st 30 (decembrie 2008)

SEMNELEtimpului4 LEI

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~DECEMBRIE 2008

AdamEva?sau

■ Gândul lui Pascal [i inteligen]a web■ Recesiunea – un co[mar din care lumea sper`

s` se trezeasc` \n curând

SumarVOLUMUL 20 NR. 129

SERIE NOU~ 12/2008

REVISTA A AP~RUT |N LIMBA ENGLEZ~ |NC~ DIN 1840. FONDAT~ |N 1908, |N ROMÂNIA EA A FOST PUBLICAT~ PÂN~

|N 1942. SERIA NOU~ A FOST |NCEPUT~ |N 1990.

APARE O DAT~ PE LUN~.

LUCIAN CRISTESCU

CRISTIAN M~GUR~

DORIN AITEANU, MARIUS ANDREI, DANIEL ALBU, ANDRADA BADEA,

FLORIAN CÂRNU, DIANA GAVAJUC, ADRIAN NEAGU, MARIUS NECULA,

STELIANA NZIKOU, BENIAMIN PASCU, ATTILA PELI, CRISTINA PELI, ANCA PORUMB, FLORIAN

RISTEA, CRISTINA S~NDULACHE.

LUIZA GHICA

C~T~LIN CIOLCA

CRISTINA RU}~ - TEL: 021/269.03.38

ISSN 1453-7060 12/2008

EDITURA VIA}~ {I S~N~TATE, STR. LABIRINT 116, SECTOR 3,

BUCURE{TI, TELEFON: +402 (1) 323 4895,

FAX: + 402 (1) 323 0040

04

1016

EDITORIAL

PREA DELICATUL SEISMOGRAF02 Criza financiar` a paralizat, cel pu]in pentru o perioad`, sectoare \ntregi din economie. DE CRISTIAN M~GUR~

{TIRI

03 R`u-platnicii se înmul-]esc în RomâniaDE LUIZA GHICA

04 Criza economic` d` o mân` de ajutor ocultismuluiDE ATTILA PELI

05 Fructe [i legume \n [co-lile europene, din 2009DE LUIZA GHICA

06 Copiii obezi au artere de om maturDE ANDRADA BADEA

07 P`rin]ii trebuie s` le citeasc` micu]ilorDE ANDRADA BADEA

07 Papa Benedict al XVI-lea ridic` vocea \mpotriva statelor bogateDE LUIZA GHICA

08 La capitolul \mp`durire, românii sunt cu 125 de ani \n urma UEDE LUIZA GHICA

09 Condamna]i la \nc`lzire global`DE ANDRADA BADEA

RELIGIE

NEBUNIA PELERINAJULUI

10 La sfâr[itul lunii mai 2008, un turist american \n vârst` de 38 de ani

Director

Redactor-[ef

Colegiul de redac]ie

Corectur`

Grafic` [i tehnoredactare

Secretar de redac]ie

Adresa redac]iei

ie s` le mmicu]ilorDDA BADEAeedict al XVI-lea eea \mpotriva ogate

GHHICAuul \mp`durire,

unnt cu 125 de aa UE

GHICHICAna]i la global`DA

LUI

un \n ani

1SEMNELE TIMPULUIDecembrie, 2008

24 40

a s`rit de la 4 metri \n`l]ime, de pe esplanada spitalului Poria, din Tiberia, Israel. B`rbatul a supravie-]uit, dar s-a ales cu câteva coaste rupte, un pl`mân perforat [i o vertebr` fracturat`.DE MARIUS NECULA

POLITIC

POLITICA FOAMEI, O „PIATR~ DE MOAR~” PENTRU LIDERII LUMII16 |n timp ce hipermar-keturile din ]`rile dezvol-tate au devenit locuri de

pelerinaj ale unui nou cult – consumerismul –, criza alimentelor din ]`rile Lumii a Treia scoate la iveal` de-ficien]ele sistemului economic mondial [i repune securitatea alimentar` \n centrul politicilor economice.DE FLORIAN RISTEA

CULTUR~

GÂNDUL LUI PASCAL {I INTELIGEN}A WEB24 Omul este „o trestie gânditoare”, observa cu sensibilitate Pascal,

surprinzând fiin]a uman` \n actul cuget`rii; dureros de fragil` \n imensitatea rece [i covâr[itoare a universului, dar, \n acela[i timp, gran-dios \n`l]at` prin facultatea gândirii.DE CRISTINA RU}~

SOCIAL

ADAM SAU EVA

30 În luna noiembrie, Cape Town, Africa de Sud, a g`zduit unul dintre cele mai semnificative evenimente ale mi[c`rii feministe mondiale: a III-a Conven-]ie a Asocia]iei pentru Dezvoltarea Drepturilor Femeii (AWID).DE LUCIAN CRISTESCU

ECONOMIC

RECESIUNEA – UN CO{MAR DIN CARE LUMEA SPER~ S~ SE TREZEASC~ |N CURÂND

40 Dac` panoram`m evenimentele economice ale lunii noiembrie, putem spune c` ve[tile rele abia acum \ncep s` apar`. DE ATTILA PELI

POLITIC

POLITICA FPOLITICA F„PIATR~ DEPENTRU L16 |n timpketurile dtate au d

pelerincult – c–, crizdididdddddddd n ]`rscscssssssssssss oao tefffffficic en]econo[i repualimenpoliticiDE FLOR

CULTU

GÂNDU{I INT24 Om4

gânditcu sen

30

2 Semnele Timpului 3Noiembrie, 2008 Semnele TimpuluiDecembrie, 2008

Editorial

R

apoartele marilor institu]ii financiare, statisticile agen]iilor de rating [i, \n general, in-

forma]iile care circumscriu cât de cât riguros magnitudinea global` a crizei sunt, cum

era de a[teptat, jalonate de tot felul de [tiri din teren despre relocarea activit`]ii unor

multina]ionale, despre oprirea produc]iei \n marile fabrici [i uzine, concedieri, [omaj,

faliment… Tr`im criza la televizor, din fotoliu, purta]i de breaking news prin toate epi-

centrele economice. Nu rat`m niciun meridian, \n speran]a c` vom \n]elege \n cele din urm` ce

ni se \ntâmpl`. Dar pentru c` nu [tim totu[i ce ne rezerv` viitorul [i pentru c` e recomandat s` ne

p`str`m nervii tari \n aceste vremuri, ar fi bine, doar de dragul inform`rii, s` luam \n calcul cel mai

sensibil seismograf de pe pia]a mondial` a crizelor financiare. Nu e vorba de documente ale FMI,

ale B`ncii Mondiale, Fed sau de la agen]iile de rating, care lucreaz` totu[i cu proiec]ii economice,

cu scenarii, probabilit`]i, ci de un instrument mult mai exact. Este drept c` cei mai mul]i anali[ti

[i mari investitori \l ignor`, cu toate c` de cele mai multe ori le st` la \ndemân`. Poate c` a venit

vremea s` \nve]e s` descifreze scala obiectiv` [i elementar` a instrumentului cu pricina. Despre

ce este vorba…

Pe fondul crizei globale, presa rus`

a descoperit un fapt inedit. Cotidianul

Komsomolskaia Pravda a scris recent

despre valul de divor]uri din Rublevka,

un cartier de lux din suburbia Moscovei.

Dup` declara]iile unui psihoterapeut la

mod` printre elitele financiare moscovi-

te, doar \n 2-3 procente din familiile de

milionari rela]iile maritale sunt bazate pe

iubire. A[adar, dac` erau probleme \na-

inte de criz`, cu atât mai mult sunt ast`zi,

când dificult`]ile financiare pot transfor-

ma trocul marital \ntr-o adev`rat` burs`.

Divor]urile dintre milionari [i nevestele

lor pasagere, dup` buget, sunt mai eloc-

vente decât evolu]ia burselor financiare.

Dac` pe Wall Street cota]ia unor ac]iuni depinde \n mare m`sur` de optimismul sau pesimismul

brokerilor ori de credibilitatea performan]ei unor ac]iuni, deci de factori \ntrucâtva subiectivi,

bursa divor]urilor este un indicator de culise [i mult mai obiectiv. Situa]ia financiar` precar` sem-

nalat` de evenimentele nepl`cute din zona high life este un seismograf cu o marj` de eroare foarte

mic`. Ce nu d` un om pentru pl`cerea lui sau pentru \ngâmfarea de a avea al`turi un exemplar

feminin deosebit. Nu po]i trece drept om de afaceri de succes f`r` accesoriile aproape universale

ale luxului, dintre care nu poate lipsi un anumit tip de partener`. |n consecin]`, dac` principalul ac-

]ionar al unui mare lan] industrial este p`r`sit de nevasta-bancomat chiar \n vremuri de criz`, este

evident c` afacerile lui scâr]âie. {i pentru un broker inteligent, acest divor] poate fi o informa]ie

numai bun` de speculat. Evident, la bursa la care se tranzac]ioneaz` ac]iunile nefericitului.

Impactul crizei economice se resimte deja, dar nimeni nu-i poate prevede evolu]ia pe termen

lung. Cert este c`, pentru moment, lumea s-a oprit pu]in, buimac`, pentru a \n]elege ce i se \ntâm-

pl`. Specula]iile financiare au \nghe]at, marile fraude sunt demascate, comportamentul compulsiv

al brokerilor este blamat, politicile economice iresponsabile sunt amendate, clasa politic` pare

mai responsabilizat`. Parc` \ncepem s` gândim mai la rece, mai lucid. De pe Wall Street [i pân`

\n budoarele luxoase moscovite, lumea e \n criz`. Poate c` nu am fi ajuns aici dac` acordam mai

mult` aten]ie semnalelor venite din partea prea delicatelor seismografe… pentru c`, \n esen]`, criza

de ast`zi este una moral`.

ST

Prea delicatulseismograf

Criza financiar` a paralizat, cel pu]in pentru o perioad`, sectoare \ntregi din economie. Vulnerabilit`]ile pie]elor financiare, depresiunea a[teptat` pentru 2009, reticen]ele marilor investitori, preponderen]a economisirii \n defavoarea consumului, toate alc`tuiesc un peisaj co[maresc pentru viitorul apropiat.

criSTian m~gur~

{TIRI

economIc

R`u-platnicii se \nmul]esc \n România

O

amenii au luat credite

mari f`r` s` fi luat \n

calcul c`, pe termen

lung, nu [i-ar mai putea pl`ti

ratele lunare. Aproape jum`tate

din restan]ele la creditele \n

valut` la nivel na]ional sunt ale

bucure[tenilor. |ntârzierea pl`]i-

lor c`tre b`nci are un singur

nume: criza financiar` interna]io-

nal`. |n luna octombrie, restan-

]ele persoanelor fizice [i ale

companiilor din capital` au atins

echivalentul a 404,1 milioane de

lei, potrivit datelor oficiale ale

B`ncii Na]ionale a României

(BNR). Comparativ cu luna sep-

tembrie, când bucure[tenii nu-[i

achitaser` obliga]iile c`tre b`nci

\n valoare de aproximativ 226,1

milioane lei, cre[terea restan]ei

totale a ajuns la 78%.

|n topul cre[terilor restan]elor

\n octombrie fa]` de luna pre-

cedent` apare jude]ul Vrancea,

saltul fiind de 133%. Bucure[tiul

se plaseaz` pe locul al doilea, cu

78%. Ia[iul este pe pozi]ia a treia

la cre[terea restan]elor, cu 75%.

Nici locuitorii Mure[ului (67%),

Clujului (58%) [i Arge[ului (43%)

nu sunt mai prejos din acest

punct de vedere. Exist` totu[i

[i zone \n care restan]ele s-au

diminuat: la Gala]i, valoarea

ratelor restante a sc`zut cu 65%

\n octombrie fa]` de luna pre-

cedent`; \n Bra[ov acela[i pro-

centaj ajunge la 29%.

ST

Pe fondul crizei economice, tot mai mul]i oameni intr` \n somaj [i, cum era de a[teptat, tot mai mul]i clien]i ai b`ncilor ajung \n imposibilitatea de a-[i pl`ti ratele.

luiza ghica

3Decembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

{TIRI

ECONOMIC

R`u-platnicii se \nmul]esc \n România

O amenii au luat credite mari f`r` s` fi luat \n calcul c`, pe termen

lung, nu [i-ar mai putea pl`ti ratele lunare. Aproape jum`tate din restan]ele la creditele \n valut` la nivel na]ional sunt ale bucure[tenilor. |ntârzierea pl`]i-lor c`tre b`nci are un singur nume: criza financiar` interna]io-nal`. |n luna octombrie, restan-]ele persoanelor fizice [i ale companiilor din capital` au atins

echivalentul a 404,1 milioane de lei, potrivit datelor oficiale ale B`ncii Na]ionale a României (BNR). Comparativ cu luna sep-tembrie, când bucure[tenii nu-[i achitaser` obliga]iile c`tre b`nci \n valoare de aproximativ 226,1 milioane lei, cre[terea restan]ei totale a ajuns la 78%.

|n topul cre[terilor restan]elor \n octombrie fa]` de luna pre-cedent` apare jude]ul Vrancea, saltul fiind de 133%. Bucure[tiul

se plaseaz` pe locul al doilea, cu 78%. Ia[iul este pe pozi]ia a treia la cre[terea restan]elor, cu 75%. Nici locuitorii Mure[ului (67%), Clujului (58%) [i Arge[ului (43%) nu sunt mai prejos din acest punct de vedere. Exist` totu[i [i zone \n care restan]ele s-au diminuat: la Gala]i, valoarea ratelor restante a sc`zut cu 65% \n octombrie fa]` de luna pre-cedent`; \n Bra[ov acela[i pro-centaj ajunge la 29%. ST

Pe fondul crizei economice, tot mai mul]i oameni intr` \n somaj [i, cum era de a[teptat, tot mai mul]i clien]i ai b`ncilor ajung \n imposibilitatea de a-[i pl`ti ratele.

LUIZA GHICA

4 Decembrie, 2008SEMNELE TIMPULUI

{TIRI

ECONOMIC

Criza economic` d` o mân` d

Pe fondul turbulen]elor de pe pie]ele fi nanciare, brokerii [i investitorii las` deoparte modelele fi nanciare [i analizele cu care [i-au tocit coatele pe b`ncile [colilor [i trec la metode mai pu]in ortodoxe de previzionare a fl uctua]iilor pie]ei: mediumi spiriti[ti, astrologi [i clarv`z`tori, relateaz` International Herald Tribune.

C ând condi]iile sunt atât de schimb`toare, a con-sulta un clarv`z`tor

poate fi o strategie la fel de bun` ca oricare alta”, m`rturisea Thomas Tacetta, un trader de ac]iuni.

Tori Hartman, un medium din Los Angeles, este de p`rere c`: „Oamenii simt c` meto-dele tradi]ionale nu au avut rezultate [i c`, brusc, toat` aceast` a[a-numit` siguran]` pe care au creat-o nu mai exist`. Recurg la clarv`z`tori

„

ATILLA PELI


e ajutor ocultismuluiCostul unei consulta]ii, fie

c` vorbim de clarv`z`tori, de astrologi, de mediumi, fie de cititori \n palm`, este situat \ntre 75 si 1.000 de dolari pe or`, iar printre clien]i se num`r` investitori, brokeri, bancheri etc.

|n prezent, când nimeni nu mai [tie \ncotro merge pia]a, când exper]ii fac declara]ii contradictorii de la o zi la alta, iar guvernele schimb` „planu-rile de salvare” peste noapte, decizia de a renun]a la calcu-lator [i la c`r]i de specialitate \n dauna globului de cristal sau a c`r]ilor de tarot nu mai pare ridicol`, \n special pentru cei care v`d cum averea le este spulberat` peste noapte. „Când nu [tii la ce s` te a[tep]i de la un interviu pentru un job sau de la un parteneriat de business, atunci vei apela cel mai probabil la un clarv`z`tor. Este o cale de a te sim]i \n control”, declara Gita Johar, profesor care studiaz` efectul supersti]ii-lor asupra comportamen-tului consumatorilor \n cadrul Columbia University Business School.

Astfel, afacerile clarv`z`tori-lor par s` fie unele dintre pu]i-nele sectoare ce \nregistreaz` cre[tere \ntr-o economie aflat` \n recesiune. Se pare c` e tot mai adev`rat un proverb româ-nesc \n varianta modificat`: „Te faci frate [i cu clarv`z`torul pân` treci puntea”... ST

Fructe [i legume \n [colile europene, din 2009

„Aprovizionarea [colilor cu fructe [i legume pentru copii poate ajuta la formarea unei diete s`n`toase \nc` de la vârste fragede”. Declara]ia \i apar]ine comisarului european pentru s`n`tate, Androulla Vassiliou. Potrivit datelor emise de Comisia European`, peste 22 de milioane de copii din UE sunt supraponderali. Comisia European` a organi-zat, \n 15 [i 16 decembrie, o conferin]` la care s-a discu-tat despre rolul alimenta]iei s`n`toase \n combaterea obe-zit`]ii infantile, dar [i despre programul de aprovizionare a [colilor cu fructe [i legume. Programul, care se adreseaz` tuturor statelor membre ale UE, va fi aplicat \ncepând cu anul [colar 2009/2010. Pentru achizi]ionarea [i distribuirea fructelor [i legumelor proaspe-te, statele membre UE vor primi 90 de milioane de euro anual. }`rile care vor opta pentru apli-carea acestui program vor tre-bui totu[i s` contribuie la reali-zarea sa [i cu fonduri na]ionale sau private. ST

LUIZA GHICA

S~N~TATE

pentru o perspectiv` diferit`”. „Traficul pe site-ul meu web cre[te, cre[te [i iar cre[te. Oamenii ajung s` cread` \n supranatural atunci când ceea ce consider` drept ra]io-nal se pr`bu[e[te”, declar` Aurora Tower, specialist` \n grile astrologice. Telefonul lui Roxanne Usleman, un medium din New York care pretinde c` vorbe[te cu \ngerii, s un` per-manent, femeia fiind asaltat` de clien]i care doresc sfaturi legate de probleme financiare.

{TIRI

6 SEMNELE TIMPULUI

S~N~TATE

Copiii obezi au artere de om matur

F olosind imaginile ob]inu-te cu ajutorul ultrasune-telor, oamenii de [tiin]`

au descoperit, la copii de 10 ani, depozite de gr`sime specifice unei persoane de vârst` mijlocie, fapt ce a condus la \ngrijor`ri legate de accelerarea ritmului de dezvoltare a bolilor cardiace.

Autoarea studiului, dr. Geetha Raghuveer, profesoar` de pediatrie la Universitatea de Medicin` din Missouri, afirm` c` „ace[ti copii prezint` condi-]ia de s`n`tate a unui om de vârst` mijlocie, pentru c` e[ti atât de b`trân pe cât sunt arte-rele tale”. La Spitalul de Copii Mercy, sistemul vascular a peste jum`tate dintre cei 70 de tineri studia]i a fost descoperit cu un grad de uzur` pe care ar fi trebuit s`-l aib` 30 de ani mai târziu.

Dr. Stephen Daniel, [eful sec]iei de pediatrie a Spitatului de copii din Denver, averti-zeaz` atât cu privire la riscul acceler`rii efectelor de \mb`-trânire la tinerii cu un nivel ridicat al colesterolului, cât [i cu privire la poten]ialitatea

dezvolt`rii unor boli de inim`, care pot conduce la infarcturi premature.

Folosind o tehnologie avan-sat` (ultrasonografia caroti-dian`), dr. Raghuveer [i echipa sa au fost \n m`sur` s` deter-mine indicele CIMT (carotid intima-media thickness), uni-tatea de m`surare a stratului de gr`sime care se depune pe artere, \ngreunând circula]ia sângelui. Studiile au avut \n vedere copii \ntre 6 [i 19 ani, cei mai mul]i aflându-se \n grupa de vârst` 10-18 ani. Indicele de grosime intima-media al copi-ilor a fost de aproximativ 0,45 mm, cu un maxim de 0,75 mm.

Un b`iat de 12 ani cu un indice de 0,54 mm s-a plasat la nivelul mediu al rezultatelor statistice, \n contextul \n care un indice cuprins \ntre 0,50 [i 0,57 mm este specific nu unui copil, ci unui b`rbat de 45 de ani. „Când un copil are plac` ateromatoas` de 0,54 mm pe artera carotid`, acesta este un motiv de \ngrijo-rare”, afirm` cercet`toarea.

|n general, copiii [i tinerii nu sufer` de atacuri de cord sau de infarcturi, \ns` exist` riscul apari]iei de semne timpurii ale bolilor de inim`, spune dr. Samuel Gidding, cardi-olog pediatru. El recomand` schimbarea dietei [i cre[terea timpului rezervat exerci]iilor fizice, \ntrucât acestea \nce-tinesc sau reduc deteriorarea arterelor. De asemenea, pentru a preveni obezitatea, trebuie ]inut sub control [i nivelul colesterolului, responsabil de cre[terea stratului de gr`sime depus pe artere. ST

Decembrie, 2008

Copiii [i tinerii obezi prezint` simptome de boli cardiace. Cercet`torii au dovedit c` sistemul vascular al unui copil obez este similar cu al unui om de 45 de ani.

ANDRADA BADEA


SOCIAL

P`rin]ii trebuie s` le citeasc` micu]ilor

| \mbun`t`]irea standarde-lor de citit prin interme-diul acestor metode face

parte din cel mai vast program de revizuire a curriculumului [colii primare din ultimii 20 de ani. Studiile arat` c`, pân` la vârsta de 4 ani, copiii din fami-liile s`race aud numai 13 mili-oane de cuvinte, cu 32 de mili-oane de cuvinte mai pu]in decât micu]ii familiilor mai \nst`rite. Revizuirea programei [colii primare include reducerea tim-pului alocat anumitor materii, cum ar fi istoria sau geografia, \n favoarea unei abord`ri tematice [i interdisciplinare, urm`rin-du-se ca elevii s`-[i poat` dez-volta abilit`]ile, s` \nve]e s` foloseasc` Internetul [i diverse programe pe calculator [i s`

participe la schimburi de pro-iecte cu copiii din alte [coli.

Jim Rose, fostul inspector-[ef de la Ofsted (Oficiul pentru Standarde ale Educa]iei) [i conduc`torul programului de revizie [colar` mai sus men-]ionat, dore[te s` se pun` accentul pe cre[terea gradului de alfabetizare [i a nivelului de \nsu[ire a aritmeticii.

|n multe p`r]i ale lumii, cum ar fi ]`rile arabe, nivelul alfabe-tismului râmâne foarte ridicat, deoarece p`rin]ii refuz` s`-[i lase copiii la [coal`, chiar dac` pentru aceste zone sunt alocate fonduri mari pentru dezvoltarea educa]iei. |n schimb, \n nume-roase state din Asia [i America Latin`, tot mai mul]i copii merg la [coal`. ST

O evaluare recent` a activit`]ii [colare din Anglia, realizat` la cererea guvernului, indic` nevoia ca p`rin]ii din c`minele s`race s` discute [i s` le citeasc` mai mult copiilor lor, \n vederea sc`derii ratei analfabetismului.

ANDRADA BADEA

72008 SEMNELE TIMPULUI

Papa Benedict al XVI-lea ridic` vocea \mpotriva statelor bogate

S`racii sunt marginaliza]i. Nu e o noutate. La fel [i faptul c` sta-tele bogate „[antajeaz`” \n pre-zent ]`rile s`race [i condi]io-neaz` ajutorul economic oferit de adoptarea unor „politici contrare vie]ii”, a declarat Papa Benedict al XVI-lea, \n mesajul anual pentru pace publicat \n aceast` lun` [i citat de AFP. Suveranul Pontif cere ]`rilor bogate s` fie solidare cu sta-tele s`race. Benedict al XVI-lea nu consider` c` s`r`cia are cauze demografice [i afirm` c`, de fapt, „campaniile privind reducerea natalit`]ii, derulate la nivel interna]ional” nu respect` demnitatea femeii.Papa condamn` r`spândirea avortului, pe care \l consider` o „eliminare a milioane de co-pii ne-n`scuti, \n numele luptei \mpotriva s`r`ciei”. „|n reali-tate, este vorba de dispari]ia celor mai s`race fiin]e uma-ne”, a ad`ugat liderul Bisericii Catolice. Referindu-se la ]`rile ai c`ror locuitori sunt victime ale pandemiilor de genul SIDA, Suveranul Pontif a scos \n evi-den]` faptul c` ele „trebuie s` se supun` pentru a face fa]` [antajului celor care condi]io-neaz` ajutorul economic de aplicarea politicilor contrare vie]ii”.Potrivit lui Benedict al XVI-lea, „popula]ia este o bog`]ie, [i nu un factor de s`r`cie”. Concluzionând, Suveranul Pon-tif a ]inut s` precizeze c` exist` o singur` solu]ie pentru a evi-ta „marginalizarea s`racilor”: „Fiecare om s` se simt` perso-nal afectat de nedrept`]ile care exist` \n lume [i de violarea drepturilor omului de care sunt legate aceste nedrept`]i”. ST

RELIGIE

LUIZA GHICA

{TIRI


radul de \mp`-durire al ]`rii noastre este, la ora actual`, de numai 26%-27%, fa]` de Austria [i Germania, unde procentul de \mp`durire dep`[e[te 4o%, iar \n ]`rile nor-dice, este de aproximativ 80%. România ar putea ajunge din urm` Uniunea European` la acest capitol dac` ar \mp`duri dou` milioane de hectare \n urm`torii 25 de ani. De altfel, \n Codul Silvic, adoptat la \nce-putul anului, este stipula-t` obligativitatea \mp`duririi. Astfel, este nevoie s` se

\mp`dureasc` 80.000 de hec-tare anual \n urm`torul sfert de secol, pentru ca România s` de]i-n` o suprafa]` de 33%-34% din teritoriu acoperit` cu p`duri, comparabil cu media din UE.

Printre zonele deficitare la gradul de \mp`durire sunt jude]ele din Muntenia [i sudul Moldovei. |n Brìla, Gala]i, Ialomi]a, Giurgiu, Olt [i Dolj, numai 5% din suprafa]` este \m-p`durit`. Pentru a cre[te acest procent \n anii urm`tori m`car pân` la 10%-12%, Rom-silva, administratorul p`durilor

române[ti, ar avea nevoie de terenuri. Nu le are pentru c` Agen]ia Domeniilor Statului (ADS) care trebuia, din 2007, s` predea Romsilva 6.000 de hec-tare de teren degradat pentru \mp`durire \n Brìla [i Olt, nu a elaborat documenta]ia necesar` demar`rii acestei ac-]iuni. Chiar dac` [efii Romsilva consider` c` România nu are \nc` motive de \ngrijorare, pentru organismele europene de mediu, distan]a dintre media comunitar` [i ]ara noastr` este alarmant`. ST

La capitolul \mp`durire, românii sunt cu 125 de ani \n urma UERomânia este amenin]at` de de[ertifi care. P`durile sunt tìate masiv, iar aceast` ac]iune va avea consecin]e dezastruoase ce vor fi suportate de genera]iile viitoare.

LUIZA GHICA

MEDIU


MEDIU

Cei mai importan]i cercet`tori climatici ai lumii au descoperit c`

CO2 emis azi de casele, fabricile [i ma[inile noastre va continua s` \nc`lzeasc` Terra pentru sute de mii de ani. Cu toate c` pân` acum se credea c`, dac` s-ar reu[i stoparea polu`rii, atmosfera s-ar reface rapid, cercet`rile recente vin cu o nou` perspectiv` \n aceast` privin]`.

La sfâr[itul lunii noiembrie, secretariatul Conven]iei ONU pentru Schimb`ri Climatice (CNUCC) informa c` \ntre 2000 [i 2006 emisiile de gaze au crescut cu 2,3% \n 40 de ]`ri industrializate. Aceste emisii de gaze cu efect de ser` sunt responsabile \n cea mai mare parte de \nc`lzirea climei pla-netare de dup` 1950.

Cercet`torii climatici sunt de p`rere c` noile rezultate ar trebui s` alerteze guvernele

]`rilor industrializate, care ar trebui s` adopte m`suri urgente pentru a elimina ex-cesul de dioxid de carbon deja existent \n atmosfer` [i pentru prevenirea unor emisii vii-toare. {ocul primit de autorit`-]ile guvernamentale la aflarea faptului c` problema polu`rii nu va disp`rea odat` cu schim-barea surselor de energie este amplificat de afirma]iile speciali[tilor. Profesorul David Archer de la Universitatea din Chicago declar` c` „impactul climatic al eliber`rii \n atmosfer` a dioxidului de carbon se va \ntinde pe o durat` de timp mai \ndelungat` decât cea a epocii de piatr`...”. Tot el explic` [i faptul c` oceanul, care asimila o mare cantitate de CO2, nu mai poate realiza acest lucru, \ntrucât, acumu-lând deja foarte mult din acest gaz, a ajuns la satura]ie.

O alt` afirma]ie surprinz`toa-re apar]ine profesorului Ken Caldeira, de la Institutul de [tiin]` Carnegie din Stanford, California, care spune c` [i \n cazul \n care nu o s` mai existe poluare temperatura P`mân-tului nu va sc`dea, ci va continua s` r`mân` ridicat`. {i James Hansen, directorul Institutului de Studii Spa]iale din cadrul NASA, avertizeaz` c` emisia mai sc`zut` de gaze nu e o solu]ie; „combus-tibilul trebuie s` r`mân` acolo unde este, \n p`mânt, [i s` nu se mai construiasc` sta]ii energetice pe baz` de c`rbune”.

|n perioada 1990 - 2006, mai multe instala]ii energe-tice [i industriale \nvechite au fost \nchise \n ]`rile din estul Europei, aceasta conducând la reducerea emisiilor de gaze. |n Letonia, spre exemplu, emi-siile au sc`zut cu 56%, iar \n România-cu 44%. ST

Efectele polu`rii cu dioxid de carbon vor afecta planeta pentru sute de mii de ani, arat` un nou studiu asupra \nc`lzirii globale.

Condamna]i la \nc`lzire global`

ANDRADA BADEA

Religie


Nebunia

MARIUS NECULA

La sfâr[itul lunii mai 2008, un turist american \n vârst` de 38 de ani a s`rit de la 4 metri \n`l]ime, de pe esplanada spitalului Poria, din Tiberia, Israel 1. B`rbatul a supravie]uit, dar s-a ales cu câteva coaste rupte, un pl`mân perforat [i o vertebr` fracturat`.


pelerinajului


mul sosise \n Israel \m-preun` cu so]ia sa, cu

zece zile mai devreme, pentru a face un tur al locurilor sfinte din Ierusalim. Cu câteva zile \naintea incidentului, acuzase o stare de nelini[te interioar` [i de insomnie. Ini]ial, medicii b`nuiser` c` la mijloc s-ar fi aflat consumul de droguri, dar \n urma unei serii de analize [i a examin`rii psihiatrice, a fost diagnosticat cu „sindromul Ie-rusalim”.

Turi[tii care merg s` viziteze locurile sfinte, pe lâng` ineditul arhitectural al Ora[ului Sfânt,

pot avea parte [i de nenum`rate surprize. Pe str`zile \nguste au loc procesiuni religioase, adev`rate reedit`ri ale eve-nimentelor din via]a lui Iisus Hristos, transpuse \ntr-o form` teatral`. |n paralel, departe de farmecul dramatic al procesiu-nilor religioase, la câte un col] de strad`, se aud r`cnetele unui Samson sau tânguirile vreunei Fecioare gata s` \l nasc` iar`[i pe pruncul Iisus.

Adesea, cei care sufer` de o anumit` labilitate psiho-emo-]ional`, odat` ajun[i la Ierusa-lim \ncep s` se manifeste ca [i cum ar fi Iisus, Fecioara Maria, regele David, Moise, Ilie, Maria

Magdalena sau alte persona-je biblice. Cercet`torii au fost intriga]i nu atât de comporta-mentul \n sine, cât de faptul c` numai o mic` parte din cei care manifest` asemenea tulbur`ri sunt [i diagnostica]i cu o afec-]iune psihiatric`.

„Sindromul Ierusalim”2 este definit ca afec]iune tempo-rar` sau permanent` a credin-cio[ilor (\n special cre[tini [i evrei), care manifest` un com-portament deviant pe timpul pelerinajului la locurile sfinte, considerându-se personaje bi-blice trimise \n misiune.

Fenomenul a fost identificat pentru prima dat` \n 1930 de

Nebunia pelerinajului


dr. Heinz Herman (fondatorul [colii moderne de psihiatrie din Israel). Au fost cùtate tot felul de explica]ii, unele dintre teorii3 fiind la fel de „tr`snite” precum sindromul \n sine. Unii sus]in c` ar fi vorba de o sub-stan]` otr`vitoare specific` locului, al-]ii consider` c` ar fi vorba de un vechi blestem. Adep]ii acestor teorii cred c` \nsu[i David a fost o victim` a „sin-dromului” atunci când a jucat („ca un nebun”) \mpreju-rul chivotului care

era adus chiar la Ierusalim. Numero[i psihiatri au anali-zat fenomenul [i au ajuns la urm`toarea concluzie: Ierusa-limul are un ceva ce d` na[tere manifest`rilor deviante. Nu e vorba nici de un vechi blestem,

nici de otrav` latent`. Se pare c`, pe fundalul unei anume debilit`]i, atmosfera aparte a ora[ului, cu \nc`rc`tura emo]io-nal` aferent`, declan[eaz` aceste manifest`ri aberan-te. Dr. Moshe Kalian, medic

Cele [apte stadii ale „sindromului Ierusalim”Turistul:1 Devine agitat [i nervos. 2 Declar` c` vrea s` se despart` de grup, pentru a face un tur al locurilor sfinte de unul singur. 3 Simte nevoia de a fi curat (fizic, prin bì, dar [i spiritual, prin rug`ciuni [i ritualuri). 4 Adesea, persoana \n cauz` \ncearc` s` imite portul din vechime. 5 Are tendin]a de a recita psalmi sau de a cânta \n public. 6 Alege locuri cu \nc`rc`tur` deosebit`: Via Dolorosa sau Zidul de Vest. 7 Ajunge chiar s` predice, f`c\nd un apel confuz [i nerealist la pocìn]`, la via]` simpl` [i moral`. Sursa: Reuters, „Seven Stages of the Jerusalem Syndrome Psychosis”, 17 decembrie 2007

Nebunia pelerinajului


psihiatru din Ierusalim, esti-meaz` c`, anual, aproximativ 20 de oameni sunt diagnosti-ca]i cu acest sindrom. „Dup` p`rerea mea, Ierusalimul e un fel de magnet pentru o anumit` categorie de oameni, care \[i dezvolt` ideile \nainte de a sosi aici [i ac]ioneaz` \n conformi-tate, odat` ce au ajuns la fa]a locului.”4

Pe de alt` parte, dup` cum se \ntâmpl` deseori, fenomenul a fost exagerat de mass-me-dia, de dragul senza]ionalului. Amnon Ramon5, cercet`tor la Institutul pentru studiul Israe-lului, atrage aten]ia c` num`rul celor diagnostica]i cu sin-dromul Ierusalim este destul de redus \n raport cu afluxul turi[tilor \n Ora[ul Sfânt...

Acest punct de vedere este sus]inut [i de David Parson, purt`tor de cuvând al Amba-sadei Cre[tine Interna]iona-le. „Exist` percep]ia popular` conform c`reia sunt mii de pa-ranoici care vin \n pelerinaj la Ierusalim, dar \n ul-timii 20 de ani nu am \ntâlnit decât cel mult 20 de cazuri”, declara Parson pentru Jeru-salem Post (20 mai 2004). Pe o perioad` de 13 ani (1980-1993), conform datelor oferi-te de Centrul de |ngri-jire Mental` Kfar Sha-ul din Ierusalim, 1.200 de turi[ti au fost diag-nostica]i cu tulbur`ri mentale pe fond reli-gios. Dintre ace[tia, 470 au avut nevoie de \ngrijire medical` \n cadrul spitalului. Un calcul simplu arat` c`, pe parcursul

unui an, sunt \n medie cam 100 de persoane care se manifest` ciudat, dintre care 40 sunt in-ternate. La un total de dou`

milioane de turi[ti pe an, num`rul cazurilor raportate nu este deci semnificativ, reprezen-tând doar acel segment din totalul popula]iei care sufer` de afec]iuni psiho-afective.6

Dr. Carlos Yair Bar-el, fost director al Spi-talului Psihiatric Kfar

Shaul, a observat c` \n preajma anului 2000 credin]a \n veni-rea iminent` a lui Mesia s-a manifestat din plin \n Cetatea

mnae

i dit

Sh l

-i

` ,--

a-0

g-rii-

âd

aps

el

mt aa -i

`, -

-0

i

manrasetâdcp

et


Sfânt`. Mul]i dintre evrei au avut, la acea vreme, manifest`ri similare cu ale cre[tinilor care sufereau de „sindromul Ierusa-lim”, diferen]a constând doar \n faptul c` evreii se credeau \nsu[i Mesia.

De altfel, afec]iunile psihi-atrice pe fond religios nu sunt noi. Istoria a \nregistrat nu-meroase exemple de cazuri-limit`7 \n fa]a c`rora \ns`[i Biserica nu a [tiut cum s` se pozi]ioneze. Problema apare atunci când fenomenul religios

este privit doar prin prisma acestor manifest`ri deviante.Totu[i, aceste excep]ii nu pot fi trecute cu vederea. |n 1969, un turist australian, Michael Ro-han, cople[it de sim]`mântul unei misiuni divine, a dat foc moscheii Al-Aqsa. Cu toate c` a fost declarat nebun, actul s`u criminal s-a soldat cu revolte de strad`, pagube de milioane de dolari [i cu tensionarea rela-]iilor diplomatice dintre Israel [i Australia, dep`[ite ulterior prin eforturi deosebite. ST

1. {tirea a fost preluat` de mai multe publica]ii, dar ini]ial a ap`rut \n Ynetnews, „US tourist diagnosed with Jerusalem Syndrome jumps off building”, 25 mai, 2008.

2. Jerusalem Post, „Preparing for the false prophets”, 4 ianuarie 1999

3. Ynetnews, „Crazy about Jerusalem”, 18 iunie, 2007

4. The Scotsman, „A biblical experience”, 10 ianuarie, 2005

5. Jerusalem Post, „No sects, please”, 20 mai, 2004

6. Kalian M, Witztum E. (2000) „Comments on Jerusalem syndrome.” British Journal of Psychiatry, 176, 492.

7. Un exemplu este cazul Ioanei d’Arc care, \n 30 mai 1431, este ars` pe rug, fiind de-clarat` eretic` de c`tre Biseric`. Ulterior (1456), sentin]a este anulat`, Ioana d’Arc fiind reabilitat`. |n 1905 este beatificat`, iar \n 1921 este sanctificat`.

SINDROMUL IERUSALIM COMPORT~ {I ASPECTE COMICE. O FEMEIE S-A PREZENTAT LA URGEN}E ACUZÂND DURERILE

NA{TERII. MEDICII SE CHINUIAU S~ O CONVING~ C~ NU ESTE |NS~RCINAT~, DAR F~R~ SUCCES. PÂN~ LA URM~ NU

VENISE DE DEPARTE TOCMAI S~-L NASC~ PE MESIA...?!WITZTUM {I KALIAN

Politic


|n luna septembrie a.c., Organiza]ia Na]iuni-lor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO) raporta un num`r de 925 de milioane de persoane care sufereau din cauza foame-tei la \nceputul anului 2008. |ntre timp, alte 44 de milioane s-au ad`ugat acestui num`r, iar estim`rile arat` c`, la \nceputul anului viitor, cifra va dep`[i un miliard. Adic`, unul

din [ase locuitori ai planetei va suferi de foame. Cauza? Cre[terea pre]ului alimentelor la nivel mondial. Dac` pân` acum graficul cifrelor \n cre[tere „impresiona” comunitatea interna]io-nal` doar \n direc]ia acord`rii de ajutoare uma-nitare \n ]`rile sau zonele afectate de foamete, \n anul 2008 fenomenul a atins „masa critic`”, aducând problema pe masa politicienilor. Con-frunta]i cu adev`rate revolte ale foamei \n 37 de ]`ri din a[a-numita Lume a Treia, liderii politicii globale stau \n fa]a unei dileme: s` \ncerce solu-]ionarea problemei printr-o politic` interven]io-nist` (recunoscând astfel e[ecul modelului eco-nomic neoliberal) sau s` dreag` fisurile acestuia, prin eliminarea practicilor protec]ioniste,

FLORIAN RISTEA

|n timp ce hipermarketurile din ]`rile dezvoltate au devenit locuri de pelerinaj ale unui nou cult – consumerismul -, criza alimentelor din ]`rile Lumii a Treia scoate la iveal` defi cien]ele sistemului economic mondial [i repune securitatea alimentar` \n centrul politicilor economice.

Politica foamei, Politica foamei,


care \nc` mai \ngr`desc „co-mer]ul liber” [i contribuie la cre[terea pre]ului alimentelor la nivel global?

REVOLTELE FOAMEI

Fenomenul care a aprins scânteia revoltelor a fost cre[terea galopant` a pre]uri-lor. Un raport al B`ncii Mon-diale, publicat \n luna aprilie 2008, ar`ta c`, la nivel mon-dial, pre]ul grâului crescuse cu 181% fa]` de anul 2005, iar cel al alimentelor de baz` cu 83%, comparativ cu aceea[i perioad`. Mai mult decât atât, \n condi]iile \n care numai \n ultimul an pre]urile mondia-le la grâu, orez, lapte [i carne s-au dublat, iar cele la porumb s-au triplat, zeci de milioane de oameni au fost arunca]i \n

cea mai crunt` mizerie, fiindu-le imposibil s` se mai poat` hr`ni. Ca urmare, \n mai multe ]`ri din Africa, Asia [i America Latin`, oamenii au ie[it \n strad`, declan[ând adev`rate „revolte ale foa-mei”. |n Camerun, conform datelor furnizate de agen]ia de [tiri Reuters, s-au \nregistrat cel pu]in 24 de mor]i, peste 1.600 de arest`ri [i mai mult de 200 de condamn`ri la \nchisoare; \n Haiti, pe lâng` moartea a cinci persoane [i r`nirea altor 200, revoltele au provocat [i c`derea guvernului, \n timp ce \n Thailanda [i Pakistan, depozitele de hran` sunt p`zite de armat` \mpotriva atacu-rilor celor \nfometa]i. Valul de revolte, \nceput

Somalia

Coreea de Sud

Africa de Vest

o „piatr` de moar`” pentru liderii lumii

Politica foamei, o „piatr` de moar`” pentru liderii lumii


c`tre sfâr[itul anului 2007 \n Africa de Vest, s-a perpetuat [i \n prima parte a acestui an, când a cuprins ]`ri ca Mexic, Haiti, Maroc, Senegal, Etiopia, Madagascar, Mauritania, Mozambic, Guineea, Burkina Faso, Coasta de Filde[, Uzbe-kistan, Yemen, Indonezia, Filipine, Thailanda, Bangladesh, Pakistan [.a.

E{ECUL UNEI TEORIICeea ce pare ciudat \n toat` aceast` poveste

dureroas` este faptul c` \ntreaga comunitate interna]ional` pare s` fi fost surprins` pe picior gre[it de dimensiunile crizei [i de num`rul revol-telor. Conform teoriei dup` care func]ioneaz` economia global` (pia]a liber` are mecanisme de autoreglare), nu trebuia s` se \ntâmple a[a. Acest fapt pune \n lumin` (pentru a câta oar`?) limitele unor teorii de cabinet, care, \n cele din urm`, se dovedesc experimente nefericite, de pe urma c`rora unii profit`, iar al]ii sufer`.

Beneficiarii acestei situa]ii sunt marii exportatori. Pri-mul dintre ace[tia, Statele Unite ale Americii, a \nre-

gistrat un venit-record din exporturile agricole \n 2007: 85 de miliarde de dolari (53 de miliarde de euro). Iar estim`rile Departamentului Ame-rican al Agriculturii ar`tau c` recolta anului 2008 va dobor\ [i acest record. |n Fran]a, marii produc`tori agricoli [i-au dublat veniturile. De[i mai discrete, marile case de comer] \nregistreaz` beneficii astronomice. |n acela[i timp, la cel`lalt cap`t al lan]ului aprovizion`rii, importatorii sunt din ce \n ce mai furio[i. Motivul? |n timp ce cre[terea co[ului de consum este suportabil` \n economiile dezvoltate, unde factura alimentar` nu reprezint` decât 14% din cheltuieli, \n statele Lumii a Treia (\n special \n Africa sub-sahari-an`), aceasta este de nesuportat, \ntrucât „\nghi-te” 60% din venituri. |n cadrul unei conferin]e de pres`, sus]inut` \n noiembrie 2007, Henri Jos-serand – directorul serviciului mondial de infor-ma]ii [i alert` rapid` al Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur` (FAO)

|N TIMP CE CRE{TEREA CO{ULUI DE CONSUM ESTE SUPORTABIL~ |N ECONOMIILE DEZVOLTATE (...), |N STATELE LUMII A TREIA ACEASTA ESTE DE NESUPORTAT...


– aprecia c` factura alimentar` a crescut cu 33% pentru ]`rile afri-cane sau chiar cu 50% pentru cele mai de-pendente dintre ele. {i asta, dup` ce un raport FAO estima c`, pentru aceste ]`ri, doar co[ul importurilor alimenta-re va costa \n medie cu 90% mai mult decât \n anul 2000. Adic` sare pres`rat` pe ran`.

Asemenea date arat` c` sistemul economic mondial al comer]ului liber \i \mbog`]e[te pe unii [i-i aduce „la sap` de lemn” pe al]ii. |n timp ce produc]ia de cereale (\n special grâu) desti-nat` pie]ei mondiale este apanajul câtorva state (SUA, Uniunea European`, Australia, Canada [i Argentina), agicultura ]`rilor din bazinul medi-teraneean [i din Africa sub-saharian` este de-a dreptul sufocat` de importurile venite dinspre aceste state, importuri care sunt mai ieftine decât produsele locale. Un exemplu este Egip-tul, care odinioar` era grânarul Romei antice, iar \n prezent este cel mai mare importator de grâu din zon`. Aceste realit`]i pun \n eviden]` e[ecul unui sistem care trebuie ori reformat, ori \nlocuit cu ceva mai eficient [i echitabil. Potri-vit raportorului special al ONU pentru dreptul la alimenta]ie, Olivier de Shutter, intervievat de Le Monde, „revoltele foamei” din ]`rile Lumii a Treia reprezint` efectul a „20 de ani de gre[eli” ale comunit`]ii interna]ionale [i „un apel la or-dine”, deoarece „epoca alimentelor ieftine ]ine deja de domeniul trecutului”.

„MINGEA LA EI!” (LA POLITICIENI)

Cum este [i firesc, \n urma acestei experien]e dureroase, care este departe de a se fi \ncheiat, speciali[tii economiei globale s-au mobilizat s` identifice cauzele [i s` propun` solu]ii politicie-nilor, admi]ând faptul c` st` \n puterea acestora s` atenueze impactul crizei. |ns`, prin amploa-rea fenomenelor pe care le-a generat scumpirea

alimentelor la nivel mondial, a devenit clar c` orice politic` f`r` schimb`ri de fond \n func]io-narea pie]ei globale poate duce la adâncirea cri-zei, mai ales pe fondul declinului general al eco-nomiei mondiale, a c`rei \mpotmolire devine tot mai evident` pe zi ce trece. Dar se ridic` o \ntre-bare: vor ac]iona liderii ]`rilor dezvoltate cu res-ponsabilitatea cerut` de amploarea acestei crize sau vor continua, ca [i pân` acum, s` urm`reasc` doar interesele lor na]ionale sau regionale? |n Statele Unite [i Europa, cre[terea pre]ului ali-mentelor este deja \n categoria „[tirilor de ieri”, deoarece problemele presante pentru consuma-torii apuseni sunt cre[terea pre]ului energiei [i sc`derea pre]ului locuin]elor, \n timp ce \n ]`rile \n curs de dezvoltare un [oc de magnitudinea ac-tualei crize alimentare este un eveniment politic

major. Pentru cet`]enii acestor ]`ri, hrana este echivalentul energiei pentru americani, iar o eventual` men]inere a pre]urilor la un nivel ridicat poate avea „un impact devastator asu-pra securit`]ii multor popoare [i drepturi-lor omului“, dup` cum apreciaz` FAO.

Unul dintre spe-ciali[tii care propun so-

lu]ii politicienilor este Paul Collier (foto), profesor de economie [i director al Centrului pentru Studiul Economiilor

Factori care se presupune c` au contribuit la cre[terea pre]ului alimentelor la nivel mondial■ Cre[terea popula]iei lumii ■ Pre]ul ridicat al petrolului (\n prima parte a anului) ■ Specula]iile financiare ■ Folosirea hranei pentru ob]inerea biocarburan]ilor ■ Subven]ionarea biocarburan]ilor \n SUA [i UE ■ Eroziunea solului [i sc`derea productivit`]ii ■ Schimb`rile climatice [i dezastrele naturale ■ Subven]ionarea agriculturii \n ]`rile dezvoltate ■ Planurile de conservare a terenurilor agricole ■ Liberalizarea comer]ului ■ Diminuarea rezervelor de hran` ale lumii ■ Adoptarea dietei occi-dentale (bogat` \n calorii) \n ]`rile \n curs de dezvoltare ■ Reglement`rile defectuoase de pe pia]a global` a orezului



Africane din cadrul Oxford University. |ntr-un articol publicat \n ultimul num`r al revistei Foreign Affairs, acesta sus]ine c` adev`rata pro-vocare pe care o ridic` actuala criz` nu este difi-cultatea de natur` tehnic` a re\ntoarcerii pie]ei mondiale la un pre] sc`zut al hranei, ci dificulta-tea de natur` politic` a confrunt`rii intereselor de lobby [i a iluziilor pe care se sprijin` politi-ca actual`. |n opinia sa, asigurarea hranei pen-tru popula]ia globului implic` „uciderea” a trei colo[i ai populismului politic: sentimentalismul fa]` de agricultura ]`r`neasc`, teama de alimen-tele modificate genetic [i fantezia c` Statele

Unite vor sc`pa de dependen]a de petrolul arab, prin producerea de biocarburan]i.

AGRICULTURA }~R~NEASC~Alternativa pe care profesorul Collier o pro-

pune la agricultura ]`r`neasc` (sau agricultura bio) nu reprezint` o noutate. Solu]iile sale sunt renun]area total` la produsele bio (costisitoa-re atât \n privin]a producerii, cât [i \n privin]a pre]ului de vânzare) [i generalizarea agricultu-rii industriale bazate pe cultivarea extensiv` a p`mântului cu cereale modificate genetic, dup` modelul Braziliei. El sus]ine c` marile organiza]ii

Dup` ore de a[teptare, oamenii s-au \nghesuit pentru pâine subven]ionat` \n Egipt. Pre]ul pâinii a explodat din martie 2008.


[i societ`]i comer-ciale sunt mai eficiente \n privin]a confrunt`rii cu investi]iile, marketingul, inova]ia [i regle-ment`rile interna]ionale. |ns`, dincolo de logica argumenta]iei sale, ceea ce pare s` ignore profesorul Collier este cortegiul de consecin]e nefaste pe care desp`duririle din Brazilia \l atrag asupra mediului [i ce ar \nsemna extinderea acestui model la scar` glo-bal`. Pe termen lung, defri[area p`durii ecuato-riale pentru a cultiva cereale este o lam` cu dou` tì[uri. |n al doilea rând, „uciderea” (sic) agri-culturii ]`r`ne[ti \n favoarea celei industriale

poate \nsemna perpetuarea crizei, \n condi]iile \n care reglement`rile de pe pia]a mondial` favorizeaz` „pe[tii cei mari”, adic` marii expor-tatori. Produc`torii din ]`rile Lumii a Treia nu au, practic, nicio [ans` \n competi]ia cu ace[tia. Un exemplu elocvent este chiar o ]ar` dezvol-tat`, Japonia, care, \n ciuda faptului c` produce o cantitate de orez mai mult decât necesar` pentru consumul propriu (11 milioane de tone de pro-duc]ie \n 2005 [i 8,7 milioane de tone de consum \n perioada 2003-2004), este obligat` s` importe, anual, peste 767.000 de tone de orez din Statele Unite, Thailanda [i alte ]`ri, din cauza prevederi-lor Organiza]iei Mondiale a Comer]ului (OMC). {i, pentru c` nu i se permite s` exporte surplusul de orez, acesta este l`sat s` putrezeasc` [i folo-sit, apoi, pentru hrana animalelor.

Pe lâng` faptul c` porne[te de la o premis` gre[it`, aceea c` agricultura ]`r`neasc` nu poa-te fi eficient`, el m`rturise[te, totu[i, faptul c` nu \n]elege cum, \n contextul urbaniz`rii clase-lor de mijloc [i superioar` din SUA [i Europa, „simplitatea rural` a dobândit o atrac]ie stranie”. Este adev`rat c` produsele bio au devenit un fel de brand de lux, dar acest lucru nu se datoreaz`

câtu[i de pu]in culti-vatorilor tradi]ionali, ci politicii agricole de-fectuoase a ]`rilor lor, care i-a adus pe ace[tia [i produsele lor \ntr-o situa]ie similar` celei a ur[ilor panda. Adic`, pe cale de dispari]ie [i, din acest motiv, ocroti]i de lege [i trìnd din subven-

]ii guvernamentale. Migrarea popula]iei rurale c`tre mediul urban nu se datoreaz` reticen]ei ]`ranilor de a deveni antreprenori – dup` cum sus]ine profesorul Collier –, ci este o consecin]` a politicii duse de liderii locali, care nu au inves-tit \n agricultura propriilor ]`ri, ci au preferat s` importe acelea[i produse la un pre] mai ieftin, fapt ce i-a obligat pe ]`rani s` \ngroa[e rânduri-le s`r`cimii de la periferia ora[elor, \n cùtarea unui loc de munc`. Din acest motiv, credem c` o solu]ie real`, pe termen lung, nu este „uciderea” agriculturii ]`r`ne[ti, ci rena[terea acesteia, prin

LEGEA PIE}EI COMER-}ULUI LIBER NU TRE-

BUIE S~ DEVIN~ UN FEL DE „LEGE A JUNGLEI”, |N

CARE SUPRAVIE}UIE{TE CEL MAI PUTERNIC {I MAI ABIL


promovarea unei politici care s` ajute agricultu-ra ]`r`neasc` s` devin` eficient` [i competitiv`. Dar, pentru atingerea acestui deziderat, politi-cienii vor fi nevoi]i s` trag` pe linie moart` mai \ntâi propriile firme prin care import` cerealele mai ieftine [i care distrug agricultura ]`rilor lor. Lucru care, foarte probabil, nu se va \ntâmpla.

„FRANKENFOODS”Motivul pentru care oficialii europeni au in-

terzis cerealele modificate genetic pe teritoriul Europei (fapt imitat [i de majoritatea ]`rilor africane) nu este „teama de agricultura [tiin-]ific`”, a[a cum afirm` profesorul Collier, ci faptul c`, \n prezent, nu au fost publicate studii

OBIECTIVELE AMBI-}IOASE |N PRIVIN}A PRO-DUC}IEI DE BIOCARBURAN}I STABILITE DE SUA {I UNIU-NEA EUROPEAN~ SUNT IRESPONSABILE.” (OLIVIER DE SCHUTTER, RAPORTOR SPECIAL AL ONU, LE MONDE)



pertinente cu privire la efectele acestor alimente asupra s`n`t`]ii omului. Practic, pân` la apari]ia unor studii serioase, niciuna dintre p`r]i – pro sau contra alimentelor modificate genetic – nu ar trebui s` acuze influen]a grupurilor de lob-by, deoarece asemenea acuza]ii nu ]in loc de argumente. Partizanii alimentelor modificate genetic pot fi b`nui]i c` fac jocul firmelor de profil sau al ]`rilor care au \nregistrat un avans \n acest domeniu, iar oponen]ii acestora pot fi b`nui]i, la rândul lor, c` sunt influen]a]i de lobby-ul agriculturii tradi]ionale, care se opune liberaliz`rii circula]iei alimentelor modificate genetic, pentru ca propriile produse s` nu dis-par` de pe pia]`. Legea pie]ei comer]ului liber nu trebuie s` devin` un fel de „lege a junglei”, \n care supravie]uie[te cel mai puternic [i mai abil. Securitatea alimentar` a oamenilor trebuie s` fie mai presus de interesele personale sau chiar na]ionale [i presupune ca to]i s` aib` [anse ega-le, indiferent de unde provin – din ]`rile dezvol-tate sau din cele \n curs de dezvoltare.

POPULISMUL NU }INE DE FOAME

|n urma scumpirii alimentelor la nivel global, fapt soldat cu tulbur`ri sociale \n ]`rile Lumii a Treia, unii comentatori v`d chiar o ironie a is-toriei \n faptul c` Banca Mondial`, care a con-tribuit la sl`birea agriculturii unor state tocmai prin impunerea liberaliz`rii economiei, plasa sectorul politicilor agricole \n centrul efortu-rilor de lupt` \mpotriva s`r`ciei \n raportul s`u despre dezvoltare pentru anul 2008. |n miezul revoltelor foamei, pre[edintele B`ncii Mondia-le, Robert Zoellick, a anun]at o cre[tere a cre-ditelor anuale pentru produc]ia agricol` \n Afri-ca, de la 288 la 512 milioane de euro. |n opinia speciali[tilor, acest „New Deal pentru politica alimentar` mondial`”, pe care \l propune Ban-ca Mondial`, se rezum` la \ncheierea unui nou acord comercial \n cadrul Organiza]iei Mondi-ale a Comer]ului. Propunerea este mai degrab` fard aplicat peste urâ]enia unui sistem, care nu mai poate fi mascat` nici cu politici populiste. Errare humanum est sed perseverare diaboli-cum est. ST

Cultur`


tribut uman distinctiv, extraordi-nar prin complexitate [i magnitu-

dine, facultatea gândirii nu este nici ea absolvit` de consecin]ele legii perisabilit`]ii sub care stau \ntreaga fiin]` [i chiar universul. Capacitatea de a \nv`]a, de a memora, uneori chiar [i acuitatea \n]elegerii, agilitatea ra]ionamentului, clarita-tea discern`mântului se tocesc, se \mpu]ineaz` sub trecerea timpului, la fel ca vigoarea fizic`

[i agilitatea membrelor. Deteriorarea \nso]e[te procesul natural [i comun al \mb`trânirii, dar, \n egal` m`sur`, poate reflecta o conduit` mental` indolent` sau defectuoas`.

Lectura, studiul, observa]ia, medita]ia, dialo-gul sunt câteva moduri consacrate de cultivare, dezvoltare [i \ntre]inere a facult`]ii intelectu-ale. La acestea s-ar ad`uga, mai nou, navigarea pe Internet, potrivit unui studiu realizat de un

[i inteligen]a

Gândul luiPascal

Omul este „o trestie gânditoare”, observa cu sensibilitate Pascal, surprinzând fi in]a uman` \n actul cuget`rii; dureros de fragil` \n imensitatea rece [i covâr[itoare a universului, dar, \n acela[i timp, grandios \n`l]at` prin facultatea gândirii.


grup de cercet`tori de la Universitatea Los An-geles din California. Echipa condus` de dr. Gary Small, profesor la Institutul de Studii Neurologi-ce [i Comportamentale Semel, a monitorizat, cu ajutorul tehnicii de imagistic` func]ional` prin rezonan]` magnetic` (IRM), fluxul sanguin ce-rebral pentru 24 de voluntari cu vârste cuprinse \ntre 65 [i 76 de ani, \n timp ce lecturau c`r]i sau navigau pe Internet. Pe parcursul investiga]iei

IRM, nivelul fluxu-lui sanguin cerebral este interpretat drept indice al intensit`]ii activit`]ii cerebrale.

|n timpul lecturii, to]i voluntarii au \n-registrat o activare semnificativ` a „re-giunilor cerebrale care controleaz` ap-titudinile vizuale, de vorbire, citire [i de memorare”. |n timpul

sesiunilor de navigare pe Internet, la cei cu ex-perien]` pe web s-au activat \n plus [i regiunile cerebrale care controleaz` ra]ionamentele com-plexe [i de luare a deciziilor. „Descoperirea ab-solut uimitoare pe care am f`cut-o a fost faptul c` navigarea pe Internet pare s` angajeze o su-prafa]` mai mare din re]eaua de neuroni care nu fusese activat` \n timpul lecturii, dar acest fapt este observabil doar \n dreptul celor cu experi-en]` pe Internet,” a declarat dr. Small. Novicii au \nregistrat [i ei o intensificare a activit`]ii cerebrale, \ns` numai pe jum`tate fa]` de cei ini-]ia]i, „posibil datorit` faptului c` nu le erau clare strategiile unei cùt`ri eficiente pe Internet, lu-cru de altfel obi[nuit atunci când \nv`]`m ceva nou”. Dup` câteva zile de activitate web, novicii au reu[it s` recupereze deficitul de performan]`, fapt interpretat de realizatorii studiului drept semn al „men]inerii maleabilit`]ii [i plasticit`]ii creierului [i la vârste \naintate.” „Aceasta ne su-gereaz` c` [i un creier b`trân poate \nv`]a noi trucuri tehnologice.”

|n rezumatul rezultatelor studiului se mai spu-nea: „Fa]` de simpla citire a unei c`r]i, bog`]ia de alternative prezentat` de Internet necesit` luarea unei decizii - pe ce vei da click pentru a cùta mai multe informa]ii -, iar aceasta este o activitate care angajeaz` importante circuite cognitive din creier. […] Rezultatele demons-treaz` c` activitatea de cùtare pe web poate ajuta la stimularea [i, posibil, \mbun`t`]irea func]iei cerebrale.”

Comunicatul a fost preluat imediat de nume-roase cotidiene [i salutat cu mult entuziasm de

webCRISTINA RU}~

ctvm

Gândul lui Pascal [i inteligen]a web


bloggeri, drept dovad` a superiorit`]ii Inter-netului ca mediu cultural [i justificare pentru tân`ra genera]ie digital`, a reneg`rii c`r]ii [i metodei tradi]ionale de educa]ie intelectual`. Un articol publicat \n edi]ia online a cotidianu-lui britanic The Telegraph, cu titlul „Oamenii de [tiin]` spun c`, \n ceea ce prive[te dezvoltarea min]ii, Internetul bate c`r]ile”, comenta astfel: „Pentru cre[terea capacit`]ii cerebrale la per-soanele trecute de vârsta a doua, navigarea pe In-ternet este mai eficient` decât citirea unei c`r]i. Oamenii de [tiin]` au descoperit c` o c`utare pe web solicit` mintea mult mai mult decât ci-titul [i este similar` complet`rii unui rebus sau asambl`rii unui puzzle.” Articolul continu` s` sublinieze superioritatea activit`]ii online fa]` de „activitatea relativ pasiv` a citirii unui roman sau a c`r]ilor de non-fic]iune”, \n virtutea faptu-lui c` activeaz` mai multe regiuni cerebrale. |n acela[i ton, blogul Epicenter, afiliat magazinului tehnologic Wired, titra: „Google te face mai in-teligent.”

CE NE DEZV~LUIE, DE FAPT, ACEST STUDIU?

Metodologia [i enun]ul concluziilor sugereaz` ca premisa studiului este ideea monist-materia-list` simpatizat` \n cercurile [tiin]ifice, \n gene-ral, [i cele medicale, \n special, potrivit c`reia nu exist` decât un singur tip de substan]` care alc`tuie[te totul (inclusiv fenomenele imateri-ale cum ar fi lumina, sunetul, emo]iile, st`rile suflete[ti, gândurile): materia – anorganic` [i organic` deopotriv`.

|n medicina curent`, fericirea, depresia, anxi-etatea, frustrarea, laolalt` cu tulbur`rile mentale sunt privite ca epifenomene ale mecanismelor cerebrale. Orice eveniment psihologic este un eveniment neurologic, deci fizic. Astfel se face c` speciali[tii de la UCLA (University of Cali-fornia, Los Angeles) au echivalat \n experimen-tul lor fenomenul mental cu func]ionalitatea creierului [i au m`surat inteligen]a prin debi-tul sanguin cerebral. Activitatea cerebral` este implicat` \n gândire, dar nu o epuizeaz`! Exerci-]iul fizic \n aer liber asigur` o bun` irigare a cre-ierului, dar nu implicit [i densitatea gândului.

Plac` comemorativ` la CERN, locul unde a fost inventat World Wide Web.

Priceperea de a alege sursa cea mai bun` din miriada de rezultate ale unei c`ut`ri Google este van` dac` nu este urmat` de lectura critic` a con]inutului acelei surse.

|ntr-o alt` apologie \nfl`c`rat` a superiorit`]ii Internetului, ap`rut` \n jurnalul s`pt`mânal Business Week, era prezentat cazul unui student emi-nent care declara cu non[alan]` infa-tuat`: „Eu nu citesc c`r]i, ci merg pe Google unde pot absorbi rapid informa-]ia relevant`. Nu v`d niciun sens \n ci-tirea unei c`r]i din scoar]`-n scoar]`, ci doar o risip` de timp, când de pe web pot ob]ine mai repede informa]ia necesar`. Pentru asta trebuie s` fii un vân`tor abil.” Trebuie precizat c` tân`rul a fost onorat cu o prestigioas` burs` pentru a studia, la Ox-ford, ...chiar filosofia, dintre toate disciplinele! |ntr-unul dintre dialogurile lui Platon, Socrate deplânge am`girea unor astfel de vân`tori de in-forma]ie, care „par s` [tie multe lucruri, când, de fapt, \n mare m`sur`, sunt ignoran]i, [...] nu sunt \n]elep]i decât \n aparen]`.”

Dr. Small, care, concomitent cu publicarea stu-diului, [i-a lansat [i ultima carte, „iBrain: Surviving the Technological Alteration of the Modern Mind” (iCreier: Supravie]uind modific`rii tehnologice a

m i n ] i i m o d e r n e ) ,

sus]ine c` \ncor-porarea tehnologiei \n

via]a de zi cu zi „accentueaz` anumite tipare de activitate cerebral`”, creierul fiind „foarte sensibil la schimb`rile din mediu, cum sunt [i cele aduse de tehnologie.”

„|n urm` cu 300.000 de ani, str`mo[ii no[tri au folosit pentru prima dat` uneltele de mân` [i aceasta a reprezentat o piatr` de hotar \n evolu]ia creierului. Lobii frontali s-au m`rit, gândirea complex` [i aptitudinile lingvistice au progre-sat.” Expunerea curent` la tehnologie, mai spune el, va marca un nou moment de cotitur`, iar sem-nele acestui eveniment deja se v`d: angajarea \n mai multe activit`]i simultan (de pild`, scriu un eseu \n timp ce ascult muzic` [i nu omit s` citesc ferestrele pop-up ce-mi apar \n col]ul din dreap-ta jos al monitorului cu ultimele [tiri [i mesaje de la prieteni), c`ut`rile pe Internet [i mesage-ria instant au f`cut creierul „genera]iei digitale” deosebit de apt \n filtrarea informa]iei [i luarea instant` de decizii.

Totu[i, atât „\n urm` cu 300.000 de ani” (potri-vit cronologiei dr. Small), cât [i \n prezent, unel-tele de mân`, respectiv tehnologia, nu au fost ca-uza evolu]iei creierului, ci produsul unei gândiri deja complexe. Dr. Small pune carul \naintea

Gândul lui Pascal [i inteligen]a web


29SEMNELE TIMPULUI

boilor. De aseme-

nea, [i atunci, [i acum, aceste extensii

\[i pun amprenta asupra mo-dului de a gândi [i de a fi.

Accesul imediat la o informa]ie atât de bogat`, prin intermediul Internetului, este

vrednic de toat` pre]uirea. C`r]i, enciclopedii, arhive muzicale, jurnale academice, cotidiene – Internetul este o mare a comorilor deschis` tu-turor spre navigare. Toate neajunsurile mediu-lui informa]ional tradi]ional, tip`riturile [i \nregistr`rile, sunt suplinite de mediul di-gital. |ns`, din aceast` abun-den]` de informa]ie, majori-tatea oamenilor doar pigulesc, a[a cum s-a demonstrat [i \n urma unui studiu condus re-cent de speciali[tii de la Uni-versity College London, care au examinat rapoartele de activitate a dou` site-uri po-pulare de cercetare, unul ope-rat de British Library, cel`lalt de o alt` institu-]ie de educa]ie britanic`, [i care ofer` acces la c`r]i \n format electronic, jurnale academice [i alte surse de informa]ie scris`. Persoanele care au vizitat aceste site-uri nu au f`cut decât s` r`sfoiasc` documentele, citind maximum una-dou` pagini dintr-o carte sau dintr-un articol, dup` care s`reau la alt` surs`. Unii au salvat un material mai amplu, \ns` nu exist` nicio dovad` c` l-au [i citit pân` la urm`. Concluzia studiu-lui sun` astfel: „Este clar c` utilizatorii Inter-netului nu citesc online \n sensul tradi]ional al cuvântului; vedem semne ne\ndoielnice c` noi moduri de „citire” se formeaz` pe m`sur` ce uti-lizatorii se deprind s` „r`sfoiasc`” orizontal

printre titluri, cuprin-suri [i rezumate, \n

cùtare de victorii facile. Totul se desf`[oar` ca [i cum

ar intra pe Internet pentru a evita cititul \n sensul tradi]ional.”

„Studiul empiric al folosirii web-ului”, con-dus de un grup de profesori de la Universitatea din Hamburg, a cùtat s` determine dac` aceste noi forme de „citire” online corespund defini-]iei lecturii. |n func]ie de timpul petrecut pe o pagin` web [i viteza medie de citire, ace[tia au calculat c`, \n timpul unei sesiuni obi[nuite, uti-lizatorii citesc 50% din informa]ia textual` doar pe paginile cu maximum 111 cuvinte; de pe o pa-gin` web obi[nuit`, vor citi aproximativ 20% din text. Timpul petrecut pe o pagin` web este folo-sit nu doar pentru citirea informa]iei textuale, ci [i pentru \n]elegerea structurii paginii [i a altor elemente de naviga]ie. Realitatea descoperit`

de aceste date este c` utilizatorii Inter-netului mai degrab` scaneaz` informa]ia textual` [i nu citesc \n adev`ratul sens al cu-vântului.

Stilul promovat de Internet pune accen-tul pe eficien]` [i instantaneitate. Ge-nera]ia digital` poate c` exceleaz` la sca-

narea [i filtrarea masei de informa]ii de pe web, \ns` cu pre]ul atrofierii acelei capacit`]i de lec-tur` profund`, neperturbat`, prin care se for-meaz` aptitudinea de a interpreta textul, de a face conexiuni, de a transforma informa]ia brut` \n cuno[tin]e, \n ultim` instan]`, de a gândi profund.

„|n gând st` m`re]ia omului,” mai spunea Pascal, [i adùga exortativ: „S` ne str`duim deci s` gândim bine.” ST

29SEMNELE TIMPULUI

academice [i rsoanele care cut decât s`

aximum una-tr-un articol, i au salvat unnicio dovad` luzia studiu-

zatorii Inter-tradi]ional al elnice c` noi

m`sur` ce uti-orizontal

tur` profund`, neperturbat`, prin care se for-meaz` aptitudinea de a interpreta textul, de a face conexiuni, de a transforma informa]ia brut` \n cuno[tin]e, \n ultim` instan]`, de a gândiprofund.

„|n gând st` m`re]ia omului,”mai spunea Pascal, [i adùga exortativ: „S` ne str`duim deci s` gândim bine.” ST

GENERA}IA DIGITAL~ POATE C~ EXCELEAZ~ LA SCANAREA {I FILTRA-

REA MASEI DE INFOR-MA}II DE PE WEB, |NS~ CU PRE}UL ATROFIERII ACELEI CAPACIT~}I DE

LECTUR~ PROFUND~.

Decembrie, 2008

Social

30 Noiembrie, 2008SEMNELE TIMPULUI

În luna noiembrie, Cape Town, Africa de Sud, a g`zduit unul dintre cele

mai semnifi cative evenimente ale

mi[c`rii feministe mondiale: a III-a

Conven]ie a Asocia]iei

pentru Dezvoltarea Drepturilor

Femeii (AWID).

LUCIAN CRISTESCU

Adam sau

31Noiembrie, 2008 SEMNELE TIMPULUI

u parti-cipat peste 1.500 de activiste din toat` lumea. Printre finan-]atorii din spatele cortinei se num`r` [i Global Fund, o orga-niza]ie-umbrel` din care fac parte 3.700 de grup`ri, al c`rei buget a ajuns la 70 de milioane de dolari.

Cu pu]in timp \nainte, \n 24-27 octombrie, l a Barcelona avea loc cel de-al III-lea Con-gres Interna]ional al Feminis-mului Islamic.

Presa româneasc` n-a remar-cat evenimentul, fie conside-rând c` \n România femeia este suficient de pre]uit`, fie apre-ciind eclatul feminist drept derizoriu: „furtun` \ntr-un pahar cu ap`”.

VREM EGALITATE!Istoricii \mpart mi[carea

feminist` \n trei perioade. Primul val a ap`rut \n

Occident, \n peri-oada Revolu]iei franceze. Obiectivul era egalitatea femeii \n fa]a legii, cu accentul pus pe dreptul la vot. Odat` cu acordarea acestor drepturi, prin anii 1920, mi[carea s-a stins.

Valul al doilea a ap`rut \n anii 1960, ca parte a mi[c`rilor de „emancipare” din SUA, [i protesta \mpotriva st`rii de facto a femeii – fiin]` proscris` la un destin impla-cabil de slug` [i d`dac`. }inta feministelor, concis` \n slo-ganul „Rights, Not Roses!1”, era ob]inerea unui statut egal cu b`rbatul \n ce prive[te accesul la pozi]ii privilegiate \n serviciu, \n salarizare, \n structurile politice, dar [i \n ce prive[te libertatea sexual`, a utiliz`rii anticoncep]ionalelor 1 „ Drepturi, nu flori” !

Eva?

Adam sau Eva?


de c`tre fete, dar mai ales liber-tatea avortului.

Vigoarea mi[c`rii \i deter-min` pe politicienii americani s` schimbe tactica, de la conce-sii la curtarea organiza]ii-lor feministe. Institu]ii atribuite \n mod tradi]io-nal b`rba]i-lor ca armata, poli]ia [i NASA [i-au deschis por]ile. La ora actual`, \n for-]ele armate ame-ricane activeaz` 193.400 de femei-soldat [i cu grad de ofi]er, 57 cu grad de general (plus 47 \n retra-gere). Din cei 158 de cosmonau]i din SUA, 35 sunt femei. Iar \n con-gresul american activeaz` 77 de par-lamentare, dintre care trei sunt dele-gate la Casa Alb`.

AL TREILEA VAL

Mi[carea feminist` a cunos-cut o nou` rena[tere odat` cu \ncerc`rile post-structuraliste de redefinire a genurilor (mas-culin [i feminin) [i a sexualit`-]ii. Astfel, atât timp cât con-ceptul de gen feminin este unul fluid, care poate deveni masculin, atunci se impune abolirea rolurilor masculin [i feminin \n societate. Al treilea val tinde c`tre portretul femeii-amazoane care face legea!

Poate chiar f`r` s`-[i fi propus, feminismul recent se concentreaz`, \n urma dinamit`rii „genurilor”, pe revendicarea drepturilor pentru homosexuali, lesbiene, bise-xua]i [i transgenici – tem`

central` a celui de-al treilea val.Acest „ultim act” al feminis-

mului a stârnit o sumedenie de rezerve din partea popula-]iei, ini]ial simpatizant` fa]` de primul [i, par]ial, al doilea val. Dintr-o mi[care „eroic`”, feminismul actual se arat` a fi o mi[care egotist`, alienat` de societate [i adev`ratele pro-bleme. Dup` cum comenta articolul „A murit feminismul?” din revista Time (29 iunie 1998), ”...tân`ra genera]ie femi-nist` este mai interesat` de celebritate decât de salarizarea

discriminatorie a femeilor; [i mai preocupat` de ‘sex-toys’ decât de proteste.”

|n esen]`, toate etapele mi[c`rii feministe s-au fun-damentat pe axioma „Femeia

este egal` cu b`rbatul”. |n virtutea acestui crez, feminismul promova ega-litatea \ntre sexe, cu toate c` teoretici-enele femi-nismului n-au ajuns la un consens cu privire la ce \nseamn` aceast` ega-litate [i nici cum s` se realizeze. Mai mult ca \n ori-care alt` mi[care de „liberare”, femi-

nistele sunt divizate. La antipozi se g`sesc „feministele egalitariste” (sau liberale) care au o viziune androgin` (sau unisex) despre societate [i care cer eliminarea din structurile sociale, politice [i economice a oric`rei diferen]ieri \n func-]ie de sex. De partea cealalt` se situeaz` „feministele de diferen]iere”, care recunosc diferen]ele de gen [i de rol, atât cele biologice, cât [i cele sociale, [i cer \n consecin]` un tratament diferen]iat \n loc de egalitate absolut`, tocmai \n func]ie de diferen]ele de gen.

Institu]ii xua]i [i transgenici tem` escu|nafplsce


EGALI SAU DIFERI}I?

Revendic`rile valului al treilea impun o clarificare de principiu: este femeia egal` (\n sens deplin) cu b`rbatul? S` fie sexualitatea o chestiune de circumstan]` la fel cum ochii unuia sunt alba[tri, iar ai altuia negri?

E destul s` ne amintim de prima lec]ie de genetic`, [i vom afla c` exist` o diferen]` fundamental` \ntre genuri, determinat` de un num`r de 78 de gene diferite ale cromo-zomului Y. Aceast` distinc-]ie marcheaz` fiecare celul` a corpului. Omul fiind un \ntreg, sexualitatea \l programeaz` diferit \n toate domeniile vie-]ii. Biologii au numit aceasta „dimorfism sexual” (vezi caseta).

Mai mult decât toate cele-lalte organe, ceea ce difer` cel mai dramatic din punct de vedere anatomic, chimic, hor-monal [i psihologic este cre-ierul (vezi caseta Creiere dife-rite). Deosebirile se reflect` \n diferen]e de gândire, sim]ire [i conduit`, \n a[a m`sur` \ncât cei doi trìesc adesea \n lumi diferite, arareori \n]elegându-se complet unul pe cel`lalt.2

2. New York Times, “Man’s World, Woman’s World? Brain Studies Point to Differences”, 1995

Dismorfismul sexual■ Un adolescent mediu este \nalt de 1,79 m [i cânt`re[te 66 kg, \n timp ce contrapartea feminin` are 1,63 m [i cânt`re[te 57 kg. ■ Craniul b`rb`tesc este mai gros [i mai puternic decât cel al femeii (osatura \n general). ■ Femeia are stomacul, ficatul, rinichii [i apendicele mai mari decât ale b`rbatului.■ Glanda tiroid` este mai mare [i mai activ` la femei, ceea ce-i d` o rezisten]` mai mare la frig.■ B`rbatul are mas` muscular` mai mare (\n medie cu 50% mai mult).■ For]a fizic` a femeii (modelul mediu) reprezint` circa 60%, fa]` de cea a b`rbatului. La o \n`l]ime egal`, femeia de]ine 80% din puterea fizic` a b`rbatului. ■ B`rbatul consum` 43% oxigen mai mult decât femeia (3.5 litri/mi-nut fa]` de 2 litri)■ Pielea b`rbatului este mai groas` (con]ine mai mult colagen) [i mai gras` (produce mai mult sebum).■ Femeia are cu aproximativ 11% mai mult` gr`sime corporal` decât b`rbatul. ■ Femeile transpir` mai pu]in [i de la un nivel termic mai ridicat decât b`rba]ii. ■ Degetul ar`t`tor la b`rba]i tinde s` fie mai scurt decât inelarul, \n timp ce la femei, ar`t`torul tinde s` fie mai lung.■ Inima femeii medii este cu 25% mai mic` decât a b`rbatului mediu. Din acest motiv, b`tìle inimii sunt mai accelerate cu pân` la 8 b`tì pe minut \n plus.■ |n medie, femeia are circa 1 litru de sânge mai pu]in decât b`rbatul. ■ Masa hemoglobinei la femeie este cu 14% mai mic decât a b`rbatului (48 milioane celule ro[ii / mm3 fa]` de 54 de milioane).■ Tensiunea arterial` a femeii este mai coborât` cu circa 10 puncte, fa]` de a b`rbatului, dar poate varia mai mult.■ Femeile sunt mai susceptibile fa]` de consumul de droguri din ca-uza estrogenului care m`re[te secre]ia dopaminei cu pân` la 20%.■ Fetele se maturizeaz` mai repede decât bìe]ii, pubertatea acesto-ra \ncepând cu aproximativ 2 ani mai devreme.■ Andropauza este mult mai târzie decât menopauza. Aceasta din urm` poate interveni \n jurul vârstei de 42 de ani. Cel mai b`trân tat` este un australian de 93 de ani.■ Totu[i, femeile sunt de dou` ori mai rezistente la \mboln`vire decât b`rba]ii. ■ Femeia are o vitalitate constitu]ional` mai mare datorit` structurii cromozomiale specifice. Speran]a ei de via]` o dep`[e[te \n medie cu 5 ani pe cea a b`rbatului.

ABC News, 9 mai 2008, Michael G. Conner, Understanding the Difference Between Men and Women, 2007; uExpress, octombrie 2007, Addiction Professional, 1 nov. 2005, Journal of Applied Psychology, noiembrie 2001.

Adam sau Eva?


Science Daily a publicat (1 aprilie 2008 [i 1 decembrie 2005) o serie de descoperiri. |n urma monitoriz`rii activit`]ii cerebrale a unui lot de b`rba]i [i femei prin rezonan]` mag-netic` (RMN), s-a constatat nu doar c`, structural, creierele lor sunt diferite, dar [i c` func]io-neaz` diferit. Spre exemplu, pentru acelea[i opera]iuni (precum cititul), femeile folo-sesc alte p`r]i ale creierului decât b`rba]ii. Gândirea mas-culin` se deruleaz` predomi-nant \n emisfera stâng`, ceea ce explic` [i capacitatea sa de a gândi abstract. Femeia, \n schimb, exceleaz` \n cone-xiunea dintre cele dou` emi-sfere, ceea ce explic` superio-ritatea intui]iei ei.

Cercet`torii au observat reac]iile diferite ale creierelor \n situa]ii de stres: la b`rbat, fluxul sangvin se amplific` \n cortexul orbito-frontal stâng, \n timp ce la femeie fluxul sangvin se activeaz` \n paleo-cortex (sistemul limbic), fapt ce determin` reac]ii opuse. Pân` [i activitatea metabolic` din

Creiere diferite■ M`rimea creierului: Dimensiunea medie a creierului b`rb`tesc este cu 11-12% mai mare decât la femei. ■ Num`rul de celule: Creierul b`rbatului con]ine \n medie 4% mai mul]i neuroni decât creierul femeii [i are 100 g. de ]esut cerebral \n plus. Cu toate acestea, \n dou` dintre cele 6 straturi ale cortexului din zona tâmplei dinapoia ochilor, femeile au cu 15% mai mul]i neuroni. Aceste

zone r`spund de \n-]elegerea limbajelor [i de recunoa[terea melodiilor.■ Conexiuni ce-

lulare: Femeile au neuropil-ul (re-]eaua de termina-]ii nervoase: den-drite, axoni [i spa-]ii sinaptice) mult mai dezvoltat decât b`rba]ii. ■ Corpus callo-

sum (puntea care face leg`tura dintre cele dou` emisfe-re) este mai gros la femei, ceea ce ex-plic` transferul mai rapid de informa]ii de la o emisfer` la alta. ■ Hypothalamus:

La b`rbat, volumul unui grup de nuclei din hypotalamusul anterior este dublu fa]` de cel al femeii. ■ Limbajul: Zonele Broca [i Wernicke care r`spund de vorbire sunt semnificativ mai mari la femei. ■ Lobii parietali inferiori sunt semnificativ mai mari la b`rbat, cel stâng fiind mai mare decât cel drept. La femeie, aceast` asimetrie este invers`, cel drept fiind mai mare. ■ Sistemul limbic este mai adânc [i mai mare la femei decât la b`rba]i, ceea ce explic` emotivitatea femeii mult sporit` \n compara-]ie cu a b`rbatului.

Medical Education Online, articolul „Male/Female brain differences”, 25 oct. 2006; Dr. Walt [i Barbara Larimore, „His Brain, Her Brain”, 2008; T. Rabinowicz, \n Journal of Child Neurology, 1999.


timpul somnului este diferit`: la b`rba]i se observ` o activare a zonei „primitive” a sistemului limbic (cel asociat cu actele fizice), pe când la femei apare o activare a zonei „tinere” a sis-temului limbic (ce r`spunde de gestic` [i mimic`).

CARE-I MAI DE{TEPT?

Dimorfismul cerebral i-a f`cut pe unii s` se \ntrebe dac` nu cumva aceasta determin` o inegalitate intelectual`. British Journal of Psychology (august 2005) a publicat articolul „B`rba]ii sunt mai inteligen]i decât femeile”, \n care dr. Paul Irwing [i Richard Lynn afirmau c`, la testele de inte-ligen]`, b`rba]ii ob]in \n medie aproximativ cu 5 puncte mai mult decât femeile. Cercet`rile lor se bazeaz` pe un studiu efectuat pe 100.000 de subiec]i. La IQ: 125, raportul indic` un num`r dublu de b`rba]i fa]` de femei; iar la IQ: 155 (asociat cu genialitatea), se g`sesc 5,5 b`rba]i la 1 femeie.

155

125

75

100

45

B~RBA}II SUNT |NV~}A}I S~-{I CEAR~ SCUZE PENTRU SL~BICIUNI, FEMEILE – PENTRU T~RIILE LOR. LOIS WYSE, „GRANDMOTHER’S TREASURES: REFLECTIONS AND REMEMBRANCES”, 1993

O alt` observa]ie semnifi-cativ` este aceea c` inteligen]a feminin` se grupeaz` \n zona performan]elor de mijloc (IQ: 90-110), \n timp ce inteligen]a masculin` variaz` puternic \ntreextreme (IQ: 70-130), sugerând c` sunt mai mul]i b`rba]i sub-mediocri, dar [i genii.

Aceste concluzii au stârnit critici serioase, pornind de la observa]ia c` majoritatea tes-telor IQ sunt orientate spre eva-luarea inteligen]ei emisferei stângi (logice, matematice,

masculine), sc`pând din vedere inteligen]a emisferei drepte (intuitive, artistice, feminine). Astfel, dac` s-ar ad`uga punc-tajul ignorat de aceste studii, inteligen]a feminin` ar sur-clasa-o net pe cea a b`rbatului (BBC News, 8 decembrie 2004: „Femeile sunt mai inteligente decât b`rba]ii”).

DIFERI}I, DAR EGALI!Din toat` dezbaterea, un

lucru apare drept cert: dintr-un punct de vedere, femeia nu este


Adam sau Eva?

identic`, „egal`” cu b`rbatul. {i totu[i, „egal” [i „egalitate” pot defini mai multe tipuri de raporturi. Ele pot semnifica fie o deplin` coresponden]` \n cantitate, grad, rang, abilit`]i, când „egal” este sinonim cu a fi uniform, identic. Dar pot s` \nsemne [i egalitate cali-tativ`, indicând spre o valoare [i un statut egal pentru dou` realit`]i diferite. La aceast` a doua accep]iune face trimitere Scriptura când afirm` c` „nu mai este nici parte b`rb`teasc`, nici parte femeiasc`, fiindc` cei doi sunt una (egali) \n Hristos Iisus.”3

Surprinz`tor, au trecut secole de taton`ri pân` a ajuns omul s` redescopere adev`rul str`vechi, conform c`-ruia cei doi se afl` pe o platform` de egalitate \n fa]a lui Dumnezeu, ca [i \n fa]a legii, \n fa]a societ`]ii, \n fa]a oportunit`]ilor, având acela[i drept la respect [i fericire.

Exist` totu[i o dife-ren]` \n modul \n care aceast` nobil` egalitate este \n]eleas` \n lumina prin-cipiului relativ al „corectitu-dinii politice”. |n revendicarea egalit`]ii absolute, se scap` din vedere distinc]ia dintre ega-litatea calitativ` [i egalitatea cantitativ`. O asemenea eroare conduce la confundarea [i com-promiterea rolurilor, exact ce [i-ar fi dorit feminismul celui de-al treilea val. Or, tocmai din aceast` miopie s-au iscat [i se alimenteaz` tensiunile pe tema egalit`]ii femeii cu b`rbatul. 3. Biblia, Galateni 3:28

Rolurile sunt atribuite bio-logic. |n fa]a dimorfismului, nu ne r`mâne nicio op]iune. Diferen]a de rol este ceea ce elimin` din start orice com-peti]ie, b`rbatul [i femeia fiind complementari, dependen]i unul de cel`lalt pentru consti-tuirea unit`]ii familiale, sin-gura care procreeaz` [i mode-leaz` genera]ia viitoare.

Dac` feminismul ar fi res-pectat rolurile, [i-ar fi p`strat caracterul eroic [i ar fi schimbat substan]ial fa]a lumii.

Din nefericire, dup` ce-a câ[tigat drepturi fundamentale precum cel de vot, dreptul la

proprietate privat`, la educa-]ie [.a., mi[carea a degenerat \n t`g`duirea feminit`]ii [i a maternit`]ii. Rezultatul?

|n timp ce zeci de tinere ira-niene stau \n temni]` pentru cutezan]a de a fi militat pentru drepturile femeii, feminis-tele din lumea bun` tac sau, mai degrab`, sunt ocupate cu l`rgirea defini]iei c`s`toriei pentru a-i include [i pe homo-sexuali [i lesbiene. |n timp ce \n Asia milioane de feti]e mor anual prin avortare silit` [i

NICIUN B~RBAT NU ESTE MAI ANTI-FEMINIST DECÂT

O FEMEIE CU ADEV~RAT FEMININ~.

FRANK O’CONNOR, „MY FATHER’S SON”, 1968


infanticid, feministele lumii bune fac lobby pentru dreptul legal de a-[i avorta pruncii. \n timp ce bìe]ilor din islam li se inoculeaz` virtu]ile martira-jului pentru Jihad, feministele din SUA \[i feminizeaz` bìe]ii prin ore [colare de prezentare a alternativei homosexualit`]ii.

PALMARES |NTUNECAT

|n zelul de a combate patri-arhia, mi[carea feminist` a contribuit decisiv la declinul familiei. Na[terile ilicite au escaladat, compromi]ând gene-ra]ii de copii. Sunt ]`ri \n care

c`minele f`r` ta]i au devenit majoritare: \n Suedia, 55% din na[teri sunt \n afara familiei, \n Fran]a, rata e de 50,5%, iar \n Anglia a ajuns la 50,1%4. |n SUA, rata a urcat pân` aproape

4. The Weekly Standard, 2 februarie 2004; INSEE, ianuarie 2008; Oficiul pentru Statistici Na]ionale, 2008;

de 40%. |n Chile, a dep`[it 62%. Media mamelor singure din UE a dep`[it 33% [i este \n continu` cre[tere. Nu-i de mirare c` lumea musulman` se \ngroze[te de influen]a occidental`.

Dar efectul considerat cel mai dùn`tor al feminismului este c` a afectat rela]iile dintre sexe. B`rbatul [i-a pierdut rolul de protector [i sus]in`tor material: ”Ne putem descurca [i singure!” Curtenia a f`cut loc ”ag`]atului”. Sexul a devenit un simplu ape-ritiv. De teama unor constrân-geri legale, \n spa]iul public, b`rbatul a \ncetat s` mai reduc` femeia la un ”obiect”. |n schimb,

femeia se „obiectivizeaz`”, soco-tind aceasta ca fiind ”progres”.

The Daily Mail (4 aug. 2006), \n articolul „Cum l-a distrus feminismul pe adev`ratul b`rbat”, lamenta deziluzia \n care a e[uat femeia militant`, dup` ce [i-a redus b`rbatul la ipostaza de subordonat.


Adam sau Eva?

Nicio „amazoan`” autentic` n-ar accepta compania unui b`rbat tremur`tor, cu atât mai pu]in s` se c`s`toreasc` cu el. Dup` ce s-a luptat s` produc` un regiment de „femei-alfa”, feminismul se mir` cum de a disp`rut „masculul-alfa”.

„DOAMNELE CONTRA FEMINISMULUI”

Un sondaj efectuat de Penn, Schoen & Berland Associates la \nceputul lui noiembrie 2008 (Daily Beast, 18 noiembrie 2008) aduce \n vizor un fapt ciudat: majoritatea publicului american [i-a retras suportul pentru ideile feministe. 43% din femeile pân` \n 40 de ani [i-au declarat convingerea c` b`rbatul [i femeia sunt diferi]i \n punctele tari [i slabe. Fa]` de genera]ia anilor 1980, doar 20% din femei mai sunt dis-puse s` poarte titulatura de „feministe”, [i numai 17% din mamele tinere ar mai accepta ca fiicele lor s` fie etichetate feministe.

Din sens opus, un nou curent se face sim]it \n SUA. Probabil c` efectul lui este deja resim]it transcon-tinental. Este curentul „Noul feminism”. |n declara]ia de misiune a uneia dintre orga-niza]ii, Ladies against femi-nism, se precizeaz`: „|n multe privin]e, femeia nu este egal` cu b`rbatul. Suntem creaturi diferite cu roluri diferite. Sau ne complet`m unul pe altul \n

roluri distincte, sau, dimpotriv`, ne sfâ[iem unul pe altul \n dis-pute teritoriale. Noi promov`m prima atitudine. Milit`m pentru feminitate, modestie, virtute, inteligen]`, arte feminine. Al`tur`-te noii revolu]ii!”

Chicago Tribune (12 mai 2008), \n articolul „|n prim`vara lui 2008, anti-feminismul este \n floare”, expune erodarea feminismului.

Creditul acestei schimb`ri nu [i-l pot atribui mass-media [i nici vreo alt` organiza]ie. Se pare c` tân`ra genera]ie de femei, dup` ce s-a confruntat cu rezultatele nefericitei ide-ologii egalitariene, a decis s` substituie modelul „ama-zoanei” cu al maternit`]ii.

Un articol din New York Times (20 septembrie 2005), cu titlul exploziv „Multe tinere din

O LUME |N CARE B~RBATUL {I FEMEIA SUNT EGALI ESTE U{OR DE VIZUALIZAT, PENTRU C~ ESTE EXACT CEEA CE A PROMIS REVOLU}IA SOVIETIC~. SIMONE DE BEAUVOIR, „THE SECOND SEX”, 1952


elita universitar` dau cariera pe maternitate”, informeaz` c` 60% din studentele \nrolate \n primele opt universit`]i ale SUA sunt decise s` renun]e la cariera profesional` odat` cu sosirea primului copil. Un sondaj din 2001 privitor la sta-tutul profesional al absolven-telor Universit`]ii Harvard a ar`tat c` mai mult de jum`tate din cele mai bogate, mai pri-vilegiate [i mai bine educate

femei din SUA aleg s` stea acas` cu copiii decât s` lucreze. Concret: 31% din speran]ele academice au ales condi]ia de casnic`; alte 31% lucreaz` \n regim de part-time, pentru a se putea ocupa [i de copii; [i numai 38% se dedic` carierei profe-sionale. O lider` de promo-]ie m`rturisea la serbarea de absolvire: „{tiu c` p`rin]ii au o influen]` covâr[itoare asupra copiilor. Vreau s` am [i eu

acea influen]`. Nu v`d de ce-ar trebui neap`rat s` merg contra modelului tradi]ional.”

Asist`m la ciudate r`sturn`ri de situa]ie \n mentalul cultural occidental. S-ar putea ca la lucru s` fie o lege mistic` a pendu-lului care s` resuscite, ciclic, vechi tendin]e. Sau, poate, o mân` invizibil` care a[az` la locul lor valori str`vechi, \n lipsa c`rora omenirea ar fi \ncetat s` mai existe. ST


Economic

Recesiunea


Criza de pe pie]ele financiare nu ar fi fost atât de \n-grijor`toare dac` nu s-ar fi soldat cu verdictul fatal pe care exper]ii, \n special juc`torii implica]i \n procesul economic, nu ar fi vrut s`-l rosteasc` vreodat`: recesiune economic` mondial`. Practic, \n ultimele dou` luni, toate economiile mature ale lumii au intrat oficial \n recesiune.

CE |NSEAMN~?Se consider` c` economia are o evolu]ie ciclic`, putând fi reprezentat`

grafic sub forma unei sinusoide. Fiecare ciclu este format din patru sub-componente: vârful cre[terii, recesiunea, depresiunea [i expansiunea. Când economia se afl` \n perioada de vârf, somajul are o rat` foarte mic`, PIB-ul \nregistreaz` record dup` record, iar veniturile – atât ale agen]ilor economici, cât [i ale salaria]ilor – cresc. Dup` orice vârf, urmeaz` panta descendent`, cunoscut` sub numele de recesiune. |n aceast` perioad`, veniturile scad, [omajul cre[te [i se instaleaz` „cre[terea negativ`” a eco-nomiei. |n perioada de depresiune, economia „atinge fundul gropii” [i a[teapt` ultima faz` a ciclului: expansiunea, o perioad` \n care economia se reface – apar afaceri noi, se creeaz` locuri de munc`, iar veniturile popula]iei cresc .

– un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând

Dac` panoram`m evenimentele economice ale lunii noiembrie,

putem spune c` ve[tile rele abia acum \ncep s` apar`.

ATTILA PELI


Recesiunea, \n accep]iunea clasic`, este contextul \n care economia \nregistreaz` o cre[tere negativ` a PIB-ului (Produsul Intern Brut) pentru dou` trimestre consecutive. Aceast` defini]ie este consi-derat` de unii un pic simplist`. De exemplu, pentru o definire mai exact`, National Bureau of Economic Research – institu]ia care evalueaz` starea economiei americane, folose[te, pe lâng` PIB, mai mul]i indicatori pentru a stabili dac` Statele Unite se afl` \n recesiune: [omajul, veni-turile popula]iei, vânz`rile [i produc]ia industrial`.

|n perioadele de recesiune economic`, accesul la finan]`ri este mai dificil [i, \n con-secin]`, multe din investi]ii

sunt amânate sau chiar anu-late, iar investitorii \ncearc` s`-[i consolideze portofoliile existente \n loc s` caute noi

oportunit`]i de afaceri. |n acela[i timp, nu toate afacerile existente supravie]uiesc recesi-unii, multe din ele fiind obligate

s`-[i restrâng` activitatea sau chiar s` o \nghe]e. Astfel, \ntreaga economie are un ritm mai sc`zut, veniturile popula-]iei sunt mai mici [i rata [oma-jului-\n cre[tere.

{TIRI NELINI{TITOARE

|n data de 13 noiembrie 2008, BBC anun]a c` Germania, cea mai mare economie a Europei, a intrat \n recesiune, dup` ce s-a \nregistrat o cre[tere negativ` a PIB-ului cu 0,4% [i 0,5% \n trimestrele doi, respectiv trei ale anului curent. „PIB-ul a fost

Fitch crede c` 2009 va fi un an de recesiune|n data de 4 noiembrie 2008, Reuters anun]a apari]ia ultimului raport al agen]iei interna]ionale de rating Fitch, \n care se previziona o rece-siune economic` global` pentru anul 2009. |n raportul Fitch se anticipeaz` pentru 2009 intrarea \n recesiune a economiilor dezvoltate, \n special SUA, Marea Britanie, statele din zona euro [i Japonia, care va avea ca efect cel mai important declin al Produsului Intern Brut de dup` Al Doilea R`zboi Mondial. Declinul marilor economii dezvoltate va fi agravat de condi]iile de creditare mai stricte, de diminuarea consumului [i de reducerea investi]iilor. Recesiunea marilor economii, coroborat` cu pre]urile \n sc`dere ale m`rfurilor [i cu un nivel sc`zut al fluxurilor interna]ionale de capital, va conduce [i la o \ncetinire sever` a cre[terii economice \n ]`rile emer-gente, majoritatea reu[ind s` evite \ns` recesiunea. Criza creditelor care a cuprins [i economiile emergente va face dificil` desfacerea cu succes a produselor companiilor din ]`rile dezvoltate. Fitch crede c` m`surile de politici macroeconomice adoptate acum se vor resim]i \n economie abia \n 2010.


generat de comer]ul exterior, cu o cre[tere puternic` a impor-turilor [i o sc`dere a exportu-rilor”, conform Biroului Federal de Statistic`. Ru-gat s` fac` o pro-gnoz` pentru trimes-trul patru, Sebas-tian Wanke de la DekaBank, una dintre cele mai importante b`nci din Germania, declara: „Nu va fi nicio \mbun`t`]ire \n ultimul trimestru. Situa]ia nu poate fi decât mai rea”.

La câteva zile dup` oficiali-zarea recesiunii \n Germania, a

doua mare economie a lumii – Japonia – a intrat \n recesiune. Cu o cre[tere negativ` de 0.4% \n trimestrul trei, Japonia a sur-

prins nepl`cut anali[tii, care se a[teptau la o cre[tere de 0.1%. Masamichi Adachi, analist la biroul JP Morgan Chase din Tokyo, m`rturisea: „Situa]ia

se va \nr`ut`]i. Japonia ar putea intra \n cea mai grav` recesiune din ultimii zece ani pe m`sur` ce cererea din afara ]`rii va sc`dea.” „Trebuie s` ]inem cont de faptul c` starea economiei se poate \nr`ut`-]i, fiind alimentat` de criza financiar` din Statele Unite [i Europa”, declara ministrul japonez al economiei, Kaoru Yosano, \n cadrul unei con-ferin]e de pres`.

Marea Britanie [i Fran]a se afl`, de asemenea, \n rece-siune, datele oficiale indicând o sc`dere a PIB-ului \n jurul a 0.5%. |n paralel, grupul celor mai mari angajatori din Marea Britanie a prognozat o cre[tere a num`rului [omerilor la trei milioane pân` \n anul 2010, \n timp ce Banca Central` a Fran-]ei previzioneaz` o contractare a economiei franceze de 0.5% \n ultimul trimestru al anului acestuia. Nick Kounis, analist la Fortis Bank, spune: „E foarte probabil ca situa]ia s` devin` tot mai rea, \nainte s` vedem o \mbun`t`]ire. O s` vedem un declin important \n primele luni ale anului viitor \nainte de o \mbun`t`]ire gradual` la

finele lui 2009, dar credem c` nu vom vedea o revenire sem-nificativ` \nainte de 2010”.

|n ton cu tendin]a general`, National Bureau of Economic

TOTU{I, GLOBALIZAREA ECONOMIEI MONDIALE, CE SE ANUN}~ A FI O SOLU}IE CVASI-GENERALIZAT~, PARE S~ FI DEVENIT O PROBLEM~ GLOBAL~.

Recesiunea – un co[mar din care lumea sper` s` se trezeasc` \n curând



Research – institu]ia care diag-nosticheaz` \nc` din 1929 cea mai mare economie a lumii – a declarat c` recesiunea economiei americane a \nce-put \n decembrie 2007, dup` o perioad` de 73 de luni de expansiune (noiembrie 2001- decembrie 2007). Rata [oma-jului \n decembrie 2007 a fost cea mai mic` din acest ciclu economic, aflându-se de atunci

\n continu` cre[tere. De ase-menea, veniturile personale au \nceput s` scad` din primul trimestru al anului curent, iar produc]ia industrial` [i-a atins vârful \n ianuarie 2008. Cu o cre[tere a num`rului [ome-rilor cu peste 500 de mii \n luna noiembrie [i cu o cre[tere negativ` a PIB-ului de 0.5% \n trimestrul trei, economia american` nu d` semne de

\ns`n`to[ire grabnic`, confir-mând majoritatea proiec]iilor negative pentru 2009.

O PROBLEM~ ... GLOBAL~

Fiecare economie are pro-blemele ei [i trece prin peri-oade de recesiune, urmate apoi de expansiune. Se poate vorbi despre un ciclu normal

\n orice economie. Odat` cu tendin]ele globaliste ini]iate \n perioada inter-belic` [i sus]inute ulterior cu fervoare de mai to]i liderii politici din perioada postbelic` pân` \n prezent, s-a crezut c` un sistem eco-nomic global este

Statuia de pe Wall Street care simbolizeaz` o pia]`-„taur” (bull market \n englez`), termen pentru o pia]` financiar` puternic`

\Og\budpppcn

FMI prezice o recesiune mondial` \n 2009 Tot la \nceputul lunii noiembrie, Fondul Monetar Interna]ional declara c` se a[teapt` ca \n 2009 s` asist`m la cea mai grav` recesiune dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial. FMI define[te recesiunea mondial` ca fiind situa]ia \n care cre[terea eco-nomic` se situeaz` \n dreptul pragului de 3% (media este peste zero datorit` fap-tului c` economiile emergente au de obicei rate foarte mari de cre[tere care pot avea un impact puternic asupra mediei). Pentru 2009, FMI prognozeaz` o cre[tere de 2,2%, care, \n compara]ie cu cre[terea previzionat` pe 2008, de 3,7%, arat` magnitudinea recesiunii.

45SEMNELE TIMPULUI

r`spunsul corect pentru dez-voltarea economiei. Totu[i, globalizarea economiei mon-diale, ce se anun]` a fi o solu]ie cvasi-generalizat`, pare s` fi devenit o problem` global`. Situa]ia \n care ne afl`m este, \ntr-un fel, normal`: nu te po]i bucura doar de beneficiile unui sistem; trebuie s`-]i asumi [i riscurile aferente. Iar \n acest caz, dac` beneficiile sunt „o economie mai puternic` \ntr-un timp mai scurt”, riscul este „un dezastru economic de propor]ii globale”.

Primul gând care a trecut prin mintea anali[tilor [i a juc`torilor economici, odat` cu dezastrul din ultimele luni de pe pie]ele americane [i europene, a fost legat de g`sirea unui „salvator”: un sistem suficient de puternic \ncât s` poat` prelua rolul de lider din mâna Statelor Unite [i s` conduc` spre o relansare a economiei mondiale. A curs mult` cerneal` \n ultimele [ase luni cu privire la grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), care ar putea s` preia frâiele

economiei mondiale. Ultimele dou` luni au demonstrat \ns` c`, odat` cu reducerea con-sumului \n ]`rile dezvoltate, China [i India au \nceput s`-[i arate sl`biciunile, fiind lovite \n punctul lor tare – indus-tria manufacturilor. Reuters relata \n primele zile ale lunii decembrie, prin corespon-dentul Emily Kaiser, c` sec-torul manufacturier din China, a patra economie a lumii, a \nregistrat o sc`dere semnifi-cativ`, iar Nigel Gault, econo-mist-[ef la IHS Global Insight, declara c` „indicii din industria manufacturier` din \ntreaga lume – China [i Europa \n spe-cial – arat` adâncimea crizei globale \n care ne afl`m”.

Pe de alt` parte, Rusia este puternic lovit` de sc`derea pre]ului petrolului, principala surs` de venit; dac` recesiunea global` va continua [i dac` se va men]ine presiune pe pre-]ul petrolului, pe fondul cererii reduse, este posibil s` asist`m la un nou colaps al economiei Rusiei, poate chiar mai grav decât cel din anii ’90. O alt` raz` de speran]` se \ndrepta \n var`, odat` cu \nregistrarea unor pre]uri-record ale petro-lului, c`tre ]`rile arabe; totu[i, odat` cu pr`bu[irea cota]iei barilului la burs`, economiile Orientului Mijlociu se con-frunt` cu acelea[i probleme [i nu pot fi de prea mare ajutor economiilor occidentale, aflate \n deriv`.

Orbi]i de panica ce s-a instalat [i c`utând o solu]ie de conjunctur`, pu]ini realizeaz` ce ar \nsemna o lume cu un lider ca Rusia sau China.

Decembrie, 2008


TTAABBLLOOOOOOOOUUUUUUUUUUUUULLLLLLLLLLLLL CCCCCCCCCCCAAAAAAARRE SSSSSSSSSEEEE ZZZUUGGRR~~VVVVVVVVVEEEEEEEE{{{{{{{{TTTTTTEEEEEEE AAAAACCCCCCCUUUUUUUMMMMMMM |N

EEEEEEECCCCCCCOOOOOONNOOMMIIAAA MMMMMMOOOOOONNNNNNNDDDDDIIIAL~~~~~~~{

PPPPPPPPPPEEEEEENNNNNNNNTTTTTTTTTTRRRRRRRU 22000099999999 AAAAAAAARRRRRREEEEE DDDDIIIINNNNNNN CCCCCCEEEEEE ||||||||NNNNNNNN CCEEE MAI MMMMMMMUUUUULLTTEE }}}}}~~RRI

DDDDDDDEEEEEEPPPPPPPPEEEEEEEENNDDDDDEEEEEEENNNNNNNNTE DE AAJJUUTTOOORRRRREXTERN {I TOT MAIEXTERN {I TOT MAIEEXXXXXTEEEEERRNN {I TOT MAIII

PU}INE |N STARE S~ OFERE AJUTOR.


S-a discutat mult \n ultima vreme despre ob]inerea unor credite de la Fondul Monetar Interna]ional (FMI) sau Banca Mondial` ca solu]ie de ie[ire din criz`. FMI a declarat totu[i, prin vocea directorului Dominique Strauss-Kahn, c` mai are nevoie de aproxi-mativ 100 de miliarde de dolari pentru a credita ]`rile aflate \n dificultate [i c` nu va

putea fi \n m`sur` s` ajute pe toat` lumea. Ulterior, Banca Mondial` a transmis un mesaj similar \n 11 noiembrie, prin intermediul pre[edintelui ei, Robert Zoellick: „Este esti-marea noastr` c`, pentru prima dat` dup` 1982, comer]ul va \nregistra o c`dere. Credem c`

acest declin al comer-]ului nu se datoreaz` doar sc`derii consu-mului, ci [i proble-

melor existente \n sectorul creditelor. Ne a[tept`m ca valoarea \mprumuturilor ofe-rite de Banca Mondial` \n 2008 s` creasc` puternic la 35 de miliarde de dolari, comparativ cu 13,5 miliarde acordate anul trecut. Am v`zut \ns` \n ultimele luni, chiar \n ultimele zile, c` au


\nceput s` vin` la noi ]`ri mari, precum Mexic, Indonezia, Columbia [i altele”.

Tabloul care se zugr`ve[te acum \n economia mondial` pentru 2009 are din ce \n ce mai multe ]`ri dependente de ajutor extern [i tot mai pu]ine \n stare s` ofere ajutor. Este greu chiar [i pentru cei mai versa]i economi[ti [i investi-tori s` \n]eleag` unde se afl` butonul care trebuie ap`sat

pentru a opri efectul de domino care str`bate economia global`.

O |NC~P~}ÂNARE GREU DE |N}ELES

Se pare c` liderii marilor economii au g`sit solu]ia: „Cui pe cui se scoate”. Adic` metas-taza cauzat` de prea mult` globalizare o vindec`m cu ... [i mai mult` globalizare. Astfel, liderii celor mai mari dou`zeci

de economii ale lumii – G20, o variant` extins` a G8, ce repre-zint` 85% din economia mon-dial` [i dou` treimi din popula-]ia globului – s-au \ntâlnit \n prima parte a lunii noiembrie pentru a g`si solu]ii \n vederea stop`rii crizei globale.

|n \ncercarea de a opri o recesiune dramatic` a econo-miilor lumii, primul-ministru al Marii Britanii, Grodon Brown, a chemat la ac]iuni [i

Banca Mondial` – anul 2009 va aduce o recesiune eco-nomic` sever`La \nceputul lunii decembrie, Banca Mondial` trimitea un mesaj similar: perspec-tivele de cre[tere pentru economiile mari, dar [i pentru cele emergente s-au deteriorat semnificativ, iar posibilitatea adâncirii recesi-unii economice globale nu poate fi eliminat`.Criza financiar` declan[at` \n luna septem-brie a produs sc`derea activit`]ii economi-ce, se arat` \n raport. „Din cauza insolven-]ei unui num`r mare de b`nci [i institu]ii fi-nanciare din Statele Unite [i Europa, fluxul de capital c`tre ]`rile \n curs de dezvoltare a sc`zut [i o mare parte din capitalizarea de pia]` s-a evaporat”, sus]ine raportul B`ncii Mondiale. Cre[terea economic` mondial` previzionat` este de 2,5% pentru 2008 [i 0,9% pentru 2009. Economiile emergente vor \nregistra cre[teri de aproximativ 4,5% anul viitor, \n sc`dere sever` fa]` de valoarea de 7,9% \nregistrat` \n 2007, \n timp ce marile econo-mii se pot confrunta cu o contractare sever` a cre[terii. M`surile adoptate de guverne vor restabili probabil \ncrederea \n sistemul financiar interna]ional, \ns` o parte din sta-tele cu economii \n curs de dezvoltare se vor confrunta cu probleme, printre care falimen-te ale b`ncilor [i chiar crize monetare, sus-]ine Banca Mondial`.



politici coordonate ale guver-nelor: „Ac]ionând acum, putem stimula cre[terea economic` \n economiile noastre. Costurile, dac` nu vom interveni, vor fi mult mai mari decât costurile

oric`rei interven]ii f`cute acum”, relata Reuters. De ase-menea, interesant` a fost ini-]iativa pre[edintelui francez, Nicholas Sarkozy, de a crea un „guvern mondial”, care nu

s-a materializat, dar nici nu a fost respins` de cei prezen]i la \ntâlnire. Practic, la ora actual` exist` un consens aproape gene-ralizat asupra faptului c` solu-]ia pentru ca „o asemenea criz` s` nu se mai repete vreodat`” este o abordare unilateral` a tuturor meca-nismelor economice, sus-]inut` de politici [i reglement`ri globale.

O TEORIE MULT DISCREDITAT~

Sunt tot mai multe voci care sus]in c` aceast` criz` este provocat` cu scopul de a s`pa vadul pentru apari]ia unei solu]ii radicale, inaccep-tabil` \n orice alte condi]ii: o lume global`, o lume „condus` de la centru”. Evident, toate aceste idei intr` sub umbrela r`u famat` a teoriilor cons-pira]ioniste. Trecând \ns` peste prejudec`]ile inerente, se poate observa c` majori-tatea organiza]iilor mondiale/globale, indiferent dac` sunt de natur` economic`, militar` sau politic`, s-au format [i s-au dezvoltat \n urma unor

crize de propor-]ii: Primul R`zboi Mondial, Marea Criz` Economic`, Al Doilea R`zboi Mondial, R`z-boiul Rece etc. |n prezent, este evident c` aceste ini]iative nu au reu[it s` ofere solu]ii globale pe termen lung. ST

SUNT TOT MAI MULTE VOCI CARE SUS}IN C~ ACEAST~ CRIZ~ ESTE PROVOCAT~

CU SCOPUL DE A S~PA VADUL PENTRU APARI}IA

UNEI SOLU}II RADICALE, INACCEPTABIL~ |N ORICE

ALTE CONDI}II.



Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` este destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicola, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.roMen]iona]i pe plic „Semnele Timpului”

SUNT ADEV~RURI A{A DE PU}IN B~T~TOARE LA OCHI, ÎNCÂT DESCOPERIREA LOR ESTE APROAPE O CREA}IE.LUCIAN BLAGA

SEMNELEtimpului

st 30 (decembrie 2008)

Documents