solutiile economice psd_2

Victor Ponta, Preşedinte PSD

Evoluţii, prezent şi soluţii economice

în viziunea PSD

2004 – 2008 – 2010

Traian Băsescu + PDL “Să trăiţi bine!” (oct.-dec. 2004)

Traian Băsescu + PDL “Să plătiţi bine!” (anul 2010)

2

Cuprins

I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004

II. Situaţia macroeconomică a României 2004-2011

IV. Soluţii pentru ieşirea din criză

III. Politica economică greşită a României 2005-2009

3

I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004 (1)

PSD a lăsat economia reală, finanţele publice şi moneda naţională

într-o situaţie echilibrată cu perspective favorabile:

• Creşterea PIB din 2004 a atins 8,5% faţă de 2003 cea mai bună

performanţă după 1990

• Rata inflaţiei a coborât la 9,3% dec./dec. de la 14,1% în 2003

(scădere continuă din 2000)

• Deficitul bugetar a fost în an electoral de doar 1,5% din PIB (mai

mic cu 1pp faţă de 2003)

• Deficitul de cont curent (extern) a fost de 8,4% (5,1 mld euro)

• Rata şomajului a fost de 6,3% (în scădere de la 7,4% în 2003)

• Rezerva valutară oficială era de 10,8 mld euro (cu 69% mai mare

faţă de 2003 şi de 4 ori mai mare decât în anul 2000)

4

Ca urmare a acestor performanţe macroeconomice foarte bune au

fost posibile următoarele:

• În plan intern:

– Creşterea salariului mediu real cu aproximativ 10% faţă de anul anterior

(+23% în termeni nominali) şi cu aproximativ 35% faţă de anul 2000

– Puterea de cumpărare era mai echilibrat distribuită între grupurile

sociale

– Polarizarea socială era în scădere, comparabilă cu media europeană

(coeficient Gini de 31 comparativ cu aproximativ 30 media EU25, conform

EUROSTAT)

• În plan extern:

– România a dobândit statutul de economie de piaţă funcţională

– Decembrie 2004 a marcat finalizarea negocierilor pentru aderarea la UE

(guvernul PSD a încheiat negocierile pentru 28 din cele 31 de capitole)


5

Nivelul în creştere al deficitului extern (de la 5,8% din PIB în 2003

la 8,4% din PIB în 2004) precum şi creşterea PIB de 8,5%, peste

potenţialul economiei româneşti de circa 5,5% în acea perioadă, erau

semnele unei uşoare supraîncălziri economice care necesită unele

mici corecţii (pentru a se ajunge la corelaţiile durabile din anul 2003

– cel mai echilibrat an sub toate aspectele).


6

II. Situaţia macroeconomică a României 2004-2011

Iată evoluţiile din perioada 2004-2009 şi prognozele pentru 2010 şi

2011 (FMI):

Sursa datelor: INS, FMI

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

1 PIB - variatie reală % 8.5 4.2 7.9 6.3 7.3 -7.1 -1.9 1.5

2Rata inflaţiei

dec/dec% 9.3 8.6 4.9 6.6 6.3 4.7 7.9 3.2

3Deficit bugetar /

PIB% 1.5 0.8 1.6 2.3 4.8 7.4 6.8 4.4

Deficit cont curent

/ PIB % 8.5 8.7 10.5 13.6 11.7 4.2 5.7 5.5

Deficit cont curentmld

euro5.1 6.9 10.2 16.7 16.2 4.9 6.9 7.2

5 Rata somajului % 6.3 5.9 5.2 4.1 4.4 7.8 8.5 8.0

4

7

În loc de echilibru şi simţ al măsurii dreapta politică a ales

promovarea haosului şi anarhiei economice turnând “mult gaz,

inclusiv pe datorie, peste foc”, deoarece:

1. Creşterea economică din guvernarea PSD 2001-2004 având ca

motoare exporturile, investiţiile productive şi consumul

preponderent din producţie internă

a fost înlocuită între 2006-2008 cu o sporire a PIB peste potenţialul

de 5,5%, cu motoare de creştere consumul şi investiţiile

neproductive (servicii financiare, sectorul imobiliar, comerţ şi

alimentaţie publică).

III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (1)

8

Creşterea economică obţinută în perioada 2005-2008 a fost de 3,1

ori mai costisitoare sub aspectul datoriei externe comparativ cu

cea realizată între 2000-2004. Astfel, Dreapta a obţinut numai

8.500 euro echivalent PIB la 1.000 euro plus de datorie externă faţă

de 26.400 euro PIB obţinut între 2000-2004 tocmai datorită

modelului păgubos de creştere economică al dreptei: consum şi

investiţii imobiliare bazate pe importuri masive, plătite din datorie

externă în creştere foarte accelerată (altfel spus, am parcurs, spre

exemplu, distanţa Bucureşti-Sibiu ceva mai repede, dar cu de 3 ori mai

mult combustibil).

S-a degradat raportul investiţii străine directe în sectorul tradables

(bunuri comercializabile la extern) – non-tradables de la 50-50 la

sută în 2003 la 33-67 la sută în 2009.


9

2. Au anulat unilateral acordul cu FMI de tip preventiv, încheiat

de PSD pentru intervalul iulie 2004 - iulie 2006 (pentru ca acum, după

cinci ani PDL să solicite aceluiaşi FMI acelaşi tip de acord, iar Traian

Băsescu să ceară, ieri, Parlamentului un Moratoriu pentru îndeplinirea

programului cu FMI, pe care îl alunga din România în 2005).

Dar, cu FMI pe post de “câine de pază” (watch-dog) al

macrostabilităţii, Dreapta nu putea promova politicile economice

aventuriste şi amatoriste,

– generatoare de mari dezechilibre economice şi grave

vulnerabilităţi interne şi externe cu care ne-a găsit criza

internaţională

– prin care s-au îmbogăţit “vârtos” cei deja bogaţi, pe seama

sărăcirii restului populaţiei.


10

Sursa datelor: INS


-2,6

-1,4 -1,5

-2,5

-1,6

-3,1

-5,1

-6,9

-10,2

-16,7-16,2

-4,9

-6,9

-4,0-3,7

-5,5

-3,4

-5,9

-8,5-8,7

-10,5

-13,6

-11,7

-4,2

-16,0

-14,0

-12,0

-10,0

-8,0

-6,0

-4,0

-2,0

0,0

-18

-16

-14

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

Soldul contului curent al balanţei de plăţi

sold cont curent (mld. euro) - scala din stânga sold cont curent (% PIB) - scala din dreapta

11

mld

. e

uro

11

Datoria externă pe scadenţe

11.8 14.1 15.4 16.3 18.6

24.928.7

38.7

51.8

65.7

0.81.1

1.22.0

3.2

6.3

12.6

19.9

20.6

14.6

12.615.2

16.618.3

21.8

31.1

41.3

58.6

72.4

80.3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

mld

. eu

ro

Datorie exterenă pe termen lung Datorie externă pe termen scurt

Sursa datelor: INS


Datorie externă 2008/2004 = +232% (+50,6 mld. €)

din care:

-Datorie externă

pe termen scurt 2008/2004 = +544% (+17,4 mld. €)

-4,0

-3,2

-2,6

-2,2

-1,3 -1,4

-3,1

-7,4

-4,7

-3,5

-2,0

-1,5-1,2

-8,3

-1,5

-2,9

-4,0

-8,5

-0,7

-4,8

-1,2

-2,2-2,5

-5,4

-7,5

-0,8

-1,6

-3,2

-4,1

-0,8

-10

-9

-8

-7

-6

-5

-4

-3

-2

-1

0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

% din PIB-5

-3

-1

1

3

5

7

9

sold (metodologie naţională) sold (ESA 95)

sold structural exces de cerere (scala din dreapta)

impuls fiscal (scala din dreapta)

Deficit BGC efectiv şi deficit structural

% în PIB


13

În perioada 2000-2003, şi în anul 2005, când economia a funcţionat

sub potenţial, deficitul structural a fost mai redus decât cel efectiv

Începând din 2004 şi până în 2008, cu excepţia anului 2005,

deficitul structural a fost mai mare decât cel efectiv, respectiv

atunci când economia a funcţionat peste potenţial, mai ales în

perioada 2006-2008, epuizându-se astfel spaţiul fiscal

În 2009, când economia funcţionează din nou sub potenţial,

deficitul structural se situează sub cel efectiv

Curbele cu traiectorie relativ similară ale excesului/deficitului de

cerere, respectiv ale impulsului fiscal, demonstrează caracterul

prociclic al politicii fiscale în perioada 2000-2009 când PIB-ul

efectiv se situa sub potenţial se proceda la consolidare fiscală, iar

când raportul era invers, politica fiscală se relaxa nejustificat

III. Deficitul BGC şi deficitul structural

14

3. Au introdus cota unică ca metodă de impozitare directă a

persoanelor fizice (şi PSD intenţiona reducerea impozitului pe profit

de la 25% la 19% pentru persoanele juridice) cei 750 de milioane

de euro pierdere la buget au mers în proporţie de 90% la 10% din

cetăţeni, conform principiului din campania prezidenţială “Să trăiţi

bine!” numai că nu s-au precizat destinatarii traiului mai bun.

Dacă ar fi cinstiţi, promotorii acelui slogan ar umple acum ţara cu

afişe având deviza: “Români, să plătiţi bine!”.


15

În tabelul alăturat sunt salariile

nete, în milioane de lei vechi, pe

diferite funcţii, înainte şi după

aplicarea cotei unice.

Se observă cu uşurinţă că de cota

unică au beneficiat cu sume

substanţiale cei cu salarii deja

mari şi foarte mari (de peste 500

euro). Restul angajaţilor

(ultimele două categorii Y şi Z

reprezintă numărul cel mai mare

de salariaţi) au primit sume

modice de câteva sute de mii de

lei vechi.


milioane lei vechi

Funcţia Salariu net decembrie

2004

Salariu net ianuarie

2005

variaţie (milioane lei

vechi)

variaţie (spor)

%

T 90

(2100 euro) 127 37 41

V 46

(1100 euro) 62 16 35

W 20,3

(480 euro) 25,0 4,7 23

Angajat "mediu" pe economie Y

8,2 (195 euro)

8,44 0,24 3

Z 5,6

(133 euro) 5,8 0,2 3,8

Preţuri pe diferite categorii de bunuri şi servicii (ian. 2004=100)

100,0

150,0

200,0

250,0

300,0

350,0

400,0

ian

20

04

ian

20

05

ian

20

06

ian

20

07

ian

20

08

ian

20

09

ian

20

10

Preţuri alimente, tutun şi administrate (65% din coş)

Indicele preţurilor de consum

Preţ tutun

Preţuri administrate

16

Sursa datelor: INS


+14,4%

+8,6%

+9,0% +14,2%

+87,0%

+41,8%

+34,1% +29,1%

17

4. Înţelegând pierderile de cca 6% în termeni reali (putere de

cumpărare) cauzate de cota unică celei mai mari părţi a populaţiei

în anul 2005, cetăţenii au solicitat creşteri de venituri substanţiale

începând cu 2006.

Băsescu și PDL, după principiul ceauşist “mai dă-le Nicule o sută” şi

motivaţi de dorinţa păstrării fotoliilor şi privilegiilor, au acordat

creşteri salariale mai mari decât productivitatea muncii erodând

astfel – în condiţiile aprecierii cursului de schimb de la 4,2 în nov.

2004 la 3,1 în aug. 2007 – competitivitatea exporturilor româneşti

şi stimulând importurile deficit extern în creştere.


18

-10

0

10

20

30

40

50

60

2004 2005 2006 2007 2008 2009

productivitatea muncii pe ansamblul economiei

(PIB/populaţie ocupată)

câştigul salarial mediu net în economie

procente

Sursa datelor: INS


cota

unică

compensări şi pentru

perdanţii cotei unice pe

seama deteriorării

echilibrelor

macroeconomice

19

Sursa datelor: INS


8,8 8,9

8,3

8,98,6

7,98,3

8,6 8,5

8,3

9,6

11,8

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cheltuieli ale BGC cu pensiile (% din PIB)

+1,3 pp

Rezultă că din creşterea anuală medie de 7% a

PIB, între 2005-2008, apare ca fiind justificată

economic şi social repartizarea unei părţi şi către

pensionari, la care nu se mai efectuaseră recorelări

de mulţi ani.

20

Concluzie:

Politicile prociclice fiscal-bugetară şi salarială au cauzat cele două

mari dezechilibre:

intern deficit bugetar (de la 1,5% în 2004 la 4,8% în 2008 şi

7,4% în 2009) şi inflaţie ridicată

extern deficit de cont curent (de la 8,4% din PIB în 2004,

echivalentul a 5,1 mld euro la 13,4% din PIB în 2007 şi 11,6% din

PIB în 2008, adică aproximativ 17 mld euro în fiecare din cei 2 ani)


21

Finanţarea deficitului bugetar în anul 2008 s-a făcut total

netransparent, pe baza unei legi aprobate în 2006 de către PDL,

cheltuindu-se toţi banii, respectiv 2,2 miliarde de euro din Fondul

Naţional de Dezvoltare.


22

Situaţia contului aferent Fondului Naţional de Dezvoltare2 2

11

469

0

540

136 187

15

217

908

63 100

0

500

1 000

1 500

2 000

2 500

oct.0

6

no

v.0

6

de

c.0

6

ian

.07

feb

.07

ma

r.0

7

ap

r.0

7

ma

i.0

7

iun

.07

iul.0

7

au

g.0

7

se

p.0

7

oct.0

7

no

v.0

7

de

c.0

7

ian

.08

feb

.08

ma

r.0

8

ap

r.0

8

ma

i.0

8

iun

.08

mil. EUR

intrări ieşiri sold

privatizare

BCR şi Distrigaz

AVAS


Criza economico-financiară internaţională a găsit România cu

mari vulnerabilităţi economice, care trebuiau corectate şi în lipsa

acesteia.

PSD spre deosebire de dreapta politică este adeptul măsurilor

corective localizate asupra factorilor care au cauzat dezechilibrele

respective, după principiul: “cine a luat prea mult să dea o parte

înapoi” şi nu să plătească cei care n-au luat nimic sau au primit

sume modice din creşterea PIB între 2005-2008, astfel:

23

III. Soluţii pentru ieşirea din criză (1)

Cauzele vulnerabilităţilor interne

A.Finanţe publice

B. Economie reală

Creşterea mai rapidă a salariului mediu decât productivitatea muncii.

24


Venituri Cheltuieli

Venituri fiscale Cheltuieli de personal

- impozite directe - număr de salariaţi ↑

↓ - salarii majorate

cotă unică (-)

Pensii ↑

BUGET

25


România, cheltuieli de personal ale BGC (mld. euro, ESA 95)

3.23.8 4.1 4.3

7.0

9.1

11.712.6

14.3

5.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Soluţiile PDL

A. Finanţe publice

Sunt afectaţi cei cu venituri fixe şi mici:

– personalul bugetar, salariaţii din sectorul privat

– pensionarii, studenţii, beneficiarii de alocaţii sociale 26


Venituri Cheltuieli

Venituri fiscale Tăieri

- impozite directe - număr de salariaţi

↓ - salarii

cotă unică (-)

RAMANE NEATINSA Reducerea pensiilor

- impozite indirecte

↓

BUGET

pentru compensarea

netăierii pensiilor

conform intenţiei

+5pp TVA

- schimbarea

metodologiei de calcul

(îngheţarea punctului de

pensie, ruperea corelaţiei

cu salariul mediu brut,

indexarea cu inflaţia din

2012) şi eliminarea

pensiilor speciale, în

afară de magistraţi

27

Cota unică nu a stimulat producţia (cum afirmau avocaţii săi) ci

consumul din import pe datorie şi nu a adus mai mulţi bani la

buget, ci mai puţini (România este pe unul din ultimele locuri în

Europa la impozite directe 6,6% din PIB, respectiv 23 din 27 şi

pe locul 7 din 10 în cadrul Noilor State Membre, conform

Consiliului fiscal din România).

Rezultatul politicii PDL de ajustare preponderentă prin reducerea

cheltuielilor bugetare este degradarea gravă a sistemului public de

sănătate (medicamentele, materialele sanitare şi hrana sunt aduse de

bolnavi sau rudele acestora de acasă), educaţie (abandonul şcolar a

atins istoric cele mai ridicate valori) şi a infrastructurii.


28

Cei care au suportat odată şocul reformelor din tranziţie, acum

sunt din nou penalizaţi:

închideri de fabrici = pensii anticipate garantate

ieşiri din armată (pentru intrarea în NATO), justiţie, ordine

publică (pentru întinerirea aparatului de stat) = pensii

anticipate garantate

acum, după ce am intrat în NATO şi avem statutul de

economie funcţională de piaţă, PDL le spune pensionarilor

de mai sus că nu le mai poate asigura pensia promisă de

statul reformator, dar că vrea să conserve numai

câştigurile beneficiarilor de cotă unică dreapta din

România vrea “capitalism construit pe cadavre”


29

După ce cota unică a polarizat grav societatea (coeficient Gini de

36 în 2008, de la 31 în 2004, locul 2 în Europa după Letonia), se

înregistrează o nouă adâncire a polarizării sociale TVA-ul

recent majorat fiind un impozit regresiv (cei care au venituri mici

îl resimt mai puternic decât cei cu venituri mari) – particularitate a

oricărui impozit indirect; coeficientul Gini urmând să atingă 38 în

2010, România depăşind astfel Letonia în “competiţia” pentru

primul loc la inegalitatea distribuirii veniturilor populaţiei în

Europa.


30

III. Soluţii pentru ieşirea din criză (8) 37,7

36

35,9

35,8

34

34

33,4

32

31,3

31

30,9

30,2

30

28,1

28

27,7

27,6

27,5

27

26,4

26,1

25,2

25,1

24,7

24

23,6

23,4

30,6

29,9

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

► L

V

RO

► B

G

PT

► L

T

UK

GR

► P

L

ES IT

► E

E

DE IE FR

CY

LU

NL

BE

MT FI

AT

► H

U

DK

► C

Z

SE

► S

K

► S

I

EU

27

EA

Coeficientul Gini (al inegalităţii distribuţiei veniturilor) în ţările UE în anul 2008 (2)

Sursa: Eurostat

31

PSD – 2001-2004 social-democraţie = dezvoltare echilibrată şi echitate socială

• coeziune socială, beneficiarii sunt grupuri largi de cetăţeni (Gini apropiat de media europeană)

• dezechilibre macroeconomice reduse, valori apropiate de echilibru

• cheltuieli de capital în folos public (30.000 de locuinţe pentru tineri prin ANL, 400 săli de sport, 150 km de autostradă)

Totul sub egida statului cu valenţe stimulativ-orientative

Băsescu – 2005-2008 creştere haotică şi păguboasă

• în folosul unor grupuri mici de cetăţeni, îndatorare împovărătoare a populaţiei la bănci pentru un trai ceva mai bun

• dezechilibre macroeconomice majore

• înrăutăţirea gravă a serviciilor de sănătate, educaţie învăţământ, a infrastructurii (numai 42 km de autostradă)

Totul sub deviza statului minimal (doctrină falimentară şi pe plan mondial – cauzatoare a crizei economice internaţionale)


32

Soluţiile PSD

Trebuie întrerupt modelul de dreapta şi introdus modelul de

creştere economică durabilă care să pornească de la înţelegerea

faptului că în România nu s-au întâmplat miracole între 2005-

2008, ci, un trai nesănătos pe datorie, acordată cu profituri foarte

bune de ţările dezvoltate. Din contră, structura pe sectoare

economice s-a degradat din perspectiva potenţialului de export şi de

obţinere a PIB. Acum, ne-am întors din nou la nivelul din 2004

(consumăm mai mult decât producem cu numai 5 mld. euro) şi

trebuie să relansăm sănătos economia prin:

• atragerea integrală a fondurilor europene;

• stimularea economisirii interne (în lipsa celei externe,

venite până în 2008 prin credite derulate de băncile şi

întreprinderile străine din România) şi a investiţiilor

generatoare de valoare adăugată ridicată;


33

• lansarea unui program amplu de investiţii publice cu efect

multiplicator ridicat;

• stimularea producţiei interne prin:

a) scăderea contribuţiilor de asigurări sociale cu 10% (3

puncte procentuale) si scutiri pentru noii angajati;

b) creşterea salariului minim la 750 lei;

c) program fiscal special pentru industria agro-alimentara

• consolidarea fiscală prin:

a) impozitarea progresivă mai accentuată a proprietăţii (pentru

un +50% la venituri din această categorie de impozite);

b) îmbunătăţirea colectării accizelor (+30% încasări accize);

c) reducerea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii (utilităţi

şi medicamente la nivelul anului anterior şi tăierea restului

cheltuielilor cu 50%);


34

d) generalizarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice,

conform standardelor europene, pentru eliminarea risipei

banului public şi a corupţiei;

e) aducerea redevenţelor pentru activele concesionate de stat

la nivelul european (pentru cresterea veniturilor nefiscale)

f) introducerea din anul 2012 a sistemului de impozitare

diferenţiată globală cu deduceri fiscale pentru:

o stimularea economisirii, îndeosebi pe termen mediu şi

lung;

o încurajarea muncii, investiţiilor şi inovării;

o încurajarea dezvoltării fondurilor private de pensii şi

sănătate;

o îmbunătăţirea finanţării culturii, sportului, a cultelor

religioase, organizaţiilor având ca scop ajutorarea

persoanelor cu nevoi speciale etc., pe baza opţiunilor

individuale;


35

– Reducerea evaziunii si sistem de retinere a accizelor la

producator

– Transparenta cheltuielilor bugetare (inclusiv prin control

parlamentar) si standarde de cost

– TVA redus pentru alimentele de baza si inghetarea

temporara a pretului la energie pentru populatie

– Pastrare impozit pe profit la 16%, cu scutire a profitului

reinvestit si pastrarea amortizarii accelerate

– Revenire la sistemul de impozitare a microintreprinderilor

– Management privat in locul privatizarilor la companiile de

stat

– Acces mai bun pentru companiile romanesti la licitatiile de

mare anvergura


36

De subliniat că acest sistem fiscal, care înlocuieşte cota unică îi ajută pe toţi cetăţenii (cei bogaţi nu pierd din veniturile viitoare, fiind stimulaţi prin deduceri să-şi orienteze o parte din bani pentru acţiuni sociale în folos propriu, statul urmând să aibă posibilităţi mai limitate din acest punct de vedere în viitor), stimulând munca celor cu venituri modeste în prezent.

Totodată, cât timp celelalte politici (comercială, de achiziţii publice, monetară) sunt neutrale, potrivit normelor europene, singura politică aflată la dispoziţia statului pentru relansare economică şi restabilirea echilibrului social este politica fiscal-bugetară PSD o vede ca instrument major al redresării şi dezvoltării economice a ţării.


solutiile economice psd_2

Documents