www.referat.ro

Spaiul privat

Spaiul privat nu se poate defini dect cu ajutorul spaiul public, dat fiind ca cele doua sunt complementare si pentru a ajunge la spaiul privat trebuie sa cunoatem mai nti spaiul public.

Termenul de >, afirma Hannah Arendt, desemeaz doua fenomene strns legate ntre ele, dar nu identice, si anume:

1. tot ce apare n lume poate fi vzut si auzit de toata lumea constituie realitatea, Prezena altora , care vd si aud ceea ce vedem noi si aud ceea ce auzim noi, ne asigur de realitatea lumii si de realitatea noastr.

2. acest termen, > , se refera la lume in ansamblu, in msura in care ne este comun tuturor, legndu-se in special de artificiul uman, de produsul minilor omeneti, precum si de treburile care se desfoar in mijlocul celor ce locuiesc mpreuna lumea fcut-de-om.

Prin urmare spaiul public se reduce la dou lucruri de o importan vital, fr de care nu s-ar putea numi public, si anume : existena realiti spaiului si lumea ca ansamblu ce poate percepe existena realiti.

Realitatea ne face s contientizm prezena noastr ntr-un anumit loc, ntr-un anumit timp si ntr-un anumit spaiu, ne face posibil existena noastr ca fiine. Lumea, pe de alta parte, ne ajut sa identificm locul nostru n acest spaiu si ne stnge pe toi la un loc.

In acest spaiu ne putem prezenta , de obicei, lucrurile cele mai strlucitoare , cele mai mree, de care putem fi mndri, iar ceilali ne recunosc meritele si se bucur alturi de noi. Dar, exist lucruri pe care nu le putem arta unui public, si nu numai pentru ca nu am reui s le exprimm cum trebuie, dar nici nu am putea fi nelei aa cum ne dorim, lucruri pe care Hannah Arendt le numea lipsite de nsemntate, devin automat o chestiune privat.

Aceasta definete termenul de >, in raport cu multiplele semnificai ale domeniului public, si anume, suferina fizic, iubirea. Unde spune despre suferin ca este sentimentul cel mai privat si cel mai puin comunicabil dintre toate , fiind poate singura experien pe care nu suntem in stare sa o transformm, [], in plus, ea ne priveaz ntr-o asemenea msur de sentimentul realitii, nct o putem uita mai repede si mai uor dect uitm orice altceva.

Prin urmare, suferina, fiind un sentiment puternic, ce aparine strict de fiecare persoana in parte, nu poate fii manifestat dect in acest spaiu privat , unde ne putem exterioriza aa cum dorim, ferii de ochiul oricrui public.

Despre iubire, Arendt, vorbete in termeni cei mai naturali, ai sentimentului ce ine strict de sfera privatului, dac doreti sa o pstrezi, iubirea, bunoar,spre deosebire de prietenie, moarte, sau mai curnd se stinge, in clipa cnd este expus in public. Fiind prin esen lipsit de lume, iubirea nu poate dect sa se denatureze si sa se perverteasc atunci cnd e folosit in scopuri politice, cum ar fi transformarea sau salvarea lumii. Astfel iubirea nu poate fi dect a privatului , o idee cu care sunt intru totul de acord, si nu este vorba numai de acest sentiment, ci si de altele , precum fericirea, in momentul in care ai exprimat acest sentiment unui public larg, deja i pierde consistena si semnificaia, devenind ceva comun, de care nu te mai poi bucura pentru tine. De aici, mi permit sa formulez o mic concluzie personal, si anume, ceea ce vrei si merit sa pstrezi, ine pentru tine.

Dar spaiul privat, si termenul nsui de , nu ine numai de aceste stri ci de mult mai multe lucruri.

Unul dintre ele ar fi privarea de lucrurile eseniale ale unei viei cu adevrat umane: a fi privat de realitatea care recurge din faptul de a fi vzut si auzit de alii, a fi privat de orice relaie obiectiv cu ceilali, []. Caracterul privat al privatului st in absena celorlali

Lucru foarte cunoscut din perioada comunismului, unde spaiu privat era controlat de ctre politic,la fel ca ntreaga viaa in ansamblu. Libertatea era un lux ce nu puteam sa ni-i permitem , deoarece putea sa ne aduc privarea si de libertatea pe care se presupune ca o aveam. Spaiu privat devenise un fel de spaiu public, mai restrns.

Aici o sa dau nite exemple foarte scurte si de-a dreptul absurde, din partea statului in perioada comunist in Romnia., perioada in care acest spaiu privat se referea in principal la familie. Si daca in primul deceniu de comunism statul voia sa rup solidaritatea familiala, sa-si exercite presiunile si controlul asupra indivizilor atomizai, dependeni de suportul statului si nu al propriei familii, datorita industrializrii masive, urbanizrii, colectivizrii agriculturii, exodului rural , fcea necesara o for de munca numeroas si singura sursa o reprezentau femeile, dar pentru a munci femeia trebuia eliberata de povara responsabilitilor familiale, asta adus la liberalizarea avorturilor din 1957. n a doua etapa, statul cuta mijloace mai subtile de penetrare si de utilizare a spaiului privat n interesul propriu, lucru datorat fenomenului de criz aprut la nivelul familial : scderea brutala a fertilitii, conflicte, sporirea divorialitii. Astfel ca, dup 1965 lucrurile au nceput sa i-a o ntorstur de 180 de grade : Legislaia divorului a fost modificata prin impunerea unor condiii deosebit de restrictive, iar celibatarii si cei fr copii erau penalizai printr-o taxa speciala si accesul lor la locuine era mai dificil, divorul fiind stigmatizat. Nu cunosc in toat istoria un lucru asemntor cu acesta. Sa fii privat de un astfel de loc, pe care natura uman se presupune ca ti-l garanteaz, pare de neimaginat.

Dar aceste exemple, demonstreaz, nu numai controlul statului in spaiu privat, dar si imposibilitatea deineri unui astfel de spaiu,( locuin), datorit absurditii legilor.

Dar ieind din sfera ororii comuniste, si privind spaiul privat, ca locaie familiala, am gsit o definiie destul de valoroas a acestui spaiu , si anume : Spaiul privat, n care este ntrebuinat limbajul privat, constituie locul filiaiei i identitii singulare, n care individualitile se disting unele de altele i i confrunt reprezentrile lor de filiaie i cultur familial. n spaiul privat, mizele comunicrii sunt legate de istoria familial i n consecin se situeaz n reprezentrile memoriei individuale i ale activitilor familiale.

Definiie ce se apropie foarte tare de viziunea mea asupra spaiului privat, locul in care se presupune ca eti cel mai cunoscut si n care trebuie sa te simi cel mai bine.

Ct privete familia, mi-a fost dat in zilele trecute sa citesc un articol, care pe lng faptul c ma revoltat, m-a fcut sa deschid ochii larg pentru a vedea ct adevr se afla in cuvintele acelea, alandala aruncate pe o foaie de hrtie, sau mai bine spus pe un site adresat doritorilor de aflarea adevrului in ceea ce privete adevrata contribuie a familiei n zilele noastre.

Fraza semnificativ, in opinia mea, a acestui articol spunea ceva de genul : familia nu mai reprezint cadrul vieii private, ci doar un spaiu in care mai multe persoane i triesc fiecare propria existenta, spaiu care poate fi oricnd schimbat cu un altul, daca sub noul acoperi bunstarea personala are mai multe anse de reuita.

Ceea ce ne-am dorit, sau mai bine spus prinii notri i-au dorit, dar comunismul fcea imposibil acest lucru, acum nu mai are nici o valoare. Familia, care ar fi trebuit sa reprezinte nucleul spaiului privat a devenit un lucru lipsit de valoare si existent , in majoritatea cazurilor, datorit compromisurilor.

Dac am sta si am privii o persoana pe parcursul vieii am vedea ct de mult a devenit privatul public. Ne natem n familii n care mama si tatl ajung sa se urasc, dac avem norocul sa avem doi prini, de regul rmne doar o mam , care face imposibilul pentru a ne oferii o via decent, in timp ce tatlui nu-i pas de existena noast, doar in momentul de rscruce din viaa lui n care are nevoie cu disperare de noi, iar noi nvai de religie s iertm, o facem ca i cum nimic nu s-a ntmplat. Mergem la o coala care ne nva puine lucruri care s ne fie folositoare n via si ascunde cu indignare lucrurile pe care ar trebui sa le cunoate pentru c depindem de ele, cum ar fi educaia sexuala, pn la urm aa am aprut i noi doar nu ne-a adus barza. Si ajungem in cele din urm sa ne ntemeiem o familie din varii motive, cum ar fi, in cazul brbailor, o femeie care s se ocupe te treburile casnice si sa fac copii, iar n cazul femeilor , cineva care sa ne ntrein. Dar astzi motivele pentru care se mai ntemeiaz o familie, s-au mai degrab, doua persoane se cstoresc, au devenit doar interese, anume : materialismul si societatea.

Dar am deviat destul de mult de la subiect, aa ca o sa revin. Prin urmare, societatea acestui secol ne-a fcut cel mai mare serviciu, si anume : familia a devenit un spaiu total independent de spaiul privat, spaiul pe care l putem numii mini spaiul public, unde ne ntlnim cu un grup restrns de persoane, discutm si ne retragem in adevratul spaiu privat care este reprezentat de singurtate, loc pe care, dei Hannah Arendt l vedea ca pe un lucru dureros, astzi se pare ca reprezint singurul refugiu privat al oamenilor .Lucru cu care nu sunt deloc de acord, ns experiena zilnic mi-l demonstreaz.

Dup desfiinarea familiei , ca spaiu privat, trebuie gsit, totui ceva palpabil pentru a fi considerat spaiu privat. Familia si singurtatea sunt lucruri ce in, totui, de nevoie si de sentiment, noi avem nevoie de un loc pe care sa-l numim spaiu si mai apoi, spaiu privat, acest loc poart denumirea de locuin.

Dar, nainte de a vorbi despre locuin, ca spaiu privat, as vrea sa ma opresc asupra altui aspect al privatului, si anume, religia, in special cretinismul.

nc de la nceput ascensiunii sale, cretinismul, ne-a cerut, ca s nu spun impus, s nu vorbim despre lucruri, cum ar fi , naterea, moartea, fiind lucruri ce trebuiesc inute ascunse, dei toi le cunoatem, fiindc ne lovim de ele. Sacralitatea privatului era aidoma sacraliti lucrurilor inute ascunse, si anume a nateri si a morii, nceputul i sfritul muritorilor care, la fel ca toate creaturile vii, ies din ntunericul si se ntorc n ntunericul unei lumi sub pmntene.

Dei am crezut ntotdeauna, ca religia trebuie sa in de spiritualitate , de nevoile spiritului si nu de nevoile viei, nu putem ine ascuns miracolul vieii, si anume naterea unui copil, doar pentru ca se concepe si se face in modul in care se face, pn la urma, dac era ceva greit in toat chestiunea asta, probabil Dumnezeu ar fi gsit o alta soluie sa dm via, totui religia a fost si rmne ntr-o mic msur din pcate, singurul fundament, tind sa cred, care a inut, oarecum o familie mpreun.

Dar sa trecem totui de la caracterul privat al cretinismului la spaiul privat ca atare, si anume locuina.

nainte de epoca modern,toate civilizaiile s-au ntemeiat pe caracterul sacru al proprietii private. Prin urmare bogia devenea ceva sacru, si aici ma gndesc la Europa , la averile bisericilor si catedralelor mileniului trecut, altfel eu nu pot observa sacralitatea banilor. De ce spun asta? Pentru ca religia cretin ne-a nvat din totdeauna ca bani sunt ri, si nu observ cum altfel daca nu , prin intermediul bisericilor, acetia devin sacri. Dar sa trecem peste, aceast dilem.

Bogia i ofer spaiu, sau spaii, sau proprieti, care sunt private doar pentru c i aparin si poi demonstra asta prin actele ce le deii asupra lor. Tind sa cred, ca aici , Hannah Arendt, vorbete doar despre simplul titlu de proprietare, care prin definiie, desemneaz ceva privat.

De asemenea, proprietatea i ofer garania unei stabiliti .

Astzi sa fi bogat, sau sa devii bogat, e unul din cele mai importane lucruri de meninut sau de realizat in toat viaa. Bani cumpr tot, chiar i o familie sau pcatele oamenilor. Deinerea de proprieti este doar una dintre multele surse ce i pot aduce bani.

In concluzie cnd spunem spaiu privat nu ne gndim la unul ci la mai multe lucruri sau locuri deodat, care l-ar putea reprezenta. Si ne gndim: la proprietatea pe care o deinem, la familia noastr, la locul in care ne putem manifesta ca noi fr sa fim privii cu suspiciune sau ignoran, la locul in care ne putem lsa devorai de cele mai intime sentimente, cum ar fi iubirea , sau suferina, la siguran, la singurtate. Si gndindu-ne la toate alegem in cele din urma unul pe care l considerm cel mai reprezentativ pentru noi, in funcie de stare, sentiment, loc.

ns nici unul dintre acestea, n opinia mea , nu ar reprezenta pe deplin , definiia de spaiu privat, dar ar reprezenta cu desvrire prile ce-l compun, astfel ca orice am alege este cu siguran cea mai bun alegere a noastr.

Bibliografie:

Arendt, Hannah, Condiia umana, Ed. Ideea, Cluj, 2007

Kristeva, Julia, Geniul feminin, Hannah Arendt, Ed. Paralela 45, 2004

Sinescu, Clin, , Spaiul public al comunicrii politice, Profesor universitar, Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir, Bucureti http://www.sferapoliticii.ro

Ghebrea Georgeta, Regimul social-politic si viaa privat, ( familia si politica familial in Romnia), http://ebooks.unibuc.ro/StiintePOL

http://articole.famouswhy.ro/familia-incotroPowered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

www.referat.ro

Arendt Hannah , Condiia umana, Ed. Ideea, Cluj, 2007, pp. 46

Idem , pp.48

Idem, pp. 47

Ibidem

Idem, pp. 47-48

Idem, pp.53

Sinescu Clin, Spaiul public al comunicrii politice, Profesor universitar, Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir, Bucureti

http://articole.famouswhy.ro/familia-incotro

Arendt, H., Condiia uman, Ed. Ideea, Cluj, 2007, pp. 56

Idem, pp. 55