rul dintre cei mai importanti scriitori 5F din toateiscut pe 12 septembrie 1921 in Lvov (atunci in

Ucraina). in 1940 a intrat la Facultatea de

rvreLirll{rd Lje io universitatea din orasul natal datorita intervenfiei

tataiui ;i unor documente false cai'.: ' ntisamalizau origineaevreiasci. Tn 1945 provincia ( -' , . {ost anexatd Uniunii

Sovietice, familia sa fiind relo' ' : ,,if.rvia, unde Lem a reluat

studiile de medicina, fir-,' .:.; l'ri5, nedorind si devina

medic militar. A incp,.,r .. ,: cercetator stiintific si sa

publice povestiri, , , .' r, majoritatea obediente fata de

cerintele ideologice .iie re.jr::rului comunist. A debutat in volum

in 1951 cu romani..ri *\;tronautii. De;i ecourile au fost modeste,

Lem a hotar6t si se ,iedice in intregime literaturii. Volumul de

povestiri Ciberiada a in-srmnat consacrarea. iar in 1961 a ap;rutromanul So/ant care i , adus o popularitatr' neatteptate. Cartea

avea s5 fie tradusa in zeci de limbi, sa se bucure de o carierd

internationald de succes ;i s6 fie ecranizatd de trei ori. Cea mai

cunoscutd ecranizare este semnat; de regizorul rus AndreiTarkovski si a c6;tigat Premiul Special al luriulur de la Festivalul

lnternational de Film de la Cannes in anul I972. Peste zece ani

scrirtorul s-a mutat in Berlinul de Vest, dupi aceea s-a stabilit laViena gi apoi a revenit in Polonia. Printre celelalte volume ale

sale se numird Edificiul nebuniei absolute, Norul lui Magellan,, . ,., j : : ,ln ste/e Sau f: ,

r rri

LEMcatarul

Traducere din limba polonezlMnrar MIru

srA#lsLAW

NEMIRA

Z?? STATJISTAW LEM

Nu m-a lisat sl-mi termin vorba. Barth, care-l cu-

nogtea, privea ia noi clipind, de parcl ar fi vrut si-gi

inlbuqe rlsul.

- ScuzI-mI, te rog, dar aici nu e vorba de dumneata.

- Bine, dar dacl nu eu, atunci cine? Vreun detectiv?

- Nu gtiu cine, gi nu mI intereseazl absolut deloc.

Cineva. Am auzit ci ai intenlia sI scrii o carte despre

toatd, af.acerea asta, aga e?

- De la Barth a1i aflat? Da, am chiar un editor... C u p r in 'rdar de ce ati spus aqa ceva?

- Pentru cI line de firea lucrurilor. Un gloni tre-

buia si nimereascl pe cAmpul acela de tragere gi un Napoli - Roma :individ oarec^retrebuia sI nimereasci in miezul aces-

teiprobleme. $idacl-iaqa,atunci,indiferentdeautor Roma-Paris.. . "... 35

gi de editor, aparilia acestei cl4i este gi ea o certitu-dinematematicl. paris (Orly_Garges_Orly). .... ". 61

Noiembrie 197i

Coper.ia: Cristian FLORESCU

Descrierea CIP a Bibiioter:li i'..iatronale a Rom6nieiLEM, STANISLAW

Catarul / Stanislaw Lem; trad.: Mihai Mitu. -Ed. a 2-a. - Bucuresti: Nemira Publishing House,2Cl4

!sBN 978-606"579-843-4

l. Mitu, Mihai (iraci.)

821 .i62.1-31=135.1

Stanislaw LemKATAR

@ Barbara Lem and Tomasz Lem 2014

O l'.lemira, 1998,2014

Redactor: Oana IONAICUTehnoredactor: lrina POPESCU

Tiparul executat de FED PRINT S.A.

Orice reproducere, totalS sau pa4iale, a acestei lucriri,fira acordul scris al editoruiui, este strict interzis;si se pedepseste conform Legii dreptului de autor.

iSBN 978-606-57 9 -643 -4

NAPOLI - BOMA

Ultima zi mi s-a scurs ca niciodatl Nu de emofie.\u-mi era frici. De altfel, n-aveam de ce. in muljimearare vorbea atAtea limbi, mi simjeam mereu singur.

\rmeni nu mI bega tn seame. Gazdeie nu mi se in-ihesuiau in faqn qi, de fapt, chiar nu le cunoEteam. $i:entru cI nu credeam in blestemul pe care il atrag:.supri-mi, dormind in pijamalele lui Adams, birbie-::rJu-ml cu magina lui qi mergind pe urmele lui de-a

.:rgul golfului, trebuia si fi simgit o u$urare la gAndul

::. a doua zi,voi arunca masca. Nici pe drum nu mi-:.ptasem la vreo c^pcanl,. Doar nici lui nu i se in-:.::'lplase nimic pe autostradi. Iar singura noapte lai. -:ra aveam sI mi-o petrec sub o pazl speciale.

1.:, ,p.rrr"r* cI asta era numai dorinqa de a incheia

.,-:: -inea, clci s-a dovedit a fi un fiasco. tmi spunea-::uitime de lucruri chibzuite, totu$i mereu me abi-

...:: Je 1a ordinea zilei.) *le baie, aveam sI mI intorc la ,,Vesuviu" pe la

- i.rr de pe la doul gi douizeci mI ;i aflam in

E sraritstnw uer"t

apropierea hotelului, de parcd, m-ar fi impins ceva

intr-acolo. tn camerr nu se putea intAmpla nimic, de-

sigur, aga cI am mar zdbovit pe strezi. $tiam toate

imprejurimile pe dinafarl. La coll era o fuizerie, mai

departe, o tutungerie, o agen ie de voiai qi apoi Parca-rea hotelului, in golul format tntre case. De la hotel

in sus, treceam pe lAngI un atelier de curelerie, unde

Adams igi reparase mAnerul rupt al valizei, apoi pe

lAngI un mic cinematograf non-stop. In prima searl

era citpe-aci sd intru 9i eu la film, pentru cI ghiulelele

r:,andafirii de pe afig le-am luat drept planete. AbiacAnd am ajuns la cas[, mi-am dat seama de gregeali.

Era un fund de muiere, imens. Acum, tn plinn arqilI,

m-am indreptat spre colpl strlzii gi m-am intors, tre-

cind pe lAngdvinzdtorul de migdale prdjite. Castanele

de anul trecut se terminaserr. AdmirAnd pipele de totfelul, am intrat in tutungerie gi am cumpirat un pa-

chet de ,Cool*, deqi nu obignuiesc si fumez mento-

hte. tn plin zgomotse puteau distinge din difuzoarele

cinematografului icnete gi scrAgnete ca dintr-un aba-

tor.Yinzdtorul de migdale gi-a dus clruciorul la um-

br5, sub acoperigul parctuiide la,Vesuviu". CAndva

fusese, po*t., un hotel de prima mAnI, dar vecindtatea

stltea merturie a deciderii 1ui lente. Holul era aProape

pustiu. tr, [ft "t,

*ai frig decAt in camerl. M-am uitatla el cu un ochi critic. Si-mi fac bagajul in fierbinleala

asta insemna si ajung lac de niduqeale gi atunci senzo-

rii n-ar fi rezistat. M-am mutat cu impachetatul inbaie, care, intr-un hotel vechi ca acesta, era aproape la

fel de mare ca Ei camera.Baia era gi ea sufocanti, dar

catarul 7

avea barem podeaua de marmurd. Am fecut un duq,

stlnd pe vArful picioarelor, gi inadins nu m-am $tersde-a binelea, apoi am inceput sl-mi aranjez lucrurilein valize, descull, ca mdcar aqa si simt un pic de rI-.or... tn truse am dat peste ceyatare,bine inflgurat.Revolverul. Uitasem cu totul de el. Tare ag fi vrut sIJarunc sub cadr. L-am begat pe fundul valizei celei

mari, sub clmfui, mi-am ;ters bine pieptul gi m-am

rostat in{agaoglinzii ca si-mi pun aparatele. CAndvar'eam niqte semne in aceste locuri de pe corp, dar au

::spirut. Mi-am pipait betaia de la capul inimii, intre

-rasre) pentru primul electrod. Cel de-al doilea, in:jincitura claviculari, nu voia sI se lipeascl. M-am.:-:s inci o dati Ei am aplsat plasturele de ambele

:i:ti. pentru ca aparatvl sI nu deplgeasci clavicula.\ * prea reugeam, pentru cd, altddatd" nu feceam toate

-,,.:. de unul singur. Mi-am pus apoi clmaga, panta-

-:::i. bretelele. De la intoarcerea pe PImAnt, incepu-

...::: iar si le port. Era{oarte comod acolo, pe orbiti.- :::1 nu-5i linea mereu pantalonii de teaml si nu-i: -l:Je. ln Cosmos, imbrlcimintea n-are greutate, iar,.---: :. intorci rdmAi cu acel ,,reflex al pantalonilor"

'-: :-ie a e bine si po4i bretele.::::-r-i gata. Tot planul il aveam in cap. Trei sferturi

-: -:-: :entru masa de prinz, plus achitarea notei ho-: -. -. : rumatate de ceas pAne la autostradl, avAndin:,:t: -:.: de virf, zece minute de rezewd. Am mai-

- - , .. - rri'"'ire prin dulapuri, am pus valizele lAngi'.'..-:::1 spelat faja cu apl rece, am verificat in

- '. :.r nu se vadl aparatele lipite de piele gi am

8 srnnj tstnw uent

coborAt. Restaurantul era deja plin. Chelnerul, leoarcl

de sudoare, mi-a pus in falI un pahar de Chianti, am

comandat o pastr de busuioc qi cafea in termos. Tocmai

terminasem de mAncat gi mI uitam la ceas, cAnd difu-

zorul aanun[at: ,,Mister Adams, la telefon!" Am vrzutcum mi se ridici pirul pe mAini. Sa me duc sau nu? lJngrisan in cimaqi pestrile s-a ridicat de la o misull de

lAngl fereastri gi s-a indreptat spre cabini. IJn oarecare

Adams. Pulini sunt oare cei pe care-i cheamd Adams?

$tiam ci n-o sI se intAmple nimic, dar eramfurios pe

mine insumi. Linigtea mi se dusese pe apa sAmbetei.

Mi-am $ters gura de grlsime, am luat o tableti verde,

annard,apoi o ultima inghiliturl devin qi m-amindrep-

tat spre receptie. in hotel se mai ficea curllenia de

dimineati,^iar dinspre bucltirie rdzbdteartot felul de

mirosuri. iri venea riu ca unui aristocrat, numai cu

gAndul laiarze.Aga arita despl4irea. UrmAnduJ pe

portarul care-mi duceavalizele, am iegit in aerul incins

de-af.ard. Autoturismul, comandat de la casa }J.erlz,

ocupa trotuarul pe jumltate. Era un Hornet, ne8ru ca

tuciul. Nu l-am lesat pe portar sd-mi punl bagajul la

spate, fiindcl acolo putea fi vreun emilItor. L-am ex-

pediat cu un bacaiq gi m-am urcat in maqina incinsl ca

un cuptor. Asudat de indatr, mi-am dus mAna la bu-

zunar si-mi scot minu$ile. Inutil, clci volanul era im-brrcat in piele. trr rp"t., labagaje,locul era gol - unde

putea fi amplificatorul? Pe podea, intagalocului liber,

acoperit de coperta unei reviste ilustrate, de unde mIprivea o blondinl goah, sco$nd limba. Am tlcut mllc,dar parci ceyaaicnit ugorin mine cAnd am inceput sI

catarul s

mi incadrez in traficul continuu. Pe toate benzile de

circulalie nu glseai un loc liber. Degi odihnit, md sim-

team, totu$i, moale, oarecum ametrit, amuzat pros-

reste, poate pentru cI mAncasem o farfurie zdravdnd

de macaroane, pe care nu le pot suferi. Ca gi pAnr

atunci, inainte de toate, imi era groazici mi ingriqa-sem. DupI stopul urmltor am pus in funcqiune aerul

condigionat. Mirosul de gaze arse se gi fxcu simlit.L-am oprit. Maginile se indesau unele in altele italie-neste. lJn ocol mare. in oglinzi nu vedeai decAt mlgtisi acoperiquri. La potente benzina italiana' otrlvise totaeru1.

Ir4-am oprit in spatele unui autobuz, cu respiragia

.ui impulita. Copiii, tofi cu acelea;i gepci verzi, se

.giiau la mine lrin germrrl din spate. tr, ,to*r.:arci aveam un cocoloq, capul imi fierbea, iar pe

rrimi simgeam aparatul care, prin clmagd, se agdla

ie bretele la fiecare rotire a volanului" Am desficut*n pachet de ,Kleenex" qi am intins gervelelele pe

:ord. ca sI le am la indemAni, p€ntru ci mI zglndl-:ea nasul ca inainte de furtunS. Am strinutat o dati,::rci o dati, gi eram intr-atAt de ocupat cu strinutul,:ncat nu qtiam cAnd am lesat in urmi Napoli, dispn-

:..:r in albistrimea litoralului. Am inceput si urc deja

:e del Sole. Ca pe orice vArf, nu era mai nimeni.?arci nici nu luasem plimasintr. Urechile imi liuiau,:asui imi curgea, in schimb, gura imi era uscatf,.

\ti-ar fi prins bine o cafea,deqi beusem la hotel doud

Puternica benzind italiani (b. ital., in orig.) (n. tr.).

]o STAIISLAW LEM

Cappuccino mici, dar altd'caf.eanu Puteam avea decAt

pe la Maddalena. ,Herald" nu se gisea pe la chioq-

..rri, ," vede ci erau iar in grevi. intre micile Fiaturi

afumate gi un Me^rcedes, am dat drumul la radio.

Ultimele qtiri. Inlelegeam cam pe jumltate.

Demonstranlii au dat foc. Declaraqia purtltorului de

cuvAnt al poligiei private. Ilegalistele feministe anun-

1au noi acfiuni. Crainica citea cu voce gravi decla-

ralia teroristelor, condamnarea Papei, una dupl alta,

apoi comentariile presei. Clandestinitate muiereasc5.

Nimeni nu se mai mira de nimic. Am pierdut capa-

citatea de a ne mira. De fapt, ce le deranja, tirania

berbagilor? Eu unul nu mI simleam un tiran. Nimeninu se simqea aga. Vai de play-boy! Ce-or plqi eqtia din

partea lor? O si-i rdpeascl Ei pe preogi? Am inchis

radioul, ca pe un capaclaghena de gunoi.

SI fii la Napoli qi si nu veziYezrwrul - qi eu nu-l

vizusem. Privisem tntotdeauna vulcanii cu bunlvo-

in1I. Tata imi povestea de ei inainte de culcare, dar

"rrr., o jumltate de veac in urml. tn curAnd o si fiu

gi eu bdtrAn, imi ziceam, qi asta mr surprindea, de

parcl mi-a; fi spus ci in curAnd am si fiu vacn. Vulcanii

erau ceva solid care trezeaincrederea. PlmXntul crIpa,

lava curgea, casele se pribuqeau. Totul era clar qi mi-

nunat clnd aveai numai cinci aniqori. Eu credeam

atunci cI prin craterul vulcanului se Putea aiunge tn

centrul plmintului . T ata nega faptul acesta. PIcat cin-a mai trdit, ar fi fost bucuros. Nu te gAndeai la tn-

splimAntitoarea liniEte a acelor spaqii nesfArgite, clndse auzea splendidul sunet al crogetelor care fixau

catarul 11

portantul la modul. Ce-i drept, cariera mea n-a fost

orea lungI. Nu m-am dovedit demn de Marte. Tataar:i suportat asta, poate, mai greu decat mine. Cum adicl,

sa fi murit dupi primul meu zbor? Se-gi fi planificat

-riel moartea, ca sd inchidi ochii crezindin mine, nu

r:r asta o dovadl de cinism? Sau numai prostie?

Dar n-ar fi mai bine sd fii ceva mai atent la trafic?

i.:nanind in urma unei Lancia psihedelice, am arun-

,:: o privire in oglinda din spate. Chryslerul de laI.rz dispiruse. ParcI ceva se intrezdrea, departe, in

-::::i. Ilngi Marianella, dar nu eram sigur daci erau

:,. ::asina ceaialti s-a ascuns gi ea. Traseul acesta banal,

: - ::ea lung, plin de o mullime preocupat5, motori-

-.:,. nie unuia imi didea privilegiul secretului care

: j- -.a intr-un mod de neinqeles pentru toate poliliile.-,., --mea noui gi cea veche; eu unul nu aveam tn

--':,:-" pompi de umflat, papuci de inot, racheti de

: . -- : . - r sa mi duc in vacanql, ci ca sX atrag asupra mea

..'-:: necunoscute. Aga incercam sI mI entuzias-

- : - r: iege aba, fiindci farmecul acestei escapade se

: -,:::,i. de mult; nu-mi mai biteam capul cu mis-

: *-- - -:spiratiei aducltoare de moarte, ci doar cum

- - : :":liri a doua plimasini, clci nasul imi curgea-'.-..: \Ii-era indiferent unde se afla Chryslerul.

- -. .: - :-i ar-ea o razd de o suti de mile. Iar bunica: - --. : - i chiloti de culoarea acestei Lancia.

- ,,,. si iumdtate am inceput sI gonesc. IJn^'-.::-:rnut in spatele unui Volkswagen, cu

:-::i Ce berbec pictaji in spate, care mI:.,r-i repro$. Autoturismul ili defineqte,

1? sTA*lstAw tEM

de obicei, personalitatea. Pe urmi am rimas in coada

unui compatriot din Arizona, cu eticheta HAVE ANICE ORy' pe bara antiqoc. inainte gi dupi mine

se ingrlmideau pe acoperiqurile turismelor blrci cu

motor, schiuri nautice, saci de dormit, unelte de pes-

cuit, pianqeuri de surfing, rucsacuri zmeurii gi por-

tocalii - toateEuropa se cilzneadin risputeri s; aibia nice day.

Cinci qi douizeci si cinci de minute. Am ridicatiar, a nu gtiu cAta oarI, mXna dreaptl, apoi cea stAngI,

ca sI-mi privesc degetele intinse. Nu tremurau. $i ista

urma sd fie primul semn. Dar puteai oare si fii sigur?

Doar nimeni nu qtia nimic. Sau poate s5-mi fi linutrdsuflarea o clipi - abia atunci Randy ar fi intrat inpanicd. Ce idee prosteasci!

Viaductul. Aerul se zbdtea de-a lungul barelor de

beton. Am aruncat o privire ca sI admir peisajul.

Minunat era heul acesta verde, intins pAna la orizontulinconjurat de mun1i. Pe banda stlngi m-a ajuns dinurmi un Ferrari, turtit ca o pioEnile. I-am tras cAteva

injurlturi din nou, in rafale. Parbrizul era pdtat cu

resturi de mugte, pantalonii mi se lipeau de pulpe,

reflexul gtergdtoarelor imi fulgera ochii" Mi-am frecat

nasul. Pachegelul de ,,Kleenex" a cdzttt lntre scaune,

fiqlind in aer. Cineva ar putea sI descrie natura moartipe orbita. CAnd omul se gAndea ci avea de-acum totulfixat, magnetizat,legat, lipit cu hArde speciala, abia

atunci incepea un veritabil circ - un soi de pixuri,

1 ,Sr aveli o ilpltcutl" (in lb. engl. in orig.) (n. tr.).

satarul 13

:chelari, tot felul de capete de cabluri iegeau afardca:i5te gopXrle, dar cele mai rele erau resturile.'i-anitoare de pesmeli cu aspiratorul. Dar mitreala?\umai mistere in aceqti primi pagi ai omului inCosmos. PAne ;i copiii tntrebau, mai intAi, cum se

putea face pipi pe LunI.lvlunpii apdrear in toatl mirelia lor, cenugii, linig-

:iri. greoi, intr-un cuvAnt ei inqisi. Una din pi4ile bune,': Pimlntului. Drumul igi schimbase direclia, soarele

>e irecurase in flaii indunrul maginii gi astaimi amin-

,-: ie rotirea mutI, maiestuoasl, a luminilor in cabini.Z::;a in plini noapte, una cu alta amestecate, ca inain-:-: :acerii lumii, qi visul devenind realitate, realitatea

:: ::u1ui, tn invilmageala, aiureala aceea a corpului, cI::;' ,!a cum nu putea sI fie. Ascultasem prelegeri des-

::. :ca1a locomotorie, dar mi gAndeam la ale mele.

.---i:-l nu erau simple greturi, ci o adevlratd panicS a

:::".:icr si a mucoaselor; miruntaiele, de reguh, im-:::-:otibile, se burzuluiau, protestau. Miera pur gi

,.--:--: mih de "1".

in timp ce nci ne delectam cu-

- ':::sul. trupurilor noastre li se ficea rIu din cauza

- lrntr-odate se situraserl de el. Le trigeam acolo

- ,:. :r:i. iar ele se impotriveau. Desigur, antrenamen-

-- -!. sDunea cuvAntul. Doar gi un urs putea se invele:.:.:. ce bicicleti, dar oare pentru asta existau urgii?

: -. :: ar o curatl batjocurS. Nu ne lasam invingi, zvic-

':-- sangelui in cap se potolea, intestinele increme-' - . - jar asta era numai o amXnare a socotelilor,

:-::.- ;a. plna la urmtr, trebuia sI ne intoarcem...:;l ne intAmpina cu presa lui ucigltoare,