SPAŢIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFLICT ÎN EVUL MEDIU

În doua jumătate a secolului al XIV-lea Imperiul Otoman se extinde asupra Peninsulei Balcanice, ameninţând direct si spaţiul românesc. În consecinţă, principalele obiective ale politicii externe duse de Ţările Române devin apărarea independenţei şi a integrităţii teritoriale în faţa expansiunii otomane.

Tipul de război purtat între Ţările Române şi Imperiul Otoman în Evul Mediu poate fi denumit ,,conflict asimetric”, caracterizat printr-un război de uzură în urma căruia românii încercau să obţină de la turci condiţii de pace favorabile.

Români au încheiat numeroase alianţe cu alte state creştine şi au participat la mai multe ,,cruciade târzii” = expediţii organizate de statele creştine în secolele XIV-XVI pentru a opri expansiunea Imperiului Otoman.

MIRCEA CEL BĂTRÂN-domnitor al Ţării Româneşti 1386-1418.-alianţă antiotomană cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg.-victorie la Rovine împotriva sultanului Baiazid.-participă la o cruciada antiotomană condusă de Sigismund de Luxemburg încheiată cu înfrângerea de la Nicopole.-a stăpânit Dobrogea.-la sfârşitul domniei a plătit tribut turcilor, recunoscând astfel suzeranitatea acestora în schimbul meţinerii autonomiei interne.

IANCU DE HUNEDOARA-voievod al Transilvaniei 1441-1456.-a impus în Moldova şi Ţara Românească domnitori favorabili luptei antiotomane.-participă la o cruciadă antiotomană încheiată cu înfrângerea de la Varna.-după moartea regelui maghiar în această bătălie a deţinut şi funcţia de guvernator al Ungariei.-conducând o nouă cruciadă atiotomană, l-a învins pe sultanul Mahomed al II-lea (cuceritorul Constantinopolelui) în bătălia de la Belgrad.-este înmomântat în catedrala romano-catolică din Alba Iulia..

VLAD ŢEPEŞ-domnitor al Ţării Româneşti 1456-1462.-alianţă antiotomană cu Matei Corvin, regele Ungariei.-l-a învins pe sultanul Mahomed al II-lea în atacul de noapte de lângă Târgovişte.-acuzat de trădare, este arestat de regale Ungariei, Matei Corvin.-în 1476 revine pe tron cu sprijinul lui Ştefan cel Mare dar este asasinat de boieri.

ŞTEFAN CEL MARE-domnitor al Moldovei 1457-1504.-pentru apărarea independenţei a trebuit să lupte împotriva a trei adversari externi: Ungaria, Imperiul Otoman şi Polonia.

1

-la începutul domniei a recunoscut suzeranitatea regelui Poloniei.- l-a învins pe Matei Corvin, regele Ungariei, în bătălia de la Baia. -1475 a obţinut împotriva turcilor celebra victorie de la Vaslui.-a fost învins de Mahomed al II-lea în bătălia de la Războieni(Valea Albă). Cetăţile Moldovei au rezistat, iar otomanii au fost nevoiţi să se retragă.- după ce turcii au cucerit cetăţile porturi Chilia şi Cetatea Albă, Ştefan acceptă în anul 1487 să plătească tribut, recunoscând astfel suzeranitatea otomană în schimbul menţinerii, autonomiei interne.-îi invinge pe polonezi în bătălia din Codrii Cosminului înlăturând suzeranitatea acestora.

MIHAI VITEAZUL

A.Luptele cu turcii

-Domnitor al Ţării Româneşti 1593- 1601.-A aderat la Liga Sfânta, alianţă antiotomană din care mai făceau parte: Statul papal, Imperiul Habsburgic (Austria), Spania, Toscana, Transilvania, Moldova.-1595 încheie un tratat de alianţă cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) semnat la Alba Iulia, prin care se recunoaşte vasal al acestuia.-1595 cu sprijin transilvănean îi învinge otomani în bătăliile de la Călugăreni şi Giurgiu. -1597 tratat de pace cu turcii prin care aceştia recunosc din nou autonomia Ţării Româneşti iar tributul este redus.-1598 tratat de alianţă antiotomană cu împăratul austriac, Rudolf al II-lea de Habsburg.

B.Unirea Ţărilor Române

-Ieremia Movilă (domnitorul Moldovei) şi Andrei Bathory (principele Transilvaniei) hotărărsc să nu mai lupte împotriva turcilor. Singura soluţie pentru refacerea frontului comun antiotoman al celor trei Ţări Române era unirea acestora.-1599 Mihai Viteazul îl învinge pe Andrei Bathory în bătălia de la Şelimbăr şi se proclamă în Alba Iulia principe al Transilvaniei.-primăvara 1600 Mihai îl goneşte pe Ieremia Movilă din Moldova, iar pentru prima data în istorie toate cele trei Ţării Române aveau un singur conducător. Unirea a nemulţumit marile puteri vecine (Austria, Polonia, Imperiul Otoman) şi pe nobilii maghiari din Transilvania.-septembrie 1600 nobilii maghiari din Transilvania îl înving pe Mihai în bătălia de la Mirăslău în timp ce Moldova şi Ţara Românească sunt ocupate de polonezi. -august 1601 Mihai revine în Transilvania cu sprijin habsbugic şi îi învinge pe nobilii maghiari conduşi de Sigismund Bathory în bătălia de la Guruslău. La scurt timp de la victorie este asasinat de generalul austriac Gheorghe Basta pe Câmpia Turzii.

Concluzii:Lupta antiotomană a domnitorilor români din secolele XIV-XVI a împiedicat

transformarea Ţărilor Române în provincii (paşalâcuri) ale Imperiului Otoman. Prin

2

tratate speciale numite capitulaţii ,Ţările Române recunoşteau însă sistemul suzeranităţii otomană (plata tributului în schimbul recunoaşterii autonomiei interne).

3