale copilului 354 5 Accident rutier 338 6 Dureri lombare și cervicale 327 7 Infecții respiratorii inferioare 325 8 Înec 249 9 Alte leziuni fără intenție 244 10 Epilepsie 209 11 Alte tumori maligne 183 12 Alte boli infecțioase 170 13 Alte afecțiuni neurologice 163 14 Anxietate 155 15 Boli ale pielii 139 16 Migrena 138 17 Tulburări de dezvoltare generalizată 129 18 Caăeri 122 19 Afecțiuni ale cavității bucale 122 20 Afectiuni endocrine, de sânge și imune 87 Tabel 32. Povara îmbolnăvirilor la grupa de vârstă 60-69

ani, principalele 20 cauze, în România, în anul 2012 Sursa: WHO, Global Health Estimates Summary Tables


1 Boala cardiacă ischemică 10533 2 Accidentul vascular cerebral 7353 3 Cancer bronhopulmonar 4245 4 Ciroza hepatică 4135 5 Boala hipertensivă cardiacă 3910 6 Alte tumori maligne 2384 7 Cancer de sân 2031 8 Alte boli circulatorii 2016 9 BPOC 2001 10 Cancer de colon și rect 1941 11 Căderi 1887 12 Dureri lombare și cervicale 1834 13 Diabet zaharat 1734 14 Boli ale organelor de simț 1727 15 Alte boli digestive 1451 16 Depresie 1310 17 Cancer de stomac 1254 18 Osteoartrita 1185 19 Infecții respiratorii inferioare 1148 20 Cancer de col uterin 1141




1 Boala cardiacă ischemică 2778 2 Ciroza hepatică 2050 3 Depresie 1424 4 Dureri lombare și cervicale 1380 5 Accidentul vascular cerebral 1367 6 Cancer bronhopulmonar 1325 7 Accident rutier 1025 8 Alte tumori maligne 971 9 Cancer de sân 965 10 Căderi 885 11 Cancer de col uterin 834 12 Autoagresiune 810 13 Alte boli digestive 758 14 BPOC 737 15 Alte leziuni fără intenție 732 16 Alte boli circulatorii 686 17 Boala hipertensivă cardiacă 663 18 Alte afecțiuni musculoscheletale 649 19 Tulburări legate de alcool 627 20 Infecții respiratorii inferioare 598

Tabel 33. Povara îmbolnăvirilor la grupa de vârstă de 70+ ani, principalele 20 cauze, în România, în anul 2012 Sursa: WHO, Global Health Estimates Summary Tables


1 Boala cardiacă ischemică 23886 2 Accidentul vascular cerebral 21367 3 Boala hipertensivă cardiacă 13493 4 Alte boli circulatorii 7411 5 Boli ale organelor de simț 4527 6 BPOC 3567 7 Boala Alzheimer și alte demențe 2998 8 Cancer de prostată 2898 9 Cancer bronhopulmonar 2850 10 Căderi 2824 11 Cancer de colon și rect 2485 12 Diabet zaharat 2344 13 Ciroza hepatică 2300 14 Alte tumori maligne 1975 15 Dureri lombare si cervicale 1868 16 Cancer de sân 1867 17 Alte boli digestive 1796 18 Infecții respiratorii inferioare 1611

19 Cardiomiopatia, miocardita, endocardita 1445

20 Cancer de stomac 1373

Tabelele 28-33 prezintă clasamentul celor mai frecvente 20 de cauze de DALY în România pe grupe de vârstă. Pe grupe vârstă cele mai frecvente cauze de DALY sunt următoarele:

48


• la 0-4 ani infecții respiratorii inferioare, complicații ale prematurității, anomalii congenitale cardiace, alte anomalii congenitale și anemia feriprivă, primele două și ultima putând fi prevenite;

• la 5-14 ani anemia feriprivă, depresia, astmul, tulburările comportamentale ale copilului și accidentul rutier, toate beneficiind de intervenții preventive sau curative precoce;

• la 15-29 ani depresia, accidentul rutier, durerile lombare și cervicale, autoagresiunea, migrena; pentru primele două potențialul de prevenție este mare;

• la 30-59 ani boala cardiacă ischemică, ciroza hepatică, depresia, durerile lombare și cervicale, accidentul vascular cerebral; alte boli pentru care potențialul de prevenție este mare, clasate între primele 20 sunt: cancerul de sân (locul 9) și cancerul de col uterin (locul 11);

• la 60-69 ani boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, cancerul bronhopulmonar, ciroza hepatică, boala hipertensivă cardiacă, toate fiind boli cu potențial de prevenție mare; alte boli pentru care potențialul de prevenție este mare, clasate între primele 20 sunt cancerul de sân (locul 7), cancerul de colon și rect (locul 10) și cancerul de col uterin (locul 20);

• la peste 70 de ani boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, boala hipertensivă cardiacă, alte boli circulatorii, boli ale organelor de simț; pentru primele trei, potențialul de prevenție sau intervenție curativă precoce este mare; alte boli pentru care potențialul de prevenție este mare, clasate între primele 20 sunt: cancerul bronhopulmonar (locul 9), cancerul de colon și rect (locul 11) și cancerul de sân (locul 16).

49


2.3 MORBIDITATEA

Morbiditatea reprezintă fenomenul îmbolnăvirilor în populație şi este influențată de totalitatea determinanților sănătății.

2.3.1 MORBIDITATEA GENERALĂ (cazuri noi de boli înregistrate de cabinetele medicilor de familie)

Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire în perioada 2006-2015 variază între 15.323.349 în 2006 şi 14.896.118 în 2015. Cea mai mare valoare a intervalului este de 16.232.615 în 2011 și scade la 14.670.014 în 2014, pentru a crește din nou în 2015. Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire s-a micşorat în anul 2015 comparativ cu anul 2006, cu 2,8% (-427.231 cazuri noi de boală), pentru ceilalți ani ai intervalului observându-se o oscilare a procesului.

Rata de morbiditate generală sau incidența generală a oscilat între 72303,0 cazuri noi la 100000 locuitori în 2006 şi 74965,4 în anul 2015.

Fig. 59 Morbiditatea generală pe principalele clase de boli în România, în anii 2006-2015

Dinamica cazurilor noi de îmbolnăvire pe sexe. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe sexe

putem spune că, în timp ce pentru sexul feminin cresc de la 7.255.970 (67728,1%ooo femei) în 2007 la 8.467.906 (83530,1%ooo femei) în 2015, pentru sexul masculin scad de la 7.030.675 (69134,3 %ooo bărbați) în 2007 la 6.428.212 (66393,9 %ooo bărbați) în 2015.

Dinamica cazurilor noi de îmbolnăvire pe medii. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe medii putem spune că, în timp ce pentru mediul urban scad de la 9.171.908 (78069,8%ooo locuitori) în 2006 la 8.392.600 (78667,8 %ooo locuitori) în 2015, pentru mediul rural cresc de la 6.151.441 (65126,3%ooo locuitori) în 2006 la 6.503.518 (71068,4%ooo locuitori) în 2015 (fig.60).

Fig. 60 Dinamica incidenței pe total, medii și sexe în România, în anii 2006-2015

2500

10000

17500

25000

32500

40000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

c.

Boli infecţ. și parazitare

Boli ap.circulator

Boli ap.respirator

Boli ap. digestiv

Boli organe genito-urinare

Boli piele, ţesut subcutanat

Boli sistem osteo-muscular

50000

57500

65000

72500

80000

87500

95000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

c.

Total

Masculin

Feminin

Urban

Rural

50


Structura pe clase de boli în anul 2015 se păstrează pentru primele două clase de boli, și anume bolile aparatului respirator (reprezentând 38,9% din numărul total al îmbolnăvirilor), urmate de boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului nervos şi organelor de simţ (inclusiv ochiul şi urechea), bolile sistemului osteo-articular (fig. 61 și 62). În 2006, pe primul loc se află bolile aparatului respirator, urmate de bolile aparatului digestiv, pe locul trei se află bolile sistemului osteo-muscular.

Fig. 61 Structura morbidității generale (cazuri noi) pe clase de boli, în România, în anul 2006

Fig. 62 Structura morbidității generale (cazuri noi) pe clase de boli, în România, în anul 2015

La nivelul cabinetelor medicilor de familie se ţin în evidenţă bolile cronice conform reglementărilor legislative în vigoare. Redăm în tabelul următor (tabelul 34).

Tabel 34. Boli cu alură de cronicitate în evidenţa cabinetelor medicilor de familie în România în anul 2015 – la 100000 locuitori –

Boala hipertensivă 12289,0 Calculoza renală 842,7 Cardiopatia ischemică 5844,9 Anemia 868,3 Diabetul zaharat 3864,5 Guşa 865,9 Bolile pulmonare cronice obstructive 1995,0 Epilepsia 597,0 Bolile cerebro-vasculare 1665,6 Nefritele 310,0 Boala ulceroasă 1534,6 Cordul pulmonar cronic 208,4 Ciroza hepatică 1502,8

Evidenţa bolnavilor cronici la nivelul cabinetelor medicilor de familie este mult sub cea reală, datorită necomunicării informaţiilor de către medicii de familie (aproximativ 80% din medicii de familie raportează date privind incidența și prevalența). Iată câteva exemple privind discordanţa datelor de la cabinetele medicilor de familie şi cele din cea de-a 5-a Anchetă naţională medicală din 1997 (tabel 35).

Tabel 35. Boli cu caracter de cronicitate

Boala Număr bolnavi

Ancheta medicală În evidenţa medicilor de familie (2015) Boala hipertensivă 3028000 2435617 Cardiopatia ischemică 2828000 1158433 Bolile cerebro-vasculare 422000 330123 Diabetul zaharat 575000 765921 Bolile pulm. cr. obstructive 856000 395404 Boala ulceroasă 572000 304156 Bolile renale 459000 61447

5% 0% 2% 1%

1% 7%

5%

47%

9%

7% 0% 5%

7% 0% 0%

1% 3%

boli infecţioase şi parazitare

tumori

nutriţie şi diabet

boli sânge

tulburări mintale

sistem nervos

ap. circulator

ap. respirator

ap.digestiv

org. genito-urinare

complic. sarcină, naştereşi lăuzieboli de piele

boli ale sistemului osteo-mus.anomalii cogenitale

boli orig. în perioadaperinatalăstări rău definite

traumatisme, otrăviri

4% 1%

4% 1%

2%

9%

6%

39%

11%

7%

0%

5% 9%

0% 0% 1% 2%

boli infecţioase şiparazitaretumori

nutriţie şi diabet

boli sânge

tulburări mintale

sistem nervos

ap. circulator

ap. respirator

ap.digestiv

org. genito-urinare

complic. sarcină,naştere şi lauzieboli de piele

boli ale sistemuluiosteo-mus.anomalii cogenitale

boli orig. în perioadaperinatalăst. rău definite

traumatisme, otrăviri.

51


2.3.2 PRINCIPALELE CAUZE DE MORBIDITATE

2.3.2.1 Diabetul

Numărul bolnavilor de diabet nou depistaţi la nivelul cabinetelor de nutriție și boli metabolice în perioada 2006-2015 a crescut de la 57338 la 73740, determinând o incidență prin DZ de 270,5%ooo locuitori în 2006 și de 372,1%ooo locuitori în 2015 (fig. 63), având un trend ascendent în această perioadă.

Incidența a avut un vârf de creștere în 2008, și anume de 95758 (466,3%ooo locuitori), reprezentând perioada în care a fost făcută evaluarea stării de sănătate a populație, după care a urmat o ușoară scădere, ajungând în 2012, la 63739 (317,7%ooo locuitori) reprezentând cea mai mică valoare a incidenței DZ în perioada studiată.

Fig. 63 Incidența prin diabet zaharat (cazuri noi-total la 100000 loc.) în România, în perioada 2006–2015

Harta 17. Incidenta prin diabet zaharat, în România,

Europa și Uniunea Europeană în jurul anului 2014 Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, iulie 2016

Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice, cazurile noi de diabet zaharat în anul 2015 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial, astfel cea mai mare incidență se înregistrează în: Neamț 667,0%ooo locuitori, Hunedoara 646,4%ooo locuitori, Caraș-Severin 518,3%ooo locuitori, M. București 506,7%ooo locuitori, Teleorman 475,1%ooo locuitori și cea mai mică în județele: Giurgiu 133,5%ooo locuitori, Alba 191,5%ooo locuitori, Botoșani 215,0%ooo locuitori, Cluj 227,5%ooo locuitori, Olt 232,9%ooo locuitori, Bacău 242,3%ooo locuitori .

Incidența prin diabet în anul 2015 - pe regiuni, medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu diabet zaharat în anul 2015 pe total țară, sunt în regiunea M. București - Ilfov.

Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu diabet zaharat sunt în regiunea M. București - Ilfov pe total, mediul rural și masculin. Urmează regiunea Vest cu valori mari pe total, urban, rural, masculin și feminin. Cele mai puține cazuri noi de bolnavi cu diabet zaharat sunt în regiunea Sud-Est pe total, sexe și medii.

Incidența prin diabet în anul 2015 - pe macroregiuni, medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu diabet zaharat în anul 2015 pe total țară, sunt în macroregiunea trei (regiunea Sud-Muntenia și regiunea București - Ilfov).

În macroregiunea trei (regiunea Sud-Muntenia și regiunea București Ilfov) sunt cele mai multe cazuri noi de diabet zaharat pe total, masculin și rural, iar în macroregiunea patru (regiunea Sud-Vest Oltenia și regiunea Vest) sunt cei mai mulți bolnavi-cazuri noi cu diabet zaharat în urban și

270.5

405.1

466.3

354.5 357.4

321.2 317.7 337.2 345.5

372.1

200

250

300

350

400

450

500

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

<= 600<= 480<= 360<= 240<= 120No data

Min = 0

New cases, diabetes mellitus per 100 000

2014European RegionNo data

52


la sexul feminin. Cele mai puține cazuri pe total, masculin, feminin și rural sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord-Est și regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea unu (regiunea Nord-Vest și regiunea Centru), pe urban.

Incidenţa diabetului la copii urmează același trend uşor ascendent, ajungând la valori ale incidenței specifice pe grupe de vârstă astfel: 7,7%ooo copiii 0-14 ani în 2006, 7,9%ooo copiii din grupa de vârstă 0-14 ani în 2009, şi de 13,3%ooo copiii 0-14 ani în anul 2015 (fig. 64).

Fig. 64 Incidența prin diabet zaharat (cazuri noi-copii 0-14 ani la 100000 copii 0-14 ani) în România, în perioada

2006-2015

Fig. 65 Prevalența prin diabet zaharat în România, în anii 2006-2015

Numărul bolnavilor rămaşi în evidenţa cabinetelor de diabet, nutriţie şi boli metabolice creşte an de an, de la 516.033 (determinând o prevalență de 2434,8 la 100000 locuitori) în 2006 la un număr de 999.191 (5041,5 la 100000 locuitori) în 2015 (fig. 65). Cele mai multe cazuri au fost în mediul urban și la sexul masculin în anul 2015.

În profil teritorial, cazurile de diabet zaharat nu sunt uniform distribuite. Cele mai mari, respectiv cele mai mici rate de bolnavi în evidenţă în anul 2015 se constată în judeţele nominalizate în tabelul 36:

Tabel 36. Prevalența diabetului zaharat în evidenţă (la 100000 locuitori), în România, în anul 2015

Judeţe cu rate mai mari la 100000 locuitori Judeţe cu rate mai mici la 100000 locuitori Municipiul București 7954,5 Giurgiu 1812,7 Hunedoara 7197,4 Călărași 2748,7 Timiș 6911,4 Ialomița 2802,0 Dolj 6199,0 Olt 2975,3 Arad 6191,1 Ilfov 3042,4 Sălaj 6169,6 Bistrița-Năsăud 3083,2 Neamț 5988,6 Covasna 3085,6 Sibiu 5912,6 Mehedinți 3231,0 Satu-Mare 5847,8 Vrancea 3579,2

7.7 8.8 8.3 7.9

8.7 9.9

9.1 8.7

11.4 13.3

0

2

4

6

8

10

12

14

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 co

pii 0

-14

ani

2434.8 2749.6

3134.3 3452.5

3685.8 3792.7 4150.2

4376.8 4614.5

5041.5

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

53


Harta 18. Incidența prin diabet în România în anul 2015 Harta 19. Prevalența prin diabet în România, Europa și Uniunea Europeană în jurul anului 2014 Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, Iulie 2016

Deși cazurile de bolnavi de diabet zaharat rămași în evidență au crescut mult și în România, comparativ cu Europa și UE avem o prevalență sub valorile înregistrate în cele două zone (harta 19).

2.3.2.2 Cancerul

Numărul bolnavilor de cancer nou depistaţi în cabinetul de oncologie în perioada 2006-2015 a crescut de la 55890 la 61703, incidenţa bolnavilor de cancer în aceeaşi perioadă variind între 263,7%ooo locuitori în 2006 şi 311,3%ooo locuitori în 2015 (fig. 66).

Prognoza privind incidența prin cancer până în anul 2025 arată tendința de creștere a cazurilor noi de bolnavi de cancer, ceea ce impune o mai mare atenție acordată profilaxiei acestei boli prin screeninguri, unde este posibil, pentru a determina o reducere a costurilor și a mortalității prin această boală (fig. 67).

Fig. 66 Incidenţa prin cancer în România, în anii 2006-2015

Fig. 67 Prognoza ratelor de incidență prin cancer în România până în anul 2025

Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile noi de cancer în anul 2015 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial, astfel cea mai mare incidență se înregistrează în: Bihor 439,7%ooo locuitori, Brașov 423,0%ooo locuitori, Botoșani 409,6%ooo locuitori, Brăila 399,0%ooo locuitori, Dolj 393,7%ooo locuitori și cea mai mică în județele: Ilfov 74,7%ooo locuitori, Municipiul București 200,8%ooo locuitori, Prahova 226,4%ooo locuitori, Giurgiu 234,3%ooo locuitori, Călărași 246,6%ooo locuitori, Harghita 246,7%ooo locuitori (harta 20).

<= 7<= 5.6<= 4.2<= 2.8<= 1.4No data

Min = 0

Prevalence of diabetes mellitus (%)


263.7 251.5

294.9 298.0 291.6 283.5 292.3 305.2 330.4

311.3

0

100

200

300

400

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

0

50

100

150

200

250

300

350

400

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

54


Harta 20. Incidența cancerului în România în anul 2015

Harta 21. Incidență cancer în România, Europa și

Uniunea Europeană în anul 2014 Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, Iulie 2016

Incidența prin cancer în anul 2015 - pe regiuni, medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu cancer în anul 2015 pe total țară, sunt în regiunile Vest și Nord-Vest.

Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu cancer-cazuri noi sunt în regiunea Vest pe total, rural și sexul masculin, iar pentru sexul feminin și urban în regiunea Nord-Vest. Cele mai puține cazuri noi de bolnavi cu cancer sunt în regiunea București-Ilfov pe total, sexe și medii. (Fig. 68)

Fig. 68 Incidenta prin cancer pe medii, sexe și regiuni în România în anul-2015

Incidența prin cancer în anul 2015 - pe macroregiuni, medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu cancer în anul 2015 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (regiunea Nord-Vest și regiunea Centru).

Fig. 69 Incidenta prin cancer pe medii, sexe și macroregiuni în România în anul-2015

<= 1000<= 800<= 600<= 400<= 200No data

Min = 0

Incidence of cancer per 100 000


50

250

450

Total Urban Rural Masculin Feminin

TOTAL N-V CENTRU N-E S-E BUCURESTI-ILFOV S-MUNTENIA S-V OLTENIA V

150

350

Total Urban Rural Masculin FemininTOTAL MACROREGIUNEA 1 (N-V, C)MACROREGIUNEA 2 (N-E, S-E) MACROREGIUNEA 3 (S, B-Ilfov)MACROREGIUNEA 4 (S-V Oltenia, V)

55


În macroregiunea patru (regiunea Sud-Vest Oltenia și regiunea Vest) sunt cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu cancer pe total, masculin și rural, iar macroregiunea unu (regiunea Nord-Vest și regiunea Centru) la feminin, urban. Cele mai puține cazuri pe total, masculin, feminin și rural sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord-Est și regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează în macroregiunea trei (regiunea București-Ilfov și regiunea Sud-Muntenia) (Fig.69).

Numărul bolnavilor de cancer rămaşi în evidenţă a crescut de la 362.252 (2006) la 461.016 (2015), prevalenţa variind între 1709,2%ooo locuitori în 2006 şi 2326,1%ooo locuitori în 2015 (fig. 70).

Fig. 70 Prevalenţa prin cancer în România, în anii 2006-2015

Harta 22. Prevalența prin cancer în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2014

Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, Iulie 2016

Bolnavii de cancer rămași în evidență în anul 2015 nu sunt uniform distribuiți în profil teritorial, astfel cea mai mare prevalență a cancerului se înregistrează în județele: Teleorman 3635,1%ooo locuitori, Dolj 3580,8%ooo locuitori, Arad 3200,3%ooo locuitori, Sibiu 3199,9%ooo locuitori, Constanța 3181,0%ooo locuitori și cea mai mică în județele: Ilfov 515,4%ooo locuitori, Prahova 1121,1%ooo locuitori, Bacău 1326,0%ooo locuitori, Vâlcea 1338,0%ooo locuitori, Iași 1441,5%ooo locuitori.

Comparativ cu Europa și UE, valorile ratelor de prevalență privind cancerul în România sunt mai mici, deși înregistrează valori mai mari an de an (harta 22).

2.3.2.3 Bolile psihice

Datele înregistrate privind incidenţa şi prevalenţa bolnavilor psihici sunt mult subevaluate în rapoartele periodice.

Analizând incidenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de comportament, înregistrată în cabinetele medicilor de familie pe perioada 2006–2015, se constată o creştere de la 802,8%ooo locuitori în 2006 la 1159,8%ooo locuitori în 2015, cu un vârf în 2011 de 1494,2%ooo locuitori și în 2012 de 1495,6 la 100.000 locuitori (fig. 71), creştere care poate fi explicată prin acţiunea de evaluare a stării de sănătate din anul 2007-2008, continuată cu politica de simplificare a aparatului economic şi administrativ al statului (cu probabilitate şi acordarea de concedii medicale cu aceste diagnostice).

1709.2 1822.3 1874.5

1975.3 2064.0 2138.4 2198.1 2235.5 2237.9 2326.1

0

1000

2000

3000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

<= 6<= 4.8<= 3.6<= 2.4<= 1.2No data

Min = 0

Prevalence of cancer (%)


56


Fig. 71 Incidenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de

comportament în România, în anii 2006-2015

Harta 23. Incidența tulburărilor mentale în România, Europa și Uniunea Europeană în anul 2014, la 100000

locuitori Incidența prin boli cu tulburări mentale şi de comportament în anul 2015 - pe regiuni,

medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament în anul 2015 pe total țară, sunt în regiunea Centru.

Așa cum arată graficul de mai jos, cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament sunt în regiunea Centru pe total, mediul urban, rural, masculin și sexul feminin. Cele mai puține cazuri noi de bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament sunt în regiunea București-Ilfov pe total, sexe și medii.

Fig. 72 Incidența prin tulburări mentale și de comportament pe medii,

sexe și regiuni în România în anul 2015

Incidența prin boli cu tulburări mentale şi de comportament în anul 2015 - pe macroregiuni, medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament în anul 2015 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (regiunea Nord-Vest și regiunea Centru).

Așa cum arată graficul de mai jos, în macroregiunea unu (regiunea Nord-Vest și regiunea Centru) sunt cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament pe total, masculin, feminin, urban și rural. Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei (regiunea București-Ilfov și regiunea Sud-Muntenia), pe total, masculin, feminin, urban și rural.

802.8

1005.5

1174.4 1212.0

1428.1 1494.2 1495.6

1175.3 1184.6 1159.8

600700800900

1000110012001300140015001600

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

<= 2000<= 1600<= 1200<= 800<= 400No data

Min = 0

Incidence of mental disorders per 100 000


300

800

1300

1800

2300



57


Fig. 73 Incidența prin tulburări mentale și de comportament pe medii, sexe și macroregiuni în România în anul-2015 Prevalenţa în perioada 2006-2015 a crescut de la 1081,4%ooo locuitori în 2006 la 2124,0%ooo

locuitori în 2015, urmând același trend ascendent ca și incidența (fig. 74).

Fig. 74 Prevalenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de

comportament în România, în anii 2006-2015

Harta 24. Prevalența tulburărilor mentale în România,

Europa și Uniunea Europeană în anul 2014

Ratele de prevalență pentru bolnavii cu tulburări mentale și de comportament rămași în evidență în anul 2015 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial, astfel cele mai mari rate se înregistrează în județele: Vâlcea 4086,5%ooo locuitori, Argeș 3985,3%ooo locuitori, Olt 3385,7%ooo locuitori, Hunedoara 3305,3%ooo locuitori, Timiș 2781,8%ooo locuitori și cele mai mici în: Ilfov 231,9%ooo locuitori, Vrancea 362,6%ooo locuitori, Satu-Mare 958,3%ooo locuitori, Alba 1353,6%ooo locuitori, Mehedinți 1365,7%ooo locuitori, Bistrița-Năsăud 1460,2%ooo locuitori. (tabelul 37).

Tabel 37. Prevalența bolnavilor cu tulburări psihice în România, în anul 2015 Judeţe cu rate mari de prevalență Judeţe cu rate mici de prevalenţă

- la 100000 locuitori - Vâlcea 4086,5 Ilfov 231,9 Argeş 3985,3 Vrancea 362,6 Olt 3385,7 Satu-Mare 958,3 Hunedoara 3305,3 Alba 1353,6 Timiş 2781,8 Mehedinţi 1365,7 Buzău 2624,0 Bistriţa-N. 1460,2 Vaslui 2621,0 Braşov 1503,2

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

Total Masculin Feminin Urban RuralTOTAL MACROREGIUNEA 1 (N-V, C)MACROREGIUNEA 2 (N-E, S-E) MACROREGIUNEA 3 (S, B-Ilfov)MACROREGIUNEA 4 (S-V Oltenia, V)

1081.4 1143.4

1224.7 1313.1

1433.6 1491.2 1566.3

1820.7 1956.3

2124.0

500

700

900

1100

1300

1500

1700

1900

2100

2300

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

<= 8<= 6.4<= 4.8<= 3.2<= 1.6No data

Min = 0

Prevalence of mental disorders (%)


58


2.3.2.4 Bolile ischemice ale inimii În anul 2015 au fost înregistrate 183.082 cazuri noi de bolnavi prin boli ischemice ale inimii

reprezentând o rată de incidență de 923,7 %ooo locuitori. Cazurile noi de boli ischemice ale inimii în anul 2015, au o pondere de 19,4% din numărul total de bolnavi înregistrați cu boli ale aparatului circulator (942.760).

În profil teritorial, ratele incidenței prin boli ischemice ale inimii nu sunt uniform distribuite, astfel, valori crescute se înregistrează în județele: Covasna 3434,2%ooo locuitori, Hunedoara 2616,3%ooo locuitori, Alba 2293,6%ooo locuitori, Mehedinți 1875,1%ooo locuitori, Botoșani 1875,3%ooo locuitori, iar valori mai mici în județele: Vaslui 215,6%ooo locuitori, Olt 227,8%ooo locuitori, Constanța 242,7%ooo locuitori, Municipiul București 308,5%ooo locuitori, Vrancea 313,6%ooo locuitori. Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor noi de bolnavi cu boli ischemice ale inimii (între județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare (harta 25).

Harta 25. Incidența prin bolile ischemice ale inimii în

România, în anul 2015

Harta 26 Prevalența prin bolile ischemice ale inimii în


Incidența prin cardiopatii ischemice în anul 2015 - pe regiuni, medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de cardiopatii ischemice în anul 2015 pe total țară, sunt la sexul feminin și în mediul urban.

Așa cum arată graficul de mai jos, cele mai multe cazuri noi de cardiopatii ischemice sunt în regiunea Centru și regiunea Vest, pentru total, mediul urban și sexul feminin. Cele mai puține cazuri noi de cardiopatii ischemice pe sexe și medii sunt în regiunea București-Ilfov.

Fig. 75 Incidenta prin boli ischemice ale inimii pe medii,

sexe și regiuni în România în anul-2015

300

800

1300



59


Incidența prin cardiopatii ischemice în anul 2015 - pe macroregiuni, medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de cardiopatii ischemice în anul 2015 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (regiunea Vest și regiunea Centru).

Așa cum arată graficul de mai jos, în macroregiunea unu (regiunea Nord-Vest și regiunea Centru) sunt cele mai multe cazuri noi de cardiopatii ischemice pe total, masculin, feminin, urban și rural. Cele mai puține cazuri pe sexe și medii sunt în macroregiunea trei (regiunea București-Ilfov și regiunea Sud-Muntenia).

Fig. 76 Incidența prin boli ischemice ale inimii pe medii,

sexe și macroregiuni în România în anul-2015 Conform raportărilor primite de la Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului

București, bazate pe datele statistice transmise de către furnizorii de servicii (CMI), prevalența bolii ischemice a fost de 5844,9%ooo locuitori, reprezentând un număr de 1.158.433 bolnavi rămași în evidență prin boli ischemice ale inimii (fig. 77).

În profil teritorial, ratele prevalenței prin boli ischemice ale inimii nu sunt uniform repartizate, astfel, valori crescute se înregistrează în județele: Brașov 9157,7%ooo locuitori, Sibiu 9111,8%ooo locuitori, Caraș-Severin 9004,2%ooo locuitori, Bihor 8488,3%ooo locuitori, Covasna 8220,0%ooo locuitori, iar valori mai mici în județele: Ilfov 2399,0%ooo locuitori, Olt 2477,8%ooo locuitori, Satu-Mare 2922,3%ooo locuitori, Constanța 3370,5%ooo locuitori, Iași 3401,0%ooo locuitori. Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor de bolnavi în evidență cu boli ischemice ale inimii (între județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare sau un nivel diferit de adresabilitate la serviciile medicale (harta 26).

Fig. 77 Prevalenţa bolnavilor cu boli ischemice ale inimii

în România, în anii 2006-2015 Fig. 78 Prognoza ratelor de prevalență prin boli

ischemice ale inimii în România, până în anul 2025

Prognoza ratelor de prevalență a bolilor ischemice ale inimii ne indică o tendință continuă de creștere în anii următori în România (fig. 78).

500

700

900

1100

1300


4285.6 4507.3

4740.5 4936.2

5168.6 5296.6

5428.3 5585.6

5733.5 5844.9

3500

4000

4500

5000

5500

6000

6500

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

60


2.3.2.5 Bolile cerebro-vasculare

În anul 2015 au fost înregistrate 87.017 cazuri noi de bolnavi cu afecțiuni cerebro-vasculare (BCV) care au determinat o incidență prin BCV de 439,0%ooo locuitori (fig. 79), acestea reprezentând 9,1% din numărul total de bolnavi înregistrați cu boli ale aparatului circulator (942.760).

Fig. 79 Incidența bolnavilor cu boli cerebro-vasculare în România, în anii 2006-2015

Fig. 80 Prognoza ratelor de incidență prin boli cerebro-vasculare în România, până în anul 2025

Atât tendința cât și prognoza ratelor de incidență prin bolile cerebro-vasculare prezintă un trend crescător (fig. 79, 80).

În profil teritorial, cazurile noi înregistrate prin boli cerebro-vasculare nu sunt uniform distribuite în teritoriu, astfel, valori crescute ale incidenței se înregistrează în județele: Mehedinți 1221,2%ooo locuitori, Hunedoara 1202,6%ooo locuitori, Vâlcea 1187,4%ooo locuitori, Alba 975,5%ooo locuitori, Arad 863,5%ooo locuitori, iar valori mai mici în județele: Vaslui 118,9%ooo locuitori, Vrancea 119,7%ooo locuitori, Constanța 160,3%ooo locuitori, Olt 162,4%ooo locuitori, Municipiul București 174,1%ooo locuitori. Diferențele foarte mari înregistrate în raportarea bolilor cerebro-vasculare pot fi și din cauza subraportării din unele județe (harta 27).

Harta 27. Incidența prin bolile cerebro-vasculare în România, în anul 2015

Harta 28. Prevalența prin bolile cerebro-vasculare în


212.9 229.7 214.4

282.4

334.0

449.8 479.8

382.1 395.6

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022 2024la

100

000

locu

itori

61


Incidența prin boli cerebro-vasculare în anul 2015 - pe macroregiuni, medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de boli cerebro-vasculare în anul 2015 pe total țară, sunt în macroregiunea patru (regiunea Sud-Vest Oltenia și regiunea Vest).

Așa cum arată graficul de mai jos, în macroregiunea patru (regiunea Sud-Vest Oltenia și regiunea Vest) sunt cele mai multe cazuri noi de boli cerebro-vasculare pe total, masculin, feminin, urban și rural. Cele mai puține cazuri pe total, masculin, feminin și rural sunt în macroregiunea doi (regiunea Nord-Est și regiunea Sud-Est). Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei (regiunea București-Ilfov și regiunea Sud- Muntenia), pe urban.

Fig. 81 Incidența prin boli cerebro-vasculare pe medii,

sexe și macroregiuni în România în anul-2015

Incidența prin boli cerebro-vasculare în anul 2015 - pe regiuni, medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de boli cerebro-vasculare în anul 2015 pe total țară, sunt în regiunea Vest.

Așa cum arată graficul de mai jos, cele mai multe cazuri noi de boli cerebro-vasculare sunt în regiunea Vest pe total, mediul urban, rural, masculin și sexul feminin. Cele mai puține cazuri noi de boli cerebro-vasculare sunt în regiunea București-Ilfov pe sexe și mediul urban.

Fig. 82 Incidența prin boli cerebro-vasculare pe medii,

sexe și regiuni în România în anul 2015

În profil teritorial, bolnavii rămași în evidență prin boli cerebro-vasculare nu sunt uniform repartizați, astfel, valori crescute ale prevalenței se înregistrează în: Mehedinți 2706,3%ooo locuitori, Caraș-Severin 2530,6%ooo locuitori, Vâlcea 2383,0%ooo locuitori, Arad 2330,9%ooo locuitori, Teleorman 2323,0%ooo locuitori, iar valori mai mici în: Satu-Mare 624,6%ooo locuitori, Olt 800,7%ooo locuitori, Ilfov 859,1%ooo locuitori, Harghita 912,9%ooo locuitori, Vrancea 992,4%ooo locuitori. Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor de bolnavi în evidență cu boli cerebro-vasculare (între județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare (harta 28).

200

400

600

800

1000


100

600



62


2.3.2.6 Bolile infecțioase și parazitare

Pe baza datelor raportate de compartimentele de boli transmisibile din DSP-uri, a datelor colectate din rețeaua de dermatovenerologie pentru bolile cu transmitere sexuală și a datelor raportate de Spitalul de Pneumoftiziologie Marius Nasta pentru tuberculoză, putem face o analiză în dinamică a principalelor boli infecțioase pentru anii 2006-2015, constatându-se următoarele:

• scăderea accentuată a morbidităţii prin hepatita virală de tip A (deşi aflată încă la valori mari) şi de tip B;

• menţinerea la nivele mici a morbidităţii prin: botulism, tetanos şi tuse convulsivă; • scăderea accentuată a incidenţei prin tuberculoză de la 96,1%ooo locuitori la nivelul anului 2006,

la 60,6%ooo în 2015 (fig. 83), acelaşi trend descendent având şi incidenţa la copiii 0–14 ani, de la 29,1%ooo în anul 2006, la 20,4%ooo în anul 2014, și crește ușor la 21,1%ooo în anul 2015;

• sifilisul, în prezent în scădere în 2015 comparativ cu 2006 (fig. 84), ca și parotidita epidemică. Vom prezenta dinamica principalelor boli infecțioase și transmisibile (2006-2015) precum și

distribuția în profil teritorial pentru anul 2015. Incidenţa tuberculozei a înregistrat valori de 96,1%ooo în anul 2006 şi 60,6%ooo în 2015 (fig.

83), în anul 2015 se constată valori mai crescute în județele: Dolj (92,9%ooo), Olt (90,0%ooo), Teleorman (88,7%ooo), Bacău (86,5%ooo), Giurgiu (86,0%ooo), iar valorile mai mici în judeţele: Harghita (19,1%ooo), Brașov (30,7%ooo), Covasna (30,9%ooo), Sibiu (35,5%ooo), Cluj (36,4%ooo).

Din totalul cazurilor de bolnavi nou depistaţi cu tuberculoză, în anul 2015 - 5,41% au fost copii 0–14 ani, având o incidenţă de 21,1%ooo copii 0-14 ani, în scădere faţă de indicii înregistrați în perioada analizată (fig. 83).

Fig. 83 Incidența prin tuberculoză în România, în anii

2006-2015

Harta 29. Incidența prin tuberculoză în România, Europa

și Uniunea Europeană în anul 2014

Concordanţa trendului curbelor infecţiei tuberculoase la copii şi adulţi reflectă relaţia şi importanţa adulţilor ca sursă infectantă pentru copii.

Deși în scădere accentuată în România, comparativ cu regiunea Europa, incidența

îmbolnăvirilor prin tuberculoză este mai mare aproximativ de două ori și de aproximativ cinci ori față de UE (harta 29).

În cazul incidenţei prin sifilis (fig. 84) (26,7 %ooo în anul 2006 şi 4,8 %ooo în 2015), rate mai

mari se observă în judeţele Galaţi 17,6%ooo, Brăila 11,1%ooo, Mureș 11,0%ooo, Bacău 10,6%ooo, Sibiu

10.0

30.0

50.0

70.0

90.0

110.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

<= 150<= 120<= 90<= 60<= 30No data

Min = 0

Incidence of tuberculosis per 100 000

2014European Region30.48

63


8,7%ooo, iar cele mai mici în judeţele: Giurgiu 0,0%ooo, Ilfov 0,0%ooo, Vâlcea 0,3%ooo, Caraș-Severin 1,1%ooo, Dolj 1,2%ooo.

Analizând evoluţia incidenţei prin sifilis în perioada 2006–2015 rezultă că a scăzut în această perioadă aproximativ de cinci ori (fig. 84).

Valoarea incidenței prin sifilis din România ne plasează sub media celei din regiunea Europa și mult peste media din UE (harta 30).

Fig. 84 Incidenţa prin sifilis în România, în anii 2006-2015

Harta 30. Incidența prin sifilis în România, Europa și

Uniunea Europeană în anul 2013

Incidenţa prin hepatită virală a scăzut în perioada 2006–2015 de la 36,8%ooo în 2006, la 28,3%ooo locuitori în 2015 (fig. 85). Valoarea cea mai mică a intervalului se înregistrează în 2011 – 17,1%ooo locuitori, iar cea mai mare în anul 2014, și anume 37,1%ooo locuitori.

Fig. 85 Incidenţa prin hepatită virală în România, în anii 2006-2015

Fig. 86 Incidența prin hepatită virală în România, Europa și Uniunea Europeană, în anul 2003

Sursa: (H.F.A. iulie 2016)

În profil teritorial, distribuția cazurilor este neuniformă. Comparativ cu rata medie a incidenţei hepatitei virale de 28,3%ooo în 2015, valori mai crescute în anul 2015 se constată în județele: Vrancea (146,1%ooo), Vaslui (96,4%ooo), Iași (69,9%ooo), Bacău (66,8%ooo), Suceava (65,4%ooo), iar valorile cele mai mici se constată în judeţele: Giurgiu (0,0%ooo), Mehedinți (1,2%ooo), Caraș-Severin (1,8%ooo), Timiș (2,3%ooo), Olt (2,4%ooo).

Comparativ cu regiunea Europa și cu UE, România se situează puțin sub media regiunii Europene și de aproximativ două ori mai mult față de UE (fig. 86).

26.7

23.4

19.5

15.9

11.5 11.0 8.5

6.9 6.5 4.8

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 1

0000

0 lo

cuito

ri

<= 70<= 56<= 42<= 28<= 14No data

Min = 0

Incidence of syphilis per 100 000

2013European Region

9.16

36.8

32.8

23.5 22.7 22.3

17.1

22.3 24.6

37.1

28.3

15

20

25

30

35

40

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

la 10

0000

locu

itori

45.93

44.42

19.8

0 10 20 30 40 50

Europa

România

UE 28

la 100000 locuitori

64


3 D E T E RM I N AN Ţ I A I S Ă N ĂT Ă Ţ I I

În această grupă sunt şase indicatori (Tabelul 38).

Tabel 38. ECHI - Indicatori ai determinanţilor stării de sănătate Nr. crt. Indicator 1 Indicele de masă corporală 2 Tensiunea arterială 3 Procentul fumătorilor 4 Consumul total de alcool 5 Consumul de fructe şi legume 6 Expuneri particulare

3.1 INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ Indicatorul reflectă proporţia persoanelor adulte cu IMC de 30 şi peste. În anul 2014,

România are o prevalenţă a obezităţii la adult <= 22,8% (harta 31) . Conform Anchetei Stării de Sănătate prin Interviu, realizată de Institutul Național de Statistică în 2014, 46,4% din populația rezidentă de 18 ani și peste este supraponderală (IMC între 25 și 29,9), iar 9,3% suferă de obezitate (IMC peste 30).

Acest context trebuie menţinut sub control în viitor prin politici publice de promovare a nutriţiei sănătoase.

Harta 31. Prevalența obezității, populație totală, OMS EU, 2014 Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

3.2 TENSIUNEA ARTERIALĂ

Acest indicator măsoară proporţia persoanelor care au raportat că au fost diagnosticate cu tensiune arterială crescută în ultimele 12 luni. Datele provin din prima rundă de anchete ale stării de sănătate prin interviu (EHIS) efectuate de Eurostat în 17 state membre, între 2006 şi 2009.

După cum rezultă din figura 87, în anul 2008, România prezintă o situaţie favorabilă (16,5%), numai Franţa raportând mai puţine cazuri de HTA.

65


Fig. 87 Proporţia persoanelor care au raportat tensiunea arterială crescută în ultimele 12 luni, UE, 2008 Sursa: ECHI – List of

Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Cea mai recentă Anchetă a Stării de Sănătate prin Interviu, realizată de Institutul Național de Statistică în 2014, a înregistrat prezența tensiunii arteriale crescute la 17% din persoane.

Datele trebuie interpretate cu precauţie deoarece ele au provenit din ancheta prin interviu, care poate subestima numărul real de cazuri. Sunt de mai mare încredere datele care provin din ancheta stării de sănătate prin examinare (EHES), deoarece aceasta prinde şi cazurile diagnosticate cât şi pe cele nediagnosticate.

3.3 PROCENTUL FUMĂTORILOR

România are o pondere a fumătorilor de 27,2% din populaţia adultă, care o situează între statele cu nivel mediu al prevalenţei fumatului (harta 32). Există diferenţe mari între genuri (40,8% la bărbaţi, faţă de 22% la femei) (Fig. 88).

Studiile cele mai recente, respectiv Ancheta Stării de Sănătate prin Interviu, realizată de Institutul Național de Statistică în 2014, semnalează faptul că un sfert din populația rezidentă de 15 ani și peste fumează, 19,6% din aceasta fiind fumători zilnici. Diferențe se observă și în funcție de nivelul de educație, astfel sunt fumători 27,9% din cei cu nivel de educație superior, 29,9% din cei cu nivel de educație mediu și 17,1% din cei cu nivel de educație scăzut.

0 5 10 15 20 25 30 35 40

UngariaSlovacia

GermaniaBulgaria

CehiaLetonia

SloveniaPoloniaAustriaGreciaCipru

EstoniaMalta

SpaniaBelgia

RomâniaFranța

%

66


Fig. 88 Prognoza ratei de prevalență a fumătorilor din România, 2000-2025 Sursa: WHO global report 2015

Harta 32. Prevalența fumatului, populație totală, OMS EU, 2011 Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

Mortalitatea prin cancer pulmonar, care se corelează în general cu prevalenţa fumătorilor

este foarte ridicată în România, inclusiv la femei.

3.4 CONSUMUL TOTAL DE ALCOOL

Indicatorul care măsoară consumul total de alcool (în litri alcool pur) pe cap de locuitor şi pe an, în populaţia de peste 15 ani ia în calcul producţia şi importurile, dar nu şi consumul neînregistrat. Datele disponibile provin din baza de date a OMS, pentru anul 2011. România se situează aproape de media UE, cu 10,54 litri alcool pur/locuitor/an (harta 33).

Dacă analizăm consumul în dinamică, se constată că în România există un consum relativ stabil, apropiat mediei UE (fig. 89). Precizăm însă că luarea în considerare a consumului neînregistrat, poate afecta acest clasament convenabil.

Conform Anchetei Stării de Sănătate prin Interviu realizată de Institutul Național de Statistică în 2014 din populația rezidentă de 15 ani și peste, 57,2% a consumat băuturi alcoolice în ultimele 12 luni precedente interviului, 22,3% nu a consumat deloc băuturi alcoolice în această perioadă, în timp ce 19,2% nu a consumat niciodată alcool.

0

10

20

30

40

50

60

2000 2005 2010 2015 2020 2025barbati femei ambele sexe

02468

101214

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

litri

pe

cap

de lo

cuito

r

RO UE

Harta 33. Consumul de alcool pur în populația de peste 15 ani, OMS EU, 2011

Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

Fig. 89. Consumul de alcool pur în populația de peste 15 ani în România și în UE, 2005-2011

Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

67


3.5 CONSUMUL DE FRUCTE ȘI LEGUME

Consumul de fructe se calculează ca procent al persoanelor care consumă fructe cel puţin o dată pe zi. Pentru anul 2009 există date pentru 15 state, iar România ocupă locul 2 după Franţa (28,7%) (fig. 90).

Consumul de legume se calculează ca procent al persoanelor care consumă legume cel puţin o dată pe zi. Pentru anul 2009 există date pentru 15 state, iar România ocupă locul 3 după Franţa şi Malta, cu o pondere de 36,9% (fig. 91).

Harta 34. Prevalența consumului de fructe si legume o dată pe zi, populație totală, OMS UE, 2009

În figurile de mai jos se observă distribuția prevalenței consumului de fructe şi legume o dată

pe zi, la populația din regiunea europeană în anul 2009.

Fig. 90 Prevalența consumului de fructe o dată pe zi,

populație totală, UE, 2009 Sursa: ECHI – List of Indicators

(http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)

Fig. 91 Prevalența consumului de legume o dată pe zi,

populație totală, UE, 2009 Sursa: ECHI – List of Indicators


Studiile cele mai recente, respectiv Ancheta Stării de Sănătate prin Interviu, realizată de Institutul Național de Statistică în 2014, au înregistrat un consum de fructe zilnic la 30,4% din populația

0 20 40 60

EstoniaLetonia

SlovaciaPoloniaGrecia

Republ…Cipru

SloveniaUngaria

BelgiaBulgaria

SpaniaMalta

RomâniaFranța

0 20 40 60 80

BelgiaSloveniaEstonia

CipruLetoniaPoloniaGreciaSpania

BulgariaRepublica Cehă

SlovaciaUngaria

RomâniaMalta

Franța

68

STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI rezidentă de un an și peste și un consum de legume de cel puțin o dată pe zi la 30,1% la populația rezidentă de un an și peste.

3.6 EXPUNERI LA PARTICULE (PM10)

Cuantifică expunerea medie anuală a populaţiei urbane la poluare atmosferică (PM10). În anul 2012, România s-a situat peste media UE, cu o expunere medie anuală de 33, faţă de 24,9 (harta 35). Datele în dinamică arată o scădere a poluării atmosferice în România, de la 49,4 în anul 2005 la 33 în 2012 (fig. 92).

Harta 35. Expunerea la PM10, populația urbană, UE, 2012

Sursa: ECHI (http://ec.europa.eu/health/indicators/indicators/index_

en.htm)

Fig. 92 Expunerea la PM10, populația urbană, România

și UE, 2000-2009 Sursa: ECHI – List of Indicators


Conform Anchetei Stării de Sănătate prin Interviu, realizată de Institutul Național de Statistică în 2014 24% din populația rezidentă de 15 ani și peste a declarat că a fost expusă acasă în ultimele 12 luni precedente interviului la poluarea aerului.

0

10

20

30

40

50

60

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

expu

nere

med

ie a

nual

a PM

10

UE RO

69


4 I N D I C A T ORI P R I V I N D R ES U R S E LE Ş I A C T I V IT A TEA R E Ț EL E I SA N I T A R E

Tabel 39. Indicatorii activității rețelei sanitare Nr. crt. Indicator 4.1 RESURSE 4.1.1 Bugetul ocrotirii sănătății (Sursa datelor: Ministerul Finanțelor Publice) 4.1.2 Asigurarea populației cu personal medical și personal sanitar mediu (Sursa datelor: INS) 4.1.3 Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare (Sursa datelor: INS + CNSISP) 4.1.4 Dotarea cu aparatură medicală (Sursa datelor: INS) 4.1.5 Utilizarea serviciilor (Sursa datelor: CNSISP) 4.2 INDICATORI DE ACTIVITATE 2.1 Consultații și tratamente (Sursa datelor: CNSISP) 2.2 Număr internări în spitale (Sursa datelor: INS) 2.3 Om zile spitalizare (Sursa datelor: INS) 2.4 Utilizarea paturilor în spital (Sursa datelor: CNSISP) 2.5 Durata medie de spitalizare (Sursa datelor: CNSISP)

4.1 RESURSE

4.1.1 Bugetul ocrotirii sănătăţii

Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate din P.I.B. este mică, în 2015 este de 4,1% din PIB, în creștere față de anul 2006 (3,9%), cu doar 0,2% (tabel 40).

Tabel 40. Dinamica cheltuielilor publice pentru sănătate în România, în anii 2006-2015 2006 2007 2008 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Chelt. publice consolidate (mil. lei) 11297,1 17283,2 24221,7 21278,2 20524,7 22183,8 27427,3 26660,9 28917,8 - pentru un locuitor (lei) 580,0 802,5 1126,4 992,9 961,1 1105,9 1372,3 1339,2 1459,0 - la% din PIB 3,9 4,3 4,8 4,1 3,5 3,8 4,4 4,0 4,1

Comparativ cu celelalte țări europene, în anul 2014, bugetul acordat sănătății reprezintă mai puţin de jumătate din cât cheltuie unele țări pentru sănătate și mult mai mic decât media din Europa și din UE, iar față de Suedia mai mic cu 6,36 (fig. 93).

Fig. 93 Cheltuieli pentru sănătate din PIB (%), în ţările Uniunii Europene, în anul 2014

Sursa: (H.F.A iulie 2016)

70


4.1.2 Asigurarea populaţiei cu personal medical şi personal sanitar mediu

Numărul şi rata densităţii personalului sanitar în anii 2006-2015:

Tabel 41. Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2006-2015

2006 2007 2008 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Nr. medici (fără stomatologi) 46936 48199 50267 52204 52541 53681 54086 54929 56110 - la 10000 locuitori 21,7 22,4 23,4 24,4 25,1 26,8 27,1 27,6 28,3 - nr. locuitori/un medic 460 447 428 411 406 374 370 362 353 Nr. stomatologi 10620 11651 11901 12990 13355 13814 14282 14879 15556 - la 10000 locuitori 4,9 5,4 5,5 6,1 6,3 6,9 7,1 7,5 7,8 - nr. locuitori/un stomatolog 2032 1849 1807 1650 1599 1452 1399 1338 1274 Nr. farmacişti 9932 11108 11704 13624 14575 15435 16301 17099 17135 - la 10000 locuitori 4,6 5,2 5,6 6,4 6,8 7,7 8,2 8,6 8,6 - nr. locuitori/un farmacist 2173 1939 1837 1573 1465 1300 1226 1165 1157 Nr. personal sanitar mediu 126613 136353 132464 126656 125992 125141 126860 128899 133173 - la 10000 locuitori 58,7 63,3 61,6 59,1 59,0 62,4 63,5 64,7 67,2 - nr. loc. ce revin/un pers. san. mediu 170 158 162 169 169 160 158 154 149

Harta 36 arată numărul mare de județe în care există deficit de medici și numărul mare de

locuitori ce revin la un medic, explicând și numărul mare de îmbolnăviri. Față de media pe țară (353,2 locuitori/medic) sunt puține județele cărora le revine un număr mic de locuitori la un medic.

Harta 36. Asigurarea populației cu medici în România, în

anul 2015

Harta 37. Asigurarea populației cu medici de familie în


În ceea ce privește ponderea medicilor în România, pe grupe de vârstă, în anul 2015 (fig 94), situația se prezintă astfel: ponderea cea mai mare 28,82% (16172 medici) este dată de grupa de vârstă 25-34 ani, însă acest procent este crescut prin faptul că la această grupă de vârstă sunt cuprinși și medicii rezidenți în număr de 13553 (83,81% din această grupă de vârstă). Se constată un număr crescut de medici (11620 medici - 20,71%) la grupa de vârstă 55-64 ani și chiar și la peste 65 ani (1861 medici - 3,32%), în timp ce medicii care termină rezidențiatul nu au locuri de muncă sau lucrează în alte țări.

În anul 2015, indicele de asigurare a populației cu medici de familie (harta 37) este de 6,2%oo locuitori (12.333 medici de familie), revenind 1607 locuitori la un medic de familie. Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Ilfov, Călărași, Giurgiu, Botoșani, Vaslui. O rată mai mare a medicilor este în: Municipiul București, Arad, Dolj, Timiș, Brașov, Sibiu.

71


Analizând asigurarea populației cu medici pe specialități se constată că, cei mai mulți sunt în județele care sunt centre universitare cu profil medical.

Indicii de morbiditate sunt mai crescuți în județele unde asigurarea cu medicii de specialitate este mai mare.

Este un fenomen îngrijorător de care trebuie să se țină seama.

Fig. 94 Ponderea medicilor pe grupe de vârstă în


Harta 38. Numărul total de medici la 100000 locuitori în

țările Uniunii Europene în anul 2014 Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

Raportat la țările UE (harta 38), România are un număr mic de medici la 100.000 pacienți (269,8), în timp ce Bulgaria (398,7) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar Ungaria (332,3) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Lituania (430,7) și Austria (504,9).

În anul 2015, indicele de asigurare a preșcolarilor și elevilor cu medici școlari (harta 39) este de 0,35%o elevi (663 medici școlari). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Covasna, Mehedinți, Neamț, Vaslui, Mureș. O rată mai mare a medicilor este în: Călărași, Dolj, Olt, Hunedoara, Cluj, Alba. Sunt 24 județe cu valori ale indicatorului peste media pe țară.

În anul 2015, indicele de asigurare a preșcolarilor și elevilor cu asistenți medicali școlari (harta 40) este de 1,48%o elevi (2776 asistenți medicali școlari). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Mehedinți, Covasna, Mureș, Neamț, Sălaj. O rată mai mare a medicilor este în: Olt, Buzău, Dâmbovița, Botoșani, Vaslui, Vrancea. Sunt 22 județe cu valori ale indicatorului peste media pe țară.

Harta 39. Asigurarea elevilor și preșcolarilor cu medici școlari, pe județe, în anul 2015

Harta 40. Asigurarea elevilor și preșcolarilor cu asistenți medicali din cabinetele școlare, pe județe, în anul 2015

0.06

28.82 24.69

22.41 20.71

3.32

0

5

10

15

20

25

30

35

<25 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65+ ani

la %

din

tota

l

72


În anul 2015, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali (harta 41) cea mai redusă a fost în județele: Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Dâmbovița.

În anul 2014, rata de asigurare a populației cu asistenți comunitari (harta 42) cea mai redusă a fost în județele: Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Dâmbovița.

Harta 41. Asigurarea populației cu asistenți medicali în


Harta 42. Asigurarea populației cu asistenți medicali

comunitari în România, în anul 2014

În anul 2015, Ministerul Sănătăţii a scos la concurs aproape 300 de posturi de asistenţi medicali comunitari şi 95 de mediatori sanitari, astfel încât numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare la sfârșitul anului 2015 să ajungă la 1160 de asistenți medicali comunitari şi 420 de mediatori sanitari.

4.1.3 Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare

Analizând în dinamică, în perioada 2006-2015, numărul de paturi în spitale, sanatorii tbc și preventorii se constată că s-au înregistrat scăderi spectaculoase, urmând politica și strategia MS (tabel 42).

Tabel 42. Dinamica paturilor în unitățile sanitare în România, în anii 2005-2014

2006 2007 2008 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Nr total paturi în spitale 141225 137029 137016 129268 125147 125456 125798 125369 125482 - la %o locuitori 6,5 6,4 6,4 6,0 5,9 6,3 6,3 6,3 6,3 Nr paturi în sanatorii tbc 1437 909 918 610 470 410 410 410 410 pat- la %ooo locuitori 6,7 4,4 4,3 2,8 2,2 2,0 2,1 2,1 2,1 Nr paturi în preventorii 495 420 420 370 320 312 297 297 297 - la %ooo locuitori 2,3 2,0 2,0 1,7 1,5 1,6 1,5 1,5 1,5

Consecutiv etapelor succesive de reformă, conform tabelului de mai sus se observă scăderea numărului de paturi în spitale în perioada 2006-2015 într-o proporţie de 11,2%, fără afectarea acoperirii populației cu paturi de spital care rămâne de 6,3%o, una dintre cele mai mari din UE.

73


Numărul de paturi din sanatoriile TBC scade în proporție de 71,5%, în preventorii a scăzut cu 40,0%, aşa cum rezultă şi din indicii de asigurare a populației cu paturi pe diferite tipuri de unităţi sanitare cu paturi.

Harta 43. Asigurarea populației cu paturi pe județe în România, în anul 2015

4.1.4 Dotarea cu aparatură medicală

Dotarea cu aparatură performantă este foarte importantă deoarece ajută la precizarea diagnosticului și în adoptarea măsurilor terapeutice. Aparatura de înaltă performanță, conform raportărilor unităților sanitare este puțină, raportat la 100.000 de locuitori, și neuniform distribuită în profil teritorial. Astfel, rata de asigurare cu aparate CT în România este de 1 aparat CT la 100.000 locuitori. În anul 2015 au fost efectuate 321.357 examinări CT.

Comparând cu celelalte țări membre UE, România are rata de asigurare cu aparatură CT de 1,1%ooo locuitori (datele din 2014), fiind dotată cu mai multă aparatură decât Regatul Unit (0,8%ooo), Serbia(1%ooo), dar mult mai puțină decât Danemarca (3,8%ooo locuitori), Slovacia (1,7%ooo locuitori), Lituania (2,2%ooo locuitori), Bulgaria (3,4%ooo locuitori). Așadar, aparatura este puțină și de multe ori nefolosită (Fig. 95).

Tabel 43. Dotarea unităților sanitare cu echipamente medicale cu tehnologie avansată în România, în anul 2015

Aparate (scannere) pentru:

Aparate Gamma

Aparate pentru:

tomografie computerizată

(aparate TC)

tomografie cu emisie

de pozitroni (aparate

PET)

rezonanţă magnetică (aparate

RMN)

angiografie digitală

(aparate DSA)

mărunţirea calculilor renali –

litotriptor (aparate

LSI)

terapie cu

radiaţii (aparate

RAD)

Mamo-grafii

Total 233 5 44 107 71 44 73 153 Rețea publică 128 1 36 41 57 26 61 91 Rețea privată 105 4 8 66 14 18 12 62

74


Harta 44. Numărul de aparate CT la 100.000 locuitori în

țările Uniunii Europene, în anul 2014 Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

Fig. 95 Numărul de examinări CT/1000 locuitori

Harta 45. Nr. de examinări RMN/100.000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2014

Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

Fig. 96 Numărul de aparate RMN la 1000 locuitori

Un alt tip de aparatură de înaltă performanță este reprezentat de RMN. În anul 2015 au fost efectuate 46.668 examinări RMN.

România a avut o rată de asigurare cu aparate RMN de 0,5%ooo locuitori (în anul 2014), clasându-se pe locul doi, cel mai nefavorabil privind dotarea cu aceste aparate. Comparând cu aparatele (RMN) din dotarea altor țări, depășim Serbia (0,3%ooo locuitori), dar avem mult mai puțin decât Lituania (1,1%ooo locuitori), Letonia (1,3%ooo locuitori), Estonia (1,1%ooo locuitori), Austria (2%ooo locuitori), Bulgaria (0,7%ooo locuitori) etc. Implicit şi numărul de examinări este cel mai redus din UE (Fig. 96).

75


4.1.5 Utilizarea serviciilor

Ca indicatori de utilizare a serviciilor am selectat numărul de tratamente și numărul de consultații pentru un locuitor. Dinamica ambilor indicatori este una descendentă, conform tabelului 44. Este posibil ca aceste scăderi să fie datorate subraportărilor.

Tabel 44. Indicatorii activităţii reţelei sanitare în România, în anii 2006-2015

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Consultaţii pentru un locuitor 4,5 4,5 4,3 3,7 3,8 3,8 4,1 4,0 4,1 3,9

Tratamente pentru un locuitor 1,1 1,1 1,1 1,0 0,9 0,8 0,9 0,8 0,8 0,8

Distribuția teritorială evidențiază o acoperire cu consultații mai redusă în județele Ilfov, Braşov, Satu-Mare, Giurgiu, Suceava, Tulcea, unele justificate de apropierea de marile centre universitare (harta 46).

Harta 46. Asigurarea populației cu consultații pe județe, în România, în anul 2015

Harta 47. Asigurarea populației cu tratamente pe

județe, în România, în anul 2015

Distribuția teritorială evidențiază o utilizare a tratamentelor mai redusă în județele Ilfov, Timiş, Argeș, Satu-Mare, Arad, Bistrița, Vrancea (harta 47).

4.2 INDICATORI DE ACTIVITATE

În continuare redăm doar unele dintre activităţile reţelei sanitare din anii 2006-2015 (tabel 45).

Tabel 45. Indicatorii activităţii reţelei sanitare în România, în anii 2006-2015 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Consultaţii pentru un locuitor 4,5 4,5 4,3 3,7 3,8 3,8 4,1 4,0 4,1 3,9 Tratamente pentru un locuitor 1,1 1,1 1,1 1,0 0,9 0,8 0,9 0,8 0.8 0,8 Internări în spitale la 100 loc. 24,1 24,0 24,8 24,9 23,6 21,3 21,8 21,9 20,9 20,6 Om zile spitalizare la 100 loc. 188,3 182,7 187,9 185,1 174,2 160,5 165,6 163,1 156,0 154,8 Utilizarea pat. spital (zile) 291,7 291,8 299,2 294,7 287,2 277,7 273,1 267,7 256,1 252,6 Durata medie de spitalizare (zile) 7,8 7,6 7,6 7,4 7,4 7,5 7,6 7,5 7,5 7,6

În tabelul de mai sus sunt cuprinse consultațiile acordate de medicul de familie, cabinetele

de specialitate din rețeaua publică și camera de gardă. Este evidentă scăderea accentuată a activităţii sanitare în ultimul deceniu, a serviciilor

ambulatorii, ceea ce necesită studii concrete cu privire la necesarul asigurării populaţiei cu asistenţă medicală şi măsuri corespunzătoare.

76


Legendă

Notă: Conform legislaţiei în vigoare în România există 4 macroregiuni şi 8 regiuni, fiecare regiune având următoarea componenţă a judeţelor:

Macroregiune/Regiune Județe Regiune Județe Macroregiunea 1 Nord-Vest Bihor

Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu-Mare Sălaj

Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

Macroregiunea 2 Nord-Est Bacău

Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

Sud-Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

Macroregiunea 3

București Municipiul Bucureşti Ilfov

Sud Muntenia Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman

Macroregiunea 4

Sud-Vest Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea

Vest Arad Caraş-Sev. Hunedoara Timiş

77


A N E XE

78


Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin FemininTOTAL 19913193 10726149 9187044 9728663 10184530 19819477 10668408 9151069 9681929 10137548Alba 336859 196132 140727 166407 170452 334806 195188 139618 165294 169512Arad 427308 236252 191056 207391 219917 425366 234934 190432 206619 218747Argeş 602259 276699 325560 294062 308197 598169 274716 323453 292007 306162Bacău 605477 261082 344395 299789 305688 602240 259459 342781 297979 304261Bihor 572928 281837 291091 279447 293481 570552 280152 290400 278364 292188Bistriţa-N. 283627 106534 177093 141081 142546 282982 107088 175894 140701 142281Botoşani 401278 163002 238276 198808 202470 397185 161538 235647 196950 200235Braşov 550976 394703 156273 268933 282043 551034 393355 157679 268660 282374Brăila 310230 192677 117553 151860 158370 306045 189681 116364 149833 156212Buzău 438786 168631 270155 214871 223915 433877 166525 267352 212624 221253Caraş-S. 287637 154958 132679 140564 147073 284400 152922 131478 138930 145470Călăraşi 300066 108206 191860 147551 152515 297198 107272 189926 146188 151010Cluj 699898 462717 237181 337646 362252 701032 461750 239282 338049 362983Constanţa 683901 467212 216689 333945 349956 682454 464963 217491 332858 349596Covasna 208197 98869 109328 103144 105053 207092 98159 108933 102587 104505Dâmboviţa 511200 146149 365051 252244 258956 507540 144565 362975 250560 256980Dolj 648608 336529 312079 317466 331142 643830 334092 309738 314916 328914Galaţi 526381 287494 238887 259884 266497 522254 284603 237651 257572 264682Giurgiu 277633 80878 196755 136941 140692 275728 80291 195437 136200 139528Gorj 333212 150464 182748 165168 168044 329624 148782 180842 163347 166277Harghita 309842 132072 177770 153596 156246 308483 131014 177469 152790 155693Hunedoara 405825 303030 102795 198613 207212 401298 299203 102095 196411 204887Ialomiţa 268301 117995 150306 132389 135912 265956 117157 148799 131230 134726Iaşi 783882 360085 423797 389341 394541 787149 361379 425770 391112 396037Ilfov 424420 185363 239057 207909 216511 437680 192970 244710 214292 223388Maramureş 471615 270306 201309 231851 239764 469709 269081 200628 230788 238921Mehedinţi 257679 119230 138449 127041 130638 254594 117560 137034 125555 129039Mureş 547180 272942 274238 268544 278636 545200 271109 274091 267634 277566Neamţ 460721 164467 296254 227571 233150 457571 162761 294810 225925 231646Olt 421008 164186 256822 207467 213541 415658 162376 253282 204893 210765Prahova 750044 367173 382871 365073 384971 744205 364223 379982 362393 381812Satu-Mare 340592 153625 186967 165370 175222 339257 152497 186760 164694 174563Sălaj 219828 86739 133089 107640 112188 218312 86306 132006 106936 111376Sibiu 400273 263709 136564 194751 205522 400163 262998 137165 194636 205527Suceava 631326 258674 372652 312546 318780 630309 257565 372744 312163 318146Teleorman 364387 117692 246695 179243 185144 358454 115978 242476 176471 181983Timiş 694449 424353 270096 336344 358105 696200 423164 273036 337250 358950Tulcea 207207 96608 110599 103780 103427 204697 95414 109283 102501 102196Vaslui 389434 153626 235808 195933 193501 387795 154569 233226 195347 192448Vâlcea 364563 162569 201994 178328 186235 361728 161496 200232 177060 184668Vrancea 334834 121358 213476 164125 170709 332613 120515 212098 163042 169571M.Bucureşti 1859322 1859322 0 864006 995316 1849038 1849038 0 858568 990470Sursa: INS

POPULAȚIA REZIDENTĂ PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

JudețAnul 2014 Anul 2015

79


Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin FemininTotal 22299730 12584794 9714936 10885054 11414676 22260158 12562433 9697725 10865733 11394425

Alba 383252 228994 154258 189415 193837 381668 228362 153306 188596 193072Arad 475841 270737 205104 230793 245048 474589 269854 204735 230366 244223Argeş 650332 318879 331453 316411 333921 647410 317449 329961 314846 332564Bacău 748402 352179 396223 370330 378072 747791 352725 395066 369885 377906Bihor 620866 320274 300592 302674 318192 619653 319364 300289 302043 317610Bistriţa-N. 329592 128296 201296 164016 165576 329228 128775 200453 163732 165496Botoşani 460065 199143 260922 228119 231946 457371 198252 259119 226920 230451Braşov 629814 464400 165414 305771 324043 630457 463677 166780 305838 324619Brăila 361218 236557 124661 175435 185783 357886 234148 123738 173685 184201Buzău 484524 205544 278980 236529 247995 480691 203832 276859 234645 246046Caraş-S. 332267 194817 137450 162800 169467 329471 193169 136302 161386 168085Călăraşi 320302 128142 192160 157116 163186 318266 127463 190803 156137 162129Cluj 718633 479383 239250 347183 371450 720541 479189 241352 347979 372562Constanţa 770783 538859 231924 374831 395952 769961 537126 232835 374302 395659Covasna 229563 116092 113471 113262 116301 229035 115652 113383 112959 116076Dâmboviţa 531715 171172 360543 260071 271644 529289 170005 359284 258985 270304Dolj 705760 389661 316099 342313 363447 701837 388018 313819 340178 361659Galaţi 635559 363573 271986 313569 321990 632860 361585 271275 311948 320912Giurgiu 278630 91008 187622 136349 142281 277310 90651 186659 135830 141480Gorj 369857 179730 190127 183220 186637 367366 178642 188724 182041 185325Harghita 334586 148505 186081 165374 169212 333978 147921 186057 164961 169017Hunedoara 475542 370454 105088 232193 243349 471852 367614 104238 230371 241481Ialomiţa 296162 140086 156076 145455 150707 294583 139611 154972 144643 149940Iaşi 901590 435887 465703 448238 453352 913781 441419 472362 455040 458741Ilfov 371037 164036 207001 180495 190542 383301 170893 212408 186442 196859Maramureş 527663 318384 209279 260051 267612 526137 317346 208791 259217 266920Mehedinţi 290253 147372 142881 143016 147237 287924 146144 141780 141831 146093Mureş 597849 315600 282249 293502 304347 596306 314082 282224 292726 303580Neamţ 580933 229131 351802 286127 294806 578708 227879 350829 284958 293750Olt 456554 197843 258711 225678 230876 452238 196578 255660 223582 228656Prahova 815741 417896 397845 395451 420290 811174 415506 395668 393275 417899Satu-Mare 392129 189687 202442 191602 200527 391111 188782 202329 191204 199907Sălaj 248794 107148 141646 122163 126631 247877 107023 140854 121767 126110Sibiu 463436 313863 149573 226090 237346 463771 313494 150277 226222 237549Suceava 740861 323202 417659 367480 373381 742808 324128 418680 368669 374139Teleorman 396522 143928 252594 195107 201415 391835 142634 249201 192839 198996Timiş 739217 454988 284229 356232 382985 741600 454299 287301 357601 383999Tulcea 247111 122328 124783 123276 123835 245288 121436 123852 122368 122920Vaslui 476406 212780 263626 240134 236272 479131 217583 261548 241958 237173Vâlcea 406314 195209 211105 199211 207103 404043 194360 209683 198114 205929Vrancea 393303 148275 245028 193145 200158 391976 147707 244269 192490 199486M.Bucureşti 2110752 2110752 0 984827 1125925 2108056 2108056 0 983154 1124902Sursa INS

POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

JudețAnul 2014 Anul 2015

80


indici la 1000 loc.

Total Urban Rural Total Urban RuralTOTAL 8.8 8.4 9.2 8.4 8.1 8.8Alba 8.2 8.2 8.2 7.8 7.7 7.9Arad 8.5 8.2 8.8 8.1 8.1 8.2Argeş 8.0 7.7 8.2 8.1 7.9 8.3Bacău 8.8 7.9 9.6 8.2 7.5 8.7Bihor 9.3 8.6 10.1 9.0 8.4 9.6Bistriţa-N. 10.0 10.1 9.9 9.8 9.9 9.7Botoşani 9.0 8.2 9.6 8.5 8.2 8.7Braşov 9.8 8.7 13.1 9.3 8.3 12.1Brăila 6.5 5.8 7.8 6.3 5.7 7.5Buzău 7.7 7.5 7.8 7.2 7.0 7.4Caraş-S. 7.0 6.8 7.2 6.4 6.2 6.7Călăraşi 8.5 8.2 8.7 8.4 8.0 8.7Cluj 9.1 8.8 9.7 9.2 9.0 9.6Constanţa 9.5 8.9 10.8 9.1 8.5 10.7Covasna 9.8 8.3 11.3 9.2 7.7 10.6Dâmboviţa 8.4 7.5 8.8 8.1 7.5 8.3Dolj 8.3 8.2 8.4 8.1 8.1 8.1Galaţi 7.8 7.2 8.6 7.4 6.9 8.0Giurgiu 8.2 7.5 8.6 8.4 7.0 9.1Gorj 7.4 7.5 7.4 7.2 7.6 6.9Harghita 10.0 9.0 10.8 9.3 8.4 10.0Hunedoara 7.1 7.1 6.9 7.2 7.2 7.1Ialomiţa 9.2 8.7 9.6 8.4 8.2 8.5Iaşi 10.3 10.0 10.5 9.4 9.2 9.5Ilfov 11.0 11.4 10.7 11.3 12.0 10.8Maramureş 8.7 8.2 9.3 8.8 8.5 9.2Mehedinţi 7.9 7.1 8.7 7.2 6.7 7.7Mureş 9.5 8.3 10.9 9.3 7.8 10.9Neamţ 8.4 7.7 8.8 7.5 6.9 7.9Olt 7.3 7.6 7.1 6.8 7.5 6.3Prahova 8.0 7.8 8.1 8.0 7.9 8.2Satu-Mare 9.1 8.4 9.8 8.3 7.5 9.1Sălaj 10.1 10.0 10.2 10.0 9.6 10.3Sibiu 9.7 8.8 11.7 9.3 8.4 11.1Suceava 10.7 10.1 11.2 9.9 9.4 10.3Teleorman 7.3 7.6 7.1 6.7 6.8 6.6Timiş 9.2 9.1 9.5 9.1 8.9 9.5Tulcea 8.1 8.0 8.1 7.5 7.7 7.3Vaslui 8.8 8.9 8.8 8.2 7.4 8.8Vâlcea 7.3 7.8 6.8 6.7 7.4 6.0Vrancea 8.8 8.1 9.2 8.2 7.4 8.7M.Bucureşti 8.9 8.9 0.0 8.7 8.7 0.0

Sursa INS

Anul 2015

NATALITATEA PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

JudețAnul 2014

81


indici la 1000 loc.

Total Urban Rural Total Urban RuralTOTAL -2.7 -1.0 -4.8 -3.3 -1.6 -5.5Alba -3.1 -1.5 -5.5 -4.3 -2.2 -7.5Arad -3.8 -3.0 -4.8 -4.7 -3.6 -6.2Argeş -3.2 0.0 -6.3 -3.4 -0.4 -6.4Bacău -2.5 -1.1 -3.8 -3.3 -1.7 -4.7Bihor -2.3 -0.8 -3.9 -3.1 -1.5 -4.9Bistriţa-N. 0.0 3.3 -2.1 -0.6 2.8 -2.7Botoşani -3.7 -0.7 -6.1 -4.3 -0.5 -7.3Braşov 0.1 -0.6 2.2 -0.6 -1.3 1.1Brăila -6.6 -5.5 -8.6 -7.2 -6.0 -9.3Buzău -6.1 -1.9 -9.2 -6.6 -2.8 -9.4Caraş-S. -5.3 -3.4 -8.1 -6.7 -4.6 -9.6Călăraşi -5.2 -1.9 -7.4 -5.5 -2.2 -7.7Cluj -1.8 -0.7 -4.1 -2.2 -0.8 -4.9Constanţa -0.7 -1.0 0.1 -1.1 -1.4 -0.2Covasna -1.1 -1.0 -1.3 -1.5 -1.5 -1.5Dâmboviţa -3.4 -1.6 -4.2 -3.8 -1.4 -5.0Dolj -5.3 -1.1 -10.5 -6.1 -2.0 -11.2Galaţi -2.9 -1.8 -4.4 -3.4 -2.3 -4.9Giurgiu -6.9 -3.3 -8.7 -6.6 -3.5 -8.2Gorj -4.1 -0.8 -7.3 -4.2 -0.4 -7.8Harghita -0.6 0.5 -1.5 -1.7 -1.1 -2.1Hunedoara -5.2 -4.2 -8.8 -5.2 -3.8 -9.9Ialomiţa -4.0 -0.3 -7.3 -4.6 -1.1 -7.7Iaşi 0.7 2.0 -0.4 -0.5 1.1 -2.1Ilfov 0.9 2.9 -0.7 1.5 3.8 -0.4Maramureş -1.9 -1.1 -3.0 -2.2 -1.1 -4.0Mehedinţi -5.9 -2.1 -9.9 -6.4 -2.9 -10.1Mureş -1.8 -1.5 -2.2 -2.8 -2.5 -3.1Neamţ -2.9 -1.3 -3.9 -4.5 -2.7 -5.6Olt -6.9 -0.9 -11.4 -7.2 -1.0 -12.0Prahova -4.0 -3.0 -5.1 -4.7 -3.8 -5.7Satu-Mare -1.7 -1.7 -1.8 -3.0 -2.7 -3.3Sălaj -1.8 3.0 -5.5 -2.5 2.2 -6.0Sibiu -0.2 -0.8 1.2 -0.8 -1.2 0.2Suceava 0.3 1.4 -0.5 -0.8 0.2 -1.5Teleorman -9.7 -2.9 -13.6 -10.2 -2.8 -14.5Timiş -1.0 -0.4 -2.0 -1.7 -1.1 -2.5Tulcea -4.4 -1.7 -7.1 -4.8 -1.9 -7.8Vaslui -2.4 1.7 -5.6 -3.3 -0.4 -5.7Vâlcea -2.8 -0.1 -5.4 -3.5 -1.1 -5.8Vrancea -3.2 0.4 -5.4 -4.1 -0.8 -6.1M.Bucureşti -1.2 -1.2 0.0 -1.8 -1.8 0.0

Sursa INS

Anul 2014 Anul 2015

SPORUL NATURAL AL POPULAȚIEI PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

82


nascuti vii la 1000 femei 15-49 ani

Total Urban Rural Total Urban RuralTOTAL 34.8 31.9 39.1 33.4 31.0 36.9Alba 33.5 32.1 35.8 31.8 30.2 34.4Arad 33.7 31.6 36.6 32.2 31.2 33.6Argeş 31.4 28.3 34.8 32.0 29.3 35.1Bacău 34.4 29.6 39.2 32.0 28.5 35.4Bihor 37.1 32.2 43.2 35.8 31.8 40.6Bistriţa-N. 39.7 37 41.7 39.0 36.7 40.7Botoşani 37.1 30.1 43.7 34.8 30.6 38.7Braşov 39.1 34 54.2 37.0 32.7 49.7Brăila 26.6 22.8 34.9 25.8 22.5 32.8Buzău 32.7 29.6 35.4 30.5 27.5 33Caraş-S. 28.6 26.5 32 26.3 24.1 29.8Călăraşi 34.4 30.6 37.4 34.2 30.2 37.2Cluj 36.0 33.4 41.9 36.3 34.2 41.2Constanţa 36.9 34.3 42.9 35.6 32.7 42.4Covasna 39.1 31.8 47.1 36.6 29.9 43.9Dâmboviţa 33.5 28.2 36.3 32.0 28.3 34Dolj 33.4 30.5 37.8 32.6 30.4 35.9Galaţi 30.3 26.9 35.2 28.6 26.0 32.3Giurgiu 34.1 28.1 37.4 34.5 26.3 39.1Gorj 28.4 26.2 30.9 27.7 26.6 28.9Harghita 40.2 34.8 44.9 37.5 32.9 41.4Hunedoara 28.1 27.2 32.3 28.8 27.9 33Ialomiţa 37.7 33.1 42.4 34.3 31.2 37.4Iaşi 39.7 36.3 43.3 36.1 33.5 38.8Ilfov 40.3 40.6 40 41.3 42.4 40.3Maramureş 34.2 31.2 39.4 34.7 32.3 38.6Mehedinţi 32.0 26.2 39.3 29.1 24.8 34.5Mureş 38.6 32.7 45.8 37.6 31.0 45.4Neamţ 33.6 29.6 36.4 30.0 26.5 32.4Olt 29.9 27.4 32.2 27.8 27.2 28.3Prahova 32.4 31 33.8 32.5 31.3 33.8Satu-Mare 35.2 31.5 38.7 32.2 28.6 35.6Sălaj 41.3 36.3 46.1 40.9 35.4 46.1Sibiu 38.2 34.1 47.1 36.5 32.7 44.8Suceava 42.7 38.6 46.1 39.4 36.2 42Teleorman 32.5 29.7 34.5 29.7 26.6 31.9Timiş 35.1 33.8 37.4 34.9 33.4 37.4Tulcea 32.8 30.4 35.6 30.7 29.6 31.8Vaslui 36.1 33 39.1 33.1 27.7 38.4Vâlcea 29.5 28.6 30.4 27.1 27.4 26.9Vrancea 35.8 30.1 39.8 33.4 27.8 37.2M.Bucureşti 33.8 33.8 0.0 33.2 33.2 0.0

Sursa INS

RATA DE FERTILITATE PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

Anul 2014 Anul 2015

83


Total Urban Rural Total Urban RuralTOTAL 78371 39956 38415 70885 36812 34073Alba 892 476 416 685 423 262Arad 1314 716 598 1051 502 549Argeş 2331 1061 1270 1750 773 977Bacău 2395 1260 1135 2364 1102 1262Bihor 1509 638 871 1785 925 860Bistriţa-N. 563 225 338 625 285 340Botoşani 768 249 519 672 227 445Braşov 2541 1400 1141 2381 1748 633Brăila 2207 1160 1047 2455 1302 1153Buzău 1209 561 648 1158 536 622Caraş-S. 1255 781 474 1145 715 430Călăraşi 1423 432 991 889 276 613Cluj 2703 1655 1048 2048 1263 785Constanţa 2700 1915 785 2429 1718 711Covasna 2273 898 1375 2010 823 1187Dâmboviţa 1444 447 997 1118 341 777Dolj 2194 1083 1111 2083 1090 993Galaţi 1809 1057 752 1144 636 508Giurgiu 876 305 571 667 209 458Gorj 1590 1040 550 1607 933 674Harghita 1580 629 951 1474 644 830Hunedoara 594 455 139 562 443 119Ialomiţa 2185 831 1354 2014 696 1318Iaşi 2088 870 1218 1562 883 679Ilfov 695 512 183 737 584 153Maramureş 870 516 354 796 443 353Mehedinţi 1275 768 507 1005 578 427Mureş 2412 1132 1280 2073 1100 973Neamţ 812 282 530 855 318 537Olt 1046 458 588 984 406 578Prahova 3208 1473 1735 2591 1197 1394Satu-Mare 533 251 282 630 298 332Sălaj 243 103 140 171 89 82Sibiu 1445 663 782 1219 607 612Suceava 1587 573 1014 1395 471 924Teleorman 2100 803 1297 1874 692 1182Timiş 2998 1620 1378 4011 2725 1286Tulcea 643 363 280 632 343 289Vaslui 1637 580 1057 1526 481 1045Vâlcea 1679 681 998 1504 681 823Vrancea 1492 639 853 918 310 608M.Bucureşti 13253 8395 4858 12286 6996 5290

Sursa: CNSISP - date raportate de DSP

2015

NUMĂR ÎNTRERUPERI SARCINĂ PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

2014

84


Total Urban Rural Total Urban RuralTOTAL 129723 73327 56396 129729 73025 56704Alba 2031 1355 676 1785 1085 700Arad 2749 1582 1167 2626 1555 1071Argeş 4009 2123 1886 3969 2078 1891Bacău 4474 2091 2383 4378 2025 2353Bihor 1906 1110 796 5365 3127 2238Bistriţa-N. 3208 1706 1502 3253 1632 1621Botoşani 2558 1065 1493 2320 943 1377Braşov 2554 1883 671 2427 1762 665Brăila 1531 995 536 1258 831 427Buzău 2357 1027 1330 2322 1072 1250Caraş-S. 1038 671 367 977 613 364Călăraşi 1434 614 820 1745 684 1061Cluj 3899 3130 769 3696 2957 739Constanţa 3959 2873 1086 3807 2818 989Covasna 1757 810 947 1661 776 885Dâmboviţa 2687 903 1784 2581 869 1712Dolj 8014 3910 4104 8145 4054 4091Galaţi 2684 1645 1039 2272 1382 890Giurgiu 1243 293 950 1468 344 1124Gorj 1831 950 881 1555 834 721Harghita 3260 1287 1973 3323 1337 1986Hunedoara 1806 1494 312 1656 1398 258Ialomiţa 1755 782 973 1647 782 865Iaşi 7587 3755 3832 7266 3017 4249Ilfov 1532 618 914 1187 534 653Maramureş 2795 1655 1140 2957 1769 1188Mehedinţi 1751 784 967 1739 736 1003Mureş 4405 2293 2112 4408 2348 2060Neamţ 3353 1263 2090 3115 1236 1879Olt 2352 1167 1185 2456 1209 1247Prahova 5154 2632 2522 5018 2574 2444Satu-Mare 1714 1072 642 1714 1088 626Sălaj 1744 794 950 1672 787 885Sibiu 3407 2260 1147 3468 2388 1080Suceava 4604 2168 2436 4652 2198 2454Teleorman 1129 454 675 871 388 483Timiş 7113 4233 2880 7174 4238 2936Tulcea 1296 732 564 1253 726 527Vaslui 2784 1163 1621 2763 1131 1632Vâlcea 2452 1170 1282 2214 1034 1180Vrancea 1534 542 992 1394 494 900M.Bucureşti 10273 10273 0 10172 10172 0

Sursa: CNSISP - date raportate de DSP

NUMĂR SARCINI PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

2014 2015

85


indici la 1000 loc.

Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin FemininTotal 11.4 9.5 14.0 12.2 10.7 11.7 9.8 14.3 12.5 11.0

Alba 11.3 9.7 13.7 12.2 10.4 12.1 9.9 15.4 13.0 11.1Arad 12.2 11.2 13.6 12.4 12.0 12.8 11.7 14.4 13.2 12.5Argeş 11.2 7.7 14.5 11.8 10.6 11.6 8.3 14.7 12.4 10.7Bacău 11.3 9.0 13.4 12.7 10.0 11.4 9.2 13.4 12.8 10.0Bihor 11.7 9.4 14.1 12.7 10.8 12.1 9.9 14.5 12.6 11.7Bistriţa-N. 10.0 6.8 12.0 10.5 9.4 10.3 7.1 12.4 11.2 9.5Botoşani 12.7 8.8 15.7 13.6 11.9 12.8 8.7 15.9 13.4 12.2Braşov 9.7 9.3 10.9 10.4 9.1 9.9 9.5 11.0 10.8 9.1Brăila 13.1 11.4 16.3 14.6 11.7 13.5 11.7 16.8 14.2 12.8Buzău 13.8 9.4 17.1 14.9 12.8 13.9 9.8 16.8 14.6 13.1Caraş-S. 12.3 10.2 15.2 13.0 11.6 13.1 10.8 16.3 13.8 12.4Călăraşi 13.7 10.1 16.0 14.7 12.6 14.0 10.2 16.5 14.9 13.0Cluj 10.9 9.5 13.8 11.7 10.2 11.4 9.8 14.5 12.2 10.6Constanţa 10.2 9.9 10.7 11.2 9.1 10.2 9.9 10.9 11.2 9.2Covasna 10.9 9.2 12.6 11.8 10.0 10.6 9.2 12.1 11.6 9.8Dâmboviţa 11.8 9.1 13.1 12.2 11.4 11.9 8.9 13.3 12.4 11.4Dolj 13.6 9.3 18.9 14.5 12.7 14.2 10.1 19.3 15.1 13.4Galaţi 10.7 9.0 13.0 12.1 9.4 10.8 9.3 12.9 11.9 9.8Giurgiu 15.2 10.8 17.3 15.9 14.4 15.0 10.5 17.2 15.6 14.5Gorj 11.6 8.3 14.7 12.1 11.0 11.4 7.9 14.7 11.9 10.9Harghita 10.6 8.5 12.3 11.1 10.0 11.0 9.5 12.2 12.0 10.0Hunedoara 12.3 11.3 15.7 13.0 11.5 12.4 11.1 17.0 13.2 11.7Ialomiţa 13.2 9.0 16.9 14.2 12.1 12.9 9.3 16.3 14.0 11.9Iaşi 9.5 8.0 11.0 10.6 8.5 9.9 8.1 11.6 10.8 8.9Ilfov 10.1 8.5 11.4 10.6 9.6 9.9 8.2 11.2 10.6 9.2Maramureş 10.5 9.3 12.4 11.4 9.7 11.0 9.6 13.1 11.8 10.2Mehedinţi 13.8 9.1 18.5 14.2 13.3 13.6 9.5 17.8 13.8 13.4Mureş 11.4 9.8 13.1 11.9 10.8 12.1 10.3 14.0 12.8 11.3Neamţ 11.3 9.0 12.7 12.1 10.5 12.0 9.6 13.5 13.0 11.0Olt 14.2 8.5 18.5 14.6 13.7 14.0 8.5 18.3 14.8 13.2Prahova 12.0 10.8 13.3 12.9 11.2 12.8 11.7 13.9 13.2 12.3Satu-Mare 10.8 10.0 11.6 11.9 9.8 11.4 10.3 12.4 12.0 10.8Sălaj 11.9 6.9 15.7 12.4 11.4 12.5 7.4 16.3 13.3 11.6Sibiu 9.9 9.6 10.5 10.5 9.3 10.0 9.6 10.9 10.8 9.3Suceava 10.4 8.7 11.7 11.2 9.6 10.7 9.2 11.8 11.4 9.9Teleorman 17.0 10.5 20.7 17.5 16.6 16.9 9.6 21.1 17.5 16.4Timiş 10.2 9.5 11.5 10.6 9.8 10.8 10.1 12.0 11.3 10.3Tulcea 12.5 9.7 15.3 13.8 11.2 12.4 9.6 15.1 13.6 11.2Vaslui 11.2 7.2 14.4 12.1 10.3 11.4 7.8 14.5 12.3 10.6Vâlcea 10.1 7.9 12.2 10.4 9.9 10.2 8.5 11.8 10.7 9.7Vrancea 12.0 7.7 14.6 12.9 11.1 12.3 8.2 14.9 13.3 11.4M.Bucureşti 10.1 10.1 0.0 10.8 9.6 10.5 10.5 0.0 11.0 10.1

Sursa INS

MORTALITATEA PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

Anul 2014 Anul 2015

86


decedați sub 1 an la 1000 născuți vii


Alba 8.3 6.9 10.3 10.0 6.5 8.1 6.8 10.0 7.4 8.8Arad 7.9 8.6 11.2 8.1 7.8 6.5 5.5 12.0 7.0 5.9Argeş 8.1 5.7 10.3 8.2 8.0 7.0 5.2 8.7 7.4 6.6Bacău 7.5 4.3 9.8 9.5 5.3 8.2 6.8 9.3 8.9 7.5Bihor 6.6 4.7 8.2 8.0 5.0 8.8 3.7 13.5 8.6 9.0Bistriţa-N. 6.7 6.2 7 9.0 4.3 6.8 4.7 8.2 6.8 6.9Botoşani 12.8 10.5 14.3 16.9 8.5 9.8 6.1 12.5 10.6 9.0Braşov 7.1 5.2 10.6 8.2 6.0 7.5 6.8 8.9 8.0 7.1Brăila 10.2 9.4 11.3 12.5 7.8 5.7 5.9 5.4 6.1 5.4Buzău 10.4 7.7 12.4 9.8 11.1 8.6 5.6 10.7 10.3 6.7Caraş-S. 9.9 9 6.9 11.9 7.9 12.8 13.4 5.4 12.1 13.5Călăraşi 16.2 20 13.8 22.0 9.9 12.7 10.8 13.8 14.1 11.2Cluj 7.0 5.4 9.9 7.0 7.0 7.1 5.8 9.5 6.7 7.5Constanţa 11.6 9.4 16 13.9 9.2 10.2 8.1 14.1 11.6 8.7Covasna 7.6 5.2 9.3 8.7 6.4 7.6 6.7 8.3 11.5 3.8Dâmboviţa 7.6 4.7 8.8 9.1 6.0 7.0 7.1 7.0 7.7 6.3Dolj 7.9 6 16.4 9.0 6.7 10.5 6.3 7.6 11.1 10.0Galaţi 8.2 6.1 10.7 10.1 6.4 6.0 4.8 7.3 7.5 4.4Giurgiu 13.5 10.2 14.9 19.7 7.1 6.4 9.4 5.3 6.7 6.2Gorj 9.8 3 8.1 10.7 8.9 6.8 5.9 18.3 7.2 6.3Harghita 9.0 4.5 12 10.5 7.4 8.0 4.8 10.2 9.0 7.1Hunedoara 7.5 7.6 11.9 9.6 5.1 7.9 8.6 8.8 7.4 8.5Ialomiţa 9.9 5.7 13.4 10.9 8.9 8.1 7.0 9.1 13.6 2.5Iaşi 7.9 3.4 11.8 8.7 7.0 7.5 3.7 10.9 8.0 6.9Ilfov 4.7 2.7 6.3 8.0 1.0 6.5 5.4 7.4 8.1 4.8Maramureş 7.4 5.3 10.2 8.2 6.7 9.5 8.9 10.4 10.4 8.7Mehedinţi 8.3 8.6 8.7 9.4 7.2 12.6 6.2 8.7 10.5 14.7Mureş 10.2 6.1 13.7 11.0 9.3 10.5 8.1 12.4 12.7 8.1Neamţ 9.5 6.8 11 9.6 9.4 6.7 6.4 6.9 8.5 4.8Olt 7.5 6 10.5 9.5 5.5 8.1 7.5 7.2 8.7 7.5Prahova 7.7 7.3 8 8.3 7.0 6.8 8.6 4.9 6.0 7.6Satu-Mare 7.8 5.7 9.6 9.1 6.5 9.2 6.3 11.5 10.0 8.3Sălaj 10.4 8.4 11.8 13.3 7.3 8.5 4.9 11.1 12.5 4.2Sibiu 8.7 6.2 12.6 10.8 6.4 6.5 5.7 7.8 8.8 3.9Suceava 8.7 6.1 10.4 9.2 8.2 10.1 7.2 12.0 10.8 9.3Teleorman 10.4 9.1 11.1 11.5 9.2 7.7 3.1 10.3 9.4 5.7Timiş 7.2 4.1 4.1 8.1 6.1 7.5 6.7 6.7 6.9 8.2Tulcea 11.0 7.2 14.8 13.0 9.1 15.2 13.9 16.5 20.0 10.6Vaslui 9.5 7.4 11.2 13.0 5.8 10.2 3.7 14.7 10.2 10.2Vâlcea 9.5 8.5 9.8 8.0 11.0 6.3 5.6 8.6 5.1 7.7Vrancea 11.6 5.8 14.6 11.8 11.3 7.8 8.2 7.5 6.7 8.9M.Bucureşti 5.0 5 0.0 5.6 4.4 4.9 4.9 0.0 5.5 4.3

Sursa INS

MORTALITATEA INFANTILĂ PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

Anul 2014 Anul 2015

87


la 1000 născuți vii la 1000 născuți vii2014 2015 2014 2015

Total 3.3 3.2 Total 5 4.6Alba 3.8 2.7 Alba 6 4.1Arad 4.2 2.9 Arad 5 4.4Argeş 3.3 3.8 Argeş 4.8 4.8Bacău 3.2 2.6 Bacău 4.6 3.8Bihor 3.5 4.1 Bihor 5 5.7Bistriţa-N. 3 2.5 Bistriţa-N. 4 3.7Botoşani 7.7 4.4 Botoşani 9.4 5.9Braşov 2.8 2.9 Braşov 4.4 4.3Brăila 5.1 3.1 Brăila 6.4 4.4Buzău 3.5 4.3 Buzău 5.9 5.2Caraş-S. 3.5 5.2 Caraş-S. 6.1 7.6Călăraşi 5.5 3.7 Călăraşi 8.8 5.6Cluj 1.8 2.4 Cluj 2.9 4.1Constanţa 4.9 3.4 Constanţa 7.8 6.3Covasna 2.2 4.3 Covasna 4 5.3Dâmboviţa 3.1 1.9 Dâmboviţa 4.9 4.2Dolj 1.7 2.6 Dolj 3.4 4.9Galaţi 3.2 3.2 Galaţi 4.6 3.4Giurgiu 5.7 2.6 Giurgiu 8.3 3Gorj 4.4 3.4 Gorj 6.9 4.9Harghita 4.5 2.6 Harghita 6.3 4.8Hunedoara 3.3 5.3 Hunedoara 4.8 6.2Ialomiţa 3.7 1.6 Ialomiţa 6.3 2.4Iaşi 1.2 3.2 Iaşi 2.2 4Ilfov 2.7 3 Ilfov 3.2 4.4Maramureş 2 2.6 Maramureş 3.9 5.6Mehedinţi 3.5 4.8 Mehedinţi 4.8 8.2Mureş 2.6 2.4 Mureş 4.6 3.4Neamţ 3.3 2.1 Neamţ 5.4 3.2Olt 2.1 2.9 Olt 4.5 3.9Prahova 3.5 2.9 Prahova 4.9 4.3Satu-Mare 3.4 4.6 Satu-Mare 5 5.8Sălaj 5.6 3.6 Sălaj 8 4.5Sibiu 3.8 1.9 Sibiu 5.6 2.6Suceava 4.4 5.9 Suceava 6.2 6.9Teleorman 5.2 3.1 Teleorman 5.5 3.8Timiş 1.8 2.4 Timiş 4.3 4.1Tulcea 5.5 6 Tulcea 6.5 8.1Vaslui 2.1 3.8 Vaslui 2.9 5.4Vâlcea 5.4 2.6 Vâlcea 7.8 3.7Vrancea 5.2 5.3 Vrancea 7.2 6.5M.Bucureşti 2.1 2.1 M.Bucureşti 3.3 3

Sursa INS

MORTALITATEA NEONATALĂ (0 – 27 zile) PE JUDEȚE ÎN

ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE (0 – 6 zile) PE JUDEȚE ÎN

ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

88


la 1000 născuți vii2014 2015 2014 2015

Total 3.4 3.4 Total 4 3.9Alba 2.2 4.1 Alba 4.4 5Arad 3 2.1 Arad 7.6 6.7Argeş 3.3 2.3 Argeş 5.8 4.2Bacău 2.9 4.4 Bacău 1.7 3.8Bihor 1.6 3.1 Bihor 5.5 5.4Bistriţa-N. 2.7 3.1 Bistriţa-N. 4.6 5.3Botoşani 3.4 3.9 Botoşani 4.1 5.1Braşov 2.8 3.3 Braşov 2.7 1.5Brăila 3.8 1.3 Brăila 4.7 2.6Buzău 4.6 3.5 Buzău 3.5 2.9Caraş-S. 3.9 5.2 Caraş-S. 3.9 4.7Călăraşi 7.4 7.1 Călăraşi 5.5 7Cluj 4.1 3 Cluj 1.5 2.1Constanţa 3.8 4 Constanţa 4.4 4.1Covasna 3.6 2.4 Covasna 5.8 7.6Dâmboviţa 2.7 2.8 Dâmboviţa 2.7 2.3Dolj 4.5 5.6 Dolj 0.5 0.2Galaţi 3.6 2.6 Galaţi 2 2.3Giurgiu 5.2 3.4 Giurgiu 2.6 4.7Gorj 2.9 1.9 Gorj 2.5 3.4Harghita 2.7 3.2 Harghita 7.1 6.7Hunedoara 2.7 1.8 Hunedoara 6.2 5.3Ialomiţa 3.7 5.7 Ialomiţa 3.7 4Iaşi 5.7 3.5 Iaşi 2.5 2.3Ilfov 1.5 2.1 Ilfov 2.9 1.6Maramureş 3.5 3.9 Maramureş 3.7 3.9Mehedinţi 3.5 4.4 Mehedinţi 4.8 5.3Mureş 5.6 7.1 Mureş 7.8 5.9Neamţ 4.1 3.5 Neamţ 3.7 3.2Olt 3 4.2 Olt 2.1 1.3Prahova 2.8 2.5 Prahova 5.8 5.1Satu-Mare 2.8 3.4 Satu-Mare 3.4 7Sălaj 2.4 4 Sălaj 6.7 5.6Sibiu 3.1 4 Sibiu 6.6 4.4Suceava 2.5 3.1 Suceava 2.6 6.2Teleorman 4.8 3.8 Teleorman 5.5 5.3Timiş 2.9 3.4 Timiş 5.7 4.1Tulcea 4.5 7.1 Tulcea 4 4.9Vaslui 6.6 4.9 Vaslui 3.1 3.3Vâlcea 1.7 2.6 Vâlcea 3.4 3.7Vrancea 4.3 1.2 Vrancea 6 3.4M.Bucureşti 1.7 2 M.Bucureşti 3.2 2.9

Sursa INS

MORTALITATEA POSTNEONATALĂ (28 – 365 zile) PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII

MORTINATALITATEA PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

născuți morți la 1000 născuți vii+născuți morți

89


decedați 1-4 ani la 100000 copii 1-4 ani



Sursa INS

Anul 2014 Anul 2015

MORTALITATEA COPIILOR 1-4 ANI PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

90


ani

Anul 2014 Anul 2015 Total Masculin Feminin Total Masculin FemininTotal 0.12 0.15 Total 75.44 72 78.91 75.41 71.96 78.91

Alba 0.00 0.00 Alba 76.13 72.85 79.53 76.12 72.86 79.49Arad 0.00 0.00 Arad 74.83 71.65 77.99 74.68 71.78 77.52Argeş 0.00 0.19 Argeş 75.96 72.61 79.32 76.04 72.64 79.44Bacău 0.00 0.16 Bacău 74.21 70.55 78.09 74.23 70.48 78.24Bihor 0.34 0.00 Bihor 74.4 71.05 77.78 74.46 71.05 77.91Bistriţa-N. 0.00 0.31 Bistriţa-N. 75.62 72.53 78.85 75.88 72.56 79.58Botoşani 0.00 0.00 Botoşani 74.48 70.51 78.82 74.37 70.26 78.91Braşov 0.00 0.34 Braşov 76.59 73.42 79.69 76.62 73.28 79.91Brăila 0.00 0.44 Brăila 74.67 70.33 79.24 74.69 70.6 78.93Buzău 0.00 0.00 Buzău 75.1 71.38 79.02 75.08 71.36 78.99Caraş-S. 0.43 0.00 Caraş-S. 74.74 71.81 77.69 74.46 71.47 77.5Călăraşi 0.74 0.37 Călăraşi 73.42 69.85 77.21 73.28 69.45 77.37Cluj 0.00 0.00 Cluj 76.68 73.6 79.7 76.76 73.73 79.73Constanţa 0.00 0.14 Constanţa 75.13 71.68 78.6 74.91 71.56 78.28Covasna 0.45 0.48 Covasna 75.1 71.94 78.4 75.51 72.39 78.76Dâmboviţa 0.00 0.00 Dâmboviţa 75.18 71.55 78.83 75.28 71.46 79.25Dolj 0.34 0.00 Dolj 74.78 71.51 78.1 74.52 71 78.18Galaţi 0.00 0.21 Galaţi 74.92 71.15 78.95 75.27 71.39 79.41Giurgiu 0.00 0.00 Giurgiu 73.39 69.74 77.27 73.56 69.94 77.34Gorj 0.36 0.00 Gorj 74.99 71.82 78.32 75.09 71.67 78.72Harghita 0.30 0.32 Harghita 75.78 72.78 78.85 75.91 72.74 79.22Hunedoara 0.00 0.00 Hunedoara 75.16 71.91 78.42 74.7 71.54 77.91Ialomiţa 0.00 0.41 Ialomiţa 74.22 70.48 78.18 74.18 70.48 78.08Iaşi 0.11 0.12 Iaşi 75.85 72.11 79.82 75.6 71.93 79.45Ilfov 0.00 0.23 Ilfov 75.06 71.56 78.49 75.45 71.85 79.14Maramureş 0.66 0.00 Maramureş 74.9 71.64 78.19 74.89 71.61 78.21Mehedinţi 0.44 0.00 Mehedinţi 74.18 71.16 77.34 74.17 71.04 77.45Mureş 0.18 0.00 Mureş 75.6 72.52 78.69 75.3 71.94 78.74Neamţ 0.21 0.00 Neamţ 75.3 71.69 79.08 75.37 71.81 79.08Olt 0.00 0.33 Olt 74.28 70.75 78.06 74.11 70.5 78.01Prahova 0.00 0.00 Prahova 75.83 72.25 79.42 75.88 72.4 79.35Satu-Mare 0.00 0.31 Satu-Mare 73.14 69.29 77.02 73.27 69.64 76.92Sălaj 0.00 0.40 Sălaj 74.6 71.29 77.95 74.62 71.18 78.17Sibiu 0.00 0.47 Sibiu 76.11 72.64 79.57 76.24 72.75 79.73Suceava 0.00 0.14 Suceava 75.94 72.57 79.42 75.76 72.47 79.18Teleorman 0.69 0.77 Teleorman 74.46 70.86 78.33 74.42 70.77 78.4Timiş 0.00 0.00 Timiş 76.17 73.04 79.22 76.03 73.03 78.97Tulcea 0.50 0.00 Tulcea 73.62 69.97 77.78 73.59 69.91 77.67Vaslui 0.00 0.26 Vaslui 74.58 71.04 78.49 74.68 70.91 78.85Vâlcea 0.34 0.00 Vâlcea 77.91 75.06 80.72 77.56 74.64 80.47Vrancea 0.29 0.00 Vrancea 75.53 71.63 79.66 75.62 71.96 79.43M.Bucureşti 0.11 0.27 M.Bucureşti 77.86 74.63 80.76 77.83 74.73 80.58Sursa INS

Anul 2015

SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE PE JUDEȚE, SEXE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

decese prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei la 1000

născuți vii

MORTALITATEA MATERNĂ PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA

ÎN ANII 2014-2015

Anul 2014

91


indici la 100000 locuitori2014 2015

73669.8 74965.4

I 2714.9 2634.0II 458.8 449.7III 2944.8 2868.6IV 869.5 876.5V 1184.6 1156.9VI 6606.1 6548.8VII 4758.4 4744.5VIII 28099.8 29139.0IX 7858.5 8365.3X 5179.6 4991.2XI 133.6 142.7XII 3897.7 3947.9XIII 6540.7 6582.1XIV 54.4 55.3XV 18.5 20.8XVI 959.0 1036.9XVII 1390.9 1405.4

Sursa: CNSISP

INCIDENŢA SPECIFICĂ PE 17 CLASE DE BOLI ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

Nr. crt. Total

Boli de piele şi ţesut subcutanatBoli sistem osteo-muscularAnomalii congenitaleBoli orig. în perioada perinatală

Boli ap.circulatorBoli ap.respiratorBoli ap. digestivBoli organe genito-urinareComplicaţii ale sarcinii, naşterii şi lăuziei

TumoriBoli endocrine de nutriţie şi metab.Boli sânge şi org.hematopoieticeTulburări mentaleBoli sistem nervos şi organe simţ

Clase de boli

din care:Boli infecţioase şi parazitare

Stări rău definiteTraumatisme, otrăviri

92


cazuri noi la 100000 locuitori



Sursa: CNSISP-Cabinetul medicului de nutriție

INCIDENȚA PRIN DIABET PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

Anul 2014 Anul 2015

93


bolnavi ramasi in evidenta la 100000 locuitori



Sursa: CNSISP-Cabinetul medicului de nutriție

PREVALENȚA PRIN DIABET PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

Anul 2014 Anul 2015

94





Sursa: CNSISP-Cabinetul oncologic

Anul 2015Anul 2014

INCIDENȚA PRIN CANCER PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

95


bolnavi ramasi in evidenta la 100000 locuitori



Sursa: CNSISP-Cabinetul oncologic

Anul 2015Anul 2014

PREVALENȚA PRIN CANCER PE JUDEȚE, MEDII ȘI SEXE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

96


cazuri noi la 100000 locuitori bolnavi ramasi in evidenta la 100000 locuitoriAnul 2014 Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015

Total 1184.6 1159.8 Total 1956.3 2124.0Alba 3307.3 2585.7 Alba 1257.5 1353.6Arad 1692.7 1657.4 Arad 1591.1 1681.6Argeş 1504.2 1570.0 Argeş 3086.0 3985.3Bacău 281.6 221.0 Bacău 1430.4 1560.2Bihor 946.7 608.4 Bihor 2218.1 2288.0Bistriţa-N. 1181.8 812.8 Bistriţa-N. 1297.5 1460.2Botoşani 1383.6 1451.0 Botoşani 1885.2 1977.2Braşov 904.8 925.2 Braşov 1392.1 1503.2Brăila 1406.1 1381.5 Brăila 1889.2 2042.2Buzău 815.9 704.6 Buzău 2358.3 2624.0Caraş-S. 1861.0 1567.5 Caraş-S. 2183.0 2447.3Călăraşi 839.1 1135.9 Călăraşi 1524.7 1734.2Cluj 449.6 609.7 Cluj 1565.7 2354.4Constanţa 185.0 177.3 Constanţa 2535.3 2589.3Covasna 4500.5 4178.3 Covasna 1796.9 1992.8Dâmboviţa 665.1 755.4 Dâmboviţa 2046.0 2306.0Dolj 292.3 298.1 Dolj 2046.8 2106.1Galaţi 1352.1 1612.2 Galaţi 1413.0 1590.0Giurgiu 995.6 1203.7 Giurgiu 1699.0 2293.6Gorj 1287.8 1502.0 Gorj 2518.2 2521.1Harghita 2225.7 2442.6 Harghita 1468.5 1520.7Hunedoara 3289.8 3542.3 Hunedoara 3237.1 3305.3Ialomiţa 276.6 353.8 Ialomiţa 2048.1 2345.5Iaşi 1897.1 1362.9 Iaşi 1999.3 1774.0Ilfov 1235.6 1427.3 Ilfov 205.9 231.9Maramureş 2942.9 2650.6 Maramureş 1992.7 2153.0Mehedinţi 1889.6 1881.4 Mehedinţi 1261.6 1365.7Mureş 2894.5 2736.2 Mureş 1436.5 1536.5Neamţ 1797.6 1831.0 Neamţ 2353.9 2497.8Olt 68.4 53.6 Olt 3318.0 3385.7Prahova 967.4 1016.5 Prahova 1674.4 1728.3Satu-Mare 1595.5 2276.2 Satu-Mare 833.0 958.3Sălaj 1403.4 1440.6 Sălaj 2152.6 2589.4Sibiu 283.3 369.1 Sibiu 1857.0 2079.4Suceava 889.7 955.6 Suceava 1320.4 1516.4Teleorman 1016.8 968.0 Teleorman 1635.3 1707.9Timiş 1059.7 1057.0 Timiş 2795.3 2781.8Tulcea 1887.5 1415.8 Tulcea 1369.2 1926.3Vaslui 255.5 184.1 Vaslui 2571.7 2621.0Vâlcea 2040.8 1956.7 Vâlcea 4067.1 4086.5Vrancea 719.8 724.6 Vrancea 411.2 362.6M.Bucureşti 310.5 261.2 M.Bucureşti 2199.6 2412.1

Sursa: CNSISP - cabinetul medicului de familie

INCIDENȚA PRIN BOLI PSIHICE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

PREVALENTA PRIN BOLI PSIHICE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

97



Anul 2014 Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015Total 932.5 923.7 Total 5733.5 5844.9

Alba 1761.6 2293.6 Alba 7363.0 7462.2Arad 397.4 1098.3 Arad 7559.2 7595.8Argeş 1192.0 986.8 Argeş 6611.4 6890.0Bacău 657.0 386.2 Bacău 7063.2 7095.7Bihor 1033.1 693.7 Bihor 7351.2 8488.3Bistriţa-N. 1066.2 724.4 Bistriţa-N. 4939.6 4979.5Botoşani 1872.3 1785.3 Botoşani 5447.1 5557.4Braşov 802.0 963.1 Braşov 8781.1 9157.7Brăila 1629.8 1690.3 Brăila 5556.5 5827.2Buzău 417.1 578.7 Buzău 7582.1 7658.2Caraş-S. 2191.3 1449.7 Caraş-S. 8541.7 9004.2Călăraşi 1153.4 1151.4 Călăraşi 5174.5 5046.8Cluj 329.0 405.0 Cluj 6341.8 6269.0Constanţa 290.4 242.7 Constanţa 3348.7 3370.5Covasna 3796.4 3434.2 Covasna 7752.3 8220.0Dâmboviţa 343.3 486.5 Dâmboviţa 4066.5 4239.9Dolj 677.6 792.6 Dolj 5420.2 5447.1Galaţi 1000.6 1271.0 Galaţi 4073.7 4150.7Giurgiu 1154.8 1230.2 Giurgiu 4022.6 4472.5Gorj 485.3 892.2 Gorj 3821.3 3987.0Harghita 1254.2 1477.6 Harghita 4585.6 4604.1Hunedoara 2329.8 2616.3 Hunedoara 7964.0 8161.5Ialomiţa 395.1 503.5 Ialomiţa 3587.8 3830.0Iaşi 1075.8 553.4 Iaşi 3612.5 3401.0Ilfov 674.6 723.4 Ilfov 2435.1 2399.0Maramureş 1556.6 1493.1 Maramureş 5438.3 5581.1Mehedinţi 1856.2 1875.1 Mehedinţi 5107.1 5303.3Mureş 1738.0 1340.6 Mureş 5434.6 5403.0Neamţ 1374.2 1217.1 Neamţ 6686.9 6692.7Olt 268.6 227.8 Olt 2373.8 2477.8Prahova 1240.5 1435.2 Prahova 4900.1 4922.0Satu-Mare 1205.5 1448.2 Satu-Mare 2934.6 2922.3Sălaj 1351.1 1279.4 Sălaj 5910.5 6103.2Sibiu 586.6 587.5 Sibiu 9126.3 9111.8Suceava 743.4 801.0 Suceava 6396.9 6482.2Teleorman 701.5 1123.4 Teleorman 7792.0 7917.9Timiş 525.3 524.0 Timiş 4823.2 4808.8Tulcea 1498.0 936.0 Tulcea 4011.4 3928.7Vaslui 286.8 215.6 Vaslui 5160.3 5082.1Vâlcea 1038.8 1168.0 Vâlcea 7075.0 7166.7Vrancea 311.5 313.6 Vrancea 5523.3 5467.0M.Bucureşti 401.5 308.5 M.Bucureşti 6721.0 6886.8


INCIDENȚA PRIN BOLI ISCHEMICE ALE INIMII PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII

2014-2015

PREVALENTA PRIN BOLI ISCHEMICE ALE INIMII PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII

2014-2015bolnavi ramasi in evidenta la

100000 locuitori

98





INCIDENȚA PRIN BOLI CEREBRO-VASCULARE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN

ANII 2014-2015

PREVALENTA PRIN BOLI CEREBRO-VASCULARE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN

ANII 2014-2015bolnavi ramasi in evidenta la

100000 locuitoricazuri noi la 100000 locuitori

99





Sursa: Institutul Clinic de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" + CNSISP-INSP

cazuri noi TBC copii la 100000 copii 0-14 ANI

INCIDENȚA PRIN TUBERCULOZA PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

INCIDENȚA PRIN TUBERCULOZA LA COPII 0-14 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN

ANII 2014-2015

100


cazuri noi la 100000 locuitoriAnul 2014 Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015

Total 6.5 4.8 Total 37.1 28.3Alba 5.0 5.7 Alba 24.3 42.4Arad 10.3 7.0 Arad 8.0 10.3Argeş 7.8 8.0 Argeş 5.6 11.7Bacău 15.5 10.6 Bacău 52.5 66.8Bihor 3.7 2.8 Bihor 14.7 4.0Bistriţa-N. 1.1 3.5 Bistriţa-N. 25.0 20.1Botoşani 7.0 7.8 Botoşani 7.5 13.8Braşov 3.6 2.7 Braşov 88.8 52.3Brăila 20.6 11.0 Brăila 25.8 23.9Buzău 10.5 6.2 Buzău 21.7 39.2Caraş-S. 3.1 1.0 Caraş-S. 3.8 1.8Călăraşi 6.7 3.7 Călăraşi 154.0 45.1Cluj 6.9 5.0 Cluj 18.4 10.4Constanţa 8.8 1.5 Constanţa 155.0 40.6Covasna 4.3 3.9 Covasna 210.4 50.7Dâmboviţa 1.8 2.6 Dâmboviţa 12.5 4.1Dolj 8.3 1.2 Dolj 3.2 2.8Galaţi 19.8 17.5 Galaţi 13.1 8.4Giurgiu 1.4 0.0 Giurgiu 3.6 0.0Gorj 5.1 1.8 Gorj 3.0 2.4Harghita 3.9 8.1 Harghita 66.5 51.5Hunedoara 7.9 2.0 Hunedoara 29.6 51.8Ialomiţa 3.7 2.2 Ialomiţa 59.3 39.1Iaşi 7.9 3.1 Iaşi 52.3 69.9Ilfov 0.0 0.0 Ilfov 25.7 5.5Maramureş 2.8 2.5 Maramureş 24.2 10.0Mehedinţi 7.0 3.5 Mehedinţi 2.3 1.2Mureş 9.7 11.0 Mureş 81.3 32.3Neamţ 8.2 5.9 Neamţ 158.0 60.8Olt 2.4 1.4 Olt 5.9 2.4Prahova 1.6 2.7 Prahova 21.9 37.0Satu-Mare 6.5 5.3 Satu-Mare 8.5 10.9Sălaj 4.5 3.2 Sălaj 11.4 6.9Sibiu 5.2 8.7 Sibiu 30.0 21.5Suceava 9.8 6.8 Suceava 71.1 65.4Teleorman 6.0 5.3 Teleorman 11.0 4.2Timiş 5.9 2.7 Timiş 6.3 2.3Tulcea 7.7 4.9 Tulcea 31.4 15.6Vaslui 4.6 2.8 Vaslui 47.8 96.4Vâlcea 0.0 0.3 Vâlcea 12.1 43.1Vrancea 6.3 4.5 Vrancea 9.3 146.1M.Bucureşti 4.5 5.1 M.Bucureşti 14.8 7.9

Sursa: CNSCBT-INSP

INCIDENȚA PRIN SIFILIS PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015


INCIDENȚA PRIN HEPATITA VIRALA PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

101


indici la 10000 locuitori

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015Total 27.6 28.3 6.4 6.2 64.1 66.8

Alba 20.9 21.1 7.1 7.1 65.1 64.1Arad 26.1 26.0 7.8 8.3 55.1 57.5Argeş 23.2 23.7 6.0 6.3 57.5 59.1Bacău 17.8 18.4 5.0 4.9 52.2 53.7Bihor 31.8 33.3 7.1 7.0 58.7 59.3Bistriţa-N. 15.7 15.7 5.3 5.1 52.6 53.7Botoşani 14.7 15.3 4.5 4.6 63.1 65.8Braşov 27.8 29.4 7.4 7.2 52.6 57.5Brăila 17.2 17.5 5.1 5.0 72.4 73.9Buzău 14.1 14.4 4.9 4.9 59.6 60.2Caraş-S. 21.3 19.5 7.6 5.8 64.9 59.3Călăraşi 10.9 10.6 4.1 4.1 37.3 38.4Cluj 51.9 53.4 6.0 6.0 85.1 84.6Constanţa 28.7 29.1 6.7 6.7 55.4 57.2Covasna 21.8 22.0 5.3 5.2 52.5 54.1Dâmboviţa 11.7 11.5 4.7 4.7 47.6 49.6Dolj 34.7 42.3 8.2 8.2 81.4 91.0Galaţi 17.5 18.5 5.3 5.5 57.8 59.7Giurgiu 11.6 11.8 4.5 4.5 34.4 36.2Gorj 21.4 22.1 6.5 6.4 61.7 62.3Harghita 16.0 16.5 5.1 5.2 66.9 70.4Hunedoara 27.4 28.1 6.1 6.1 65.1 68.8Ialomiţa 11.6 12.3 4.7 4.9 46.9 46.9Iaşi 39.4 37.5 8.5 6.0 83.2 83.3Ilfov 15.1 15.2 3.8 3.9 20.8 21.9Maramureş 18.6 18.4 5.7 5.5 73.2 76.1Mehedinţi 18.7 19.1 6.6 6.6 61.0 62.1Mureş 40.6 41.5 7.0 6.9 75.1 74.5Neamţ 17.6 17.9 5.8 6.0 56.7 60.6Olt 17.7 17.8 5.8 5.7 54.5 55.7Prahova 14.9 15.1 5.2 5.4 61.5 64.5Satu-Mare 17.7 17.5 5.7 5.7 54.8 57.2Sălaj 18.4 17.9 5.6 5.5 56.1 57.2Sibiu 30.6 30.7 7.5 7.1 67.4 70.4Suceava 14.7 14.7 5.1 5.0 52.3 57.9Teleorman 15.9 15.9 5.2 5.3 48.2 51.6Timiş 52.6 55.2 8.3 8.1 75.4 80.3Tulcea 16.8 18.3 4.9 4.8 63.1 64.6Vaslui 14.4 14.1 4.7 4.7 51.2 52.4Vâlcea 18.9 19.1 6.1 6.1 59.8 60.0Vrancea 14.8 15.7 4.9 4.9 52.6 52.6M.Bucureşti 64.0 65.4 9.1 9.1 98.6 108.1

Sursa: INS

Asistenți medicali (studii sup.+ medii)

ASIGURAREA POPULAȚIEI CU MEDICI, MEDICI DE FAMILIE ȘI ASISTENȚI MEDICALI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

Medicidin care: medici de

familie

102


indici la 1000 locuitoriAnul 2014 Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015

Total 6.3 6.3 Total 4.1 3.9 0.8 0.8Alba 6.1 6.1 Alba 5.4 5.3 1.2 1.2Arad 4.6 4.6 Arad 4.3 4.2 0.3 0.4Argeş 5.6 5.6 Argeş 4.0 3.8 0.7 0.3Bacău 4.9 4.9 Bacău 4.3 4.2 1.6 1.5Bihor 6.7 6.7 Bihor 3.3 3.2 1.1 1.7Bistriţa-N. 4.9 4.9 Bistriţa-N. 3.1 3.4 0.3 0.4Botoşani 5.5 5.5 Botoşani 3.8 3.9 1.2 1.2Braşov 5.6 5.6 Braşov 2.5 2.7 0.5 0.5Brăila 6.0 6.1 Brăila 4.1 4.3 0.9 0.9Buzău 5.4 5.5 Buzău 3.9 3.8 0.7 0.7Caraş-S. 6.1 6.1 Caraş-S. 3.1 3.2 0.6 0.6Călăraşi 3.9 3.9 Călăraşi 2.8 3.3 1.3 0.5Cluj 9.1 9.1 Cluj 4.7 4.4 1.1 1.3Constanţa 5.8 5.9 Constanţa 3.1 3.4 0.8 1.0Covasna 8.7 8.7 Covasna 5.3 4.6 1.1 0.8Dâmboviţa 5.0 4.7 Dâmboviţa 3.3 3.2 0.6 0.5Dolj 6.9 7.0 Dolj 4.1 3.8 0.9 0.9Galaţi 5.7 5.7 Galaţi 3.6 3.6 0.7 0.7Giurgiu 2.9 2.9 Giurgiu 2.9 2.9 0.6 0.6Gorj 7.0 7.0 Gorj 4.8 4.3 1.0 1.0Harghita 6.4 6.4 Harghita 4.5 4.4 1.2 1.3Hunedoara 8.0 8.0 Hunedoara 4.7 4.7 1.1 1.1Ialomiţa 3.2 3.2 Ialomiţa 4.5 4.2 0.6 0.4Iaşi 8.6 8.5 Iaşi 5.0 3.1 0.5 0.4Ilfov 3.3 2.9 Ilfov 2.2 2.2 0.2 0.2Maramureş 5.8 5.8 Maramureş 4.0 4.0 0.8 0.8Mehedinţi 5.6 5.7 Mehedinţi 9.7 7.5 1.0 1.1Mureş 6.9 7.0 Mureş 4.6 4.1 1.0 0.7Neamţ 5.0 4.9 Neamţ 3.9 4.1 0.6 0.7Olt 4.8 4.8 Olt 3.1 3.2 0.7 0.8Prahova 5.1 5.1 Prahova 4.2 4.1 0.7 0.6Satu-Mare 5.2 5.2 Satu-Mare 2.9 2.7 0.6 0.3Sălaj 5.1 5.1 Sălaj 4.5 4.6 0.6 0.6Sibiu 6.4 6.4 Sibiu 4.4 4.5 0.9 0.8Suceava 4.6 4.6 Suceava 3.1 3.0 0.8 0.7Teleorman 5.3 5.4 Teleorman 3.2 3.2 0.5 0.5Timiş 7.5 7.6 Timiş 4.2 4.2 0.3 0.3Tulcea 4.0 4.0 Tulcea 3.1 3.0 0.8 0.8Vaslui 5.4 5.4 Vaslui 3.7 3.7 0.4 0.5Vâlcea 5.8 5.8 Vâlcea 5.4 5.1 1.0 1.0Vrancea 3.9 4.0 Vrancea 3.3 3.2 0.4 0.4M.Bucureşti 10.7 11.0 M.Bucureşti 5.2 4.7 1.1 1.1

Sursa: CNSISP - INSP + Institutul Naţional de Statistică Sursa: CNSISP - INSP

Consultații Tratamente

ASIGURAREA POPULAȚIEI CU PATURI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-2015

ASIGURAREA POPULAȚIEI CU CONSULTAȚII ȘI TRATAMENTE PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2014-

nr.consultatii/tratamente/un locuitor

103

starea de · 2017-05-04 · din punct de vedere metodologic, lucrarea constituie o analiză...

Documents