Solutiones extractivae aquosae-

solutii extractive apoase Definitia:Prep farm lichide obtinute prin macerarea ,infuzarea sau

decoctia produselor vegetale cu apa

Fuctie de modul de obtinere pot fi:

macerate infuzii , decocturi Functie de vehiculul folosit pot fi: -solutii extractive apose -solutii extractive alcoolice cind se foloseste ca solvent alcoolul etilic

de diferite concentratii cu sau fara adus de acizi sau eter

Extractia produselor vegetale se face prin: -dizolvare directa vehiculul vine in contact direct cu p.a. din celulele

produsului vegetal fragmentate in urma maruntirii

-extractie propriu zisa- din celule intacte ,prin proces de difuziune;acesta continua pina la egalizarea concentratiilor de o parte si alta a memebranelor celulare

Factorii de care depinde randamentul extractiei sunt:

-produsul vegetal

-solventu

-modul de lucru

Produsul vegetal

-se folosesc produse vegetale uscate

-se tine cont de umiditatea reziduala mai ales la prepararea solutii

lor extractive cu alcool

-produsele vegetale se maruntesc; conf.FRX :

-flori,frunze ierburi radacina de nalba sita I

-radacini, rizoame, scoarte, sita II

-fructe, seminte sita III

-radacina de ipeca 0.25% sita IV

Produs vegetal Sita

Flori ,frunze ,ierburi,radacina de nalba

mare

Sita I

Radacini,rizomi ,scoarte Sita II

Fructe,seminte Sita IV

Produse vegetale care contin alcaloizi

si glicozide

Sita V

Masa produsului vegetal luat in lucru este in general de 6%

Fac exceptie:

-florile de musetel, radacina de valeriana,si radacina de ciubotica cucului pentru care raportul este de 3%

-frunzele de digitala cu 0.5%

-radacina de ipeca cu 0.25%

Solventul folosit : apa distilata de multe ori acidulata sau alcalinizata

-pentru extractia produselor vegetale cu saponine acide greu solubile in apa se adauga 1g de NaHCO3 pentru 10g.de produs

vegetal

-alcaloizii- apa acidulata cu acid citric ,HCl,sau tartric in parti egale cu continutul in alcaloizi din produsul vegetal , cu exceptia

scoartei de china la care se adauga 1.5mlHCl pentru 1g.alcaloizi

Umectarea produselor vegetale se face cu apa in raport de 3 parti apa cu 1 parte produs vegetal(3:1) cu exceptia produselor vegetale

care contin uleiuri volatile care se umecteaza cu 0.5 parti alcool

diluat la 1 parte produs vegetal

Frunzelede digitala nu se umecteaza

Modul de lucru:

Pentru cresterea randamentului FRX recomanda:

- agitarea dar numai la macerate(temp.camerie+agitare)

-filtrarea prin tifon ,vata ,sau amestecul acestora

- la temp.camerei pentru macerate, si

- la cald pentru macerate si decocturi

Completarea la masa prevazuta se face prin

- spalarea si presarea produsului vegetal

-produsele vegetale dure (rafdacini,rizoame, scoarte) care nu contin apa, completarea se face doar prin spalarea produsului vegetal cu

vehiculul utilizat

Timpul de extractie este de:

-30 min-macerare

-35 minute infuzii si decocturi(5 min-umectarea)

Preparaea sol.extractive Macerarea

se aplica pentru extragerea p.a. termolabile si a mucilagiilor

Produsul vegetal maruntit se spala sub jet de apa, se adauga apa prevazuta si se tine la temp. camerei 30 min. agitind de 5-6 ori

Lichidul otinut se decanteaza si se filtreaza prin vata

Filtratul se completeaza la masa prevazuta prin spalarea rezidului cu apa fara a presa

Infuzarea

Se foloseste pentru produselor vegetale cu tesuturi friabile:flori, frunze, ierburi

Produsul vegetal maruntit se umecteaza si dupa 5 min.se adauga apa incalzita la fierbere ;se lasa in contact 30 min.

Se filtreaza prin vata

Filtratul se completeaza la masa prevazuta prin spalare cu apa sau prin presare

Decoctie

Se foloseste pentru extractia produselor vegetale care contin tesuturi lemnoase (radacini,rizoame,scoarte, fructe coriacee)

Produsul vegetal maruntit se umecteaza (1g produs vegetal cu 3 ml.apa) ;repaus 5min.

Se adauga apa incalzita la fierbere si se lasa in baie de apa 30 min.

Se filtreaza fiebinte prin vata si se completeaza la masa prin spalare cu apa fierbinte sau prin presarea rezidului

Descriere: sunt solutii limpezi sau slab opalescente, mirosul, culoarea, gustul sunt ale componenetelor extrase

Conservare:

Se prepara in cantitati mici

FRX prevede adaos de conservanti daca cantitatea de solutie extractiva depaseste 100g.

Sunt preparate magistrale

Nu se elibereaza ca atare ci asociate cu sm ,tincturi ,siropuri in cadrul prep

magistrale

Stabilitate scazuta se elibereaza imediat si se consuma in 2-3 zile

Se prepara in cant mici ,si se pastreaza la temp cuprinse intre 0-8 grade

Maceratul de radacina de

althea Rp : althaea radix 6 g Apa distilata 100 g Preparare : fragmentele de radacina plasate pe o sita sau pe o

bucata de tifon se trec repede printr-un jet de apa ptr a indeparta impuritatile de pe suprafata , dupa care se introduc intr-un pahar Berzelius impreuna cu apa distilata .Se lasa in contact 30 min la temp normala agitand de 5-6 ori .Lichidul se decanteaza si se filtreaza prin vata . Reziduul se spala cu apa , fara a presa pana la completarea apei pierdute prin imbibarea produsului

Observatii : produsul althaea radix este constituit din radacinile curatate de suber si de o parte din parenchimul cortical , uscate dupa recoltare

Contine mucilagii 20 -35 % , pectine 11 % , amidon 37 % , zaharoza 10% , ulei gras 1,7 % alteina 2 % careia i se datoreste o coloratie galbena la tratarea cu alcali

Produsul supus extractiei se marunteste ptr a trece prin sita I , deoarece o fragmentare mai avansata ar favoriza dizolvarea unor cant mai mari de amidon in detrimentul extractiei mucilagiilor si a conservarii

Radacina de altheea se prelucreaza numai sub forma de macerat , indiferent cum a fost prescrisa formula magistrala

Ph-ul influenteaza extractia mucilagiilor in sensul ca la ph acid mucilagiile sufera o hidroliza rapida cu scaderea vascozitatii , in timp ce la ph alcalin vascozitatea sol creste

De aceea ptr extractia mucilagiilor din radacina de altheea prin macerare se recomanda un adaos de 0,5 g NaHCO3 la 100 g

Conditionare : fl de sticla bine inchise Se prepara in cant mici si se pastreaza la temp 0-8 grade Utilizari : act emolienta fiind indicat in afectiuni catarale ale cailor

resp

Se foloseste si sub forma de clisme ptr act laxativa

Rp: macerat de altheea 100g

codeina fosforica 0.5g modif 0.24g

fenobarbital 0.6g modif 0.66g

natrii benzoas 2g

sol.amonii acetatis 3g

sirop tiocol ad 120g in apa

M.f. sol D.S int 2lg/zi pt copil de 6 ani

1) Fosfatul de codeina substanta stupefianta ;se pastreaza la venena. Este solubila 1:4

Dozele: 0.1 pt. o data

0.3g pt 24 ore

Fenobarbitalul se pastreaza la separanda Este solubil 1:1100 in apa

Se va inlocui cu fenobarbital sodic adnotind pe rp

1g fenobarbital.1.1fenob,sodic

0.6g.x=0.66g

Dozele: 0.3g. Pt. o data

0.6g pt.24 ore

Benzoatul de sodiu usor solubil in apa

Sol acetat de amoniu =pH neutru

Siropul de tiocol=pH alcalin

Codeina fosforica in mediu alcalin creat de benzoatul de sodiu, siropul de tiocol, si fenobarbitalul sodic, precipita codeina baza

(solubilitate 1:125);este deci in limita de solubilitate si nu apare

precipitat.

2)Dozele maxime pentru un copil :

D=DaxA/A+12

Fosfatul de codeina=0.03g-pt.o data si 0.1g pt. 24 ore

Fenobarbitalul sodic=0.1-pt.o data si 0.2g pt. 24 ore

15g..0.03gcodeina fosfat

120g solutie..x=0.24g codeina fosforica

30g sol.0.1g codeinafosfat

120g sol.y=0.4g codeina fosfat

15g sol.0.1 fenob Na

120g. .z=0.8g fenobarbital Na

30g sol. ..0.2 fenobNa

120gK=0.8gfenob.Na

Preparare : se cintaresc 14g sirop intr-un flacon tarat;se adauga solutia de fosfat de codeina obtinuta prin dozolvarea in 50g macerat

si apoi solutia de fenobarbital sodic si de benzoat de sodiu obtinuta

prin dizolvarea in restul de macerat. La final in solutie se adauga

sub forma de picaturisol.de acetat de amoniu(1g=27 pic)

Observatii sol.de acetat de amoniu are o componenta volatila si se adauga la sfirsit

Intrebuintari : in tratamentul afectiunilor cailor respiratorii datorita maceratului(actiune emolienta) ; antitusiv datorita codeinei;usor

sedativ datorita fenobarbitalului;expectorant datorita benzoatului de

sodiu si acetatului de amoniu si a siropului de tiocol

Infuzia de flori de tei

Rp;infusiones tiliae flores 100g modif +NaHCO30.25g

acid acetisalicilic 0.5g

natrii benzoas 2g

sol amonii cloridi anisi 3g

sir.balsami tolutani ad 120g

M.f.sol. D.s int 2lg/zi

Solutie magistrala de uz intern la care se urmareste:

-studierea asocierii din formula

-verificarea dozelor maxime

-prepararea infuziei

-prep.sol. Magistrale

Aspirina este solubila in apa 1:300 ;se solubilizeaza cu ajutorul

NaHCO3 calculat stoechiometric si se adnoteaza pe rp

-La 1g aspirina sunt necesare 0.5g NaHCO3.(0.25g)

-Benzoatul de sodiu este usor solubil in apa

-Sol.de clorura de amoniu anisata imprima solutiei un pH usor acid.

-Siropul de tolu actiune expectoranta

2) dozele nu sunt depasite

3)prepararea infuziei: se folosesc inflorescente de tei cu sau fara bractee ale arborilor:Tilia tomentosa,Cordata,Plathyphylos

Mod de lucru: se cintaresc 6g produs vegetal si se trec prin sita 1; se umecteaza cu 18g apa si amesteculse lasa in vas acoperit 5 min.

la temperatura camerei; se adauga 100g apa incalzita la fierbere si

se lasa in vas acoperit la temperatura camerei 30 min. Solutia

obtinuta se filtreaza prin vata si tifon,si se completeaza la 100g prin

stoarcere , presarea produsului vegetal,sau spalare cu apa.

Proprietati :sol.limpede galbuie, placut mirositoare,datorita farnesolului din uleiul volatil

4)prepararea solutie magistrale: intr-o eprubeta care contine 10 ml.infuzie rece se dizolva NaHCO3 si se adauga aspirina anterior

pulverizata la mojar treptat si sub agitare.Se continua agitarea pina

la dizolvarea aspirinei.In restul infuziei se adauga benzoatul de

sodiu. Intr-un flacon tarat se cintareste siropul de balsam tolu (14g)

se adauga in picaturi sol.de clorura de amoniu anisata apoi sol. De

aspirina si sol.de benzoat de sodiu. Daca este cazul se completeaza

cu sirop la masa prevazuta.

Observatii :sol.de clorura de amoniu anisata desi are in compozitie ulei volatil se adauga peste siropul cintarit in flacon pentru a nu

favoriza precipitarea uleiului volatil in contact direct cu solutia

apoasa (exceptie)

Intrebuintari : in tratamentul afectiunilor cailor respiratorii datorita actiunii emoliente ,diaforetice, usor

sedative imprimate de infuzia de tei , antipiretice a

aspirinei , expectorante a benzoatului de sodiu, sol.de

clorura de amoniu anisata si siropului de balsam Tolu.

MACERATUL DE SEMINTE DE IN

nu se face Rp : lini semen 6g Apa distilata 100 g Preparare : semintele de in intregi , nedrobite , spalate de praf la un jet de

apa se introduc impreuna cu apa distilata intr-un pahar Berzelius , se acopera cu o sticla de ceas si se lasa in contact 30 min , amestecand de 5-6 ori cu o bageta de sticla

Lichidul se decanteaza si se filtreaza prin vata reziduul se spala cu apa distilata , fara a presa , ptr completare la masa prevazuta

Observatii : semintele de in forma ovala daca sunt zdrobite in mojar dezvolta un miros caract de ulei de in .Introduse in apa se umfla , datorita mucilagului continut in epiderma

Semintele de in mai contin linamarozida ( glicozida cianogenetica ) , glicozide ale p- cumaratului de metil si cafeinatului de metil , ulei gras si subt proteice

Daca se folosesc alte metode de extractie , dar la cald infuzarea , decoctia se obtine o sol extractiva vascoasa care contine mult amidon si alte subst balast

Conditionare : fl de sticla bine inchise , se prepara la cerere si se pastreaza la temp

0-8 grade

Utilizari : emolient si laxativ sub forma de solutie adm oral