sr,A,Nrur NICOLAEVETIMI'ROVICI

vazAroR pr TAINE $r ,

VAZATOR pn DUMNE ZEU

Traducere din limba sArbi de

IONUTqiSLADJANAGURGU

Viatm ffi#&m*amRxxfi

N&e*Am* Vm$fimm&ywv**&

ffimasK ffiqmwffi*dffi*4ffiff*

ffip$m*mprc$ ffiks&ffim$

SfAntul gi de-Dumnezeu-purtdtorul pirintele nostru,Episcopul Nicolae de fericitd pomenire, s'a ndscutinzorii zilei de z3 Decembrie r88q de praznicul SfAn-

tului Naum al Ohridei, din pdrinfi SArbi binecredin-cioqi, pe nume Dragomir qi Katarina Velimirovici, insdtucul Lelici, doar la opt kilometri sud-vest de Va-

lievo, orag aflat la poalele munlilor Povlen din Ser-

bia apuseand. Deoarece s'a ndscut foarte boln5vicios,

acest copil al lui Dumnezev a fost botezat la scurtdvreme dupd nagtere. I s'a dat numele Nikolai, dupinumele sfAntului ocrotitor al casei, SfAntul Nicolae

al Mirelor Likiei, prdznuit la 6 Decembrie. Nikolaiera cel dintAi fiu al lui Dragomir si al Katerinei, qi a

fost urmat de alli opt copii, care, din nefericire, au

murit mai tdrziu cu tofii, in timpul celui de-al Doilea

A €"8 {l

ryK $$#ffis

Rdzboi Mondial. Botezul micului Nikolai a avut loc

la Mdndstirea Celie gi a fost sivArgit de iubitul Pi-

rinte Andrei, parohul bisericii din Lelici'

Pdrinlii lui Nikolai erau fdrani credincioqi, care igi

intrerupeau intotdeauna munca pentru rugdciune,

lineau posturile qi rAnduiala liturgicd a Bisericii Or-

todoxe. Mama lui, Katarina, femeie credincioasd, a

fost cea care i-a dat lui Nikolai cele dintAi invd!6-

minte despre Dumnezeu, Iisus Hristos, viefile sfin-

lilor gi praznicele anului bisericesc. Adeseori, Niko-

lai putea hvdzutmergAnd dus de mAnd impreuni

cu mama lui la Ministirea Celie - un drum de cinci

kilometri - pentru a se ruga gi a se impirtdqi' Mai

tdrzht, pe vremea cAnd era episcop Nicolae igi adu-

cea aminte de aceste leclii despre Dumnezeu 9i de

plimbirile cu mama lui ca fiind cele mai matcante

experienle din viafd. A scris despre ele intrb poezie

autobiografici scrisi in SArbd, numiti ,,Rugiciunile

unui intemn {at" (r75z).

Educalia lui Nikolai a inceput in Mdndstirea Ce-

lie, inchinati Sfinlilor Arhangheli Mihail qi Gavri-

il- locul in care tatdl Iui, Dragomir, ndddjduia sd

invefe pentru a aiunge un conducdtor 9i un protec-

tor al satului siu, Lelici. Pdrintele Andrei l-ainv5lat

pe micul Nikola - aga i se spunea in Lelici - cititul,scrisul gi aritmetica. Pe lAngd aceste lecfii, Pirinte-le Andrei, duhovnicul micului Nikola, l-a invdlatScripturile, inv5ldturile Sfin{ilor Pdrinli ai Bisericiigi datinile nafionale si religioase din mogtenirea sAr-

b6. Aceastd inv5fdturd l-a insuflat pe micul Nikolade la bun inceput. De mic copil, el a dat dovadd de

o minte extraordinar de profundd qi de dorinfa de a

invdfa. Adeseori, in timpul vacantelor de vard, Ni-kolai se urca in clopotnifa bisericii mari a Mindsti-rii Celie unde stdtea ascuns toata ziua, rugAndu-se

Ei citind. Astfel, datoritd inrAuririi mamei sale si a

invdflturilor iubitului pdrinte Andrei, Nikolai pireamenit pentru ceva mai mult decAt sd fie conducito-rul sdtucului Lelici.

Dupi absolvirea clasei a gasea la gimnaziul din Va-

lievo, Nikolai a vrut sI intre la Academia MilitarS,dar nu a putut trece de examenul medical, deoa-

rece era/ potrivit comisiei medicale, ,,prea mic, cu

umeri insuficient de lafi qi fird o constitufie puterni-cd pentru astfel de activit6fi." Aceasta a fost negre-

git, dumnezeiasca voie a Pdrintelui Ceresc, care nu adorit ca Nikolai sd o ia pe un alt drum, ci sd fie ostag

al impdrd{iei Cereqti, nu a celei pimAntegti.

indatd dupd aceea, Nikolai a dat admiterea la Semi-

narul SfAntul Savva din Belgrad Ei a fost primit sd

iqi inceapd studiile de seminarist. Pe lAng5 materi-

ile obignuite pe care le studia, Nikolai incepu sd ci-

teascd lucrdrile celor mai de seamd scriitori ai cul-

turii Europene din apus 9i din rdsdrit: Shakespeare,

Voltaire, NieEsche, Matx, Pugkin, Tolstoi, Dostoie-

vski Ei alfii. Autorul lui preferat era, fdrd indoiald,

muntenegreanul Petar Niegog ale cdrui scrieri a in-

ceput sd le citeasci din primele zlle de gcoalX in Va-

lievo. Examenul de absolvire a studiilor din seminar

a constat intrb expunere despre poezia 9i gAndirea

lui Niegog. Aceastd expunere, linut5 in rgoz la M5-

nistirea Rakovila, aflatd doar la cAqiva kilometri de-

pirtare la sud de Belgrad, i-a uimit nu doar pe cole-

gii, ci qi pe dascblii lui. Viafa lui Nikolai a fost destul

de grea in perioada anilor de seminar la Belgrad'

Pentru ci nu obiEnuia sd mdnAnce Prea mult qi din

pricina groaznicelor condilii de via!6 de la seminar,

Nikolai s'a imbolndvit de scrofuloz5, o boali care

afecteazl, ganglionii limfatici. Dupi incheierea se-

minarului, Nikolai a predat pentru scurtd vreme insatele Dracici Ei Leskova! precum Ei in Valievo' tn

Valievo s'a imprietenit cu Pdrintele Savva Popovici,

pe care il ajuta in activitdlile parohiale gi de la care

a invdlat cum si se implice in viala de zi cu zi a

credinciogilor. ln timpul vacanlelor de vard, la sfa-

tul doctorilor, stdtea la mare. in aceste perioade de

odihnd a scris ,!ia!a lui Bokel, muntenegreanul gi

dalmatul." De asemenea, in acest timp Nikolai a in-temeiat url ziar,,,Vestitorul Cregtin " in care au apd-

rut primele sale scrieri gi articole.

inr9o5, datoritd inteligenlei qi a cunostinlelor sale,

precum gi a activitdlilor sale evanghelice, Nikolaia fost ales, impreund cu alli studenfi, sd fie trimispentru a-Ei continua studiile in Rusia sau in EuropaApuseanS. Nikolai a ales sd studieze in Europa, laFacultatea de Theologie a Vechilor Catolici din Ber-na, Elvetia. Pe lAngd studiile fdcute la Berna, Nikolaia studiat in Germania, Anglia si, mai tdrziu, in Ru-sia. A primit cea mai bund educalie pe care i-o puteaoferi Europa Apuseand. A devenit cunoscdtor chiargi al cdrlilor spirituale gi filosofice ale vechii Indii.Aceastd educalie a f5cut din Nikolai un renascentisfale cdrui erudilie si profunzime a gAndirii erau so-

cotite de toatd lumea drept un izvor de cunoastereqi o comoard de infelepciune gi duhovnicie.

in r9o$ Nikolai gi-a dat doctoratul in theologie laBerna, cu o dizertatie numitd ,,Credinta in invie-rea lui Hristos ca fundament al dogmelor bisericii

apostolice." Aceastd lucrare originald a fost scrisi 1n

limba germand, publicati in Elvefia gi tradusd mai

tdrziuin SArb5. in anul urmdtor, 1909, acest adevi-

rat geniu, la vArsta de z9 de ani, gi-a pregdtit docto-

ratul in filosofie la Oxford, in Angli4 apoi, in vara

aceluiagi an, la Geneva. Nikolai qi-a scris a doua lu-

crare de doctorat intitulatd ,,Filosofia lui Berkeley"

in limba francez6..

in toamna anului r9o9, Nicolae s'a intors acasd dinEuropa gi s'a imbolnlvit foarte grav de dizenterie.

Aceastd boald i-a schimbat viafa. Asemenea marelui

theolog din primele veacuri cregtine, SfAntul Grigo-

rie al Nazianzului (*39o, prdznuit pe z5 qi 3o lanua-

rie), a c6rui viald a fost schimbatd datoritd unui ne-

caz, *Viala SfAntu1ui Grigorie al Nazianzului s'a schimbat cu

desivArgire dupi ce corabia in care cildtorea de la Athena citre

Cappadokia (Asia Mici) a naufragiat in Marea Egee. El a ficut

atunci o figiduinf5, iar voia Domnului a fost ca eI s5 fie salvat

pentru a-qi pune toati indemAnarea in sluiba Domnului Iisus

Hristos qi a Bisericii Sale. (n.a.) Nicolae s'a hotdrAt si iqi puni

toate darurile gi indemAnarea in slujba lui Dumnezeu 9i a Bi-

sericii Ortodoxe.

StAnd in spital aproaPe doud luni, Nicolae s'a ru-gat din inim5, spunAnd: ,,Dacd Domnul are nevoie

de mine, atunci md va scdpa de boald." El a fdgidu-it atunci cd dacd se insdndtogegte, se va cilugdri gi

le va sluji credinciosilor. $i, astfel, doctorul in the-ologie gi filosofie Nikolai a devenit smeritul monahNicolae. Dupd tunderea in monahism, Pdrintele M-colae a fost hirotonit preot in aceeasi zi,la zo Decem-brie t9og, in Mdndstirea Rakovita. Ieromonahul Ni-colae iqi inchina astfel intreaga viafd, intreaga qtiin!5qi toatd indemAnarea in slujba Domnului gi a popo-rului ortodox SArb. La scurti vreme, Pdrintele Nico-lae a fost fdcut arhimandrit.

Dupd tunderea in monahism, Pdrintele Nicolae a

fost numit profesor la Seminarul SfAntul Savva dinBelgrad. S'a descoperit cd nu igi terminase ultimiidoi ani de gimnaziu, clasa a saptea si a opta, si atrebuit sd dea un examen pentru a intruni toate ce:rinlele Ei a putea ajunge profesor. Comisia inainteacdreia a vorbit Pdrintele Nicolae a rimas uimiti demarea lui inteligenfd. Dupd cum povestea unul din-tre membrii comisiei, ascultAnd cuvintele sale des-pre Hristos, tofi au rdmas inmdrmuri{i, nimeni nu amai putut sd-i mai pund vreo intrebare sau sd maizicd ceva.lnainte de a fi ficut profesor, Pdrintele Ni-colae a fost trimis in Rusia cu binecuvAntarea Mitro-politului Dimitrie al Serbiei. Pdrintele a petrecut mai

bine de un an in Rusia, unde a invdlat multe despre

credinfa arzdtoare a Ruqilor gi despre bogdfia de cre-

dinld ortodoxd a fdranilor. in aceasti perioadd, P5-

rintele a scris prima lui mare lucrare, ,,Credinfa luiNiegoE." Unul dintre criticii contemporani a spus

despre aceastd lucrare cd, din punct de vedere reli-

gios-filosofic sau intr'un spirit religios critig tAnirulprofesor de seminar Nicolae nu este cu nimic mai

prejos de Episcopul Cetiniei, Niegoq.

lntorcAndu-se la Belgrad ca profesor de seminar,

Pirintele Nicolae a publicaf in r:grz, o antologie de

predici sub numele de ,,Predici la poalele munte-

lui." ExplicAnd titlul, smeritul Nicolae scria cd Hris-tos a vorbit de pe munte, dar el nu indrizneqte sd

vorbeascd decAt de la poalele muntelui. in rgr4,Pd-

rintele Nicolae a scris cartea ,,Mai presus de picatqi moarte," o scriere de o uriagi adAncime, dar care

atinge, totugi; sufletele oamenilor obiqnuifi. Pirin-tele Nicolae ii insufla pe majoritatea studenlilor sdi.

Sub inrAurirea gi indrumarea lui duhovniceascd,

mulli s'au cilugirit, s'au preolit sau au ajuns theo-

logi. Unul dintre ei, Iustin Popovici, un fiu duhovni-

cesc al Pdrintelui Nicolae, a ajuns unul dintre cei mai

mari theologi ai Bisericii Ortodoxe (ptdznuitla z5

Martie). Cu toate acestea, in afara preddrii filosofiei,

Iogicii, istoriei gi limbilor strdine in Belgrad, Arhi-mandritul doctor in theologie Nicolae Velimirovicia devenit repede o mare personalitate literari SArbIqi un pdstor duhovnicesc iubi| in scurtl vreme vadeveni si o personalitate internafionalS.

O dati cu inceperea Primului Rdzboi Mondial, in-treaga Peninsuld Balcanicd a fost tulburat5. PoporulSArb era in primejdie Ei avea nevoie de un conduc6-tor care sd-l ajute si supraviefuiasci crizei interna-

fionale. De aceea, Pirintele Nicolae a fost trimis in-trb misiune diplomatici oficial5 in Anglia, cdutAndsi dobAndeascd sprijinul guvernului Englez pentrupoporul SArb aflat in suferintX. Pdrintele obtinusedeja doctoratul de la Oxford, aqa cd autoritilile en-gleze i-au fdcut o primire plind de cinste, potrivitvredniciei sale. Iscusinla lui politici s'a vddit in pre-dicile linute in Anglia, care aritau nu numai o grijiadAnci pentru SArbii ndpdstuifi, dar flceau pomeni-re gi de pacea mondiali gi de felulin care s'ar fi pututrealiza acest ideal politic. Pe lAngd ajutorul oblinutpentru SArbi, Pirintelui Nicolae i s'a acordat gi titlulde Doctor Honoris Causa la Universitatea din Cam-bridge. Scurtele lui tratate,,Poruncile Domnului" si

,,TAlcuire la Tatdl Nostru" au deslugit multe concep-

lii greqite despre credinfa ortodoxd.