8/17/2019 Slujbele bisericesti

1/3

Slujbele bisericesti

Slujbele bisericesti se pot imparti in mai multe categorii sau grupe, atat dupa structura sau extensiunea lor,cat si dupa scopul sau destinatia, locul si timpul in care se savarsesc.

Astfel, dupa extensiunea (marimea sau lungimea) lor, gasim trei feluri de servicii divine, deosebite intre

ele chiar prin numirile pe care le poarta in cartile de slujba.

a) Cele mai reduse ca marime sunt alcatuite din simple rugaciuni sau ,citite de preot pentru diferite

scopuri sau nevoi din viata credinciosilor. Asa avem de ex., Rugaciune la insemnarea pruncului (Ε!" #$%

&' &%*+$-$ $/$'0), Rugaciune la a opta 1i dupa cununie, Rugaciune (de citit) la temelia casei,

2olitfa Sfantului 2ucenic 3rifon, la gradini, la vii si la holde, 2oliftele (blestemele) Sfantului 4asile,

care se citesc in biserici la 5 ianuarie s.a. (a se vedea 2olitfelnicul). 6nele din acestea sunt de fapt menite

sa fie citite in cadrul altor servicii religioase mai mari, ca de ex.7 Rugaciunile la binecuvantarea salciei din8uminica 9loriilor si Rugaciunea pentru binecuvantarea diferitelor prinoase aduse la biserica, care se

citesc dupa Rugaciunea amvonului din randuiala :iturghiei, Rugaciunea pentru binecuvantarea artosului

(anafurei) din 1iua de ;asti (in 2olitfelnicul ed. 5 si 5

8/17/2019 Slujbele bisericesti

2/3

data (4ecernia I ;avecernita I 2ie1onoptica si 6trenia I Ceasurile JB4J I :iturghia I Ceasul JK). 3oate

laolalta alcatuiesc serviciul divin public al Lisericii pentru fiecare 1i liturgica, adica randuiala de slujba

 prin care Liserica aduce lui 8umne1eu si sfintilor cuvenitul prinos 1ilnic de rugaciune, de multumire, de

lauda si cinstire, din partea si in numele tuturor credinciosilor. Hle sunt cunoscute sub numirea indatinata

de MCele sapte :audeN sau M:audele bisericestiN (ve1i despre ele mai pe larg in cap. urmator). Randuiala

lor o aflam in Ceaslov (pentru cantaretii de strana) si in :iturghier (pentru diaconi si preoti).

Atat prin destinatia lor, cat si prin locul unde se savarsesc, slujbele din aceasta categoorie au, un caracter

 prin excelenta colectiv si totodata eclesiologic, adica ele se savarsesc numai in biserica, in ambele

intelesuri ale acestui cuvant7 acela de locas de cult si acela de colectivitate sau obste a credinciosilor,

deoarece ele se oficia1a in pre1enta sau in numele si spre folosul tuturor credinciosilor care alcatuiesc

Liserica, in totalitatea ei (Liserica universala), sau in partile ei componente (eparhii, parohii, filiale etc.).

Jn ceea ce priveste scopul pentru care se savarsesc, :audele bisericesti satisfac mai ales functia sau

latura latreuticoBeuharistica a cultului ortodox in ele predomina nota doxologica, adica lauda si slavirea

lui 8umne1eu si venerarea sfintilor, adusa necontenit de catre Liserica, de unde si denumirea colectiva de

M:aude bisericestiN.

Randuiala acestor slujbe este alcatuita din doua parti7

6na invariabila (neschimbatoare), formata din rugaciuni, rituri si imne, care se repeta in fiecare 1i (ca de

ex. ;s. 5@=, M8oamne strigatBamON, imnul M:umina linaON. rugaciunile MinvrednicesteBne 8oamneON

si MAcum slobo1esteON, in randuiala 4ecerniei) aceasta parte constituie cadrul, tiparul sau tipicul fix al

randuielii acestor slujbe, pe care il gasim in Ceaslov (pentru cantareti) sau in :iturghier (pentru sfintitii

slujitori).

Alta variabila sau schimbatoare, alcatuita din rugaciuni si mai ales cantari care se schimba dupa 1ile

(sarbatori), dupa saptamani, sau dupa diferitele perioade mari ale anului bisericesc, cum sunt, de ex.7

stihirile de la M8oamne, strigatBamON si de la stihoavna din randuiala 4ecerniei, sau cele de la M:audeN,

din slujba 6treniei si de la M9ericiriN, din randuiala :iturghiei s.a.. ;e acestea le gasim in cartile de slujba

care cuprind imnele schimbatoare (variabile) din randuiala slujbelor7 Pctoih, 3riod, ;enticostar si 2ineie.

 b) ;e langa cele sapte :aude, mai exista in cultul ortodox si alte slujbe, randuieli si rugaciuni cu caracter

 periodic, de o importanta secundara, alcatuite tot spre slavirea lui 8umne1eu si spre cinstirea sfintilor, dar

care nu fac parte din programul clasic (oficial) de rugaciune 1ilnica a Lisericii. Acestea sunt7 Randuiala

rugaciunii de dimineata (dupa scularea din somn), Rugaciunea la masa, Ridicarea ;anaghiei (specifica

vietii manastiresti), Rugaciunea de seara (dinainte de culcare), ;araclisele, Canoanele de rugaciune si

Acatistele alcatuite in cinstea diferitilor sfinti. Hle sunt la origine expresii si manifestari mai noi ale

 pietatii persinale a unor clerici, mai ales monahi, sai chiar a unor simpli credinciosi. 2enite la inceput sa

satisfaca nevoile religioase ale monahilor din manastiri si ale credinciosilor cu pietate mai profunda, fiind

 practicate, deci, ca forme ale cultului particular, ele au intrat apoi in circulatia generala si in cuprinsul

Ceaslovului. Cu exceptia Acatistelor I care au patruns si in practica bisericilor de enorie, mai ales la

orase, devenind, deci, forme ale cultului public I celelalte au ramas pana acum in practica exclusiva a

manastirilor, ca forme de expresie ale cultului particular al calugarilor, care le citesc in chilii (Rugaciunile

de seara si cele de dimineata), la trape1a (Rugaciunea la masa), sau chiar in biserica (;araclisele si

8/17/2019 Slujbele bisericesti

3/3

;anaghia), ele fiind menite sa incadre1e in rugaciune toate momentele de capetenie ale fiecarei 1ile din

viata lor, ori ale unor 1ile mai importante din cursul anului bisericesc.

c) P alta categorie de numeroase slujbe bisericesti sunt destinate pentru binecuvantarea si sfintirea

diferitelor lucruri, persoane, momente si situatii (imprejurari) din viata religioasa a credinciosilor. Acestea

sunt sfintele taine si ierurgiile, care alcatuiesc cuprinsul 2olitfelnicului ortodox. 8in punctul de vedere al

timpului de savarsire, ele au caracter oca1ional sau intamplator, adica nu sunt legate de termene sau date

fixe si nici nu se repeta 1ilnic (sau in fiecare sarbatoare), ca cele sapte :aude, ci se oficia1a atunci cand

cer credinciosii sau cand se ivesc ca1uri speciale pentru care au fost alcatuite astfel de slujbe

;rin destinatia lor, ele au o sfera de aplicare mai restransa decat aceea a :audelor bisericesti, fiind menite

sa satisfaca nu nevoile religioase ale Lisericii sau ale unei parohii in intregimea ei, ci ale membrilor ei

i1olati sau ale unor grupuri restranse de credinciosi (ca familia sau diverse comunitati)EQG. Cat priveste

scopul lor, ele corespund mai ales laturii harismatice sau sfintitoare a cultului divin, deoarece mai ales

 prin ele Liserica cere si obtine de la 8umne1eu harul, ajutorul si darurile Sale, necesare credinciosilor ei,

in diferitele nevoi sau imprejurari ale vietii omenesti.

;rivite deci mai ales din punctul de vedere al scopului pentru care au fost alcatuite, slujbele bisericesti se

 pot imparti in doua mari categorii, dupa cele doua scopuri (functii) fundamentale ale cultului, la care ele

corespund7

a) Cele de la puntele a si b (:audele bisericesti si slujbele speciale din Ceaslov) sunt alcatuite spre

cinstirea lui 8umne1eu si a sfintilor, fiind deci mijloace de expresie ale cultului de adoratie si de venerare

adus de Liserica persoanelor si lucrurilor sfinte.

 b) Cele de la punctul c (Sfintele taine si ierurgiile) sunt forme de expresie, prin excelenta, ale functiei

harismatice sau sfintitoare a cultului, adica mijloacele de impartasire a harului divin.

P po1itie intermediara intre aceste doua categorii o ocupa Sfanta :iturghie, care tine si de una si decealalta in randuiala ei se imbina slujba celei mai sfinte taine de care pot beneficia credinciosii (Sfanta

Huharistie), cu slujba celei mai inalte laude si cinstiri pe care Liserica o poate aduce lui 8umne1eu prin

 jertfa liturgica (a se vedea capitolul despre Sfanta :iturghie ca act de cult).

Bibliografie

https7unsufletortodox.ordpress.com