Trei intrebari pentru creierul tauAtunci cand esti nemultumit de situatia incare te gasesti inseamna ca exista o diferentaintre starea ta dorita si starea ta prezenta. Trecerea de la starea prezenta la ceadoritaimplica folosirea unor resurse pe care le detii sau le poti obtine. Printre cele maivaloroaseresurse pe carele poti folosi suntintrebarilepe care ti le adresezi.Specialistii in Programare Neuro-Lingvistica se bazeaza pe trei elemente fundamentalein definirea succesului: abilitatea de a stabili corect ceea ce iti doresti, flexibilitatea inevitarea obstacolelor pe drumul parcurs si capacitatea de a detecta atingerea stariidorite.A obisnui creierulcu acest mod de abordare, inseamna a pune intrebarile corecte lamomentul oportun. Acesta este un lucru esential pentru o buna programare aobiectivelor. Anecdotic vorbind, creierul este mai "prost" decat stomacul: daca manancihrana alterata, stomacul o respinge imediat; in schimb, daca ii dai creierului oinformatie incompleta ori eronata, o va procesa si va da un raspuns pe baza informatieirespective, oricat de nociva ar fi ea.De aceea, mesajele catre creier care vin sub forma intrebarilor bine puse sunt foarteimportante. Iata cele trei intrebari cheie care iti pun mintea in miscare:Mai intai pune-ti intrebarea:Ce vreau de fapt?Atentie, multi oameni stiu foarte bine ceea ce de fapt nu vor, adica ce vor sa evite.Important este sa definesti in mintea ta ceea ce vrei sa obtii.A doua intrebare, dupa ce ai raspuns la prima, este:Cum voi sti ca am obtinut ceea ce vreau?Aici elementele importante sunt cele senzoriale. Cu cat reusesti mai bine sa vezi cu ochiimintii ceea ce vrei, cu atat esti mai pregatit sa obtii. Defineste in termeni senzorialirezultatul dorit. Daca este vorba de o masina, ce vei auzi, simti si vedea cand vei aveamasina ta? De exemplu, vei simti confortul interior, vei auzi sunetul motorului sau veivedea culoarea preferata si designul masinii...A treia intrebareeste:Ce ma opreste sa obtin ceea ce vreau?Cu aceasta intrebare "provoci" mintea ta sa devina foarte creativa si sa gaseasca optiuninoi pentru atingerea rezultatului dorit, evitand barierele reale sau mentale. De multe oricand definim obstacolele acestea isi pierd puterea si consistenta.Acestea sunt cele treiinterbari!Folosite in mod consecvent pot aduce rezultate excelente. Stiu ca multi oameni se bucurade beneficiile lor.Pentru inceput, alege un obiectiv usor de atins si antreneaza-ti creierul. Pune mai intaiprima intrebare si lasa-ti timpul necesar pentru a gasi raspunsul. In momentul candsimti ca ai gasit raspunsul potrivit, adauga a doua intrebare. Repeta de cate ori estenevoie pentru a fi sigur ca ai definit bine obiectivul. Apoi pune a treia intrebare. Vei fisurprins cum se spulbera barierele mentale si cum generezi noi optiuni.Este important sa incepi acum cu un obiectiv usor de atins. Aristotel spunea: "Suntemceea ce facem in mod repetat, de aceeamaiestria nu este un act ci o deprindere."Cum sa ne schimbam efectiv viata, simplu si practic. Cum sa ne vindecam de boli si dependente. Inteviu cu Dr.JoeDispenza.Posted inPsihologie,Sanatate,The time is now, taggedboli,dependente,depresie,joe dispenza,programare mentala,transformarea gandurilor,what the bleep do we knowon 10 februarie 2014 |Leave a Comment Doctorul Joe Dispenza este unul dintre cei mai populari protagoniti ai filmului What the bleep do we know?,unde expune inspiratul punct de vedere despre Cum s-i construieti ziua ntr-un mod pozitiv. Dar cunoaterea sa despre creier trece mult dincolo de acele scurte secvene din film.Doctorul Joe Dispenza ne explic n acest interviu cum lucreaz substanele chimice n creierul nostru, meninndu-ne n vechile obiceiuri i modele comportamentale, i ce poate fi fcut pentru a depi aceste tipare.

Joe Dispenza Evolueaza-ti creierul! Legatura dintre minte si corp: tii despre ce vorbii, deoarece ai avut o experien n viaa dumneavoastr care v-a forat s facei eforturi pentru a v recupera propria sntate. Putei s ne vorbii despre asta?R: Aveam 26 de ani i locuiam n sudul Californiei. Participam la un concurs de triatlon i cnd m ndreptam cu bicicleta ctre o intersecie, un organizator mi-a fcut semn s virez. Eu am fcut-o fr s m asigur i n acel moment a trecut o main care mi-a mncat bicicleta i a ncercat s m mnnce i pe mine.n urma accidentului am avut 6 vertebre fracturate n coloan, multiple fracturi, fragmente osoase n mduva spinrii i cteva alte vertebre ntr-o stare foarte proast. Medicii mi-au pus un diagnostic destul de grav, nu credeau c voi mai merge vreodat i mi-au recomandat o intervenie chirurgical complex, n care s-mi introduc o tij pe toata lungimea coloanei, pentru a o susine. Mi-au spus c trebuie s port ghips cel puin jumtate de an. Dup ce am ascultat opinia a 4 chirurgi emineni, am luat decizia s nu m operez, ceea ce i-a fcut s cread c mi-am pierdut minile. Nu puteam s-mi imaginez cum voi tri restul vieii cu un handicapat.Am trecut de la modul meu de via modern: dinamic, cu via social, cu o carier, conducnd maini sport, etc., la cu totul altceva, fiind imobilizat la pat, stnd cu faa n jos.Principiul n care credeam atunci i n care cred i acum este cputerea care a creat corpul l i vindec. Momentul n care am luat decizia a fost critic, deoarece a trebuits cred cu adevratc pot aplica acest principiu, astfel nct s trec de la filozofie la aplicarea practica, nct s vd dac pot crea unele efecte n corpul meu. Nu mai aveam nimic altceva de fcut.Am luat dou decizii. Prima: nu voi lsa s treac niciun gnd fr s-l verific. A doua: dac cred n aceast putere, poate c pot s creez o relaie cu ea, s interacionez cu ea, s-i dau un model, nite instruciuni.Zilnic, timp de 2 ore dimineaa i 2 ore seara re-cream n mintea mea fiecare vertebr n parte. Acesta era planul pe care doream s-l vad subcontientul. Cnd mintea mea se ducea ctre un gnd, o fric, o temere, un simmnt, sau la ntmplare, ncepeam totul de la nceput. O vigilen absolut. Dup cteva sptmni procesul a devenit mai uor. Cnd am reuit s creez acea imagine n ntregime, fr niciun alt gnd care s m distrag, era ca i cum am atins inta, ceva era la locul lui. i am fost atent la asta!Dup o perioad, am nceput s observ nite schimbri i procesul a devenit din ce n ce mai uor, durnd din ce n ce mai puin timp. Ce nu tiam n acel moment era c mi cream noi legturi n creier. Cnd am nceput s observ schimbrile msurabile n corpul meu referitoare la durere, senzaii fizice tiam c realizasem ceva.n zece sptmni i jumtate m-am ntors la birou, la munca mea, aveam pacieni, mergeam, nu aveam niciun ghips i nu fcusem nicio operaie.n acea perioad, n nopile n care nu puteam s dorm, am fcut o nelegere cu mine: dac voi fi n stare s merg din nou, atunci voi studia toat viaa mea conexiunea dintre minte i corp i conceptul de minte mai presus de materie.: De atunci a trecut ceva vreme. Acum ajutai oamenii s neleag cum funcioneaz creierul, cum interacioneaz cu mintea superioar, cum interacioneaz cu trupul. mi place ce ai scris: dac i schimbi cu adevrat mintea, poi vedea dovezi fizice c creierul se schimb. Putem s intrm n detalii? Ce nseamn asta? Cum se aplic asta?R: Conceptul de neuro-plasticitate ne spune cori de cte ori nvm ceva nou, facem noi conexiuni prin sinapse. nvarea creeaz aceste conexiuni, reamintirea menine i susine aceste circuite. E nevoie de cteva repetiii pentru a face ca grupuri de neuroni s nceap s creeze relaii pe termen lung. Conceptul de evoluie a creierului se refer la a nva lucruri noi i a avea experiene noi (astfel mbuntim partea sa de hard la fel ca la un calculator).Creierul este un organ anatomic, nu cu mult diferit de ficat sau rinichi. Dar mintea este atunci cnd creierul este n aciune, cnd lucreaz.Mintea este ceea ce face creierul. Avem milioane de neuroni adunai mpreuna i un neuron mediu are aproximativ 40.000 de conexiuni. Deci producem nivele infinite de minte, schimbnd secvenele, modelele i combinaiile n care aceti neuroni emit, se leag. Cnd schimbm mintea, determinm creierul s lucreze diferit.Un concept din neurologie spune:celulele nervoase ce emit mpreun se leag mpreun. Dac zilnic emitem aceleai gnduri, facem aceleai aciuni i adoptm aceleai sentimente, atunci creierul nu se schimb niciodat. Rmnem blocai n obiceiuri, n modele fixe, n credine, percepii, atitudini i gnduri fixe.Prin insisten i repetiie creierul ncepe s se lege ntr-un numr finit de circuite i de modele. Acea structur finit neuro chimic care se dezvoltat astfel, noi o numim cutia creierului. ncepem s gndim n interiorul cutiei, prin propria noastr gndire, prin comportamentele noastre, prin propriile stri mentale i sentimente.Cum s gndim n afara cutiei? Trebuie s ncepem s nvm informaii, s facem alte circuite. Acele noi conexiuni devin materialul de baz care va ncepe s-i permit creierului s exploreze posibiliti, s prognozeze evenimente, s examineze dar dac, cum ar fi s.Dac facem asta i ateptm timp suficient pentru a ncepe s gsim un rspuns, atunci se activeaz lobul frontal (care este conductorul, dirijorul). Ce face lobul frontal? Ne permite s ncepem s lum cunotinele pe care le-am nvat din cri, filozofie, mpreun cu experienele avute i s le mbinm n noi paradigme, noi idei i s facem n mod concret o nou minte.Dac suntem capabili s schimbm mintea noastr i dac reproducem acelai model n aceeai secven, n aceeai combinaie, atunci grupuri de neuroni se vor aduna n modele noi i astfel schimbm creierul. Deci, cnd schimbm mintea se schimb creierul. Acum, de ndat ce creierul se schimb anatomia i circuitele sunt diferite este mai uor s schimbm mintea. Aa mbuntim hardul (la fel ca la un calculator), cnd schimbm mintea schimbm creierul i asta devine un ciclu n sine.: S vorbim despre activitile care ajut la extinderea plasticitii creierului i n procesul despre care ai vorbit. De exemplu, nvarea unei limbi strine s zicem italiana. Ce se ntmpl atunci? Explicai-ne un pic, ca s nelegem.R:Avem trei creiere ntr-unul, trei creiere care ne permit s trecem de la a gndi la a face, la a fi. Creierul care gndete este neuro cortexul (partea mare, cutat). Este aa pentru ca n aceast forma sinuoas poate intra mai mult materie cenuie. Aceast parte este creierul nou, creierul care gndete cnd nvm informaii noi, fapte, semantic. Nu e suficient s nvm informaie. Putem nva toate cuvintele italieneti din dicionar, putem citi un manual, putem asculta nite nregistrri audio, totui toate aceste informaii sunt nc stocate n creierul care gndete.Acum, pentru a activa al doilea creier trebuie s aplicm ceea ce am nvat. Trebuie s personalizm, s demonstrm, s ne modificm cu adevrat comportamentul. Cnd facem asta vom avea o nou experien. Cnd trim acea experien nou, cnd suntem n mijlocul ei i folosim toate cele 5 simuri, iar informaiile de la simuri se duc ctre creier prin cele 5 ci diferite, atunci neuroniI se grupeaz i foreaz creierul s elibereze substane chimice.Acele substane chimice se numesc sentimente. n momentul n care avem un sentiment nou, nseamn c avem o experien nou.Sentimentele i emoiile sunt produsul final al experienelor.: Deci, putem nva cuvintele, dar pn cnd nu ne ducem la o cafenea italieneascs gustm un cappuccino incredibil i s ncercm s vorbim italienete, s interacionm cu chelnerul, procesul nu e complet.R: inei minte:cunoaterea este pentru minte, experiena este pentru corp. Trebuie s nvm corpul ceea ce mintea a neles intelectual. Cnd suntem n stare s facem asta, al doilea creier (numit creierul limbic, creierul ce elibereaz substane chimice) se activeaz. Acum lucreaz dou creiere mpreun. Comandnd mncare italieneasc, avnd o conversaie cu chelnerul n italian, interacionnd, experiena face ca mai mult hard (la fel ca la un calculator) s reflecte ceea ce am fcut n afara noastr. Astfel, corpul primete un nou semnal chimic.Nu este suficient s ne ducem o singur dat la restaurant i s spunem c tim italiana fluent. Trebuie s fim capabili s repetm experiena. Cnd ncepem s o repetam foarte contieni i plini de dorin, atunci, peste un timp, activm al treilea creier. Acesta este creierul a fi, trecem de la a face la a fi. Acest al treilea creier este cerebelul, subcontientul. El ne permite s inem minte abiliti, reacii emoionale, comportamente, condiionri, amintiri asociate. Dac practicm asta de suficiente ori procesul devine subcontient, condiionnd neuro chimic corpul s le memoreze, mpreun cu creierul contient.Un exemplu: atunci cnd eram mici i cineva ne ntreba cum se scrie un cuvnt i nu puteam s ne amintim, mna l scria n aer; atunci cnd nu ne amintim un numr de telefon, corpul l tie i l formeaz.Asta nseamn c trupul a devenit minte.Aa se formeaz un obicei, atunci cnd trupul devine minte. Dac repetm experiena de multe ori, ea este stocat n sistemul subcontient, numit sistemul a fi.Pe la 35 ani, cnd suntem n acest sistem, aproape 90% din cine suntem este legat de comportamente, programe automate. Un exemplu n care corpul i mintea lucreaz n opoziie: o persoan vrea s fie fericit, dar a suferit i a memorat acea stare emoional (poate timp de 20 de ani).Referitor la exemplul cu limba strin: dac continum s practicm, va sosi un moment n care nu ne mai gndim ce spunem, creierul emite ntr-un model sincron i suntem ntr-un flux contient. Cnd ajungem la acea stare de a fi, atunci limba strin este fixat, integrat n sistemul nostru nervos i nu mai presupune niciun efort.: S presupunem c am devenit dependeni de ceva i am ajuns la disperare. Cum ncepem s abordm problema, care este modul cel mai eficient de a iei din acest mecanism?R: Ct timp avem? Asta este o ntrebare de milioane! De fiecare dat cnd sunt la un interviu sau la televizor i mai sunt doar cteva minute, realizatorul m ntreab Cum s ne schimbm? Eu i rspund s vin la cursurile mele.De fiecare dat cnd avem un gnd se emite o substan chimic. Gndurile bune emit anumite substane chimice care ne fac s ne simim bine. Gnduri negative emit substane care ne fac s ne simim negativi.Deci,acest lucru eteric numit gnd produce un set de reacii chimice n creier care activeaz circuite care ncep s ne fac s ne simim exact n modul n care gndim.Avem un gnd despre nesiguran, n cteva secunde ne simim nesiguri. n momentul n care ncepem s ne simim aa cum gndim, deoarece creierul este ntr-o continu comunicare cu trupul, ncepem s gndim n modul n care ne simim. i atunci creierul emite mai multe substane chimice ca s simim aa cum gndim, i aa se intr ntr-un ciclu.Acest ciclu, aceast repetiie, cu timpul, produce o stare de a fi. Noi condiionm chimic corpul s memoreze acea stare. Acest ciclu n care gndul devine sentiment i sentimentul gnd, produce o stare de a fi n care sentimentele devin mijloace de a gndi, sau, altfel spus, nu putem gndi mai bine dect ne simim.Dac nu putem gndi mai bine dect ne simim, nu ne vom schimba niciodat.O persoan care sufer i a memorat aceast stare emoional timp de 20 de ani, se afl n acel sistem subcontient despre care am vorbit. Se poate spune contient vreau s fiu fericit mintea, intelectul, spune asta dar corpul a memorat nevoie i suferin. Deci mintea i corpul lucreaz n opoziie. Cnd o persoan se decide s fac un efort contient s se schimbe, i d seama peste puin timp c face aceleai lucruri, gndete aceleai gnduri i a devenit incontient.Singurul mod n care putem face aceste schimbri este s intrm n sistemul de operare. Trebuie s ncepem s gndim independent de mediul nconjurtor, s ncepem s schimbm undele cerebrale, s ne permitem nou s intrm n acea lume subcontient.: Cum arat, cum funcioneaz ea?R: V voi rspunde dezvoltnd o alt idee. Acelai sistem al creierului, care ne permite s trecem de la a gndi la a face/la a fi, este acelai sistem care ne permite s nvm s experimentm i s dobndim nelepciune; minte, corp, suflet. Ajungem la o anumit vrst cnd acele programe automate se deruleaz fr s fim contieni de ele. Astfel, avem un anumit comportament fa de fiecare persoan pe care o ntlnim, avem o anumit strategie cum s acionm n condiii diferite.Ce se ntmpl pe termen lung este c n momentul n care aceste programe se desfoar (la fel ca i programele din calculator, atunci cnd ncep s acioneze haotic), ncercarea de a folosi mintea contient pentru a le schimba este ca i cum am ipa la calculator s se opreasc, s nu mai ruleze programele. Calculatorul va merge mai departe. Noi trebuie s nvm s intrm n sistemul de operare i s l schimbm.Scopul meditaiei, al cltoriei interioare este de a trece de mintea egoist, care se bazeaz pe analiza amnunit i critic, ce gndete fiind focusat pe supravieuire.n tibetan, cuvntul meditaie nseamn a deveni familiar cu, a face cunoscut. Unul dintre privilegiile de a fi fiine umane este c putem s ne observm propriile gnduri, s reflectm asupra propriilor noastre aciuni i putem privi contient cum ne comportm i cum simim.Astfel, dac ncepem s devenim familiari cu propriile gnduri incontiente i le facem contiente, dac ncepem s cunoatem propriile aciuni i comportamente incontiente i le facem contiente, dac ncepem s observm cum simim, cum acionm i gndim (acest concept numindu-se metacunoatere), atunci putem s ne modificm comportamentul n mod contient i s facem un plan cum vom gndi i vom aciona n aceleai circumstane.: E similar cu ceea ce ai fcut cnd erai imobilizat la pat, cnd observai fiecare gnd sau simmnt care aprea.R: Dac servea scopului meu sau nu. Intrm n sistemul de operare atunci cnd ne aezm n meditaie, cnd nu mai permitem ca mediul nconjurtor s activeze aceleai circuite n creierul nostru (cunoatem aceiai oameni, facem aceleai lucruri, mergem n aceleai locuri, avem aceleai experiene), cnd eliminm mediul nconjurtor i ncepem s gndim independent de el, cnd ncepem s devenim contieni de aceste programe incontiente.Atunci undele cerebrale se schimb, frecvena lor se micoreaz, creierul nu mai este focusat pe supravieuire, egoul nu mai este att de activ. De fapt, permitem minii i trupului nostru s nceap s ne dea informaii.Dac putem face asta i devenim contieni de atitudinea de nencredere, de ndoial fa de noi nine, atunci putem preda aceast atitudine puterii din noi.Dac poi crea 10 milioane de celule ntr-o secund [creierul], nseamn c tii mult mai multe dect mine sau tine. Dac reueti s coordonezi 100.000 de reacii chimice pe secund, ntr-o singur celul, nseamn c ai o voin impresionant de mare sau dac poi s menii o persoan n via i s iubeti viaa mai mult dect o face acea persoan. Dac egoul i personalitatea vor s moar, atunci ceva mult mai mare dect suntem noi ne iubete necondiionat i rspunde doar dac i-o cerem.Aceast minte superioar, aceast putere ne druiete viaa i ne susine indiferent de cum suntem. Cmpul cuantic este cmpul care menine inteligena ce menine Pmntul n micarea de rotaie n jurul Soarelui i este aceeai inteligen care face ca inima noastr s bat.Cnd ncepem s trecem ctre starea de a fi, deoarece am nceput s nvm, s experimentm, s memorm noi emoii i s le dez-nvm pe cele vechi, atunci unul dintre lucrurile care se ntmpl (deoarece am fcut gndul mai real dect orice altceva), dup ce predm acea stare emoional care ne limita, este c putem s ne reinventm pe noi nine.Exist suficiente experimente tiinifice care s dovedeasc c putem schimba creierul doar gndind n mod diferit.Ci oameni i acord timpul necesar s fac asta? Puini, i tii de ce? Pentru c n trecut, ori de cte ori am avut un sentiment neplcut, modul n care am scpat de el a fost s ne ocupm de altceva: s ne uitm la televizor, s vorbim la telefon, etc.Acel lucru exterior nou, produce n corpul nostru o schimbare chimic de moment i ne face s ne simim mai bine. Astfel, noi suntem n mod incontient (prin asocieri subcontiente) ateni la acel lucru exterior. Identificarea acelui televizor, acelei persoane, acelui program ce ne schimb n interior i ne face s ne simim bine, este un eveniment de sine stttor i asta este ceea ce creeaz identificri i asocieri puternice.O persoan, creia nu-i place cum se simte, s priveasc acest simmnt i s-i spun: l pot preda unei mini mai mari, m pot reinventa pe mine nsumi, pot ajunge la cel mai evoluat eu. Las-m s ncep s gndesc n moduri diferite! Ce carte s citesc, ce informaie s primesc pentru a m inspira s ncep s creez o renatere n mine nsumi?Dar cei mai muli oameni devin dependeni de exterior sau de droguri, n aceast ordine.: Nu neaprat droguri ilegale, ci chiar medicamente. Dac persoana dorete, poate creierul s fac aceste schimbri, n prezena altor substane chimice, medicamente?R: Anumii oameni au nevoie de medicamente, deoarece exist un dezechilibru chimic n creierul lor. Dar amintii-v:o schimbare n contiin produce o schimbare n reaciile chimice, i reaciile chimice sunt emoii i emoiile sunt energie i corpul ncepe s se regleze pe un nou set de reacii chimice.: Ce se ntmpl cnd cineva ia antidepresive de mult timp i vrea s nu o mai fac?R: Nu a sftui pe cineva s nceap brusc fr s studieze puin. n cultura noastr, definiia conceptului de liber arbitru este att de bizar! Noi nu avem cu adevrat liber arbitru. Avem opiuni care se bazeaz pe ce cunoatem i asta nu este liber arbitru. Liberul arbitru nseamn s faci o alegere bazndu-te pe lucruri necunoscute. Problema cu necunoscutul este c dac trim focusai pe a supravieui, condui de adrenalin i cortizon, aceste substane chimice sunt exact cele care ne permit s ne fie fric de necunoscut. Dac am fi un animal slbatic ncercnd s supravieuiasc i vedem, auzim, simim ceva neobinuit pentru noi de exemplu o main vom fugi.Deci, cnd noi trim condui de aceste substane chimice de vigilen (adrenalin i cortizon) niciodat nu vom considera necunoscutul ca o aventur. Atunci, liberul arbitru devine alegerea ntre dou mrci de medicamente pentru dureri de cap. Asta este singura soluie din acest univers?Dac meditm, aducnd continuu atenia napoi la momentul prezent, concentrndu-ne pe respiraie i fiind ateni, schimbnd neuro sistemul dai i fugi cu cel de relaxare, vom re-regla neuro-sistemul nostru, vom produce unde alfa n creierul nostru, care apoi vor regla schimbri chimice n corpul nostru.S lum persoana care ia medicamente, de exemplu Prozac. Exist studii care dovedesc c dac face gimnastic aerobic timp de 6 sptmni este mai bine dect dac ia acest medicament. Persoana care vrea s renune la Prozac trebuie s se decid. Trebuie s-i spun: poate c sunt depresiv, dar nc trebuie s fiu capabil s gndesc mai nalt dect m simt. n momentele mele cele mai ntunecate trebuie s cred c acestea vor trece.Pe un tomograf excitabilitatea i depresia arat la fel: prima este a privi spre viitor, spre ce va veni, depresia este a privi spre trecut i a nu vedea viitorul. Din punct de vedere funcional sunt la fel. Cei mai muli oameni care sunt nelinitii sunt depresivi i invers. nseamn, de fapt, a tri n trecut sau n viitor, dar nu n momentul prezent.Acea persoan care vrea s renune la Prozac trebuie s nvee foarte multe despre sine, despre strile limitate ale minii, despre depresie, s cunoasc nuanele ei pentru a face alegeri diferite. Ajungnd la a aplica ceea ce a nvat i spune : Cum ar fi s fiu o persoan fericit? Pe cine cunosc n viaa mea care este fericit? Ce caliti are? Pe cine admir n viaa mea i cu care vreau s semn? Ce ar trebui s schimb n mine? Ce gnduri continui s gndesc nct produc aceleai substane chimice care m fac s m simt n acelai mod i s ajung att de jos?Aceast descoperire de sine va ncepe s schimbe creierul. La nceput va fi dificil, deoarece mintea neantrenat este ca un cal nrva, dar dac insistm ctre acel ideal despre noi nine, nu numai c vom schimba creierul doar gndind, ci i atunci cnd ne spunem: azi nu m ridic din pat pn cnd nu m simt o alt persoan.n momentul n care ncepem s simim bucurie, ridicare, inspiraie, condiionm corpul fa de o minte nou. Pur i simplu trimitem un nou semnal chimic corpului. S memorm acel simmnt pentru c el este ceea ce suntem cu adevrat. Putem memora acel simmnt la fel de bine cum am memorat suferina.E nevoie de insisten pentru a ajunge aici, nu putem s o facem o singur dat (se poate ntmpla i asta, dar persoana trebuie s fie foarte decis c asta se va ntmpla). De cele mai multe ori cnd lum o decizie o facem de genul: m voi schimba ncepnd de luni, etc.Cnd suntem ntr-o criz i ne decidem, spunem: asta este, m-am hotrt! Pentru prima oar, corpul primete semnalul: de data asta e serios! Mintea i corpul ncep s lucreze mpreun. Nu trebuie s ateptm o criz, putem ncepe s facem asta pentru c ne simim grozav, suntem ntr-o stare de gratitudine, iubim viaa noastr i vrem mai multe experiene bune.Cnd acea persoan deprimat ncepe s aplice cunoaterea dobndit, s fac meditaii, s fac exerciii de aerobic, ncepe s descopere unele pri din sine nsi (aflate n memoria sa) i s-i spun: acea experien mi s-a ntmplat acum 20 de ani i nu am tiut c de fiecare dat cnd m gndesc la ea produc aceleai substanele chimice ca i cum experiena se produce n acest moment, 20 de ani am condiionat corpul s fie ntr-o stare de depresie. Nu tiu cum s m schimb!Aceast persoan trebuie s se ntoarc la evenimentul care a cauzat acea emoie? NU! Tot ce trebuie s fac este s dez-memoreze acea emoie.Cnd face asta, se uit la acel eveniment i i spune: acel eveniment a fost exact ce am avut nevoie n acel moment, pentru a m face cine sunt acum, ca personalitate. Scuzndu-ne pe noi nine c nu ne schimbm din cauza unui eveniment trecut, re-ntrim identitatea actual. n concluzie, trebuie s trecem de la a gndi, la a face/la a fi.Am vzut c se poate! Oamenii se simt eliberai. Atunci creierul i mbuntete circuitele i chimia intern, pentru a ne menine pe noul drum.: mi place cum folosii modelul calculatorului, pentru c oamenii pot nelege prin prisma aceasta. S trecem la nivelul tehnologiei, pentru c m ngrijoreaz foarte mult, pe multe planuri. S vorbim despre interfaa dintre dezvoltarea creierului i jocurile pe calculator, acestea fiind aproape toate foarte violente. Ce impact au asupra creierului uman i a fiinei umane?R: Aceasta este o zon periculoas!Atunci cnd copiii se joac pe calculator i mpuc pe cineva, arunc ceva n aer, drm ziduri, etc., n momentul n care ei depesc acel obstacol ridicat de joc, creierul lor produce dopamin. Dopamina este substana chimic a plcerii, stimuleaz centrul recompensei din creier. Astfel, copilul petrece ceva timp cu acest incredibil stimulator al senzaiilor. Dac continu s fac asta, centrul plcerii se recalibreaz la un prag mai nalt, avnd nevoie de un pic mai mult dopamin ca s-l fac s funcioneze.Receptorii din centrul plcerii sunt foarte receptivi la aceste substane chimice i dac i stimulm prea puternic, ei se desensibilizeaz i avem nevoie de mai multe substane chimice pentru a-i activa. (La fel se ntmpla i n cazul n care unul dintre soi ip la cellalt. De fiecare dat el trebuie s ipe un pic mai tare pentru a capta atenia celuilalt.)Dac copilul petrece dou ore jucnd jocuri pe calculator, creierul este supus prea mult timp unei astfel de stimulri. Asta mpinge la un nivel foarte ridicat pragul de sensibilitate al centrului plcerii. Apoi, copilul se duce la coal. Deoarece creierul a produs att de mult dopamin i uneori adrenalin, atunci cnd copilul se afl ntr-un mediu obinuit cu stimuli obinuii (de exemplu s se joace cu cinele, s se plimbe prin parc cu bunicii), aceti stimuli nu vor activa centrul plcerii.: La muli copii se poate observa o privire pierdut!R:Unii nu mai au o plcere din nimic, creierul lor are o chimie intern care nu mai este normal.Cnd a nva ar trebui s fie o recompens n sine, aceti copii nu sunt stimulai, aa c ei adorm sau descoper c o bun modalitate de activare este s intre n necazuri.Cnd fac prostii, nivelul adrenalinei crete i au un moment n care sunt foarte aleri. Copiii nu sunt contieni c fac asta, ei fac ceva ca s simt aceeai stare excitat, de alert.Gndii-v ce se ntmpl peste 10 ani cu aceti copii cnd se confrunt cu situaii dificile i-a pierdut cel mai bun prieten, a divorat, etc corpul fiind ntr-o stare chimic diferit! Ce fac ei ca s se simt mai bine?n loc s priveasc nuntrul lor i s integreze durerea i suferina, ei se vor ntoarce ctre exterior, ctre ceva dinafar care s-i aduc n starea excitat: poate droguri.: Spunei-ne ceva despre ciclurile de violen ca rezultat al strii de excitaie i desensibilizare.R: Asta se numete a programa iprogramarea creierului se face prin repetiie. Este un proces incontient.Iei un grup de oameni i le spui: iat 5 cuvinte, v rugm s formai o propoziie cu ele. Dac aceste cuvinte sunt de genul slab, debil, obosit, dup ce au scris propoziia pleac de acolo n starea descris de cuvinte. Ei nu i dau seama c sunt aa, se petrece sub nivelul minii contiente.Deci, creierul ncepe s fie programat ntr-un anumit mod datorit stimulrii excesive i acea stare devine normal. Cnd se petrece asta, se pierde contactul cu realitatea.: Genul acesta de oameni nu sunt utili n armat, datorit nivelului lor mare de condiionare?R: Da. Dac tu sau eu vedem pe cineva c este mpucat, vom avea o reacie foarte severa, inclusiv la nivel chimic. Pe termen lung, dac te condiionezi pe tine suficient de mult, vine un moment n care, dac apei pe trgaci, nu mai ai aceste reacii puternice. Cei mai buni trgtori de elit sunt aa.: Se poate dezvolta un grup de tineri care, teoretic, s poat fi programai n aceast direcie?R: Nu exist lucruri clare care s dovedeasc asta, dar putem specula zicnd c dac se mpinge mai sus pragul centrului plcerii, atunci exist posibilitatea ca acetia s devin dependeni de lucrurile exterioare lor. Astfel se schimb valorile lor, morala lor i n final devin foarte controlabili.:S vorbim de mintea care se dezvolt, creierul dezvoltndu-se pe deplin abia la 25 de ani. Ce se ntmpl cu o persoan care i-a petrecut foarte mult timp cu jocurile pe calculator, inclusiv n perioada dezvoltrii sale sociale? Problema multor tineri este lipsa capacitii de a putea relaiona din punct de vedere social.R:Se ntmpl asta deja. S-au fcut nite experiene pe copii care se joac mult pe calculator.Li s-a spus: i dm un dolar dac te opreti din joc ori de cte ori sun clopoelul. Copiii au fost ncntai s participe la experiment pentru a ctiga uor nite bani. Rezultatul a fost c niciunul nu s-a oprit. Spuneau: Stai aa, nc puin, nc o secund! Nu puteau s se opreasc.Dependena este ceva din care nu te poi opri.Noi avem capacitatea de a citi semnele sociale ntr-un mod non-verbal.Dac ncepem s devenim bidimensionali cred c ne pierdem bucuria vieii. Dac toat aceast plcere este dat de nite puncte care se mic pe un ecran i pe care creierul le interpreteaz ca ceva plcut, ca o recompens, atunci cnd va veni momentul s trim n lumea real vom deveni aproape inapi.: Asta seamn cu un tip deautism social!R: Da, aa este.: Referitor, acum, la aduli.n domeniul pornografiei exist o stimulare extrem de nalt.Ce se ntmpl n relaiile n care s-a introdus pornografia de unul dintre parteneri, sau de amndoi?R: Pe msur ce mbtrnim i trim avnd puternice dependene emoionale (buditii le numesc ataamente emoionale), cu ct suntem mai dependeni de emoii, cu att mai mare este discrepana ntre cum ne prezentm celorlali i cine suntem cu adevrat, cum simim cu adevrat. ntre aceste dou nivele sunt simmintele cu care trim fiecare zi. Cu ct suntem mai dependeni, cu att mai mare este aceast discrepan. Avem nevoie de mediul, oamenii, locurile, lucrurile, experienele care s ne reaminteasc cine suntem. Fugind de acest gol avem acest simmnt i nu tim cum s-l facem s dispar.n criza vrstei de mijloc ne cumprm o main nou, ne facem o nou relaie, ne ducem la un club nou, n vacan, avem nevoie de lucruri i oameni noi, toate acestea folosind mediul exterior, pentru ca s ncercm s ne amintim cine suntem i s facem s dispar acel simmnt c suntem neimportani, nefericii. n aceast criz ne dm seama c nimeni i nimic nu ne va face fericit i putem s prezicem destul de bine cum ne vom simi.Urmtorul nivel suntdependenele: pornografie, cumprturi, jocuri video, jocuri de noroc, droguri, alcool.Ceva va face ca acel simmnt de gol i durere s dispar i s dispar repede.Dar, se aplic aceeai lege. Data viitoare e nevoie de un pic mai mult pentru a-l face s dispar. Acest tip de dependen n care se pierd oamenii, este cel mai bun lucru pe care tiu s-l fac pentru ca s dispar acel simmnt. Adevrata schimbare ncepe cnd ne uitm la acea emoie, cnd ncepem s o definim i s o dezvm.Persoana care devine dependent de pornografie i e puternic stimulat, cu timpul, poate deveni dependent de alcool. Efectul este c va ncerca s gseasc noi moduri diferite pentru a crea un nou simmnt, ntr-un mod diferit dintr-o experien similar, consumat. Aa c ajunge la o limit, dar continu s o mping la extrem pentru a avea acel stimul, pentru c nu tie cum s fac s dispar golul.Rezultatul final este c trim ntr-o societate foarte nerealist, unde devenim cuttori ai plcerii.Avem tendina s cercetm mediul nconjurtor i s ne ndreptm ctre lucrurile care ne fac s ne simim bine i ne aduc confort i s ne deprtm de lucrurile care ne fac s ne simim ru i ne aduc disconfort. Este o stimulare de baz, durere plcere. Aceast condiionare se petrece i n lumea animal, pentru supravieuire.Dar dac am neles c schimbarea este un proces inconfortabil, ce vom face atunci? n momentul n care nu se simt bine, cei mai muli oameni se rentorc la ce le este familiar i ncearc s creeze un simmnt nou care s-i fac s se simt mai bine, astfel nct s se simt mai mult ca fiind ei nii. Aceste persoane nu se vor schimba niciodat.n momentul n care se rup de acea continuitate chimic ntre gnd i simmnt, nevoie i suferin, corpul intr n haos. Deci, n loc s se schimbe, aceste persoane alearg ctre ceva care s fac s dispar simmntul de gol i durere.Se poate trece de la jocuri de noroc la pornografie, de la alcool la droguri, iar motivul adevrat care-i face pe oameni s fac asta este c exist un simmnt terifiant i nu tiu cum s-l fac s dispar.: n condiiile crizei economice, toate acele opiuni exterioare de a tri de plcere s-ar putea s dispar, pur i simplu pentru c nu mai avem mijloacele financiare s ni le procurm. Ce v ateptai s vedei la nivelul maselor?R: n mod evident vom vedea mult haos! Vom vedea oameni acionnd ntr-un mod ilogic, pentru c nu mai pot avea excitarea obinuit din stimulii exteriori (jocuri pe calculator, maini noi, etc).tii, confort, consum, convenabil, capitalism, toate C-urile! Cnd aceste lucruri ne sunt luate, ne rmn valorile. Oamenii care au fost dependeni se vor afla n situaia de a se trezi foarte repede sau a pierde controlul.: Care este reeta dumneavoastr ca s ias din aceast situaie, s se ntoarc la umanitate ? S se ntoarc la a se cunoate pe sine?R:Cnd trim creznd c ceva din afara noastr ne face fericii i ncercm s acumulm lucruri, nu facem dect s ntrim ego-ul. Dac trim folosind doar substanele chimice pentru supravieuire (ceea ce fac cei mai muli oameni, toat ziua), acele substane chimice produc agresiune, mnie, fric, durere, nelinite, suferin i alte variaiuni pe aceeai tem.Aceste substane chimice ne determin s ne concentrm toat atenia noastr pe corpul nostru, s devenim foarte contieni de mediul nconjurtor i foarte preocupai de timp.Nu suntem prea mult diferii de un animal care este vnat de un prdtor. Pentru a iei din acea situaie, animalul trebuie s protejeze sinele identificat cu trupul trebuie s o fac foarte repede i trebuie s priveasc foarte atent mediul nconjurtor, ca s tie n ce direcie s fug. O emisie puternic de adrenalin l ajut s fac asta.Noi trim toat ziua n mod incontient sub influena acestor substane chimice, deoarece ne putem atepta s se petreac ceva, putem anticipa c se va petrece ceva. Cnd aceste previziuni se ndeplinesc, ne felicitm singuri spunnd: Vezi ce detept am fost?! Dar ce se ntmpl cnd anticipm un eveniment i acesta nu se petrece? Atunci apare depresia, nelinitea, insomnia. Noi putem activa rspunsul la stres doar prin gnd i cnd nu putem s-l oprim, ajungem la dezechilibru, boal. Cu timpul, acele substane chimice deregleaz genele i corpul i astfel se creeaz bolile.Cealalt stare a minii n care trim se numete creaie. Cnd te afli cu adevrat n aceast stare, uii de tine nsui. Nu mai exist sine, nu mai exist trup, nu mai exist timp. Eti att de implicat n ceea ce faci nct gndul devine experiena unui alt sine.Acele persoane care triesc n modul de supravieuire sunt centrate doar pe ele, vorbesc despre problemele lor, se gndesc la ele.Aa se comport oamenii care gndesc aceleai lucruri, fac aceleai lucruri i se ateapt ca ceva s se schimbe n viaa lor, pentru c aceste substane chimice ne ntorc ctre aciuni primitive i activeaz circuitele necesare pentru asta. Rzboiul, competiia, politica, toate sunt doar versiuni diferite ale acestor substane chimice.Starea adevrat de creaie implic un nou set de substane chimice care se relaioneaz cu a fi inspirat, a fi vesel, a avea o stare nalt. Acestea nu se gsesc n afara noastr, ci nuntrul nostru.n starea mea prezent de ignoran, att ct am evoluat ca fiin uman, pot spune c atunci cnd am experimentat acele momente, sau cnd am devenit bucuros fr niciun motiv, bucuria era n mine, nu aveam nevoie de nimeni i de nimic i m bucuram de mintea mea, aveam tendina s nu fiu egoist.Cnd eliminm barierele, blocajele acelor stri emoionale ale minii care ne menin n starea de a ntri ego-ul, cnd desfacem ego-ul, identitatea noastr, atunci ptrunde lumina prin noi i avem tendina s adoptm acele caracteristici ale puterii din fiina noastr, ale minii superioare: s fim bucuroi, generoi, altruiti, iubitori, inspirai, rbdtori.Cred c adevrata noastr misiune n via este s exprimm acea putere din noi, prin noi, s eliminm barierele, blocajele. Cnd facem asta, exist o tendin mai mare n natura noastr non-egoist s manifestm unele dintre acele caliti de care are nevoie lumea noastr pentru a se schimba.

Doctorul Joe DispenzaDoctorul Joe Dispenza este unul dintre ceimai populariprotagonisti ai filmuluiWhat the bleep do we know?,Unde expune inspiratul punct de vedere despreCum sa-ti construiestiziua intr-un modpozitiv.Dar cunoasterea sadespre creier trece mult dincolo deacele scurte secvente din film.Doctorul Joe Dispenza ne explicain acest interviu cum lucreaza substantele chimice increierulnostru, mentinandu-ne invechile obiceiuri simodelecomportamentale si cepoate fi facut pentru a depasiacestetipare. El ne explica cumproliferareajocurilor video violenteeste un pericol pentrusocietate.I: Stiti despre ce vorbiti, deoarece ati avut o experienta in viatadumneavoastra care v-a fortat safaceti eforturi pentru a varecupera propria sanatate. Puteti sa ne vorbiti despre asta?R: Aveam 26 de ani si locuiam in sudul Californiei. Participam laun concurs de triatlon sicand ma indreptam cu bicicleta catre ointersectie, un organizator mi-a facut semn savirez. Eu am facut-ofara sa ma asigur si inacel moment a trecut o masina care mi-amancat bicicleta si a incercat sa ma manance si pe mine. Inurma accidentului am avut 6 vertebre fracturate in coloana,multiple fracturi,fragmente osoase in maduva spinarii si cateva vertebre intr-o starefoarte proasta. Medicii mi-au pus un diagnostic destul de grav, nucredeau ca voi mai merge vreodata si mi-au recomandat ointerventie chirurgicala complexa, incare sa-mi introduca otija petoata lungimea coloanei, pentru a o sustine.Mi-au spus ca trebuiesa port ghips celputin jumatate de an. Dupa ce am ascultat opinia a 4 chirurgieminenti, am luat decizia sa nu ma operez, ceea ce i-a facut sacreada ca mi-am pierdut mintile. Nu puteam sa-miimaginez cumvoi trai restul vietii ca un handicapat.Am trecut de la modul meude viata modern: dinamic, cu viata sociala, cuo cariera,conducand masini sport, etc, la cutotul altceva, fiind imobilizat lapat, stand cu fata in jos.Principiul in care credeam atunci si inca cred si acum este caputerea care a creat corpul vindeca corpul. Momentul in careamluat deciziaa fost critic, deoarece a trebuit sa cred cu adevarat ca pot aplicaacest principiu, astfel incat sa trec de la filozofie la aplicareapractica, incat sa vad daca pot crea unele efecte in corpul meu. Numai aveam nimic altceva de facut.Am luat doua decizii:Prima: nu voi lasa sa treaca nici un gand fara sa-l verific.A doua: daca cred in aceasta putere, poate ca pot sa creez o relatiecu ea, sa interactionez cu ea, sa-i dau un model, niste instructiuni.Zilnic, timp de 2 ore dimineata si 2 ore seara re-cream in minteameafiecare vertebra in parte.Acesta era planul pe caredoream sa-lvada subconstientul. Cand mintea mea se ducea catre ungand, ofrica, o temere, unsimtamant, sau la intamplare, incepeam totul dela inceput. O vigilenta absoluta. Dupacateva saptamani procesul adevenit mai usor. Cand am reusit sa creez acea imagine inintregime, fara nici un alt gand care sa ma distraga, era ca sicumam atins tinta, ceva erala locul lui. Si amfost atent la asta!Dupa o perioada, am inceput saobserv niste schimbari si procesul a devenit din ce in ce mai usor,durand din ce in ce mai putin timp. Ce nu stiam in acel momentera ca imi cream noi legaturi in creier. Cand am inceput sa observschimbarile masurabile in corpul meu- referitoare la durere,senzatii fizice - stiamca realizasem ceva. In zece saptamanisi jumatate m-am intors la birou, la munca mea, aveampacienti, mergeam, nu aveam nici un ghips si nu facusem nicio operatie. In acea perioada, innoptile in care nu puteam sa dorm, am facut o intelegere cu mine:daca voi fi in stare samerg din nou, atunci voi studia toata viatameaconexiunea dintre minte si corpsiconceptul de minte maipresus de materie.I: De atunci atrecut ceva vreme.Acum ajutati oamenii sainteleaga cum functioneaza creierul, cum interactioneaza cuminteasuperioara, cum interactioneaza cu trupul. Imi placece ati scris:daca iti schimbi cu adevarat mintea, poti vedea dovezi fizice cacreierul seschimba.Putem sa intram indetalii? Ce inseamnaasta? Cum se aplica asta?R: Conceptul de neuro - plasticitate ne spune ca ori de cate oriinvatam ceva nou, facemnoi conexiuni prin sinapse. Invatareacreeaza aceste conexiuni, reamintirea mentine sisustine acestecircuite. E nevoie de cateva repetitii pentru aface ca grupuri deneuroni sa inceapa sa creeze relatii petermen lung. Conceptul deevolutie a creierului se refera la a invata lucruri noi si a aveaexperiente noi (astfel imbunatatim partea sa de hard -la fel cala uncalculator).Creierul este un organ anatomic, nu cu multdiferit deficat sau rinichi. Dar mintea este atunci cand creierul este inactiune, candlucreaza. Mintea este ceea ce face creierul. Avem milioane deneuroni adunati impreuna si un neuron mediu are aproximativ40.000de conexiuni. Deci producem nivele infinitede minte, schimbandsecventele, modelele si combinatiile in care acesti neuroni emit,seleaga.Cand schimbam mintea, determinam creierul sa lucrezediferit.Un concept din neurologie spune: celulele nervoase ce emitimpreunase leagaimpreuna.Daca zilnic emitem aceleasi ganduri, facemaceleasi actiuni si adoptamaceleasi sentimente, atunci creierulnu se schimba niciodata. Ramanem blocati in obiceiuri, inmodele fixe, in credinte, perceptii, atitudini si ganduri fixe.Prininsistenta sirepetitie creierul incepe sa se legeintr-un numar finit decircuite side modele. Acea structura finita neuro - chimicacare se dezvoltataastfel, noi onumim cutia creierului. Incepem sa gandim ininteriorul cutieiprin propria noastra gandire, prin comportamentele noastre, prinpropriile stari mentale si sentimente. Cum sagandim inafaracutiei?Trebuiesa incepemsa invataminformatii, sa facemaltecircuite.Acele noi conexiuni devin materialul debaza care vaincepe sa-ipermita creierului sa exploreze posibilitati, saprognozezeevenimente, sa examineze dar daca..., cum ar fisa....Dacafacem asta si asteptam timp suficient pentru a incepe sa gasim unraspuns,atunci se activeazalobul frontal (care esteconducatorul, dirijorul).Ce face lobul frontal? Ne permite saincepem sa luam cunostintelepe care le-am invatat din carti,filozofie, impreuna cu experienteleavute si sa le imbinam in noi paradigme, noi idei sisa facem inmod concret o noua minte. Dacasuntem capabili sa schimbammintea noastra si daca reproducem acelasi model in aceeasisecventa, in aceeasi combinatie, atunci grupuri de neuroni se voraduna in modele noi siastfel schimbam creierul. Deci,candschimbam mintea se schimba creierul. Acum, de indata cecreierul se schimba - anatomia sicircuitele sunt diferite - este mai usor sa schimbam mintea. Asaimbunatatim hardul (la fel ca laun calculator), cand schimbammintea schimbam creierul si asta devine un cicluin sine.I: Sa vorbim despre activitatile care ajutala extinderea plasticitatiicreierului si in procesul despre care ativorbit. De exemplu,invatarea unei limbi straine - sazicem italiana.Ce se intamplaatunci? Explicati-ne un pic, ca saintelegem.R: Avem trei creiere intr-unul, trei creiere care ne permit satrecem de la a gandi la a facela a fi. Creierul care gandeste esteneuro -cortexul (partea mare, cutata). Este asa pentru cain aceasta formasinuoasa poate intra maimulta materie cenusie. Aceasta parteestecreierul nou, creierul caregandeste cand invatam informatii noi,fapte, semantica. Nu esuficient sa invatam informatie. Puteminvata toatecuvintele italienesti din dictionar, putem citi un manual, putemasculta niste inregistrari audio, totusi toate acesteinformatii suntinca stocate in creierul caregandeste. Acum, pentru a activaal doilea creier trebuie saaplicam ceea ce am invatat. Trebuie sapersonalizam, sa demonstram, sa ne modificam cuadevarat comportamentul. Cand facem asta vom avea o nouaexperienta. Cand traim acea experienta noua, cand suntem inmijlocul ei si folosim toate cele 5 simturi, iar informatiile dela simturi se duc catre creier prin cele 5 caidiferite,atunci neuroniI se grupeaza si forteaza creierul sa eliberezesubstante chimice.Acele substante chimice senumesc sentimente.In momentul in care avem un sentiment nou, inseamna ca avem oexperienta noua.Sentimentele si emotiile sunt produsul final alexperientelor.I: Deci, putem invata cuvintele, dar pana cand nu ne ducem la ocafenea italieneasca si gustam un cappucino incredibil si incercamsa vorbim italieneste, sa interactionam cu chelnarul, procesul nu ecomplet.R: Tineti minte:cunoasterea este pentru minte, experienta estepentru corp. Trebuie sa invatam corpul ceea ce mintea a intelesintelectual. Cand suntem in stare sa facem asta, al doilea creier(numit creierul limbic, creierul ce elibereaza substante chimice) seactiveaza. Acum lucreazadoua creiereimpreuna.Comandand mancare italieneasca, avand o conversatie cuchelnarul in italiana, interactionand, experienta face camai multhard (la fel ca la un calculator) sa reflecte ceea ce am facut inafaranoastra.Astfel, corpul primeste unnou semnalchimic.Nu este suficient sa neducem o singura data la restaurantsi saspunem ca stim italiana fluent. Trebuie safim capabili sarepetamexperienta. Cand incepem sa o repetam foarte constienti siplini dedorinta, atunci, peste untimp, activam altreilea creier. Acesta estecreierul a fi, trecem de la a face laa fi.Acest al treilea creiereste cerebelul, subconstientul. El ne permite satinem minteabilitati, reactiiemotionale, comportamente, conditionari, amintiriasociate. Daca practicam asta de suficiente oriprocesul devinesubconstient, conditionand neuro - chimic corpul sa le memoreze,impreuna cu creierul constient.Un exemplu: atunci canderam micisi cineva ne intreba cum se scrie un cuvant si nu puteam saneamintim, mana il scria in aer; atunci cand nu ne amintim un numarde telefon, corpul il stie si ilformeaza.Asta inseamna ca trupul adevenit minte. Asa seformeaza un obicei, atunci cand trupul devine minte. Dacarepetam experienta de multe ori, ea estestocata in sistemulsubconstient, numit sistemul a fi.Pe la 35 ani, cand suntem inacest sistem, aproape 90% din cine suntem este legat decomportamente, programe automate. Un exemplu in care corpul simintea lucreaza in opozitie: o persoana vrea safie fericita, dar asuferit si a memorat acea stareemotionala (poate timp de 20 de ani). Referitor la exemplulcu limba straina: daca continuam sapracticam, va sosi un momentin care nu ne mai gandim ce spunem, creierul emite intr-un modelsincron si suntem intr-un flux constient. Cand ajungem la aceastare de a fi, atunci limba straina este fixata, integrata in sistemulnostru nervos si nu mai presupune nici un efort.I: Sa presupunem ca am devenit dependenti de ceva si amajuns ladisperare. Cum incepem sa abordam problema, care este modulcel mai eficient de a iesidin acest mecanism?R: Cat timp avem? Asta este o intrebare de milioane! Defiecaredata cand sunt la un interviu sau la televizor si mai sunt doarcateva minute,realizatorul ma intreaba Cum sa ne schimbam? Eu iiraspund savina la cursurile mele. De fiecare data cand avem un gand se emiteo substanta chimica. Gandurile bune emit anumite substantechimice care ne fac sane simtim bine. Ganduri negative emitsubstante care ne fac sa ne simtim negativi. Deci, acest lucru etericnumit gandproduce un set de reactiichimice in creier care activeaza circuitecare incep sa ne faca sa ne simtim exact inmodul in care gandim.Avem un gand despre nesiguranta, in cateva secunde ne simtimnesiguri. In momentul in care incepem sane simtim asa cumgandim,deoarece creierul este intr-o continua comunicare cutrupul, incepem sa gandim in modul in care ne simtim. Siatunci creierul emite mai multe substante chimice casa simtimasa cum gandim, si asa se intra intr-un ciclu. Acest ciclu,aceasta repetitie, cu timpul, produce o stare de a fi.Noi conditionam chimic corpul samemoreze acea stare. Acestciclu in care gandul devine sentiment sisentimentul gand, produceo stare de a fiin care sentimentele devin mijloace de a gandi, sau,altfel spus, nu putem gandi maibine decat ne simtim.Dacanu putem gandi mai bine decat ne simtim, nu ne vomschimba niciodata.O persoana care sufera si a memorat aceastastare emotionala timp de 20 de ani, se afla inacel sistemsubconstient despre care am vorbit. Se poate spuneconstientvreau sa fiu fericit - mintea, intelectul, spune asta - dar corpul amemorat nevoie si suferinta. Deci mintea sicorpul lucreaza inopozitie. Cand o persoana se decide safaca un efort constient sase schimbe, isi da seama peste putin timp caface aceleasi lucruri,gandeste aceleasi ganduri si a devenit inconstienta.Singurul mod in care putem face acesteschimbari este sa intram insistemul de operare. Trebuie sa incepem sa gandim independent demediul inconjurator, sa incepem sa schimbam undele cerebrale, sane permitem noua sa intram inacea lume subconstienta.I: Cum arata, cumfunctioneaza ea?R: Va voi raspunde dezvoltand o alta idee. Acelasi sistem alcreierului care ne permite sa trecem de la a gandi la a facela a fi,este acelasi sistem care ne permite sa invatam sa experimentam sisa dobandim intelepciune; minte, corp, suflet.Ajungem la oanumita varsta cand acele programe automate se deruleaza fara safim constienti deele. Astfel, avemun anumit comportament fatade fiecare persoana pe care ointalnim, avem o anumita strategiecum sa actionam inconditii diferite.Ce se intampla petermen lung, este ca inmomentul in care aceste programese desfasoara (la felca si programele din calculator atunci candincep sa actioneze haotic), incercarea de a folosimintea constientapentru a le schimba este ca sicum am tipa la calculator sa seopreasca, sa nu mai ruleze programele. Calculatorul va merge maideparte. Noi trebuie sa invatam sa intram in sistemul de operare sisa ilschimbam.Scopul meditatiei, al calatoriei interioare este deatrece de mintea egoista, care sebazeaza pe analiza amanuntita sicritica, ce gandeste fiind focusata pe supravietuire. In tibetanacuvantul meditatie inseamna a deveni familiar cu, a facecunoscut. Unul dintre privilegiile de a fifiinte umane este caputem sa ne observam propriile ganduri, sa reflectam asuprapropriilor noastre actiuni si putem privi constient cumne comportam si cum simtim. Astfel,daca incepem sa devenimfamiliari cu propriile ganduri inconstiente si le facem constiente,daca incepem sacunoastem propriile actiuni si comportamenteinconstiente si le facemconstiente, daca incepem sa observam cum simti, cum actionam sigandim (acest concept numindu-se metacunoastere) , atunci putemsa ne modificam comportamentul in mod constient si safacem unplan cum vom gandi sivom actiona in aceleasi circumstante.I: E similar cu ceea ce atifacut cand erati imobilizat la pat, candobservati fiecare gand, simtamant care aparea.R: Daca servea scopului meu sau nu. Intram in sistemulde operare atunci cand ne asezam inmeditatie, cand numai permitem ca mediul inconjurator sa activeze aceleasi circuitein creierul nostru (cunoastem aceiasioameni, facem aceleasilucruri, mergem in aceleasi locuri, avemaceleasi experiente), candeliminam mediul inconjurator si incepem sa gandim independentde el, cand incepem sadevenim constienti de aceste programeinconstiente.Atunci undele cerebrale seschimba, frecventa lor semicsoreaza, creierul nu maieste focusat pe supravietuire, egoul nu mai este atat de activ. Defapt, permitem mintii si trupului nostru sainceapa sa ne deainformatii.Daca putem face asta sidevenim constienti de atitudinea deneincredere, de indoiala fata de noi insine, atunci putem predaaceasta atitudine puterii din noi. Daca potisa creezi 10milioanede celule intr-o secunda inseamna ca sti multmai multe decatmine sau tine. Dacareusesti sa coordonezi 100000 de reactiichimice pe secunda intr-o singura celula inseamna ca ai o vointaimpresionant de mare. Daca poti sa mentii o persoana in viata si saiubesti viata mai mult decat o face acea persoana. Daca egoul sipersonalitatea vorsa moara, atunci ceva mult mai mare decat suntem noi ne iubesteneconditionat siraspunde doar daca i-o cerem.Aceasta mintesuperioara, aceasta putere, ne daruieste viata si nesustine indiferent de cum suntem. Campul cuantic este campulcare mentine inteligenta care mentinePamantul in miscareade rotatie in jurul Soarelui si este aceeasi inteligenta care face cainima noastra sa bata.Cand incepem sa trecem catrestarea de afi,deoarece am inceput sa invatam, saexperimentam, sa memoram noi emotii si sa ledez - invatam pecele vechi, atunci unul dintre lucrurile care seintampla (deoareceam facut gandul mai real decat orice altceva), dupa ce predaacea stare emotionala care ne limita, este ca putem sa nereinventam pe noiinsine.Exista suficiente experimente stiintifice care sadovedeascaca putem schimba creierul doar gandind in mod diferit. Catioameni isi acorda timpul necesar sa faca asta? Putini si stiti dece?Pentru ca in trecut, ori de cate ori am avut un sentimentneplacut, modul in care am scapat de el a fost sane ocupamde altceva: sa neuitam la televizor, savorbim la telefon, etc. Acellucru exterior noua, produce in corpul nostru o schimbare chimicade moment si ne face sa ne simtimmaibine. Astfel, noisuntem in modinconstient (prin asocierisubconstiente) atenti la acel lucru exterior. Identificarea aceluitelevizor, acelei persoane, acelui program ce ne schimba in interiorsi ne face sa nesimtim bine, este un eveniment de sine statator siasta este ceea ce creeaza identificari si asocieri puternice. Opersoana careia nu-i place cum se simte,sa priveasca acestsimtamant si sa-sispuna: il pot preda unei minti mai mari, ma pot reinventa pe mineinsumi, pot ajunge la cel mai ideal eu. Lasa-ma sa incep sagandesc in moduri diferite! Ce carte sacitesc, ce informatie saprimesc pentru a ma inspira sa incep sa creez o renastere in mineinsumi? Dar cei mai multi oameni devin dependenti de exterior,sau de droguri, in aceastaordine.I: Nu neaparat droguri ilegale, cichiar medicamente. Dacapersoana doreste, poate creierul sa faca aceste schimbari, inprezenta altorsubstante chimice,medicamente?R: Anumiti oameni au nevoie de medicamente, deoarece exista undezechilibru chimic in creierul lor. Dar amintiti-va: o schimbare inconstiinta produce o schimbare in reactiile chimice, si reactiilechimice sunt emotii siemotiile sunt energie si corpul incepe sa seregleze pe un nou set de reactii chimice.I :Imi place cum folositi modelul calculatorului, pentru caoamenii se pot relationa cu acesta. Sa trecem la nivelultehnologiei, pentru ca ma ingrijoreaza foarte mult, pe multeplanuri. Sa vorbim despreinterfata dintre dezvoltarea creieruluisi jocurile pe calculator, acestea fiind aproape toate foarte violente.Ce impact au asupra creierului uman sia fiintei umane?R:Aceasta este ozona periculoasa! Atunci cand copii se joaca pecalculator si impusca pe cineva, arunca ceva in aer, darama ziduri,etc, in momentul in care ei depasesc acel obstacol ridicat de joc,creierul lor produce dopamina. Dopamina este substantachimica aplacerii, stimuleazacentrul recompensei dincreier. Astfel, copilulpetrece ceva timpcu acestincredibil stimulator al senzatiilor. Dacacontinua sa faca asta, centrul placerii serecalibreaza laun pragmai inalt, avand nevoie de un pic mai multa dopamina ca sa-l facasa functioneze. Receptorii din centrul placeriisunt foarte receptivila aceste substante chimice si daca ii stimulam prea puternic, ei sedesensibilizeaza si avem nevoie de mai multe substante chimicepentru ai activa. (La fel se intampla si incazul in care unul dintresoti tipa la celalalt. De fiecare data eltrebuie sa tipe un pic maitarepentru a capta atentia celuilalt.) Daca copilul petrece douaorejucand jocuri pe calculator, creierul este supus prea mult timp uneiastfel de stimulari. Asta impinge la un nivel foarte ridicat pragulde sensibilitate al centrului placerii. Apoi copilul seduce la scoala.Deoarece creierula produs atat demulta dopamina si uneori adrenalina, atunci candcopilul se afla intr-un mediu obisnuit cu stimuli obisnuiti (deexemplu sa se joace cu cainele, sa se plimbe prin parc cu bunicii),acesti stimuli nu voractiva centrul placerii.I: La multicopii se poate observa o privire pierduta!R: Unii nu mai au o placere din nimic, creierul lor are ochimieinterna care nu mai este normala. Cand a invata ar trebui sa fie orecompensa in sine, acesti copii nu sunt stimulati, asa ca ei adormsau descopera ca o buna modalitate de activare este sa intre innecazuri. Cand fac prostii, nivelul adrenalinei creste si auunmoment in care sunt foarte alerti.Copii nu sunt constienti ca facasta, facceva ca sa simta aceeasi stare excitata, alerta.Ganditi-va ce seintampla peste 10 ani cu acesti copii cand se confrunta cu situatiidificile si-a pierdut cel mai bun prieten, a divortat, etc corpulfiind intr-o stare chimica diferita! Ce fac ei ca sase simta maibine? In loc sapriveasca inauntrul lor si sa integreze durereasi suferinta, ei sevor intoarce catre exterior, catre cevadinafaracare sa-i aduca instarea excitata: poate droguri.I: Spuneti-ne ceva despre ciclurile de violenta carezultat al stariideexcitatie sidesensibilizare.R: Asta se numeste aprograma si programarea creierului se faceprin repetitie. Este un proces inconstient. Ieiun grup de oameni sile spui: iata 5 cuvinte, va rugam sa formati o propozitie cu ele.Daca aceste cuvinte sunt de genul slab, debil, obosit, dupa ce auscris propozitia pleaca de acolo in starea descrisa de cuvinte. Ei nuisi dau seama ca sunt asa,se petrece sub nivelul mintiiconstiente. Deci,creierul incepe sa fie programat intr-un anumit moddatorita stimularii excesive si acea staredevine normala. Cand sepetrece asta, se pierde contactul curealitatea.I: Genul acesta de oameni nu sunt utili in armata, datoritanivelului lor mare deconditionare?R: Da. Daca tu sau euvedem pe cineva ca este impuscat, vomavea o reactie foarte severa, inclusiv lanivel chimic. Pe termenlung, daca te conditionezi pe tine suficient demult, vine unmoment in care daca apesi pe tragaci nu mai ai acestereactii puternice. Cei mai buni tragatori de elitasunt asa.I: Se poate dezvolta un grup de tineri care, teoretic, sa poata fiprogramati in aceasta directie?R: Nu exista lucruri clarecare sa dovedeasca asta, darputemspecula zicand ca daca seimpinge mai sus pragul centruluiplacerii, atunci exista posibilitatea ca acestia sadevina dependentidelucrurile exterioare lor. Astfel se schimba valorile lor, morala lor siin final devinfoarte controlabili.I: Sa vorbim demintea care se dezvolta, creierul dezvoltandu- sepe deplin abia la 25 de ani. Ce se intampla cu o persoana care si-apetrecut foarte mult timp cu jocurile pe calculator, inclusiv inperioada dezvoltarii sale sociale? Problema multor tineri este lipsacapacitatii de a seputea relationa din punct de vedere social.R: Se intampla asta deja. S-au facut niste experiente pe copii carese joaca mult pe calculator. Li s-a spus: iti dam un dolar daca teopresti din joc ori de cate ori suna clopotelul. Copii au fostincantati sa participe la experiment pentru a castigausor nistebani. Rezultatul afost ca nici unul nu s-a oprit. Eispuneau: stai asa, inca putin, incao secunda! Nu puteau sase opreasca. Dependenta este ceva dincare nu te poti opri. Noi avem capacitatea de a citi semnelesociale, intr-un mod non - verbal. Daca incepem sa devenimbidimensionalicred ca nepierdem bucuria vietii.Daca toataaceasta placere este data deniste puncte care se misca pe un ecran si pe carecreierul leinterpreteaza ca ceva placut, ca orecompensa, atunci cand vavenimomentul sa traim in lumea reala vom deveni aproape inaptiI: Asta seamana cu untip de autism social!R: Da, asa este.I: Referitor acum la adulti.In domeniul pornografiei exista ostimulare extrem de inalta. Ce se intampla in relatiile in care s-aintroduspornografia de unul dintre parteneri, sau de amandoi?R: Pe masura ceimbatranim si traim avand puternice dependenteemotionale (budistii le numesc atasamente emotionale), cucatsuntemmai dependenti de emotii, cu atatmai mare este discrepanta intrecum ne prezentam celorlalti si cine suntem cuadevarat, cumsimtim cu adevarat. Intre aceste doua nivele suntsimtamintele cucare traim fiecare zi. Cu cat suntem mai dependenti, cu atat maimare este aceasta discrepanta. Avem nevoie de mediul, oamenii,locurile, lucrurile, experientele care sane reaminteasca cinesuntem. Fugind de acest gol avem acest simtamant si nu stim cumsa-l facem sadispara.In criza varstei de mijloc ne cumparam omasina noua, nefacem o noua relatie, ne ducem la un club nou, in vacanta, avemnevoie de lucruri si oameni noi,toate acestea folosind mediulexterior,pentru ca sa incercam sa ne amintim cine suntem si sa facem sadispara acel simtamant ca suntem neimportanti, nefericiti. Inaceasta criza ne dam seama ca nimeni si nimic nu ne vafacefericit si putem sa prezicem destul de bine cum ne vomsimti. Urmatorul nivel suntdependentele: pornografie, cumparaturi, jocuri video,jocuri denoroc, droguri, alcool. Ceva va face ca acelsimtamant de gol sidurere sa dispara si sa dispara repede. Dar, se aplica aceeasi lege.Data viitoare e nevoie de un pic mai mult pentru a-l face sadispara.Acest tip dedependenta incare se pierd oamenii, estecelmai bun lucru pe care stiu sa-l faca pentru ca sa dispara acelsimtamant. Adevarataschimbare incepe cand ne uitam la aceaemotie, cand incepem sa odefinim si sa odez - invatam. Persoana care devine dependenta depornografie sie puternic stimulata, cu timpul, poate devenidependenta de alcool. Efectul este ca vaincerca sa gaseasca noimoduri diferite pentru a crea un nou simtamant, intr-un moddiferit dintr-o experienta similara, consumata. Asa ca ajunge la olimita, dar continua sa o impinga la extrem pentru a avea acelstimul, pentru canu stie cum sa faca sadispara golul. Rezultatul final este ca traimintr-o societate foarte nerealista, unde devenim cautatori aiplacerii. Avem tendinta sa cercetam mediul inconjurator si sa neindreptam catre lucrurile care ne fac sane simtim bine si ne aducconfort si sa ne departam de lucrurile care ne fac sa ne simtim rausi ne aducdisconfort. Este o stimulare de baza,durere placere. Aceastaconditionare se petrece si in lumea animala, pentrusupravietuire.Dar daca am intelesca schimbarea este un proces inconfortabil, cevom face atunci? In momentul in care nu se simt bine, cei maimulti oameni se reintorc la ce le este familiar siincearca sa creezeunsimtamant nou care sa-i faca sa se simta mai bine, astfelincat sase simta maimult ca fiind eiinsisi. Aceste persoane nu sevorschimba niciodata. In momentul in care se rupde acea continuitatechimica intre gand si simtamant, nevoie sisuferinta, corpul intrain haos. Deci, in loc sase schimbe, aceste persoane alearga catreceva care sa faca sa dispara simtamantul de gol si durere. Se poatetrece de lajocuri de noroc la pornografie, de la alcoolla droguri, iar motivuladevarat care-i face pe oameni sa faca asta este ca exista unsimtamant terifiant si nu stiu cum sa-l faca sa dispara.I: In conditiile crizei economice, toate aceleoptiuni exterioare dea trai de placere s-ar putea sa dispara, pur si simplu pentru canu mai avem mijloacele financiare sa nile procuram. Ceva asteptati sa vedeti la nivelul maselor?R: In mod evident vom vedea mult haos! Vom vedea oameniactionand intr-un mod ilogic, pentru ca nu mai pot avea excitareaobisnuita dinstimulii exteriori (jocuripe calculator,masini noi,etc). Stiti,confort, consum, convenabil, capitalism, toate C-urile! Candaceste lucruri ne sunt luatene raman valorile. Oamenii care au fostdependenti se vor afla in situatia de a se trezi foarte repede sau apierde controlul.I: Care este reteta dumneavoastra ca sa iasa din aceasta situatie, sase intoarca la umanitate ? Sa se intoarca la ase cunoaste pe sine?R: Cand traim crezand ca cevadin afara noastra ne face fericiti siincercam sa acumulam lucruri, nu facem decat saintarim ego-ul.Daca traim folosind doarsubstantele chimice pentru supravietuire(ceea ce fac cei mai multi oameni, toata ziua), acele substantechimice produc agresiune, manie, frica, durere,neliniste, suferintasi alte variatiuni pe aceeasi tema. Aceste substante chimice nedetermina sa ne concentram toata atentia noastra pe corpul nostru,sa devenim foarte constienti de mediul inconjurator si foartepreocupati de timp. Nu suntem prea mult diferiti de un animal careeste vanat de un pradator. Pentru a iesi din acea situatie, animalultrebuie sa protejeze sinele - identificat cu trupul trebuie sa ofaca foarte repede si trebuie sapriveasca foarte atentmediul inconjurator, ca sa stie in ce directie sa fuga. Oemisie puternica de adrenalina il ajuta safacaasta. Noi traim toataziua in mod inconstient sub influenta acestorsubstante chimice, deoarece ne putem astepta sa sepetreaca ceva,putem anticipa ca se vapetrece ceva. Cand aceste previziuni seindeplinesc ne felicitam singuri spunand: vezi ce destept am fost!Dar, ce se intampla cand anticipam un eveniment si acesta nu sepetrece?Atunci apare depresia,nelinistea, insomnia. Noiputemactiva raspunsul la stres doar prin gand si cand nu putem sa-loprim, ajungem la dezechilibru, boala. Cu timpul, acele substantechimice deregleaza genele si corpul si astfelse creeazabolile.Cealalta stare a mintii incare traim se numeste creatie.Cand te afli cu adevarat in aceasta stare, uiti de tine insuti.Nu maiexista sine, nu mai exista trup, nu mai exista timp. Estiatatde implicat in ceeace faci incat gandul devine experienta unui altsine.Acele persoane caretraiesc in modul de supravietuiresuntcentrate doar pe ele, vorbesc despre problemele lor, se gandesc laele. Asa secomporta oamenii care gandesc aceleasi lucruri,fac aceleasi lucruri si se asteapta ca ceva sase schimbe in viatalor, pentru ca aceste substante chimice ne intorccatre actiuni primitive si activeaza circuitele necesare pentru asta.Razboiul, competitia, politica, toate sunt doar versiuni diferite aleacestor substante chimice.Starea adevarata de creatieimplica unnou set de substante chimice care se relationeaza cu a fi inspirat, afi vesel, aavea o stare inalta. Acestea nu se gasesc inafara noastraci inauntrul nostru. In starea meaprezenta de ignoranta, atat catam evoluat ca fiinta umana, pot spune ca atunci cand amexperimentat acele momente, sau candam devenit bucuros faranici un motiv, bucuria era in mine, nu aveam nevoie de nimeni side nimic si ma bucuram de mintea mea, aveam tendinta sa nu fiuegoist.Cand eliminam barierele, blocajele acelor stari emotionaleale mintii care ne mentin in starea de a intari ego-ul, canddesfacem ego-ul, identitatea noastra, atunci patrunde luminaprin noi siavem tendinta sa adoptam acele caracteristici aleputerii din fiinta noastra, ale mintiisuperioare: safimbucurosi, generosi, altruisti, iubitori, inspirati, rabdatori.Cred caadevarata noastra misiune in viata este saexprimam acea puteredin noi prin noi, sa eliminam barierele, blocajele.Cand facem asta,exista o tendinta mai mare in natura noastra ne - egoista samanifestam unele dintre acele calitati de careare nevoie lumeanoastra pentru a seschimba