snlo, strivitã între pd-l, psd ºi usmo scandal · cãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi...

CMYK

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 241 (312) • 1 - 7 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Surupãceanu ºi-aînfipt douã utilajeîn PrimãriaTg-Cãrbuneºti

TTTTTrimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor derimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor derimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor derimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor derimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor despãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contraspãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contraspãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contraspãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contraspãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contra

intereselor publice în cazul megaescrocheriei de la Complexulintereselor publice în cazul megaescrocheriei de la Complexulintereselor publice în cazul megaescrocheriei de la Complexulintereselor publice în cazul megaescrocheriei de la Complexulintereselor publice în cazul megaescrocheriei de la ComplexulEnergetic TEnergetic TEnergetic TEnergetic TEnergetic Turceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluiurceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluiurceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluiurceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluiurceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluisocial-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.social-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.social-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.social-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.social-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.

Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE TCãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE TCãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE TCãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE TCãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE Turceni,urceni,urceni,urceni,urceni,tot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, sumatot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, sumatot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, sumatot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, sumatot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, suma

este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.

SNLO, strivitã întrePD-L, PSD ºi USMO

p a g

3

Scandal de Gorj1 iunie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

SC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer,,,,,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,

care sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea decare sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea decare sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea decare sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea decare sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea defonduri nerambursabile sau în derularea acestora.fonduri nerambursabile sau în derularea acestora.fonduri nerambursabile sau în derularea acestora.fonduri nerambursabile sau în derularea acestora.fonduri nerambursabile sau în derularea acestora.

Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriVârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriVârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriVârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriVârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori aiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori aiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori aiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori aiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai

unei limbi de circulaþie internaþionalã.unei limbi de circulaþie internaþionalã.unei limbi de circulaþie internaþionalã.unei limbi de circulaþie internaþionalã.unei limbi de circulaþie internaþionalã.

SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, seinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, seinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, seinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, seinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, se

oferã contract de muncã permanent.oferã contract de muncã permanent.oferã contract de muncã permanent.oferã contract de muncã permanent.oferã contract de muncã permanent.

SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþiiSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþiiSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþiiSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþiiSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme

ºi alte activitãþi similare.ºi alte activitãþi similare.ºi alte activitãþi similare.ºi alte activitãþi similare.ºi alte activitãþi similare.

Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la

telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,0253/214822, 0762/6079820253/214822, 0762/6079820253/214822, 0762/6079820253/214822, 0762/6079820253/214822, 0762/607982

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Cel mai penal personaj pe care l-a trimis vreodatã Gorjul înParlamentul României se plânge, în fiþuicile pe care lesubvenþioneazã, cã unul dintre dosarele în care este acuzat despãlare de bani ºi alte infracþiuni conexe celor de corupþie este„la comandã politicã”. Cel incriminat cã i-ar purta sâmbetelepuºcãriabilului este chiar preºedintele Bãsescu (!). Tâmpenie maimare ca asta n-am auzit debitând pe cineva pânã acum! De ce?Pentru cã infracþiunile au fost comise de Surupãceanu prin 2007când nu reprezenta nimic nici mãcar pentru telenovelistele de lael de pe scara blocului, cu atât mai puþin pentru Bãsescu. Cicãpreºedintele ar fi fost deranjat de unele afirmaþii ale cãþeluºuluilui Ponta fãcute la TV ºi ar fi comandat DNA-ului dosarul cubuldotancul. OK. Reducând la absurd cã aºa s-ar fi întâmplat,totuºi infracþiunile sunt extrem de clare, iar prejudiciul 8,4miliarde de lei vechi e la vedere aºa cã drumul spre puºcãrie edin ce în ce mai scurt.

ªi cum s-a trezit din prostiile slobozite despre dosarul sãu„politic”, fostul „deputat de ales”, devenit acum „deputat dearest” s-a ºi vârât pe prima paginã a latrinelor de sub comandãcu unele acuze la adresa portocaliilor ºi a lui Condescu, cum cãaceºtia au distrus mineritul gorjean. La o retrospectivã aevenimentelor ºi ºmenurilor ultimilor 13 ani de când prestez înmedia, cele mai mari tunuri în banii publici le-a dat Surupãceanu.ªi dacã e vorba despre cine a distrus mineritul ºi energia, firmelesale au halit de la CE Turceni, într-un an de zile, peste 25 demiliarde de lei vechi.

Promit cã zilele urmãtoare voi depune la DNA Tg-Jiu toatedocumentele pe care le deþin despre afacerile firmelor controlatede Surupãceanu, SC Tutto Mobili ºi SC Uniflex cu CE Turceni,precum ºi articolele apãrute despre acestea în „Scandal de Gorj”ºi le voi cere procurorilor anticorupþie sã demareze o anchetã.

P.S. – Am observat cã pentru unii patroni de gazete, care s-ausimþit cu caca la nas, a se citi bani de la Surupãceanu, nu maiexistã nici mãcar bunul simþ de a saluta cunoscuþii. Aºa seîntâmplã celor care stau caprã pentru bani, devin boi.

Deputatul de arest,victima lui Bãsescu

Închiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþicomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi alteleîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, str.....

9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr. 25. T. 25. T. 25. T. 25. T. 25. Telefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472

S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.

Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:• CURATENIE GENERALA;• CURATENIE DE INTRETINERE, DUPA• CONSTRUCTORI SAU ORICE TIP DE EVENIMENT;• OPERATII DE GRADINARIT;• SPALARE, CURATARE MOCHETE, COVOARE….Pentru serviciile realizate pe baza de contract de lunga

durata se asigura discount.

PROSPETIME – CALITATE – EFICIENTAContact: 0766274397; 0745066952

Scandal de Gorj1 iunie 3

Surupãceanu ºi-a înfipt douãutilaje în Primãria Tg-Cãrbuneºti

TTTTTrimis recent în judecatã pentrurimis recent în judecatã pentrurimis recent în judecatã pentrurimis recent în judecatã pentrurimis recent în judecatã pentrucomiterea infracþiunilor de spãlarecomiterea infracþiunilor de spãlarecomiterea infracþiunilor de spãlarecomiterea infracþiunilor de spãlarecomiterea infracþiunilor de spãlare

de bani ºi complicitate la abuz înde bani ºi complicitate la abuz înde bani ºi complicitate la abuz înde bani ºi complicitate la abuz înde bani ºi complicitate la abuz înserviciu contra intereselor publiceserviciu contra intereselor publiceserviciu contra intereselor publiceserviciu contra intereselor publiceserviciu contra intereselor publice

în cazul megaescrocheriei de laîn cazul megaescrocheriei de laîn cazul megaescrocheriei de laîn cazul megaescrocheriei de laîn cazul megaescrocheriei de laComplexul Energetic TComplexul Energetic TComplexul Energetic TComplexul Energetic TComplexul Energetic Turceni, toturceni, toturceni, toturceni, toturceni, tot

mai multe afaceri penale alemai multe afaceri penale alemai multe afaceri penale alemai multe afaceri penale alemai multe afaceri penale aledeputatului social-democratdeputatului social-democratdeputatului social-democratdeputatului social-democratdeputatului social-democrat

Mugurel Surupãceanu încep sãMugurel Surupãceanu încep sãMugurel Surupãceanu încep sãMugurel Surupãceanu încep sãMugurel Surupãceanu încep sãiese la ivealã. Cea mai recentãiese la ivealã. Cea mai recentãiese la ivealã. Cea mai recentãiese la ivealã. Cea mai recentãiese la ivealã. Cea mai recentãdintre acestea s-a consumat ladintre acestea s-a consumat ladintre acestea s-a consumat ladintre acestea s-a consumat ladintre acestea s-a consumat la

Primãria Tg-Cãrbuneºti, exact pePrimãria Tg-Cãrbuneºti, exact pePrimãria Tg-Cãrbuneºti, exact pePrimãria Tg-Cãrbuneºti, exact pePrimãria Tg-Cãrbuneºti, exact peacelaºi calapod ca ºi cea de la CEacelaºi calapod ca ºi cea de la CEacelaºi calapod ca ºi cea de la CEacelaºi calapod ca ºi cea de la CEacelaºi calapod ca ºi cea de la CE

TTTTTurceni, tot cu utilaje luate de laurceni, tot cu utilaje luate de laurceni, tot cu utilaje luate de laurceni, tot cu utilaje luate de laurceni, tot cu utilaje luate de lafier vechi, numai cã, în acest caz,fier vechi, numai cã, în acest caz,fier vechi, numai cã, în acest caz,fier vechi, numai cã, în acest caz,fier vechi, numai cã, în acest caz,suma este mult mai micã, „doar”suma este mult mai micã, „doar”suma este mult mai micã, „doar”suma este mult mai micã, „doar”suma este mult mai micã, „doar”

1,8 miliarde de lei vechi. Complici1,8 miliarde de lei vechi. Complici1,8 miliarde de lei vechi. Complici1,8 miliarde de lei vechi. Complici1,8 miliarde de lei vechi. Complicila afacerea cu iz penal a luila afacerea cu iz penal a luila afacerea cu iz penal a luila afacerea cu iz penal a luila afacerea cu iz penal a lui

Surupãceanu sunt primarul ºiSurupãceanu sunt primarul ºiSurupãceanu sunt primarul ºiSurupãceanu sunt primarul ºiSurupãceanu sunt primarul ºiviceprimarul de la Cãrbuneºti.viceprimarul de la Cãrbuneºti.viceprimarul de la Cãrbuneºti.viceprimarul de la Cãrbuneºti.viceprimarul de la Cãrbuneºti.

Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,

Reþeta funcþioneazãReþeta funcþioneazãReþeta funcþioneazãReþeta funcþioneazãReþeta funcþioneazãcu succescu succescu succescu succescu succes

Primăria Tg-Cărbuneşti a

publicat în data de 16 decem-

brie, anul trecut, un anunţ

prin care îşi manifesta

intenţia de a achiziţiona un

autogreder şi un cilindru

compactor - second hand,

termenul limită de depunere

a ofertelor fiind 24 decem-

brie (!), adică în ajunul

Crăciunului, criteriul de

departajare fiind preţul cel

mai scăzut. În data de 5

ianuarie a acestui an,

Primăria Tg-Cărbuneşti a

atribuit acel contract socie-

tăţii MELROBY IMPORT

EXPORT SRL la preţul de 182

de mii de lei, cu 1328 de lei

mai mult decât chiar valoa-

rea maximală pe care primă-

ria era dispusă s-o ofere

pentru cele două utilaje.

Cum se face că, comisia de

licitaţie, prezidată de către

viceprimarul Ion Fugaru, a

acceptat un preţ mai mare

decât cel stabilit pentru

această achiziţie e uşor de

dedus având în vedere că

firma aparţine unei rude a

deputatului Surupăceanu,

Adriana Melencu.

Moriºca firmelorMoriºca firmelorMoriºca firmelorMoriºca firmelorMoriºca firmelorPrincipiul şmenului de la

Primăria Tg-Cărbuneşti este

acelaşi ca în toate afacerile

penale ale lui Surupăceanu:

mormanele de fiare vechi

trebuie să treacă prin mai

multe firme până a fi

vândute pentru a le fi mai

greu anchetatorilor, în

eventualitatea unei plângeri

penale, să găsească preţul

real al acestora. Unele surse

declară că cele două utilaje

au fost achiziţionate iniţial,

de la fier vechi, de către o

firmă din Novaci, cu

aproximativ 300 de milioane

de lei vechi, ca mai apoi să

ajungă în proprietatea

MELROBY IMPORT EXPORT

şi ulterior la Primăria

Cărbuneşti pentru 1,8

miliarde de lei vechi.

Fugaru prieten cuFugaru prieten cuFugaru prieten cuFugaru prieten cuFugaru prieten cuSurupãceanuSurupãceanuSurupãceanuSurupãceanuSurupãceanu

Despre această afacere se

vorbeşte de la începutul

acestui an în Primăria

Cărbuneşti. Aceleaşi surse

afirmă că Surupăceanu a fost

întrebat despre legăturile

sale cu MELROBY şi Adriana

Melencu, chiar în biroul

primarului Mihai Viorel

Mazilu însă a evitat un

răspuns clar. Cert este că

viceprimarul Fugaru este tot

mai des văzut în preajma lui

Surupăceanu, acesta fiind,

probabil, şi motivul din care

nu răspunde la telefon când

este sunat de presă pentru a

da lămuriri în acest caz. Vom

reveni cu mai multe

amănunte în numărul viitor.

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]


SNLO, strivitã între

VVVVVorbe mari,orbe mari,orbe mari,orbe mari,orbe mari,intenþii iocintenþii iocintenþii iocintenþii iocintenþii ioc

În urma vizitei sale în

judeţul Gorj, preşedintele

PSD, Mircea Geoană, a

declarat cu referire la

industria minieră din judeţul

nostru că „PSD nu a solicitat

conducerea SNLO de dragul

conducerii. Am solicitat

pârghiile necesare pentru ca

activitatea şi deciziile la

SNLO să fie pe deplin

transparente. Degeaba ar

primi PSD postul de director

al societăţii, dacă în consiliul

de administraţie decizia ar

aparţine în continuare de

PD-L.” Ca să îşi întărească şi

mai mult spusele, Geoană a

precizat că „repet, PSD nu

doreşte posturi, ci pârghii

reale de decizie, iar mesajul

nostru a fost foarte clar: ori

ne implicăm cu forţă

decizională pentru a rezolva

marile probleme de la SNLO,

ori nu ne implicăm deloc. Nu

voi fi de acord să primim un

rol decorativ, iar deciziile să

fie luate în continuare în

spatele uşilor închise de cei

care s-au aflat şi până acum

la butoanele SNLO. Dacă ne

asumăm răspunderea, atunci

ne-o asumăm până la capăt.”

Încercând să îşi încheie

apoteotic discursul, Geoană

a declarat că „şi pentru noi

şi pentru oameni trebuie să

fie clar cine conduce, cine ia

decizii şi cine trebuie tras la

răspundere sau cine trebuie

lăudat, în funcţie de

rezultatele societăţii.”

Acestea fiind spuse,

Geoană şi-a continuat tirul

acuzaţiilor:„Este o perioadă

dificilă, însă trebuie să fim

realişti şi să recunoaştem că

situaţia de la SNLO nu este

cauzată doar de criză, ci şi

de managementul deficitar

din ultimii ani. Primul pas

este să producem o

schimbare la nivelul

managementului. Cu o

conducere competentă şi pe

fondul îmbunătăţirii

climatului economic, SNLO

se poate redresa destul de

rapid.”

„T„T„T„T„Trompetistul” PSDrompetistul” PSDrompetistul” PSDrompetistul” PSDrompetistul” PSDLa nivel local, PSD-istul

Mugurel Surupăceanu s-a

arătat „cel mai tare în gură”

în materie de declaraţii la

adresa conducerii SNLO:

„PD-L a reuşit ca, în numai

câteva luni, prin promovarea

incompetenţei portocalii la

toate nivelurile de

conducere în SNLO să

Stadiul în care se aflã în momentul deStadiul în care se aflã în momentul deStadiul în care se aflã în momentul deStadiul în care se aflã în momentul deStadiul în care se aflã în momentul defaþã Societatea Naþionalã a Lignituluifaþã Societatea Naþionalã a Lignituluifaþã Societatea Naþionalã a Lignituluifaþã Societatea Naþionalã a Lignituluifaþã Societatea Naþionalã a Lignitului

Oltenia este unul extrem de dificilOltenia este unul extrem de dificilOltenia este unul extrem de dificilOltenia este unul extrem de dificilOltenia este unul extrem de dificildatoritã orgoliilor prea mari din PD-L,datoritã orgoliilor prea mari din PD-L,datoritã orgoliilor prea mari din PD-L,datoritã orgoliilor prea mari din PD-L,datoritã orgoliilor prea mari din PD-L,

PSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãPSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãPSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãPSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãPSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãºi sã ajungã împreunã la o înþelegereºi sã ajungã împreunã la o înþelegereºi sã ajungã împreunã la o înþelegereºi sã ajungã împreunã la o înþelegereºi sã ajungã împreunã la o înþelegere

privind deblocarea companiei careprivind deblocarea companiei careprivind deblocarea companiei careprivind deblocarea companiei careprivind deblocarea companiei careînseamnã peste 10.000 de suflete, ei seînseamnã peste 10.000 de suflete, ei seînseamnã peste 10.000 de suflete, ei seînseamnã peste 10.000 de suflete, ei seînseamnã peste 10.000 de suflete, ei se

ciorovãiesc ca în codru, fiecare dorind ociorovãiesc ca în codru, fiecare dorind ociorovãiesc ca în codru, fiecare dorind ociorovãiesc ca în codru, fiecare dorind ociorovãiesc ca în codru, fiecare dorind oporþie cât mai mare din tortul minierporþie cât mai mare din tortul minierporþie cât mai mare din tortul minierporþie cât mai mare din tortul minierporþie cât mai mare din tortul minier.....

Mihai VMihai VMihai VMihai VMihai [email protected]


PD-L, PSD ºi USMOdistrugă o industrie de

tradiţie pe care se bazează o

parte a economiei naţionale.

În fişa postului acestei

conduceri a SNLO a fost

scrisă cu cerneală portocalie

atribuţia de a pune pe

butuci industria minieră din

România şi economia

judeţului Gorj.”, după care

Surupăceanu l-a atacat şi pe

Marin Condescu,

preşedintele USMO: „Acum

realizăm cu adevărat de ce

PD-L şi-a dorit atât de mult

conducerea SNLO: jaful din

minerit era programat de

mult şi el trebuia să se

desfăşoare conform planului

pus la cale, într-o perfidă

complicitate cu PD-L, de

Marin Condescu,

preşedindele Uniunii

Sindicatelor Miniere din

Oltenia care, de 20 de ani, a

girat jaful din minerit,

mimând că apără interesele

celor mulţi.”

Alba-neagra întreAlba-neagra întreAlba-neagra întreAlba-neagra întreAlba-neagra întrePSPSPSPSPSD ºi PD-LD ºi PD-LD ºi PD-LD ºi PD-LD ºi PD-L

Replica celor de la PD-L

nu a întârziat să apară,

aceştia spunând că cei de la

PSD habar nu au ce vorbesc,

mai ales că actualul

management al SNLO a fost

lăudat chiar de o parte a

membrilor de frunte ai PSD,

printre care şi senatorul Toni

Mihail Greblă.

Minerii opresc producţia

de cărbune în perioada

15iunie-15 iulie

Cu toate că războiul

declaraţiilor politice între

PSD, PD-L şi USMO va

continua, un lucru este sigur:

SNLO are probleme grave.

Ortacii vor intra în şomaj

tehnic şi vor primi 75% din

salariul de bază brut, iar

societatea va livra cărbune

către beneficiari din

stocurile existente deja,

depozitele societăţii fiind

pline.

Oameni mari, mici ºiOameni mari, mici ºiOameni mari, mici ºiOameni mari, mici ºiOameni mari, mici ºipiticipiticipiticipiticipitici

Nu mai devreme de

câteva zile, preşedintele

USMO, Marin Condescu

anunţase ample proteste de

stradă însă, aşa cum era de

aşteptat, acţiunea membrilor

Uniunii Sindicatelor Miniere

Oltenia anunţate pentru

săptămâna în curs s-au oprit

chiar înainte de a se

concretiza ceva. Astfel,

folosit drept argument de

suprafaţă ce maschează

intenţiile din adâncuri,

motivul de anulare al

acţiunilor a

fost adoptat în

urma

discuţiilor

purtate de

preşedintele

USMO, Marin

Condescu, şi

Daniel Burlan,

directorul

general al

SNLO,

împreună cu

ministrul

Economiei

Adriean

Videanu în

data de 25 mai, Cu această

ocazie s-a hotărât

organizarea duminică, în

data de 31 mai, la Târgu-Jiu,

la sediul SNLO o reuniune la

care vor participa, printre

alţii, şi ministrul Finanţelor,

Gheorghe Pogea,

preşedintele Agenţiei

Naţionale de Administrare

Fiscală, Sorin Blejner, dar şi

conducerile executive ale

societăţilor energetice şi

miniere din bazinul Olteniei,

împreună cu toţi preşedinţii

de sindicat.

CondescCondescCondescCondescCondescu, omul dinu, omul dinu, omul dinu, omul dinu, omul dinumbrã care tace ºiumbrã care tace ºiumbrã care tace ºiumbrã care tace ºiumbrã care tace ºi

(te) face(te) face(te) face(te) face(te) facePe agenda de lucru a

acestei reuniuni este

prevăzută deblocarea

financiară a SNLO, companie

ce are de încasat peste 340

de milioane de lei şi arierate

de circa 200 de milioane de

lei, realizarea programului

de restructurare a SNLO

negociat între administraţie

şi sindicate, aprobarea

modificării OUG nr.116/2006

conform solicitărilor SNLO,

stabilirea certă a cantităţii de

lignit pe toată perioada de

valabilitate a Strategiei

Energetice Naţionale,

acordarea licenţelor de

exploatare privind extracţia

cărbunelui, aşa cum a fost

solicitată de SNLO, emiterea

unui act legislativ menit a

stabili condiţiile de

pensionare a lucrătorilor

care îşi desfăşoară

activitatea în carierele de

lignit.

Despre situaţia grea cu

care se confruntă compania

minieră, directorul general al

Societăţii Naţionale a

Lignitului Oltenia, Daniel

Burlan, a afirmat că „Ortacii

vor intra în şomaj tehnic, aşa

cum prevede Ordonanţa 28.

Am fost în teren şi le-am

explicat oamenilor situaţia.

Au înţeles că vor primi 75%

din salariu o lună de zile.”

Trecând de la acest

compromis forţat făcut de

angajaţii din sectorul minier

la un comunicat de presă, ne

dăm seama de relaţiile

apropiate ce există între

Condescu şi Burlan: „În

acest timp se va livra

întreaga producţie de lignit

existentă în stoc, astfel încât

la reluarea activităţii să se

livreze o cantitate medie

lunară, începând cu august

2009, de 1.400.000 de tone,

care va asigura un echilibru

între venituri şi cheltuieli,

fapt care va conduce la

intrarea în normalitate a

activităţii SNLO Târgu-Jiu.”

se precizează într-un

comunicat de presă comun

al SNLO şi USMO.

Aşadar, redresarea

financiară a SNLO este un

joc pe muchie de cuţit făcut

de către PD-L, PSD şi USMO.


Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept

constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;

Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA

- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;

Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE

- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –

10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU

CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA

Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: [email protected].

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani

Fostul antrenor al lotului

feminin de gimnastică al

României, Octavian Bellu, în

prezent secretar de stat în

cadrul MTS, a fost inclus,

sâmbătă, la Oklahoma, în

International Gymnastics

Hall of Fame.

Potrivit International

Gymnast online, la

ceremonia de sâmbătă au

mai fost incluşi în Hall of

Fame şi Viktor Chukarin

(Ucraina), Elvira Saadi

(Uzbekistan), Vitaly Scerbo

(Belarus) şi Dominique

Dawes (SUA). De asemenea,

Margaret Sikkens Ahlquist

(Suedia) a primit Ordinul

Internaţional de Merit.

Odată cu ceremonia din

Oklahoma, numărul

membrilor International

Gymnastics Hall of Fame s-a

ridicat la 69.

“Dacă au hotărât să mă

includă în Hall of Fame, este

o certitudine că am făcut o

treabă bună. Gimnastica a

fost viaţa mea şi am încercat

să fac tot ce mi-a stat în

putinţă. Nu noi suntem

vedetele, vedete sunt

sportivii. Noi acceptăm să

rămânem în culise”, a

declarat Bellu.

Din Hall of Fame mai

fac parte Nadia

Comăneci, Ecaterina

Szabo, Teodora

Ungureanu, Daniela

Silivaş şi Simona

Amânar. “Acum fac

parte din aceeaşi

familie cu fostele mele

gimnaste. Ce poate fi

mai bine de atât?”, a

precizat Bellu.

Octavian Bellu, inclus în InternationalGymnastics Hall of Fame


Morega trage tare pentru PNL Gorj

Anghel PopescuAnghel PopescuAnghel PopescuAnghel PopescuAnghel [email protected]

Membrii de frunte ai

Partidului Naţional Liberal,

conduşi de liberalul-şef

Crin Antonescu, au stabilit

de comun acord câteva

bareme pe care trebuie să

le îndeplinească filialele

locale ale partidului la

alegerile europarlamentare.

Astfel, PNL-iştii au stabilit

drept obiectiv principal un

scor de 20% la euroalegeri,

urmând ca organizaţiile

care nu se conformează şi

obţin rezultate slabe să fie

sancţionate. Acest procent

a fost consfinţit în cadrul

Biroului Politic Central al

PNL. Totodată, fiecare şef

de filială a primit din partea

secretarului general liberal

Radu Stroe un tabel cu

numărul de voturi pe care

trebuie să le aducă din

fiecare colegiu al judeţului

din care fac parte.

La Gorj, liderul PNL,

deputatul Dan Ilie Morega,

„trage tare” la campania

pentru euroalegeri, de-abia

împărţindu-şi timpul între

deplasările din capitala ţării

la Parlamentul României şi

vizitele electorale în judeţ

pentru ca PNL să obţină un

scor cât mai bun. Vizavi de

aceste solicitări de la

centru, deputatul Morega a

precizat că „eu mă voi

conforma în totalitate faţă

de cererile venite de la

Bucureşti. Cred că am

demonstrat şi la alegerile

parlamentare din toamna

anului trecut că ştiu ce am

de făcut atunci când este

nevoie să îmi suflec

mânecile şi să mă apuc de

treabă. Nu m-am dat înapoi

niciodată de la muncă, nici

de acum încolo nu voi face

sub nicio formă acest lucru.

Eu sper ca şi colegii mei de

partid să se implice cât se

poate de mult în această

campanie electorală, mai

ales că fiecare dintre ei are

mână liberă să se ocupe

aşa cum ştiu mai bine de

zonele de care sunt

responsabili. Au libertate

deplină pentru că numai

aşa pot aduce rezultate, şi

pentru ca mai apoi să nu

poată fi aruncată vina pe

unul sau pe altul, fiecare

fiind direct responsabil de

propriile-i acţiuni.”

Realitate electoralãRealitate electoralãRealitate electoralãRealitate electoralãRealitate electoralãversus solicitareversus solicitareversus solicitareversus solicitareversus solicitare

centralãcentralãcentralãcentralãcentralãFaţă de exigenţele de la

centru care prevăd ca PNL

să obţină un procent de

20%, trebuie amintit faptul

că Morega a obţinut un

procent de 35,13% la

alegerile pentru

Parlamentul României din

toamna anului trecut,

situându-se cu mult

înaintea contracandidatului

PSD+PC, Ilie Petrescu, care

a obţinut 29,76% şi lui

Adrian Gorun, de la PD-L,

care a obţinut 27,12%.

Cu toate că încă de la

preluarea şefiei liberalilor

din judeţul Gorj Dan Ilie

Morega este locomotiva

partidului, există în

continuare foarte mulţi

membri de frunte ai

partidului care sunt aidoma

unor vagoane deraiate care

nu se remarcă prin nimic

bun, afară doar de orgolii

mărunte şi scandaluri

interminabile cu iz de

veleităţi nesatisfăcute şi

prăfuite.


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Poate surprinde pe unii abordarea

unei asemenea teme, dar, personal,

consider că educaţia sentimentului

religios reprezintă acea acţiune

formativă deliberată, derulată în

instituţiile şcolare, ce are ca obiectiv

informarea, culturalizarea şi

modelarea personalităţii umane în

conformitate cu valorile religioase.

Aceasta are un caracter unitar, la

nivelul întregii ţări, prin cadrul

normativ stipulat de ministerul de

resort, prin conţinuturile propuse şi

prin dispozitivul didactic adiacent,

propus prin norme juridice, programe

şcolare unitare, strategii didactice

performate de cadre anume pregătite

pentru aşa ceva, numindu-I aici pe

profesorii de religie. Conţinuturile de

învăţat sunt centrate pe religia de

bază a elevilor, dar, cu numeroase

deschideri istorice, interdisciplinare

şi interconfesionale. Educaţia

religioasă are un caracter obligatoriu/

opţional/facultativ pe anumite trepte

de învăţământ, reglarea făcându-se

explicit prin anumite norme sau legi.

Se cunoaşte că Biserica Ortodoxă

Română, atât la nivel central, cât şi

local, derulează numeroase proiecte

şi programe pastoral-misionare,

social-filantropice şi spiritual-

educaţionale destinate susţinerii

educaţiei sentimentului religios,

deoarece, în ultimii ani, s-a acordat o

atenţie specială problemelor cu care

se confruntă educaţia religioasă, într-

un context secularizat manifestat prin

sărăcie, avorturi, violenţa domestică,

abandonul şcolar, copii ai străzii,

dispariţia copiilor, şomaj, imigraţie,

fiind căutate soluţii prin organizarea

de conferinţe internaţionale,

seminarii, colocvii, dezbateri în

eparhii şi şcolile teologice şi

abordarea acestei teme în pastorale,

predici, cateheze şi presa

bisericească. În esenţă, catehizarea

reprezintă acea acţiune formativă,

derulată în cadrul bisericii de către

personalul de cult sau laici instruiţi, şi

are ca obiectiv introducerea metodică

a credincioşilor de toate vârstele în

tainele credinţei, prin cunoaşterea,

punerea în situaţie şi profesarea

efectivă a valorilor unei confesiuni.

Ea reprezintă o iniţiere sistematică

într-o credinţă anume, prin

prezentarea specificităţii ei

dogmatice, liturgice şi morale,

deoarece este exercitată de către

preot, sacerdot, în perspectiva

aderării la credinţă şi a unei

evanghelizări explicite. Ea se poate

manifesta şi ocazional, când

circumstanţele o impun, fie a

botezării, în cazul persoanelor de altă

religie, confesiune, fie a aprofundării

învăţăturilor de credinţă, dar, în mod

concret, conţinuturile valorice care se

transmit în cateheză sunt diverse,

plurale, în funcţie de specificitatea

credinţei, particularităţile publicului,

ale spaţiului comunitar, având în

vedere premisa că în ultima instanţă,

cateheza nu are un caracter neutral

faţă de formaţiunea religioasă pe care

o reprezintă, ci unul vizibil apologetic

şi misionar.

Dacă educaţia religioasă pune

accentul pe cunoaşterea cadrului de

valori religioase, acestea fiind axate pe

determinarea unui sens al existenţei,

cateheza pune accentul pe stimularea

credinţei, pe formarea şi difuziunea

comportamentelor religioase şi pe

evanghelizarea persoanelor. În ceea ce

priveşte viaţa spirituală, noi ne bazăm

pe credinţă, ca o temelie a vieţii

spirituale. Educaţia sentimentului

religios ne învaţă că nimic nu este cu

putinţă, fără credinţă, cu atât mai mult

cu cât în epistola către Evrei, Domnul

Hristos a zis: „De nu veţi crede cine

sunt, în păcatele voastre veţi muri. Iar

cel ce va crede şi se va boteza, se va

mântui, iar cel ce nu va crede, se va

osândi“. Aşadar, credinţa în Dumnezeu

este începutul vieţii spirituale, iar

întrebarea cea dintâi la care omul

trebuie să răspundă este: „Crezi tu în

Fiul lui Dumnezeu?“. Întrebarea

aceasta a pus-o Domnul Hristos unui

om oarecare, care de fapt a şi “văzut”

puterea lui Dumnezeu, prin aceea că

Domnul Hristos i-a dat vedere. L-a

întrebat Domnul Hristos: „crezi tu în

Fiul lui Dumnezeu?“ Orbul a zis: „dar

cine eşti, Doamne, ca să cred?“.

Domnul Hristos i-a răspuns: „Cel ce

vorbeşte cu tine“. Şi atunci el a zis:

sufletul lor încă nu s-a sălăşluit

învăţătura cea bună a lui Hristos. În

loc să îi condamnăm de pe acum la

chinurile iadului, ar trebui să îi

vedem în neputinţa lor de a

recunoaşte binele şi să avem câte un

gând bun pentru ei în rugăciunile

noastre. Poate că astfel de oameni,

care emit analize primite cu destul

interes în anumite cercuri, nu concep

că ar putea exista o realitate a

Duhului, mai adâncă decât noi înşine,

că Biserica se dovedeşte, în ciuda

unor inevitabile scăpări omeneşti,

păstrătoarea unui Adevăr care ne

transcende, dar ne poate şi

îndumnezei ca fiinţe trăitoare pe

pământ. Ştim prea bine că avem

nevoie cu toţii de o locuinţă, de un

sălaş, iar, în ultimă instanţă, oricât de

expansivi sau de risipiţi am fi,

resimţim la un moment dat nevoia

unei retrageri, a unei însingurări în

interiorul unui spaţiu care este doar

al nostru. Înainte de a explora lumea

dinafară, trebuie să-ţi cunoşti lumea

dinăuntru, pentru că înainte de-a te

aventura în exterior, trebuie să

preguşti cum trebuie sălaşul tău,

pentru că vei purta în afară ceea ce

dobândeşti înlăuntru. Experienţa

relaţională învăţată în acest mediu o

vei potenţa numai atunci când eşti

pus să acţionezi pe o scară socială

mai largă, mai ales dacă locuirea este

un mod propriu al omului de a-şi

apropria viaţa şi a se integra în

cosmos. După Heidegger, “locuirea”

reflectă modul cum noi, oamenii,

suntem pe pământ, iar, „a fi om,

spune filosoful german, înseamnă a fi

muritor, pe pământ, adică a locui“,

chiar dacă unii confundă locuirea cu

“înlocuirea”, pretinzând că locuirea

se naşte o dată cu raporturile

întreţinute cu evenimentele lumii, cu

lucrurile, cu semenii. Având la bază

un sentiment religios profund,

locuirea are un caracter dual,

presupunând atât dimensiuni reale,

cât şi imaginare, iar pentru mine, ca

om, e clar că sunt aici, dar aş vrea să

mai fiu şi dincolo, iar credinţa mea

presupune un joc permanent dintre

interioritate şi exterioritate, dintre

imanenţă şi transcendenţă, câtă

vreme mă mişc într-un perimetru de

obiecte, dar nădăjduiesc şi la altele.

Mereu, mă folosesc de ceea ce am,

dar sper şi la alte achiziţii, iar credinţa

mă ajută să mă împac acum cu ceea

ce sunt, deşi nutresc şi spre zări mai

înalte!

VA URMA

„Cred, Doamne“ şi s-a închinat

Domnului Hristos. Credinţa trebuie să

fie lucrătoare în închinare, cum a fost a

acelui orb, lucrătoare în iubire, pentru

a fi o credinţă adevărată!

Stimaţi cititori, fie că ne place sau

nu, trebuie să recunoaştem că trăim

în „satul mondial“, profeţit în anii ’60

de filosoful Marshall McLuhan, iar

dezvoltarea uluitoare a tehnologiei

informaţiei, apariţia computerului

personal şi a internetului au condus

la anularea distanţelor de pe harta

planetei. Astăzi, oricine poate

recepţiona cu o antenă-satelit orice

canal de televiziune de pe planetă sau

poate lua legătura cu orice persoană,

prin telefon mobil sau prin „net“, iar

în acest fel, a devenit deja un loc

comun ca în orice familie să găsim un

televizor care primeşte semnal prin

„cablu“, plus internet şi telefonie. E

adevărat că unele dintre ţările mai

puţin dezvoltate au un ritm mai lent

de cuplare la „satul global“, la fel şi

comunităţile mai sărace din ţări care

înregistrează ritmuri alerte de

dezvoltare, cum este şi România, dar,

se constată de la o zi la alta, că în

pofida crizei economice, majoritatea

românilor au televizor cu „cablu“,

telefon mobil şi computer legat la

internet.

Probabil că în ultimele două

decenii, mulţi dintre noi ne-am

recuperat sentimentul românesc al

fiinţei, dar, încă mai este de lucrat la

sentimentul religios al fiinţei, unde se

înregistrează unele lipsuri. Cred că

mulţi oameni, mai ales tineri, vorbesc

despre Biserică, despre credincioşi şi

despre preoţi, dar nu sunt în stare să

conceapă o relaţie vie, autentică a

credinciosului cu preotul şi cu

Dumnezeu, pentru că îşi imaginează o

Biserică şi o relaţie după chipul lor,

privit prea puţin şi în oglinda

sufletului. Nimic nu poate să treacă,

în vâltoarea unor asemenea analize,

de o faţadă falsă, de o pioşenie doar

afişată, de jocul unor interese

meschine, deoarece, după impresia

lor, dincolo de interese oculte, de

malversaţiuni închipuite, de intenţii

de control al puterii, nu mai există

nimic. Dar, oameni buni, oricât de

tentantă şi de la îndemână ar fi o

asemenea reacţie de respingere,

totuşi, stigmatizarea lor nu este deloc

în duhul iertării şi al iubirii ortodoxe.

Ar trebui să îi vedem pe asemenea

oameni, noi, cei ce ne străduim să

ducem o viaţă ortodoxă, ca fiind

incapabili încă de bine, dacă în

DAR, “LOCUIREA” ÎNSEAMNÃ ªI AEDUCA SENTIMENTULUI RELIGIOS?


Geoanã: Lumea aºteaptã de laPSD soluþii reale, ºi nu desenepe dealurile Bucovinei

Preşedintele PSD, Mircea

Geoană, a declarat,

duminică, la Suceava, într-o

conferinţă de presă, că în

această campanie populaţia

aşteaptă de la PSD soluţii şi

răspunsuri reale la probleme

grele cu care se confruntă

ţara, şi nu o luptă pentru

recorduri mondiale sau

desene pe dealurile

Bucovinei.

“În această campanie unii

se luptă pentru recordurile

mondiale, alţii se luptă cu

doamnele sau domnişoarele

din politică. Şi eu aş putea să

spun că pe dealurile

Bucovinei s-ar putea face cu

uşurinţă orice fel de desen,

orice fel de scriere, cu

bordurile de la Bucureşti.

Sau aş putea spune, văzând

afişele foarte mari cu anumiţi

candidaţi independenţi, că

poate ne apucăm să

cultivăm marijuana ca

soluţie pentru agricultură”, a

spus Geoană.

El a arătat însă că

lucrurile sunt mult mai

serioase şi problemele sunt

mult mai profunde.

“Lumea aşteaptă de la cel

mai serios şi competent

partid din România soluţii

reale şi răspunsuri reale la

problemele grave cu care se

confruntă”, a spus Geoană.

Liderul PSDa făcut astfel

referire la participarea

preşedintelui Traian Băsescu

la stabilirea recordului

mondial privind cea mai

mare îmbărţişare, la declara-

ţiile lui Crin Antonescu

potrivit cărora România este

o ţară care “a făcut vedete

din toate pipiţele”, dar şi la

declaraţiile recente ale

Elenei Băsescu, privind

legalizarea drogurilor

uşoare.

Mediafax

Blaga: Geoanã, împreunã cu domnul Tãriceanu,pe care l-a susþinut, au prãduit România

Secretarul general al PDL, Vasile

Blaga, a declarat, duminică, la Craiova,

că fostul premier Călin Popescu

Tăriceanu, împreună cu preşedintele

PSD, Mircea Geoană, care l-a susţinut

să rămână la guvernare, au “prăduit”

împreună ţara.

Vasile Blagaa declarat, duminică, la

Craiova, că preşedintele PSD, Mircea

Geoană, încearcă să-şi “întărească

armata” promiţându-le colegilor de

partid că va nominaliza un premier

din rândul social-democraţilor, în

cazul în care va câştiga alegerile

prezidenţiale.

“Domnul Geoană are alte

preocupări ca să-şi întărească armata.

Le promite că dacă vor câştiga

alegerile în toamnă vor avea pesediştii

prim-ministru. Eu le spun să stea

liniştiţi că şapte ani nu vor avea în

condiţiile astea”, a declarat Vasile

Blaga.

El a mai susţinut că Mircea Geoană,

împreună cu fostul premier Călin

Popescu Tăriceanu, pe care l-a

susţinut să rămână în funcţie, au

“prăduit” ţara.

“Uită domnia sa (Mircea Geoană-

n.r.) că împreună cu domnul

Tăriceanu, pe care l-a susţinut doi ani

de zile, au prăduit România. Numai

anul trecut, în semestrul doi, de şase

miliarde de euro. În condiţiile în care

iată, noi încheiem înţelegeri,

preventive e adevărat, şi cu Uniunea

Europeană, şi cu FMI, ca să primim de

la UE cinci miliarde de euro. Asta au

făcut”, a declarat Blaga.

Mediafax


Nicolai: Proiectul “Primacasa” satisface o clientelacare a investit în imobiliare

Vicepreşedintele PNL

Norica Nicolai a declarat,

duminică, într-o conferinţă

de presă la Ploieşti, că

programul “Prima casă”

lansat de Guvern “riscă să fie

o pierdere planificată a

banilor publici”, spunând că

acesta “satisface o clientelă

care a investit în imobiliare”.

Norica Nicolai a criticat

programul “Prima casă”,

spunând că prin acest

proiect autorităţile

intenţionează să-i ajute pe

dezvoltatorii imobiliari să-şi

vândă casele, în loc să-i ajute

pe români să-şi achite

creditele neperformante.

“Acest proiect riscă să fie

o pierdere planificată a

banilor publici, dar să

satisfacă o clientelă care a

investit în imobiliare. Marea

majoritate a măsurilor

adoptate de acest guvern

sunt excesiv populiste, nu au

nici un fel de analiză şi nu

vor face altceva decât să

agraveze criza”, a afirmat

Nicolai.

Aceasta a mai spus că

Guvernul ar trebui să ia în

calcul înfiinţarea unei agenţii

de preluare a creditelor

neperformante, în special a

creditelor populaţiei care nu-

şi mai poate achita datoriile

către bănci, credite care au

implicaţii sociale şi “să

încerce să impună juridic un

moratoriu în executarea

silită a celor care datorează

sume de bani statului şi

băncilor”.

Guvernul a anunţat,

miercuri, un program prin

care creditele contractate

pentru cumpărarea primei

locuinţe vor fi garantate de

stat în limită maximă de

60.000 euro. Garanţia va fi

acordată persoanelor care

achiziţionează pentru prima

dată o locuinţă şi care nu au

beneficiat anterior de un

credit ipotecar.

Mediafax

Antonescu:Raportul Catania sereferã la protecþia unor categorii

Liderul PNL, Crin

Antonescu, a declarat,

duminică, la Negreşti Oaş,

că Raportul Catania nu se

referea la legalizarea

drogurilor uşoare, ci la

protecţia unor categorii de

persoane marginalizate.

“Oamenii care fac opinii

în România ar trebui să se

documenteze mai bine.

Raportul Catania vorbea

despre protecţia unor

categorii de oameni

marginalizaţi, printre care

şi consumatorii de

droguri”, a spus Antonescu,

răspunzând unei întrebări

legată de faptul că ALDE,

grup din care fac parte şi

liberalii români, a votat în

PE Raportul Catania.

Liderul PNL a adăugat că

România are nevoie de

reîntoarcera tinerilor la

ceea ce înseamnă cultură şi

tradiţie, nu la droguri.

Antonescu a afirmat, în

acest context, că el nu a

criticat-o pe Elena Băsescu,

ci propunerea sa privind

legalizarea consumului de

droguri.

Fiica cea mică a şefului

statului, Elena Băsescu,

candidat independent

pentru PE, a declarat, joi, la

Antena 2, răspunzând unei

întrebări, că, din postura de

parlamantar european,

probail că va fi de acord cu

legalizarea drogurilor

uşoare, cum ar fi marijuana.

Preşedintele PNL Crin

Antonescu a lansat acuzaţii

dure, vineri, la Târgu Mureş,

la adresa Elenei Băsescu,

spunând că aceasta le

promite românilor

legalizarea drogurilor şi că

România este o ţară care “a

făcut vedete din toate

pipiţele” şi care nu îşi

respectă veteranii de război.

În replică, Elena Băsescu

a declarat, vineri, pentru

MEDIAFAX, că liderul PNL

Crin Antonescu “nu are

habar” ce se întâmplă în

PE, arătând că ALDE, grup

din care fac parte şi

liberalii români, a votat în

favoarea legalizării

drogurilor uşoare.

Mediafax


Þigãrile, inscripþionate cuavertismente combinateîncepând din 1 iulie

vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de

aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134

(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).

ARTEGO

Toate pachetele de tutun trebuie

să fie inscripţionate cu avertismente

combinate începând din 1 iulie, când

expiră perioada de graţie acordată

pentru epuizarea stocurilor, a

anunţat, duminică, Ministerul

Sănătăţii, precizând că OMS a

atenţionat asupra importanţei

modului de inscripţionare.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

(OMS) a atenţionat, duminică, cu

ocazia Zilei Mondiale fără Tutun,

asupra importanţei modului în care

sunt inscripţionate pachetele cu

produse din tutun, în condiţiile în

care fumatul este principala cauză

de mortalitate prematură în rândul

adulţilor, la fiecare şase secunde un

om om murind din cauza tutunului.

România a introdus, la 1 iulie

2008, măsura inscripţionării cu

avertismente combinate pe

pachetele de ţigarete. Acestea sunt

formate din avertismentul adiţional

deja existent pe pachete din 31

decembrie 2006 şi o imagine sau un

text (pictogramă) relevant.

Avertismentele au fost realizate de

către Comisia Europeană, care a

făcut şi selecţia imaginilor, astfel

încât în statele membre sunt utilizate

aceleaşi imagini.

Ministerul Sănătăţii (MS) arată,

într-un comunicat de duminică, că la

aproape un an de la introducerea

măsurii de inscripţionare a

produselor din tutun cu

“pictograme”, în România s-a

înregistrat un impact favorabil

asupra schimbării atitudinii şi

comportamentului fumătorilor. De

asemenea, avertismentele combinate

au condus la o mai bună informare a

consumatorilor despre efectele

fumatului.

Potrivit MS, după inscripţionarea

acestor imagini pe pachetele de

ţigarete, procentul fumătorilor care

se gândesc să abandoneze acest

obicei a crescut cu 53,5%, iar

procentul celor care chiar au

renunţat pentru cel puţin 24 de ore a

crescut de la 21,4 la 31,3%. Dintre

aceştia, cei mai mulţi (60%) au reuşit

să se abţină de la fumat cel puţin o

săptămână.

“Astfel, respondenţii afirmă că au

stins ţigara mai repede (16,4% faţă de

13,1%), au amânat fumatul (10,7% faţă

de 7,7%) , au schimbat marca de

ţigări cu una «mai uşoară» (24,4% faţă

de 21,6%). Deşi, din punct de vedere

al scăderii riscurilor pentru sănătate,

modificarea modului de a fuma nu

este eficientă, totuşi ea este un

indicator al schimbării atitudinii

fumătorului: conştientizează riscurile

dar încă nu se simte pregătit să facă

pasul final”, arată MS.

Sursa citată precizează că, potrivit

unui studiu, fumătorii spun că, după

inscripţionarea avertismentelor,

cunosc mai bine şi mai complet

efectele fumatului iar vederea

pachetului de ţigări nu mai provoacă

plăcere, ci generează o reacţie

emoţională negativă puternică:

“dezgust, scârbă” pentru 35,1% dintre

respondenţi, “teamă, frică” pentru

30,6% dintre fumători.

Aproape jumătate (42,7%) dintre

cei chestionaţi afirmă însă că nu sunt

influenţaţi de existenţa imaginilor de

pe pachetele de ţigări. Aceştia

folosesc diverse “tertipuri” pentru a

diminua impactul emoţional al

imaginilor: nu privesc pachetul

inscripţionat cu imagini atunci când

iau o ţigară (21,8% faţă de 12,6% când

erau doar texte), îl acoperă (23,6%

faţă de 4,7%) sau cer vânzătorului un

pachet de ţigări cu o anumită

imagine (16% faţă de doar 2% care

solicitau un anume text).

“În realitate, toate aceste gesturi

de evitare trădează faptul că

avertismentele combinate le

provoacă o reacţie emoţională

negativă pe care nu o pot gestiona în

alt mod decât evitând contactul

vizual cu imaginile, deoarece încă nu

sunt pregătite pentru pasul final -

abandonarea fumatului”, mai arată

Ministerul Sănătăţii.

Aceste avertismente influenţează

şi copiii şi adolescenţii, evaluarea

impactului la această categorie de

vârstă urmând să se realizeze în

cursul acestui an. De asemenea,

Ministerul Sănătăţii intenţionează să

realizeze o acţiune de informare

asupra consecinţelor fumatului activ

şi pasiv în timpul sarcinii.

Totodată, Ministerul Sănătăţii

anunţă că va continua programul

“Stop Fumat”, prin care se asigură

gratuit consilierea şi tratamentul

recomandat de OMS pentru

renunţarea la fumat.

Renunţarea precoce la fumat

poate salva viaţa. Fumătorul care

renunţă la tutun înainte de vârsta de

30 de ani are aceeaşi speranţă de

viaţă ca şi când nu ar fi fumat. Cu cât

amână momentul abandonării

fumatului, cu atât durata vieţii se

scurtează iar calitatea vieţii scade,

prin apariţia diverselor afecţiuni

induse de substanţele toxice din

fumul de tutun.


CMYK

snlo, strivitã între pd-l, psd ºi usmo scandal · cãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi...

Documents