soc2

3
Curs II Pentru a realiza scopurile cercetarii sociologice este nevoie sa formulam o series de ipoteze care urmeaza sa fie verifacate pe teren. Desi cunoasterea sociologica este una de tip stiintific, este o cunoastere ipotetica, necesita formularea unor anticipari, interogatii, predispozitii ,toate solicitand din plin imaginatia socilogica. Ipotezele sunt enunturi, propozitii, al carui continut exprima adevaruri probabile ,ele avand un rol metodologic , cognitiv in abordarea fenomenelor sociale. Ipoteza in sociologie este un produs al problematizarii realitatii sociale, sunt interogatii adresate realitatii sub forma unor prezumtii anticipative . Ipoteza poate proveni din observatia directa sau indirecta a realitatii sociale , din observatia intimplatoare sau controlata experimental , ipoteza este un produs a unei activitati constatative, o constructie mintala imaginativa, care presupune elemente logice si infra- logice(psihologie). Doua conditii deosebesc ipoteza sociologica de simpla speculatie sau presupunere: 1. ipoteza trebuie sa vina in continuarea cunoasterii de pana acum. Ipoteza trebuie sa aiba calitatea de plauzibilitate (ipoteza are consistenta interna - sa nu contina enunturi incopatibile si sa aiba totodata si consistenta externa – sa fie compatibila cu teoriile anterioare). 2. ipoteza trebuie sa contina sugestii realiste in vederea verificarii. Conditia data da calitatea de testabilitate – sa poata fi supusa infirmarii sau validarii in relatia cu experienta. Pot fi formulate ipoteze direct-destabile si indirect-testabile. O ipoteza este enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea empirica. O ipoteza se prezinta ca o variatie intre 2 variabile sau 2 fapte. Formularea ipotezei.Modalitati . formularea presupune concepte clare, corectitudini logice si precise enuntarea modalitatilor pot fi in termenii ,,cu cat…cu atat… ‘’ sau ,,daca…atunci…’’. Alte modalitati: printr-un enunt , care oricat de elaborat ar fi, intruducem variabile si prin care urmarim functia: ,,reusita scolara este printre altele , in functie de carcteristicile mediului cultural in care traieste copilul, …’’ , ,,faptul de a fi post-crescut intr-o familie autoritara compromite dezvoltarea si inflorirea personalitatii’’, ,,posedarea si utilizarea excesiva a unui TV scad sansele de comunicare inter-personala’’ Concluzie: Ipotezele presupun intrebari clare pentru a fi instrumente adecvate obiectivelor cercetarii.

Upload: alexandra-milea

Post on 16-Sep-2015

213 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

nb

TRANSCRIPT

Curs II Pentru a realiza scopurile cercetarii sociologice este nevoie sa formulam o series de ipoteze care urmeaza sa fie verifacate pe teren. Desi cunoasterea sociologica este una de tip stiintific, este o cunoastere ipotetica, necesita formularea unor anticipari, interogatii, predispozitii ,toate solicitand din plin imaginatia socilogica. Ipotezele sunt enunturi, propozitii, al carui continut exprima adevaruri probabile ,ele avand un rol metodologic , cognitiv in abordarea fenomenelor sociale. Ipoteza in sociologie este un produs al problematizarii realitatii sociale, sunt interogatii adresate realitatii sub forma unor prezumtii anticipative . Ipoteza poate proveni din observatia directa sau indirecta a realitatii sociale , din observatia intimplatoare sau controlata experimental , ipoteza este un produs a unei activitati constatative, o constructie mintala imaginativa, care presupune elemente logice si infra-logice(psihologie).

Doua conditii deosebesc ipoteza sociologica de simpla speculatie sau presupunere:1. ipoteza trebuie sa vina in continuarea cunoasterii de pana acum. Ipoteza trebuie sa aiba calitatea de plauzibilitate (ipoteza are consistenta interna - sa nu contina enunturi incopatibile si sa aiba totodata si consistenta externa sa fie compatibila cu teoriile anterioare).

2. ipoteza trebuie sa contina sugestii realiste in vederea verificarii. Conditia data da calitatea de testabilitate sa poata fi supusa infirmarii sau validarii in relatia cu experienta. Pot fi formulate ipoteze direct-destabile si indirect-testabile.

O ipoteza este enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea empirica. O ipoteza se prezinta ca o variatie intre 2 variabile sau 2 fapte.

Formularea ipotezei.Modalitati.

formularea presupune concepte clare, corectitudini logice si precise

enuntarea modalitatilor pot fi in termenii ,,cu catcu atat sau ,,dacaatunci.

Alte modalitati: printr-un enunt , care oricat de elaborat ar fi, intruducem variabile si prin care urmarim functia: ,,reusita scolara este printre altele , in functie de carcteristicile mediului cultural in care traieste copilul, , ,,faptul de a fi post-crescut intr-o familie autoritara compromite dezvoltarea si inflorirea personalitatii, ,,posedarea si utilizarea excesiva a unui TV scad sansele de comunicare inter-personalaConcluzie: Ipotezele presupun intrebari clare pentru a fi instrumente adecvate obiectivelor cercetarii.

Etapele cercetarii sociologice din teren

Sociologii distring 3 niveluri:

1. nivelul selectiv presupune selectia temei,ipotezei,metodei de cercetare

2. nivelul proiectiv masurarea, esantionarea, operationalizarea

3. nivelul constructiv culegerea datelor,analiza lor, redactarea raporturului de cercetare

Etapele cercetarii in teren(trebuie parcurse intr-o ordine logica si cronologica);

1. alegerea temei. Consta in precizarea scopului cercetarii si identificarea problemei/problemelor.

Obiectul cercetarii trebuie impus in obiective , realizandu-se simultan analiza logica a ipotezelor

O atentie speciala trebuie acordata alegerii momentului favorabil pentru declansarea cercetarii

Studierea sistematica a bibliografiei de referinta la tema cercetarii, cunoasterea si studierea cercetarilor anterioare, pe aceeasi tema

Expunera clara a scopului si a rezultatelor preconizate, incheierea unui protocol de cercetare

2. stabilirea populatiei care va fi supusa cercetarii sau investigatiei

se face in functie de fiecare tema si de posibilitatilor materiale. Cercetarea exaustiva a unei populatii vizate este foarte dificila si nu este de recomandat. De aceea sociologii au creat o metoda mai facila- esantionarea. 3. alegerea, construirea setului de metode si tehnici de cercetare ( elaborarea instrumentelor de cercetare). Este vorba despre maiestria sociologului, care alege o combinatie de instrumente.

Instrumentele sunt supuse unor teste pentru a verifica daca intrunesc simultan 2 calitati: fidelitate (calitatea de a furniza o masura constanta a unui fenomen constant) si validitate (calitatea de a masura ceea ce este de masurat adecvarea la obiect).

4. culegerea datelor

instrumentele, odata elaborate si pretestate in teren, trebuie folosite cu ajutorul operatorilor de teren pentru culegerea datelor. 5. prelucrarea datelor

operatii de ordonare a datelor, de clasificare, de tabelare, se fac totalizarile

6. analiza rezultatelor si formularea unor concluzii, sugestii, observatii

materialul neanalizat nu are o semnificatie

corelatia intre variabile

7. redactarea, alcatuirea raportului de cercetare intocmirea unui text cu urmatoarea structura: justificarea alegerii temei, un scurt istoric al problemei, o prezentare si descriere a tehnicilor utilizate , o prezentare detaliata a rezultatului cercetarii impreuna cu interpretarea lor, concluzii, sugestii, observatii, propuneri si solutii.

Se anexeaza tabelele, listele de coduri, formularele utilizate, orice alte materiale(grafice,harti etc) care au fost utilizate in timpul cercetarii.

Raporul de cercetare se redacteaza diferentiat, in functie de cui I se adreseaza.

De regula cercetatorul trebuie sa sprijine inplementarea concluziilor si propunerilor. Datele cercetarii se arhiveaza , dand astfel posibilitatea folosirii lor ulterioare in analize secundare.