Radu Tudoran

Toate pdnzele sus!

Cu ilustraEii de Mircea Pop

A[[fUR

CUPRINS

PARTE,A TI{Tfu

LdPaartaLe,w*t*{*i '

CAPlToluLl.FiecareE*ailsiaretainaei..-.. """"' 7

CAPITOluLll.$ioarneniiaxtainefe I*....... """" 37

C,&HTOLULfiI.lntnmpldri k sfirSit*t l*imdrtie. ' '' '' ' 74

CAI{TOLULIY.PI*taS*lrt&zdrrtuan. " " 96

C,{PITOLULY.Ecbtpajut...... ."""' ll2

CAPITOLUL VII. Cberestea pentru Pireu " " " 147

PARTEA A DOUAUltima sirend.

CAPITOLULVIII. Oprirelafarigrad " 163

CAPITOLULX.Glasurilemdrii. '""'' 219

CAPITOLULXI.Uncdlugdrciudat...... "'"'232

CAPITOLULXIII. Rechinii .."'270CAPITOLULXIY.IWI de primejdii . . . 295

CAPlTOluLXY.Dincarteaprieteniei.... ""' 321

CAPITOLULXVI. C,intecwlsirenei..... """'342CAPITOLUL XVII. CAnd se impotmole;te aneora . . . . " 366

PARIEAATREIACrucea Sudului

CAPITOLULXYIII.Inuizibilul Martin Snicland . . . . . 3SzCAPITOLULXIX. Subcoastaaficand.... ..... 398CAPITOLULXX. Uraganul. ....41sCAPITOLULXXL Pldnsulplutasului... .......43.1CAPITOLULXXII. PrimduarainBrazilia ..... 4SO

CAPITOLULXXII.inconcuren{dcupresedinub[Iraguayului ....... 460CAPITOLULXXIV. inchisorileArgentinei .....475CAPITOLUL XXV. Capal cehr (Insprezece Mii.de Fecioare. . . . . 495

PARTEA A. PAIRAAlcalafii

CAPITOLULXXYI.BarulCrisffirColurnb..:..... .............:... :501CAPITOLULXXUI. Uiliaul :...!.: . ..:. .. ... SIT

CAPITOLULXXH. Satulahalufilor..... ..... 551

CAPITOTULXXX. Pdrntntulnccunoscut ......572CAPITOLULXXXl.Rnfaiala .. ...... 587

CAPITOLULXXXIII. Zgripyuroaica de la Mi.l@ Wo! ..:........... r........ 608CAPITOLULXXXIY. Unde se sftrSe;te Si and.e incepe duentara .. :. ...,...... 6t7

1

CAPITOLULI

Fiecare epau,i i;i are taina ei

Pe la jumitate a lui martie I 8 8 1, corabi a greceascl Penelopa, inclrcati vArtos cu

cereale, grXu de Blrigan, dulce, cu bobul greu, cobora giflind pe bragul de mijloc al

Dunirii, cfure Sulina, ca si iasi in mare 9i sI ia drumul Patridei, la Pireu.

Clpitanul ei era kir Iani Ghinis - negustor iscusit gi marinar bitrAn, botezat de

roate furtunile arhipelagului grecesc. Numai ci in aceasti cllitorie kir Iani isi cam

gregise socotelile ;i cu navigagia, gi cu negustoria. lntrati pe Dunire la inceputul luidecembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsi de gheguri timpurii la Briila gi abia

izbutise sI se srrecoare prinrre sloiuri, ca si ajungl la loc potrivit de iernare, pe canalul

Micin. $i iaca a;a, daci gii seama ci o corabie care sti geaplni la mal nu bagi nimic

in punga stipAnului, ci dimpotrivi, stoarce din ea in fiecare zi, ai sd ingelegi de ce

in aceastl iarnl trei cute adinci se iviseri pe fruntea cipitanului, singurul loc unde

igi mai putea gisi loc vreo curi, pe o fagl brizdati in toate chipurile de zbircituri.

Fiindcl, vezi, gheaga e ticiloasl; o auzi noaptea trosnind, stringand pantecele cora-

biei in chingi - gi gifAi gi gifii, ca gi cum ai sta pe brAnci, cu un sac de o suti de ocale

in spinare - gi visezi la arhipelag, la portocali gi la limAi, 9i zadarnic bagi cu pumnul in

tambuchiul* cabinei de la prova de unde se ridicl miros de berbec fript 9i unde oamenii

din echipaj, pezevenghii, fac chiolhan cu banii tli. $i zadarnic strigi:

- Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, aveEi grijl de gheagi, bre! ce, agi cipiat

ori nu m-auzigi?

Gheaga trebuie sparti in fiecare zi, de iur imprejur, ca sI nu te sugrume, dar peze'

venghii stau la cilduri, minAnci berbec fript, cant[ 9i benchetuiesc.

- Bre Ismail, bre Marulis, avegigtiil',bre, ci mi nenorocigi!

o{, gi dupi multe asemenea nopgi de chin, intr-o zi, din plumburiu, cerul se face

albisrrui, ghegurile se umfl ;i trosnesc gi p-ormi incep si curgi sloiuri - 9i acum,

kir Iani, si te gii! Sloiurile vin mugind ;i se incaleci, ;i trosnesc, 9i clpitanul aleargl

* Explicaqia cuvinrelor necunoscute, privitoare la vapoare gi coribii, se gisqte la sfi,tgitul volu-

mului, in micul manual mariniresc.

1

Pe Punte,_cu capul gol, scrldat in sudori, aburind ca un ceaun pus la fiert, gi strigideznidljduit:

- Mai bine si-mi rupr mie un picior! Hei, mii briegi, mri, dragii mei! N-auzi,Nicola, nlauzi, Marulis, nici tu, Gherasim, hogiror! Lachi, Isrnail, prieteni scumpi,punegi mAna, puneti mA.na, pezevenghi ce sunteti!

Sloiurile scrignesc, corabia ffosnegre gi plange gi kir Iani se di cu fruntea de parapet,pierdut...

Ah, gi unde-s portocalii, ti limaii, 9i arhipelagul cu insule verzi!Pe urmi ghegurile se duc, se duc, dar corabia are bordajul crapat ;i ia api si peze-

venghii trag la pompi numai c-o mani, iar cu cealaltn ,. ,."rpirra rn tur, privind ia cemrcurat gi ranjind bucurosi, cu dingii lor mari, ca de cal, care toati iarna au mestecat depomanl berbec fripl Douizeci de berbeci kir Iani i-a plitit 9i i-a scris in camet, douizecide berbeci ;i gaptesprezece vedre de vin, ptiu!, si patru sure cincizeci de paini - si te ieicu miinile de pir!

Ei, gi acu sr vedem cum mergem la pireu. corabia *ebuie trasi pe mal, aici se cermulte parale, cl vin cincizeci de hogomani, cu odgoane, cu argati, .o *".,.1. si cu unvitaf afi.risit, o namili de om din Briiliga, cu cioriagla,obrrJ"re si cu cuEit la briu.

- fleizeci de icosari! zice vitaful. Atit si r. d"i, niciunul maipugin.Kir Iani igi baga degerele in git gi incepe sI horclie ca on spXrrzr.rt.

-.!uo, pezevenghi ge sintegi! izbutegte sI giflie, in sfArgit, aritandu-gi furia in acelgrai valah cu iz de arhipelag, cunoscut prin poiturile dunrrene pani gi azi.Treizegi deicosari ca si tradzegi corabia pe malu? Mai bine ii dau focu cu mana mea!

oamenii il privesc neclintigi si rii, ci roati iarna n-au mxncar - si-o si mai treacrmultl vreme pXni si prindi la ananghie alt clpitan de vas.

- DacI vrei si-i dai foc, a-ncod o para sl-gi aduc un chil dI gaz ! zice vitafirl rAnjind.-, Bre, oameni buni, avegi inimi, bre ! se roagl kir Iani hluiat.- Lasi inima in pace, ci pe noi ne taie la ramazan! se amesceci in vorbi un om,

migcindu-9i muchia palmei pe pintece, cu gestul care lui kir Iani ii e arAt de cunoscur,din freciturile sale cu hamalii gi cu celelalte neamuri de pezevenghi din atitea porturicolindate de el. -- -- r---'

- corabie- mare, jupane ! adaugi un dt om. Asta incarci opt vagoane. Dintr-untransport te imbogigegti!

Kir Iani il priveste uluit. PAnI mai ieri, alaltlieri, haimanalele astea nici nu gdau ce-iacela drum de fier, gi-acum socotesc inclrcltura in vagoane, ca la Stambul sau la pireu.

- Da'de unde, oameni buni! zice, dupr ce s-a dezmeticit. care corabie?! unbarcazunenorogitu! Tlei vagoane mari si lare dacr potu sr incarcu - si-asa incr e preamulru; ni,ri nu stiu daci nu mI scufundupe drumu.

Dar ce atita vorbi? Tieizeci de icosari au cerut, treizecile dai. Miine au si cearlpatruzeci - ;i n-o si-gi rimani, intr-adevir, decit si iei o sdclr de gaz, s-o vergi jumltate

8

pe punte, jumitate in hambar, si dai foc ;i p-orml si pleci Ia Stambul cu weun caic tur-cesc, fiindci o si-gi fie rugine sI te arlgi atit de pripidit in faEa unui clpitan simpatriot.

in sflr;it, cu gAfhieli, cu scirgiieli, corabia e trasi pe mal, in gemetele cipitanuluideznidljduit... Ah, frlgicule, biata corabie, cinci scinduri &n bordaj sunt flcute praf !

Acum vin marangozii cu scule de dulgher, algi pezevenghi, care vor gi ei icosari. Pe urmiapuci-te de clllfituit, de cltrinit, tocmefte-te iarigi cu hogomanii de la inceput, si-gi

dea corabia la api, altfel putrezegti pe mal - 9i nu-i timp de pierdut, ci mugurul salciei

a inceput si se umfe, cum se umfli apele Dunlrii, cenugii - ;i daci nu te gribegti siincarci, acu'-acu' incep si vinl cipitanii din jos ;i intr-o slptimAnl pregul grAului se

urci de zece ori...intr-adevir, de data asta kir Iani o gregise gi cu navigagia, gi cu negustoria. Dar

acum, de bine, de r5u, corabia aluneca la vale, sPre mare, spre arhipelagul cu portocaliigi cu h.miii inforigi, llsAnd necazurile in urmi, in susul fuviului involburat, Peste care

apisau ultimii nori de martie, dqmlnogi gi posomorigi.

Penelopa era o corabie nu pr€a mare, mai curind un barcaz - cum spunea insus,i

cipitanul cAnd voia si se arate umil -, un barcaz cu doui catarge 9i cu pXnze Pugine,care putea si incarce nici opt vagoane, dar nici trei, ci, ca la o buni tocmeali, taman

vreo cinci, aga cum inclrcase acum. Sub aceasti povari, vasul intra in api destul de

mulq nellsind deasupra declt vreo patru palme de bordaj, atat cat si poati infruntaoarecare yaluri cuminEi. CAt despre furrunl, mai bine si n-o intAlnesti! Dar, mlcar inaceastlprivingi, iscusinga clpitanului nu diduse niciodatigreg in cei aproape douizeci

de ani de cAnd naviga pe aici. El ;tia si a;tepte vAntul potrivit;i si se adiposteasci inporturi cu mult inainte de a fi prea tArziu, chiar dacl in chipul acesta igi lungea drumul

cu zile intregi sau cu siptimini...Soarele, care bitea din fagi apropiindu-se de nlmiezi, ftcea si luceasci pe scdndura

innegriti a bordajului numele corabiei, scris de o parte gi de alta a etravei, cu litereverzi, improspltate de curAnd cu mare dichis. Sufla un vint plin, de la apus, gi vasul, cu

vela mare intr-un bord, cu vela micl in celllalt, se m\ca binigor, fbgiduind si aiungi

la Sulina cltre ora trei.

Clpitanul stitea el insugi la cArml, fiindci pe acest bra! ingust gi cu vAnt din pupa,

prielnic dar primejdios, nu se incumeta sl-gi lase soarta in mina niminui.Venind prilejul acum, trebuie spus despre kir Iani Ghinis ci era un om pirpiriu, cu

un cap scoft.lcit, cu ftlci libirgate, pline de gepi cenugii - un om Pe care n-ai fi dat douiparale dacl n-ar fi avut ochii aceia, nigte ochi mici 9i apropiaqi, dar atit de vii, incXt

spuneau singuri cit preguiegte stipinul lor. Ca imbrlciminte, clpitanul nosffu nu se

deosebea cu nimic de ceilalgi clpitani debarcaz din arhipelag; adici purta cizme cu

carimbii scurgi virigi sub pantalonii de pinzi cenugie, largi jos de un cot, daci nu mai

mult, iar la briu strlngi peste tricoul virgat cu o curea latl, bltuti cu ginte de argint. Pe

rimp rS.coros , caazi,aceastl imbrlclminte se intregea cu o haini de postav negru, care

9

abia ajungea la gold, ca sr gini de cald ftrr sr te faci greoi; in sfarsit, pe tigva chealr,lucie ca bostanul turcesc, clpitanul purta o boneti de lini albastri, cu ciucure pufos,futurat de vAnt - gi in afari de cele aritate mai sus n-avea nimic, nici nasturi auri,ti, niciancore brodate cu fir, adicl niciun fel de zorzoarte, si asra arita pe adeviranrl marinar,vrednic 9i cinstit fagl de meseria lui.

Dar, spre deosebire de togi crpitanii din lume, kir Iani nu fuma lulea, ci trabuc,calorzii gi ca marii negusrori, ceea ce umplea de mirare pe cei gurr-casci din porturi,care nu mai vizuseri in viaga lor marinar cu asemenea tabiet. Auzi comedie, clpitan sIfumeze trabuc ! . . . El insl nu ginea seama de mirarea lor, decit poate ci ii privea glfnos -9i continua si puftie cu sarg, implinindu-gi doui patimi deodati, gi patima fumatului,9i a mestecaarlui, clci dacl jumitate de trabuc o prefhcea in scrum, pe cealaltl o mol{biaintre gingii, degustAndu-i sucul amirui.

in clipa de inceput a acesteipovestiri, vAnnrl luadomol fumul trabucului gi-l impin-gea in rotocoale lenege spre prova, unde il ?mpletea cu alt soi de fum, unsuros si aromat,care iegea stiruitor pe tambuchiul de la cabina echipajului. Oamenii &n echipaj, viri,ricu togii sub punte, igi pregiteau prAnzul, frigind pe crrbuni berbecul cumpirat asearide la Ti:lcea, un adevirat berbec dobrogean, fraged gi gras, cum nu grsegri nici chiar laSambul. Era al douizeci 9i unulea in acest drum - ceea ce igi didea temeiuri si crezi cI,atunci cAnd aroma fripturii ii gAdila nlrile, lui kir Iani, care-i plitise pe togi, ii trebuiamare stS.pinire de sine si nu scape cavilele timonei din mAini, lisand barcazul s-o iarazna gi sI se pun5. pe uscat.

Adevlrul este insi ci in clipa asta gandul cipitanului nu era Ia berbec, ci la cu totulaltceva. La prova, aplecat inainte, cu coatele rezematede parapet, cercetand neclintitapele in faga sa, se afa un om srrrin, un cilitor intamplitor, din cale-afari de ciudat -gi kir Iani nu-gi putea lua ochii din ceafa lui. Alituri, pe scxndura goalr a pun,tii, sriteatollnit - poate dormind, poate visand, poate adulmecand aroma fripturii de berbec -un alt ins, un fel de derbedeu, lmbricat zdrengiros, cu o traisti sub cap gi cu o fintLstrinsl intre genunchi.

intrucat aceste dour personaje nu {bceau parre din echipaj, se cuyine si limurimprezenta lor aici.

in ziaacind, coborAnd de la Brijla cu cele cinci vagoane de griut, Penelopaacostala vechiul chei de zid din Gala,ti, unde crpitanul avea de gind si intirzie o dupl-amiazigi o noapte, penrru anumire socoteli cu nigte simpariogi stabiliEi in orag, trenul deBucuresti aducea aici, pe linia de la Barbogi, deschisr de curind, si depunea pe peronulglrii inci in lucru, un cilltor deosebit de ceilalgi. Acesta era un blrbat de vreo treizecisi patru de ani, de staturi potrivitl, daci nu chiar inaltl, cu ochi negri, scAnteietori ginelinigtigi, cu prrul casraniu, cu trisrturile fegei desenate aprsat; dar, in infigigarea lui,

IO

n'umai obrazul ars de soare gi de vant il ftcea si parl de virsta arltatl mai sus, altminteriparand mult mai dnerel.

Spre deosebire de ceilalgi cilitori din vagonul de clasa intXi, imbricagi in redin-gore negre, cu vesre inforate, gulere scrobite 9i pllirii tari, cam greoi in aceste haine

adoptate de curind, tAnirul nostru se migca sprinten in costumul slu neobignuit, uncosrum cafeniu, alcltuir dintr-o hainl in carouri 9i pantaloni de golf, risfrAngi peste

genunchi, cu ciorapi scogieni gi ghete foarte bombate la virf. in ,re*e ce vecinii sii\i imbricau cu multl cumplnire pardesiile negre, el lul din cui o pelerini gi-o aruncisub brag, impreuni cu gapca de cihtorie pAnl atunci aflati in plasi, apoi, apucAnd cu

cealalti mani un mic geamanran rosu, cu burduf, deschise uga compartimentului care

rispundea direct afari gi siri pe peron inci inainte ca trenul sl se fi oprit.

- Vreo lifti de la Comisia Europeanl! pufni ln urma lui unul din domnii rimagiin compartiment.

intr-adevir, tinirul cllltor plrea sI fie un striin, necunoscitor al limbii vecinilorsii, fiindci tot timpul drumului nu scosese un cuvint, ci privise stiruitor Pe geam

peisajul care i se desftgura in faga ochilor. Dar odati coborAt pe peron, se indreptl spre

vagonul de bagaje 9i, vizAnd ce hamalii tocmai coborau un cufar de cilltorie, ferecat cu

chingi de metal gi cu zdravene incuietori de alami, li se adresi in cea mai neagteptatl

limbi romineasci, spre uimirea unuia.din fogtii tovarigi de drum, care nu-gi putuse

infrange curiozitatea 9i se luase pe urmele lui:

- Umblagi cu griji sI nu vitimagi ceva!

Tovarigul de drum gi-ar 6 putut sadsface curiozitatea mai din vreme, dacl i-arfi dat prin minte si cercereze cartea devizitl, in rama ei de piele, atarnatl destul de

vizibil de incuietoarea micului geamantan pe care ciudatul cilitor, in clipa cAnd se

urcase in tren, la Bucuregti, il aruncase in plasa de deasupra capului, fhri nicio grijlsa-si ascundi numele. Pe aceasti carte de viziti scria, ca gi pe uriagul cufbr coborAt dinvagonul de bagaje:

Anton LupanInginieur

- Unde ducem cufhrul, boierule? intrebi unul dintre hamali.

- Clutagi o birjI, vin 9i eu numaideclt! porunci cilitorul ciudat.

Apoi se apropie de locomotivi, arunci asupra ei un ochi cercetltor 9i, ridicXnd

capul, ii zAmbi mecanicului intr-un chip care arlta ci nu-s la primul lor schimb de

priviri.

- Ei, mulgumit de cilitorie, domnule ? i[ intrebl mecanicul, de sus.

- De la Barbogi incoace ai lisat-o mai domol, rispunse Anton Lupan, clruia si-ispunem pe numele lui, odad ce i l-am afat.

II