la> l D E V Ă E H I rn

(e Cluj gj

din preţul de chioşc: ai ziarului. ' „A:..-

/ . . J

skw m d ep m d m t

[ http://www. dntcj. ro/adevaruljANUL IX NR. 2700 ISSN 1220-3203

MIERCURI,29 SEPTEMBRIE 1999 16 PAGINI 1.500 LEI

Procurorul general dă vina pe RomâniaILIE C A L IA N

O, imensă scîrbâ - reală, nu preziden- ) ţială - mă cuprinde cînd mă gîndesc — ia dispreţul adînc cu care ne

tratează Poliţia şi Justiţia pe'cei mai mulţi dintre noi. C azurile sînt, desigur, particulare, dar ele dovedesc existenţa unei atitudini generale de dispreţ faţă de lege. Iar cei care ne umilesc cel mai mult sînt tocmai cei care ar trebui să întroneze, respectul faţă de lege. Recent, procurorul general al României spunea cu nonşalanţă că avem o Justiţie la fel cum este ţara noastră - nici mai bună, nici mai rea.

Chiar aşa să fie?! Vasăzică, nenorocitul ucis ori jefuit de cine ştie ce derbedei este pus în aceeaşi oală cu crim inalul şi tîlharul, iar magistraţii trebuie să fie, măcar, cîţiva dintre ei, criminali şi tîlhari, ca.să se echilibreze raportul dintre buni şi răi la nivel de ţară. Corect ar f i fost ca procurorul general să spună că avem o Justiţie pe măsura guvernanţilor. Dar nu o poate spune, pentru că şi el este produsul “a lg o ritm u lu i” , aşa că dă vina, cu neruşinare, pe biata ţară.

Aşadar, România este de vină că există procurori care îşi permit, în public, sâ se dedea la abjecte m anifestări porno. România este de vină că nişte amărîţi oarecare sînt repede băgaţi la zdup pentru potlogării mărunte; în timp ce marii hoţi sînt lăsaţi liberi, eventual pentru a putea fugi din ţară că să-şi legumească în linişte banii furaţi. România este de vină că criminali înannaţi cu săbii ninja şi arme de foc sînt lăsaţi liberi, ca neprezentînd periculozitate socială, iar un ziarist doar bănuit de şantaj este pus după gratii. România este de vină că rackeţii care terorizează micii comercianţi sînt lăsaţi liberi. România este de vină că bande de ţigani îşi pot face de cap, furînd, tîlhărind şi ucigînd ziua în amiaza mare, România e de vină că, după atîtea alte cazuri similare, .două bande de indivizi - vreo 500 în total - şi-au putut permite să înspăimînte Braşovul, fară ca Poliţia să intervină cum se-cuvine. Altfel spus, a fost surprinsă ca specialiştii noştri cînd dă prima zăpadă, de parcă n-ar fi avut şi' alte cazuri asemănătoare sau identice. România este de vină că, după ce i-au tot rotit pe poliţişti şi magistraţi conform “algoritm ului” , Guvernul a reuşit să creeze, pe de o parte, profunda neîncredere , a celor mai mulţi poliţişti şi magistraţi în dorinţa guvernanţilor de a promova competenţa şi cinstea în exercitarea profesiilor lor, iar pe de'altă parte - o tot atît de profundă neîncredere a marii m ajorităţi a populaţiei în cinstea şi eficienţa Poliţiei şi Justiţiei. România o fi de vină că domnul acela, ajuns procuror general, găseşte de cuviinţă să ne asigure că e normal ca nişte procurori să-şi poată face de cap asemenea celor mai de jos derbedei. .

Desigur, o leacă de adevăr o fi în spusele d-lui procuror general. Numai că form ulările ar trebui să fie n iţel modificate. Adică nu ţara e de vină, ci o parte dintre oamenii ei, care s-au lăsat prea uşor traşi pe sfoară de promisiunile sforăitoare despre eradicarea corupţiei şi întronarea legii. Dar, la urma urmelor, credulitatea o fi chiar o vină? O poate pedepsi dl procuror general? într-un fel, dl procuror general şi cei care l-au instalat în acest post chiar o pedepsesc, lâsînd oamenii în disperare.

B— g s a « « g n sa H t

Drapelul de pe Consulatul

ungar este acum

„îngtesuil" de patru

I n

IDouă maşini ale R A D P CIuj-Napoca au schimbat

ieri steagurile româneşti şi au montat alte două nou- nouţe pe clădirile de la numerele 22 şi 24 din Piaţa Unirii. Astfel, în jurul orei 15, 30, steagul Ungariei de pe faţada clădirii care adăposteşte Consulatul Ungariei la CIuj-Napoca a ajuns la „înghesuială“ între cele patru drapele româneşti.

S ch im barea şi m ontarea s teagurilo r au fost supravegheate îndeaproape de poliţiştii aflaţi la faţa locului într-o densitate ridicată. Deşi, în dăţile trecute, cînd au apărut maşini de la RADP în zona Consulatului, lucrătorii ori au coborît steagul ungar ori au montat o plăcuţă, de această dată Regia Domeniului Public nu s-a atins de steagul roşu-alb-verde. . . A . M .

Emil Consianlinescu critică mass-media

internaţională

!

S itu a ţ ia c o p iilo r abandonaţi din România s-a îm bunătăţit s im ţitor în ultimii ani, însă presa internaţională preferă să difuzeze, în mare p a rte , d o a r “ im a g in i d in spitale cu bolnavi”, a afirm at, luni seara, preşedintele Emil Constantinescu.

Ş e fu l s ta tu lu i a fă c u t această declaraţie răspunzînd la în treb area unui ju rn a lis t francez referitoare la situaţia c o p iilo r d in R o m â n ia , pe marginea declaraţiilor oficiale, la finalul întîln irii de la Palatul E ly s e e „cu p re ş e d in te le francez Jâcques Chirac.

C onstan tinescu 'a spus că democraţia şi libertatea presei au condus la posibilitatea ca “oricine să poată filma orice şi fo to g ra fia o rice” , însă a apreciat că “nu este corect să fie a le ş i n u m ai c o p iii oligofreni, care . există peste to t în lu m e , in c lu s iv în s o c ie tă ţ ile ce le m a i dezvoltate”.

Şeful statului a criticat, de asem enea, lipsa de interes a ju rn a liş t ilo r p en tru “a c e le cămine de copii cu un înalt nivel de îngrijire”, precizînd că m ulte dintre ele au fost construite cu sprijinul unor organizaţii franceze.

E le c t o r a l C U G s p u n e c ă fr a n c e z ii s în t fo a rte r v " i d o rn ic i să in v e s te a s c ă în R o m â n ia

. Am prim it ieri la redacţie un telefon de la loan M ărginean, directoml general al CUG, care se află în aceste zile în Franţa, în cadrul delegaţie i care î l însoţeşte pe preşedintele Emil Constantinescu. în exclusivitate pentru "Adevărul d e ' Cluj", acesta ne-a declarat: „Franţa ne-a primit foarte bine, tot Champs E lysee-u l este îm podobit cu steagurile tricolore ale celor două ţări. Am întîlnit aici foarte multe firme care, urmînd exemplul lui Renault şi Societe Generale, doresc

sâ investească în România şi chiar la Cluj,“

L u n i, d irectoru l C U G -u lu i a participat la întîlnirile organizate la Paris sub egida P reşed in ţie i României. Acestea au avut două secţiuni: una pe tema încurajării exporturilor româneşti, prezidată de m iniştrii Radu Berceanu şi loan Mureşan, cea de-a doua fiin d o prezentare, făcută de Radu Sârbu, a oportunităţilor de investiţii oferite de ţara noastră,

în ceea ce priveşte societatea pe

care o conduce, directorul CUG. spune că a p rim it foarte multe propuneri de afaceri din partea unor firm e din Franţa, iar astăzi va participa la M a rs ilia la un tîrg internaţional. M a i m ult chiar, Mărginean a avut discuţii cu un partener francez care doreşte să investească în combinatul clujean. El nu ne-a dezvăluit despre cine anume este vorba, dâr a precizat că firma respectivă mai are o investiţie în România la Rîmnicu Vîlcea.

C. BERINDEAN

In tr-un interviu acordat în exclusiv ita te z ia ru lu i nostru , fo tba lis tu l A drian T ruşcă exp lică m otivele care au s ta t la baza su rp rin ză to are i sale retrageri d in viaţa sportivă .

Ion lliescu işi va lansa sîmbătă, la Ciul, noua sa cartea t.. , îh V - . . : lî jfp jîîţt ţf? ; f'îţJŞ};? Ă M î f e i i n *3* -RUlffiţjP

1 ■■ HMl» •'‘■■‘ (•II f - j i • , ifi . , , , T iţiîjfn

Preşedintele principalului partid de opoziţie, Idn lliescu, îşi va lansa sîmbătă, 2 octombrie a.c., la CIuj- Napoca, cartea “încotro societatea românească?”. Liderul PDSR va fi prezent la Cluj cu ocazia dezbaterii naţionale a PDSR tratînd problematica culturii şi cultelor, cu t it lu l “ Renaşterea cu ltu rii româneşti”, ce se va desfăşura la Casa de Cultură a Studenţilor. Noua sa lucrare va fi lansată la încheierea dezbaterii, ce se va desfăşura, conform program ului o ferit de organizatori, între orele 11.30 si

14.00. Ion lliescu va participa la dezbaterea respectivă a lă turi de reprezentanţi ai tuturor judeţelor din ţară, de specialişti în dom eniu (rom âni şi străini), respectiv de cadre didactice universitare. Scopul în tîln ir ii este adunarea de date, opinii şi idei, pentru Conferinţa Naţională a PDSR din 9 octombrie a.c. Dezbaterea va fi precedată, la Hotel "Transilvania", între orele 9 .0 0 şi 11.00, de s im pozionu l organizat de Asociaţia Oamenilor de . 'v -^ tt rR ^ ^ n ia (A O A R ), cu em* J B l f o f e e * a ^ rea lita te

CENTRALA u h i?

3perspectivă (M a i poate evita România riscul subdezvoltării?)”.

în cursul dupâ-amiezii de sîmbătă Ion lliescu va avea o întîlnire cu reprezentanţi ai Alianţei Sindicale C lu j (1 7 .0 0 - 18 .00 ), la Sala Sindicatelor, urmată de o întîlnire cu Biroul Executiv al PDSR Cluj (18.00 - 19.00). înaintea plecării spre Bucureşti, liderul PDSR va susţine o conferinţă de presă (19.20 - 20.00) şi va fi oaspetele unei emisiuni televizate (20.00 - 21.00).

si Dragoş C. POPA

Dan Voicuîescuvine la

CIuj-Napoca

P reşed in te le P U R , D an Voicuîescu, va sosi vineri la CIuj-Napoca. Pe agenda vizitei lu i V o ic u îe s c u , în strînsă legătură cu fu n c ţia sa de preşedinte al A so c ia ţie i O am en ilo r de A fa ce ri d in România, se află un simpozion pe teme economice, care va avea ca. subiect, p rinc ipa l reforma în România. In calitate de preşedinte al Partidulu i Umanist, Voicuîescu va prezida sîmbătă Conferinţa regională a filialelor PUR din Transilvania, după care se va în tîln i cu oamenii de afaceri din judeţul Cluj la Camera de Comerţ.

A. M .

C i I t ! NJ A

• Azi;. Calendarul ortodox:Cuv. Chiriac Sihastail Sf Mc ° U5M)a: greco-catolic: S. Chiriac Sihastrul

evărul de CI

PREFECTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIACLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIADEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂR1A.GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

.955 si'43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ- V

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 ■• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22

POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981

• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979• SALVAREA: 961

SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971

INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931

• DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958

• RA.TERMOFICARE: 19-8748• SC MONTENAY SA: 41-51-71

R.A. APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. "SALPRESr S.A.: 19-55-22• SC PRIVAL: 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

• AEROPORT: 956 GARA CIuj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR: - internaţional 1340- 09; - intern - 43-20-01; .Turda-31-17-62; Dej-21-20-22

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• CIuj-Napoca-Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11,00.

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare in zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00. INFORM AŢII:Autogara 1:14-24-26

Autogara II: 43-52-78

1ARCm. 23.07.1999-30.10.1999lu n i

Cluj -> Buc._______Buc. -> CIuî7,25 8,25 0630 07,050835 . . . 1035 07,15 ' 08,1520,45 * 21,45 19,15 - 20,1521,00 * 21,55

marţi ~~ r- 09,45 mjs— i j r

15,50 1755 10,00 11,00.20,45 21,45 1430 15,30

: 19,15 20,15 -m ie rc u r i

D'8,45- - - '"09,45 07J5------W W18,50 19,50 19,1? 20,1520,45 21,45 v -

ifliW 5 ---------- 0935— '" 07,15 ' - 08,U518,50 . 19,50 ' '............20,45 21,35 19,15 j 20,05

v in e r iWft W 7J5 U5~15,50 " 17,55 14,15 >15,0021,00 . , 2135 - 14,30 15,30

20,00 . 21,00

1330sunhâlă

0530 w w1535 12,10 13,10*

14,40 1530.duminica

20,00 21,00P re ţ bilet: 702.000 lei

marţi: Cluj -> Budapesta 630-630; 1130-1130 Budapesta-Xluj 1330-1530

miîrcnri; Budapesta->Guj 16,30-1820 joi; Cluj 4 Budapesta 6,30-6,30

Budapesta-) Cluj 13,30-1530; 1630-1820 SÎmhitirCIuj -> Budapesta 6,30-6,30 35.50-16,00

8udapesta-)Cluj 1330-1530 P re ţ bilet: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

«FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540.

Farm acii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTERPH ARM”, str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95 orar 8-22. Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22. '

Garda ie noapte:Farmacia nr. 4 _11EDERA" str. Gh. Doja nr. 31, telefon 13-00-77, orar 20-8.

P O LIC LIN IC A F A R A P L A T A " F A M ILIA S F ÎN T Ă "

• 27-30 septembrie • Medicină generală. Dr. M. Suciu - 30 (12-14), dr. I. Boilă -27, 28,30 (10-12), dr. L. Rasa - 27 (15-17), dr. R. Cotârlă - 29 (10-12), dr. L. Maier - 28, 29 (12-14), dr. F. Oros - 28, 29 (14-16); Homeopatle. Dr. L. Barbâalbâ - 29 (10-12); Interne. Dr. A Iancu - 28 (11,30-13), dr. C. Duncea - 30 (17-18), dr. D. Pârv - 27 (15-17), dr. Cs. Szakacs - 29 (14-16), dr. N. Pop - 30 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 28, 30 (10- 12); Chirurgie. Dr. C. Cosma - 28, 30 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 28 (13-15), dr. M. Fritea - 29 (11-12), dr. L. Toma - 30 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 30 (12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa -27 (11-12); Psihologie. Psih. L. Boilă - 28 (15,30-17); Endocrinologie. Dr. I. Duncea - 30 (17-18); Neurologie. Dr. M. Divin - 27 (10-12); O.R.L. Dr. C-tin Râdulescu - 27 (12-14); Reumatologie. Dr.l.Alb - 28 (12-14), Urologie. Dr. R. Vidican - 27 (13); Chirurgie estetică ţ i reparatorie: Dr.T.Mugea - 28, 30(16-20).

Pentru chirurgie es te tică şl reparatorie, urologie, clinica urologică şl radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

24-30 SEPTEMBRIE

Republica - Star Y/ars, episodul I - Ameninţarea fantomei. SUA - premieră (11;

■ 14; 17; 20); vineri, sîmbătă, duminică - _1 spectacole cu tarif redus de la ora 23 * Victoria:

Stare de asediu. SUA (11; 13; 15; 17; 19) * Arta - 24-26.09 Marile speranţe, SUA (12; 14; 16; 18; 20); 27 - 30.09 - Mal bine nu se poate, SUA ( 12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit - 10 chestii nu-mi plac la tine, SUA ( 13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Dansează cu mine, SUA ( 12,45; 15; 17,15; 19,30).TURDA: Marea lovituri, SUA (13; 15); Mesaj de departe, sUA ( 17; 19)DEJ: Mumia, SUA (11; 15; 17,15; 19,30)GHERLA: Legionarul, SUA ( 13; 15; 17; 19)

U N I P L U S R a d i o Miercuri, 29 septem brie P rogram inform ativ BBC: 6,00-6,30:8,00-

8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U nip lus de dim ineaţa, 06,35, 8,20 C alendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 H o ro s co p . 9,00 Ş tir i loca le . 9,20 P ro g ram u l cinem a. 9,55 In fo rm a ţii culturale. 10,00,1’2 ,00 ,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale.10.00-14,00 Punct... ş l de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ş tiri locale . 22,00; Ştiri naţionale 21-30- 6,00,00; Uniplus nocturn.

BIBIîIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2):*,Orar; zilnic: 8-l2{J5; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.

■ B iblioteca .Ju d e ţe a n ă “OCTÂVIAN GOGA»: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefjan cel Mare nr.l), OftAR: luni-vineri: 10-18. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 10-18 FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-20; marţi, vineri: 9-15. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-20; vineri: 9- 18; -sîmbătă; 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri;

13. MEDÎATECA, ORAR: luni-joi: 9-20; vineri: 9-18; sîm bătă; 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR; luni-joi: 9-16,00; vineri: 9-14.

I Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

* Biblioteca Germ ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

Biblioteca Am ericană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună; 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca B ritanică (strada ÂVramTancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

B iblio teca “ H elta i” (strada Clinicilor 18). Orar; zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13 .

* Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi; 18 -19; joi 19 - 20.

Biblioteca Centrului Cultura) Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

Biblioteca Centrului Cultural German "H crm ann O bcrth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Xffcdicinâ şi Farmacie (Slr. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr, 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi; 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

( • t e l e s p e c t a t o r

Miercuri, 29 septembrie7.00 Matinal National; 9 ,00 TVR laşi; 10,00

A-Facerea (r); 11,00 TVR CIuj- Napoca; 12,00 7 arte (r); 13,00 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal;14.15 Cibernet; 14,30 Evrica! Jurnal de ştiinţă şi tehnologie;15.00 Da capo al fine. Dicţionar de muzică . Litera A; 16,00 Ecoturism; 16,30 Medicina pentru toţi; 1 7 ,00 -Hora satului;17.30 Impas în doi; 18,00 Corect!; 18,10 Jumătatea ta;19.00 Sunset Beach; 19,55 Evenimentele secolului X; 20,00 Jurnal;'21,00 Serial: Omul de nicăieri (SUA, episod pilot);23.30 în flagrant; 23,15 Aberaţia zilei; 23,20 Jurnalţil de noapte;23.30 Români fără frontiere; 0,30 Lumea dansului.7.00 TVM .' Telematinal; 8,00 _ Sailor Moon;

8 '50 Bzz - un 1 ^f.i supermagazin pentru copii... mai mari; 10,15 Limbi străine. Franceză; 10,40 O fam ilie ciudată (s/r); 11,10 Fam ilia Simpson (s); 12,00 Ultimul tren; 13,05 Tineri interpreţi laureaţi ai concursului Moştenitorii; 13,35 Dragostea contează (s); 14,00 Emisiune în limba' maghiară; 15,00 Delfi şi prietenii săi; 15,55 Obsesia (s);16.45 Santa Barbara (s); 17,30 Athenaeum ; Concertul absolvenţilor; 17,50 Wagner (s);18.45 Ştiri bancare şi bursiere;19.00 Tinere talente (X); 19,30 Dreptul la adevăr; 20,00 Film: Arşiţa Arizonei (SUA 1987); 21,35 Elementele (do); 22,25 Los Umbrelos în concert la Bucureşti (înreg.); 22 ,55 Farmece (s); 23,40 Gala muzicii uşoare; 0,35 TVM. Mesager.

7 .00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!;

1 10.00 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Tenis Open Romania 1999; 12,30 O căsnicie perfectă; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,05 Babylon 5; 13,50 Ani de liceu (s); 14,15 Miracolul tinereţii (s); 14,45 Familia Bundy (s);15.15 Aripile pasiunii (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Rosalinda (s);18.30 Inimă de ţigancă; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Walker, poliţist texan (s); 21,20 Chestiunea zilei; 21,20 Fotbal;22.15 Ştirile Pro TV (în pauza meciului); 23,15 Chestiunea zilei; 0,00 Fotbal rezumatul Ligii Campionilor; .1,00 Chestiunea zilei; 1,45 Walker - poliţist texan (r); 2,30 Cine-i şeful? (s); 3,00 Acapulco Heat (s); 3,45 Inimă de ţigancă (r); 4,45 Rosalinda (s/r);

- 5,30 Nano (s) î ' 7 , 0 0 Observator;

8 .00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,15 Colivia de aur (s); 11,00 Damon (s); 11,30 Inspiraţia Carolinei (s);12.00 Tropical Heat (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Viitorul începe azi; .14,00 Esmeralda (s);15.00 Luz Maria. (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Elena, viaţa mea; 19,00

Observator; 20,00 Film; Omul nopţii (SUA '95); 22 ,00Observator; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Observator (r); 1,00, Film: Pericol din umbră (SUA 1994); 2,30 Luz Maria (r); 4,00" Elena, viaţa mea (r); 6 ,00 Tropical Heat (s/r).

7.00 Karaoke Show; 8,00

» 1 (11 6 F 1 * I Dimineaţa cu Prima; 12,00

Nadine Show (r); 13,00 Politica de mîine; ,15,00 Viaţa în direct;16.00 Telenovelă; 17,00 Nadine Show; 18,00 Focus; 19,00 Românie, Românie...; 19,15 Karaoke Show; 20,15 Comisarul Rex (s); 21,00 Film serial; 22,00 Românie, Românie...; 22,15 Focus plus; 22,45 Revista presei; 23,00 Politica de mîine; .1.00 Film artistic; 2,30 Focus Plus (r).

6.00 Nimic* personal (s ) ; \etsssa 6,50 Acasă la "

bunica (r); 7,00 Renzo şi Adriana (r); 7 ,50 Preciosa (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,05 Lanţurile iubirii (r);11.00 Dragoste şi putere (r);

’ 1 i ,45 Sînge din sîngele meu (r);12,30. Cinemateca de acasă: Ay, Carmela (r); 14,15 Maria (s);15.00 Viaţa noastră (s); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Căsuţa

! poveştilor; 17,25 Vremea de acasă; 17,30 Dragoste şi putere; 18,20 Acasă la bunica;18.30 Renzo şi Adriana; 19,25 Vrem ea de acasă; 19,30 Lanţurile iubirii; 20,20 Căsuţa poveştilor; 20,30 înger sălbatic;21.30 Sînge din. sîngele meu; 22,25 Vremea de acasă; 22,30 Cinemateca de acasă: Imagini într-un ochi de aur (SUA 1967).7.00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa, România; 9,00 Lou Grant (r);

>10,00 Ştiri; 10,15 Teleshopping;10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,15 Cutia

f c l t D O Pandorei (r);12.00 Dincolo de stadion (r);13.30 Documentar; 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri; 15,15 Post Meridian; 16,35 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar; 18,00 Ştiri; 18,10 Lou Grant (s); 19,00 Secţia de poliţie (sy, 20,00 Actualitatea Tele 7; 20 ,30 Documentar;21.00 Dintre sute de ziare;22.00 Reporter Tele 7; 22,30 Antistatic (r); 23,10 Derrick (s); 0,00 Ştiri; 0,20 Ora H - emisiune de confesiuni; 2,00 Actualitatea Tele 7; 2,30 Documentar (r);3.00 Medici la datorie (r); 4,00 Secţia de poliţie (r); 5,00 Reporter Tele 7 (r); 5,45 O singură viaţă (r); 6,35 Teleshopping. ■ -.

R e d a c ţ ia nu î ş i a s u m ă

r e sp o n sa b i l i - t a t e a p e n t ru

s c h im b ă r i le interven ite în

p r o g r a m e le p o s t u r i lo r de

televiziune. -

Z/cat

mMiercuri, 29 septem brie

- 06:00 -07:00 PRIMA ORĂ, 06:20 Agenda zile i, 06:25, 06:40Azi despre ieri (ştiri pe scurt), 06:55 Prima ştire,

7. vp"" 07:00 - 10:00 PRIMUL SALUT, 08:00, 09:00, 10:00,1 Z 3 F f l \ 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00 Ştiri, 07:50, 08:50

Horoscop, 07:20 Revista presei locale, 07:35,16:40 Plus (Adrian Suciu),08:20,17:00 CD SporfţCătălin Berindean), 09:20,15:20 Cemai crede lumea, 09:40 Programul cinematografelor, 11:00 - 13:00 MESAJ FM, 10:20 Revista presei centrale, 10:40 in sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi), 14:00 -18:00 CALEIDOSCOP CD, 14'20 Agenda spectacolelor 14:40 Ziua in cîteva vorbe, 18:00- 19:00 Retransmisie RADIO EUROPA LIBERĂ, 19:00 -21:00 CUIUL LUI PEPELEA (Tudor Runcanu), 21:00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Miercuri, 29 sep tem b rieŞ tiri: 8 ,10,12,14,17,20.

R a d i o S o n i c 6 -1 0 ”C afe a u a deFM H S .9 M H z

Miercuri, 29 septem brie Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00,

o > D / 0 19:00. Ştiri.BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6:30- • T y f f 9:00 Transilvania M atinal. 6,45, 7,20, 8,20 -

Horoscopelniţa; 8,30 Liniuţa de dialog, 9,00-15,00 G l î f l r * Patrula de serviciu. 9,20, 9,50, 10,20,10,50,11,20, / „ 11,50, 12,20, 12,55 - Buletin rutier, 9,30 Revista

presei; 10,05 Punctul de vedere ; 12,59 Declaraţia zuer, 13,zO -14,00 Caf6 concert, 15,00-20,00 Prob Noblem: 15,15 Punct de vedere, 16,00-17,00 Votaţii Radio Transilvania; 17 05 B BC Education Programmes; 19,05 Declaraţia zilei: 20,00-21,00 Top Ten: 21,30-23,00 TaxiMuzic, 23,00-01,00 Post Factum: 01,00-06,00 Music Non Stop.

Miercuri, 29 septembrie 5:00-8:00 B u n ă d im in e a ţa ! 8:00-11:00

-m Jp iZi'izi Pauzele de dim ineaţă . 11:00-19:00 C ontact y & C O K ltC L FM . 19:00-22:00 S e a ra la C lu j. 22:00-23:00

m aghiară . 10.00 R ad ioc ircu it p rin ţară. Prezintă de la Cluj Ella Dîmbean. 11.05 T R A N Z IT - amprenta prezentului. Redactor: Oana Cristea Grigorescu. 12.00 R a d io ju rn a l T ran s ilvan . 13.0 R a d io ju rn a l B u c u reş ti. 13.15 P ara le le m uzicale. 13.50 Buletin de ştiri. 16,00 Em isiunea in limba m a g h ia ră . 18,00 R a d io fa x - Prezintă Doina Boigovan. 18.20 C ro ch iu ri muz/ca/e.Prezintă Raoul Dobrescu.. 19,00 R ad io ju rna l Bucureşti. 19,15 R o to n d a Literară. Emisiune culturală redactată şi prezentată de Dora Pavel. 20,00 Ştiri. 20,10-21,50 T eatru - "Penultima Thule" - comedie muzicală de Comei Udrea. 21,00 Ş tir i 21,50 B u le tin de ştiri. 21,58 în ch iderea program ulu i.

RENAŞTEREA

serviciu" (meteo, maxima , , z ile i, informaţii utile ,

-™*«,„Si®*horoscop, recom andări TV, agen d a culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua in amiaza m a re ' (Urechile ciulite - comentariul zilei: Basca cu bretele,M ondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, Concursuri).14-15 "N oută ţi la R ad io Sonic". 15-17 M cS onic (dedicaţiim u z ic a le , premii M cD onald’s). 17-19 " R e tro s p e c tiv a „ ,. . ....... .—— ^s ă p tă m in it . 19-2Q”C lopote tubu lare” (Marius Aciu). 20-21 g y - 1 7 7 N\r G r e a te s t H its". 2 1 -23 " C ă lă to r i i p e p o rta t iv ’ (M arius | { R A D I O C L U J ]Braşoveanu). 23-2"M uzica ş i muzichia" (Marius Braşoveanu). ^ --Ţ-1 - 6 M u s / ^ _ « . _ _ _ _ _ _ _

i Cluj.F a b ric a d e h i tu r i -realizator Alex Preda. Emisiunea care te ajută să descoperi hiturile momentului şi ale viitorului. 23:00- 24:00 C o n ta c t G o /d . realizator Alexandru Gheorghiaş. Emisiune dedicată muzicii anilor '50-'80. 24:00-1:00 S u p er 50. 3:00-5:00 D iscontact.

Miercuri, 29 se p tem b rie6,00 B ună dim ineaţa. O

, emisiune cu informaţii, /actualităţi şi. muzică ţprezentată de ban Moşoiu. 8.00 E m is iu n ea în lim b a

Miercuri, 29 septembrie■ 6.00 Ceasurile diminep'i - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinpi Pănnţi, contem poranii noştri: 10.30 A n am n eze - din închisorile comuniste; 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Ziarişti la m icrofon, 12.30 Bizantion - muzică bizantină; 13.00 Actualitatea: 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea: 18.05 Social: 19.00 Bizantion - muzică bizantină; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea: 21.05 Restituiri (r); 22.00 fn direct cu ascultătorii: 23.30-6.00 Liniştea nopţii • program muzical nocturn.

f i M C O P R A K

CLUJ-NAPOCA.str.PROF CIORTEA nr.

(cartier G r ig o re sc u )

C O N S U LTA I IU [ )

Prof.dr. L U C IA N L A ^(Ginecologie, Chirurgie. Onc°logiej

L; Mi: 15-18; M a , J:

Dr. V A LE N T IN POPE&Cţj(Chirurgie, Oncologie)

M a, J: 1 4 30- 1 6 ; V : 15-S : 9 - 11 I

Dr. DAN-SORINPOPEScuj(U ro logie) I

L, Mi: 1 8 -2 0 ; Ma,J:18*-2o V; 1 6 -2 0 •

P R O G R A M A R E :

tel/fax ( 0 6 4 ) 18.76.04 în timpul orelor d e funcţionare

a cabinetului

P O L I C L I N I C A ^

I N T E R S E R V I S A Nstr. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni

STOMATOLOGIEINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ MtRO. LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINĂ LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRt) FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE 4 GBE- COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

4 UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFIE

ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE E lectroencefalografie -

E lectrom iografle - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru s te r i l i ta te feminină T ra tam en te LASER

L A B O R A T O R (Biochimie - Bacteriologie Imnnologie • Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice penfrn depistai cancerului dc col uterin - Investigaţii pentm sterilitatea Feminină şi masculină) ZILNIC, i n c l u s i v DUMINICA

o re le 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u l ta ţ i i

v l a t e l . 4 1 .4 1 .6 3 . j

sc D e n ta l ROVA SO C O LO V

| Calea M o ţilo r 1 0 6 , ap.5} Tratam ente stomatologic*

c o m p le x e :O terapieO p r o t e t i c i ( c e r a m i c ă )O c h i r u r g i e ( r e z e c ţ i i , im p la n î t )

P ro g r a m ă r i lă t e l . : 430028Zilnic orar: S4-19 . ,

sîmbătă 1 0 -1 3Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%?!ŞIR

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CÂLCGARD

Dr.ANGELACĂLBGMS t r . P r a h o v e i n r . 11

(lîngă biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE

L , M i, V - 17-20 .' S ■ — 8-12.

Tel.; 42.56.18; tel/fax:19.14.68

i i mALIANŢA ANTISUICID

lifeline aSufletul nostru la dispoziţia j dumneavoastră. Telefonul | de noapte, telefonul vieţii- o

19 16 47 |G ardă dc noapte, o re le 20-08 j

Linia telefonică dc intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţială dcLABORATORUL DE SlV.iTĂTE

JH.VTALA CLUJ stă la dispoziţia dvs, dc luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile b numărul 186864.________ .

J

h s b s t h h

w m t t a i i

Ziarul nostru foloseşte şţrn furnizate de agenţiile

ROM PRES şi M EDIAFAX.

SHiSaSESUA ÎNCLINA SĂ ACCEPTEINDEPENDENTA PROVINCIEI KOSOVOg g y g S H B I C î n i S Z l î E S S l

Potrivit unor înalte oficialităţi ale SUA care au solicitat anonimatul, Administraţia Clinton apreciază tot mai mult că separarea provinciei Kosovo de RF Iugoslavia este inevitabilă. în opinia acestor oficialităţi consensul spre care se tinde, care marchează o schimbare majoră a poziţiei SUA, are deja un impact semnificativ asupra operaţiunii de menţinere a păcii din Kosovo. SUA au devenit principalul susţinător al înfiinţării unor instituţii independente şi a unor structuri legale, care tind sâ izoleze protectoratul neexperimentat al ONU de diferitele probleme economice ale Iugoslaviei şi de tulburările politice. Oficialităţile menţionate au negat câ noua poziţie a administraţiei americane ar viza pregătirea separării ulterioare a provinciei Kosovo de Iugoslavia, aşa cum susţine guvernul dc la Belgrad. în opinia lor înseamnă numai nişte garanţii că provincia va deveni o democraţie viabilă, autoguvernată, cu o economie prosperă. Ei au mai precizat însă că nu trebuie să se permită ca problemele suveranităţii să stea în calea progresului în Kosovo, deoarece această provincie îşi va dobîndi oricum independenţa. Consilierul SUA pentm problemele de securitate, Samuel Berger, a declarat prin intermediul unui purtător de cuvînt că politica SUA privind independenţa Kosovo nu s-a modificat, ea axîndu-se pe sprijinirea înfiinţării unor instituţii democratice şi trecerea la economia de piaţă. Declaraţii similare au fost făcute şi de purtătorul de cuvînt .al Departamentului de Stat, James

Rubin, care a insistat că SUA nu sprijină în acest moment independenţa Kosovo.

Totuşi, numeroşi diplomaţi occidentali, care urmăresc situaţia din Kosovo cu atenţie, au afirmat câ este clar că autorităţile de la Washington

- au adoptat o poziţie mai tolerantă faţă de aspiraţia marii majorităţi a etnicilor albanezi din Kosovo de a obţinp independenţa, un eveniment pe care SUA l-a descurajat anterior pe motiv câ va destabiliza regiunea. Deşi se pare câ unele oficialităţi din cadrai Consiliului de Securitate al SUA au o poziţie mai ezitantă, alte oficialităţi de primă mărime d in . cadrul Departamentului de Stat şi Pentagonului au conchis că într-o zi Kosovo va fi independent.

Washingtonul a fost mai puţin precaut decît unele capitale europene privind continuarea strategiilor legate de Kosovo, care, aşa cum susţin autorităţile de la Belgrad accelerează evoluţia, spre independenţa provinciei. Printre aceste strategii se numără recenta adoptare a noii monede, instituirea unor taxe vamale speciale la frontieră, ca şi înfiinţarea unei forţe de poliţie independente şi a unui Corp de “protecţie” care include fostele grupări ale etnicilor albanezi care au luptat pentru separarea provinciei de Iugoslavia şi Serbia. SUA fac presiuni cu sprijinul unor state . europene şi al administratoraîui ONU în Kosovo, Bernard Kouchner, pentru a se aproba o reglementare ONU care să acorde biroului ONU din Kosovo dreptul să- emită temporar documente de circulaţie unor rezidenţi din provincie. Potriv it unei înalte oficialităţi SUA, autorităţile de la Washington sînt încă de acord ca

viitorul statut legal al provinciei Kosovo sâ fie reglementat după ce se va organiza o - conferinţă internaţională, prevăzută după

.încetarea mandatului Administraţiei Clinton şi probabil după îndepărtarea de la putere a preşedintelui iugoslav Slobodan Miloşevici.

Divergenţele din cadrul alianţei occidentale privind independenţa Kosovo constituie “un factor constant” în cadrai actualului efort de menţinere a păcii, a declarat o oficialitate americană. Potrivit unei' oficialităţi ONU, aceste divergenţe .' provin dintr-un “amestec ireconciliabil a două princip ii” incluse în Rezoluţia 1244, care asigură baza legală pentru desfăşurarea a peste 50.000 de militari NATO şi a unei Administraţii civile a ONU în Kosovo. “Pe de o parte, face apel pentru o administraţie civilă şi spune că poţi face orice. Pe de altă parte, spune că nu poţi face nimic dacă Iugoslavia nu este de acord, şi pînă acum nu'a fost de acord cu nim ic’. Bernard'Kouchner, care la început a fost privit cu suspiciune la Washington, dar care acum este văzut ca un aliat important, se va confrunta în următoarele săptămîni cu deciziile privind eventualitatea şi modalitatea privatizării unei mine din bazinul Trepcea, mai multe instalaţii energetice mari din suburbia Priştinei,' capitala provinciei Kosovo, şi reţeaua locală de telefonie celulară, toate aflate în proprietatea statului iugoslav. SUA sînt în favoarea unei evoluţii rapide spre privatizare, pentru a atrage investiţii străine şi a crea locuri de muncă, dar sînt încă nesigure privind modalitatea legală de realizare a acestor obiective, au declarat mai multe oficialităţi. Unele

înalte oficialităţi au avut obiecţii faţă de cîteva propuneri ale dlui Kouchner. Decizia acestuia de luna trecută de a se acorda mărcii germane statutul de monedă o fic ia lă a provinciei Kosovo a fost apreciată drept o “eroare”. O oficialitate ONU a afirmat câ propunerea de a emite rezidenţilor kosovari documente O N U de circulaţie, echivalentul paşapoartelor temporare, a întîmpinat de asemenea rezistentă la sediul ONU.

Mai controversată se aşteaptă să fie o decizie ONU conform căreia numerele de telefon înregistrate în noua reţea de telefonie celulară a provinciei să nu păstreze codul de ţară iugoslav “38”. Guvernul iugoslav este profund nemulţumit de faptul câ a fost posibil ca asemenea măsuri să fie avute în vedere. Potriv it reprezentantului oficial al Belgradului la Priştina, Stanimir Vukicevici, Bernard Kouchner a slăbit relaţiile dintre Iugoslavia şi Kosovo. “ în serviciile vamale nu lucrează nici un sîrb. Nu se abordează steagul iugoslav la frontieră sau alt simbol care să marcheze teritoriul statului”, a afirmat el, apreciind totodată câ decizia privind introducerea mărcii germane “ induce populaţiei obişnuinţa că dinarul nu mai este moneda locală” . în opinia sa, “moneda este parte a suveranităţii”. Rusia, un aliat al Belgradului, a obiectat şi ea faţă de orice demers care slăbeşte suveranitatea Iugoslaviei. O ilustrare a noii poziţii a S U A a putut fi observată la începutul acestei săptămîni, cînd Washingtonul a fost mai favorabil decît aliaţii lor europeni unui plan care sâ permită membrilor Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) să formeze un nou Corp de protecţie, care, după cît se pare, va avea sarcini umanitare, deşi li se permite să poarte arme. Liderii U C K au apreciat că această organizaţie va fi viitoarea Armată din Kosovo.

SIRBII din kosovo avertizează ca vor constituiPROPRIA LOR "GARDA NAŢIONALA"

• Lv (''Le Monde")

Belgradul şi liderii comunităţii sîrbe din Kosovo au protestat pe rînd împotriva transformării, de către NATO şi ONU, a Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) într-un Corp de protecţie în Kosovo (TMK). La Priştina, reprezentanţii sîrbi în Consiliul tranzitoriu din Kosovo - organism multietnic care are misiunea de a-1 îndruma pe trimisul ONU, Bernard Kouchner, în legătură cu modul de a guverna - şi-au anunţat demisia.

La Kosovska Mitroviţa, oraşul divizat din nordul provinciei, liderul activiştilor sîrbi a anunţat că va reflecta la constituirea unei “gărzi naţionale sîrbe” pentru a proteja comunitatea sa de atacurile-la care este supusă din luna iunie, odată cu venirea UCK în oraşele din Kosovo şi cu reîntoarcerea refugiaţilor. Zilnic, sau aproape ziînic, civili sîrbi sînt asasinaţi, bătuţi sau alungaţi din locuinţele lor, în timp ce alţii apreciază că nu mai au de ales, decît să se refugieze în Serbia.

în opinia lui Momcilo TraikoVici, conducătorul politic al kosovarilor sîi^bi, T M K “va deveni

probabil viitoarea armată a provinciei Kosovo, sau mai curînd o armată albaneză”. “Odată cu Corpul de protecţie din Kosovo s-a terminat cu Kosovo multietnic’’, a afirmat el, la puţin timp după ce, împreună cu arhiepiscopul Artemie, l-a anunţat pe Bernard Kouchner că se retrage din Consiliul tranzitoriu.

, Purtătorul de cuvînt al Bisericii ortodoxe kosovare, părintele Sava Ianici, a adăugat că reprezentanţii sîrbi nu doresc “să-şi asume mai mult timp responsabilitatea creării unei zone pure din punct de vedere etnic, care va deveni în curînd un stat independent, cu binecuvîntarea comunităţii internaţionale”. La rîndul lor, autorităţile de la Belgrad au declarat - într-un comunicat - că Iugoslavia “va rezista prin toate mijloacele şi cu orice preţ la încălcarea continuă a suveranităţii şi integrităţii ei teritoriale” . Autorităţile iugoslave apreciază câ protectoratul ONU în Kosovo şi consolidarea instituţiilor kosovare nu pot decît sâ ducă la o independenţă a provinciei. Absorbţia soldaţilor Armatei de eliberare în Corpul de protecţie din Kosovo “ legalizează acţiunea

bandelor de terorişti” ai U C K , conchide comunicatul. Mai îngrijorător decît aceste declaraţii este anunţul lui Oliver Ivanovici, care conduce acţiunea sîrbilor neînduplecaţi la M itroviţa, refuzînd reîntoarcerea kosovarilor albanezi la căminele lor. El a apreciat că formarea T M K este “inacceptabilă” pentru populaţia sîrbă, care trebuie să reflecteze la constituirea propriei sale “forţe de apărare”. KFO R nu a reacţionat la acest anunţ. NA TO , prin vocea comandantului său suprem Wesley Clark, şi-a exprimat însă îngrijorarea în legătură cu sosirea unor forţe paramilitare venite din Serbia la Kosovska Mitroviţa. Ca un hazard al calendarului, purtătorul de cuvînt al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY), K elly M oore, a anunţat, la rîndul său, că anchetatorii au alcătuit o nouă listă cu 500 de situri implicînd crime de război, au vizitat 150 dintre acestea şi au descoperit “mii” de~ cadavre. Kelly Moore nu a exclus posibilitatea ca Slobodan Miloşevici şi acoliţii săi - inculpaţi la 22 mai pentru “crime împotriva umanităţii” - să fie acuzaţi şi de “genocid”.

D IV IZ Ă R IL E P E C R IT E R II E T N IC E i m R E P R E Z IN T Ă O S O L U Ţ IE V IA B IL Ă

THE W ASHINGTON POST"

Este un semn de nerăbdare, prezentată drept realism istoric, faptul că unii oameni încep să se gîndească din nou la partiţie - care ar putea fi tradusă prin formula omogenizarea şi separarea grupărilor etnice - ca un remediu Ia problemele Balcanilor, dar şi în multe alte zone multietnice. Sprijinul acordat creării unui stat unitar, aşa cum s-a cerat cu ocazia acordurilor de pace de acum patra ani de la Dayton cu privire la Bosnia şi, mai recent, prin mandatul forţelor de menţinere a păcii din Kosovo, pare să se diminueze în, mod vizibil, in zile nefaste, cînd ascultăm veşti despre ciocnirile etnice din Bosnia şi despre disensiunile de aceeaşi natură dintre etnicii albanezi şi sîrbii din Kosovo, un stat unitar poate părea un drum lung spre nicăieri. Problema este că modelul alternativ pentru

viitorul vechii Iugoslavii, modelul divizării pe criterii etnice, oferă un dram scurt, ce-i drept, dar tot spre nicăieri. Problema specifică este cum ajungi, pornind din punctul A, adică din situaţia tensionată şi nefericită a momentului, în B, obiectivul separării. Cineva ocupă deja acea casă pe care urmează s-o ocupi tu cînd ajungi în punctul B. Cum convingi ocupantul şi familia lui să-şi părăsească locuinţa, care este reală şi tangibilă, pentru o altă locuinţă, a altcuiva, care este de asemenea ocupată şi care nu este mai puţin reală şi mai tangibilă pentru ocupanţii ei.

Nimeni nu-şi poate imagina în mod serios un transfer nedureros şi eficient de populaţii, o rearanjare magică a cărţilor în jocul divizării pe criterii etnice. Puţini dintre noi pot accepta adevărul crud că rezultatul unui astfel de demers nu ar fi altul decît o înlocuire a unei “epurări etnice” cu

alta. Astfel, această situaţie ar putea şterge diferenţa morală, pretinsă de cei care au fost martorii şi care, în felul lor, s-au opus primei epurări etnice. Am ajunge într-un moment în care ceea ce unii consideră intervenţia umanitară, alţii ar putea denumi crimă de război. Nu putem să nu ne gîndim la exemplele anterioare; aproape un milion de morţi şi peste 10 milioane de persoane dezrădăc'inate după împărţirea Asiei de Sud în musulmani şi hinduşi, cînd Imperiul britanic a acceptat crearea a două state independente, India şi Pakistan. Iar aceasta a fost o separare negociată, deşi una deloc bine condusă. Emoţiile brute care au ieşit la iveală şi au fost intensificate de procesul dezrădăcinării a produs o separare nu doar la vechea casă şi comunitate, dar şi de valorile umane şi reţinerile obişnuite care îi fac pe oameni să locuiască împreună.

PROBLEMA INTERVENŢIEI UMANITARE

Şl A LIMITELOR SUVERANITĂŢII STATALE

DIVIZEAZĂ ONU(R e u te rs )

Acuzată că practică standarde duble, Organizaţia Naţiunilor Unite s-a lansat în dezbateri pnvind avantajele şi dezavantajele “ intervenţiei umanitare şi lim ite le suveranităţii statului. în A dunarea Generală a O N U au fost avansate tot felu l de argumente privind învăţămintele pe care lumea ar trebui să le tragă din crizele din Kosovo, T im orul de Est şi din numeroase “puncte fierbinţi de pe continentul african. în discursul de inaugurare a lucrărilor Adunării Generale a O N U , secretarul general al organizaţiei, K o fi Annan, a argumentat cu multă forţă căci comunitatea internaţională poate şi ar trebui să acţioneze cu autorizarea ONU.pentru a pune capăt ‘încălcărilor masive şi sistematice "ale drepturilor omului, oriunde s-ar petrece ele E l a subliniat, însă, că există pericolul ca cei puternici- a se vedea N A T O în cam pania sa de bombardamente îm potriva Iugoslaviei - să ia legea internaţională în propriile m îin i, dacă Consiliul de Securitate al O N U , ce numără 15 membri, nu va aplica propriile sale decizii. Secretarul generai ai O N U a obţinut sprijin ferm din partea M a r ii Britanii, Franţei şi U n iu n ii Europene, care au acceptat de mult tim p o suveranitate diminuată atunci cînd este vorba de drepturile omului şi o autoritate supranaţională în chestiuni începînd de la comerţ şi pînă la politica monetară. E l şi-a atras şi sprijinul preşedintelui Clinton, care a spus că grupurile de state ar trebui să aibă dreptul să lanseze acţiuni m ilitare pentru a opri omorurile în masă în zonele lor de interes, chiar şi fară aprobarea O N U , dacă aceasta nu se întrevede în timp util.

Preşedintele A lg erie i, Abdelaziz N outeflika , vorbind în numele ţărilor africane, s-a opus tendinţei de intervenţie în conflictele inteme, în numele drepturilor om ului, spunînd că aceasta ignoră, adeseori, rădăcin ile econom ice şi sociale ale crizelor. E l a afirmat că o intervenţie ar trebui sâ aibă loc numai cu consimţămîntul ţârii în cauză - un principiu care ar fi dus la împiedicarea campaniei N A TO în Kosovo. A . Boutefiika a pus, în legătură cu intervenţiile, întrebări ia care cu greu s-ar putea răspunde: “ Unde se opreşte asistenţa şi unde începe amestecul?” a întrebat el şi a continuat. “Ce linii se pot trage între tărîmul umanitar, cel politic şi cel economic?

Este intervenţia valabilă doar pentru statele slabe sau slăbite, sau pentru toate statele, fără nici o deosebire?” M in is tru l rus de Externe, dl Igor ivanov, a subliniat câ numai Consiliul de Securitate- în care Rusia are drept de veto - ar putea autoriza o intervenţie m ilitară din motive umanitape”. “ în general, ar trebui să abordăm cu extrem de mare grijă măsurile de constrîngere şi, mai mult, sâ nu le permitem sâ se transforme într-un mecanism de represalii, menit a influenţa state şi popoare care unora nu le sînt pe plac-’.

O altă categorie de opinii, avansate de Brazilia şi Ghana, acceptă principiul intervenţiei umanitare, dar cere o aplicare m ai echitabilă a acesteia, îndeosebi în Africa. “D e ce suferinţa umană în unele părţi ale globului stîmeşte o mai mare indignare decît atunci cînd se petrece în alte locuri?” a întrebat ministrul de Externe brazilian, dr. Luiz Lampreia, arâtînd câ comunitatea internaţională a acţionat în cazul Tim orului de Est, dar a neglijat Angola. Ministrul de Externe al Ghanei, dl James Gbeho, a afirm at că a sosit t im p u l ca com unitateainternaţională să facă în A frica tot atît cît a făcut în B alcan i pentru a garanta pacea. A supra dezbaterilor a planat ruşinea genocidului din Rwanda, din 1994, cînd O N U ar fi putut acţiona pentru a opri măcelul în faŞă, dar şi-a retras trupele din cauză câ marile puteri, şi mai ales S U A , au refuzat să sprijine o acţiune.

în prezent, Marea Britanie şi Franţa încearcă să convingă Washingtonul să fi se alăture, acordînd sume.mai mari operaţiunilor de menţinere a păcii în Africa, de către detaşamente formate din africani, acţiune care necesită doar o parte infimă din sumele cheltuite pentru bom bardarea Ira k u lu i sau Iugoslaviei. Dar, exact în momentul în care tendinţa pe plan internaţional pare să fie cea de intensificare a intervenţiilor umanitare, în SU A se duc puternice dezbateri pentru limitarea acestor acţiuni. Acum, în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale de anul viitor, republicanii susţin câ Washingtonul ~ ar trebui să fie mai zgîrcit în acţiunile sale militare acolo unde nu sînt în joc interese americane vitale, afirmînd chiar câ Washingtonul ar trebui să se concentreze pe principalele sale interese tradiţionale.

Aici ar putea fi ' re clam a dum neavoastră ii

1939 - A fost format un guvern român c o r i d ^ daConstantin A r g e n t in o '^

I o a n R o m a n î l a m e n i n ţ ă p c l i d e r u l P N T C D C l u j ;

9 9 V i d a S i m i t i î ş i

d e p ă ş e ş t e a t r i b u ţ i i l ei i

P re fe c tu l n o m in a liza t de preşedintele PN ŢC D Cluj nu va avea acceptul filialei, ameninţă deputatul P N ŢC D Ioan Roman. „ V id a S im iti va suporta

consecinţele", atacă Roman, care susţine că ieri, a avut o discuţie cu preşedintele PNŢCD Cluj şi că i-a transmis, personal, punctul său de vedere. Reacţia

d e p u ta tu lu i1 Roman, care | se află, după • spusele unor | surse, pe lista j celor propuşi [ p e n t r u [ o c u p a r e a ,

' f i postulu i de ,c prefect, vine

| j i după ce '■ -Ţ deputatul Ioan

’ V ida Simiti a anunţat_ că a î n a i n t a t *

preşedintelui Ion Diaconescu, pentru Prefectură, , o persoană nominalizată de către liderul PNŢCD Cluj.

Roman consideră că nominalizarea prefectului de către Vida Simiti reprezintă o depăşire a a tr ib u ţiilo r de preşedinte al filialei. „Numai Comitetul Judeţean are dreptul să ia o decizie pentru numirea prefectului", a declarat Roman. După spusele deputatului, dar şi a secretarului f i l ia le i, consilierul local Mircea Gavrilă, C om itetu l Judeţean a fost convocat pentru ziua de vineri, la ora 16, tocmai pentru a alege un urmaş pentru Fărcaş.

Ioan Roman afirmă că filiala

are dreptul să ia atitudine faţă de nom inalizarea v iitoru lui prefect -de către preşedintele PNŢCD Cluj. Pe de altă parte, Vida Simiti a declarat ieri nu a fost convocată nici o şedinţă a Comitetului Judeţean şi că o

'convocare a acestui for de conducere poate fi făcută numai de către liderul organizaţiei. Pe. de altă parte, deputatul Roman îl vede ca potenţial prefect pe Şerban Rădulescu, directorul Direcţiei Sanitare Cluj.

A ndreea MARCU

Senatorul PDSR Vasile Văcaru a cerut, ieri, în plenul Senatului, protecţie pentru el şi fam ilia sa, deoarece a fost ameninţat şi bătut de un grup de tineri care îi loviseră maşina.

V ăcaru a spus că, ie ri dimineaţă, în jurul orei 4.30, un autoturism în care se aflau trei t ineri a acroşat m ai m ulte autom obile parcate în faţa blocului în care locuieşte. Senatorul ŢD SR a relatat că, avînd în vedere că în accident a fost implicată şi maşina sa, soţia sa a coborît pentru a nota numărul maşinii care a produs accidentul.

“Cei trei flăcăi, care se întorceau de la un party, au bruscat-o şi au lovit-o pe soţia

S e n a t o r u l P D S R V a s i l e

V ă c a r u a f i r m ă c ă a f o s t

a g r e s a t ş i s o l i c i t ă p r o t e c ţ i e

mea. Apoi eu am coborît şi am încasat şi eu o serie de pumni”, a afirmat Văcaru. El a adăgat că şi fiul său a încercat să intervină, însă a fost şi el lovit. Senatorul PDSR a spus câ unul dintre cei trei tineri, care îi

este vecin, l-a ameninţat şi l-a avertizat că, oricum, nu va păţi nimic pentm că

unchiul său e secretar de stat m Ministeml de Interne, iar mama sa este procuror.

“în aceste condiţii, nu pot decît să cer protecţie pentm mine şi pentru familia mea”, a conchis Văcaru.

Relatarea sa â fost făcută pe fondul prezenţei în Senat a ministrului Justiţiei, Valeriu Stoica şi a secretarului de stat în Ministeml de Interne L iviu Popescu, invitaţi pentru a oferi explicaţii în legătură cu incidentele de la Braşov.

Doi parlamentari P D a ti demisionat în aceeaşi

z i - George Şerban şi Rada F. fîiexandrc

Deputatul PD George Ştefan, preşedinte al C o m is ie i S IE , a demisionat, ieri, din partid, aceasta fiind a doua demisie în aceeaşi zi din partidul condus de'Petre Roman. Senatorul P D R a d u F. Alexandru şi-a anunţat demisia, ieri dimineaţă, în plenul Senatului.

Deputatul George Şerban a declarat, ieri, că retragerea sa din PD a fost, determinată de relaţiile 'sale cu partidul, însă a precizat că nu doreşte să facă publice motivele demisiei, în truc ît Partidul Democrat i-a. deschis cariera politică.

Surse din conducerea PD susţin că Şerban era n e m u lţu m it, îj principal, de modul în care s-au desfăşurat alegerile la organizaţia PD a sectorului 6. '

Referindu-se la o eventuală revenire asupra deciziei sale, Şerban a afirmat că în politică nimic nu este ireversibil.

în ceea ce priveşte păstrarea funcţiei de preşedinte a l Com isiei SIE, George Şerban a declarat câ decizia aparţine co n d u cerii PD şi plenului celor două Camere Parlamentare.

Celălalt parlamentar PD care a demisionat, ieri,’ d in partid, senatorul Radu Feldman Alexandru, a declarat că gestul său a fosl determinat de “mentalitatea” şi atitudinea lui Petre R o m a n , care, în opinia lui, i-a “umilit” pe membrii PD şi a desconsiderat grupurile parlamentare. Radu Feldman s-a declarat nem ulţum it că Petre Roman l-a susţinut pe Ştefan Naciu pentru fu n c ţia de membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii R o m â n e de Radiodifuziune fară a consulta grupurile parlamentare a le P D şi fară a lua în considerare faptul că Naciu era laureat al p rem iu lu i Fundaţiei România Mare. Potrivit Iui Feldman, Naciu a contribuit şi la difuzarea, pe postul public de radio; în tim p u l u ltim ei mineriade, a unui comunicat incitator al PRM.

Senatorul Radu Feldman Alexandru a mai precizat că nu a părăsit PD pentm a pleca la alt partid. Surse din P N L susţin, însă, că Feldman s-ar putea înscrie în acest partid.

P x i m ă i i a C l u i -

N a p o c a

a m e n d e a z ă

C o n s u l a t u l

U n g a r i e i d i n

4 8 î n 4 8 d e

o r e ! r Sx s f ;

r « Gheorghe Funar cere “ artidrarea drapelului ^Republicii Ungare şl nu[ steagul Ungariei mari" *

JT :

» — m 1 . rj--*..

Urmare a controlului efectuat de direcţia de resort din cadrul Prim ărie i municipiului. C luj- Napoca la imobilul situat în Piaţa Unirii nr. 23, aflat în proprietatea Curatorului Bisericii Reformate (sediul Consulatului General al U n garie i), s-a constatat încălcarea prevederilor Legii nr. 6 1 / 1 9 9 1 , art. 2 (1 ), republicată. Inspectorii consideră că arborarea steagului “purtîrld însemnele Ungariei din perioada dualism ulu i austro-ungar* constituie contravenţie.

“Aceasta a produs indignarea .cetăţenilor români şi lezează demnitatea noastră naţională”, se arată într-un comunicat emis

ieri de Serviciul Mass-Media al P rim ărie i clujene. Conform aceleiaşi legi, art. 3 (“b“), fapta se pedepseşte cu -am en d ă cuprinsă între 80.000 şi 400.000 de lei. Pînă în prezent au fost întocmite două procese verbale de constatare a contravenţiei, în sumă totală de 800.000 de lei.

Acţiunile de control, precum şi amenzile aferente, anunţă reprezentanţii Primăriei Cluj- Napoca, vor continua din 48 în 48 de ore, pînă în momentul în care se va respecta Legea nr. 61 /1991 , “prin arborarea drapelului Republicii Ungare şi nu steagul Ungariei mari".

Dragoş C. POPÂ

Gheorghe Funar nu vreamonumente ungureşti în Arad

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, protestează îm p otriva rea lizării pe raza m unicip iu lu i Arad a parcului “Hungaria” şi a monumentelor celor 13 generali ai armatei ungare care, în timpul Revoluţiei de la 1848 - 1849, “au ordonat uciderea a peste 40.000 de români, au ras de pe faţa pămîntului peste 230 de sate româneşti, precum şi numeroase schituri, mînăstiri şi biserici” . •

E l face un apel către toţi primarii din municipiile reşedinţă de judeţ din România, solicitîndu-le să ceară primului ministru, Radu Vasile, şi membrilor Guvqmului “să nu accepte această nouă acţiune antiromânească pusă la cale de către Ungaria, U D M R şi iredentistii maghiari”.

(D.C.P.)

E xasp eraţi d e felu l în care s în t tratati d e guvernanţi

P e s t e t r e i s u t e d e p e n s i o n a r ia u p r o t e s t a t î n P i a ţ a

R e v o l u ţ i e i d i n C a p i t a l ăPeste trei sute de pensionari

au participat, ieri, timp de aproape două ore, la un miting desfăşurat în Piaţa Revoluţiei din Capitală, în semn de protest faţă de nerezolvarea, de către Executiv, a revendicărilor pensionarilor, dar şi faţă de modul desconsiderant în care au fost trataţi de către guvernanţi.

- Pensionarii solicitărecalcularea tuturor categoriilor de pensii pînă la sfîrşitul anului, stoparea gravelor discrepanţe dintre pensii, determinate de modurile diferite de calculare a acestora, urgentarea, de către

Parlament, a aprobării noii Legi a pensiilor, reducerea cu 35-70 la sută a impozitului asupra locuinţelor pensionarilor în raport cu cuantumul pensiilor acestora, acordarea de reduceri ale tarifelor de energie electrică şi termică, telefon şi radio-TV pentru pensionarii care locuiesc singuri.

Ei mai cer modificarea de urgenţă a Legii 145/1996, astfel încît să fie reglementată participarea reprezentanţilor pensionarilor în consiliile de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate şi să fie

desfiinţat preţul de referinţă al medicamentelor compensate.

Ca o noutate faţă de revendicările anterioare, pensionarii au solicitat stabilirea unei pensii minime pe economie pentm pensionarii din sistemul de asigurări sociale.

Pe tot parcursul mitingului, pensionarii, care purtau pancarte pe care se putea citi “pensionar- viaţă de coşmar", au huiduit, au fluierat şi ^u scandat lozinci antiguvernam entale şi antiprezidenţiale, solicitîntf demisia cabinetului Radu Vasile. Ei au fost susţinuţi şi de liderul

BNS, Matei Brătianu, c a re a catalogat politica actualei Puteii drept "genocid la a d re s a vîrstnicilor" şi le-a cerut acestora să fie prezenţi la toate acţiunile de protest pe care le v o r organiza sindicatele.

El le-a sugerat pensionarilor ca, dacă în cel m ult d o u ă săptămîni nu le vor fi soluţionate revendicările, să-i anunţe p e guvernanţi că nu se vor prezenta la vot şi să poarte perm anent ecusoane pe care să s c r ie “pensionar condam nat d e actuala Putere la exterminare- opriţi genocidul".

PUNR AŞTEAPTĂ DOCUMENTARUL PRIVIND SITUAŢIA IMOBILELOR CARE URMEAZĂ SÂ FIE RETROCEDATE, PUNR aşteaptă ca Guvernul să pună la dispoziţia opoziţiei parlamentare, până la următoarea întîlnire de la Palatul Cotroceni, documentarul privind situaţia imobilelor care urm ează să fie. retrocedate, se arată într-o scrisoare adresată preşedintelui Constantinescu de către preşedintele PUNR, Valeriu Tabără, remisă, ieri, agenţiei MEDIAFAX.

PUNR doreşte să cunoască “situaţia financiară reală” a imobilelor naţionalizate la data preluării acestora de către stat. De asemenea, PUNR susţine că este “obligatorie” realizarea unei evaluări a solicitărilor privind retrocedarea imobilelor naţionalizate şi a volumului total al despăgubirilor în echivalent. Tabără arată

că partidul său insistă p e n t r u a s ig u ra re a unei protecţii reale a chiriaşilor din casele naţionalizate.

PUNR consideră că trebuie elaborate două acte normative distincte: unul care să aibă în vedere reglementarea juridică a situaţiei imobilelor naţionalizate cu sau fără titlu, iar al doilea privind cuantumul total al despăgubirilor în echivalent şi resursele financiare totale disponibile, inclusiv plafonul maxim al despăgubirilor în echivalent pentm fiecare categorie de imobile, se mai arată în scrisoarea adresată preşedintelui României.

F E R c e r e r e t r o c e d a r e a

p r o p r i e t ă ţ i l o rFederaţia Ecologistă din România se pronunţă,

prin vocea liderului său, Alexandru Ionescu, pentm retrocedarea proprietăţilor confiscate de comunişti. “Istoria lumii civilizate arată că fără respectul valorilor societatea umană nu poate trăi în demnitate. Iar printre aceste valori se

. numără, în primul rînd, adevărul (din care decurge ' dreptatea), relaţiile de amiciţie (din care trebuie să se nască onoarea), proprietatea şi responsabilitatea, toate aflate în conştiinţa adevăraţilor oameni", spune preşedintele FER. Alexandm Ionescu crede că “despăgubirile trebuie plătite de către toţi activiştii de partid, funcţionarii de înalt grad şi de structurile securiste şi ale aparatului de partid. Cei care se vor opune restituirii vor dovedi prin votul lor că sînt (...) părtaşi şi tăinuitori de hoţi, du cînd această anatemă şi asupra copiilor lor”-. Menţionăm că legile proprietăţii au condus la confruntarea a două curente de opinie contrare, vizavi d e

-retrocedarea parţială sau totală a proprietăţilor confiscate în perioada regimului com unist, respectiv a consecinţelor acestor iniţiative.

Dragoş C. P O P A

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră

1943 - A fost format un guvern condus de Constantin Argentinotanu.

Expoziţia plasticienilor ieşeni trebuie văzută şi apreciată ca un eveniment cultural deosebit. Unul care anunţă o toam nă culturală l extrem de bogată şi atrăgătoare, derulată în armonia culorilor şi fo rm elo r, a sonorităţilor deopotrivă.

Vernisajul găzduit' ieri, 28 septembrie, de complexul expo- ziţional ă l Filialei UAP Cluj (Iuliu Manîu 2 4 ) propune clu­jenilor un număr de 12 artişti,- şase pictori (A d ria n Podoleanu, L iv iu Suhar, Bartos Jeno, M ihai Tarasi, Constantin Tofan, V a leriu Gonceariuc), patru sculptori (llie B o sta n , D u m itru Căileanu, Simion Cristea, Dan Covătaru) şi două graficiene Agneta Covrig şi Atena Elena

Simionescu, artişti de vîrste şi şcoli diferite.- Sînt nume mult mai familiare nouă,- mult mai

.cunoscu te în spaţiul artistic transilvan datorită form aţiei

• clujene a majorităţii invitaţilor ieşeni, form aţia num indu-se Institutul de Arte Plastice “loan Andreescu” şi marile sale nume: Aurel Ciupe, Petru Abrudan, Alexandru Mohi, Victor Ciato, Radu Fulger. S în t viziuni particulare şi caligrafii coerente de un solid şi p e rtinen t profesionalism, argumente certe ale spiritualizării materiei prin talent. Tonalităţile luminoase, supleţea execuţiilor, tehnicile aplicate şi nu în ultimul, rînd tem ele sîn t expresia unui univers plastic reprezentativ, onorant pentru expozanţi şi

public, pentru organizatori în egală măsură. Este parcursul şi demersul plastic de la datini, arhetipuri, ritualuri (Constantin Tofan, V aleriu G onceariuc, Bartos Jeno) l'a peisajul moldav (A drian Podoleanu, M ihai Tarasi) sau veneţian (Constantin Tofan) la şarja satirică (llie

, Bostan), la nostalgii şi reveraţii în grafica Agnetei Covrig şi a celei semnate de Atena Elena Simionescu. Un demers ce are ca punct term inus um anul, prezent în fiecare dintre noi, în fiecare lucrare.

12 artişti ieşeni trezeşte un interes major, m otivat, ce se cere cu ltivat şi ap rec ia t la dimensiunile exacte, cele ale

•valorii absolute. ~Demostene SOFRON

w m "m

m m / i

• • - / • * , - ,

’ '■ C ' "L iv iu S u h a r , “M ă ş t i i

( a n / î i s i

Centrul Cultural SINDAN din CIuj-Napoca (str. Iuliu Maniu nr. 6, ap. 10) anunţă inaugurarea Galeriei cu acelaşi nume,

astăzi, 29 septembrie a.c., la ora 17. în acelaşi cadru va avea loc şi vernisajul expoziţiei de fotografie a artistului Feleki Istvăn. M îine, 30 septembrie, la ora 18, centrul cultural amintit invită publicul la lansarea cărţii Lumea lui Simeon Dascălu de conf. univ. dr. Ovidiu Pecican - cancelar a Facultăţii de Studii Europene a Universităţii “Babeş-Boiyai" din Cluj-, Napoca. Volumul se va bucura de o prezentare din partea dr. Lucian Nastasă, de la Institutul de Istorie "A. D. Xenopol” din laşi; va urma un recital de flaut susţinut de Alina Cucu, studentă a Academiei de Muzică “Gh. Dima” din CIuj-Napoca. Acţiunile culturale de mai sus vor fi găzduite, . cum spuneam, de Centrul Cultural SINDAN din CIuj-Napoca, str. I. Maniu nr. 6, ap. 10. Orice alte informaţii pot fi obţinute la numerele de telefon: 1943-03 şi 19-42-85.'

Simpozionul Naţional

VALORI EUROPENE Şl UNIVERSALE - BISERICILE

DE LEMN DIN TRANSILVANIA Şl

MARAMUREŞComisia Naţională a României pentru

UNESCO în colaborare cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din CIuj-Napoca organizează în intervalul 30 septembrie - 2 octombrie a.c.,-la CIuj-Napoca şi în M aram ureş, Simpozionul Naţional cu tema: Valori europene şi universale - bisericile de lemn din Transilvania şi Maramureş. Deschiderea oficială’ a lucrărilor simpozionului este programată pentru mîine, 30 septembrie, ora 9,30, la Muzeul Naţional de Artă din CIuj- Napoca. . ’ ■ ■

. S ă p t ă m î n ă C u l t u r i i

R o m â n e I a K o l nAm primit din partea Asociaţiei

"Forumul Român” din Koln (Germania), prin intermediul domnului Gabriel Săvulescu, căruia îi dorim pe această cale bun-venit în paginile cotidianului nostru, ştirea, că în perioada 9-16 octombrie a. c,,\; Asociaţia amintită organizează în oraşul de pe Rin ‘S ăp tăm înă C u ltu rii R o m ân e”. Deschiderea va avea loc sîm bătă,9 octom brie, la ora 19, la sediul EUR O-AKAD EM IE din Koln, în prezenţa Excelenţei Sale, Domnului Ambasador Tudor Dunca; seara va fi completată de un recitai de poezie românească şi de un bufet tradiţional românesc; duminică, 10 octombrie, în incinta aceleiaşi EURO-AKADEMIE, va avea loc vernisajul expoziţiei de artă plastică a artiştilor: Mihaela Munteanu- Râmnic, Horia Roşea, loan iacob şi

Vladimir Kazan. Expoziţia va rămîne deschisă pînă în 16 octombrie; pentru marţi, 12 octombrie, ia ora 19, este programat, în acelaşi loc, dialogul politic pe tema: “România înaintea anului electoral 2000”, la care este anunţată

. prezenţa dlui Dinu Zam firescu - Fundaţia “Rene Radu Policrat” din Bucureşti; joi, 14 octombrie, la ora 19, organizatorii propun publicului un cenaclu literar, care îi va avea ca referenţi pe dr. Sergiu Levin şi prof. T itus W achsm ann, urmat de un concert de taragot cu muzică din zona Bîrgăului, susţinut de Dumitru Ciupa. Finalul “S ăp tăm în ii C u ltu ra le Române” va fi încununat de concertul

. extraordinar al Ansamblului folcloric ‘P o r” din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş. Fanteziile gastronomice ale tuturor celor prezenţi vor fi

'alimentate de acelaşi bufet tradiţional românesc. I

Simpozion aniversar

1 0 0 de arii de la naşterealu i y/on fVţ)uşlea

Astăzi, 29 septembrie a.c., între orele 9,30-13,30, vor avea loc la Filiala Academ iei Române CIuj-Napoca (str. Gh. Bilaşcu nr. 9) lucrările simpozionului dedicat împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Ion Muştea, fondatorul Arhive) de folclor a Academiei Române. în prezenţa acad. Mircea Zaciu , a altor invitaţi, vor susţine comunicări: Ion Taloş - O sută de ani de la naşterea sa; Gheorghe Pavelescu - Evocînd pe mentorul meu; Dumitru Pop' - ton Muşlea în contextul cultural ştiinţific al epocii sale; Doru R adosav - Ion Muşlea la direcţia Bibliotecii Centrale Universitare: Silviu Angelescu - Ion Muşlea şi problemele tipologizării folclorului; Helga Stein - H az şi veselie pe la primărie (Pedepsirea necăsătoriţilor); Hanni Markel - Tradiţii populare săseşti în diaspora occidentală; Iordan Datcu - Urmîndu-i exemplul; N ico lae C o n s tan tin e s c u - O moştenire ştiinţifică preţioasă; Sabina Ispas - Arhivele de folclor şi identitatea naţională; Ion Şeuleanu - O privire asupra operei lui Muşlea: V irg iliu F lo rea - Ion Muşlea - istoric al folcloristicii; Ana Grama - Contribuţii documentare la cunoaşterea familiei

'învăţatului clujean; Istvăn Almăsi - Amintirea lui Muşlea după 33 de ani;' Ion Cuceu - Ion Muşlea şi studiul obiceiurilor populare.

Epigrama în direct

D i n n o u

E u g e n A L B UClubul scriitorilor umorişti din Galaţi

a organizat, săptămînă trecută, cea de a Vll-a ediţie a Festivalului Naţional de Epigramă, precum şi un concurs de creaţie cu tem a: ’ Banif-i ochiul dracului". Dintre- clujeni au participat Silvia şi Marian Popescu, iar premiul special a fost decernat epigramistului de la “Satiricon”, Eugen A LB U . Argumentăm: Biblică - Nu doar Isus a

De luda Iscariotearîul; interpreta: Marcella Mandanici (Italia) - "Madrigale”; MiguelBellusci (Argentina)- “Gesualdo”; Mikko Heinio (Finlanda) - “Non-Stop”; Richard Tsang (Hong Kong) - "A Little Chamber Music”; Pippo Molino (Italia) - “Coro primo”: Nicolae Teodoreanu (România) - “Strigare”: Caroline Wilkins (Germania) - “Auroram

. Lucifer”; Knut Nystedt (Norvegia) - “Miserere”; Jorge Cordoba Valencia (Mexic) - "7 Haiku"; Vasile Herman (Rom ânia) - “Versuri de dor”; Constantin -R îp ă (Rom ânia) - “Uvedenrode”; tot jo i, de la ora 20, concertul Orchestrei de cameră ARS NOVA, dirijor Cornel Ţăranu, solişti: Gheorghe Roşu, Marius Budoiu şi Flavius Trif; în program lucrările: Rebecca Saunders (Marea Britanie) - “Into the blue”; K jartan Olafsson

- (Islanda) - “Nonet"; Michelle Boudreau (Canada) - “Fern and E. Green: A miniature"; Cornel Ţăranu (România)- "Oreste-Oedip (I)"; Vladimir Beleaev (Moldova) - “Cvintet”; Ricardo Zohn Muldoon (SUA) - “De Tierra”; Femand Vandenbogaerde (Franţa) - “Quatuor de Trios”.

© I P i a i f l j& â S G N â R gMîine, 30 septembrie a.c., la ora

19, Opera Maghiară de Stat din CIuj- Napoca deschide cea de a 51-a stagiune cu o Gală a Operei. Programul Concertului de Gală cuprinde selecţiuni din materialul muzical al filmului despre operă produs în vara care a trecut cu concursul tinerilor solişti vocali din Ungaria, de la Opera Maghiară şi Opera Română din CIuj-Napoca, al corului şl orchestrei alcătu ite din membrii formaţiilor celor două instituţii muzicale, precum şi al Filarmonicii. Realizatorii concertului sînt: dirijorul G yorgy Seimeczi, Adrienne Laskay - maestru de cor şi M arg it W itiin g e r - scenografie. Regia: Sândor Sillo, de la NOVO - film din Ungaria. Programul Galei este alcătuit din fragmente ale unor lucrări care nu au figurat pînă acum în repertoriu sau au fost montate- cu mulţi ani în urmă pe scenele celor două instituţii muzicale. Ele alcătuiesc, totodată, coloana vertebrală a diferitelor stiluri muzicale din istoria genului. Publicul este invitat la acest concert care, reprezintă produsul comun al instituţiilor muzicale clujene.

L. TUR AN IŢZ

fost vîndut dovadă-atîţia am văzut/ ce n-au nimic mai sfînt ca banul, şi C otid iană - Mi-a spus un orb cu braţu-ntins/ că din cerşit el face-avere, dar şi mai tare m-a surprins/ că mă cunoaşte din vedere... -

Bucuriile muzicii . .. „

FEJTIVALURI,, CONCERTE

• Ţara noastră are parte în aceste, zile de turneul de concerte al Orchestrei de Tineret din Hamburg, turneu care are loc sub egida Academiei de Muzică “Gh. Dima” şi al Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Bistriţa-Năsăud, respectiv al Societăţii de concerte Bistriţa: în această seară, Orchestra de Tineret din Hamburg va concerta la C asa Municipală de Cultură Bistriţa, cu începere de Ia ora 18,30, iar mîine seară (30 septembrie a.c.), tot la ora 18 ,30 , în Sala mare a C asei Universitarilor C Iu j-N apoca. în programul concertului, care îl va avea la pupitru pe dirijorul Marius Bâzu: Samuel Barber: Adagio for Strings; L. van Beethoven: Concert pentru vioară, solistă Elisabeth Kufferath; A. Dvorak: Simfonia nr. 8.

• Zilele Mondiale ale Muzicii. Clujul se află pe harta mondială a muzicii contem porane, graţie concertelor programate atît în Studioul de concerte al Academiei de Muzică, cît şi la Casa Universitarilor, după cum urmează: astăzi, 29 septembrie, cu începere d e ' la ora 17, în Studioul de concerte, concertul susţinut de Trio Contraste, invitat Andrei D eleanu - pian; în program: Srdan Hofman (Iugoslavia) - “Duel”; Mario Mora Lopez (Chile) - “Sax"; Melinda Wagner (SUA) - “Wing and Prayer; Eckart Benke (Germania)- “Introversion III”; în continuarea programului concertul Ansamblului de percuţie al Academiei de Muzică “Gh. Dima”, condus de prof. Grigore Pop, care va prezenta: C erg io ' Prudencio (Bolivia) - “A la Sombra de t a Higuera”; Roberto Victorio (Brazilia)- “Letha”; Gabriel Iranyi (Israel) - "Fase II”; Jer-Huei Chen (Taiwan) - “As?”; Tapio Tuomela (Finlanda) - “Puls”; tot în această seară, de la ora 21,30 în Studioul de concerte, concertul

-M u ltim e d ia III, cu partic iparea interpreţilor Cristina M ureşarr- pian şi Florin Ghic - surse electronice; în program lucrări din creaţia compozitorilor; Jânos D ecsânyi (Ungaria) - “Do You Remember the Chirping of Crickets?"; Joachim Sandţjren (Suedia) - “Morfe Technes": Yasuhiro Takenaka (Japonia) - “Trai! of Ţears"; Lubomir Mitzev (Bulgaria) - “Synthyphonie”; Tam am i Tono (Japonia) “Dinergy 2".

• Pentru după-amiaza şi seara de jo i, 30 septem brie , Academ ia de M uzică “Gh. D im a” propune melomanilor reîntîlnirea cu alte două celebre ansambluri ale sale: de ia ora 17,30 - concertul Coralei ANTIFONIA, dirijor- C o ns tan tin R îpă, care va

Chemarea bucovineiS o c ie ta tea p en tru C u ltura şl

Literatura Rom ână în Bucovina,'înfiinţată la Cernăuţi în anul 1862 şi reactivată acum legal în România, Filiala Cluj invită pe toţi cei interesaţi la expunerea intitulată Lupta antibolşevică şi anticom unistă în Munţii Bucovinei, care va avea loc mîine, 30 septembrie a.c., la ora 16, în sala "Ion Muşlea” de la Biblioteca Centrală Universitară “L Blaga” duj- Napoca. Sînt invitaţi fiii ţinutului istoric Bucovina, descendenţii acestora şi simpatizanţii Bucovinei.

Rubrică realizată de M . BOCU

Marginalii laSimpozionul Naţional

I T I N E R A R I I T U R I S T I C E

S I I S T O R I C ELa finele săptămînii trecute s-au

încheiat lucrările celei de a Vl-a ediţii a Simpozionului Naţional IT IN E R A R II TU R ISTIC E Şl ISTORICE, cu tema: Monumente istorice din România - va lo ri a le p a trim o n iu lu i c u ltu ra l european. După ce, timp de două zile, participanţii au susţinut comunicări la Alba Iu lia , au v iz ita t şan tie re arheologice şi castrul roman Apulum, în cea de a treia zi simpozionul şi-a mutat lucrările la Sebeş, comunicările prezentate fiind consacrate, de altfel, istoriei acestui oraş. Prezenţa clujeană a fost şi de această dată remarcabilă prin comunicările susţinute de: acad. M a riu s P o ru m b - D ezvo lta rea urbanistică a oraşului Sebeş; arh . Sanda Salontai - Puncte de vedere asupra faze lo r de construcţie ale Bisericii evang he lice din S ebeş; C ip ria n F ire a - A ltarul B isericii evanghelice din Sebeş; celor amintiţi li s-au alăturat: Dorin Ovidiu. Dan - Evoluţia dem ografică a Sebeşului medieval; Cătălin Anghel - Probleme de reabilitare şi restaurare urbanistică a centrului istoric al oraşului Sebeş; Marcel Simina, Cătălin Anghel, Dorin Ovidiu Dan - Cercetarea arheologică din 1998 de la Sebeş - BCR.

M an ifes ta rea , desfăşurată în organizarea Institutului de Arheologie şi Istoria Artei CIuj-Napoca, Fundaţiei “Hanns' Seidel", Muzeului Naţional al Unirii A lba Iu lia , A sociaţiei “Ars T ran ss ilvan iae” - R om ânia şi Inspectoratulu i pentru C u ltură al judeţului Alba, a evidenţiat rezultate valoroase, puncte de vedere pertinente cu p riv ire la stadiul cercetării arheologice de la noi, m odalităţi concrete a fla te la îndem îna cercetătorilor pentru conservarea, restaurarea şi re vitalizarea patrimoniului cultural-istoric din diferite zone ale ţârii, cu importanţă arheologică deosebită, la posibilităţile (reduse!) de finanţare a cercetărilor şi identificarea altora, atît în ţară, cît şi din partea unor organisme in ternaţionale . Am reţinut dorinţa participanţilor la lucrări - istorici, cercetăto ri, arheologi, arh itecţi, muzeografi etc. - de a-şi uni eforturile de a “salva ce se mai poate salva", de a-i conştientiza pe cei din jur să nu distrugă (dintr-un spirit de proprietate prost în ţe les!) vestigii descoperite ocazional, în ograda proprie, ci sâ anunţe instituţiile specializate, astfel îneît urmele istoriei să poată fi cercetate de_ persoane competente.

Încheierea lucrărilor, petrecută încapela Cetăţii Câlnic - acum integratăCentrului Cultural Internaţional Câlnic,sub patronaju l A sociaţiei “ArsTranssilvaniae" România - s-a bucuratde salutul autorităţilor locale, precumşi de cuvîntul principalului organizatorşi “părinte spiritual” al acestei reuniuniştiinţifice - acad . M arius Porum b,directorul Institutului de Arheologie şiIstoria Artei din CIuj-Napoca -, al altorparticipanţi la simpozion, invitaţi etc.

***

Şi pentru că timp de trei zile a fost vorba numai despre istorie, patrimoniu cultural şi cercetare, organizatorii au oferit participanţilor, de această dată în Biserica evanghelică a satului Câlnic, un excepţional concert de orgă, care l-a avut drept protagonist pe organistul timişorean Felician Roşea, al cărui program a cuprins cîteva secole de istorie a muzicii; de la Daniel Croner (M agnificat 8 Ton i), trecînd prin Johannes C aion i - Codex Caioni,’ Valentin Bâkfark - Fantezie, N ikolaus Bruhns - preludiu în mi minor, Max Reger - Introducere şi passacagiia în- re minor, pînă la monumentala Toccată şi Fugă în re minor de J. S. Bach. Pentru a doua oară în acest an, dar după o întrerupere de cîteva decenii, orga vieneză construită în 1867 a sunat învăluitor în biserica de pe dealul ce străjuieşte de veacuri Cetatea Câlnic, momentul de revelaţie fiind unic.

M ichaela BOCU

C LU J-N A P O C A : lu n i-v in e ri 8-16; s îm b ă tă 9 -1 4 ;te l/fa x 1 9 -7 3 -0 4 ;

— S U B R E D A C Ţ IA TU R D A : lun i-v ineri 8-14; te l/fax 3 1 -4 3 -2 3 ;

^ S U B R E D A C Ţ IA DEJ: lun i-v ineri 8-16; te l/fa x 2 1 -6 0 -7 $ .

H ' ’ A d te \? a lu t |S e '- !G IiJ ‘

OFERTE LOC DE MUNCÂ |

«ON.52

Contract înP o l o n i a ş i A u s t r i a .

I n f o r m a ţ i i ş i în s c r ie r i î n l i m b a r o m â n ă l a t e l e f o n 0 9 2 - 9 8 1 . 5 2 6 , în t r e o r e le 9 - 1 8 .

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOLCURSURI INTENSIVE

• OPERATOR CALCULATOARE60h- 550.000 lei

•INIŢIERE OPERARE 40h - 350.000 lei

• CONTABILITATE COMPUTERIZATĂ75h- 550.000 lei k-

•LIMBI STRĂINE ă70h - 550.000 tei g

■ dotare modernă■ preţuri minime •plata 4 rate• suport curs+test grilă Inclus în preţ

RELAŢII LA TEL.: 19.65.29,43.03.45 B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

POLICLINICASPECIALA

str. L. Roth (fosta Mâloasa)

O FE R Ă Z IL N IC | C O N S U L T A Ţ II jjj

orele 7-19la toate specialităţile

+ examinări de laborator, radiologie.

IN F O R M A Ţ II la telefon 130.330

K !B IA T A G B B B P S A

- APARATE CELULARE PERFORMANTE- ACCESORII DIVERSE în GSM Si NMT- SERVICE PROFESIONAL DE EXCEPŢIENOKIA 5110 - 99 USS; NOKIA 6110 -260 USS;ALCATEL O.T.C. -130 USS; MOTOROLA D460 - 79 USS;.PHILIPS DIGA - 79 USS; . NOKIA 9110 - 750 USS;

La oricare din reprezentanţele BIRTA GROUP din ţară;CLUJ, tel.:064-19.63.51; BUCUREŞTI, tel.:01-222.71.55;BRAŞOV tel.:068-31.11.11; CONSTANŢA, tel.:041-69.19.49;CRAIOVA, tel.:051-16.30.30; REŞIŢA, tel.:055-21.21.21;

: oferta C O N N E X va lab ilă pînă la 31 august:- CONECTARE GRATUITĂ-ABONAMENT GRATUIT pentru PR IM ELE 2 LUNI 1

BIRTA GROUP S.A.C O N M S K- CIuj-Napoca, str. Ştefan cel M arc nr. 5

M= NOI NU SlNTEM DOAR CEI MAI MARI, NOI SÎNTEM Şl CEI MAI BUNH

K

Cooperativa de Credit

membră a BURSEI MONETARE- FINANCIARE Şl DE MĂRFURI SIBIU oferă următoarele dobînzi pentru

depuneri la termenDepozite

1 lună 67%3 luni 72%6 luni 75%l a n 75%

L a cererea clientului dobînzile se pot capitaliza.

Banca acordă îm prum uturi pentru persoane fizice în cadrul P R O G R A M U L U I

d e Î m p r u m u t p e n t r u

PE R S O A N E F IZ IC E(P.I.P .) ÎN S IS T E M C.A.R.CU D O B ÎN Z I D E 22% /A NDepozitele sînt asigurate 100% de cătreASIGURAREA NAŢIONALA ROMANĂ SA

'îĂU%-Â'.'

ADEVÂRUL

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

Anunţă înscrieri pentru anul şcolar 1999/2000 ■ as, med. generalist • 50 locuri • as. med. balneofizioterapie ■ 25 locuri

(576367)

as. med. laborator ■ as. med. de igienă as. med. radiologie as. med. ocrotirea

mamei şi copilului tehnician dietetician

25 locuri• 25 locuri• 25 locuri

• 25 locuri• 25 locuri

Taxa de şcolarizare:4 mllloane'lei în 5 rale.

W (ML)

Consiliul de Administraţie al S.C. - „TCM" -S.A. CIuj-Napoca prin preşedintele său, ing. Câtăniciu Marius,

CONVOACĂADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ A ACŢIONARILOR, pentm data

de 14.10.1999, ora 12.00, în sala de şedinţe de la sediul societăţii din CIuj-Napoca, str. Beiuşului nr. 72, cu următoarea • ORDINE DE ZI:

1. Aprobarea de principiu a modificării Statutului societăţii referitor la administrarea societăţii, după cum urmează:

.Societatea este administrată de către persoane fizice sau juridice, române sau străine, în baza unui contract de administrare.

Principalele atribuţii ale administratorului sînt cele prevăzute în contractul de administrare.

Prevederile contractului se completează cu dispoziţiile Legii31/1990, republicată, precum şi cu prevederile Codului Comercial şi ale Codului Civil, aplicabile."

2. începerea procedurii de selecţie a administratorului, respectiv:- Constituirea comisiei de selecţie a administratorilor; 3- Aprobarea remunerării lunare a membrilor comisiei de selecţie; Ş3. Modificarea componenţei Consiliului de Administraţie.4. Diverse.In caz de neîntninire a cvorumului, Adunarea Generală Extraordinară a

Acţionarilor va avea loc în data de 15.10.1999, ora 12.00, în sala de şedinţe a societăţii. r

PRETURI PROMOŢIONALE ÎN LUNA SEPTEMBRIE

5*D e p o z i t d e m a t e r i a l e : :■ S

s t r . T r a i a n V u i a n r . 2 2 0 ( i n c i n t a A L C O M ) S»

R e l a ţ i i l a t e l e f o n 0 9 2 - 2 2 . 4 1 . 7 0 ,

t e l e f o n / f a x 0 6 4 - 1 5 6 . 0 7 3 .

7/0/7pfFI) GENETYP IMPEX SRL^Jr r ipex Ltcş ' Tel/Fcx:064-190781 ,198802, 171374

(osc de marcoî fiscale, OMOLOGATEVânzări, insfalSri ţi service

OITIROn(5716256)

r n > t : b 't t wO M R O N R S 2 B S 9 9 5 D M ? IV

REDUCERE 5% PÂNĂ LA 15 SEPTEMBRIE

NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ AÎNCEPUTd eC lu i : W ^ J

R O M E X T E R R ABANCA DE CREDIT Şl DEZVOLTARE,

SUCURSALA CLUJ-NAPOCA

CIuj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 3, Telefon 064-19.68.17, Fax 064-19.24.79

V Â O FE R Ă :• D E P O Z IT E P E T E R M E N D E 7 Z IL E. ÎN URMĂTOARELE CONDIŢII:

Dobînzi:• 45% în cazul persoanelor fizice• 45% în cazul persoanelor juridice Plafon minim:-10 milioane lei pentru persoane fizice - 50 milioane lei pentru persoane juridiceCU POSIBILITATEA CAP ITA LIZĂ R II DOBÎNZILOR S

• C E R T IF IC A T E D E D E P O Z IT E ÎN L E I CU | S C A D E N Ţ Ă LA:

1 LU N Ă - CU DOBÎNDĂ DE 56% PE AN3 LU N I - CU DOBÎNDĂ DE 57% PE AN6 LU N I - CU DOBÎNDĂ DE 58% PE AN9 LU N I - CU DOBÎNDĂ DE 55% PE AN12 LUNI - CU DOBÎNDĂ DE 50% PE AN

V A L O R ILE N O M INALE A LE C ER TIF IC A TE LO R SÎNT: 500.000 Iei; 1.000.000 lei; 5.000.000 lei ţi 10.000.000 lei.

VĂ A ŞTEP TĂ M !

S . C . „ T E R A P I A ” S . A .

cu sediul social în CIuj-Napoca, str. Fabricii nr. 124,

ORGANIZEAZĂ CONCURSp e n t r u o c u p a r e a a :

• 2 posturi izolatori industriali; _ ' , §.• 1 post turnător la secţia M.E.A.

Concursul va avea loc în data de 14.10.1999, ora 8 .00 şi va

consta într-o probă teoretică şi una practică.

C e r in ţ e :, - vechime în specialitate min. 3 ani;

-să aibă calificare în specialitate.

C ererile însoţite de copie după cartea de m uncă se vor

depune pînă la data de 12 .10 .1999 , ora 10.00 la B iro u l P .I.S .

T erap ia C lu j.

Tem atica se pune la d ispoziţia participanţior la concurs

începînd cu data de 30 .09 .1999 .

Societate com ercială din C lu j

VINDE EN-GROS şi EN-DETAIL

Tărîţe de orez pentru animale.

R e l a ţ i i l a t e l e f o n 0 9 2 - 3 4 1 . 8 0 0 , |

î n t r e o r e l e 1 0 - 1 5 .

S . C . B I N G O M Â R Â Ş T I S . R . L .cu sediul în CIuj-Napoca, str. Fabricii nr. 13

înregistrată în Registrul Comerţului cu nr. J12/ 2141/1994, avînd cod fiscal^ J R -6 0 2 2 0 2 4 prezentantă prin administrator C ÎM PEA N ANA.

L is ta c îş tig ă to rilo r de la e x tra g e re a jo c u lu i de "TELEBINGO Mărăşti" televizat care a avut loc tn d a ta de25.09.1999:

- cartoanele cîştigătoare de premiul de linie: 1 .286- cartonul cîştigător de premiul de bingo: 153- cartoanele cîştigătoare de premiu de super-iinie: 1.286

din seria 131 în valoare de 4.667.000 lei;- cartonul cîştigător de super-bingo: 153 din seria 148 în

valoare de 10.000.000 leiAu cîştigat premii speciale în valoare de 2 milioane la

cartoane gratuite următorii jucători: Rus Rareş (CIuj-Napoca) - bilet nr. 1.639, 1.640 din seria 127, Adam Emil (CIuj-Napoca) - bilet nr. 1.789, 1.790 din seria 146, Pop Ioan (CIuj-Napoca) - bilet nr. 353, 354 din seria 130, Cubleşan Gabriela (CIuj-Napoca)- bilet nr. 405, 406 din seria 133, Horvath Andrei (Gherla) - bilet nr. 1.491, 1.492 din seria 129, Fărcaş Ana (CIuj-Napoca) - bilet nr. 1.005,1.006 din seria 132, Timişa Grig. Vlăduţ (CIuj-Napoca)- bilet nr. 1.009, 1.010 din seria 134.

La extragerea biletelor cu numere norocoase au cîştigat următoarele persoane: Biro Aurora (CIuj-Napoca) - nr. cîştigător 35 - 2.000.000 lei, Cosma Eugenia (Gherta) - nr. cîştigător 12- 2.000.000 lei, Mencu Ovidiu (CIuj-Napoca) - nr. cîştigător 45- 2.000.000 lei, Deak Dezso (CIuj-Napoca) - nr. cîştigător 49 - 2.000.000 iei, Kelemen Margareta (CIuj-Napoca) - nr. cîştigător 17 - 1.000.000 lei, Feneşan Flaviu (Cluj-Napocajr Bilet nr. 659, 660 seria 145 - 35.000.000 lei.

- Cîştigătorii de premii de linie, premii de bingo, p rem ii de super-iinie şi super-bingo se vor prezenta în termen de 3 0 zile, începînd cu data de 28.09.1999 la sediul societăţii pe strada Fabricii nr. 13, Cluj şi strada Mioriţei nr. 1 din Dej, avînd asupra lor cartoanele cîştigătoare intacte şi buletinul de identitate.

- Cîştigătorii de premii speciale aferente biletului gratuit se vor prezenta cu cartoanele de bingo aferente biletului gratuit şi buletinul de identitate.

Vă invităm la extragerea de “Bingo Mărăşti” televizată, care va avea loc in data de 9 octombrie 1999, ora 20.00.

VA DORIM MULT SUCCES I (5716261)

agenţie naţională

a n g a j e a z ă

agenţi de publicitateCondiţii: minim studii medii şi

cunoştinţe, aptitudini, experienţă în domeniu.

Trimiteţi CV la fax: 064-194.224 pînă vineri 1 octombrie 1999.

ASOCIAŢIA NAŢIONALA A EVALUATORILOR tlin ROMÂNIA

- A N E V A R -

. r , . Centrul teritorial Cluj - organizează - /

C u rs fo r m a r e Evaluatori de întreprinderi |

• p e r io a d a ; 1 -1 2 N o ie m b r ie - §• p re ţ: 2 .1 0 0 .0 0 0 le i /c u rs a n t ’

în s c r ie r i ş i r e la ţ i i s u p lim e n ta re : A N E V A R C e n tr u l t e r i t o r ia l C lu j , s tr . O b s e r v a to r u lu i n r . 1 4 6 ,

ap . 18 , te l. 0 6 4 - 4 3 8 .0 3 4 .

0 ' V.V’R E I o 'c h iu v e tă n o u ă fo b a te r ie n i ■tt HK î v “ t> c a b in a d e dus. r a c o rd u r i , ro b m e ţi 'sa ii T O A f fe; Î N S T A l i X Ţ l I L E S A ^ I T A R E / L Ă U N

ii-i * t i *« * t *I I I *M I ISSSS | t I tt t I t

ACUM LE Al(5716377) PRUNI

MAGAZINELE FAMILIEI TALE!!!P entru valori mai mari de 1 milion,p os ib ilită ţi de rate , cu fo rm a lită ţi m in im e la adresele:

- M ag . T eh n ico -S an ita re , ser. Bucureşti 80-82- M ag . Tehnico-S anicare , str. D o ro ban ţilo r 34 s- M ag . Tehn ico -S an icare , ser. F în tm e le 7 §- m agazinu l B ig-Som eş. ■

L a achiziţii mai mari de 5 milioane T R A N S P O R I G R A I U I I S.C. M E T A L O -C H IM IC E S A . B-dul Eroilor 21-23, Tel: 198415

M34t 1 Clul-Napo^p SB-tlul Eroilor nr.43/8$ ^Te!.:092-2 i5 5 j i 094-892847,094-592848 e-mail: flo@mall.tfnlcj.rd

luni-vineri 8-16; s îm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

T U R D A : lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

D E J: lu n i-v in e ri 8-16; tel/fax 21-60-75.

-LUJ-NAPOCA:

i BREDACŢIAOBREDACŢIA

(2943933J

(2943344)

, Pentru comenzile ferme se asigură toată gama de maşini, subansanible, accesorii şi piese de schimb.

C a lc u la to a re

Telefon:| +40/57/259 431 094/159538

- 2900 ARAD - ROMÂNIAstr. Dreptăţii nr. 23,Bl. 717, ap. 17

cartier MICALACA com

HP Brio cu procesor Intel® Pentium® III la 450MHz: Cache 512Kb, 8.4Gb Ultra Smart ATA/33 HDD, 64Mb RAM, Subsistem video Matrox 2D/3D C200 AGP cu 8MB Video RAM, rezoluţie maximă 1600x1200x256 @ 85Hz, CD ROM 48X, placă sunet PCI

llP .Corporate Investments, importator şi distribuitor autorizat pentru ■produsele BRITISH PETR O LEU M , anvelopele DUNLOP şi ■ autovehiculele KIA MOTORS angajează:

[ a. a g e n t d e v în z ă r i l u b r if ia n ţ i a u t o ş i /s a u [ in d u stria liI - persoană dinamică,I - studiile universitare tehnice constituie un avantaj,

- capacitate bună de negociere (în special cu clienţii strategici),I - permis de conducere, ■ -

- experienţă în vînzări de peste 2 ani (în lubrifianţi auto şi/sau industriali constituie un avantaj) :

, autoturism propriu.

Oferim:, - o carieră într-o companie multinaţională,,

- pachet salarial motivant. ‘ .

pentlum*///CrystalClear 18 bit integrată.Microtower, Windows 98 preinstalat. Monitor 15" HP 500HEWLETT? -f-x. PACKARD

'BUCUREŞTI: MATCO SERV 2000 - tel: 252 59 16 • PRODUCTON - tel: 410 80 70 • TAPE COMPUTER PROD - tel: 330 23 92 • ALBA IUUA: XEROM SERVICE SRL - tel: 058-834 173 • ARAD: INFOGO SRL - tel: 057-281 836 • BACĂU: MIDOIMPEX SRL - tel: 034-171 060 • BRĂILA: PROCONS -tel: 039-612 230 «• BRAŞOV: SISTEM - tel:.068-318 663 • 2NET COMPUTER SRL - tel: 068-418 000 • CLUJ NAPOCA: AT COMPUTER SRL - tel: 064-194 213 • MICROINFORMATICA - tel: 064 - 438 328 « CONSTANŢA: FORTE SYSTEMS SRL - tel: 041-698 103* FOCŞANI: QUATTRO IMPEX SRL-tel: 037-236 821 «MIERCUREA CIUC: NET COMP SRL-tel: 066-171 181 «ORADEA: KEYSJS GRAFIX SNC - tel: 059-436 281 • PIATRA NEAMŢ: SET SERVICE - tel: 033-217 207 • PLOIEŞTI: PLATIN SISTEM - tel: 044-118 141 • SATU MARE: PENTIUM SRL - tel: 061-710075 « SIBIU: DATAPRO SRL - tel: 069-210 140 «TG-SECUIESC: DATAS SRL - te!: 067-362 199 • TG MUREŞ: ElectroOrizont SRL - tel: 065-168 807 • TIMIŞOARA: ETA 2U SRL - tel: 056-220 287

Dacă doriţi să distribuiţi calculatoare Hewlett Packard, contactaţi AGIS Computer la (1 ) 3129768

Trimiteţi scrisoare de intenţie şi CV (în engleza) în atenţia HR Manager la adresa: Bdui. N. Ţitulescu nr. T, bl. A7, sc.B, et.l, ap.32, sect.l, Bucureşti sau la fax: 311.02.55, 312.45.21. Termenul limită de primire 6 octombrie 1999. _ (2 9 4 3 9 5 1 ,

COMPUTER

3400 CIuj-Napoca, str. Napoca 12.

Tel: 19.45.41,19.45.38• Vînd apartam ent cu o cameră situat pc B-dul Ţ itulescu, la etaj in te rm ed iar, cu telefon, finisată, p re ţ f 1.500 USD neg. Tel. 193.049. (Ag.i.)

VINZARI CUMPĂRĂRI

â s m O T ® ' 1

m&mgsrne.k i ă j M î M :

C LU J-N A P O C A : luni-vineri 8-16; s îm b ă tă 9..t e l / fa x 1 9 -7 3 „q4;

S U B R E D A C Ţ IA TU R D A : luni-vineri 8-14; te l/fa x 3 1 - 4 3 ^ ’ S U B R E D A C Ţ IA DEJ: luni-vineri 8-16; te l / fa x 21-60„?s

văruItleC

ÎNCHIRIERI

• închiriez magazin P-ţa Mihai V iteazu nr. 5, p lata anticipat pe 6 luni. Relaţii Ia tel. 092- 211.895. (5716361)

• C ăutăm spaţiu comercial zonă centrală în suprafaţă de 20-30 m p. T ei. 19-26-64. (585933)

• Inchiriem spaţiu ultracentral cu suprafaţa de 55 mp. pretabil pentru activităţi economice, comerciale, birouri, garaj în curte. Informaţii; tel. 13-35-55 orele 10-12. (581324)

• Dau în c h ir ie casă m o d e rn iza tă cu 3 cam ere , singur în curte. Plata în valută. Tel. 092-59-30-59 ; 094-79-49- 20. (585932)

• Dau în chirie apartam ent lu x , g a ra j , în v ilă s tr . R epublic ii, p re ţ 400 do lari/ lu n ă . Tel. 09421-66-61.(588406)

• C om pania R om ână de A s ig u ră ri, C R O M A SA, an g ajează c o n silie ri deasigurări în jud . Cluj. Pentru detalii sunaţi Ia tel . 016 -37- 45-85. (581104)

• Firmă angajăm cusătorese cu carte de muncă. Tel. 43-66- 90. (581299)

• SC Stairs Prod E xport SRL, p re lu c ra rea lem nului, angajează cu carte de muncă, con tab il l ic e n ţia t, vechim e m inim 3 an i, s a la r iz a re deosebită. Tel. 41-53-23 sau 092-23-03-71. (581323)

• SC Hafa Cluj doreşte angajarea unei persoane cu pregătire tehnică specializată în automatizări pentru conducerea compartimentului de service. Este necesară cunoaşterea lim bii germane sau engleze. Cunoaşterea limbii germane poate constitui un avantaj. CV se depune în termen de 5 zile de la data publicării prin fax: 41-54-78; 41-56- 62 sau la sediul firmei: Bd. Muncii

Dau în chirie apartament cu 3 nr- 12 (incinta Mafir). (585956)cam ere, mobilat, cu telefon, în Grigorescu. Tel. 42-05-21. (585920)

Dau în chirie apartament

în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Elendoris SRL anunţă începerea dem ersurilo r pentru

cam eră confort spo rit Pata, obţinerea autorizaţie de m ediu nemobilat . Tel. 41-46-35, seara, pentru, obiectivul “A bator

carmangerie”, situat în Cluj-Napoca, str. Valea Seacă nr. 2 şi obiectivul “Magazin de prezentare” situat în Cluj-Napoca str. Croitorilor nr. 11. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se

, . ■ ■ vor depune la sediul APM Clui,In2 S arSOn,Cră- TeL 42' Calea Dorobanţilor nr. 99. (585961)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Uria Petru; Lia Margareta Sabina şi Vanea Adriana anunţă

(585966)• Primesc în gazdă o studentă

(central). Tel. 13-55-32. (585967)• Dau în chirie o cameră cu acces,

lîngă Teatrul Maghiar. Tel. 19-73- 68. (588429)

52-46. (588440)• Dau în chirie cameră cu intrare

separată la fete, cartierul Andrei Mureşanu. Tel. 14-60-81. (588449) începerea dem ersurilo r pentruA . . . VM WVIlIViUUl I1VI u

\ „ au la c , Ş ar0s5>!’i ^ obţinerea autorizaţiei de mediu mobilată. Tel. 13-19-76. (588450) pentru obiectivul „casă d e locuit

• Dau în chirie apartament 2 s+p+c” situat în Dej, str. Alexandru camere , confort complet, cartier ţ0an Cuza nr. 34/A. Eventualele Gheorgheni, zonă bună, primesc 2- sesizări şi sugestii, numai pentru 3 stu d en te . Rog seriozita te , factorii de mediu, se vor depune laInformaţii tel. 14-40-18. (581309) sediul ■ APM C luj, C alea

închiriez garsonieră mobilată. Dorobanţilor nr. 99. (4918211) T el. 17-29-09 după orele 20. • jn conformitate cu Legea nr.137/(581310)

• Dau în chirie pc termen lung, apartam ent 2 camere, m obilat,

1995 domnii: B ucur Liviu şi Turdcan Emil anunţă începerea d em ersurilo r pen tru ob ţinerea

• Numiţii Kul Tamn, §uteu Anton, Şuteu Augustin, Şuteu Vasile, Şuteu Matei, Bartoş Valeria sînt citaţi la Judecătoria Dej în data de 12 octombrie în Dosar Civil nr. 1991/ 1999 în proces cu Antal Andras şi Antal Terez avînd ca obiect acţiune în constatare s i intabulate. (4918213)• Numiţii Matei Ioan, Filip Veturia,

Fiiip Veturia, Cristea Ioan, Ciupe Daniela, Pop George, Pop George, Duma Rozalia, Pop Vasile, Cojan Rusanda, Duma Domniţa, Marchiş Suzana, Perhalia Valentina, Pcrhalia Atila, Perhalia Lavinia sînt citaţi la Judecătoria Dej în Dosar nr. 1472/ 1999 promovat de numita Lungu Giurgea, Magda Lucia Rodica pentru. Tennenul de judecată din data de 14.10.1999. Aceştia'avînd calitatea de pîrîţi. (4918214)

• Transport cu microbus, Cluj- Debrecen-Nyredhaza. 180000 lei. Tel. 092-34-47-56; 16-37-62. (585979)

•• Tînără .27 ani caut cîştigător Loteria Vizelor pentru sponsorizare. Tel. 09-23-37-73-9. (588447)

• Transport 1 tonă cu Dacia, negociabil. Tel. 17-45-22. (581319)

• Numiţii Rucz Vasilica, Oltyan Maria căsătorită Fodoran, Rusu Dochiţa, Rusu Ană, Rusu /Vasile, Casian Grigore şi Casian Ana sînt citaţi pe data de 8 octombrie 1999 ora 8 la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 124, în calitate de pîrîti în dosar civil nr. 10.088/1998. (585953)

• Numita Iakab Irina este citată în calitate de pirită ja Judecătoria Turda în data de 4 octombrie 1999, în dosar civil nr. 4623/1999 în proces cu Pop Alexandru şi soţia Elena, pentru prestaţie tabulară. (588316)

• în conformitate cu Legea 137/ 1995, Popescu O ltiţa anunţă începerea dem ersurilo r pentru obţinerea acordului de mediu, pentru obiectivul; mansardare +construire; m ansardare, constru ire a 2 anexe+restaurare faţadă, situat în Cluj Napoca, str. Galaxiei nr. 12. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (581307)

tele fon , în zonă u ltracen tra lă , au torizaţie i de co n stru ire a Informaţii tel. 13-07-64 între orele obiectivului casă familială s+p+1

PIERDERI18-20. (581325)

• S tuden tă caut gazdă la familie liniştită. Tel. 19-57-34. (588446)

• înch iriez ap artam en t 4 c a m e re (n c )m o b ila t, u l tra central. Tel. 15-00-03; 094/84- 03-87. (588451)

DIVERSE

• S.C. PRIM PRODUCTION S .R .L . BACĂU, s t r . N. Titulescu nr. 27 angajăm agent com ercial pentru zona Cluj- Napoca, cu minimă experienţă, c a rn e t co n d u cere , g a ra n ţie im o b ilia ră , m ic sp a ţiu depozitare 4 mp, disponibilitate de a lu c ra 10-12 ore. A c tiv ita te a va co n sta în aprovizionarea cu un produs alim entar neperisabil. Salariul m inim net garan tat fiind de 2.000.000 lei. O ferim au to . Convingeţi-ne că sînteţi cel mai bun prin tr-un C.V. la fax 034- 181135. (5716394)

• în a ten ţia sa la ria ţilo r u n iv e rs ita r i! D r. O ltean D o rin a , m edie sa la r ia ţ i u n iversita ri este acred ita t ca medic de familie Ia cabinetul din B-dul Eroilor nr. 7 şi va func ţiona în o raru l obişnuit, începînd cu data de 4.10. 1999. (585950)

• A ngajăm c u să to re se , în c a d ra to r , tă ie to r bandzig , m ecan ic . Tel. 43-66-90. (588438)

• Dig-mobilier la comandă. Dig-mobilierul care îti place. T el. 19-92-70 sau 19-08-36. (585834) •

situată în comuna Mihai Viteazu, sat C o rn eşti, str. P rinc ipa lă f.n .. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, C alea D orobanţilor nr. 99-. (4918263)

• SC Caprice SA fosta Vitadulci SA Cluj-Napoca, str. Iuliu Maniu nr. 34 convoacă Adunarea Generală a societăţii, în data de 14 octombrie 1999, ora 9 la sediul societăţii. în cazul în care prezenţa nu va ft statutară adunarea generală se va ţine în data de 15 octombrie 1999 ora 9 în acelaşi loc. Ordinea de zi: 1. Majorarea capitalului social. 2. Diverse. (585963)

• Subsem natul B elea A drian Gabriel domiciliat în comuna Mihai Viteazu, sat Cheia nr. 52 chem în judecată pîritul Dârăban Iovas cu domiciliul necunoscut în Dosar Civil nr. 3074/1999 a Judecătoriei Turda cu termen de judecată pe data de 29.09.1999. (4918265)• Numiţii David Ferencz şi Fancsal

Etelka cu domiciliul necunoscut sînt chem aţi în ju d eca tă în faţa Judecătoriei din Turda de către Lukaks Ioan şi Mihai Mihail pentru succesiune şi ieşire din indiviziune în dosarul civil nr. C-4844/1999 cu termen în data de 15 octombrie 1999, ora 8. (6918262) ,

• Numiţii Galea Cristina, Galea Hortenzia, Galea Gavrilă sînt citaţi la Judecătoria Dej în data de 21.09.1999 în Dosar, Civil 1473/ 1999 în proces cu Câenar Emil avînd ca obiect acţiune în constatare. (4918212)• Posesor de jqcuri distractive tip

video games cau t co laborator posesor de spaţiu. Tel. 18-64-35 sau 094-58-33-86. (588372)

• Rapid şi ieftin, muncă în stră inătate, t e l . 092-24-75-52. (585968)

• Sucursala TV CABLU Cluj- Napoca anunţă p ierderea unui ch itan ţier cod CJ ALA Seria 5665251-5665300. Este declarat nul. (5716352)

• Pierdut legitimaţie de călătorie pc numele Jinga Ştefana. O declar nulă. (585951)

• Pierdut camet de sănătate pe numele Runcan Gavril. îl declar nul. (585952)

• SC Maruva Impex SRL pierdut carte de identitate autovehicul seria 6 nr. 0 2 i 883. O declar nulă. (585970)

• Am pierdut certificatul de proprietate SC Ursus SA SF/J12/ 102/94; SF/J12/103; SF/J12/102/94 SC Mcgam SRL SF/J12/1/95 introdus în Stromico Prodcom SRL Turda; SC Minesa SA SE/J 12/2/91 introdus în SC Rochim SRL Turda. Num ele este pe talonul de publicitate. (588416)

• Pierdut camet de student pe numele Moldovan Cosmin Ioan, Universitatea “Dimitrie Cantemir”. îl declar nul. (588431)

• Pierdut camet de sănătate pentru copil, pe numele Ielciu Daniel Vlad. îl declar nul. (581321)

DECESECOMEMORĂRI

♦ Cu regret anunţăm trecerea în nefiinţă după o lungă şi grea su ferin ţă a LA RISSEIŞORBAN, o mare personalitate a lumii artistice coregrafice Tomâneşti. C erem onia dc omagiere va avea loc vineri, 1 octombrie 1999, între orele 10- 12 la Opera Română, iar slujba religioasă la Capela Cimitirului Central, la ora 13. Dumnezeu s-o odihnească în pace. (585941)

, • Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată, socru, bunic, cum nat şi g inere TRIPON NICOLAE, pensionar CFR. Înm orm în tarea va avea loc miercuri 29 septembrie ora 14 la C im itiru l C ordoş Clu Napoca. Dum nezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (585959)

• Sîntem alături de doamna Maria Tripon în clipele grele trăite la pierderea soţului drag, NICOLAE TRIPON. Asociaţia de locatari str. Jean Jaures nr. 10. (585960)

• Cu inima îndoliată anunţăm decesul celei care a fost BREHARU MARIA în etate de 78 de ani, pen sio n ară din învăţămînt. înhumarea va avea loc în ziua de m iercuri 29 septembrie 1999, ora 10. Să-i fie somnul lin. Soţul şi familia îndoliată, Tani, Nana, Sergiu şi Septimiu. (588441)

Cu adîncă tristeţe anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată şi bunic colonel (r) MOŞ VASILE. Înmormîntarea va avea loc azi 29.09.1999 la Capela Cimitirului Central la ora 15. Odihnească-se în pace, Fiul Dan cu familia. (588454)

• Cu deoseb ită tris te ţe anunţăm încetarea din viaţă a iub ite i noastre , SILVIA STANCU DUM ITRICĂ . Înmormîntarea va avea loc în ziua de 29 septembrie 1999, ora 13, la C apela C im itiru lu i Central. Nana şi Ocsi Bartalis. (581285)

• T oată com pasiunea profesoarei Gabriela Mann, la trecerea în nefiinţă a scumpei sale mam e. Colegii dc la Şcoala”Sim ion B ă rn u ţiu ”. (581303)

■ Un ultim omagiu cuscrei no astre d rag i GURZĂU LU C R EŢIA , trec u tă în e te rn ita te . Fam ilia Săvuţ. (581306)

Cu multă durere în suflet ne despărţim de verişorul nostru RADU RUSU, trec u t , prea devreme în eternitate. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Cercetător dr. Mircea Rusu şi conf. d r. L ucian Rusu cu familiile. (581311)

Cu adîncă durere şi tristeţe în suflet ne despărţim de cel care a fost, dragul nostru frate, cum nat şi unchi TRIPON NICOLAE. Vei răm îne în sufletele noastre cît vom trăi. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sora M aria eu familia. (581312)

Un ultim şi pios omagiu, dragului nostru cumnat şi unchi TRIPON NICOLAE, la trecerea sa în veşnicie. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească. Familia Tripon Maria. (581313)

• C ondolean ţe familiei doamnei profesoare Gabriela Sabâu la decesul iubitei sale mame. Elevii clasei a Xll-a C de Ia L iceul G heorghe Şincai. (585944)

• Pen tru fam ilia greu încercată cît şi pentru Gabi atît de departe de noi, la 'despărţirea de mama sa, sincere condoleanţe din partea familiei Otilia şi Gigi Zamfir. (585945)

« îm p ărtăş im durerea prietenilor noştri Marioara şi Sandu Cristea la decesul fratelui şi cum natului drag . Familia Rusu Vasile. Dumnezeu să-l ierte. (585946)

Sîntem alături de colega noastră Doina Tripon la decesul ta tă lu i d rag . Colegii de Ia Prim ărie-D irccţia Urbanism. (585977)

• Sincere condoleanţe familiei Râp pentru pierderea tatălui drag , socru şi . bunic Odihnească-se în pace. Familiile Reghini, Lupu, Pop Rodica (585949)

• C a ted ra de Ş tiin ţa şi Tehnologia Materialelor regretă nespus dispariţia colegului conf. dr. ce. RUSU FtADU şi transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate. (585954)

• Sectorul comercial al SC Farmec SA este alături dc d-na Orban Magda în clipele grele pricinuite de pierderea tatălui drag, VEREŞ VICTOR. Sincere condoleanţe. (585962)

• Sincere condoleanţe d-nei ing. Usatc Elena Ia decesul mătuşii dragi, d-naEVDOCHIA ŞOLONARU. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Dr. Doina Nicolcscu. (585964)

• Profund îndureraţi şi cu inimile pline de durere ne luăm rămas bun de la scumpul nostru soţ şi tată TOMUŞ NICOLAE în etate de 47 de ani. Nu te vom uita niciodată. Soţia Maria şi fiicele Alina, Ani şi Dia. (585965)

* Luminiţa, ne pare rău de suferinţa provocată de pierderea tatălui tău. Sincere condoleanţe. Foştii colegi: Cristi, T raian , Sergiu şi Radu. (585969)

• Sîntem alături de colega noastră d r. Nana S tancu B arta liş în m arca d u re re pricinuită de pierderea mamei dragi. Colectivul Stomatologiei din Policlinica nr. 1. (585971)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune dom nului Viorel Baican, la pierderea mamei dragi. Clinica Chirurgie V. (585972)

• Familia îndurerată anunţă stingerea din viaţă a celei care a fost preaiubita noastră SILVIA STANCU. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia Dan Decusarâ şi familia Levenţi Gheorghe. (585973)

• Sîntem alături de îndurerata fam ilie R usu la d isp a riţia prematură a celui care a fost p rof. univ. RADU RUSU, preaiubitul nostru verişor şi prieten. Familia Dan Decusară şi familia Levenţi Gheorghe. (585974)

• M ulţum im rudelor, p ro feso rilo r , colegilor, prietenilor, vecinilor şi tuturor cunoştinţelor carp prin prezenţă, flori, telegram e , cuvinte de îmbărbătare, au fost alături de noi în copleşitoarea durere a trecerii în nefiinţă, a iubitului nostru fiu şi frate, dr. RADU- AURELIU ATANASIU. Familia îndurerată. (581262)

1 Colegii din Dispensarul Policlinicii Judcţcnc-Stomatologie sînt alături dc dr. B arta lis N icoleta, în aceste momente grele pricinuite de dispariţia mamei sale. (585976)

Sîntem alături de doamna Matica Anica, în marea durere pricinuită de decesul soacrei dragi. Colectivul Serviciului Financiar Contabilitate al D. G. F. P. C. F. S. Cluj. (585978)

Sîntem alături de colega n o astră N ana B reharu în durerea pricinuită de trecerea în eternitate a mamei sale. Colegii de Ia Şcoala pentru Surzi nr.,1. (585981)

• în aceste clipe grele pricinuite de pierderea tatălui drag, sîntem alături de colega noastră ec. Râp Ana şi familia sa. Sincere condoleanţe din partea colegelor de la biroul financ ia r-co n tab ilita te , din cadrul SC “Grup 4 Instalaţii” Cluj. (581305)

Colectivul U M 0 14 1 9 cs( alături dc domnul m a io r C iorţ^ Ioan în clipele grele cauzate ^ m oartea socrulu i s ă u dom n^ CIORTEA V IO R E L . Sincere condoleanţe. (588420)

S in cere c o n d o le ao ţ colegului n o s t r u lect0r universitar G urzău O . Mircea ţn m area d u re re p r i c in u i tă de pierderea mamei d rag i. Catedra de Matematică a U niv . Tehniee Cluj-Napoca. (588430)

• Sîntem a lă tu r i de co!ega noastră Monica Z eicu , în marea durere p ric inu ită d c m oartaa ta tă lu i d ra g . C o le g i i de la U n iv ersita tea B abeş-B olyai, (588432)

• Sîntem a lă tu r i de coleg noastră Săvuţi R o d ica în marea durere pricinuită de pierderea m am ei d r a g i . Sincere condoleanţe fam ilie i îndoliate. Colegii din Sucursa la dc Marfă Cluj. (588433)

• P rofund în d u r e r a ţ i de dispariţia fulgerătoare din viaţă, ne luăm un ultim ră m a s bun de la minunatul nostru coleg RUSU RADU, profesor dc aleasă ţinută morală şi intelectuală. Imaginea^ ■ lui luminoasă şi profesionalismul J \ lui, vor rămîne veşnic în sufletele noastre, ca un d a r nepreţuit. C olectivul C a te d r e i de Tratamente şi A gregate Termice al F a cu ltă ţii d c Ş ti in ţa ;i Ingineria M aterialelor. (588431)

Xltl

we

• Colcclivul dc profesori al Liceului “Mihai Em inescu” este a lă tu ri dc co leg a lo r prof. Iu lia n a P ăv ă lu c la greaua suferinţă pricinuită de moartea soţului. (588435)

,iâM i

atenoeJendcntec

• S incere condoleanţe fam iliilo r B o d ea , V anea şi Flucraş pentru decesul mamei lor. Vasile Cioca. (588437)

• Sincere condoleanţe dia partea clasei a X-a C, care este a lă tu ri de fa m ilia doamnei d irig in te Sabău G ab rie la în m area du rere p r ic in u ită de m oartea m am ei sa le dragi. Odihnească-se în pace. (588442)

Direcţiunea şi colectivul de profesori al Liceului “ Gheorghe Şincai” sîntem ală turi de familia colegei noastre, G abriela Sabău, în aceste momente dureroase pricinuite dc m oartea mamei sale. Sincere con d o lean ţe . (588444)

t in mie e tTipO:ens

• Sincere con d o lean ţe şi în treaga noastră compasiune colegei noastre dir. economic Ana Râp şi familiei sale, în aceste momente grele pricinuite dc trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Dumnezeu sâ-l odihnească. Colegii din cadrul SC”Grup 4 Instalaţii”, Cluj. (581304)

• T ransm item sincere condoleanţe familiei Gânscă Gheorghe şi Maria, la decesul celui care a fost tată şi socru, GÂNSCÂ IOSIF. Dumnezeu să- I odihnească în pace. Colegii de serviciu-Biroul OSIP, oficiul de calcul. (581320)

• A trecut un an de zile dc cînd cel care a fost soţ, t3tâ şi bunic BOANCĂ DĂNILĂ din satul Făurcni a plecat spre cele veşnice. A rămas în amintirea şi rugăciunile noastre. Slujba dc pomenire va avea loc duminică 3 octombrie 1999 la Biserica Adormirea Maicii Domnului din cartierul Mănăştur. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia. (585942)

Mulţumesc din tot sufletul conducerii SC Atlas (fosta IRA) pentru sprijinul aco rd a t Ia conducerea pe ultimul drum a dragului nostru prieten ŢUTUI ILIE TRAIAN. Eniko. (585943)

state

iaOGensedi'

la ac oad înat

(

refet

sa u j1

de ai f

repuaplic

2

l o

McTel

delac

dep

sur

-şreW S S G TTT

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

Snentm 30 de zile a PSDR. Hotărîrea a urmat boivotâriide " cătm coniucerea PSDR a întrunirii Consiliufu, COR.

/

pensionarii lujeni încep rotestelepensionarii clujeni s-au

jlîlnit, ieri, pentru a-şi pune păsul faţă de jndiţiile mizere în care jiesc şi pentru a hotărî ogramul viitoarelor

ijiuni de protest. Cei rezenţi au adoptat un ipel protest adresat juvemului, Preşedinţiei şi Parlamentului României, fin care le aduc aminte

nu şi-au onorat iromisiunile făcute în ampania electorală din (996. ' - 'Principalele solicitări

mumerate în apel sînt: o snsie mjnimă pe jconomie care să readucă iiterea de cumpărare la livelul lunii octombrie 1990

la sută), pensia să prezinte 68-70 din

alariul net pe economie, fie recalculate în cel

mai scurt timp toate categoriile de pensii prin nodificarea metodologiei te stabilire a acestora, iidexările să acopere nlegral creşterea aberantă ] inflaţiei şi a preţurilor, roiectul Legii pensiilor să e urgentat, reducerea opozitului asupra locuinţei snsionarilor în raport cu .

cuantumul pensiei,r e c o n s i d e r a r e a ,reglem entării acordării m e d i c a m e n t e l o r , compensate care este defavorabilă pentrupensionari.

votul - argumentul care pesionarii cred că vor sensibiliza puterea

Preşedintele UJP Cluj, Virgil Guţiu, a subliniat că, în prezent, singurul atu pe care-l deţin pensionarii este votul pentru alegerile din 2000 şi, prin urmare, politicienii pot fi sensibilizaţi doar în acest mod. Toţi cei care au luat cuvîntul au prezentat un tablou sumbru al existenţei lor, în care nu pot face faţă dintr-o pensie de cîteva sute de mii (şi chiar mai mică de 100.000 de lei) la plata cheltuielilor de întreţinere, fiind în pericol să fie evacuaţi din propriile case. Cei mai disperaţi au declarat că nu mai au nici o speranţă pentru un trai decent, singura soluţie de a scăpa de acest sistem inuman este să-şi ia viaţa. Alţii au subliniat că, cu toată demnitatea tîmplelor

albe, trebuie să se treacă la manifestări de stradă pentru a fi băgaţi în seamă

Singura speranţă - aprobarea Legii pensiilor

La ora actuală majoritatea pensionarilor trăiesc la ~ limita subzistenţei. în judeţul Cluj sînt peste 142.000 de pensionari de stat şi52 .000 de pensionari agricultori.. Veniturile acestora sînt în medie de680.000 de lei pentru pensionarii de stat şi134.000 de lei pentru agricultori. De asemenea, pensiile de boală şi de urmaş sînt infime, în raport cu nivelul cheltuielilor zilnice. Prezent la întîlnirea pensionarilor, directorul adjunct al Direcţiei

Generale de Muncă şi Protecţie Socială Cluj, lacob Moholea, a fost de acord cu revendicările pensionarilor'* şi a recunoscut că modul de calcul al pensiilor este defectuos. în opinia sa, singura speranţă pentru a li se face dreptate este aprobarea noii Legi a pensiilor, care zace acum în sertarele Parlamentului.

Pentru a mai le îndulci puţin existenţa, cu ocazia Anului Internaţional al Vîrstnicilor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a alocat pensionarilor clujeni 30 de milioane de lei. Conducerea Uniunii Judeţene a Pensionarilor Cluj a împărţit cu greu puţinul primit, fiecărei persoane alese (în funcţie de venit) revenindu-i cîte 100.000 de lei.

Luminiţa PURDEA...

Două fundaţii străine au avut contribuţia cea mai importantă

A u to rită ţile lo ca le a u tra ta t cu .

Excelsior,Fundaţia condusă de Daniela Nandrea, a prezentat ieri presei viitorul Centru de recuperare a adolescenţilor orfani. Lipsa banilor este motivul pentru care Centrul nu poate să funcţioneze încă . Daniela N andrea susţine că Fundaţia mai are nevoie de 42.000 de' dolari pentru finalizarea lucrărilor la imobilul de pe strada Valea Seacă nr. 1, unde se află Centrul de recuperare. Centrul ar mai avea nevoie' de mai mult de 200.000 dolari pentru finalizarea investiţiei, bani care vor fi cheltuiţi pentru o hală în care să funcţioneze ateliere de m ecanică auto şi croitorie piele.. Pînă acum, a fost pus la punct un atelier de horticultura.

Centrul este proiectat pentru adăpostirea şi formarea profesională a 30 de adolescenţi orfani, care după implinirea vîrstei de 18 ani vor fi nevoiţi să părăsească orfelinatele. Timp de doi ani aceştia vor beneficia de cazare şi de cele trei sectoare productive (horticultură, mecanică auto şi croitorie piele) în care vor învăţa meserie. Cei 30 de orfani vor fi selectaţi din orfelinate le din CIuj-

N apoca, Turda, G herla , Huedin, luîndu-se în considerare: lipsa ambilor părinţi, dorinţa lor de a se specia liza în cele trei meserii şi de a se integra în societate.

Fundaţia Excelsior îşi propune să acorde diplome de calificare şi locuri de muncă, în colaborare cu D JM P S , dar şi a jutor material celor care, după cei doi ani, vor dori să-şi deschidă o a facere în domeniul în care au lucrat.

Proiectul a fost demarat în iunie 1996* printr-o colectă, în urma căreia s-a adunat suma de 5 milioane lei. în 1998, Exclesior a organ izat o nouă acţiune:„Săptămîna copilului orfan" şi un concert de binefacere, în urma cărora s-au adunat 70 milioane lei. Cu aceşti bani a fost achiziţionat în decembrie anul trecut imobilul din strada Valea Seacă nr. 1. Tot' în decem brie 1998 Fundaţia Excelsior a luat legătura cu organizaţiile Christ Life Ministries (Marea Britanie) şi International Team s (SU A ), care au donat cîte 21.000 de dolari fiecare pentru lucrările de consolidare a imobilului, care au fost efectuate în

i n d i f e r e n ţ ă p r o i e c tu l •

lun ile iulie, august septembrie a.c.. Interesant este faptul că acest proiect, pornit de la ’Cluj, nu s-a bucurat de sprijinul autorităţilor locale sau al unor sponsori, care au fost invitaţi în decembrie anul trecu t la concertul de b in efacere , dar care nu ne-au onorat cu prezenţa, după cum a firm ă d irec to area Fundaţie i Excelsior. Reprezentanţii celor două organizaţii din M a re a Britanie şi S U A , prezenţi la conferinţa de presă, au declarat că au făcu t aceste donaţii financiare pentru a începe proiectul, însă aşteaptă ca prin implicarea comunităţii locale care urmează să-şi asum e responsab ilităţi, proiectul să fie finalizat. O altă problemă a Centrului de Recuperare Excelsior este cea a taxelor stabilite pentru con ectarea imobilului la re ţe le le de apă, g a z şi e lec tr ic ita te . D an ie la Nandrea afirmă că a cerut Serviciului de Urbansim al P rim ărie i scutirea de aceste taxe, aşa cum se practică în ţările civilizate, însă răspunsul a fost: „Adresaţi-vă Ministerului Finanţelor!”.

Alin R A T

-

C O N V O C A T O R (1918264)

în conformitate cu art. 111-118 din Legea nr. 31/1990 republicată şi cu statutul societăţii, Consiliul de Administraţie al Societăţii Comerciale

S.C. CONSTRUCŢII „TITAN” S.Â.cu sediul în municipiul TURDA, sr. Mihai Viteazu nr. 45, înmatriculată

la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J 12/29/1991, convoacă Adunşrea Generală Extrordinarâ a Acţionarilor, pentru data de 15 oct. 1999, ora 10,1a sediul S.C. C. TITAN S.A. -

în cazul în care Adunarea Generală Extraordinară nu va fi legal constituită la această dată, se fixează şi se consideră convocată prin prezenta înştiinţare oadoua Adunare Generală Extraordinară pentm data de 16 oct: 1999, ora 10, în acelaşi loc, menţionîndu-se ordinea de zi stabilită.

1. Aprobarea de principiu a modificării actului constitutiv/statutului referitor la administrarea Societăţii, după cum urmează:

„Societatea este administrată de către persoane fizice sau juridice, române sau străine în baza unui contract deadministrare.

Principaleleatribuţii ale administratorului sîrtt cele prevăzute în contractul ie administrare.

Prevederile contractului se completează cu dispoziţiile Legii 31/1990, republicată, precum şi cu prevederile Codului comercial şi ale Codului civil, aplicabile.”

2. începerea procedurii de selecţie a administratorilor, respectiv:- constituirea comisiei de selecţie a administratorilor- aprobarea remunerării lunare a membrilor comisiei de selecţie.3. Diverse.

Preşedintele Consiliului de Administraţie.

CALEA BACIULUI NR.39T E L . 0 6 4 - 4 3 6 1 1 7

COLECTEAZĂ DESRffl IM S E DE

U K FIZKE 8 SQGETAU

M ffim iu im m a E P R E n ra

A L U M IN IU -7.000 lei/kg A LA M A -7.500 lei/kg C U P R U -II.000 lei/kg » PLUMB MOALE-2.500 lei/kg 1Z I N C - 3 . 5 0 0 l e î / k g â

PENTRU SOCIETA11 COMERCIALE LAPRETSEADAUGASrrVA-UL

S . C . M e c a n i c ă M a r i u s C I u j - N a p o c a

cu sediul in slr. B -dul M uncii nr. 10

Vinde prin licitaţie publică Cămin de nefamilişti compus din 49 camere, avînd 4 nivele, situat în str. B-dul Muncii nr. 89.

închiriază baracă meialicâ situată în faţa societăţii, B-dul Muncii nr. 10.

Vinde utilaje agricole cu plata în rate. s-io

In fo rm a ţii s u p lim e n ta re %Ia te le fo n 4 1 5 .0 6 6 in t . 2 0 sa u 4 1 5 .5 6 7 .

U n iv ersita tea „B abeş-B olyai” d in Clujo rg an ize a ză lic ita ţ ie pentru în c h ir ie re a u n u i spaţiu

la parterul C ăm in u lu i 14 - C om plex Studenţesc Haşdeu

pentru am enanjarea unui C lub Internet.

D ocum entaţia se poate rid ica de la D ire c ţia Econom ică, str. I.C . Brătianu nr. 14 în perioada:.

oî'0 5 .1 0 .1 9 9 9 -0 8 .1 0 .1 9 9 9 -o re le 1 1 -1 3 . |

, Licitaţia va avea loc în data de 12.10.1999. 51

C i t i t i z i l n i c_____________ 9__________________________

ADEVĂRULde Cluj

Societatea Comercială (2943950)

S.C. „ELM ELECTROMONTAJ CLUJ” S.A.a n u n ţă lic ita ţ ie p u b lic ă cu s tr ig a re în data de

7 octombrie 1999, ora 10.00 la sediul societăţii d in strada

M em orand um ulu i n r. 2 7 eta j I I I p en tru v în z a re a Teieschiului din localitatea Băişoara.

Preţul de pornire este de 1 .500 .000.000 lei.

T axa de participare la lic ita ţie este de 1 % din valoarea

de pornire, adică suma de 15.000.000 lei şi se Va depune

la casieria unităţii p înă la data de 6 oct. 1999.

Pentru participanţii care nu cîştigă lic ita ţia suma depusă se va restitui integral.-

Caietul de sarcini va putea f i ridicat după achitarea jum ei de 100.000 le i, de la O f. ju rid ic al societăţii.

S.C. TRAN SILVAN IA CONSTRUCŢII S .A . »CLUJ-NAPOCA |str. Devei nr. 1-7, fa x 064-192.952, tel. 064-192.801

VINDEL A P R E Ţ A V A N T A J O S :

- Ciment in saci la preţul de 42.000 lei/sac (cu T. V.A.) ■- Agregate (nisip, pietriş)- Betoane şi mortare de diverse mărci -Garaje beton- Diverse prefabricate (plăci gard, stîlpi, plansee, grinzi)• Materiale feroase diferite ’• Binale diverse (foi uşi, ferestre, tocuri uşi)

Plata, facturarea şi rid icarea m ateria le lo r se poate face în zile le lucrătoare* de la D epo zitu l C entral C Iu j-N ap o ca , str. O răştienr. 10 (C artieru l Someşeni) între orele 7 .0 0 -1 6 .0 0 .

In fo rm a ţii s u p lim e n ta re la te le fon 4 1 6 .5 9 6 .4 1 6 .5 9 7 .

S.C. CALA S .A fcu sediul în Tîrgu Mureş, str. George Coşbuc nr. 5/1

înregistrat la Registrul C om erţu lu i M u reş cu nr. J26 - 4 6 5 -1 9 9 4 , cod fiscal R 5 7 1 8 3 3 9 , specia lizată în com erţ

tehnico-industrial şi foraje orizontale, angajează cu începere

de la 1 octom brie 2 ingineri.

Condiţii: ’- 2 ani vechime în producţie sau comerţ industrial;- operare PC;- cunoştinţe minime de limba germană sau engleză;- posesori permis auto categoria B.

V ă rugăm trm iteţi curricu lum v ita e p în ă la data de

3 0 .0 9 .1 9 9 9 pe adresa: ca!a@ netsoft. ro (sau adresa firm ei).

Aicig f ar putea fi ': ^r | . fcctontQ dumneavoastră

H e c f e c p ® S F O K r r / w \

t i M

w .^ :s r *:: ~ — ' i a l l,<•• :r

i f' 'f?r (*

\ * % | S K B 3

u / -

• \ r - q

S i i S I

* **.*1

R e zu m in d la o s in g u r ă propoziţie o ştire ce nu poate trece neobservată in rîn du l iubitorilor fotbalului, aceasta

' a r f i cam aşa: “A d i Truşcă, fotbalist la " U " Cluj, s -a retras din activitate la vîrstă de 30 de a n i”. D in păcate, complexitatea. situaţiei ne obligă la o detaliere pină in cele mai m ici amănunte. P e n tru că, p în ă să p tă m in a trecută. Adrian Truşcă a fost ce! m ai bun fotbalist din lotul clujenilor. D in păcate, d oar t r ib u n a S ta d io n u lu i “Io n M o in a " îm i poate confirm a această afirmaţie, conducerea

te h n ică a " Ş e p c i l o r - r o ş i i " incercînd in repetate rinduri să f r in g ă zb o ru l s in g u r u lu i fotba list autentic răm as a ic i după destrămarea echipei care cu M a ier, Brătianu, M ariş , Coroian, Jtila sau C io loboc in nodurile e i urca p in ă p c locu l S a l prim ei divizii. Retragerea lu i Tn işcâ lasă un gust am ar

p c care nu il poate indtdci nici o declaraţie dc genu l "nim eni nu este de ncinlocuit!”.

Recunosc că vestea despărţirii de fotbal a lui Adi T ru şcă m -a luat p rin surprindere. Truşcă este un jucător de superclasă şi aşa a fost întotdeauna. De cînd a

'debutat la “ U ” nu îm i aduc aminte vreun meci în care sâ fi

jucat chiar şi sub media echipei. Asta chiar dacă nu întotdeauna a ieşit în faţă. A fost unul dintre cei mai buni încă de pe vremea cînd “ U ” ocupa partea superioară a clasamentului în Divizia “A ”. Cu atît mai mult acum, după retrogradare, cînd jucătorii valoroşi.s-au împrăştiat spre locuri mai calde. Practic, la ce lot are “ U ” în acest m om ent, Truşcă s-ar putea prezenta la meci cu o jumătate de oră înainte de joc, şi tot ar fi cel mai bun de pe teren.

Poate că nu a fost întotdeauna înţeles şi acceptat aşa cum este. Chiar dacă m ulţi s-au grăbit să-l eticheteze în diferite feluri, Truşcă a dat totul pentru club din prima zi în care a îmbrăcat tricoul alb-negru; Un jucător inconfundabil prin sprinturile, saie deslînate ce dau impresia câ se va rupe în zeci de bucăţi Ia următorul pas. Dar cursele lui Truşcă se opresc întotdeauna la poarta adversă. Şi cu toate acestea, Truşcă s-a retras! Principalul motiv pentru care A d i Truşcă a părăsit fotbalul este o implicare în afaceri, care nu i-ar mai permite continuarea vieţii sportive. Perfect adevărat, dar în balanţa luării acestei hotărîri stau cîteva argumente pe care toţi trebuie sâ le cunoască. Chiar dacă lumea îl acuză câ este singurul ce şi-a încasat contractul de joc, totul e doar o chestie de nuanţă. Banii pe care i-a primit jucătorul reprezintă o restanţă am înată conform obiceiului casei pînă la infinit.Ş i asta nu e totul/

in încercarea Iui de a construi o echipă tîn â ră , M arc e l Lăzăreanu a avut g rijă să-i şicaneze pe cei care îi stăteau în cale şi de care nu se putea debarasa cu uşurinţă. Truşcă a fost unul dintre ei. Cei doi nu s-au înţeles niciodată, chiar dacă aparenţele spun altceva. Un jucător incomod, cu prea multă personalitate, nu putea fi pe p la c u l m ultora. Ia tă de ce personal cred că despărţirea lui

Truşcă de “U ” şi de fotbal se datorează şi “faulturilor” pe care un om care îşi cunoaşte valoarea nu le poate accepta!

Pentru to ţi cei care îl apreciază pe Truşcă vreau sâ amintesc aici un recent episod petrecut Ia partida de campionat “U ” - Poli Timişoara. Truşcă credea că va fi ultimul său meci. A încercat să facă ceva special la despărţirea de fotbal. în minutul 89 al jo c u lu i a oprit mingea la cîţiva metri de poarta lui Lăzăreanu şi a plecat într-o cursă în stilu-i caracteristic pînă la cealaltă poartă urtde a şi reuşit să marcheze. I-a ieşit totul perfect. Cînd publicul nu-şi revenise încă din u im ire şi coechipierii fugeau spre el să îl îmbrăţişeze, Truşcă a pornit spre’ vestiare. “Am vrut să-mi dau jos tricoul şi pur şi simplu să plec de pe stadion.” într-o fracţiune de secundă şi-a amintit că are un cartonaş galben şi din reflex a rupt vraja clipei pe care cei m ulţi nu au şansa sâ o trăiască n iciodată în viaţă. Acesta este Truşcă, un nebun, un sufletist şi un mare fotbalist!

" M Ă G Î N D E S C S Ă

Î M I IA U U N C Î I N E Ş l

S Ă M E R G L A

P E L U Z Ă , P O A T E

A J U N G Ş l E U

P R E Ş E D I N T E "- A di, cu m a p r im it c lubu l

decizia ta?- Ioan M aja m-a întrebat dacă

nu am o datorie morală faţă de acest club. Eu vreau să spun că pentru mine “U ” îm i este şi mamă, şi tată, dar prin club eu înţeleg sâ fie vorba de Dan A nca, C ris ti P o jar, T ib i Poratzky sau Sorin Bagiu. Eu nu sînt omul care să fie aruncat de la stînga Ia dreapta şi consider că moral m-am achitat de toate obligaţiile faţă de club. Dacă nu mi se ivea şansa de a pomi pe alt drum aş fi continuat sâ joc cu toate piedicile care mi se pun în cale. Şi dacă cineva

M e m e n t b

se gîndeşte să aducă aminte de aspectele financiare, vreau să spun că am primit exact 250 de dolari pe contractul de joc din acest an. Dar nu m-am gîndit la bani atunci cînd am luat decizia, ci am considerat că nu sînt apreciat aşa cum aş fi vrut eu.

- E , to tuşi, d estu l de c iudat să te re tra g i la 30 de ani în p lină glorie...

- Nu am altă cale. Nu vreau să ajung să mi se dea un picior în fund cînd nu mai e nevoie de mine. Cazul lui Costi Olariu e destul de clar. Şi, oricum, nu am încăput pe listele antrenorului în vară...

- S -a r p u tea ca unii să te acuze că p ă ră se ş ti echipa la greu!

- Pentm mine nu există uşor sau greu atîta timp cît am pentru ce să lupt. Dacă am fi luptat cu adevărat pentru promovare, datele problem ei s-ar fi schimbat. Cu mine sau tară mine “U ” este o echipă tot de mijlocul clasamentului.

- N u te p rip eş ti?- N u ştiu cum să zic, dar

fotbalul e viaţa mea şi viaţa mea e fotbalul. Dar nu am de ales!

- C înd te-a i s im ţit cel m ai bine la “ U” ?

- întotdeauna! E drept, au fost şi vremuri mai frumoase cînd jucam fotbal cu fotbaliştii cînd aveam la echipă valori, antrenor şi preşedinte. Acum cîteva zile povesteam cu Ovidiu Maier şi îmi spunea şi el că nu poate uita zilele în care mîncam slănină împreună, beam şampanie în vestiare şi cîntam “Haide U”. Acum, ce să mai spun? Sînt pe coama valului, joc bine, dar în vară am făcut pentru prima dată

cunoştinţă cu banca rezervelor, înlocuind după pauză aşa-zise valori de care nu a auzit şi nu va auzi nimeni!

- R eg re ţi ceva în m om entul de fa ţă?

- Nu! Vreau să reuşesc şi pe t plan extrasportiv, cel puţin tot ' atît de mult ca şi în fotbal. Să

le demonstrez cîrcotaşilor că am fost şi voi fi profesionist în tot ce fac!

- Ş tiu că se n tim e n ta l te leag ă f o a r te m u lte d e D an A nca...

- Nea Dan este un antrenor adevărat. Ştie să simtă'omul cum numai cineva care a fost fotbalist poate să o facă.

- T e vei re în toarce în sp o rt?- Cine poate să ştie? V o i

reveni cu siguranţă, dar nu ştiu în ce postură: jucător, antrenor sau mă gîndesc sâ îmi iau un cîine şi să mă duc la peluză, poate ajung si eu preşedinte!

Mihai HOSSU

.

2 9 s e p t e m b r i e 1

r • în această z i a anului 1974, - echipa “ Ş e p c ilo r ro ş ii” a în r e g is tra t o frumoasă victorie, cu scorul de 2-1, în faţa “ tex tiliş tilo r” arădeni. De reţinut câ echipa arădeană a cucerit la sfîrşitul acelui campionat titlu l de vice-campioană, prezentînd la Cluj următoarea echipă: Io rgu lescu - B i r o , K u k ia , Pozsonyi, P u r im a - F lav iu Dom ide, P â r v u ( P r o f i r ) , S c h e p p - M u n t e a n u , B r o s o v s z k y , C o ln ic ( T r a n d a f i i o n ) . Ia tă şi fo rm aţia în v in g ă to r ilo r : L ă z ă r e a n u - P o r â c z k y , P e x a , M a te i , M i e r l u ţ - A n c a , D u m i t r e s c u (C âm p ean u I I ) , M u r e ş a n - U i f ă le a n u , - '’ C o c a ! B atacliu . Pînă în penultimul minut al jocului marcaseră M ureşan , p en tru “ U ” , j respectiv Schepp, astfel c ă scorul era egal, 1-1. Lum ea, necăjită, a în c e p u t să părăsească stadionul, dar Batacliu a şutat sec la poartă şi meciul s-a term inat cu2-1 în favoarea gazdelor.

LÂ S ZLO Fr.

i*.V • A ţ<*NU,'

h ,t «fţf

A. {

LDupă cei mai frumoşi ani

petrecuţi (a “U" Adi Truşcă este nevoit să-şi încheie activitatea în cel mai absurd mod posibil: cu“subsemnatul"!

C o n f e r i n ţ a d e p r e s e B e F C T C I ' 'Alexa Uifăleanu este noul antrenorprincipal *

M a r ţ i seara, în cadrul şedin ţe i Comitetului Director, s-a hotărit cu patru voturi “pentru” şi două “ îm potrivă”

i 51 k ■a \ / w i - * | f . JM l f -

. l i * m

desemnarea lui A lexa U ifăleanu în funcţia de antrenor principal. împotriva lui U ifă lean u au votat Ioan M a ja (preşedinte e x e cu tiv ) şi M arcel Lăzăreanu (preşedintele Consiliului de Administraţie). Primul, cu cîteva ore înaintea începerii şedinţei, se jura pe toţi sfinţii că “U ’- nu va avea un nou antrenor din tr-un m otiv ex trem de simplu: “Echipa nu are nevoie de experimente!”, în cele din urm ă, deşi conform prerogativelor putea să nu semneze instalarea lui Uifăleanu, Maja. a cedat. Presiunile, aceasta este realitatea!, au fost, prea m ari, v în tu l dinspre Prim ărie impunîndu-1 într-un final bine conceput de consilierul Ioan Cîmpeanu pe prof. Alexa U ifăleanu. B lazat şi rănit în propriul'orgoliu se află în aceste clipe şi M arcel Lăzăreanu care, totuşi, î l consideră pe Ioan Cîmpeanu un om' de onoare, al cărui singular obiectiv este binele clubului. Nu comentăm, însă nici nu ne putem ascunde zîmbetul. Revenind la Uifăleanu să menţionăm că acesta va avea un salariu lunar net de 2,5 milioane lei, contract pînă la sfîrşitul turului, iar o b iec tivu l echipe i este “+ 3 ” în clasamentul “adevărului” . La finele

turului, în funcţie de rezultatele obţinute, se va hotărî dacă şi pe viitor Uifăleanu va ocupa funcţia de “principal”.

M a j a c h i b i ţ e a z ă

c u “ A n a ’Ioan Maja s-a aflat ieri la Bucureşti

pentru discuţii cu George Copos în ceea ce priveşte parafarea contractului de asociere cu grupul de firme “A N A ”. După cum se ştie, săptămîna trecută, cu ocazia “amicalului” dintre “U ” şi Rapid Bucureşti, Copos a fost primit de p rim aru l Gheorghe Funar. în principiu, la acea vreme acordul era c a şi bătut în cuie, bucureştenii urmînd să preia o bază sportivă pe care să o modernizeze la cele mai înalte standarde şi într-un timp record (aproximativ o lună de zile). într-o altă ordine de idei, de această dată strict sportive, M aja l.e-a propus rapidiştilor cedarea sub formă de împrumut - în baza acordului de colaborare parafat - a lui Ovidiu Maier. Discuţiile s-au învîrtit şi în

jurul celor 60.000 de dolari datoraţi de Rapid pentru transferul lui Sorin Oncică.

, Codin SAM O ILĂUltima orăP.S. Ioan Maja, intervievat telefonic,

rie-a declarat: “Dacă mă opuneam numirii lui Uifăleanu marţi seara, la club se punea de-un puci.. Aşa, cred, am salvat Clubul!!!".

i i

Un portar minune”

la GherlaLa Gherla, ca din senin a

apărut un tînăr şi talentat portar de fotbal. Are doar 17 ani şi se cheamă Ghiran. Provine de la ju n io r ii d iv iz io nare i D , A pollo . Primul lui antrenor (de fapt cel care l-a şi descoperit), prof. Augustin Sabo, are o părere foarte bună despre acest copil “m inune” al fotbalului gherlean. El a şi apărat deja în poarta echipei de seniori Apollo Gherla într-un meci oficial, susţinut cu Unirea Jucu în DiviziaD. Atunci a fost imbatabil. A scos cel puţin 5 goluri (!) gata făcute.1 Am văzut şi noi m eciu l respectiv şi am remarcat reflexele tînărului goalkeeper.

Fotbalul gherlean duce lipsă de portari. Iată unul a apărut. Acum totul depinde de el, de felu l cum se pregăteşte. Să reţinem numele: Ghiran. Unele divizionare C au şi pus ochii pe el. 1 ' •

SZ. Cs.

Astăzi, 29.09. 1999, cu începere de la oara 17.00, echipa - tle handbal 'Universitatea URSUS C lu j. va disputa restanţa din cadrul Ligii Naţionale la handbal feminin din etapa a 2-a. Partida Va avea loc la Zalău în compania formaţiei din localitate, Silcotub Zalău. Informaţii referitoare Ia partidă veţi putea afla la numărul -de telefon: 094778659. .

f r

1

jC l ar putea fiMma dumneavoastră

K a f e c ţ M S F O I O ’j

TcF: 19MJ17

turneu din Capitală

llRGOLIUL SIFONAT, tSOCHIMUL S-A RĂZBUNAT

câ spre bucuria numeroşilor susţinători ai je la “U ” Carbochim, favoriţii şi-au găsit X spulberînd în Capitală, chiar în turneul jat de' Dinamo, două dintre marile forţe schetului nostru, pe titratele Dinamo şi

după un meci de “ înc ă lz ire ” cu -iatoare Braşov. Cu orgoliul cam şifonat sul turneu, cînd au fost învinşi de CSU [ţteşti şi Herlitz Tg. Mureş, trupa lui Gabi san, mult mai realistă şi mai bine aşezată

[a, stimulată de-verva inepuizabilului Marcel contînd pc experienţa şi siguranţa pivoţilor

:l Săftescu şi T ib eriu Scbestyen, pe toarea apariţie în prim-plan a extremei

j Dumitrescu, a fost vedeta turneului, istrînd că dispune de argumentele reclamate pretendentă la podiumul campionatului. Io, în Grupa A, de la Iaşi, s-au consemnat surprize, înfrîngerile campionilor, sibienii, re mult mai slab cotata ELBA Timişoara şi

toca laşi. Dar iată rezultatele complete ale 'ui cu nr. II şi clasamentul Grupei B la zi:

A; etapa a V-a: SOCED - Rapid ', W.P. Arad - Politehnica Iaşi 59-63, ELBA U Sibiu 74-61; etapa a V-a: CSU Galaţi - Arad 42-90, ELBA - SOCED 42-58, CSU - Poli Iaşi 72-75; etapa a VUI-a: W.P. Arad pid 79-71, Poli Iaşi - CSU Galaţi 73-62, ED - CSU Sibiu 54-74; G rupa B, etapa a CSU Piteşti - Erbaşu 82-68, “U ” Carbochim nrad. Braşov 85-55, Dinamo - Steaua 71- xirtul Stud. - Herlitz Tg. Mureş 69-76; etapa a: Romrad. Braşov - CSU Piteşti 57-79, a - Sp. Stud. 59-47, Steaua - “U” Carbochim . Dinamo - Herlitz 83-74; etapa a VlI-a: arbochim - Dinamo 75-70, Herlitz - Erbaşu CSU Piteşti - Steaua 75-72, Sportul Stud. .•ad. Braşov 62-74,

M A G N IF IC II P A L E T E I L A M A S A A M IN T IR IL O RAcum trei luni, paletele de aur

ale tenisului de masă clujean au fost distinse cu titlul de maestru emerit al sportu lu i, însă dovada care certifica “ ungerea” (respectiv carnetele cu titulatura) au rămas sechestrate la un important “federal” : clujeanul Şerban Doboşi. O fic ia lu l care pusese la cale amintitul “restitutio”. Care, legitim, ar fi trebuit să survină cu vreo 30 de ani în urmă. Atunci cînd legendarul cvartet Radu Negulescu- Adalbert Rethi - Gheorghe Cobîrzan - Dorin Giurgiucă repurtase ceea ce n-avea să mai izbutească nici o a ltă . grupare sportivă din ţară: cucerirea, în c inci rînduri, a Cupei

Campionilor Europeni (ediţiile ’61, ’64, ’65, ’66, ’67),

Rostul amintitei sechestrări a carnetelor? D orin ţa federalu lui Doboşi de a le înmîna numai atunci cînd cei patru magnifici - pe care rosturile vieţii i-au purtat care-ncotro - se vor afla, din nou, la aceeaşi masă. Şi sub aceeaşi pavăză: cea a reputatului lor antrenor Paneth Farkaş. O superbă stratagemă care a izbutit, m agnificii aflîndu-se, sîmbătă seara, la aceeaşi masă. Evident una festivă, amenajată (prin solicitudinea directorilor DJTS, Gheorghe Mărginean şi N icolae Ienac) în tr-unu l din saloanele Hotelului Stadion.

O masă care a strălucit prin verva inepuizabilului Radu Negulescu (actualmente medic în Germania), spiritul rafinat al lui Adalbert Rethi (jurist la Televiziunea maghiară), tăcerile evocatoare ale inginerului Gheorghe C obîrzan , inc ită rile federalului Doboşi (şi el o fostă mare paletă clujeană, dar de după generaţia de legendă) şi contrapunctările veşnic retuşerului Paneth. Cel răsplătit pentru virtutea de mai sus - adică “retuşarea” a 16 titluri mondiale şi 32 europene - cu prestigiosul “M erit Awards IT T F ”.

O masă la care reporterii cei intruşi au cules c ît pentru o enciclopedie. Fiindcă paleta n-â fost

de data aceasta decît vehiculul spre subiecte mergînd de la prietenie şi spirit de echipă, la modul cum poate fi revigorată o mare tradiţie (recte: tradiţia tenisului de masă clujean) şi felul cum tratează statele Europei pro b lem ele sp o rtu lu i. Şi to tu l asezonat cu o savuroasă anecdotică. Fiindcă toţi m agnific ii- au căzut măcar o dată în “păcatele tinereţii şi toţi au trecut graniţa roşie cu puţinii dolari strecuraţi în elasticul treningului sau borcanul cu gem!

D ar ce conta cînd Europa era la picioarele lor?!

N uşa D E M IA N ,M ircea I. R AD U

Iii.

U P.Carb.

Mitziamosauatiaşu•asov3. St.

G R U PA B7 7 0 545:483 147 5 2 525:449 127 5 2 533:479 127 5 2 586:465 127 3 4 538:528 ■ 107 2 5 448:489 97 ■ 1 6 445:587 87 0 7 418:558 7

(m.i.r.)

Doi ani de Pro Baschet Junior• in terlocutor prof. H orea

ROTARU, p reşed in te •Am mai spus şi îmi place să o repet, nu în ani

stă trăinicia şi existenţa unei persoane sau a unei instituţii, ci în succesele obţinute, în rapiditatea cu care îşi face un nume, în cei pe care îi impune. Din aceste puncte de vedere, P ro B aschet J u n io r îşi îndeplineşte din plin menirea, dovedindu-se a fi v iabilă, garanţie sigură â viitorului baschetului juvenil în plan local şi, prin extensie, naţional.

Am demarat discuţia cu pro feso ru l H o re a R o ta ru de la împlinirile celor doi ani: “în primul rînd, aş vrea să vă mulţumesc pentru amabilitatea de a veni şi de a ne felicita pentm cei doi ani de activitate. Ne găsim în faţa celui de al treilea an, an pe care îl abordăm deja cu reuşite şi speranţe pentru anii următori. După cum se ştie, de anul trecut am început să participăm, la nivel de juniori, în C.N. organizate de F.R. Baschet şi pot spune că a fost un succes deplin. -

Cu ju n io r i i I I I minibaschet, copii născuţi 1986/1987, am reuşit în finala disputată în judeţul- Dîmboviţa, la complexul sportiv C erb u l, să ne clasăm pe locul IV, după o semifinală pierdută

CROSUL NATIONAL AL BĂNCII TRANSILVANIA» ..... -

Duminică, 3 octombrie a.c:, începînd cu ora 10,00 se va desfăşura în municipiul CIuj-Napoca l-a ediţie a Crosului Naţional al Băncii Transilvania, competiţie sportivă deschisă amatorilor de şcare în aer liber, în folosul sănătăţii şi al tinereţii.Startul în această competiţie se va da din faţa sediului Băncii Transilvania - B-dul Eroilor

136 şi va urma traseul: Calea Dorobanţilor str. Petofi Sandor (fosta str. Tutunului) - B-dul 21 ţcembrie - P-ţa Unirii prin faţa Muzeului Naţional de Artă şi din nou B-dul Eroilor, cu sosire în ţa Băncii Transilvania. Premiile puse în joc la această competiţie sînt în valoare totală de [milioane de'lei, din care 8,2 milioane lei vor fi împărţite primilor 20 participanţi sosiţi (10 la fete respectiv 10 la băieţi) 3 milioane lei se vor împărţi prin tragere la sorţi primilor 110 sosiţi (în -ra premianţilor) - 15 la fete şi 15 la băieţi, iar 800.000 lei.se vor acorda pentru cei mai tineriMl m a i în vîrstă participanţi.. ~ . , ' • .........nscrierile se fac la faţa locului în ziua startului, duminică, 3 octombrie a.c. începînd cu 8,30 la sediul central al Băncii Transilvania S.A. Cluj, B-dul Eroilor nr. 36.

CLAUDIU ALEXOAIA - CAMPION MONDIAL CU ECHIPA DE JUNIORI A ROMÂNIEI

localitatea Liptovski •las (Slovacia) s-a desfăşurat anina trecută Campionatul iial de aeromodele cu pilot nat la clasa F IE , seniori şi ti. Echipa României a fost altă din trei seniori: Popa Ju (C O M O T I Bucureşti), - an Drăghici (COMOTI) şi Petcu (CSU Ploieşti), toţi trei şi sportivii care au alcătuit

ia de juniori a României: andru Popa (C O M O T I), an Drăghici (CO M O TI) şi idiu A lexoaia (Tehnofrig -Napoca). Managerul tentativei a fost George ir, maestru al sportului,

f%ent şi colaborator apropiat Parului nostru.ale cinci runde ale întrecerii arilor s-au desfăşurat pe o 'te superbă, însorită şi'fără

vînt. Excelentă comportarea celor trei juniori tricolori: Alexandru Popa locul în tîi şi campion mondial la individual, Adrian Drăghici vicecampion mondial Ia individual, iar Claudiu Alexoaia locul 7 la individual, toţi trei fiind campioni mondiali pe echipe. Imnul naţional al României a fost cîntat de două ori, o dată la premierea la individual, a doua oară la premierea pe echipe.

Comportarea seniorilor a fost ceva mai modestă. De reţinut, totuşi, bronzul cucerit de Popa Crîngu pentru locul trei la individual, respectiv locul patru pe echipe. Prezenţele atît la individual, cît şi pe echipe au fost de clasă internaţională.

Sîmbătă trecută a avut loc Cupa Mondială “Liptov”, tot la aeromodele planoare cu pilot

automat. Din nou vremea a fost minunată. Au fost prezente la startul competiţiei 3P de echipe, respectiv 72 de p ilo ţi. După 5 runde oficiale şi una de departajare, întrecerea a fost cîştigată la individual de Dan Petcu (CSU Ploieşti). Pe echipe, primul loc a revenit cunoscutei formaţii Kolibri (Austria). Deplasarea sportivilor clujeni, cu toţii de la Tehnofrig (Ştefan Razman, Eugen Pop, George Arghir, 'C laudiu Alexoaia, Cristian Suciu, A. Bot) s-a datorat sprijinului financiar acordat de Primăria municipiului C Iu j- Napoca, motiv de mulţumire, o răsplată fiind şi prezenţa lui Claudiu Alexoaia în echipa campioană mondială de juniori.

Victor E. R O M A N

la cea care a devenit campioana naţională, loc ocupat din 36 de echipe participante. La m inibaschet II, în acelaşi loc, am ocupat tot locul IV din 22 de echipe 'X : participante. Am reuşit să deschidem ochii lum ii basclietbalistice din Rom ânia la n iv e l de juniori. I-am convins că problemele financiare, de genul celor cu care se confruntă şcolile sportive astăzi, se pot rezo lva printr-o administraţie şi printr-un manageriat adus la perfecţiune. Şi odată cu el se poate vorbi şi de o bază umană bună, cu certe calităţi, de viitor.

- P u tem am in ti cîteva num e?- Este prematur să vorbim de reali jucători de

baschet la n ivelu l lor. Putem vorbi despre adevărate talente; copii care au atras atenţia spec ia liş tilo r d in F R Baschet!, un lucru extraordinar. La m in ib a sc h e t ju n io r i I I I îi amintesc pe L o rin c Ja n o s , S eb astian S u c iu , Io n u ţ C o h u ţiu şi A u re l Po tor, de departe primii “4”. La m in ib asch e t ju n io r i II sînt de evidenţiat Szabo R o land , N icu B urnefe, A lex an d ru R us şi A goston R o b e rt, un alt “4” care a strîns în jurul său .ceilalţi jucători. Sincer să fiu, nu credeam în aceste performanţe, pentru prima lor participare într-un turneu final naţional. M ai ales câ rezultatele din pregătiri nu au fost cele aşteptate. Am ştiut să ne apropiem de ei, să ni-i apropiem, am sădit în ei mentalităţi de învingători.

- E d iţia 1999/2000 aduce no u tă ţi, cea m ai m are fiind co o p ta rea în staff-ul tehn ic a so ţilo r

m m Copiii de la Pro Baschet Junior strînşi în jurul idolului

lor, Ghită Mureşan. ^ F o to : I. PETCU

P op , H oria şi M arile n a .- Ne-am extins aria de activitate şi în baschetul

feminin la nivel de junioare. Colaborarea mea - cu soţii Pop este de bun augur pentru viitorul baschetului juvenil clujean. Soţii P*p, Horia şi Marilena sînt cunoscuţi pentru rezultatele obţinute de-a lungul anilor, sînt cunoscuţi pentru numele lansate în baschetul de performanţă, eu nu pot decît să le mulţumesc pentru câ au acceptat colaborarea cu mine, că au avut încredere în mine. Ei au venit spre P ro B a sc h e t J u n io r din dorinţa de a schimba ceva la nivel de juniori şi junioare, în bine desigur.

- P o t şcolile sp o rtiv e p a r t ic u la re co nstitu i cheia sp o rtu lu i ro m ân e sc de -m îine?

- Evident. Dar numai în condiţiile în care un manager ştie ce vrea, care sâ vrea binele copiilor, al sportului românesc în general. Sîntem o asociaţie nonprofit, singurii cîştigâtori fiind c o p iii. Spre ei se îndreaptă toate eforturile

• noastre.D em o sten e SO FRO N

• Francisc Vaştag revine

A n trenoru l principal (coordonator) al lotului naţional de box-seniori revine Iâ decizia luată cu a prox im ativ o; săptămînă îm urm ă de a dem isiona. Cum- acesta, îm preună cu a ju toru l său* G rigore B ondava li, au condiţionat rămînerea la lot cu soluţionarea unor probleme la in tervenţia lu i Ion Şerban, preşedintele F .R . Box şi a secretarului de Stat din MTS, Ion Dobrescu, acestea au fost rezo lvate şi cu ajutorul patronului firmei “A R A N D A ” din Ploieşti, Cristian Nicolae (un iubitor al “nobilei arte”), astfel că cei doi tehnicieni au rămas la cîrma lotului naţional.

Pretenţiile celor doi antrenori au fost următoarele:

1. Lotul naţional să fie format din 17 pugilişti, faţă de 12 cum a fost pînă acum.

2. Să se asigure cîte trei sparing-uri plătite (pe lună) pentm boxerii din lot.

3. Să se procure (cumpere) 17 căşti de protecţie, 17 perechi mănuşi şi 17 treninguri pentru membrii lotului naţional. -

4. ;Sâ se asigure barem de masă*160.000 lei/sportiv pe zi.

5. Pe durata cantonamentelor să; fie asigurată cazarea la hoteluri care oferă un minimum de confort.

6. Un salariu de 500 dolari/, lună pentru antrenorii Fr. Vaştag: şi Grigore Bondavali. -

• Premierea lui Simion Viorei

' Proaspătul campion european, de juniori, V iorel Simion, la categoria cocoş (54 kg) urmează a fi premiat de către M TS cu suma de 26 m ilio ane le i, precum şi de clubul sportiv Bacău unde este- legitim at, întrebat ce va face cu banii, Viorel a răspuns: “Doresc să petrec o săptămînă alături de familia mea la Predeal şi să-mi cumpăr o maşină nouă”. Cîteva date despre speranţa noastră pentm Jocurile Olimpice din

2004: este născut pe19 octombrie 1981, are 1,63 metri şi 54 kilogram e. Este campion naţional de juniori în anii 1997 şi 1999. Campion european de cădeţi în 1997 (Bitola - Macedonia) şi campion european de ju n io r i R ijeka (Croaţia). Este legitimat la S.C. G loria-M alaxa Bacău. A fost descoperit de antrenorul emerit T e o fil M ih a i care este şi actualul său antrenor.

• Leonard Doroftei declară

“Moşu” sau Leonard Dorin cum este cunoscut Doroftei în Canada, va boxa pe 13 octombrie cu un canadian, Jean Luck Moreau, la Montreal, căruia “M oşul” nu-i dă mai mult de tre i rep rizp de stat în picioare. întrebat de ziarişti, Doroftei a declarat: “Sper ca după acest meci să mi se facă meciuri mai tari. Timpul trece, trec şi anii, iar eu nu mai sînt la

■ vîrstă să-mi permit aşteptări îndelungate"-. Leonard Doroftei boxează la categoria 63,503 kg, ■ în versiunea W B C şi a adunat pe ringul profesionist canadian 9 victorii^ dintre care 3 prin K.O. Este deţinător al titlului Canadei la această categorie.

Coriolan IUGA

'asteptarea^ranzactionăriilaBursa

1996 - Consiliul de Administraţie al B ăncii L>acia p aprobat o finanţare străină de 60 de m ilio a e cf© Q yV I 1 *1 ar putea fi ? K ; *

reclama dumneavoastră

Bank Austria Creditanstai este prima bancă strâii)

care em ite c a r d J pe piaţa româneascj

Banca Comerciala „Carpatica" îşi va

deschide o sucursala

în Cluj-NapocaBanca Comercială

„Carpatica” S.A. s-a înfiinţat la mijlocul lunii iulie- a.c., cu un , capital social de 50 miliarde lei, exclusiv privat: 64,43 la sută capital românesc şi 35,57 capital străin. Totodată, 76,05 la sută din capitalul băncii aparţine unor persoane fizice, iar restul unor companii care activează în special în zona Transilvaniei. Sediul central al băncii se află la Sibiu, unde, de altfel; funcţionează şi singura sucursală operaţională pînă în momentul de faţă? Inaugurarea de la Cluj va' fi urmată de deschiderea de sucursale în Timişoara şi Bucureşti. ' ,. ,

Inaugurarea sucursalei din Cluj-Napoca este programa­tă pentru finele lunii octombrie a.c. Prin gama de produse şi servicii'bancare,- BC „Carpatica", se adresează atât persoanelor fizice, cît şi celor juridice: constituirea d e ' depozite, contractarea de credite, operaţiuni de factoring şi scontarea efectelor ' de comerţ, em iterea şi gestionarea diverselor instrumente de plată şi credit, decontări şi plăţi, emiterea de garanţii bancare, tranzacţii în cont propriu şi în contul clienţilor cu valută şi metale preţioase, consultanţă bancară, efectuarea de operaţiuni de vînzare-cumpărare şi alte operaţiuni cu titluri de stat.

Alin TUDOR

în cursul lunii noiembrie a solicitatorilor cu banca ^anului în curs, Bank Austria- să fie m ai m a r i de ţj jCreditanstalt România SA va Totodată, titu la ru lu i ţinui as<începe să emită trei tipuri de de card îi sînt o fe rite şj 0cârduri de debit sub licenţa de servicii de asigurare,organizaţie i Europay C ârdu l „ M a e s tro ” es]International SA din Belgia, cel destinat exc lu s iv Pftsoatej,m ai im portant em itent de fizice, condiţia emiterij Jcârduri din Europa: Gold Card, astfel de' cărţi de plată fjJMass Card şi Maestro Card. existenţa unei re la ţii ca |,JPosesorii unor astfel de cărţi de de minimum 3 lu n i. Se p jplată vor avea acces la o largă u tiliza în d iv e rs e tran2acJreţea, internaţională, constituită internaţionale.- ^ jdin circa 12,7 m ilioane de - Şi cârdul „M ass’’ estedestiJ m agazine, restaurante şi num ai p e rs o a n e lo r fj2jc|h ote lu ri, peste 465 .0 0 0 de Acesta, alături de semnatulautomate bancare, alături de alţi titularului, m ai p oate fi utiljjcirca 239 milioane de posesori şi la, ghişeele b ăn c ii pen;lde astfel de cârduri. retragerea de num erar. |

Cârdurile vor fi „ataşate” Alin TUD(junui cont curent în lei, iar, dacă deţinătorul de card solicită, şi unui cont în valută (în USD ori euro). De menţionat şi faptul că pe seama unui cont pot fi emise mai multe cârduri, facilitate deosebit de utilă mai ales-în cazul în care cârdul are ca titular o companie.

„Gold Card” este o carte de plată internaţională, destinată persoanelor fiz ice şi celor juridice, putînd fi utilizată atît pentru plata diverselor mărfuri achiziţionate, cît şi pentru extragerea de numerar de la autom atele bancare. De menţionat că, pentru a obţine un astfel de card, re la ţiile

B onurile va lo r ice pentru m otorină acop eră o şesim e din costul arăturilor, d e toam nă• • Numărul terenurilor agricole lăsate în paragină ar putea scădea •

P o triv it lu i D o rin U rcan, fost alocate 18,5 miliarde de lei. suprafaţă de 39 .800 ha este directorul D irecţiei Generale Urcan spune că producătorii destinată însămînţării cu păioase pentru Agricultură, şi Industrie agricoli din judeţ şi-au propus în această toamnă. Potrivit Iui A lim e n ta ră C lu j, to ţi . ca în această toam nă să Urcan, această suprafaţă este producătorii agricoli îndreptăţiţi efectueze arături pe 90.000 ha, mai mare decît cea de anul să primească bonuri valorice suprafaţă care ar putea creşte ca trecut, iar însămînţările au fost pentru motorină vor trebui sâ urmare a subvenţionării prin deja începute , p înă ieri se prezinte pînă jo i , bonuri valorice. Pînă în prezent efectuîndu-se pe 3 la sută din 30 septembrie, la Camerele arăturile s-au efectuat pe circa suprafaţa programată, agricole comunale şi orăşeneşti 20 la sută din acest program. ,pentru declararea suprafeţelor D in cele 9 0 .0 0 0 ha o C. BERÎNDEANpe care le vor ara şi însâmînţa în această toamnă. Conform Ordonanţei de Guvern care reglementează subvenţionarea agriculturii prin bonuri valorice, beneficiază de aceste facilităţi numai proprietarii de terenuri care cultivă sau/şi ară cel puţin o suprafaţă de 0,5 ha.

C o nform g r ile i aprobate, v a lo a re a b o n u rilo r este de100.000 lei/ha pentru arat şi200.000 lei pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, ceea ce înseamnă că, în cazul arăturilor, statul va suporta cam o şesime din costul lucrărilor. Pentru punerea în practică a Ordonanţei de Urgenţă judeţului Cluj i-au

N a p o c a

s p e c i a l i z a t în ^J§

p r e z e n t a r e a d e l te

b u n u r i din I p. • f CAR

d o m c m o l i p

v e s t i m e n t a r : p. P rim u l eveniment

expoziţional organizat în “ crâ octom brie .... de Expo Transilvania este Tîrgul j m internaţional Napoca '59, tîrg specializat în textile, | H confec ţii, .încălţăminte, JjŞÂj marochinărie, bijuterii şi cosmetice. Începînd ca actuala ediţie, organizatorii ~te; au decis să restrînga Lp * tematica manifestării, astfel -J^j? încît,- d in tr-u n tîrg de ~pc; bunuri de larg consnm, J S Napoca ’ 99 devine o 4 ^ expoziţie în cadrul căreia ~pp; se vor expune doar prodw care reprezintă domeniul vestimentar si cele cont'1 " acestuia J g

Acest lucru se răsfir? însă şi asufl □ŞE! participărilor. A stfe l, dr< anul trecut au expus 11 & □Şjjjj firm e, pînă ie r i şi-a» anunţat participarea do»32, Totuşi, organizatori jTotal mizează.pe prezenţa acel TotJl puţin 50 de expozanţi- ^’tqţ Caracterul internaţional» tîrgului este asigurat^ participarea, alături ORO‘ agenţi economici români,* unor firme din Turcia ? I c USC Bulgaria. *

. Napoca ’99 păstrează * p-— - structura sa principal - maţii piinct de atracţie1 -''31 IN1 prezentarea de modă Exp° 5=== Transilvania Fashion» devenită tradiţională i® peisajul evenimentelor ^ acest gen din Cluj. p® ^ asemenea, Napoca rămi»£ un tîrg cu vînzare; s Q| reprezentînd un.bun prilej " pentru cunoaşterea pieţe1 ^ n i sau achiziţionarea celd mai noi produse incluse # 5 i î3 l producători în colecţiile^ i a r n ă - p r i m ă v a r a - Manifestarea va fi însoţi®1 lul rnul de un program ®£ -simpozioane pe teme & «al > fu actualitate pentru industri* . uşoară. Perioada d e w g fj desfăşurare a tîrgului estl 8-12 octombrie.

C. BERINDEAjy

Ulm Spineanu susţine că la sfîrşitul anului 1999

R a t a in f la ţ ia ! v a a j u n g e la 4 4 - 4 6 % , iar d e f ic i tu l b u g e ta r la 4 - 5 % d in P I 3

Vicepreşedintele Senatului, lipsa investiţiilor, mai ales a celor investitorilor străini, liderul 18.000-18.600 de lei pentru unţărănistul Ulm Spineanu, a străine, necom petitivitatea PNŢCD a apreciat că ar fi nece- dolar american. Deprezentat, “n cadrul unei industriei româneşti, pe pieţele sară debirocratizarea adminis- asemenea, el a estimat căconferinţe de presă, analiza externă. în opinia lui Spineanu, traţiei şi reducerea ciclului pentru deficitul bugetar ar puteaeconomică intitulată "România soluţia rezolvării acestor obţinerea aprobărilor necesare, ajunge la sfîrşitul anului laazi - un punct de vedere", în problem e ar fi reforma stabilitatea politică şi cea 4-5%7 Ulm Spineanu a arătatcare identifică principalele instituţională şi administrativă, legislativă. Spineanu consideră că inflaţia de 25%, pe carecauze ale crizei în care se află stabilitatea macroeconomică, că Executivul nu ar reuşi să se Guvernul o prognozeazâţara ş i 'a făcut o serie de reforma generală a finanţelor înscrie în limita prognozată a pentru anul 2000, este “un ţelpreviziuni în privinţa evoluţiei statului''(eliminarea cheltuielilor inflaţiei, de 35%, iar la sfîrşitul de neatins”, dacă nu se iauindicatorilor macroeconomici, parazite şi neeficiente economic) anului inflaţia va ajunge la 44 - măsuri imediate de relansare

Printre cauzele situaţiei şi reordonarea priorităţilor, 46%. El a spus că, în aceste econom ică. “Dacă n-o fieconomice actuale, Spineanu reforma şi privatizarea sectorului condiţii, moneda naţională ar inflaţia la anul de 40%, eua enumerat blocajul financiar, bancar. Pentru atragerea putea ajunge la aproximativ mătur singur tot Bucureştiul".

to llza iUSD...... - - - *• - " - ~ _ - >

P rec izări priv ind e l ib e ra re a co du rilo r co n f id e n ţia le p en tru ac ţionarii SIF B anat-C risana*■'......................... - ; ' . . “ ' „ ^ <; , „„ . X V - . . < ' * - 1j n confonnitate cu deciziile şi a tranzacţiilor derulate de scrisoare care conţine o cerere închisă personală sau printr-o codului confidenţial poate

şi instrucţiunile emise de către către aceştia. de eliberare a listei de coduri scrisoare recomandată cu înlesni furtul acţiunilor deţinuteComisia Naţională a Valorilor “ Centrul de d is trib u ire a confidenţia le înso ţită de con firm ară la p rim ire , cu la SIF. „M o b ilia re , acţionarii celor 5 acestor coduri pentru S IF certificatul de acţionar SIF, suportarea taxelor poştale la La eliberarea listei de coduriSocietăţi de Investiţii Financiare Banat-Crişana, deschis de către trimisă pe una din adresele: p rim ire . Se recomandă direct sau prin poştă, se solicită( S IF ) vor p r im i un cod societatea „Regisco” S A în „Regisco” SA, Bucureşti, str. acţionarilor să nu solicite aceste acţionarilor să predea certifi-confidenţial pe baza căruia îşi judeţul Cluj, se găseşte în C lu j- Făgăraş nr. 25, sector 1, sau SIF liste decît în momentul în care catul de acţionar. în situaţia învor putea tranzacţiona acţiunile Napoca, B -d u l N ic o la e Banat-Crişana, A rad , Calea doresc să vîndă acţiunile pe care care acţionarul nu mai este îndeţinute. Acest cod are rolul de Titulescu nr. 4 , tel. 414.178. Victoriei nr. 33-35. în acest caz, le defin, să le păstreze cu grijă posesia certificatului, s e v aa asigura o protecţie eficientă a Eliberarea listei de coduri se acţionarii vor p rim i lista şi să nu le înstrăineze, anexa olografa în care explicăproprietarilor de acţiuni, precum va. putea face şi -p r in tr -o confidenţială printr-o scrisoare Divulgarea de către acţionar a lipsa acestuia.

ţ r S i t a a ţ i a f l r ^ c i a r â a c a l o r 5 S I F , l a 3 1 a a g a s t l 9 9 9SRPSSS

B U R S A D E V A L O R IBUCUREŞTI2S septem brie *1999

6 Hasin

>iose,

:ri> tul ® fiiif ;U ba 5e'pc anzacl

Cattgorb a l k ( 1Q4societăţi)TIMIŞOARA ~ 125000 | ” 31000.00 l 3

IAEROSTAR BACAU

(AEROTEH BUCUREŞTIALBAPAM ALBA IUUA

ALIMENTARA CLUJ-NAFOCA

AMCO OTOPENI

UDdAM3NIIS10EO2IA

APSA BAIA MARE

' H

it in

ide

AMEP AMERICAN PACKAGING TECUCI 1000

1000

ARMATURA CLUJ-NAPOC AARTROM SLATINA

ASTRA VAGOANE ARAD

AURORA TG .FRUMOS IAŞIBERCENI BUCUREŞTI

Tbermas suceava

CARBID- FOX TARNAVENICARBOCHIM CLUJ-NAFOCACARMETAPLAST DEVA

jCASIROM TURDA

(CERCON AAIESUL CAMPIA-TURZ1ICHIMOPAR BUCUREŞTICIORAPI TIMIŞOARACIPROM PLOIEŞTI

(DOROBANŢUL PLOIEŞTI ■

ELECTROPUTERE C RAIOVAELECTROTEHNICA BUCURESFELEACUL CLUJ-NAPOCAFORAJ SONDE CRAIOVAFORTUNA BUCUREŞTIFRIAL CONSTANTAGRIMEXTG. JIU .HITROM VASLUI ;

IMPACT BUCUREŞTIIMSAT BUC URESTIINTERNATIONAL SINAIAM P. IRIS BARLAD

I MECANIC A CEAHLAU

MOLDOSIN VASLUIM0PAF VRANCEAM0PARIV RAMN1CU VALC EAPAN EG RANO C LUJ-NAPOC APRODV1NALCO CLUJ-NAPOC

RULMENŢI BARLAD

SICOMED BUCUREŞTI

jSIDERTRANS CAURASI

ISILCOTUB ZALAUSINTEZA ORADEA

(turism TswmnAn'nauj-MAp&cftlUAMT ORADEA

JVAE-APCAROM BUZĂU(ZAHARUL BUZĂU

4530.28

1148.02

250.00

25000

250001000

100010001000

25000

10001000

25000

1000

615.96

500.00

600.00940.00

1136.23

745.25

269.09

8750.00 1

871,693 1,612,397,257

31000

2600.00 0

300.00

11400.00223.00

3000

250001000

250002500025QQ0

25000

25000

6000

10001000

25000

25000

10001000

25000

1000010001000

25000

25000

310.000.00

244.46

9600.00

230

600

1190

300

200

310

31000

7500

215

720

300

310

10

33718

3120

500.00

475.008377.78

17000.00•1700.00

10322.7811400.00

'10028.6313700.00

2513.33800.00

7.82

6000.001500.00

126.00

431.4012501.27

1210.972150.001380.00

2058.44

397.006021.55

283.61156.17

33000.00495.00

3800.00350.001081

245

500

(Total categorte a ll-a

Total categoria 11 IITOTAL GENERAL

8600

11000

800

6000

126

12600

2150

2100

6150

243

500

6000

12400

2150

6000

495

274

310,000

3,216.500

5,600

3,028,480

56,133,280

5,606,940

936,000

- 02,945,000

268,920

J2£4171

439

644479

108

2000

6000

1049

354675

35900

2,055,8755,000

754,000850,000

30,Q49,6Q0:

69,6004,218.550

234,000210,000107,604

2,779,920

1,858,840

232,200.

27,60024 390,450

1,439,150

3,927,000

519,255133,000

1,636,2505,910.730

293,812 399221,0331,129,909 2,007,618,290

1,125,505; 2,007,618,290( m i i l a i ) ■* 6 6 1 3 6 3 8

R O L — S 5 8 . 2 0 p u n c t e V a r i a ţ i e5 5 9 . 8 4 p u n c t e 5 2 M i n =

V a r i a ţ i e^ R O L =* 5 9 8 . 4 1 p u n c t e ’

« U z a r e ( U S D ) — 4 0 2 2 1 6 0 1 2US D =» 2 5 5 . 7 3 p u n c t e . . ’ V a r i a ţ i e

" 5 2 0 . 1 9 p u n c t e ' 5 2 M l n —- U S D *® 3 0 5 . 5 2 p u n c t e r* V a r i a ţ i e

- - 0 . 8 4 p u n c t e ( - 0 . 1 5 % ) 5 5 3 . 2 2 p u n c t e

•“ - 0 . 9 8 p u n c t e ( - 0 . 1 6 % )

- - 0 . 6 9 p u n c t e ( - 0 . 2 7 % ) 2 8 1 . 0 9 p u r l c t e = - 0 . 8 2 p u n c t e ( - 0 . 2 8 % )

•ftgoria I este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionale 60 de societăţi

INTERDE.HER CAPITAL INV’EST S.A.. str. Constanţa nr. 7, CIuj-Napoca Tel. 433.212.s a t

F O N E R D O R I E C U T O A 3 L T S27 septembrie 1999

Fortuna Classic :iClassic

IPlnamic17.030 lei |

...^ 43.025 lei |

jMa'Tîsi'’*?!:1.700 lei]

117.900 lei j

llm iifiîa i ARDAF224.000 lei |

j ^ 52.250 lei | 4!. Plus (Credit Fond) ’r j - ...... , 11.708 lei |^pentru Comerţ Exterior

*120.480 lei I

523.000 lei NâţionalTdefĂcumulareT f î

19.280 iei |Fondul W tio r ia id e investiţii______

548.000 lei |F o 'n d u iW Invdstltirs i Dezvoltare 1

Retcdn

Fondul Monetar Stabilo3.407 lei I

. . . . 197.607 leiFondul Mutual TransilvariiaLTi-'Şff. Z . ....................................._ 56.325 leiiFondul T eza u r'" ' -? . ~7,:ţŢJ

114.116 lei I

Cursuri pe piaţa valutară 7 fe anuntate de BNR 1 l în data de 28.09.1999

WT~Ranimir» so ce ta t* - ! VN P rjn » d . Var j Hax. } Min. | N r.a c t. | Val te tab f l t i j

■ ^ ilto o ra l( 22 societati ....... i I ■ I i ••

I i JTrO SLATINA - 25000 .92874.56 0 93500 91500 • 2276 211.382.S0C

l'|ĂNTIB10TICEIASI 1000 1330 1 1330 1330 2531 3,366,23<

■H ărctic gaibsti 1000 3861.45 1 3900 * 3850 15119 S8.381.30C >

IHwjTOMDBILEDACIAMIti.il 1000 787.38 1 810 . 760 510406 . 401.884-.24C

rboM U R E S TG . MUREŞ 1000 668.82 1 880 850 .4782 4.154.70C

rjaĂNCA AGRICOLA 16000 17589.65 0 OPRITA

r f e iC A TRANSILVANIA CLUJ 1000 2606.9 0 2650 2550 57722 150,475,20CA TURCO-ROMANA 1000 3669.76 0 3850 ’ 3650 60517 223,293,30C

HlAVROM GALAŢI 25000 3850 ] 1 3850 -3650 633 2.437.05C

rfcOMPA SIBIU 1000 786.42 0 OPRITA

H elCOND ZALAU 1000 637 .031 0 640 630 11082 7,059,570

HaEC TROAPARATAJ BUCURES1 1000 1004-. 29 0 OPRITA

flEXCaENT BUCUREŞTI 1000 820 0 0 0 0 CHOIL TERMINAL CONSTANTA 1000 664.52 -1 680 650 34046 22,624,400 .

MOLTCHIM RM.VALC EA 1000 522.14 -1 530 510 25184 . 13,149,640H o teun o xtarg o viste 25000 9000] 0 9000 9000 200 . 1,800,000nFOLJCOLORBUCUREST! 1000 4 842 .94 j 1 4900 4750 15813 . 76,581,350

'IwnwwA ASTRA. romana PtotESTi 1000 6 0 2 .7 9 1 1 810 800 20243 J6.250.850

'RULMENTUL BRAŞOV 1000 172.89 -3 175 ' 171 41087- 7,103,327

'(ŞANTIERUL NAVAL constanta 25000 2135.07 0 0 0 0 0

M tERAPIA CLUJ-NAPOCA 1000 5878.01 -6 .6409 5750 70013 411,537,100H turbomecanica BUC UR ES' 25000 2 3 500 | 2 23500 23500 39 916,500

DENUMIREAVALUTEI

DOLAR AUSTRALIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIACOROANA DANEMARCAL « A STERLINA

YEN JAPONIACOROANE NORVEGIACOROANE SUEDIAPOLAR SUA

SimbolVariaţie

faţă do ziua precedentă (%)

0.30 l

0.42 t0.14 t0.22 T0.08 T0.84 i0.57 î0.20 î0.12 1.0.01 l

0.27 T

CURSULIn lei

1070011230107342315

27100155.04

21041996

164432271017210

Cursuri le ţărilor parttd pante Ta EUROSHIUNG AUSTRIAFRANC BELGIAMARCA GERMANĂPESETAS SPANIAMARCA FINLANDEZĂFRANC FRANŢALIRĂ IRLANDAURĂ ITALIAGULDEN OLANDAESCUDOS PORTUGHEZ1 g AUR (preţ în lei)

0.32 T0.47 T0.27 ÎJ0.27 T0.28 T0.31 T0.27 t.0.34 T0.28 T0.27 T2.45 T

1251

8799103.43

28952624

218528.897810

85.84152384

Ratele anuale ale dobînzilor m * * ’ acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Clui, la depozitele în lei

persoane fiz ic e - %

Case de schimb valutar CIuj-Napoca 28.09.1999

- Iei -

Casa de schimb valutar

USD DEM

ţi V C VMACROGROUP 16.320 . 16.400 8.670 8.740

PLATINUM 16.280 16.400 8.630 8.730. CAMBIO 16.330 16.390 8.680 8.730

PRIMA 16.330 16.400 8.670 8.730

Banca fa vedere H lună 3 fu ni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 50 51 52 53 54

> 10 v-v 50 . 52 53 54 5510 - 50 52,5 56 57 60

BA (d. revlzulbfli) (d.*xâ)10 52 52 53 54 5510 52 - 55 - • * *

lll&l:M3ane Po*t 10:-;:':/ • t ,50 51 •53 54 55 -Ion Ţiriac* 10 50 52 53 54 55

ir BANKCOOP* 10 ■mă 50, ■ 52-fv-: #ţ? 53 . 54 : KBucureşti 8 45 50 -

it!> Transilvania * « - 10 .49 S -, 52 v . - - 51 -cr:*r* 50 46Românească . 10 49 . 50 51 51 ' 52

CEC 50 ;1 51 52 50ALIANŢA 12 58 60 61 62 63

B.l.R. 10 56 ;vl:; 57 58 58 58NAPOCA 10 55 57 60 * 62

LOIALCOOP rş . 10 70 72 74 74SFINXCOOP 10 62 64 - * *

IIROMEXTERRA (dob. variabilă) 10 53 ' 54 55 p.56(J; 57

TURCO-ROMÂNĂ 10 45 50 48 * 45

- p erso an e . ju r id ic e - %Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 50 51 52 53 54BRD** ; 10 50 52 53 54 55BA 10 48 49 50 51 52

> Banc Post* î 10 . 45 46 47 48 49Ion Ţiriac* 10 50 52 53 54 55

BANKCOOP* 10 50 51 ’•• 52 53 54Bucureşti 8 45 50 - - “

Transilvania ™-10. • 44 48 46 45 43Românească(dob. variabil A) 10 49 50 51 51 52

CEC 12 ’ • .- * 35B.l.R. 10 48 49 50 51 52

: NAPOCA,,V, (dob. fluctuanţi) 10 ţ ■ to ■ 52 53 ■ * 55LOIALCOOP 10 70 72 74 74SFINXCOOP 10 62 64 -t •:

ROMEXTERRA (dob. variabilă) 10 53 54 55 56 57TURCO-ROMANA 45 50 48 ' * 45

Notă: Cursuri afişate la ora 16“ . La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

* dobînda se ’capi tâl izează' "^3 *'7 n : *** cu plata dobînzii la expirareN o tă : M o d ificarea d o b în z ilo r se com unicăredacţiei, pînă la ora 1200 prin fax: 19.74.18.

Piaţa extrabursieră RASDAQ - 28.09.1999S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SIMBOL SOCIETATE COWRCtALÂ VARIAŢIE TRANZACŢB VOLUMTOTAL VALOARETOTALA PREŢ MEDIU INCHDERE

PRECEDENTA PREŢ MAXM PREŢ MINW PREŢINCHDERE

SANE SANEX * CJ • -1.51 •”4 '. 116552 60889040 522 530 540 • 520 540GRAT GRUP 4 INSTALAŢII - CJ -4.93 6 14518 19319100 1331 1400 1500 1200 1500iSTLU - . STICLALUCSIL-CJ -0.22 f ■; ■ 2 4108 18527080 4510 • 4520 4520 4500 4520IWIETX METEX-CLUJ - CJ -83.33 1 2423 12115000 5000 30000 5000 5000 5000AGRO AGR OT RAN SPORT > CJ 25,00; ' 1 1642 . 2463000 1500 1200 ' 1500 1500 1500MECL Jv tALo-CHlMi E' - CLUJ-

NAPOCA- 8.00 1 80 2160000 27000 25000 27000 27000 27000NAPO NAPOCA - CJ . 0.00 2488 1642080 660 660 660 - 600 660TURS TURISM SOMES - CJ 5.39 3 179 1414800 7904 7500 8500 7100 7100NAPP : NAPOLACT - CJ . v - jO.OO : 4 696 1392000 2000 2000 2000 2000 2000SAMU SAMUS MEX DEJ - CJ 8 33 2 834 1084200 1300 1200 1300 . 1300 1300SALP SALPREST - CJ -5.13 • T 757 560180 740 780 740 740 740CERC CEROC - CJ 1.96 1 78 405600 5200 5100 5200 5200 5200TETA TEXTile-in£aLTAMINTE -

CLUJ - -86.67 * 1 ’ . 39 . 234000 : c 6000 45000 6000 6000 6000IRNA IR IS CLUJ NAPOCA - CJ 0.00 286 214500 v 750 750 750 750 750MUCJ MUCART £lUJ-NAPOCA -

CJ 0 .00 ■ ‘ 1 ” ' ■v 40: C 180000 4500 4500 >. .j- 4500 . , 4500 4500EECC ELECTR6CONSTRUCTIA

ELCO CLUJ - 6.56 1 266 172900 650 610 650 650 650'SERJ SERVAGROMEC CLUJ H CJ 2.44 -.1. 40 ; 168000 .; 4200- j 4100 4200 4200 4200TEHP TEHNOFRIG - CJ 3.70 1 39 109200 2800 2700 2800 2800 2800

■ N . • - TOP 20SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.

TRANZACŢVOLUMTOTAL VALOARE

TOTALĂ PREŢ MEDIL INCHDEREPRECEDENTĂ PREŢ MAXA PREŢ MINW PREŢ

INCHDERE, MARN MA RMOStM - HD -; ^ ,,V ■ 16 ; 1470300 1984827000 !- ’■; 1350' ;.t350 c;.; 1350 . 1300 1350ROMC ROMCIF - DB 0.0 13 240100 912380000 3800 3800 3800 3800 3800BRCR .. .''" BRAICONF- BR v^ 0.0 ■'Ic 5:'-. ", 155357 466088850 5C 3000 AT ;:yC 3000 iţş . 3050 3000 3000SUC A SUT CARPATI - BU • 0.0 7 607687 425259450 700 700 , 700 690 700COAU COMPONENTE AUTO-AG 4.8 „ - '8 s;. . 32099 353069500• 10999 10500-i.;: 11000 ; 10500, «11000HRMS HERMES-CT 0.0 4 * 9192 229800000 25000 25000 25000 25000 25000ARFA ARGEŞ FARM - AG 179 7 • 92219 t 217316500 § 2357 2000 2500 C / ;20Q0 . '2500,MLCM MOLDOCIM - NT 3.4 . 7 12137 181890500 14986 14500 15000 14000 14500

;; ICOS ... lCOS:^B:G>;^^A i173027. 172988580 c-CTQOOC'-C 1000 * V'/: 1O0Q : l C980 : ” r : 1000SPAR SPICUL ARGEŞ - AG 9.0 10 381619 166399920 - 436 400 . 450 380 450

’. TRCL . - TRICOTAJE INEU--AR.O'1 .0.0 . '*■: •:v|2. . 62916 , 163581600 s 2600 / ;pil26pcţ|ip| ■ ; 2600 ; 2600 ^ >;2600..ARIS ; ARIS-MM 38.0 6 41131 124869000 3036 2200 3200 2000 2000HFPt HEPITES - Gl 06*. %:§mM m 200931 •:! 124567910, '.-620 620 ■; ; 620 ■ : ' - 610 VS-, :: 620 :!MEP ANA-IMEP PITEŞTI - AG 4.Ş 5 142889 121349800 849 810 850 810 810

-SOCA 'SOCALP|SC^gs|: \397Q C-j 99250000 25000 ţţ 30000 25000 ■ :ţ 25000 ' : > :'-'25000 UTOMI TOMIS CONSTANTA-CT -0.3 2 4662 92947500 . 19937 20000 20000 12500 12500

: comi : CONDMAG-BRAŞOV-BM:| 0,0 ş191 54 86084200 : 450 ; c- .Cj?v:;450;C- : * 470 ;•. ;j 420-'’ XA20HOtM HORTICOM - CV 0.8 3 157281 78640500 - 500 •. 500 500 500 500

* MEiy.. V» MECANICAROTES- DB “ c • i | ' 0.0 4 :■'.-•: 14739 722211O0C- ,. 4900 ’ 4900 ,4900C* ;--c-4900 ; C' 4900 -COFA CONFARG-AG 0.0 3 . 6744 67440000 10000 10000 10000 10000 10000

--nl-m-xn 1.1 ,-JL ■1 3 a t o s i n t e t i c o

NR. SOCfETĂŢî TRANZACŢI O NATE ..NR. TOTAL ACŢIUNI ........ J..VALOARE TOTALĂ TRANZACŢII .......

____ 412 ........... 6.006.841.8.005.971.875 LEI

L INDICE FtASDAQ ... .f VARIAŢIA ZILEI.............., VARIAŢIA PROCENTUALA .

. +736.93 PUNCTE

.....+1.28 PUNCTE ..... +0.17%

i w m m m m - r r r - r 'T-.Ta

Aici ar putea fireclam a dum neavoastră

f c s u i s r : ' " . r z E s n z r i r : :

- A c s Z i t A :

Linda Tripp, prietena Monicăi Lewinsky care a d e c i Ş_sexual în care a fost implicat preşedintele Bill C linton, a n u |u -9 t, |,

procedură judiciară împotriva Casei Albe şi a P e n ta g o i, g n cele două instituţii că au organizat, în plină d es fă ş u ra re 5?riga,

Lewinsky, scurgeri de informaţii cu scopul d e a

- C în d şi cu m v -a ţi d e sc o p e rit p a s iu n ea p e n tru dan s?

- Pasiunea pentru dans am avut-o de mic copil. Bineînţeles, pe atunci nu ştiam că voi ajunge profesoară de dans. In 1995 am avut posibilitatea de a participa la un curs de dans sportiv.

păcate, în România nu putem spune că există cultură în domeniu. De aceea, una dintre ideile pe care încercăm să le punem în practică este aceea de a da cît mai multe informaţii cursanţilor despre dans. Şi aici nu mă refer numai la dansul sportiv, ci şi la dansul de

D upă acest curs de in iţiere am ^societate, care cuprinde peste 50 de continuat să fac dans sportiv de dansuri şi despre noutăţile care apar în

- în cîteva cuv in te : cine sîn te ţi, Acs Z ita ?

- Sînt născută în Zodia Leului, în 11 august 1975, la CIuj-Napoca. Sînt absolventă a Liceului Teoretic nr. 2 - B athory Istvan - Ş tiin ţe sociale. Căsătorită.

Sînt o fire deschisă, veselă, optimistă. A m şi eu momente cînd moralul mi-e la pămînt, dar îm i revin repede. Nu-mi place să fiu condusă sau să mi se impună nişte lucruri. Sînt ambiţioasă şi obţin ceea ce vreau, dar numai dacă mi-o doresc foarte mult. Sînt încăpăţînată, dar depinde şi de starea în care mă aflu. îm i place să D A N S E Z , sâ fiu cu p rie te n ii, să călătoresc, să fiu “gospodină” (dar nu prea am tim p), îm i plac animalele (avem un caniche negru cu bărbiţă albă - “Pufi”), parfumurile... A m un soţ minunat şi... îmi place să trăiesc clipa.

Am practicat aproape toate sporturile posibile şi deşi am fost tot timpul printre cei selecţionaţi, n-am continuat, ca să fac performanţă (în afară de dansul sportiv).

performanţă. A m participat la cîteva spectacole şi concursuri, dar neavînd un partener de dans pe măsură şi schimbînd între timp şi clubul de la care am pornit, am hotărît să devin M l antrenoare de dans sportiv şi în 1998 am dat examen lapm;Bucureşti.

- C e au în se m n a t p e n tru dvs cei doi an i de d a n s sportiv?

- Începînd din 1995 şi pînă în 1997, cît timp am fost dansatoare, am p riv it dansul sportiv ca pe o activitate care poatesă-m i d ezvo lîe ţinuta, pregătirea fizică şi cultura în dans. Acum însă, dansul este viaţa mea. Este o evadare din viaţa de zi cu zi. Atunci cînd dansez, pun la o parte toate problemele şi greutăţile vieţii de zi cu zi.

- C e a ţi a v u t în v ed ere a tu n c i cînd a ţi in iţia t D iam o n d D ance C lu b ?

- în 2 aprilie 1998, împreună cu soţul meu, Alex (pe atunci nu eram căsătoriţi!), care este şi el profesor de dans, am în fiin ţa t Clubul de Dans S portiv “ D iam o n d Dance C lu b ” . Clubu^este afiliat la Federaţia Română de Dans Sportiv (FR D S ) şi are ca scop iniţierea tinerilor în dansul sportiv. Din

dansul modem.- Se fac confuzii, încă, în tre dansu l

de societate şi dansu l sportiv . C e este dan su l sportiv?

- Dansul sportiv provine din dansul de societate, dar cuprinde doar zece dansuri:

cinci dansuri standard (vals j^ le n t,-ta n g o , vals vienez,

slow fox şi quick stepp) şi cinci dansuri la tin o -

americane (samba, cha-cha, rumba, paso doble şi jive).

La concursuri se dansează pe categorii de

vîrstă şi pe clase: E, D , C, Â, S. Clasa E înseamnă

clasa de începători, de unde cu acum ularea unor puncte la

concursuri se poate trece la clase superioare. Clasa E nu este clasă internaţională.

- R e v en in d Ia D ia m o n d D an ce C lu b : în ce c o n s tă , c o n c r e t , a c t i v i t a t e a a c e s tu ia , c in e s în t c u r s a n ţ i i , în ce m ă s u ră c u rsu r i le i n i ţ i a t e d e dv s î i la n s e a z ă s p re c o n c u r s u r i j u d e ţe n e , n a ţ io n a le , in te rn a ţio n a le ...?

- în momentul de faţă clubul îşi desfăşoară activitatea în două săli (la “N . Bălcescu” - sala de sport şi la

“Univers T ” - clădirea II), trei grădiniţe şi un liceu.

La cursurile de iniţiere noi predăm dans de societate, care cuprinde dansuri latino-americane, dansuri standard, new vogue, rock acrobatic şi puţin dans sportiv. Cursurile se ţin de două ori pe săpţămînă, cîte două ore, durata lor fiind de trei luni. Cursurile se desfăşoarf pe categorii de vîrstă, începînd de la patru ani şi fară limită de vîrstă maximă. A m avut cereri chiar şi pentru ore particulare din partea tinerilor care erau înainte de căsătorie.

în general la cursuri predomină fetele, poate pentru că ele au mai mult curaj. După cursul de iniţiere se fac selecţii pentru grupul de avansaţi, de unde se poate ajunge chiar şi la performanţă. Iar dacă cineva nu doreşte să facă performanţă dar îi place să danseze, poate să continue dansul din plăcere. Lunar, clubul nostru are circa 300 de cursanţi, pe mai multe categorii de vîrstă. în momentul de faţă avem 36 de dansatori la performanţă, cu care participăm la diferite spectacole şi concursuri. Sînt foarte mîndră că într-un timp aşa de scurt am reuşit să formăm cîteva perechi competitive pe plan judeţean şi pe plan naţional. Pe plan judeţean ne putem mîndri cu campioni judeţen i, vicecampioni, medaliaţi cu bronz şi alţi fmalişti la diferite categorii de vîrstă. La Cupa Universităţii de la Bucureşti am avut chiar şi semifinalişti (locul 9 din 40 de perechi) la clasa E - 10-11 ani.

(Partea a doua a interviului - în pagina “Femeia ” de săptămîna

viitoare).M onicaTRIPO N

GTURD. Familia Bogătean din Turda pare a fi bătută de

soartă. La cei 40 de ani ai săi, doamna Miuţa Bogătean se simte deja mult prea slăbită pentru a se lupta cu o existenţă atît de dură. Necazul ei este necazul unei mame care se vede neputincioasă în faţa handicapului copilului ei, în vîrstă de doar 8 ani şi jumătate. Liana Bogătean nu poate frecventa cursurile unei şcoli din cauza unui handicap neuro- motor, pe care l-a dobîndit în urma unei naşteri premature.

Povestea a început într-o iarnă geroasă.In decembrie 1990, mama fetiţei era însărcinată în

luna a şasea cînd, într-o btmă zi a simţit că ceva nu e în regulă. Ştia că nu era momentul să nască, mai ales că nu avea nici dureri. Dusă de urgenţă la spital, medicii de acolo au refuzat să-i facă cezariană, pe motiv că este un avort clar. După două săptămîni de spitalizare, perioadă în care a fost examinată de mai mulţi medici, Miuţa Bogătean s-a infectat şi a fost trimisă de urgenţă la Cluj. Timp de două zile, acolo i s-au administrat perfuzii, după care au început şi durerile de naştere. Spre surprinderea tuturor a fost o naştere normală, chiar dacă nimeni nu mai spera că mica creatură va supravieţui. Fetiţa s-a născut în greutate de 1,400 kg şi aproape asfixiată, fiind de o culoare albăstruie. Degetele şi urechile nu îi erau terminate, motiv pentru care a fost nevoită să fie ţinută încă trei luni la incubator. După perioada de incubaţie medicii au asigurat-o pe mamă că Ciana este un copil sănătos, chiar dacă avea doar 2,500 kg. “Mi-au spus doar că fetiţa e în urmă cu creşterea, iar greutatea o va recupera numai după vîrstă de 7 ani”, ne-a declarat d-na Bogătean.

doctorii au asigurat-o că fetiţa e bine, ba mai mult: "de Paşti va deschide uşa la udători". De atunci însă' au trecut opt astfel de sărbători şi fetiţa tot nu poate să umble ca un copil normal. Au mai urmat vizite la spitale renumite din întreaga ţară, chiar şi la bioterapeuţi, însă aceştia i-au spus că e nevoie de un tratament de lungă durată (cam 2 ani) şi ar fi bine să se mute în Bucureşti. “Pentru acest tratament şi tot ce mai era necesar mi-ar fi trebuit pe puţin valoarea a două case", ne-a mărturisit d-na Bogătean. Dar nu a renunţat la gîndul de a-şi ajuta copilul şi astfel au ajuns Ia spitalul de Ortopedie din Tg. Mureş, unde, în doar două luni de zile, micuţa Liana a fost operată de 4 ori. "Nu văd nici o îmbunătăţire”, spune mama fetiţei. “Şi după operaţie merge tot ţinîndu-se de pereţi sau de scaune”. Fetiţa a fost dusă şi în centre speciale, de recuperare, din Cluj, Arad şi Bucureşti, a făcut diverse tratamente, dar tot fără nici un rezultat. Era doar chinuită şi plîngea mereu.

Liana î ţ i doreşte m ult să meargă la şcoală, printre copii

în afara handicapului său neuro-motor, Liana se prezintă ca un copii sănătos. Mânîncă bine, este activă, te poţi înţelege cu ea. Viaţa micuţei se derulează doar între pereţii apartamentului, din care doar rareori poate să iasă. Şi-ar dori mult să poată merge la şcoală, însă în municipiul Turda nu există, spre deosebire de alte municipii din ţară, autobuze speciale, doar pentm şcolari. Liana ar avea nevoie de cineva care să o ducă şi să o aducă de la şcoală şi acolo să o ajute la deplasat. Acasă, îi place să se uite la televizor, urmăreşte cu interes desenele animate, chiar şi filmele dacă îi sînt explicate.

vine din faptul că nici ea nu este o persoană sănătoasă. Pînă acum a fost operată deja de 5 ori şi mai are nevoie de încă 2 operaţii. Din cauza deselor tăieturi, d-na Bogătean nu-şi mai poate ridica copilul, pentm a-l duce afară din casă, la plimbare. Este nevoită să stea mai mult în apartament, fiind deja ruptă de realitate. “Numai din ziarul dumneavoastră mai aflu şi eu ce se întîmplă prin oraş, că altfel nu prea jes”. Noroc cu fiica mai mare, în vîrstă de 20 de ani, care ţine foarte mult la surioara ei cea mică şi se ocupă cu aprovizionarea. Dar e şomeră şi nu-şi găseşte un loc de muncă. Cealaltă fată, de 22 de ani, are deja viaţa ei, dar nu uită niciodată să-şi viziteze familia. Dacă pînă acum necesarul existenţei era asigurat de capul familiei, după dispariţia acestuia, doamna Miuţa Bogătean, împreună cu cele două fete, trăiesc doar din salariul pe care îl primeşte de la Inspectoratul pentru Handicapaţi, însă acesta vine cu întîrziere de trei luni şi pensia de 300.000 lei, pe care Liana o primeşte în urma decesului tatălui ei. “Nu ştiu cum au calculat valoarea atît de mică a pensiei, cînd soţul meu întotdeauna a avuţ un salariu bun", a declarat mama fetiţei.

Şi totuşi nu era un copil sănătosîn juml vîrstei de 6 luni, mama fetiţei şi-a dat seama

că ceva nu era în regulă cu copilul său, primul semn alarmant fiind faptul că aceasta nu reacţiona, la fel ca toţi copiii de vîrstă ei. Nu dădea din picioruşe, nu se dezvelea. Aşa cum o aranjai în pâtuţ, seara, aşa o găseai şi dimineaţa. Atunci au început vizitele la medici. însă aceştia spuneau mereu că fetiţa se dezvoltă bine. Ajunsă la vîrstă de un an, Liana încă nu putea sâ stea în şezut. Disperată, mama s-a îndreptat spre Clinica de Copii cu Handicap Neuro- Motor din Cluj, unde în urma examinărilor medicale, ,

Violenţa te lasă fără grai. împreună putem pune capăt tăcerii.

, . '■ consiliere psihologică şi juridicăI) l i P T F M I S pentru femei împotriva violenţei,

f i t r . S in d ic a te ^ nr. 4 TEL.: 198.155 (zilnic 10-13 şi 16-19) Program: zilnic 10-17_

NOU! în fiecare marţi, între 16-19 la telefonul de serviciu puteţi primi informaţii şi recomandări pe teme juridice.-------------

Necazul nu vine de unul singurCa şi cum problema Lianei nu era destul de mare,

familia Bogătean a mai-primit încă o lovitură dură de la soartă. Pe 17 iulie a.c., tatăl fetiţei a murit în urma unui atac de cord. Aflat la muncă, pe un şantier de construcţii din Vaîea Drăganului, stîlpul familiei Bogătean a trecut, în timp ce dormea, în lumea celor drepţi. “Totul s-a petrecut atît de repede încît nici acum nu pot să realizez că soţul meu nu mai e. Obişnuia să fie atît de des plecat pe şantiere, la muncă, încît parcă şi acum am senzaţia că e plecat şi peste cîtva timp se va întoarce la noi”, ne-a

mărturisit printre lacrimi doamna Miuţa. "Dumnezeu trebuia să mă ia pe mine, nu pe el, care era singurul sprijin al familiei”.

O nouă viaţă va începePrimul pas în organizarea unei noi existenţe, cu

mult diferită faţă de cea anterioară, va fi făcut prin vînzarea apartamentului de pe str. Dr.Toan Raţiu, în care familia Bogătean a locuit timp de 11 ani. “Este prea mare, are trei camere şi nu-l vom mai putea întreţine”, a menţionat ea. "La noi consumul e atît de mare şi dacă nu-l plăteşti am auzit că te scot afară din casă. Chiar dacă eu am lucrat cîndva la RATACFL, ei nu vor ţine seama de acest lucru la o

, adică”.

Singură şi descumpănită, se teme de viitor

Rămasă singură atît de brusc, mama celor trei fete îşi pune întrebarea cum se va descurca de acum înainte? Greutatea

Ultima şansăSingura dorinţă a doamnei Miuţa Bogătean este

să o poată duce pe fiica ei la operaţie, în străinătate. “Este tot ce îmi doresc, să ştiu că poate avea şi ea o viaţă normală, să nu depindă mereu de ajutorul cuiva”, ne-a mărturisit mama Lianei. Acesta este de fapt şi motivul pentru care s-a adresat publicaţiei noastre. Doamna Bogătean speră ca prin intermediul ziarului, cazul ei să fie cunoscut şi de alte persoane sau chiar fundaţii umanitare, ce i-ar putea facilita Lianei o operaţie în străinătate. "Nu mai am încredere în medicii de aici, dar nici nu aş vrea să renunţ deja la lupta pentru fetiţa mea. Ea are nevoie să poată umbla, ca de aer, să se bucure de viaţă, chiar dacă părinţii ei nu au reuşit”, a încheiat mama micuţei Liana Bogătean. Poate într-adevăr se va găsi un suflet nobil, dispus să schimbe în bine existenţa fetiţei în vîrstă de 8 anişori.

Brînduşa FAUR

A s o c i a ţ i a M o q ^

d i n R o m â n i a ( f t y s

s o l i c i t a c r s q J

c a d r u l u i t e g i s i q ^

p e n t r u p r a c t i c q r ^

p r o f e s i e i d e m o q ^

Asociaţia M o a ş e lo r din R o ^ ‘ (A M R ) solicită P a r la m e n t i^ Preşedinţiei c re a re a unui Ca^ educaţional ş i le g is la t iv pent practicarea p ro fe s ie i de rn0g subiect ce a fost abordat, vine^ cadrul u n u i s im p o z io n participare internaţională, “Corujj moaşei în m ile n iu l al lll-lea”

întrunirea, la care au partiCjpa moaşe din în tre a g a ţară şi Olanda, Elveţia şi Anglia, are c scop re a b ilita re a profesiei ţ conştiinţa p u b lic ă , întârire organizaţiilor lo c a le din întreag ţară şi s ta b ilire a drepturilor ş îndatoririlor moaşelor.

Conform preşedintelui interimE al A M R , .Vania L im ban , moaşe] oferă sfaturi de p lanificare familia] asistă naşterile, a lă tu ri de medi acordă primele în g rijir i mamei copilului şi răspund de eviden: n ou-nâscu ţilo r. “ M oaşa evaluată mult sub nivelul său J I pregătire, atît profesional, cît salarial”, a adăugat Vania Limba

Începînd cu acest an, în Român există două institu ţii care se vc ocupa cu pregătirea profesională moaşelor: sp ita le le bucureşlene. J CarOl Davila şi S f. Iosif, perioadat1 de şcolarizare urm înd să fie stabilitM | de A M R şi M in is teru l Educaţiei! Naţionale. ■ |.

Peste cinci milioane,; de români au suferi| |

în viaţă cel puţin o dataio tulburare psihicăv

Peste cinci m ilioane de româniKfl au suferit, cel puţin odată în viaţa,» de o tulburare psihică, dar numai- un milion au o afecţiune mmtalâfeggâagravă, a declarat, luni, agenţie]_____

RiFără

că mulţ a fi rec cu teri

preocuanimaliscătur

COIAU

M E D IA F A X , Rodica Năstase, . de secţie la Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia” din Bucureşt “România nu are m ai mulţi decît ţările din Europa sau ale alto continente. Procentul tulburările ^ psihice la nivel naţional este semiîţ. | , egal cu cel înregistrat în statet,- ■ -. Europei şi ale -SUA, precum şi ’ cel din România de dinainte d 1990”, a precizat Năstase. în cee ce priveşte structura tulburării psihice,, specialiştii susţin că ea s ' păstrat aceeaşi şi după 1990, menţiunea că se constată o evidenta creştere a alcoolemiei, în special la femei,, precum şi apariţia unor, cazuri noi de toxicomanii, care sîri luate în evidenţa psihiatrilor.

Stressul reprezintă reacţia de adaptare a organismului la faeton1’ de mediu. Stresorii, factorii ditL mediu care ne agresează astăzi, în special după 1990, sînt instabilitatea economică şi politică; şomajul şt spectrul şom ajulu i; preţurile, falimetul unor bănci sau jocuri de întrajutorare tip Caritas; insatisfacţia şi dezamăgirea faţă de decalajul dintre ceea ce şi-au dorit oameni şt realizări; nesiguranţa zilei de mîine,, prezente la toate categoriile sociale,' indiferent de statutul social al acestora. , ,

Tratamentul tulburărilor psihice; are două etape, respectiv evitarea» factorilor de risc - extrem de grec» de realizat şi-educaţia psihiatrici medicală, a populaţiei - ce trebuit făcută în exclusiv itate d: organizaţiile nonguvemamentale, adăugat N ă s t a s e .__________

Pe ai esizar -oliţiei tste de: J ziua rimari

&

Aici ar putea fi ■;r e c l a m a dumneavoastră

1W * m # ' ' :

m e \ i-1998 - Camera Deputaţilor a

aprobat forma finală a Legii ’ Serviciului de Protecţie şi Pază.

• • •

>1cadrl|eri, la ora 2,00, dispozitivul

PentrJjijţiei m unicip iulu i C lu j- bogş Jjpoca a fost sesizat, telefonic, leri, î | legătură ■ cu un şofer care a cljiiea cu maşina. prin Cîmpia ^diţilsrzii, fară a putea fi oprit de 1 1 de acolo. Era rinticf

jlitistii'Pal l.jssan cu num ărul de

■* dijaatriculare CJ 04 UEB, al ar? clinii şofer rula cu viteză mare, l.e\ î»:buneşte, spre Cluj. El a trecut arire|e trei baraje ale P o liţie i |reaglitiere. S-a trecut la măsuri *0r Ijeciale: baraj la Punctul de

Ijntrol Feleacu, însă nici aici lissan-ul n-a putut fi oprit. în

0.aŞei:inpia-Turzii, şoferul boliduluifilial;bediineiiden

distrus barajele de la Calea furzii,- Peco şi A W A .

Nissan-ul a fost urmărit de două maşini ale Poliţiei Rutiere Cluj, ca într-un film american. La un moment dat, în M ă n ă ş tîr , ocupantul locului din dreapta şoferului a sărit din mers, ulterior fiind reţinut de poliţiştii de la Secţia 4. Aceasta nu l-a impresionat prea tare pe şofer, care şi-a continuat, în aceeaşi manieră nebunească, drumul,' trecînd cu bine printr-un alt baraj, în comuna Luna. Aici a reuşit să se strecoare pe lîngă un TIR, pus de poliţişti pentru , a-i îm piedica deplasarea. Subofiţerii de la Postul de control din Luna au folosit armamentul din dotare, trăgînd

6 cartuşe asupra p n e u r ilo r- autoturismului urmărit. Deşi cauciucul din_ spate a fost avariat, şoferul şi-a continuat drumul pînă la ieşirea din comuna G ilău , unde s-a tamponat cu un A R O , care aparţinea Secţiei 4 de Poliţie ş i...-cu rsa nebunească s-a încheiat. Destul de rău pentru şofer, Deac Gheorghe, în vîrstă de 49 de ani, din Turda, lăcătuş la “Electroceramica” Turda. Permisul îi fusese ridicat înainte pe motivul că a condus în .stare de ebrietate. De altfel, se pare că aceeaşi stare euforică l-a “ajutat” să facă faţă unui raliu de amploarea celui de ieri,

desfăşurat pe ruta C îm pia- T u rz ii, C Iu j-N apoca, Luna, G ilău . R ezu lta tu l probelor recoltate la Chirurgie I lui Deac va stabili nivelul alcoolemiei în sînge. Autoturismul cu care a gonit Deac este un Nissan Stanza bej," m etalizat, proprietatea Fundaţiei Columbofile din Cîmpia-Turzii. A fost identificată şi persoana care a sărit din maşină; Pop llie, în vîrstă de 19 ani, din Cîmpia- Turzii; Deac este cercetat pentm conducerea unui autoturism tară perm is şi sub in flu e n ţa . băuturilor alcoolice, f j

Corina GĂMAN

LĂNŢIŞORUL CU BUCLUC■v O vorbă din popor spune că bănii şi bijuteriile sînt ‘ochiul dracului” . Ele au prezentat dintotdeauna o tentaţie pentru oameni.. Cei ce nu-şi pot cumpăra'Apodoabe”, sau renunţă, Sau aleg alte căi, necinstite, pentru a le avea. Aşa este şi cazul inculpaţilor R.M., V .M . şi L. V . Se pare că aceştia, într-o seară, cînd se întorceau de la un chef, au fost “orbiţi” de lănţişorul de aur al unui băiat, pe care l-au întîln it pe stradă.: \ •

După ce i l-au luat, cu-forţa,: i l-au dat altui om, pentru suma de 300.000 lei. A ; - :

Totul părea în regulă... pînă cînd s-au trezit la uşă cu un căpitan de poliţie, care-i “invita” la secţie, pentru a declaraţii. Cum L .V . era bolnav, mama lui care ştia de tîlhărie, i-a cerut fratelui acestuia, L.E., să ia vina asupra lui! Ca urmare, L .E ., pentru a-şi proteja fratele, a declarat la Poliţie o faptă pe care nu a comis-o. Insă, după cîteva zile, este arestat şi fratele bolnav.

Acum, cînd totul a fost deconspirat, cei patru tineri aşteaptă pe banca inculpaţilor, ca legea să facă dreptate şi să-i “prescrie fiecăruia o pedeapsă proporţională cu fapta comisă. Cauza a fost pe rol, ieri, la Tribunalul Cluj, urmînd sâ aibă loc o altă înfăţişareluna viitoare. - _

V iorica G.

I egea nu e pentru toţi?!M ă cuprinde uneori o furie fară margini, cînd văd cum se face o

discriminare teribilă între cetăţeni. Un şofer de camion poate intra pe un sens interzis, nimeni nu-i face nimic. Unul amator, dacă intră nu cu autotrenul de 30 de tone, ci cu o amărîtă de Dacie, e imediat amendat şi beştelit. De ce această discriminare? Legile nu sînt pentru toţi?!

Vine cîte un poliţist şi-ţi spune, mai să-i dea lacrimile, că bietul şofer de T IR nu are unde parca şi că trebuie sâ stea pe Oprirea interzisă şi să intre pe accesul interzis!! Eu ştiam că poliţiştii nu sînt popi să miluiască păcătoşii, ci oameni care au datoria să aplice legea, să facă ordine nu dezordine. I-am spus unuia, care mă lămurea că n-are ce face şoferul, intrat pe sensul interzis, sub ferestrele unui liceu, unde copii învaţă şi unde oprirea e interzisă; “ Domnule, vezi poate n-are unde dormi. Du-1 acasă şi culcă-1 la dumneata. Poate nu e căsătorit şi dacă n-are femeie, culcă-I în pat cu soţia dumitale”. Recunosc am şi greşit, facîndu-1 Haplea! Nu s-a supărat prea tare. Maşina lui stă des sub ferestrele mele şi văd cum pune în ea tot ce se află în piaţă. Cumpără mult! O fi avînd familie mare şi remuneraţie, după buget, mică...

Deci, de ce sînt discriminaţi cei de Ia volan samavolnic?Viorel CACOVEANU

Proces de ultraj judecat, în apel, la Curtea de Apel Cluj

Inculpatul a insultat şi?a/ameninţatdoi, poliţişti A ceştiacau;ideclaratîn?faţaTMaiefe^ instanteicăiinculpatuIJe-azis:^ ^ ’lmijjjag picioarele^m^toatajPolim

Ieri, la Curtea de Apel Cluj s-a judecat apelul lui A . M ., condamnat de Tribunalul Cluj pentru ultraj. în luna ianuarie a acestui an, doi poliţişti de la Secţia 4, Marcu Samoilă şi Lazăr Rareş s-au dus la locuinţa lui A .M ., unde aveau informaţii că se ascunde un urmărit de Poliţie. Poliţiştii au ajuns la adresa cu pricina, s-au legitimat şi au întrebat proprietarul dacă nu ascunde pe cineva lâ« l. A .M . a răspuns, tară să deschidă uşa că nu ascunde pe nimeni, după care a început să-i înjure pe poliţişti. Cei doi au dat declaraţii în faţa instanţei, ieri, fiind obligaţi să reproducă exact cuvintele folosite de inculpat la adresa lor, a şefului de atunci al IJP, col. Grigore Blaga, a Poliţie i în general. S-a consemnat faptul câ poliţiştii nu erau îmbrăcaţi în uniformă şi nici nu aveau mandat de percheziţie. E drept câ nici n-au intrat în casă. Injuriile şi ameninţările Ia adresa lor i-au determinat pe cei doi să facă o plîngere împotriva lui A .M . Cei doi, întrebaţi dacă şi în calitate de persoană civilă îşi menţin plîngerea au răspuns afirmativ. La următoarea înfăţişare, care va fi în data de 19 octombrie, vor fi audiaţi doi martori.

C. G Ă M A N

R e c id iv is t u l d in R ă c h it e leFără a-i supăra pe răchiţeni, credem

că mulţi din ei nu prea ştiu ce înseamnă a fi recidivist deoarece ei nu operează cu termeni jurid ic i acasă la ei, la

S o a ie le A pusenilor, unde trăiesc Aliniştiţi, în pace, tară probleme. Singura

preocupare a lor rămîne creşterea animalelor Dar... cum pădure fără iscături nu există, iată că şi în acest

sat al comunei Mărgău au apărut “uscături” umane, la frageda vîrstă de 13 ani. Este vorba de Adrian Neag, care, cu de la sine puteri şi aprobare, deşi ştia consecinţele din “experienţe” anterioare, a tăiat ilegal 22 de arbori de esenţă răşinoasă, cu care voia să facă negoţ. Prins de Poliţie, Adrian Neag va apărea în faţa instanţelor de

ju d eca tă pentru p re ju d ic iu l de 21 milioane de lei, cauzat Cantonului 20 Prislop al Romsilva Cluj. Neag este recidivist. în urmă cu un an, a condus pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat şi fară a poseda permis de conducere. Pentru aceste infracţiuni, Neag a primit doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare, perioadă care va fi cumulată şi la actuala infracţiune.

D um itru V A T A U

COPIII PRIMARULUI DIN LUJERDIU UU BRACONAT CU OTRAVĂ

Pe adresa AJ.V.P.S. Cluj a sosit o îsizare^ copia ei fiind adresată şi toliţiei. în sesizarea trimisă AJ.V.P .S . ste descrisă fapta de braconaj comisă

ziua de 23 septembrie de copiii timarului din Lujerdiu care au aruncat

în valea care curge dinspre Tioc, Stoiana, Bîrlea, îndreptîndu-se apoi spre Fundătura, o substanţă cu care se spală oile. Urmarea? Prăpăd şi jale prin puzderia de peşti, mari şi puiet ce-au murit otrăviţi. Au fost oameni care au

cărat cu sacii peştii otrăviţi. Se pare că unii au consumat şi chiar şi-au făcut provizii.

Sesizarea este semnată de cetăţeanul O. A n ton , din C Iu j-N a p o c a , str. General V . Milea nr. 34. Nu este tîrziu ca organele de poliţie să facă o anchetă. Sesizarea se găseşte la sediul A J.V .P .S . Cluj, de unde am extras rîndurile de faţă.

v.m .

P E R IC O L M A R E ! .

S-A U ÎN T O R S

[w w w io n a X

0 5 1.8 9 2 6 3 6r a r a ta x e in te ru rb a n e

Strada “fantomă” din Gh iEvenimentele de la sfîrşitul săptămînii trecute de

la Braşov ne-a adus aminte de un caz similar din Gherla, chiar dacă de altă natură. Oricum, el merită mai multă atenţie din partea edililor gherleni.

Pe strada Pescarilor de la marginea oraşului trăiesc 12 familii de rromi, în cocioabe neavîrid gaz metan, apă, şi unii nici curent electric. în împrejurimi - mizerie de nedescris. 80 de copii se află toată ziua pe stradă sau în cimitirul din vecinătatea străzii. Părinţii lor nu au nici un venit, unii dintre ei se află mai mult prin puşcării. Poliţia a încercat sâ facă ordine, dar tară nici un rezultat. Cei de pe strada Pescarilor trăiesc, parcă, pe altă lume. Fiecare oraş are “cartierul său general , la Gherla acesta este strada Pescarilor..: ‘

SZ.Cs.

“Pipicu” a furat un... televizorNu toată lumea poate, în vremurile pe care Ie trăim, să facă rost dc un

televizor. Hoţii, dornici şi ei de informaţii proaspete şi de telenovele, încearcă să pună mina pe un televizor, cum ştiu şi ei - adică prin furt. Lucian Dancs (zis “Pipicu”) din Cîmpia-Turzii, împreună cu un prieten, au pătruns în locuinţa unui cetăţean, de unde au sustras un televizor marca Philips, în valoare de 2 milioane de lei. Nu a avut parte mult timp de vizionare plăcută fiindcă poliţiştii l-au deranjat. "Pipicu" a ajuns la închisoare, unde are televizorul din dotare. ' Sz.Cs.

Der Vierte »Tibeter«

Moda' în* Occident

I N V A T A T U B A

T I B E T A N Ă

•>Alpatrulearitua|f»în tindeţi-vă pe podea, cu

p ic io a re le îndepărtate a p ro x im a tiv Ia n iv e lu l umerilor. Puneţi palmele pe lingă şold şi trageţi bărbia în faţă, către p iep t Lăsaţi capul să cadă în spate şi, concom itent,/ridicaţi corpul, astfel încît genunchii să se . flexeze. Braţele rămîn întinse.

Trunch iu l form ează cu coapsele o linie dreaptă,

p ara le lă cu podeaua. Concentraţi-vă şi încercaţi să

vă încordaţi fiecare muşchi. Inspiraţi adînc cînd vă ridicaţi corpul şi nu încetaţi să respiraţi normal cînd vă contractaţi m uşchii. A p o i; ex p ira ţi complet cînd ajungeţi din nou să şedeţi. Odihniţi-vă înainte de a repeta procedeul.

(Pt. conf. R.V.)

f , ° ' cetăîeni turci acuzaţi că au violat-o, la sfîrşitulfh Uîe ' P® SOţia de ori9ine română a unui fost diplomat britanic au fost arestati în nordul

clpm lui d e U o T P° ' iţia R6PUb"Ca Turcă a

Jandarmii francezi au e fe c tu a t ’T % | tsarestări după descoperirea, în n o rd u l P J'cjgj

Kosovo, a 28 de cadavre, într-o g r ° a p a din apropiere de localitatea K o so vska ' yiţ„

s u r s e o ric , ■ •au anunţat, ieri, la Priştina,

A lexandra F ir^ a ş §0 c u s i i r i

în con tin u are p r i c i u l Ciadului

f îd r ia n N ă s ta s e a f i rm a câ PDSR îi v a a d u c e în f a t a in s ta n ţe lo r d e ju d e c a t a p e cei v inova ţi d e s u b m in a re a econom ie i n a ţ io n a le

P D S R îi va aduce în faţa instanţelor de judecată pe cei v in o v a ţi de "subm inarea economiei naţionale, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, prim -vicepreşedintele PDSR Adrian Năstase, susţinînd câ “ un grup de oam eni iresponsabili, motivaţi politic, încearcă să distrugă economia naţicnaiâ". El a precizat că P D S R consideră că nu este norm al ce se în tîm p lă în legătură cu p riv a tiza re a societăţilor comerciale -şi că singura industrie dc performanţă în ţara noastră a devenit exportul de fier vechi.

El a arătat că PDSR va aplica Codul'Penal tuturor celor care, conform anchetelor, vor fi găsiţi

Fostul prefect de C lu j, Alexandru Fărcaş, a declarat, ieri, pentru M E D IA F A X , că va fi audiat de conducerea PNŢCD în legătură cu suspendarea sa pe o perioadă de un an din partid, precum şi în legătură cu demiterea din funcţia de prefect. ' Fărcaş susţine că a avut o întîlnire, luni, cu preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, în cadrul căreia liderul ţărănist ar fi afirmat că membrii Biroului de Coordonare Conducere si Control (B C C C ) al P N ŢC D “s-au pronunţat prea repede asupra unei s itu a ţii în desfăşurare” . Fărcaş se consideră, în continuare,

prefectul judeţu lu i C lu j, deoarece nu a prim it nici o înştiinţare scrisă referitoare la suspendarea sa din PNŢCD sau la demiterea din funcţia de prefect.

Alexandru Fărcaş a afirmat că nu putea fi suspendat din partid fără a fi audiat în a in te ,şi consideră că nu există motive suficiente care să jus tifice suspendarea. “Cred că situaţia se mai p o a te , întoarce în favoarea mea, pentru câ m em brii B C C C nu au fost informaţi corect asupra situaţiei de la Cluj”, a mai spus Fărcaş.

Prefectul de Cluj, Alexandru Fărcaş, a fost demis din fimeţie

F o ru m O N G 7 9 9 9

La Muzeul Naţional de Artă CIuj-Napoca (Piaţa Unirii nr. 30) se va desfăşura, în zilele de 30 septembrie - 1 octombrie, cea de-a doua ediţie a Forum ului Organizaţiilor N eguvernam enta le din judeţul Cluj - DIAGONALE '9 9 . Acţiunea este organizată de Clubul din Cluj al Asociaţiei Pro Democraţia în colaborare -cu Clubul de Cicloturism “Napoca", fiind sprijinită financiar de Consiliul local CIuj-Napoca. Potrivit unui comunicat remis redacţiei noastre, printre obiectivele forum ului se înscriu: d ezbaterea problem elor com une cu care se confruntă ONG-urile din Cluj: creşterea gradului de in form are privindorganizaţiile şi activitatea acesto ra ; creşterea vizib ilită ţii sectorului neguvemamental precum şi eficientizarea activităţilor ONG-urilor clujene pentru c reş te rea impactului în comunitate.

La lucrările forumului vor participa reprezentanţi ai ONG-urilor din judeţul Cluj, auto rităţi locale,parlamentari, invitaţi din tară.

M .T R IP O N

vinovaţi de această situaţie. în opinia lui Năstase, privatizările m arilor societăţi comerciale trebuiau făcute cu aprobarea Parlamentului, dar Guvernul a încercat, prin Legea de asumare a răspunderii guvernamentale, “să creeze şi impunitate pentru cei care se ocupă de privatizare”. Năstase a arătat că grupul parlamentar PDSR din Camera Deputaţilor va depune, astăzi, o iniţiativă legislativă în legătură cu exportul de fier vechi, care va conţine prevederi referitoare la condiţionarea exportului de un anumit grad de prelucrare şi la stabilirea de norme tehnice. Potrivit liderului PDSR, în prezent, sînt sute de societăţi care se ocupă de exportul de fier vechi şi în acest domeniu există o adevărată mafie.

C i c c i o l i n a a d e s f ă ş u r a t a c t i v i t ă ţ i d e

s p i o n a j î n f a v o a r e a s e r v i c i i l o r

s e c r e t e c o m u n i s t e d i n U n g a r i aFostul star porno de origine

ungară, în prezent deputat în Parlam entul ita lia n , Ilona Staller, supranumită Cicciolina, a recunoscut că în anii ’70 a efectuat activităţi de spionaj în favoarea serviciilor secrete din Ungaria comunistă, relatează AFP.

Un post ungar de televiziune, K lub Channel, a re latat că C icc io lina a desfăşurat activităţi de spionaj, timp de doi sau trei ani, în timp ce lucra ca menajeră în tr-un hotelinternaţional din Budapesta. Cînd a fost racolată de serviciile secrete ungare, Cicciolina avea

m

19 ani, a precizat sursa citată. “D oi unguri bine îmbrăcaţi m-au abordat într-o zi şi m-au întrebat dacă nu vreau să cîştig mai mulţi bani. După ce le-am spus da, ei mi-au explicat ce trebuia să fac”, a spus Ilona S ta ller, în tr-o declaraţie acordată, postului ungar de televiziune.

“Sarcina mea era de a mă împrieteni cu străini, de a afla cît timp vor sta în Ungaria, ce vor face în această ţară şi cînd se vor întoarce” , a declarat Ilona Staller. Ea a relatat că avea întotdeauna în geantă un mic magnetofon cu care înregistra

conversaţiile cu străinii şi îi povestea ofiţerului de legătură din cadrul serviciilor de contra­spionaj despre cei pe care.îi considera interesanţi.

“Luam între 20.000 şi 30.000 de forinţi pentru fiecare caz”, a explicat Cicciolina. Aceasta era o sumă considerabilă într-o ţară în care salariul mediu lunar atingea aproximativ 6.000 de forinti (24,5 dolari), notează AFP. . .

Ilona Staller a părăsit ilegal Ungaria, la sfîrşitul anilor ’70, devenind un celebru star porno în Italia. Ulterior, ea a devenit deputat în această ţară.

Persoanele cu handicap vor să organizeze un mars ai tăceriiA sociaţia H a n d ic a p a ţilo r

„Langdon-Down” şi Fundaţia de Caritate „Transilvania” - pentru ocrotirea şi ajutorarea persoanelor cu handicap fizic şi neuro-m otor protestează împotriva Ordonanţei 102/1999. P rin aceasta, cele două O N G -u r i consideră că drepturilor celor cu handicap au fost puternic lezate. Astfel, s-a

renunţat la transportul urban şi interurban gratuit pentru minorii cu handicap de gradul I şi II; s-a renunţat la gratu itatea abonam enelor ra d io -T V , la scutirea de abonament telefonic şi impulsuri gratuite.

Cele două asociaţii remarcă o discriminare între adulţii cu handicap şi nevăzători. Primii beneficiază de un ajutor special

lunar de 195.270 de lei, iar ultimii, de o pensie socială de 359.980 de lei. '

în aceste condiţii, proaspăt înfiinţata Fundaţie Marc a luat iniţiativa de a organiza un marş al tăcerii, la care să participe persoane cu handicap de grad I, cu însoţitori. Preşedintele Fundaţiei M arc este Marius Marc, cel care în urmă cu cîţiva

ani a avut o tentativă de a intra în Cartea R ecordurilor, executînd o săritură în apă la Tarniţa, în urma căreia şi-a fracturat coloana. Marius Marc ne-a declarat că este decis să lupte pentru refacerea întregii, legislaţii cu privire la drepturile persoanelor cu handicap şi pentru reprezentarea lor în Parlament. D .T .

urg internaţional de servicii universitare din tara va ii organizai la ClujV a fi p re z e n t p re ş e d in te le E m il C o n s ta n tin e s c u • în a c e e a ş i p e r io a d ă , p a tru u n iv e rs ită ţi

c lu je n e s ă rb ă to re s c 80 de a n i d e la în f iin ţa re •

în perioada 19-23 octombrie, la Cluj va avea loc primul tîrg in ternaţional spec ia liza t în serv ic ii un ivers itare din România. Pentru organizarea acestuia s-au implicat toate cele şase universităţi c lu jene, Camera de Comerţ, Industrie şi A g ric u ltu ră şi Expo Transilvania.

La primul tîrg universitar va fi prezent'preşedintele Em il Constantinescu, m in is tru l

Educaţiei Naţionale, Andrei, Marga, dar şi reprezentanţi de la universităţi din ţară, fie ele particulare sau de stat, şi din străinătate. -

în aceeaşi perioadă, în ultimele două ziîe ale tîrgului, patru din universităţile clujene - şi anume „Babeş-Bolyai”, cea de Medicină şi Farmacie, cea de Ştiinţe Agricole şi Academia de Muzică - vor aniversa 80 de ani de învăţămînt superior

românesc la Cluj. Programul, pe durata celor cinci zile este deosebit de încărcat. Pot fi menţionate numeroase: vizite, atît în universităţi, cît şi la diverse obiective din oraş, spectacole, concerte, expoziţii, o paradă de modă şi chiar o discotecă organizată în aer liber, la Expo Transilvania de către UM F. V

Rectorul interimar al UBB, prof. dr, Paul Szilagyi,

consicîeră că tîrgul este un prilej bun pentru a atrage studenţi străini, a tît prin calitatea învăţămîntului, cît şi prin preţuri atractive. La Universitatea de Ştiinţe Agricole, cu acest prilej vor fi decernate trei titlu ri D octor H onoris Causa, iar U T C N va încerca să facă o dem onstraţie de tehnică - simularea unei universităţi.

S U f O a i i u f * *

în data de 23 septembrie,, prin decizia primului-ministru, cu o zi înainte fiind suspendat pentru un an din partid de către BCCC. Potrivit legii, subprefectul Peter Buchw ald . va asigura interimatul pînă la numirea unui nou prefect.

Guvernul va decide asupra persoanei care îi va succede în funcţie lui Alexandru Fărcaş în baza propunerii pe care o’ va primi din partea PNŢCD, partid care deţine, p o triv it algoritmului, postul de prefect al judeţului Cluj. PNŢCD Cluj urmează să înainteze, astăzi, propunerea pentru v iito ru l prefect de Cluj.

Dana TIUCA

Fundaţiile c a lc ă p e t e c i

Vameşii c lci/cn j au r e ţ i n u t îri

v e d e r e a

confiscării p a t r a a u to u t i l i t a r a

în v a m a c l Uj„ s ta ţ io n e a z ă ” p a tr^a u to u tilita re r e ţ i n u t e î n vederea c o n f is c ă r i i de vam eşii D i r e c ţ ie iRegionale a V ă m ilo r Cluj, cu ocazia f i lt re lo r , d a r şi a c o n tro a le lo r u l t e r io a r e . Este n o to r iu f a p t u l c | importul de a u to v e h ic u le pe fundaţii e s te m a i uşor de realizat. în s i tu a ţ ia în carp se c o n s t a t ă cg m ijloacele d e t r a n s p o r t efec tuează s e r v i c i i jn favoarea u n o r s o c ie tă ţ i com erciale, lu c r u r i l e se schim bă. F u n d a ţ iaU m anitară O l d a n a re „sechestrate” t r e i d u b iţe (două V o lk s w a g e n -u r i LT 31 şi un a l t r e i le a T ra n s p o rte r ). C e a m ai spectaculoasă r e ţ in e r e î iv vederea c o n f is c ă r i i s -a consumat în v a r ă c în d om aşină a f u n d a ţ ie i cunoscutei a v o c a t e din Baroul B u c u r e ş t i P a u la lacob a d ep is ta tă c ă făcea transporturi c o m e rc ia le .

Notabil este fa p tu l că nu s-a ripostat în te rm e n la procesul in te n ta t d e D.R.V. Cluj. A .V .

T a deveniifratele mai

mic alRapidului

Ieri, la B u cu reşti, Ioan Maja a bătut p a lm a cu magnatul G eo rg e C opos. A fost p e r fe c t a t un contract de c o la b o r a re între FC “U” - P r im ă ria Cluj şi grupul d e firm e “A N A ”. C o n fo r mcontractului de a s o c ie re Consiliul local v a tre b u i să aprobe în ş e d in ţa de jo i, 30 s e p t e m b r ie , trecerea bazei T e h n o frig sub patronajul firm ei m a i sus W a m in tite . S C “T eh no frig ” S A ş i C ooperativa - A r ta Ju căriilo r v o r p r im i despăgubiri p e n tru valoarea c o n s tru c ţiilo r aflate pe acel spaţiu şi un teren com pensatoriu în zona C U G -u lu i.Preşedintele executiv al FC “U” a primit asigurări ferm e că luni,4 octombrie, la Cluj vor sosi cel puţin doi jucători de la Rapid’ Bucureşti. De asemenea, a fost fixată şi grila de tra n s fe r a lui Sorin Oncică, 25.000 $ din suma totală revenindu-l de drept lui M ircea L ucescu , ca urmare a îm prum utului făcut în 1995 c lubulu i clujean. _

Codin S A M O ILĂ

C A S A O E E D IT U R Ă

Autorizată prin S.C. nr. 128 /1991 , judecătoria CIuj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 Q 8 din 22,03.1991 cod fiscal R 204469 . '

ILIE CĂLIAN ( r e d a c to r şe f ) ; ;'v V A L E R C H IO R E A N U ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) ; C R IST IA N B A R A ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) .T e l .1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E -m ail:adevcj@ m ail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclam a_adevcj@ m ail.dntc j.ro-public ita te

S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e : T e l/fax :H o r e a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8

REDACŢIA: C Iu j-N a p o ca , s t r . N a p o c a 16T elefo an e : P u b l ic i ta te : tel-fax: 1 9 .73 .04 ; C o n t a b i l i t a t e ; 1 9 .7 3 .0 7 ; C u l t u r ă , E v e n im e n t , P o l i t i c 1 9 .7 4 .9 0 , S o c i a l , E c o n o m ic 1 9 .7 5 .0 7 ; S p o rt:: 1 9 .2 1 .2 7 ; D ifu zare , M ica p u b lic i ta te : 19.49.81 S u b r e d a c ţ i a T u r d a : te l/fax : 3 1 ,4 3 .2 3 ; S u b r e d a c ţ ia D ej: tel/fax: 2 1 .6 0 .7 5

în

1