Srluviul gerpuia greoi prin desert, scinEielor. precun un

I 5uvoi de metal topit dint-un flmal. Ceru.l frrmega de picla.

izbit de soarc, ca de mina unui aramar. in acest miraj, colinelecosielive cae flancau Nilul pfreau ct se zguduie la fiecae lovinra.

Corabia noastra inainta cu iuFala, atit de aproape de desisu-

dle de papirus, incit se auzea scffinrl ciunfilor afmate de bralele

ludgi, contrabalansate ale shadui[ilor, peste cimpiile de dincolode apa- Sunetul lor intra in annonie cu vienul fetei de la prora.

Lostris avea paisprezece ani. Nilul igi incepuse revaxsarea

chiar ln ziua cind ei ii inflorise pennu prima oara luna rosie de

femeie - potriveala pe care preolii lui Ha,pi o considerasera

extrem de prielnica. Numele de Losnis, ales atunci ca sA ilinlocuiasci pe cel de copil la care se renun{ase, insemna FiicaApelor. ini amintesc de ea in ziua aceea, de parci ag vedea-o aie-

ve4 inaintea ochilor. Ayea sA se faca mai ftumoasa o data cu fie-cerea anilor, avea sa devina mai min&a si mai suverani, darniciclnd nu mai radiase de atunci acea stralucire de femeie-fe-cioara- To[i barbatii de pe corabie, pina $i razboinicii de pe

bancile de la rarne, igi dadeau seama de lucrul acesta. Nici eu,

nici ceilalti nu ne puteam dezlipi privirile de la ea- Ma cople$eau

simtamintul propriei mele imperfe4iuni 9i un dor adinc Si pA-

tnmzatol caci, de$i sint eunuc, am fost casfiat abia dupa ce arn

cunoscut bucuria unui trup de femeie.

- Taita! mA $riga ea- Clnti cu mine!

8 TMLBUR SMNH

Iar cind ma supusei chemadi, ztnbi mulfumig" Glasul neuera unul dintre motivele pentru carc ma ginea apoape de e4 oride cite ori ii statea in putinp; tirnbrul meu de tenor se irnbinadesavt$it cu minunala ei voce de soprana- Am cintat un cintec

vechi popular, de dragoste, pe care il $tia de la mine - una dinpreferinple ei:

,Jnima mea prinde sa s€ zbM ca Fepelit4cind vad chipul dragului meu,

iar obrajii imi infloresc, Fecum cenl in mri,la raza de soarc a sudsului sau."

Ni se alafirra un glas de la pupa- Era barbitesc, profimd 9i pu-

t€mic, nu limpede $i pur, ca al meu Eu cintan gecum sturzul ce

salutA ivirea zorilor, el parca un leu tinar. Irstris lntoarse capul qi

sudsul ei tsemura. ca o raza de soarc p€ oglinda Nilului. Degi

barband caruia ii zimbea imi era prieten - poare singurul meu pri-eten adevarat - am simtit totu$i fierca piznuiii ardndu-mi gitlejulpini-n sfafirnduri. Cu toate aceste4 m-an cazft sa-i surid luiTanus, la fel ca ea, cu &agoste.

Tatal lui Tanus Pianki, Senionrl Harnb, facus€ parte din eliranobilimii egiptene, dar mama era fiica unui sclav tehelu eliberatLa fel ca mulli din neamul ei, fusese balaie, cu ochii alba5ri.Murise de friguri palustre, pe vremea cind Tanus era inca uncopil, a$a ca imi amintesc vag de en- Totu$i, bafinele spuneau caarar se mai vazuse o asemenea mindrcte in cele doua regate.

Pe de a.lta parte, il cunoscusem gi il admirasem pe tatAl luiTanus, inainte ca ace$a sa-Si fi pierdut averea imensa si marileproprietali care rivalizau odinioara cu cele ale faraonului insugi.

Avea tenul smead, ochi egipteni de culoarea obsidianului gle-

fui! em un barbat mai degraba putemic decit frumos, dar cu unsuflet generos 9i nobil - unii ar zice ca prea generos Si preaincrezabr, caci a murit ln mizerie, cu inima Ainta de cei pe care

IAZEOINICI]NILWA 9

li socotea prieteni, singur si mohorit, lipsit de stralucirea

favorurilor faraonului.Se pare ca Tanus mostenise ce em mai bun de la anbii Pi-

rinti, afara de bunastarea materialt Avea fiIea si fofa ta$lui sau

si ftumuseFa marnei. A$a ca n-avea de ce sa ma d€ranjeze ca sB-

pina mea il iubea $i eu il iubean dar bienrl de mine, castrat cum

sht, giam ca n-o puteam avea vr€oda$, chitr dara zeii ar fi facut

sa-mi depasesc conditia de sclav. Totugi, natura umana e perveca,

asa ca poftean la ceea ce nu-mi va fi dat 5i visam imposibilul.

Lostris gedea pe pernula sa de la prova cu sclavele la p!. cioarc - doua fedte negese din Tara Ku$, n adioase ca ni$te

pantere, goale.pu$ca, doar cu ni$te colane ln jurul gitttlui lrstisinsa$i nu puta decit o cama$a de pinza alb a" incletita $i alba,

ca o aripa de egett Pielea mingiiata de soare de la b'rlu ln sus

avea culoarta lemnului de cedru uns, din muntii de dincolo de

Byblos. Sinii ei erau de forma $i culoarea smochinelor coapte,

numai bune de cules, cu sfircurile ca niste granate trandaf[ii.igi pusese alaturi peruca oficiala $i lsi purta parul natural

pe-o parte, int-o bucla carc ii cad€ ca o funie gtoasa si intune-

cata peste unul dinae sini. Taietua Piezi$a a ochilor ii era subli-

niata de vedele-a€intiu al pudrei de malahi! aplicat ct maiesrie

pe pleoapele de sus. $i ochii ii erau verzi, dar de-o nuanF mai

intun€cata Si rnai limpede, ca a Nilului duPa ce Si-a retas aPele $i

si-a depus povara de alevite prefioase. Inrc sini purta o figurina

a lui Hapi, zeita fluviului, faurita din aur si lapislazuli, a6mind

de un lanl din ac€lasi metal F€tios.Em, farr doar $i poate, o piesa superba, caci i-o facus€m

amrme, cu propriile-mi miini. Brusc Tanus isi ridicA mlna

dreapB cu pumnul incle$al Cei de la rame se oprira ca unul 9i

vlslele ramasera in aer, stmlucind ln bAtaia soarelui, cu apa

siroind de pe ele.

Annci, Tllnus rasuci clma cu puter€' iar b&ba$i de la babod

stsipuns€H apa pina in adinc gi se formara o mullime de virtejud

mici pe srpraf4a verde a flwiului PaEa de la tibord zvicni cu pu-

10 VII-BUR SMITII

tele inainte. Corabia se mti aft de brusc, incit puntea se inclina sub

un unghi alamnnt Apoi se echitih Si liSf in fala. Prom taioasa,

avind ca blazon ochii albastri ai lui Horus, tsecu raznnt pe lingapilcurile dese de papirus gi iegi din vadul fluviului. lansindu-se din-colo, in apele linistite ale lagunei.

l,ostris isi intr€rupse cinh si isi duse mina stsea$ina la ochi,

ca sa arunce o privire in fafa

- Uite-i! striga ea intinzindu-si minuta grafioasa..

Celelalte corabii din escadronul lui Tanus erau ancorate ca

o plasa de-a lungul Felungidlor de miazazi ale lagunei, blocindintrarea principala in marele fluviu, taind orice scapare indle4ia aceea Bineinteles, Tanus igi alesese pentiu el baza de lamiazanoapte, ctrci stia ca aceasta era pozilia unde vinabareaavea si fie mai oincena- O, de n-ar fi fost a$a! Nu c-as fi las, dar

fiebuia sa fn mercu cont de siguranta stapinei. Se lasase ispidtala bordul Suflarii lui Horus numai dupi multe urzeli in care, ca

de obicei, ma implicase serios qi pe mine. Cind avea sa afle tatal

sau - lucru absolut sigur - de prezenfa ei in vlrtejul vinatorii,n-avea sa-mi fie prea bine; iar cind io mai ajunge la urechi 5ica datorita mie i se ingaduise sa stea alaturi de Tanus o zi in-treagA" nici macar pozitria mea privilegiata n-avea sa ma maifereasca de minia lui.

lntructiunile pe care rni le dAduse in legAtua cu tinarulacesta erau fara eJhivoc.

Tonr$i, se parc ca eram singurul suflet h. burat de pe corabie.

Ceilald ftematau de emo{ie. Tanus ii opri pe visla$i pdnr-un semn

houdt cu mina iar combia se opri luecind, leganindu-se u$or pe

apele verzui, atit de lini$tite, incit a\ui un goc cind imi aruncaiprivirile peste bord 9i imi vazui pmpria-mi imagine uitindu-se lamine, asa cum paFarn ori de cite ori constatam cft de bine mi se

mentinuse frumusetea, in ciuda tecerii anilor, Mi se paru ca am

chipul mai incintabr decit lotusii in floarc dinjur, albagti ca ceml.

Dar nu prca ayui vreme sa zabovesc in incintarc, caci echipajeleerau in fiert ere.

RAZBONIC NILULUI 11

Unul dinEe ofiterii lui Tanus isi inalF Pavilionul pmPnu ry

"*ag. E a in aginea unui crocodil albasEu cu coada mareali ridi-

"* "lna*. ti-"u zu"ile deschise' Doar ofiterii din rangul Celor

Mui B*i 2""" Mii uu* dreptul la propriul lor pavilion' Tanus

oitinu." * a"fet a" rang, o dala cu comanda diviziei Crocodilu-

lui elb^uu Ain ga.du personala de euta a faraonului' inainte de

cea de-a douazecea sa anivenare'

Pavilionul inalFt pe catarg era sernnalul Pentru inceperea

vinatorii. La maryinea lagunei restul corabiilor din escadron

Dareau micsorate din cauza distantei' dar vislele lor incepusera

Lbata apa rirnic' ridicindu-se si coborind ca niSa aripi de giSte

sdlbatica in zbor' lucitoarc in lumina soadui' De la puP4 nenu-

maratete .,Aori mici' formate de corlbii' se propagau de-a

cunnezisul apelor linistite 9i ramineau asdel' la supfafat'" !rcme

tndelungatal, ca 9i cum ar fl fost modelate in lut virtos'

' Tarius coboli gongul p€ste cirrna" Era un tub lung' de bronz'

si il tasa sa se scufunie Pulin la caPat' Ahrnci cind avea sa fie

Lbit .u * "io"un

ain acelasi metal' rezonanFle acurc reverbe-

.* uu"uo sa se transmiB Prin aPal naucindu-ne prada' Din

nefericirc stiam' in ciuda placidita$i mete' ca lucnrl acesta Putea

sa umple vinanrl cu o fririe ucigatoaE cit ai zic€ Peste'

Tanus imi suise. inni simlise netiniste'a desi em exaltal Pen-

ru un ostean necioPlit, avea o rccePtivitate neobisnuiti'-- - iA,u, na in"oa', sus, in nrmul de la pupa! imi porunci el'

lti dau voie sa bafi gongul' Hai, hai, prea te-ai inchis in tine' --- -Cu

,ou* .a us,iittft lui ma ofensa" rasuflai ugurat la o asdel

de invitatie, caci tunul de la puPa se afla mult deasuPra apei Ma

conformai chelnaii sale fara gnba servila ti' cind Eecui pe linga

el, il indernnai sever:

- Ai grija si nu i se intimPle ceva stapinei mele' M-ai inle-

tes, udetlf"Nu-i incuraja nesabuinta' caci sintqi la fel de sd-

batici amindoi.

imi ingaduiam si-i vorbesc asdel unui ilustu comandant

peste zece-mii de oameni, pentru ca-mi fusese cindva invaFcel

I

12 MIBIJR SMIITI

Si nu o data il croisem cu bastonul peste fesele acelea mattiale!imi nlnii la fel de insolent Si de inddnel, ca arunci.

- Te implor, btrtine, las-o pe domniF pe miinile mele. Nu-iincintarc mai marc penru mine, crede-ma!

Nu-l admonestai pentru tonul lui adt de teverenfios, cacimA cam grabeam sa-mi iau locul in tum. De acolo il vizui hal-Fndu-si arcul...

Arcul sau era deja vestit in fndurile ostirii si de-a lungul flu-yiului marcL de la cascade, pha la marc. i ticluis€m eu, cindincepuse sA se arate nemultumit de armele nevr€dnice care ii fu-sesera puse la lndemina pina atunci. li sugerasem ca tebuia sa

incercfn sa inventim un arc dintr-rm material nou, altul decltnuielele acelea firave cae qesc pe valea hgusta a fluviului poaie

dintr-un lemn exotic ca esenta de mAs[n din fnunrl hitililor sau

ca abanosul din lara Kug; ori chiar din materiale mai ciudate,cum ar fi coamele de rinoceri sau filde.:ul.

Nici nu ne apucasem bine de treaba, ca se gi ivire o puzderie

de probleme, dinte care prima frrsese tagilitatea ac€stor mate-riale exotice. in staea lor nanrrala, nici unul dintr€ ele nu se putea

incovoia fart sa se rupa $i numai cel mai mare gi mai scump collde elefant ne putea fi de folos la cioplirca unui arc intreg. Amrcmlvat arnbele probleme despicind fildesul dintr-un colt maimic in aSchii si le-am lipit in a$a fel, incit sa aiba suficientilungime gi grosime pentu un arc intreg. Din pacab, era prearigid ca sa taga un om cu el.

TotuSi, de-aici nu mai era decit un pas, ugor Si firesc, pina laideea presarii ffgiilor din toate cele patu materiale alese de noi

- lenm de mas[n, abanos, com de rinocer gi fildes. Binetultele,s,

am awt nevoie de clteva luni de experimentarc, de combinarca acestor maleriale cu diverji adezivi menili sa le lipeasca bine.N-am rcugit nicicum sa F€param un liant lndeajuns de puter-nic. Pina la urma am rczolvat aceasta ultimi problema. infasu-rind tot arcul cu un fir din aliaj de aur 5i argint, ca sa nu se maidesfaca" Am pus doi barbali solizi alaturi de Tanus sa rasuceasca

RAZBONIA MLULUI 13

firuI in jurul arcului ctta Yreme adezivul era inca fierbinte, iar

acestia se caznird din ra,sputed sal ajute. Dupa ce s-a racit' arcul

era o combinalie aproape perfecta de urie $i suPleF. Am taiat

apoi figii din intestinul unui leu uria5, cu coama neagd' pe carc

Tanus il haituise Si il omodse deParte, in desert, cu lanc€ sa de

lupta! cu lama de honz. I-e-am argasit, le-am rasucit si-am facut

o coarda de arc. Rezultahrl a fost arma aceasta lucitoarc, atit de

putemica, incit un singur barbat din sutele carc l-au incercat a

fost in stare sa i[ incordeze Pina la caPat.

Stilul regulamentar in maiestsia tragerii cu arcul' recomandat

de instructorii ostidi, era sa ochesti iinta $i sa lipe'$ti scobitura in

care se fixeaza sageata de $em, sa a$tep;i a5a o vreme, apoi siaagi cind fi se porunce$te. Totu$i, nici macar Tanus n-a avut pu-

terea sa incordeze arcul acesta si si-si umarcasca" in acelasi

timp, tint4 iu fermitate. A fost nevoit sa-$i desavir$eas€a un sdl

cu lohrl nou. Stind Piezis fala de dnta la carc se uita peste umarul

sting, ridica arcul cu putere in sus, intinzindu-gi bratul sting'

apoi. cu o rnigcare cazniu, convulsiva. tragea sageam' iar mus-

chii braFlor $!ai Pieptului ii incremeneau marct de-atita efort'

in clipa aceea de tensiune total . aparcnt fara sa ocheasca' slo-

bozea sageata

La inceput, sagedle zburau la intimplarc, ca albinele in-

nebunite dintr-un stuP, dar a continuat sa se antreneze zi de zi,

luna de luna. Degetele de la mina drcapta ii erau came vie,

singednda, zddite de coarda arcului; i s-au vindeca! insa i s-au

si inEit. Antebralul sting ii era numai vin ai 5i julinui' gfichiuit

de coarda care slobozea sageat4 dar iam facut o aParatoar€ de

piele, ca sa-t protejeze. Iar Tanus statea pe cimPul de instrucfie

si nu contenea anfienamentul.

Pina si eu ajunsesem sa-mi pierd increderea in puterile lui

de a $apini aceasla arrn insa Tlanus nu s-a lasal inceE chinuior

de incet, ajunse sA capete siguanta plna-nfi-atit' incit putu sisloboz€asca uei ggeli la dnd, cu atita iuteala' de emu in aer toaie

trei in acelasi timp. Cel pufn doua dintre ele loveau linta - un

14 WIIBUR SMIflI

disc de arama de mirimea unei cApatini de om, a$ezat la o dis_tanta de cincizeci de pagi de Tanus. Sagelile zburau atit devajnic, cA strapungeau cu u$urin{a metalul de grosimea degetu_lui meu mic.

Tanus li zise Lanata acestei putemice arme - din pura indrn_plarc, numele din copilArie al $aphei mele. Acum statea alituride e4 qi trinea arcul in mina sfinga. Erau o pereche fermecaloare,chiar prca femecatoarc, ca sA nu ma nelini$te6ca.

Am [pat:

- Stipioa! intoarce-te imediat aici! Acolo unde stai nu e$tiin siguranla

Nu catadicsi nici macar sa-mi arunce o privhe peste umar,dar imi facu un semn cu mina pe la spate. Vazu tot echipajul, iarcel rrai cubzator dinte oameni pufiri in ds. hobabil c6 vreunadin vulpiple acelea negre care erau ln slujba ei o invalase ges-n{ acela potrivit nai degraba femeilor din tavemele de pe malulfluviului, decft fiicei nobile a Casei lui Intef. M-am gindit o clipas-o infrunt, dar am alungat pe data ghdul acesta necugetar, cacistAplna me3 poate fi oprita numai cind se afla intr-o anumftA dis-pozilie. A$a ca m-am apucat si bat gongul cu o vigoare sporita,ca sa-mi ascund amarAciunea.

Dangatul ascuti! temurator, se raspindi pest€ undele linistiteale lagunei, iar aerul se umplu de fislitul aripi.tor 6i soarele fuumbri! caci, din pilcurile de papirus, de prin biltrile ascunse 9ide pe ape, se ridica la cer un nour imens de zburAtoarc acvatice.Erau sute de sp€cii: ibigi albi 9i negri, cu capete vultuegti, sar:ra_lizali in numele zeilei fluviului; stoluri de giste gule0e cu pene-hil roscat, toate cu un stop rubiniu in mijlocul gugii; stirci albas_tru-verzui sau smoligi ca miezul de noapte, cu ciocurile in fomude spada $i cu bAhia grea de aripi; si lale inh-un numar atit demarc, incit nu-ti yenea si-1i crezi ocbilor uluili de-atita potop.PAsari.le silbatice rcplezinti vinatul cel mai cauat de nobilimeaegipteana, dar in ziua ac€ea eram dupi alta pradA. Chiar atunci,vizui cum apele lini$tite din depaftare se tulburl Aplruse ceva

R.IZBONICTMLULU 15

greu, masiv 9i rni se strinse inim4 caci stiam ce fiara ingrozi-toare fremata acolo. Tanus yAzu si el, dar reactia lui fu cu totuldiferita de a mea lipa ca un copoi cind simte prad4 iar oameniisai s$igara o data cu el si se aplecara la visle. SuIIaea lui Huusii$ni de parca ar fi fost una dinfie pasarile carc innegurau cerulde deasupra noastra, iar $apina mea fipa ftlbumta, lovind uma-nrl musculos al lui Tanus cu pumnul ei rnic. Apele se tulburaradin nou, iar Tanus ii facu un semn cimraciului, sl urmeze

mi$carca ac€e4 in ueme ce eu loveam gongul, ca sa-mi pot finecumpinrl. Am ajuns in punctul in care vizusem involburareaultima oara gi corabia i$i incetini lunecarc4 ln timp ce b{rbatiide pe punte privira imprejur cu nerabdarc.

Numai eu mi uitarn drcpt peste cima- Apa de sub carcna nuera prea adinca si era aproape la fel de limpede ca aerul de dea-

supra noasda" Am tipal asculit, chiar cind stapina mea a sArit

indint de la balustrada cirnei, caci monstul era chiar la picioarele

noastre. Hipopotamul este pdet€nul lui Hapi, zeita Nilului. Nuputeam sal vinam decit cu ingaduinta sa sp€ciaL. Pentsu aceast4

Tanus se rugase 9i adusese jertfe in templul zeifei in diminea{a

acee4 impreuna cu sBpina mea- Bineln(eles, Hapi era protec-

toarea ei, dar ma indoiam ca acesta era singurul motiv al ardoriicu carc luase parte la ceremonie.

Fiara pe care o zirisem la picioarele noashe era un mascul

enorm $i batrin. in ochii mei pirea la fel de mare ca galera

noasm - o forma giganti, care hiladuia pe frmdul lagunei, ale

carci mi$cari erau incetinite de fo4a apei, a$a cA parea o fipturadintr-un cogmar. Sdmea nouri de namol sub copitele sale, la felcum o antilopa salbadca stirneste praful ln goana ei peste

nisipurile pustiului. Tanus rasuci corabia cu visla chmei Si

pomlam cu iutea.la dupa fiali. Dar de$i galopa agale, se depafta

rapid de noi. Forma lui intunecaa se pierdu in adincimile verziale lagunei din fala noastri-

- Tragetri la rame! Pe suflaea cumptti a lui Seth, visliti! uda

Tanus la oamenii sii, dar, cind unul dint€ ofiteri risuci in aer

16 WLBUR SMITH

biciul cu noduri, se incrunti si facu un serirn din cap. Nu-l vazu-

sem niciodati minuind biciul fara Pricina.Brusc, hipopotamul Ssni la suPrafaF haintea noasu:a si slo-

bozi putemic din plamini un nour de abrui urft miositori. Duhoa-

rea lor se napusti asupra noastra, cu toate ca se afla la mai mult

de-o aruncatura de sageatt O ctpa, spinarea lui luci ca o insula

de grdnit in lagun4 apoi inspiri suierator si disParu iar in rfltoare'

- Dupa el! dcni Tanus.

- UiteJ! strigai eu, aratind cu degetul intr-o parte. Se napus-

te$te indarat!

- Bravo, batrine! zise Tanus, rizind. O sa facem lm adeYarat

*zboinic din durmeata!Respectiva noliune suna ridicol caci eu sint scrib, inlelept

si artist. Isprayile mele sint ale minlii. Cu toate acestea, m-am

infiorat de placere, asa cum mi se inttnPla mercu cind ma huda

Tanus; in clipa ace€a ftematam Pierdut in iuregul vinitorii. La "rniazazi de noi gi celelalte corabii ale escadronului pomim haitu-

iala" Preodi lui Hapi tinusera o socoteala $ricta a flarelor aces-

tora uda$e din laguna si i;i dadusera consimFminn cacirrcizeci

dintre ele sa fie macelarite in cinstea serbadlor lui Osiris care se

apropiau. Asta hsemna ca mai ramineau aproape trei sute de

exemplare din turma zeitei in laguna templului - un numar pe

care preotii il considerau ideal pentru curadrea $i desconges-

tionarea ciilor de alge, pentru a preveni pilcurilor de paPirus sa

se intinda peste parninturile arabile, plecum $i pentru a asigura

o aprovizionare normala a templului. in afara celor zece zile cit

lineau serbar e lui Osiris, numai preolii aveau voie sa manince

came de hipopotam. Astfel, vinatoarea se involbura de-a lungul

apelor ca un dans incilcit, cu escadronul de corabii rasucindu-se

9i invirtindu-se, in vreme ce fiarele fugeau disPerate 9i se scu-

flmdau dinaintea lor, iegeau la suprafata $i se adinceau iar,

puftind si grohaind.

Totusi, aceste scufundari deveneau tot mai scurte, iar iegirile

involbumte tot mai dese, caci nu apucau sa-$i urnple pllminii cu

R.4ZBON]CTNILULUI 17

aer, ajunsi hind din urma de corAbiile care li fodau sa. intre iarsub api. in tot acest timp, gongurile de bronz rasunau in tur-nwile de la pupa fiecrrei corabii, amestecindu-se cu strigateleincitante ale vislagilor 9i cu indefimurile timonierilor. Totuldevenise un huruit salbatic $i o zapaceala; eu insumi ma feziistrigind 9i tipind o datA cu cei mai insetatri de singe afla1i inmullirne. Tanus igi concenuase toata atentia asupm primului $icelui mai mare dintre masculi. Nu didea importanta femelelorgi animalelor mai tinere care ieSeau la suprafaftr la nici oaruncitura de sageata de el, urmirind fiara convulsionata si

. apropiindu-se necrufator de ea, ori de cite ori aceasta ie$ea lasuprafaF. Chiax Si in starea de exaltare in care ma. aflam, nuputeam sa nu admir cu cita indeminare conducea corabia Si citde bine reacqiona erhipajul la semnalele lui. De aldel, gtia cumsa oblina ce'aa mai bun de la subalternii sai. Cum alfel sa se hputut ridica asa rcpede la un rang atit de inalt, faxa averc si faravrEun protector sus-pus care sa sustrina? Obtinuse totul prin

Fropriu-i merit si asta in ciuda influentei malefice a dugmanilorxcun5i care i-au pus numai piedici.

Brusc, masculul titni la suprafala la mai putin de teizeci de

pa5i de prora. IeSi lucind in baiaia soarelui, negru gciune siirgozitor, ras?indind nouri de abw din nari, ca o fapnfa de din-colo de lume ce devoreaza inimile celor ce se fac vinovali fafab zcL

Tanus avea o sageata pregatita pe care o slobozi chiar indipa cind ridica arcul. Lanata isi cina melodia sa yibranta timplita, iar sa.geata tisni ca intr-o ceaF ijn$elatoare pentru

fiviri. Nici nu+i sfirOi bine guierul prh aer, ca $i fu urmatA de

o r dou4 apoi de a treia. Coarda arcului zbimii ca o lauta, iarrlGrtile lovira una dupl alta. Masculul mugi in clipa cind i setlfcera cu tonrl in spinarea lati, apoi se scuflrnda iar.

Erau proiectile pe care le ticluisem special penEu ocaziarc- Penele fuseseri scoase de pe sagef Si intocuite cu pluti-

- din lemn de baobab, ca acelea folosite de pescari, ca sa-$i