rILIIIiIII3.11[71[31.1011[111.1.1.1.1.1[11.1rX1.1.1.11[11.1.11.1[31LECI11.1[31.1.1.1.1.[11.1[31.11[11.11K

(V x7997---._*....- ;--:-......0..,:,

W.- .1L). \ -,,C-Z---.-_, '1(r \\."---,,----""mnrmmmmm no¢ ma amnclenancncncnencncneneneninelomno,o

MEM,

HUELII 21. enoanelaxa)ammn

31EREI

BIBLIOTECA TEATRALAEDATA DE

SOCIETATEA PENTRU CREAREA UNUI FOND DE TEATRU ROMAN.

I A I 1 ea 1 11I 1111.1 81 ISIIM, ,s l

COMEDIE INTR'UN

IOSIF VULCAN.

.

i-

PLOIEACT

DE

,.

I.

i

1

II" un 1.1 p11111111 1111111111001 110ti 1.11411.Thu . u.u.uni kiX'Zre01MI=T.A.T=-41.

LIBRARIEI N. I. CIIIRCU, BRASOV.1

DII il

ti 1898.

U'icra , tI 4.1 4(1

.. .. _.:.

Jr +I Mlle III .1.11,41/ III 111.I 1110.1 .1. I 11111F10 r, / .. I( (<4 e5X

A At

,

a

'

e . ,( 0 '9.9 g0 -9 - 4I 7.45)t ......._ GU

ejf<,:.:9-

.(0

fii

il4'

tt

1 Il

t

I

I

, r

,,..

iiii

,.I

t

1

1

I I

t 1

'; li

1

I 4

/ I

1

1

t 1

I?

II,

4

1

1

a4

, -

, 40'

.1.

_. . .

SORE CU.

.

.. I .

, , .I1

.....

1 I .i' .

' ' ...

-r

.

i, ,,...-4

cf .9

°'

. ' 19

6

. ., ,,

. ,

' .1

4,

..:..., : 7),q ,.,, , ,..4, ,,, 4

,. i ',, a.

II'94-

)'1'k "

.

.. .

'144 1-

U

I If ilfiTT III =III

ri,Mlin)III

WO 'gVi g?'*ip.:1,!

III Mt IIC AUtpFr,,:.

:. i

MI WI WI

t()1 .0H

16f VC .

RAy

4y

t

ti

4;

at;

I

i7

NA:

y 4.

ti a

-441 Ili( I

4--

4frs

i

es

:

DIN INVOIELAfacuta intre firma din Brasov Nicolae I. Ciurcu,pe de o parte si D-1 Virgil Onitiu, ca representant alcomitetulul societatii pentru crearea unui fond de teatruroman in Brasov, pe de alta parte, in chestiunea editaril

unel biblioteci de piese teatrale.

Societatea pentru crearea until fond de teatruroman, se angajeza de-a ingriji de partea intelectualaa intreprinderil, adeca :

a) de-a escrie concurs dupa manuscripte de pieseoriginate, prelucrad, localisarI si traduced ; b) de-aingriji de revidarea, recensiunea si eventual corecturapieselor prin barbati competenti.

Libraria Nicolae I. Ciurcu se deobliga a plati unhonorar de fl. 10 (dece) dupa cola de tipar (a 16 pag.,garmond), care -i compete in jumetate autorului (tra-ducetor, prelucrator, localisator) si in jumetate aceluibarbat designat de comitet, care a facut revisuirea,recensiunea si resp. corectura piesel primite decomitet.

X.

4

)- X. -

)

V4

fr ..1.,... .

N

t

) 5 ,

"I i -, _:A' .... C- ';::.. 1

_ i

, . M

,r4 1,

. `. 41. Nv '.0x .

librariii,

BIBLIOTECA TEATRALAEDATA DE

SOCIETATEA PENTRU CREAREA UNLIT FOND DE TEATRU ROMAN.

Nr. 1.

SORE CU PLOIECOMEDIE iNTR'UN ACT

DE

IOSIF VULCAN.

LIBRARIEI N. I. CIURCU, BRASOV.1898.

-

"

1- .

i=n.oPiRa==...e-T=J,-

Tiparul Tipograflei Ciurcu & Comp., Brasov.

'

A

.1

s). 4

,

C."

PROLOG.11.1

Teatrul infaV§ezg, o iivada intre munV cu paduri.

SCENA I.Poetul coborind la vale.

Umblat-am val si d6luri, v6dut-am cu mandrieCa n6mu1 nostru are o mare bogat;ieDe fruniuseV ascunse, ce

Neat,Ca nol nu prea cunbscena, ce-avem mai minunat!

Ne-am dus in lumr-straine s'am Inv6tat in eleLimb!, datini si dultura, cu cheltuell, mune' grele;Ne-am inchinat cu fala la tot ce-a fost strainS'am dat uitaril n6mul si sangele roman.Niel n'am visat, ca ceea ce 'n lume ne 'ncantaseAvem si noT, mai neaos si mat frumos, acasa,Ascuns in nemul nostru.

Si pang cand am statPrin lumile straine si. for ne-am inchinat,Aid'. 'in casa nostra, com6ra parasitaA trebuit sa 'ndure o crancena ispita ;

1*

- ,

altiT

1

,

.

;

n'at.

A fost un porn cu fructe; ce sta 'n drum nepazit,catt trecatori mai lacomi, cu tog ciungarit,Tog s -at. cules din porno ce-an fost mai minunate,Ba chiar §i ramurl de fructe incarcate ;Dar ort cat ni-1 dubira, de loc nu s'a uscat,Cact este-un porn ce vdcuri sta sus neclatinat :Cat it zdrobescl mai tare, da ramurl mai venjOseCat 11 despot mai crancen, al p6me mai frum6se.Din vechile-I pod6be, multiml sail stins §i dus,Dar asta4T §i mai mandru ridica fruntea 'n sus.

(Privind In jur, vine Main.).

Trecut-a nOptea lung& §i sOrele rOsare ;E vremea sa ne punem la lucru mic si mare.Sus st6gul luminaril prin vat §i prin Carpag,Sa ne-adunam sub d6nsul, Romani, ca nisce flag!Sa scOtem la ivOla comOra nesecata,S4-I facem scut de- apururl, ca 'n vecl §i nicl °data-

n'o despoie nimeni, sa cresca pentru noT,SA 'nsufle mangaere in timpuri de nevoT,In 41 de bucurie ne faca s6rbatOreSi on si cand ne fie o fala 'naltAtore

SCENA II.Poetul §i un reran

Poetul.ET, ce mai fact, mo§nege?

Nosnegul.Da merg s'aduc §i etf

Din uscaturi ce-s harnic.

4

Vat

rupt-au

f

Sa

m4neg.

.

9 li ,sci -

5

Poetul.E§t1 derz.

Iffonegul.Naravul melt.

Cam derz, dar n'am ce face ; naravul cel din fire,Cum spune v.orba aia, nu are lecuire.Asa ml -a fost ursita, sa-mi fie 'n vecl uritOri ce-T stricat §i. marsav §i tot ce -I. schimosit.Si de-mi arunc privirea la not §i 'n alte sate,VOd cum sO surpa tote ce-au fost din most pastrate;BOtrane obiceiurl frum6se, romanesci,SO pierd, se sting incetul si 'n urma to trezesclCu altele, strain, in loc de flori, scaete,Carl ni s §ed in tocmal ca nuca la parete.Teranca, fala nOstra, I§T uita de rOsboiti.Si si cumpOra prin tOrguri gateala cu forfoiu;Chiar graiul nostru neao§ se pare a, so schimhaSi vorbele straine frang saraca limb& ;Cantarea traganata si doina cea cu dorIncep sa se prefad, vertej imbOtatorNe mestecam prea tare, ca grain in neghina,Abia ne maT cunOscem de patura strains.intorsa-I rota vremil si not suntem din josSi nu vEld mantuinta.

Poetul.Ba e, mo§neag duios.

Sa facem un teatru; o casa minunataSi s'adunam inteensa tot ce4m avut °data

.

-

itT

;

7

6

Si tot ce-I ac,1 al nostru: grait, datini, port si cantSi tot ce are nemul mai pretios, mai sfant;SA le pastram pe tote, ca 'n veci sa nu ne piara,Sa ne la ele, sa ne ridice Ora!

Mopegul.

&AI fie gura de-aur, ca bine mai vorbesci!Mai mangaiat cu totul, mi-al dat puterl ceresci;Sunt finer, sprinten era, ca si odiniora,Me duc, alerg, sbor, iute, ca pas6rea usbra,Sa v6d pe tog Romanii, la tog sa le vestesc,Ca intr'un gand sa facem teatru romanesc. (Ese).

SCENAPoetul singur.

Tog intr'un gand! 0, par' ca din cerurl ni-se spune.Tog intr'un gand, Romanil, am face o minune.

SCENA .IV.

Poetul si o societate de domni si dame.

Un domn.

Pe pajistea acesta e bun loc de maial.(Zrtrind poetul).

Ce mai visezi, poete?

Poetul.Un vis national.

Visez ca-mi ved tot nemul facendu-si un teatru.

-7

,

.

III.

,

- -"

'ncalclim

Al- doilea domn.Nu mai visa, poete; deschide-g ochil 'n patru,Very marea nepasare dormind in jurul

Al treilea domn.Te sprijinim, nu-I vorba; dar lucrul este gret,Suntem same.

0 cloning,.

Nu 'este atat de gret, cum pare.Venim si no', Romance, dand sprijin la 'naltare;Cad unde se hicr6zg, de nemul romanesc,Femeile romane de-acolo nu lipsesc.

Poetul.

Pod6ba natiunii, Romance 'ncantatore,Pe call ne-a dat din cerurl sa fig al nostru sore;Vol ne-ati scutit caminul in timp de vijelilSi vol ne facetl vlata un rata de veselil;Puterea vOstra-I mare, e chiar nemarginita,De vreti si vol, suet sigur de 'nvingerea doritaSi Thalia Romana se va 'nalta 'n curend,Me 'nchin smerit acestul maret si falnic gand!

SCENA V.Aeeia§I §i Mopegul.

No§n6gul.Cutrierat-am prin tulnic dat-am veste.Si yin de pretutindenl, barbag, flacal, neveste.

7 -

mungT,

irtg

tb;

8

SCENA VI.

Aeeiasi si un Chor din Banat.

Chorul infra camtand.

Tata dita mult dorita,Tata dicta fericita,

Haidem sa ne bucuram!Si cu totif dimpreuna,Vesel si cu voie bunk,

Un teatru sa 'naltam !

Un teatru ce sa pOrteSt6gul lul in off-ce parte

La Romani! doritorl;Pretutindenl sa ne fieUn izvor de bucurie,

Sa ne faca s6rbatorl !

SCENA VII.Aeeiasi §i o whit de Caluqeri din Ardel.

Vatavul salutand cu beta.

Traiasca teatrul romanesc !(Jucand singur).

Unu, doi ! Trel copile m61! Rupe-o !(Jucand toti).

Nu to da, naoi! Rupe-o copile!(Dupe ce s'a jucat Caluserul, ciluserff, coristd, coristele si

celelalte Oran, dimpreuna cu domnii si cu damele fac un cerc siWit hora).

a

,

.

-T-

9

Poetul.

Unig asa cu totil, frumosul nostru visPar' ca -1 vedem aievea: Teatrul e deschis !

(Cats public).

Stimate, scumpe public, rugamu-te primesceCu drag silinta nOstra, facuta'n romanesce;Ne trece cu vederea greselile ce-am spus!E grey tot Inceputul.... S'acum cortina sus !

Iosif Vulcan.

31,40,04.41

1r

L._

I

---

SORE CU PLOIE.Comedie intr'un act.

De

IOSIF VULCAN.

I

PERSONELE.

Olga Clitan, veduva tinera,Lina, de 15 aniTito, de 14 ani fiicele el.Mimi, de 12 aniMaria. Brat leseu.Profira, fiica ei, de 16 ani.Pantelimon, flacau tomnatic.Dumbraveseu, proprietar.Dusan, negustor.Ionel, student de heel.Conte le Klapatinsky.Un ehelner.0 servitors.

Se petrece la Mile dela Mehadia. Timpul present.

Scena InfAtiOza gradina unui restaurant. In planulprim tree mese cu societati. La drepta se vede restau-rantul cu o terasa, dinainte cu niste columne inalte ; infund oteluri marl §i dinapoia for munti.

-

.

I

11/

.4

I

SCENA I.Dumbraveicu Pantelimon la masa din stanga ;

D-na Clitan si Dusan la cea din drepta ; D-na &ides.,Profira si Cont. Klapatinsky la masa din mijloc, ma

Un chelner.

Pantelimon. (Ridicand paharul). 111 sanatatea ta, frateDumbravescule ! (Ciocnesc gi cars. Imi pare bine, ca, tovkl ! A trecut par' ca un secol de cand nu ne-ammai intelnit.

Dumbriveseu. 0 fi vr'o clece ant. De atunciam trecut prin multe §i n'am simtit dorul sa mai vita.dela Bucuresci pe-aicea. M'am insurat; note anT amtrait fericit si 'n al clecelea am divortat.

Pantelimon. Care va sa click, acuma esti ve-duv si vreal sa te 'nsorl din foil? venit aici,in ac6sta expositie de dame frum6se, sa-t,1 cauguna dupa plac ! Prea bine. TI-ai nimerit locul: 0 sg,ial pe alese. Dar tine-te bine, cad indata-ce vasci ca veal sa te Mewl, ai sa vedi ce priviri galenat'or arunca tote mamele cu fete de maritat. Tine-tebine !

Dumbriveseu. Ferit-a sfantul sä m6 mai insor.Am venit sa fac curd.

si

nanca si beta

S'ai

se

,

... !,4

14

Pantelimon.Mie mi-o spun Pe mine, vulpebetrana, vrel to sa mss insell!?

Dumbraveseu. Cine s'a ars °data, se ferescede foc. Femeile de astacji sunt preten#Ose. Lux sirisipa. Tot parale si iar parale ! Si data aT dat tot;ai nu mai aT nimic, to pomenesci cu divoAul. Elinu le pot satisface capritiile. Muncesc din gran sidue o via* tare cumpetat. (Che1n6rului , care tocmai

trece pe acolo). Da -ne sampanie!

Chelnerul. Numai decat, domnule. (Ese).

Pantelimon. Parale? Nu trebue sa aT. Paraleleat sa te- 'mpresdre din tote pa4ile si n'ai decat

intincli mana, ca sa-t1 alegi partida cea mai'bogatg,. Las pe mine! Sunt mester in d'al de astea.Cate insuratori plasmuit elf circa! Vrei nu vrel,n'ai sg, scapi. (Conversezg, incet mai departe).

D-na Clitan. (Lui Dugan). Esti prea indulgent;domnule.

Dusan. Indulgent? Dar n'ai audit aplauselenesfersite ale sale?

D-na Clitan. Me simt fericita, data am pututsi e1 contribui cu 'ceva, ca sa ne mai tree& dewrit Nu sett cine-I domnul acela cu unchiul Pan-telimon? (Vorbesc incet mai departe).

D-na Bradesen. (Lui Klapatinsky). Te-a multumit.concertul de eri?

Cont. Klapatinsky. Nu prea.

/Pantelimon.

.

:

sa-ti

am

15

D-na Bradescu. Totul ar fi fost bine, numal<lac& n'ar fi cantat la piano si d-na aceea. Grata curoan spre d-na Clitan). Niel talent, nici technic& Inc'aide-ar fi tints si frumOsa.... Dar asa.... un,So vede c& unchiur set. a aranjat concertul,

Cont. Klapatinsky. A fost o lips& de tact dinpartea comitetulul aranjator, c& nu s'a adresatdomnisorei Profira.

Profira. Eu nu cant la concerte.D-na Br Mown. Fiica mea n'a venit salt

faca reclame .prin talentul set musical Nu cu-noscl pe domnul acela, care Bade la o masa cuPantelimon? (Vorbesc meet mai departe).

Dusan. (D-nel Clitan). Esti prea nemultamita cutraiul dela Mehadia.

D-na Clitan. (Cu atentiunea din and In and flcsata spreDumbrivescu). Pot Sa fill Ore? Veduva, Inca destul detinera, dar obosita peste mOsura de ingrijirea mosieimele, am venit aid sa, mai petrec si ce-am gash?

plictisea, care me enerv6za.

Dumbrivescu. (Lui Pantelimon). Asa darn to cu-nosci bine tots societatea.

Pantelimon. Dna o cunosc ? Am facut dou6-4eci de sesOne la baile acestea. EA dirigez aiceatotul. Eu aranjez tote plimbarile : la Cataracte, laPesterea-hoVlor on sus pe Domoclet. Et stall Infruntea venatorelor, la care ce-I dreptul = nu

--

scandal....

.

.

0

--

16

s6 prea impusca nimica, dar s6 bea mult. Sunt su-fletul societatil, cad numai et am dibacia de-a punetote bine la tale. (Vorbesc inset mai departe).

D-na Bradesen. (Contelui Klapatinsky). Filca meas'a facut educatia la calugarite. Numai ele pot sadea o crestere buna. (Chelngrul state dopul sampaniei co-mandate de Dumbravescu). Domnul acela (arata cu ochii spreDumbravescu) trebue sa fie prea bogat.

Dusan. (Minna Clitan). Nu cumva esti prea pre-tentiOsa !

D-na Clitan. Nici-de-cum ! MijlOcele mi-ar per-mite sa duc o 'vi6ta mai costisitOre, la Viena sOtaiurea ; cu tote acestea stall acasa in Banat, lasat, si sunt fOrte multumita ; pentru ca toti eel dinjurul met sunt niste Omeni sincerl, nicT unul nuvr6 sa apara ceea ce nu este si nisi unul nu spuneceea ce nu simte. Aicea? Vecli o sumedenie de hi-pocriti. Nit gagatiti, earl at vent sa j6ce un rol,pe care acasa nu-1 pot juca. Un adev6rat bal=scat. Nimeni nu s6 presinta cu mutra lul ade-verata. Toti yin mascati. Fie-care vr6 sa pacal6scape celalalt. Nu to poti increde in nmenT,

Dumbravescu. (Lui Pantelimon). Cine - s dameleacelea? (Aran', cu ochiul spre masa din mijloc).

Pantelimon. Cea mai in versta, Madame Bra-descu, e nevasta unul bancher dela Bucuresti. Asas'a inscris in registru ; in realitate insa e - sotiaunul zaraf. Aicea multi s6 inscrit mai marl decat.

-

17

ceea ce sunt. Tu te poti scrie mare proprietar,data vrel.

Dumbriveseu. Ba.Pantelimon. Vrel nu veil, trebue sg, fact asa,

ca s al _trecere mai mare.Dumbrivescn. Cea mai tined, de sigur e

fiicaPantelimon. Da. A adus-o sg-f ggs6scg o par-

tida bung.Dumbraveseu. Si barbatul, care sta cu ele

la mash?Pantelimon. Contele Vladimir Klapatinsky.

Un om, care vecinic ast6pta parale, dar nici-odatgnu-T sosesc trgesce din imprumuturt. Niel ton'ai sg scapl de el.

Dumbravesen. Nostima

Pantelimon. Vra sä te presint? Haide ! (1a debrat pe Dumbravescu si-1 conduce la masa din mijloc , nude 11presinta).

Dusan. (D-nei Clitan). Jaded prea aspru, dOmna.Dace, al vrea, si 'n galagia acestel mascarade al ggslun suflet sinter.

D-na Clitan. parte). Acuin am sg-I prind.(Tare). Cu neputintg.

Dusan. IRV, ca sunt si elf aid !D-na Clitan. Cum sa uit? Momentele plgcute

le datoresc d-tale.2

.

el.

si

copilg. : -.

(A.

4

a,

18

Dusan. tti multumesc. Vorbele aceste me facfericit.

D-na Clitan. (A parte). L'am prins. (Tare). Earnsun compliment! Esti prea risipitor.(D-na, Bradescu si societatea dela masa aceea se sc616. sa pornEisci).

Dumbrivescu. (D-nei Brrtdescu). datl vole save 'nsotesc?

D-na Bradeseu. Cu placere. (Top. dela mass, aceea es).

SCENA II.D-na Clitan si Dusan.

Dusan. (D-neI Clitan). Ce n'as risipi eti pentruD-ta?

D-na Clitan. Baga de semg! Soil cg aceea cespusesi, seragna a declaratie ?

Dusan. El bine, fie. Asa voesc. De mult amasteptat momentul acesta. In sfarsit -a sosit ! Acumdarn, cloning, da-ml voia salt spun

SCENA III.Aceia§i si Pantelimon.

Pantelimon. (Ye/find grabit). D-le Dusan ; factoruldela telegraf to cauta cu o depesa.

D-na Clitan. (La parte). Dracul te-a'adus tocmalacuma!

Dusan. Me duc sa ved ce-I. La revedere,dOmna, Domnule ! (Ese). (ChelngriI duc mesele).

1

1

half

.

. -

j

19

SCENA IV.D-na Clitan si Pantelimon.

D-na Clitan. Ce te privesce pe D-ta depesaaceea, de te-al Obit asa ca sa,-1

Pantelimon. Depesa este numal scornituramea, de care am usat, ca sa -1 departez cat malcurind de Tanga tine.

D-na Clitan. Pentru-ce? Sunt o v6cluva saraca....

Pantelimon. Si al vrea sa te m ritT? ET bine,omul acesta este un aventurier di primo cartello.In tot anul vine p'aicea cu svonul, ca yrea sa,

se 'ns6re, face declaratil si pan'acuma nu s'a cu-nunat cu nicl una. M'am temut sa nu te pacal6scasi pe tine ; iata pentru ce i-am taiat drumul, suntmester in d'al-de aste.

D-na Clitan. M6 tem sa nu fiT un mester-strica, cum al mal patit-o; si in loc sa dregi lucrul,sa-mI fad vr'o pacoste.

Pantelimon. Meter-strica et.? Cel care con-,

aicea tote ! Al sa, vec1I ce pot. Duca-se naibilSerbul acesta sarac

D-na Clitan. Sarac !

Pantelimon. Plin de datoriTD-na Clitan. Deu!Pantelimon. Eu sg, nu will? ! . . Dar iv aduc

altul, barbat colea si bogat.

-

.v

-

duc-

I.

1

.

444

";

0.

spat?

20

D-na Clitan. Bogat ?

Pantelimon. I-am vOclut portfoiul. Burduf deTota vi6ta at sa mg binecuvinted. Scil

cine -I? Acela cu care am stat la masa.D-na Clitan. Acela? imI parea chel.Pantelimon. Un milionar.D-na Clitan. (S6 preumbla agitata). Un milionar ?...

Haide, de ; presinta-mil Acura, to rog,Insotesce-m6 pan'acasa !

Pantelimon. Haid ! (Es amandol).

SCENA V.Ionel (Singur).

In sfer§it am sosit ! Of ! ce lunga mI-a fostcalea de la Bucure§ti §i pan'aci ! imI vinia par'casa Inping acceleratul lene§. . . . Of ! nu-I nimic inlume sa sb6re as de iute ca dorul Amprimit scris6rea Firutei la liceu. Numai decat mi-amv'endut cartile §'am pornit incoci. Cum sa nu fit.grabit? MI-a scris ca-I in primejdie §-are nevoiede-un barbat, care s'o apere. Mama-sa vrea s'o ma-rite cu de-a sila. Ulna mea era §i maI mare, cadFiruta e frumOsa §i cine-o vede odata, nu maT patede dorul ei

Sunt patru anT, de cand am v6clut-o pentruprima -Ora. Purta Inca rochie scurta si eu termina-sem a patra clasa de lima. Ne-am jucat de-a baba.

.MAI

I

'

21

6rba la matusa. Din minutul acela mi-a remas drag&si mintea nu mi-a mai fost decat la ea. La inceputgandiam, ca-I numai o dragoste copilaresca ; darfail -me asta4i, absolvent de liceu, (cu un aer de gra-

vitate) barbat in tete, firea si simt s'acuma , cafar& ea nu pot sa traesc. . . . Cheln6r! .

S C E NA. VL

Ione! §i cont. Klapatinsky.Ionel. (Fara sa s6 uite la el). Domnule

Cont. Klapatinsky.. Sunt contele VladimirKlapatinsky.

Ionel. Pardon ! Am gandit, ca-I chelnerul. SuntIonel. . . .

Klapatinsky. Ionel ! Vino in bratele mele,scumpul meld prietin ! imbrk(,ie6A).

Ionel. (Ey Rind din bratele luI). Me simt forte onorat ;Met, nu scit de uncle -me cunoscl prietin,caci nu-ml aduc aminte sa te fi veclut undeva.

Klapatinsky. Adeverat, ca inca'nu ti-am pututstringe mama ; cu tote aceste te cunosc de mult.

Ionel. De unde ?Klapatinsky. Mi te-a amintit ea, ca pe un

bun prietin ; dine e prietenul ei, este si al meld.Ione!. Dar tine este ea?Klapatinsky. Idealul intrupat al visurilor mele ;

fata cea mai frumesa din lume.

A

,

.

si-mT clici

.

7

22

Ione!. Numele el?

Klapatinsky. D-sOra Profira Bradescu.

Ionel. Profira ! (A parte). De ce m'arn temut,n'am scApat. (Taro). Care va ses dices o iubescI ?

Klapatinsky. Uf ! maid! As sorbi-o cu lingura.

Ionel. Nu mal spune. Si fata ?Klapatinsky. Inca nu mi-a spus ; dar nu me

'ndoiesc, ca n'are sa me refuse. De-sera am sa -1fac o serenadg. Am angajat si musicantil. Iii mar-turisesc inse, ca sunt in perplesitate ; nu ml-au sositparalele : rogu-te imprumuta-me cu 50 de fl. pangmane.

Ionel. (A parte). Vrea sa _facg serenadg Firutelsi cere parale dela mine ! (Tare). D-le conte VladimirKlapatinsky, data n'aT parale, nu face serenadg !

Klapatinsky. Am, ins.. . . nu mi-au sosit.Ionel. Chiar sa al, to opresc a face acesta.Klapatinsky. peu, det ! cu ce drept?Ionel. Cu dreptul, cg iubesc pe D-sora, aceea.

Klapatinsky. A ! puiul mamil, da iute aT

apucat pe drumul dragostel.

Ionel. Ins& bratul meal e destul de tare sapots pedepsi on -ce impertinent& Adio, D-le conteVladimir .Klapatinsky, care vreal sa fad serenadasi n'aT nicl un gologan. (Ese).

-

61

a

23

SCENA VII.Klapatinsky si Un Chelner.

Klapatinsky. (singur). Lasa c'am sa te pun edla reson. . . . Chelner! Tal!

Un Chelner. Ce poftig?Klapatinsky. Nu ml -ati. sosit Inca paralele.

Rogu-te mai Imprumuta-m6 cu 10 fl.Chelnorul. Domnule conte, de dou6 soptkmani

manancl pe asteptate, ba V-am maI dat si nistebani ; scusa, ca nu pot sa-t1 dat. nimic. (Ese).

Klapatinsky. (singur). Ticalosul ! . . . ET, acumis parale, data al de unde !

SCENA VIII.Klapatinsky si Pantelimon.

Klapatinsky. Tocmal la D-ta m6. gandiam.Pantelimon. Pote nu, sosit paralele ?

Regret, D-le conte, inse de asta-data nu sunt inpositia de-a te ajuta!

Klapatinsky. A ! la ce te gandesci ! introafacere de onOre itT eel serviciul. Am un 'duel culonel pentru D-sOra Bradescu.

Pantelimon. Un duel pentru D-sora Bradescu!(A parte). Picanta noutate de povestit in societate(Tare). Las'ca dreg et troba.

Klapatinsky. (Gray). &II pun onOrea in manileD-tale. (Ese).

-

ti-au

.

-

.

I

24

SCENA IX.Pantelimon (singur.

Uf ! nu mai pot de obosOla. Atata alergatura,atata lucru! Nimica nu se 'Ate fara mine. Eutrebue sa dreg tote. . . . Intriga mea cea mai nouneste sa imparechiez pe Dumbravescu cu Olga. Ammijlocit atate casatorii; cum sa nu pot §i asta? !L'am presintat nepOtei, §'acuma, sold bine, c, n'are.s scape. Olga so pricepe de minune la d'al-de aste.

SCENA X.Pantelimon si Dusan.

Dusan. (Manios). Am umblat ca un nebun ! Amfost la biroul telegrafic §'acolo mi s'a spus, ca numi-a sosit nici o depe§a.

Pantelimon. Se 'Ate ? Mie mi-a spus Dum-bravescu; de sigur a vrut numal sa te departezede langa D-na Clitan, de care e 'ndragostit, grozay.

Dusan. AdevOrat?

Pantelimon. Hit& colo'n pare. 'acuma soplimba impreuna.

Dusan: (Privind Intr'acolo). Da, da. Si ea, pe careo credeam, ca nu-I straina afectiunilor mele, cu cataplacere II asculta vorbele.

Pantelimon. ( Privind intr'acolo, a parte). Nep6tatine bine. N'am dis, ca n'are sa scape?! (Tare). N'aice te mira. II este logodnic.

. ..

. , .

11

25

SCENA XLAeeiasi, D-na Clitan si Dumbravescu.

Dusan. (D-nei Clitan §i lui Dumbravescu). Dati-ml voia

sa fiu eel dintaill, care vine sa ve felicite:D-na Clitan. ouratp. De ce ?Dumbriveseu. Sunt curios sa sciu si eu.Dusan. Nu 'vo mal prefacetI, rogu-v6. Tote

s6 pot ascunde in lume, numal dragostea nu.Pantelimon. (A parte). Da bine incepe. Par'ca,

l'am Inv6tat eu.D-na Clitan. Nu te inteleg.Dumbraveseu. Ce vrel sa diet, Domnule ?

Pantelimon. (A parte). Acu sä te v6d ce sell,Dusane.

Dusan. Ceea ce denunta tote faptele, totevorbele si tati atitudinea d-vOstra ; ceea ce eu amsciut din capul loculut

Dumbraveseu. in sfarsit vreau sg sciu la cefact alusiune.

Pantelimon. Spune hotgrit ce-al in gusa.Dusan. Am credut, ca e de prisos. Dacg Ins6

vreV, v'o spun lgmurit : la logodna D-vOstro.Pantelimon. (A parte) A cadut bomba.

Dumbraveseu. Domnule, nu sciu, glumesci, onitl ball joc ! in tot casul ins6, al sg-ml dal somade vorbele-ti nesocotite.

,

,

,

26

Dusan. Am respecte mult mai inalte pentruiubirea de sinceritate a Domnei, decat semi permita spune ceea ce nu simtesc.

D-na Clitan. Asta -I o insult& !

Dusan. Insult& pentru-ca yin s6, v6 felicitezde logodna ? Orl p6te ca m'axn prea grabit, clef d6rlucrul n'a ajuns Inca In stadiul d'a fi pus in cir-culatiune publica?

DumbraTesou. Destul, domnule ! Te oprescsa mal dici un cuvent ! Datoria de om cinstit itIva spune ce al de facut. Unde te vor gasi martorilmel?

Pantelimon. (A parte). Nu te lasa, Du§ane !

Dusan. La otel RudOlf. . . . Regret, DOmnasinceritatea mea produs aceste momente ne-

placute. (saiuta ri ese).

Dumbravesen. Imi dal voie, DOmna, sa m6pot retrage si et? Scusa , ca involuntar am datcausa la ac6sta situatie penibila. (saiuta §i ese).

SCENA XII.D-na Clitan si Pantelimon.

D-na Clitan. (speriatp. Un duel !

Pantelimon. In tocmal cum mi-am Inchipuit.

D-na Clitan. D-ta al arangiat d6r si scenaacesta ?

-

ca

10

- -

.-

27

Pantelimon. Da. Eu sunt autorul. Eu amspus lul Dusan, ca e§ti logodnica lul Dumbravescu,pentru ca astfel sa-1 departez cu desaversire delanga tine, iar lul Dumbravescu arunc o cursa,din care sa nu Oa Scapa.

D-na Clitan. Ce al facut? Un duel ! MOrtede om!

Pantelimon. (mown. As 1 Astfel de duelurl nusunt primejdiose. Ele se fac numal ca lumea sa,ne admire sentimentele cavaleresci. Fiecare ImPu§cain aer §i toll se 'ntorc ,acasa, teferl si prieteni bunt.

D-na Clitan. Eu me tem. Ce-al facut ! Ce -alfacut ! Ac,11 puteam ,s'aleg din doi, mane p6te nuvoid aye nicl unul. . . Du-te, fugl, drege ce-al stricat!

Pantelimon. Me duc. (Esind, a parte). Sa povestesein societate duelul cel mai nou! (Ese).

SCENA XIII.D-na Clitan singura.

Un duel din causa mea ! Mane tOta lumea,d'aicl are sa, vorbesca de mine ! (Ese).

SCENA XIV.Ionel, apoi Profira §i o servitere.

Ionel. (singer, intrand repede). Am cutrierat toteotelurile si nicairi nu gasesc familia Bradescu. Peteo fi in partea asta. (Plea).

sa-I

.

-

3

28

Profira. (Venind repede). Ionel !

Ionel. Firo ! (Alerga la ea, ei-I saruta mama cu afectiune).

Profira. Te-am v6clut din fer6stra si find camama d6rme, m'am grabit sail vorbesc. Cand alsosit?

Ione!. De o jumatate de cias. De-a tunci tetot caut, clot nu ml -al scris la care otel sunteti.

Profira. Bine c'al vinit.Ionel. Cum sa nu fi vinit, sciindu-te in pri-

mejclie ! indata-ce scrisorea ta, parasii scala,profesoril, familia si iata-m6 aicea, (cu un aer de gra-vitate) SA te ap6r. S'a intomplat ceva ?

Profira. inch nu. Dar mi-I temp grozay.Mama Imi tot cla, povete de mantis.

Ionel. permis cine-va sa s6 apropie de tine ?Val de capul lul ! Am sal strivesc ! Da da. Am siintelnit pe unul. Nu cred sa, mal dea fata cu mine.

Profira. Ce-al flout ?Ionel. L'am pus la reson. . . .

Profira. Al cutezat?Ionel. (Series). Domniscira, uitl ca nu mal sunt

opil, si nu m6 tern de niment Si tocmal de elsa am frica? !

Profira. Da, da.Ionel. Pentru ce ?Profira. Pentru ca ti-I unchiu.

'

-

,

primil

,

. §-a

29

Ionel. Audi acolo pozng ? spus, ca mi -tunchin ?

Profira. Nu ml -a spus. Sciu si eu asta.Ionel. Panglicarul acela, care m1 -a dis, ca te-

ad6ra si ca de-sera vrea faca serenada, Insnu I-at sosit paralele, unchiul meu? Mi s'a pre-sintat ca conte

Profira. Conte ! . . . Hahaha ! . . VorbescLde contele Vladimir Klapatinsky ?

Ionel. Da, da.Profira. Fit pe pace ! Acela nu-I periculos.

Niel mama nu-1 vrea, cad, afara de un titlu in-doelnic, nu are o latcae franta. Nu el, ci unchiuteu Dumbravescu, care a Inceput sa-ml faca curte-si pe care mama mi-I recomanda grozay.

Ionel. Unchiul meu! E bine, fie macarel ! Nu me tern. Am sa-I spun verde tot, am sa-1provoc sa se retraga ; si data n'ar vre de bunavoie, armele vor decide sOrtea nostra.

Profira. A ! ce vorbescl ! mi-I tema.Ionel. N'avea frica ! Bratul meu e venjos si

dragostea to imi va da putere. MO iubesc!, nu-I asa?'Profira. intrebarea asta me supOra.Ionel. Nu te supOra. Scifi ca to mo iubescI

data te mat intreb, este numal pentru ca -ml placesplit de cat de multe-orI. Cad te iubesc

din tot sufletul vre sa vorbim vecinic de dra-gostea nOstra.

7-

sa-tI

. . .

-

si.

;.

sa mI -o -

si asT*--

TT-a

.

30

Profira. Te iubesc, to iubesc !Ionel. Daca me iubescI, jura ca, neputend sa

fi a mea, vom muri impreuna!Profira. Jur !

Ionel. Ne vom urea in verful Domocletululsi vom sari de acolo jos.

Profira. M6rte grozava! Wend ne-am isbide stincI si ne-am sfarima cumplit. Daca v fi samurim, sa ne alegem o mOrte mai usOra !

Ionel. Bine, sa bem dar otrava!

Profira. Ce vrei? Asta e mOrte si mai cum-plita. Otrava nu omora de indata, ci to sfasie in-cetul cu incetul, to rupe facandu-te sa simtI suferinteca'n iad, murind si reinviind in fie-care clipa, ca samori eras si mat grozay. AcOsta tortura, care sc6tedin minti, acOsta agonie nesfersita diformeza fata,schimosesce tote trasaturile si-ti face un chip ciudos,de care se sperie Omenii. . . . Asa am cetit astaintr'un roman.

Ionel. Bine. Asa dar sa ne alegem mOrteaprin glont. inteo poiana verde, sub un arbore um-bros, ne vom tinea imbratisati si sarutandu-ne cufoc vol descarca revolverul intahl in tine, apol inmine si vom muri fericiti. !

Profira. (Cu bucurie). doua di ni-se vor publicaportretele prin tote diarele ilustrate. Baetif cu gazetevor striga pe strade in restaurante:. Cinci banT!

.

,

:,

,

.

si

31

Editia a treia. Sinuciderea studentului Ionel §-aamantel sale Profira. Cinci.bani!" (Padua. Serios). Cincibani ! . . , Unit dintre cetitori ne vor plange si vordice : Sermanii nenorociti !" Iar eel mai multi ausg, rids, clicend : Ce prostie! Sa se sinucidg cinevapentru dragoste !". . . Si ca si cand nu s'ar fi in-templat nimic interesant, cetitoril din restauranteat sa comande cu nepasare : 0 fleicg de vacs. !".Vor fi §i de aceia, earl vor sci sä povestesca dinvista nOstra fel de fel de amenunte picante §i nevor tgvgli memoria in noroirl., pentru dind bani ceau platit! . . . (Cu bucurie). Ionel, scumpe Ionel ! Eugandesc c'ar fi mai bine se, nu ne omorim, ci satraim staruind sa putem fi fericitl ! Sa nu lasam caon ce gura-casca sg-§1 ride, de .noi pentru cinci bani !

Ionel. Bine. Haid sg traim dare, ! Am se, lupt.Am sa -ti argt ca sunt barbat.

0 servitOre. (intrkid). poftesce acasa, caD-na s'a sculat §i to cauta.

Profira. (Lui Ionel). La revedere! (Ese iute cu serviterea).Ionel. Te petrec. (Ese dupe, ele).

SCENA XV.D-na Clitan singura.

N'am pace §i odichna. Duelul acesta me ne-lini§tesce grozay. Nu pot sta acasa. De-giaba imispune unchiul, ca n'are sa se inteinple nicl o ne-norocire, eU me tern. (Pause,). Adicgte, de ce? Ternpe ore -care ? Pe care ? Da sold

,.

etl ?

4.1)

32 --

SCENA XVI.D-na Clitan, D-na Bradescu si cont. Klapatinsky.

Klapatinsky. (intramd, converseza cu D-na &Meson, failsa observe pe D-na Clitan). Parol , DOmna , nu mint.Am audit tocmal acuma. Duelul are sa so 'ntemplemane diminOta. (zarind pe d-na Clitan. Acesteia). AT auditde sigur si D-ta de duelul dintre Dumbravescu siDusan. Total iorbesc de acesta ; dar nimeni nu scieadevOrata causa.

D-na Bradescu. 0 fi femeie.... Sunt destule,cart cu purtarea for nesocotita zapacesc mintilebarbatilor.

D-na Clitan. Am audit si en chiar acuma deun duel. E vorba de o domnisora.

Klapatinsky. Acela va fi duelul meu.

D-na Bradescu. AT si D-ta un duel ? Nu ml-aT spus.

Klapatinsky. Un adevOrat cavaler nu vorbescede duelurile sale.

D-na Clitan. Cum mi-1 spusesi -dar ?

Klapatinsky. 0 nebagare de sOma.D-na Clitan. Daca ne -al spus atata, mai spu-

ne-ne si numele domnisOrel.

D-na Bradescu. &it ca nu-T ffica mea. Eaa fost crescuta la calugarite. Pentru femel educa-tjunea morala este com6ra cea mai mare.

'

vr'o

.

.

33

Klapatinsky.. D-s6ra Profira este un modelde virtute ; cu tote aceste duelul meu s'a iscatpentru densa.

D-na Bradescu. Pentru fiica mea!D-na Clitan. Audi d-ta ! ?D-na Bradescu. Cum s6 pete?Klapatinsky. Forte usor. D-sOra Profira e

frumOsa si adorata de multi, earl se jail la intrecere.D-na Bradesen. (Cu bucurie). Da, da.

Klapatinsky. Unul din acesti adoratorl e sipotrivnicul meu.

D-na Bradescu. Cine-I? De sigur baronul.Klapatinsky. Ba.D-na Bradescu. Orl capitanul de husari. . .

Klapatinsky. Niel acela.D-na Bradescu. Atuncl va fi deputatuI. . .

Klapatinsky. Niel unul din acestia. Este untiner sosit astacli. Studentul Ionel.

D-na Bradescu. (Desilusionatl). Ionel !D-na Clitan. Un student !D-na Bradescu. Fiica mea Ii cunOsce de mica.

Au copilarit impreuna. Atata tot.Klapatinsky. Cat pentru Ionel, to asigurez,

Minna, ca nu-I numal atata. E amorezat grozay.D-na Clitan. Dragostea studentOsca e forte

strasnica. D-le conte, esti in primejdie mare. Al unrival infricosat.

3

,

.

.

.

-

1

LI!

.

34

D-na Bradescu. In loc de a ride, dOmna, al facemult mai bine sail pazescl reputatia. Tag lumeade-aicea scie, ca, duelul dintre Dumbravescu si Dusans6 face din pricina d-tale.

D-na Clitan. El, s'apoi? Dana pentru fiica d-talese pot bate dol b6rbati de-atata importanta....

Klapatinsky. (Taindu-I vorba). 1\16 rog,

D-na Clitan. (conunuana). Nu pricep de ce safie oprit asa ceva pentru mine? Sunt veduva,fiber&

D-na Bradescu. Dar usezi prea mult de li-bertatea D-tale.

D-na Clitan. Spune-ml un singur cas !Klapatinsky. (A parte). Un duel de dame. (Tare).

Iml dati vole sa me retrag. (sass, a parte). N'az'i

trebuinta, de secundantl. (Ese).

SCENA XVII.

D-na Clitan §i D-na Bradescu.D-na Clitan. Un singur cas, Dornn"D-na Bradescu. Bine. D-ta ai voit. Sa-ti spun

dart ! Nu to -al multumit cu un adorator, -ti-a tre-buit si al doilea. Dusan, primul favorit, a fost datla o parte, cand s'a ivit al doilea, Dumbravescu,care ti-a parut scurta vorba mai bogat. Acela,insultat In sentimentele sale de om cinstit, a pro-vocat pe fericitul lnlocuitor , cregend, ca acesta

.. .

-

,

.

..

7

.

35

este de ving, in loc de a-t1 cere smote d-tale,pentru cg tkai ris de densul.

SCENA XVIII.Aeelea0 §i Pantelimon.

Pantelimon. M'am grabit se yin, cad Klapa-tinsky mf-a spus c'avet,I trebuinta de mine.

D-na Clitan. Prea bine! Acesta Derana imiarunca nisce insulte.

D-na Bradesen. Insulte? Asculta, D-le Pante-limon ! Dar n'aT spus chiar D-ta causa dueluluidintre Dumbravescu §i Dusan?

Pantelimon. Ba da.D - na Bradeseu. Prin urmate, Minna , iata

constat, ca ce-am spus a fost adeverat. Acum velas sa ve refuitT impreuna. Asta e treba D-vdstre.Nu me privesce.. (Ese).

SCENA XIX.D-na Clitan si Pantelimon.

D-na Clitan. Ce-al facut er ?Pantelimon. Eu V-am vrut binele.D-na Clitan. De ce to arnesteci in trebile

mele? Da nu -t1 cunoscl obiceiul nenorocit, ca decats -ori vreal sa facT cuiva un bine, tot-deuna IIcausezi un 1.61 §i mal mare? Nu tkam spus,esti un me§ter-strica?!

.

,

,

IN

.

.

A 'ca--

3*

36

Pantelimon. EA nu still ce reA ti-am facut.Contrar, me felicitez de combinatiunea ingeniOsa.Sunt de parere , ca o sa i6sa totul bine. Asteptasfersitul !

D-na Clitan. Sfersitul se p6te ved6 Inca deacunia. Me vor parasi amendof §i ell am sa remande risul lumil.

Pantelimon. Las ca dreg ell totul. Ved cavine Dumbravescu; du-te, sa vorbesc cu el singur.

D-na Clitan. Bine. Dar ispravesce 'n sfersitcu surprinderile. (Ese).

SCENA XX.Pantelimon, apol Dumbravescu.

Pantelimon. (singur). Acura sa to `ved cePantelimOne!

Dumbravescu. (Vine manios). Ce va sa divapurtarea ta, frate PantelimOne? Pretutindine res-pandescl svonul, ca m'am logodit cu D-na Clitan.

Pantelimon. Nu-I adeverat? EA asa am gandit,veclendu-vo conversand atat de intim. Deca n'aIavut scop serios, n'ar fi trebuit sa te putt asa, calumea sa crecla, ca sunteti logoditt AT compromis-ogrozay. Acuma, est dator sa-I aperl on6rea.

Dumbrivescu. EA am compromis-o? De unde?Dar darn facut decat m'am plimbat nitel cu ea 'nparc, unde m'ai presintat, lasandu-ne singurl.

scil;,

_

87

Pantelimon. Atata e destul, pentru ca lumeade-aice sa alba temeit . a sopti fel de fel de pre-sumtiuni In sfersit, chiar de-ar fi adeverat ceeace se spune din gura 'n gura, n'al aye decat sa tofelicitezl.

Dumbraveseu. Da , da. 0 cunosc de mult;do cand era fate, si eu flacat. MI-a placut fOrte,Ins fund sarac, n'am cutezat sa me apropit. runtplace si acuma; si de n'as fi vedut pe d-s6ra Bra-descu

Pantelimon. Om cu minte si astfel de idee !SA, nu fie cu superare, putea fi tata.

Dumbraveseu. A ! nu !

Pantelimon. SA, vedem! Tu al 36 de mi. ...Dumbraveseu. Protestez. Numal 35.Pantelimon. Bine. Ea Tina abia a trecut de

15 . . §'apoi, m'am informat, zaraful acola nu-Ibogat de loc; ceea ce aicea, nu-I cleat unsiretlic meschin spre a castiga fetel o partida bunA....Despre nepOta mea Olga nu se cade sa -ti vorbesctocmal et. Very insutl, ca ti -s'ar potrivi mai bine;nu e o copila usuratica, e casnica si ea singurAiiingrijesce mosia

Dumbraveseu. Et nu caut avere, dar data tocmalare . . . (repede) Cat e de mare mosia ?

Pantelimon. (A, parte). Cat sa spun Ore? (Tare).

Peste deco mil de pogOne. Pament in Banat. Deprima calitate.

.

...

,

. . .'

i-al

. .

ve4I

38

Dumbriveseu. pece mil de pogOne! . Voidvedea

Pantelimon. Gandesce-te s'apoi decide curend,cad vOduva are multi petitori si-ar fi pOcat s'oscapi. Eu m6 duc. (Esind, a parte). Sa spun Olghilvestea bung. (Ese).

SCENA XXI.

Dumbravescu si Ionel.

Dumbravesen. (singur). Peste deco mil de po-gone in Banat ! Nu-T gluma. Dar Profira e tinted siincantgtore

Ione!. (Yntrand, ztiresce pe Dumbriveseu; a parte). Un-chiu-met !

Dumbravesen. Dar to ce cacti aicea ? Eramai bine sg fi rOmas acasa si sg to fi pus pe stu-dio, ca sa poiT trece esamenul.

Ionel. Nu mai vreat sa 'nvOt.Dumbravesen. VreT sa rOmal o gurg-cascg?Ionel. Unchiule, nu mo insulta, c'am sa uit

tine esti.Dumbriveseu. 1)6t, clot !

Ionel. Eu nu fuel sunt baiat, ci bgrbat si numai sufer nicl o insulta.

Dumbriveseu. Bgrbat cads! la bacalaureat.

t'

,

,

N

_

39

Ionel. Niel D-ta nu Pal luat taus estibarbat. E bine, amendoi barbatl, earl scim s'apre-tuim importanta cestiunilor de on6re, te 'ntreb . . . .

Dumbraveseu. Amendol barbati! Sail ca-1 cuhaz, baete.

Ionel. Nu-I de ris. E lucru serios, fOrte se-rios. Spune-ml cu ce gand tear apropiat D-ta dedomnisOra Bradescu?

Dumbravesen: Orl cu ce gand. Nu-I de nasu-tell sa sail.

Ionel. EA vocal.Dumbrivesen. Abia mijit mustetile si

vorbescl de fete!Ionel. Eu nu vorbes de fete, ci numal de

domnisora Profira Bradescu, pe care o iubesc dintot sufletul si pe care vreau sa o iat de sotie.

Dumbravesen. Mal bine tl-aI invotadecat sa te ocupl de dragoste si de 'nsuratOre,baetandru ce esti. Dar IV scot eu gargaunil dincap !

Ionel. Mal bine mor, de cat sa nu fie a mea.Dumbrivesen. Mofturl copilaresci! Nu valone!. Weal s'o iai D-ta ? Nu te las. Te

opresc.Dumbriveseu. DM! Cum ?Ionel. Cu arma 'n mama. Viii, nu te las sa-mi

rapescl fericirea. Te provoc la lupta crancena. Unuldin flat are sa r6mana pe teren.

si

.

beeline,

fi.

. N

/

ti -ail

40

Dumbraveseu. Da fugi din tale, mei §i numaT face atata galagie, ca ti -off da un bobarnac.(Sare spre el; Ionel fuge, Dumbravescu dupe el, si es amendol).

SCENA XXII.Ionel, apoi Pantelimon.

Ionel. (_ntorcendus6 pe dincolo repede). D-nia-lui meis §'acuma drept baiat ; dar o sa vacja, 'n curendce sunt. (Plea iritat).

Pantelimon. Nu to grabi! Am sä-ti spun cevainteresant.

Ionel. (Oprindu-s6). Spune, me rog, iute. N'amtimp de zabovit. 0 afacere de onOre me zoresce!

Pantelimon. SalIonel. De unde ?Pantelimon. Eli said tote. D-ta ai venit aici

atras de dragoste. Iubesci pe d-sOra Bradescu.Ionel. Domnule

Pantelimon. Staff sartl spun, c6, nu me mirde loc. E fOrte draguta . . .

Ionel. Si densa me_ iubesce asemenea . . . .

Pantelimon. Staff sä-ti spun ce vreal. Careva sa dice ve iubiti amendol. Avet,I insa o pedecagrozava; mama el se opune.

Ionel. Da, da.Pantelimon. E bine, et. vreati sä-ti aret calea

de sapare. Fugl cu ea!

. ,

.

41

Ionel. A! ce te gandescf? Ea ar refusa pro-punerea asta.

Pantelimon. Decat sg fie gag se, se maritedupe altul, va preferi se, fug cu D-ta. N'avea tema;me due ell insu-ml s'o rog: Sunt sigur de succes.Nu Intaia-Ora fac asta. D-ta n'aI decat sg ingrijescide-o trasura, cu care de-sera, la 7, s'o a§teptl la po-dul Coma Haide, du-te !

Ionel. Itl multumesc. Am sg fit. acolo. (Ese).

SCENA XXIII.Pantelimon singur.

Ce tf-e cu omul tiller! El crede 'ndata tot ce-Iplace. Gandesce c'am sa me tin de vorba.Fata n'are s scie Made, clot nu ml -e scopul sgfac scandal, ci numal sg departez baiatul de-aici,ca sa, feresc societatea de eventualele neplaceri §idueluri, ce ar stern. Un om care dirigeazg fluctua-tiile vietil sociale, trebue sg ting soma de tote.Sunt meter in d'al-de aste.... Hahaha! Cum o sarids societatea. Mg duc se, povestesc prietenilor. (Ese).

SCENA XXIV:D-na Clitan si Dumbraveseu.

Dumbraveseu. DOmna, te rog sg stam nitelin locul acesta, unde te-am revedut 1ntaia Ora! Si

.

.

, As !

1-

42

voia saft,T fac o declaratie si 'n urmacer respunsul.

D-na Clitan. (A parte). In sfersit ! (Tare). ,M6 rog.

Dumbravesen. Declaratia mea e scurta: Demna,te iubesc si te rog sg-ml fiT sotie! Acum ItT cerrespunsul.

D-na Clitan. Declaratia si cererea D-tale pecat me onoreza, pe atat imf vin pe neasteptate.Sunt In perplesitate. Nu schl ce sg-tI respund.Unchiul mi-a vorbit mult de D ta ; ca esti bun,forte bun.

Dumbrivescu. Pot sa sperez ?D-na Clitan. N'am vrut sa me marit nicT

odata. D-ta insa mT -aT clatinat acesta hotarire.Dumbrivescu. Prin urmareD-na Clitan. Te rog sarmi last nitel timp de

cugetare.Dumbravesen. Cat ?

D-na Clitan. Cel putin clece minute.

SCENA XXV.Aceia0 si D-na Bradescu, Pantelimon si

cont. Klapatinsky.

Pantelimon. (intrand repede). Panatela ca astan'a maT mancat nimenl.

Dumbrkleeseu. Ce ?

c

--

da-mT salt

.

.

.

0

,

.

'

-

43

Pantelimon. Viii format din part, unde ampovestit-o tuturora, sternind un ris general. Cumnu? Ione], care era sa tulbure finistea viet;i1" nOstresociale, asters -o. Eu l'am expedat.

D-na Bradeseu. Prea bine.Dumbraveseu. Dar cum?Pantelimon. I-am dat sfatul sa fuga cu D-sOra

Profira.

D-na Bradeseu. Ce fel! AT cutezat sa fad asta?Si nu teat gandit la mine, la numele si .1a ondreafamiliel nostre?

Pantelimon. Ba da s'am fost sigur, ca o dom-nis6ra atat de bine crescuta

D-na Bradeseu. La calugarite.Pantelimon. la Casa parint6sca sub in-

grijirea mumel sale, ar refusa dispre astfel depropunere.

D-na Bradeseu. So 'ntkilege. ComOra cea maTscumpa a unel fete este purtarea sa morala.

Pantelimon. Niel Ionej n'a credut . asta. Deaceea i-am spus, ca am sa, vorbesc eu cu d-sOra.

D-na BrAdeseu. D-ta?

Pantelimon. Vorba sa fie! I-am spus numalca sa-1 indemn si maT tare. El a credut si s'a dusfericit sa 'ngrij6sca de trasura, cu care de-s6ra la7, sa, astepte la podul CerneT pe d-sOra. Acolo Insare sa gas6sca, pe baba Tudora, imbracata frumos

- -,

_

.

<

.

.....si

44

si acoperita cu v61 la fa0, pe care am oprit-'o sanu gra6sca mid un cuvent. La intunerec, el va im-bratisa-o cu dragoste, grabindu-s6 sä porn6sca. Pedrum apol o sa afle c'a fost pacalit; dar aid, suntsigur, n'are sa s6 mai Int OrcA, sciind bine, ea, unhohot de ris l'ar Int Irapina de pretutindeni. Nu-Iasa, ctrl un plan genial ?

D-na Bradesen. Ba da. ttT multumesc. Esti unom istet.

Pantelimon. M6 pricep et. la d'al-de aste.

SCENA XXVI.Aceia§i si. o servitore.

0 servitore. 0 scris6re d-nei- Bradescu deladomniS6ra.

D-na Bradeseu. Ce scris6re?Servitorea. MT -a dat-o cand a pornit.D-na Bradesen. Cand a pornit ! Uncle? (Alma

scrisOrea §i o cetesce lute).

Servitorea. Nu will unde. A vent un domnisors'acela a petrecut-o.

D-na Bradescu. (Dup.& ce a cetit scris6rea, o scapi dinmans si lesing in bratele luI Pantelimon). A ! ,sfinte Hara-lampie !

D-na Clitan. Ce-I?Klapatinsky. (Ia scrisOrea- de jos *i i-o da d-nei Clitan).

Poftesce si desleg6, ghicit6rea.

,

-

-

.

,

rtL 4

--

45

D-na (Citesce). Scumpa si adorata mama!Vec lend ca me silesci sti me marit diva acela, pecare n'am ochi sa-1 ved, am preferit sa, fug cuacela, care mi-i drag.-. Sciti ca facut durere sisuperare, sper Insa in Dumneclet, ca mai tampme vei lerta si vei aproba si to hotarirea mea, camai bine m'am expus criticei lumil, decal sa me-fiangajat la o via vecinic nefericita, care si tie tiarfi causat numai remuscare si lacrime nesfirsite.Scumpa si unica mama, iertarne cat mai curend,ca Ionel si eu sa putem veni cat Mai fii grab&ne prosterne la piciOrele tale, Implorandu-tI bine-cuventarea! A ta, pang la mOrte iubitere fiica,Profita.

Pantelimon. (A parte). trengarul ! Dapacalit !

D-na Wades.. (Trezindu-s6). Ce rosin!... irni -vinesa mor.

Dumbravesen. Calmdza-te, DOmna!,D-na Clitan. Ascultatt, mai este si un Post-

scriptum.Klapatinsky. Se 'ntelege. Scrisorea femeiesca

trebue s'aiba si un post-scriptum. (D-neI Clitan). imidati voie sa-1 citesc In scrisorile ferneiesci maicu Anal post-scriptumul me incanta.

D-na Clitan. scris6rea).

Klapatinsky. (Privind semnatura). Acesta e sonsde Ionel. (Cetesce). P. S. In momentul plecarii mele pe

Clitan..

ti-am-

-

.

a

..ref m'a

. -

.

et ?

Iata. (Ii as ._

T.

46 '

calea fericiril, mg crecl dator sg rnu4umesc d -lulPantelimon, ml-a dat sfatul bun si m'a incu-ragiat sg fug cu Profira. Far& acela n'as fi in-drasnit. Il cer insg, scusele, ca n'am putut sa pri-mesc oferirea, ca sa indemne InsusI d-sa pe scumpamea Profira, se, vie cu mine. Asta am facut-o nu-mal pentru cuventul, ca nu l'am putut expune unuleventual refus. Am riscat dar insu-ml sg fac acesta.Ionel".

Pantelimon. Si Inca bate joc, pungasul.

D-na Clitan. N'ai de ce-1 injura. El n'a facutdecal ce l'aI Invetat. fost un ucenic ascultator,mestere. Bucura-te !

Pantelimon. suci grumazul de puteap rinde.

D-na Bradesen. D-le Pantelimon; restitue mlondrea sea me omor ! Ce are sg clica barbatu-met!

Pantelimon. Cine ar fi creclut! 0 domnisOrgatat de bine crescuta, la calugar4e.

D-na Clitan. i sub ocrotirea, unel mame atatde virtuOse !

D-na Bradesen. Nu me insultag ! Ve rog avegmild de mine !

Klapatinsky.serenada!

Pantelimon. Am: vrut sa fac bine . . .

(A parte) Dar en cum remAn cu

,

ca

l'as

.

.

_

I-a§

TI-a

47

D-na Clitan. Si ca totcleuna, aT isbutit rely.Nu tl-am spus, ca e§ti un, me§ter-strica ?

Dumbraveseu. Sa lasam incriminarile ! (D-nei

Bradescu). Ne datI voia sa ve petrecem .acasa?

Pantelimon. 'ap6I dreg ell, n'avea tema !(Es toil, afar de D-na Clitan).

SCENA XXVII.

D -na Clitan singura.

I-am cerut timp de cugetare, de§i puteamrespund numal decat, ca primesc; ins& n'am volt

vada, ca, consimtesc asa iute Unchiul mi-1lauda grozav, ca-I un om bogat §i barbat distinsE vecluv si n'are copil, cad nu mi-a vorbit de el.De-ar avea, de sigur ImI spunea, cad este un omscorect (Patna). Dar eu spusu-i-am, ca am acasatrel fete?! Niel nu i -oI spune pang dupe, logodnaTrel fete! A ingriji de ele, nu-I De-acum'nainte Insa voiu purta mai usor greutatea asta.Vol avea barbat, care ml a da mana de ajutor.Dumbravescu este un om de inima Si n'am decalsa, me felicitez De-o-camdata ins& am sa meferesc ca de foc, nu care cumva sa afle si el caam treI fete... Acesta mi -ar spulbera tote sperantele,cad i-ar trece pofta sa. me is (Privind In afara).

Hah ! Dumnecleule! Ce ved! Fetele mele aid!

= .1.

1-

. s:

sa : .

. . .

gluma.

-

se,1

48

SCENA XXVIII.

D-na Clitan §i Lina, Tita, Mimi.

LinaTitaMimi

Clitan, ii saruta mama cu caldura).

(Vin fuga). Mama! (Sarind de gat Winner

D-na Clitan. (Speriata). Cum atT venit aid?Mimi. Cu matusa Evelina.

Tita. Nu voia sa vina, sormana, cad n'aveaparale, pand ce n'am asigurat-o, ca vom plati dru-mul si pentru ea.

Lina. Ba i-am mat dat s'o rochie de-a tarcad n'avea ce imbraca.

Tita. Ce n'am fi dat noT bucuros, numal casa to putem vedd !

Ni s'a urit grozav Para tine, manila

D-na Clitan. Nu v'am scris sa fitT pe pace,ca 'n curend am sa, mg re'ntorc !

Tita. Ba da. insa n'am mat putut de dor.De aceea, cu cea mai mare bucurie ti-am primitdepesa.

Clitan. Ce depesa, ?

Tita. Prin care near chemat aid. 0! dulcemamulica, ce fericite ne-a! facut ! multumim.Ii saruta mana).

1

I *

,

4..

j

-

Mimi.dragd.

,

D-na

YtT

:

49

. Lina. Si et. (ii saruta mama).

Mimi. Si eta. saruti imam).

Lina. Dar to par' indispusg. Esti bolnava ?POte de aceea ne -al depesat?

D-na Clitan. De ce depesa Imi vorbit1 vol?

SCENA XXIX.

Acelea§1 §i Pantelimon.

Pantelimon. Eli le-am telegrafiat in numelevoind sg-t,1 fac o surprindere placuta.

D-na Clitan. D-ta? Dar cate pacoste Bunt Inlume, tot D-ta trebue sa le fad ?

Pantelimon. Pacoste, pentru aduc fetelesa se bucure si ele la actul ce al sg-1 inchei?!

D-na Clitan. In sfersit, mi-a resgrit si miesorele! Dumbravescu mi-a cerut mana si tocmaiacunia II astept sg vie dupa respuns. El gandesce,ca sunt voduva faro copil si D-ta Imi aducl fetelechiar in clipa asta, sa le Naga si sg-I tr6ca, deInsurgtore !

Lina. Mama s6 mArita! (A parte). §i eti gan-diam c'a gasit o partida pentru mine.

D-na Clitan. Da, scumpele mele;, me marit.Dar numal pentru voi, ca sg v6 pot cresce maiusor.

.

. ' (Ii

I

ca-ti

4

I

t6A,

50

Pantelimon. Vedeti ce mama buna aveti; cumse jertfesce pentru vol !

D-na Clitan. Nu e timp de glumit. Daca alstricat, drege; du fetele unde-va, sa nu le vacDumbravescu sa -m1 perd norocul tocmal in pra-gul succesulul.

Pantelimon. Le due acasa la, tine. Haid, fetelorcu mine.

D-na Clitan. lute, iute !

Pantelimon. Daca m'ar vedea tine -,va cu ele,am sä spun ca-s matusele mele. Haid!

Mimi. EA sunt curiosa sa ved pe logodniculmama

Tita. Si eu.Lina. Lasatli-me eel putin pe mine aid, ca

doe nu sunt atat de ursuza sa se sperie de mine.D-na Clitan. Nu s6 pote. Haid pornitT ! Nu

zaboviV atata, ca Dumbravescu p6te sa vie in tOtaclipa.

Pantelimon. inainte, fetelor !

D-na Clitan. (Privind in afara). E tarcliA. Dumbra-vescu vine. Sunt perduta. Ve41, nenorocitule, cem1 -al facut !

Pantelimon. Last ca dreg et. Haid fetelorascundeti-ve iute dupa stelpil acestia, sa nu voval.& niment (Lina, Tita Mimi s6 ascund third step. Asa.

,

.

,

§i

,

,

1,

..

.' '4

al

51

S'apot sa nu cutezati a vo misca de acolo, on agrai vr'un cuvintel.

Lina. Nu, nu. N'aveg frig!D-na Clitan. Tad a vine !T4a. Ell nu grgesc nicl o vorba.Mimi. Niel et.Pantelimon. Dar acum tacetT. (D-neI Clitan). Vedi

c'am dres. Acum pate sa vina D-nia-lul.D-na Clitan. Iatg-1 ca si vine.Pantelimon. Et roman aid sa pazesc fetele,

ca nu cum-va vre-una sg primejdu6sca succesul.

SCENA XXX.

Aceiaqi Dumbravescu.

Dumbraveseu. DOmna, terminul a espirat; amvenit sg-ti cer rospunsul.

(Scatandu-sI capul de dupa sta1p). Uf! ce barbi-son! (S6 retrage cute).

Dumbraveseu. (Privind intr'acolo). Par' cram audito voce.

Pantelimon. (sarind Inaintea stelpului, dupa care e

aseuns4 Mimi, II acopere cu corpul ai face la spate cu manile semn

fete! sa taca). 0 fi fost vr'un strengar trecaor. N'alcrede ce de strengarT sunt aid.

-na Clitan. Domnule Dumbravescu., timpulde cugetare ce ti-am cerut, a fost prea scurt.

4.

.

-

1

_ Mimi.

.

v1

52

Dumbriveseu. Promisiuni marl nu 0 pot face;dragostea §i stima mea insa vor tirade a-t1 facevidta fericita.

Tita. (Scots nduli capul). FrUMOS OM!' (S6retrage lute)

Dumbriveseu. (Privind intr'acolo). Par'ca iar amaudit ceva.

Pantelimon. (sarind inaintea stGlpului, care ascunde peTita, it acopere cu corpul sou si face semn cu mantle la spate sa;tacK). 0 fi vr'o domnisora, care a v6clut trecand unoficer. N'ai ce to mira; uniforma totdeuna cuceresce.

D-na Clitan. Domnule Dumbravescu, fiind-catimpul de cugetare a fost scurt, am hotarit lute.Tata respunsul met. intinde mane).

Dumbriveseu. (II is mana Vo Anita). Prin urmaresuntem

Pantelimon. Tar mie nu-ml r6mane decat safelicitez.

Lina. (Scotendu-eI capul). Bravo, mama. (Vrea sa seretragil iute, iar Pantelimon sare inaintea stelpuldi, dar ecaci Dumbravescu o zaresce).

Dumbravescu. Mama? Cul al vorbit, domnisora?D-na Clitan. Mie. Am uitat sail spun, ca sunt

mama.Dumbravescu. (Surprins). Ah!

D-na Clitan. Cred ca descoperirea asta nu alte-r6za intru nimic vorba ce ne-am dat.

Pantelimon. (LuI Dumbravescu). A fi mama, .frate,este vocatiunea cea mai sublima.

,

.

.

I

-

.

logoditj.

vg

tardia,

i

(Ii

53

Dumbriveseu. (Zapacit). Se '*lege, 'r4elege.D-na Clitan. Lino, vin' aid!Lina. (Se apropie gi face un compliment lui Dumbravescu).

Strut mama.

Dumbravescu. (0 arias pe frunte). De acum ina-inte ell am sa-ti fill tats.

Tita. (Fugind la Dumbravescu). Sl mie !

Dumbraveseu. Si tie, fly (Adresandu-s6 dOmnel

Clitan). Care va sa, diet, dou6 fete!

D-na Clitan. MaT am una. Mimi, unde esti?Mimi. (AlergAnd la ea). Aid!Dumbravescu. (Ducendu-s6 la camel, cauta de-a rendul

pe la fell). Mai este vr'una? S& poft6sca tote, ca sane cunOscem.!

D-na Clitan. Nu mai am altele. Numal astetrel. Te-al supOrat, nu -T asa?

Dumbriveseu. De loc!

D-na Clitan. SA crecy ca sunt bune, ascul-Wore si modeste.

Pantelimon. Ca mama lor.

Dumbriveseu. imi pare bine, clef asa am la-dejdea, ca vor intelege cu ale mele.

D-na Clitan. (mires). AT si d-ta fete?

Dumbravescu. Da. Si ell am uitat sa spun.Cred inst a nu to super! si ca ac6sta descoperire

.

,

me

\

se

54

n'are sa altereze vorba ce ne-am dat. S -ale melesunt bune si modeste.

D-na Clitan. Cate -s?Dumbraveseu. Trel.D-na Clitan. ($ovaind, se sprijiria de Pantelimon). Tref !Pantelimon. (El). Ce spor dela Dumriedet! AT

avut numal trel fete si acuma de-odata s'a.a facut§6se. Cred ins& ca norocul s6 va opri la num6rulacesta.

D-na Clitan. Sese fete! (La parte). In loc sa m6mantuesc de cele trel, am mai cap6tat Inca atatea.

Pantelimon. Cel putin vei av6 prilejul sa pro-bezi ce femeie sdravona esti!

SCENA XXXI.Aceiaqi si cont. Klapatinsky.

Klapatinsky. (_ntrand repede). Audit -atl noutateacea mare ? Dusan s6 logodesce mane cu o Serbadela Panciova. Ea face o partida buna, cad Dusane un burlac bogat. II cunosc bine de acasa.

D-na Clitan. (-neat lui Pantelimon). Burlac bogat!Si D-ta mi Pal instrainat!

Pantelimon. logodesce! Cunosc povesteaasta Inca, din anil trecuti. De s'ar fi logodit deatatea-ori, de cate-ori a scos vorba, acuma ar av6o gumedenie, de logodnice In sfersit, tra6sca cubine (D-nei Clitan ei lui Dumbavescu). Voile v'a r6saritscirele fericiril. (A parte). Sore cu pl6ie!

I-

. 2

-

SO

55

SCENA XXXII.

Aceiasi si D-na Bradescu.D-na Bradeseu. (intrand repede). D-le Pantelimon!

Ce-ai facut? ce-al facut!? Haide, ada-mi fata, camor de rusine!

Pantelimon. (A parte). Sa-I dad fata. Par' ca astaar fi asa de usori (Tare). T-am spus ca dreg ed.

D-na Clitan. (D-nei Bradeseu). Sell ca unchiul dregetote asa de bine I

SCENA XXXIII.

Aceiasi si Ionel cu Profira.Profira. (Alergend la mama -sa). Iertare, mamico, ier-

tare ! (Cade 'n genunchi inaintea eaters manile).

Ionel. (FOrte abatut si smerit). Afurisitul de birjar!In momentul plecgrii, a cerut plata inainte si cumn'aveam nici un gologan, n'a voit sa ne duct, s-amfost silitl sa ne IntOrcem !

Pantelimon. Birjar cum so cade. Am sa-I dadun bacsis bun!

Ionel. (Apropiindu-se de d-na BrAdeseu). nu -mIramane cleat o datorie de implinit. Cer manaProfirei.

Dumbrivesen. Nataraule! (D-nel-Brideseu). Dupe,cele Intemplate, nu i-o mai poti refusa. Dar cuconditia, ca sg-sI is bacalaureatul.

41

-

ei gi-I

8 -acum

!nail

ti

56

Ionel. (ngrozit).I Bacalaureatul? Bine, pentru Pro-fira fac si asta.

Dumbeavesen. §'apoi la anul logodna.D-na Bradeseu. 0 sa vedem.Klapatinsky. (A parte). MojicI de tiganT, cart

cerut paralele 'nainte, nu mat am trebuintade voT, nu mat fac serenada.

Pantelimon. Tot ell am Mout si casatoriaasta.

(Cortina).

r

ml -ag-

Honorarele indicate se platesc pentru editia

prima, inaintea epuisariT careia, autorul nu are

voie a'sT scote piesa in brosura. La o eventualaa II-a editie se va stabili si plati un honorar deosebitautoruluT, neputendu-se face o a doila editie fareinvoirea specials a acestuia.

Libraria proprietary nu are drept de-a pretindenisi un honorar special de representatie pe scene apiesel tipdrite, din partea nimeruT din terile locuitede Roniani; cu atilt mai i-se da acest dreptsocietatiT pentru crearea unuT fond de teatru romansail autorului

Libraria-proprietara sc obliga a da din fie-carebrosura a Bibliotecii teatrale cate 30 exemplare comi-tetuluT societatiT pentru crearea unur fond de teatruroman, din cart 20 IT compet autoruluT, er' de 10exemplare va dispune comitetul.

'S

_

4 putin ,

piesei.. ' '

,

7

*ie

r.

A 7

7.2

ti

DIN

BIBLIOTECA TEATRALAau aparut pans acum urmatorele brosuri :

Nr. 1.Pretul:

Sore cu ploie, comedic

intr'un act de Lost! Vulcan 20 cr.

Nr. 2. Idil la tarp,, comedie in-tr'un act, localisata de MariaBaiulescu, dupa Juin si Flerx 20 cr.

Biletul de tramvai, co-medic intr'un act de GrMdrunkanu 15 cr.

NP.

_Yr. 4. Un om buclucaq, comedieintr'un act , localisata de

Maria Baiulescu, dupa M.Michel §i Labiche . . . 20 cr.

^

vt

11.

t

7

3.

,

,

Y

t,

rI

..it TO ^,

C