ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA ECONOMIE

SOMAJUL IN ROMANIA

Evolutie, comparatie cu alte tari, prognoza.

Profesor indrumator:Delia Tatu

Studenta:

Somajul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a intalnirii si confruntarii dintre cererea si oferta de munca. Notiunea de somaj se poate traduce direct prin ’inactivitate’. Somerii sunt un grup de persoane, din cadrul populatieiactive a unei tari. Populatia activa din punct de vedere economic include toate persoanele cu varsta mai mare sau egala cu 15 ani, apte de munca, si care, intr-o perioada de referinta specificata furnizeaza forta de munca (utilizata sau nu) pentru producerea de bunuri sau servicii in cadrul economiei nationale.

Mai general spus, populatia activa cuprinde populatia ocupata si someri. Astfel, populatia activa neocupata (sau somerii) reprezinta acel segment din populatie care sunt in cautarea unui loc de munca, nedetinand unul in prezent, dar fiind disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile. In categoria de someri sunt incluse si urmatoarele categorii:- persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta;- persoanele care in mod normal fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti), dar care in perioada de referinta au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.

Conform BIM (Biroul International al Muncii), sunt considerati someri persoanele care cumuleaza urmatoarele conditii:- au depasit varsta de 15 ani;- sunt apte de munca;- nu au loc de munca (a incetat contractul sau a fost temporar intrerupt si sunt in cautare de munca remunerata);- sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost remunerat;- sunt disponibile imediat pentru o munca salariata.

Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare

mai multe criterii:

1) Dupa modul de manifestare:

Somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent)

Somaj involuntar (datorat insuficientei cererii)

2) Dupa sex, varsta si pregatirea persoanelor afectate:

Somaj feminin

Somaj juvenil

Somaj intelectual, etc.

3) In analize care cupleaza criteriile cauza, sfera de cuprindere si durata, se disting:

Somaj conjunctural (ciclic) – care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in

fazele de recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica.

Somaj tehnologic – reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in

aparatul tehnic de productie. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau

chiar reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp pentru reincadrarea

lucratorilor.

Somajul structural – generat de modificari in structura activitatii si a mobilitatii

profesionale; poate rezulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor

domenii de activitate.

Somaj sezonier – intalnit cu regularitate in ramurile si sectoarele de activitate cu caracter

sezonier (agricultura, turism)

Somaj total – cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat

Somaj partial – reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru (saptamana

incompleta sau zi incompleta), destul de des intalnit

Somaj de oferta – atunci cand intreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze

lucratori in conditiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le considera

inacceptabile.

Somaj de excludere, reprezentativ pentru lucratorii mai varstnici;

Somaj de insertie, propriu celor sub 25 de ani;

Somaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.

Aceste ultime 3 forme nu evolueaza in acelasi ritm. Din 1985 somajul de excludere este in

scadere. Dimpotriva, somajul de reconversiune, caracterizat de cresterea numarului

concedierilor din motive economice, precum si somajul de insertie, corelat cu cresterea

procentului activitatii feminine la varste intermediare, se mentin la nivel ridicat. Diferentele

sunt mari chiar de la o tara la alta. Numarul somerilor de lunga durata este foarte mare in

Spania, Olanda si Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de

Nord, Scandinavia). Aceste diferente depind de diversi factori. Este vorba, de la caz la caz, de

repartizarea populatiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie

mentionate si variabilele institutionale (influenta legislatiei, organizarea protectiei sociale si

dinamica relatiilor contractuale).

4) Dupa criteriul duratei:

Somaj de scurta durata – sub un an ca intindere

Somaj de lunga durata – mai mult de un an. Este in progresie constanta. Fie ca este vorba

de efective, de partea relativa sau de vechimea medie, indicatorii retinuti confirma aceasta

tendinta.

Exista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului:

1) Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru persoanele care vor sa se

angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Ca urmare, somajul are

cauza rigiditatea salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si

presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care impiedica intreprinzatorii

sa ridice cererea de forta de munca la nivelul care ar absorbi intreaga oferta existenta la un

moment dat. Somajul voluntar rezulta din faptul ca o parte din someri accepta voluntar sa

ramana in aceasta situatie pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Ea s-ar datora

dorintei lor de a avea mai multa informatie despre locurile de munca ce se ofera. Considerand

insuficiente informatiile furnizate pe piata muncii, ei prefera sa examineze singuri ansamblul

de oportunitati in baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocuparii, iar avantajul

= un loc de munca mai bun).

2) Teoria lui John Maynard Keynes sustine ideea ca somajul involuntar exista daca, in

cazul unei cresteri usoare, in raport cu salariul nominal, a preturilor la bunurile pe care le

consuma muncitorii, cat si cererea totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul

nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat

volumul existent al ocuparii. Cauza somajului involuntar este insuficienta cererii de consum.

Cum cererea de forta de munca e derivata din cererea pentru bunurile la producerea carora

este folosita, explicatia somajului involuntar nu se gaseste pe piata muncii, ci pe piata

bunurilor si serviciilor. O reducere a investitiilor din diverse motive (rata dobanzii ridicata,

rata profitului inacceptabila pentru intreprinzator, conjunctura nefavorabila) va reduce intr-o

etapa urmatoare productia, intreprinzatorii nu mai sunt interesati sa ceara angajari, iar pretul

de vanzare coboara. Diferenta intre volumul ocuparii anterioare si cel existent in noile conditii

este somaj involuntar, pentru ca acesti lucratori ar accepta lucrul la salariul curent al pietei,

dar cererea este insuficienta datorita scaderii investitiilor, care numai incurajeaza investitorii

sa angajeze salariati.

3) Conceptia neoclasica sustine ca somajul ar rezulta din insesi procesele cresterii, ceea ce ii

ofera caracterul de fenomen “natural”. Somajul ar rezulta din mobilitatea fortei de munca si

conditiile de informare a pietei muncii. Statisticile arata o diminuare a perioadei medii de

ocupare si, respectiv, o marire a duratei medii de somaj datorate prelungirii perioadei dintre

doua angajari.

Pentru a analiza corespunzator somajul, trebuie cercetate ratele somajului, ele avand

cea mai larga utilizare. Rata somajului se calculeaza dupa relatia: RS = [ S / (PO + S) ] x 100,

unde S = numarul de someri, iar PO = populatia ocupata. Rata somajului arata ponderea

somerilor in numarul total al fortei de munca (FM), de aceea FM = PO + S (suma dintre

populatia ocupata si someri).

Evolutia ratei somajului in Romania din 1990 pana in 2006

EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI

    an/luna ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. dec.media anuala

    1991 - 0.6 0.8 1.1 1.4 1.8 1.9 2.1 2.3 2.3 2.4 3.0 1.6    1992 3.5 3.9 4.4 3.9 4.1 4.5 4.8 5.9 6.7 7.4 7.9 8.2 5.4 Rata somaj 1993 8.3 9.0 9.3 9.2 9.1 9.1 9.1 8.9 9.1 9.3 9.6 10.4 9.2(total) % 1994 11.0 11.4 11.5 11.3 11.2 10.8 10.7 10.5 10.6 10.8 10.8 10.9 11.0    1995 11.0 11.1 10.9 10.5 10.3 9.9 9.7 9.5 9.2 9.0 8.8 9.5 10.0    1996 9.9 10.1 9.8 8.8 8.2 7.6 7.0 6.6 6.3 6.3 6.1 6.6 7.8    1997 7.0 7.5 7.5 7.3 7.1 7.3 7.2 7.1 7.2 7.6 8.1 8.9 7.5    1998 9.3 9.7 9.6 9.4 9.2 8.9 8.8 8.7 8.7 9.0 9.5 10.4 9.3    1999 11.2 12.0 12.0 11.7 11.5 11.4 11.3 10.9 10.9 10.8 11.1 11.8 11.4    2000 12.3 12.5 12.2 11.9 11.5 11.2 10.8 10.5 10.2 10.2 10.3 10.5 11.2    2001 10.7 10.7 10.3 9.8 9.2 8.7 8.3 8.0 7.8 7.7 8.0 8.8 9.0    2002 12.7 13.5 13.4 11.4 10.5 9.9 9.2 8.7 8.4 8.2 8.1 8.4 10.2    2003 8.6 8.8 8.6 8.0 7.6 7.3 7.2 6.8 6.7 7.0 7.2 7.4 7.6    2004 7.7 7.8 7.8 7.4 6.9 6.6 6.3 6.2 6.1 6.1 6.2 6.3 6.8    2005 6.4 6.3 6.1 5.8 5.6 5.6 5.6 5.7 5.6 5.7 5.7 5.9 5.8    2006 6.1 6.2 6.1 5.8 5.4 5.2 5.0 5.0 4.9 5.1 5.1 5.2 5.4    2007 5.4 5.2 4.9                   1.3

Conform A.N.O.F.M.

Rata somajului

3

8,210,4 10,9

9,5

6,68,9

10,411,8

10,58,8 8,4 7,4

6,3 5,9 5,4

0

2

4

6

8

10

12

14

Rata somajului

Rata somajului pe regiuni de dezvoltare la 31 Decembrie 2004

ZONA DIN ROMANIA RATA SOMAJULUI PE REGIUNIN-E 7.8%S-E 6.9%S 7.4%S-V 7.5%V 5.8%N-V 4.2%CENTRU 7.8%BUCURESTI 2.8%

Rata Somajului (%)

N-E 7,8

S-E 6,9

S-E 7,4

S-V 7,5

V 5,8

N-V 4,2

CENTRU 7,8

BUCURESTI 2,8

Evolutia ratei somajului a altor tari europene In perioada 1995-2005

Tara 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05Belgia 9.7 9.5 9.2 9.3 8.5 6.9 6.6 7.5 8.2 8.4 8.4

Danemarca 6.7 6.3 5.2 4.9 5.2 4.3 4.5 4.6 5.4 5.5 4.8Germania 8.0 8.5 9.1 8.8 7.9 7.2 7.4 8.2 9.0 9.5 9.5

Spania 18.4 17.8 16.7 15.0 12.5 11.1 10.3 11.1 11.1 10.7 9.2Franta 11.1 11.6 11.5 11.1 10.5 9.1 8.4 8.9 9.5 9.6 9.7

Luxembourg 2.9 2.9 2.7 2.7 2.4 2.3 2.1 2.8 3.7 5.1 4.5Olanda 6.6 6.0 4.9 3.8 3.2 2.8 2.2 2.8 3.7 4.6 4.7Austria 3.9 4.3 4.4 4.5 3.9 3.6 3.6 4.2 4.3 4.8 5.2

Portugalia 7.3 7.3 6.8 5.1 4.5 4.0 4.0 5.0 6.3 6.7 7.6Slovacia - - - 12.6 16.4 18.8 19.3 18.7 17.6 18.2 16.3Irlanda 12.3 11.7 9.9 7.5 5.7 4.3 4.0 4.5 4.7 4.5 4.3

Finlanda 15.4 14.6 12.7 11.4 10.2 9.8 9.1 9.1 9.0 8.8 8.4

Evolutia ratei somajului a Uniunii Europene

Anul Rata somajului

1995 10.5%

1996 10.7%

1997 10.6%

1998 10%

1999 9.1%

2000 8.1%

2001 7.9%

2002 8.3%

2003 8.7%

2004 8.9%

2005 8.6%

Romania si Uniunea Europeana publica rate diferite de somaj. Pentru lunile ianuarie si februarie, Eurostat a calculat, pentru Romania, o rata a somajului de 7,7%, se arata intr-un comunicat al institutiei, citat de Mediafax. In schimb, potrivit Institutului National de Statistica, rata somajului a ajuns in februarie la 5,2%.

Datele Eurostat se refera la locuitorii cu varste cuprinse intre 15 ani si 74 de ani, fara loc de munca, care pot incepe sa lucreze in decursul a doua saptamani si care, in ultimele patru saptamani, si-au cautat, in mod activ, un loc de munca. Conform regulamentelor europene, statele membre ale UE realizeaza trimestrial anchete privind forta de munca in gospodarii. Conform acelorasi regulamente, fisierele anonimizate cu date individuale ale anchetei sunt transmise, trimestrial, catre Eurostat, care aplica o serie de variabile si le ajusteaza sezonier. Eurostat calculeaza rate armonizate ale somajului, pe baza indicatiilor

Organizatiei Internationale a Muncii. Informatiile prezentate de fiecare stat sunt analizate astfel incat sa permita realizarea de comparatii intre tarile membre. Adica, Eurostat publica o estimare a numarului somerilor, in care include atat persoanele aflate in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, cat si persoanele care nu mai primesc ajutor banesc.

Conditii de munca

Accidentul de munca reprezinta vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care s-au produs in timpul procesului de munca, in indeplinirea indatoriilor de serviciu, indifferent de natura juridical a contractului in baza caruia se desfarsura activitatea si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.

In raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, accidental de munca se clasifica in:- accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile- accident care produce invaliditate- accident mortal- accident colectiv, respective cel in care sunt accidentate in acelasi timp si din aceeasi cauza cel putin 3 persoane.

Rata accidentelor de munca reprezinta frecventa de accidentare sau numarul accidentatilor ce revin la 1000 de salariati.

ZONA DIN ROMANIA RATA ACCIDENTELOR DE MUNCAN-E 0.84%S-E 0.95%S 0.80%S-V 0.80%V 1.94%N-V 0.99%CENTRU 0.78%BUCURESTI 0.81%

Rata Accidentelor de munca (%)

N-E 0,84

S-E 0,95

S-E 0,8

S-V 0,8

V 1,94

N-V 0,99

CENTRU 0,78

BUCURESTI 0,81

Prognoza

Comisia Nationala De Prognoza a elaborat Balanta Fortei de Munca Civile in perioada 2005-2013 . Datele sunt prognozate pentru sfarsitul anului respectiv.

Prognoza 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Nr. someri inregistrati – mii de persoane

523.0 460.5 367.8 360 355 350 345 335 330

Rata somajului (%) 5.9 5.2 4.1 4.1 4.0 3.9 3.9 3.8 3.7

Datele medii pentru perioada 2005-2013 sunt:

Prognoza 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Nr. someri inregistrati – mii de persoane

540.5 491.8 415 407 400 392 385 375 365

Rata somajului (%) 6.2 5.6 4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.1

BIBLIOGRAFIE:

“Forta de munca in lume” : Dan Dumitru

“Piata muncii pe plan mondial: teorii, realitati si perspective” : Liliana Grigore

“Pincipiile Economiei “ : Richard G. Lipsey, K. Alec Chrystal

“Resursele de munca: masurare si analiza statica” : Gabriel Sorin Badea

www.insse.ro

www.cnp.ro

www.ec.europa.eu/eurostat