sistemul de partide în republica moldova sem 9.doc

3
SEM.9 Sistemul de partide în RM. Evoluţii şi involuţii 1. Caracterul autoritar. În majoritatea partidelor moldoveneşti întreaga putere decizională e concentrată în mîinile liderului și nu a membrilor de rînd. Deci, majoritatea din ele, indiferent de titulatura şi declaraţiile publice, sunt partide autoritare prin definiţie. Concentrarea resurselor în mîinile liderului de partid favorizează disciplina internă dură a partidelor din RM, relaţiile constituite pe verticală, în baza unor principii paternaliste. Doar liderul decide structura listei electorale, alianţele politice, declaraţiile, cursul politic al partidului 2. Doctrine ambigue. O bună parte din partidele moldoveneşti nu ţin cont de principiile doctrinare enunţate, iar activitatea şi acţiunile lor politice sunt de multe ori contrarii titulaturii asumate. Partidele moldoveneşti preferă să utilizeze principii din diverse doctrine, pentru a avea beneficii electorale maxime. 3. Dependența externă. Denumirea partidelor este inspirată din exterior. De exemplu, partidele de stânga preiau denumiri din Rusia şi CSI, cele de dreapta – din România, cele de centru – din UE. De exemplu, partidul Moldova Unită de la Eдиная Россия, Alianţa Moldova Noastră – de la (Альянс Наша Украина), Partidul Regiunilor – de la Партия Регионов din Ucraina. PD din România îşi are echivalentul în Moldova – PDM, respectiv PD-L – PLDM, PNL – PNL (condus de Vitalia Pavlicenco). 4. Caracter de clan Majoritatea partidelor nu activează pe baza cotizațiilor de membru, ci pe donații oferite cel mai des de businessmani și oligarhi. În consecință, partidele sunt nevoite să promoveze în primul rînd interesele financiare și politice ale sponsorilor și mai puțin ale alegătorilor, ceea ce duce la distanțarea partidelor de mase, fenomen specific statelor postsovietice 5. Instituționalizare nefinalizată. O bună parte din partidele moldovenești nu sunt partide clasice. Astfel, ele nu au membri stabili, o bază socială clară, o doctrină clasică, fiind mai degrabă grupuri cointeresate, decît partide. Unele partide acumulează la alegeri mai puţine voturi decât au membri înscrişi, ceea ce vorbeşte despre formalismul apartenenţei de partid.

Upload: mihail-hangan

Post on 25-Sep-2015

223 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Sistemul de partide n Republica Moldova

SEM.9 Sistemul de partide n RM. Evoluii i involuii

1.Caracterul autoritar.n majoritatea partidelor moldoveneti ntreaga putere decizional e concentrat n minile liderului i nu a membrilor de rnd. Deci, majoritatea din ele, indiferent de titulatura i declaraiile publice, sunt partide autoritare prin definiie. Concentrarea resurselor n minile liderului de partid favorizeaz disciplina intern dur a partidelor din RM, relaiile constituite pe vertical, n baza unor principii paternaliste. Doar liderul decide structura listei electorale, alianele politice, declaraiile, cursul politic al partidului2. Doctrine ambigue.O bun parte din partidele moldoveneti nu in cont de principiile doctrinare enunate, iar activitatea i aciunile lor politice sunt de multe ori contrarii titulaturii asumate. Partidele moldoveneti prefer s utilizeze principii din diverse doctrine, pentru a avea beneficii electorale maxime. 3. Dependena extern.Denumirea partidelor este inspirat din exterior. De exemplu, partidele de stnga preiau denumiri din Rusia i CSI, cele de dreapta din Romnia, cele de centru din UE. De exemplu, partidul Moldova Unit de la E , Aliana Moldova Noastr de la ( ), Partidul Regiunilor de la din Ucraina. PD din Romnia i are echivalentul n Moldova PDM, respectiv PD-L PLDM, PNL PNL (condus de Vitalia Pavlicenco).4. Caracter de clanMajoritatea partidelor nu activeaz pe baza cotizaiilor de membru, ci pe donaii oferite cel mai des de businessmani i oligarhi. n consecin, partidele sunt nevoite s promoveze n primul rnd interesele financiare i politice ale sponsorilor i mai puin ale alegtorilor, ceea ce duce la distanarea partidelor de mase, fenomen specific statelor postsovietice5. Instituionalizare nefinalizat.O bun parte din partidele moldoveneti nu sunt partide clasice. Astfel, ele nu au membri stabili, o baz social clar, o doctrin clasic,fiind mai degrab grupuri cointeresate, dect partide. Unele partide acumuleaz la alegeri mai puine voturi dect au membri nscrii, ceea ce vorbete despre formalismul apartenenei de partid. 6.Structur eterogen.n structura partidelor moldoveneti poi gsi grupuri politice nu doar diferite, ci uneori chiar incompatibile (comuniste, naionaliste, liberale, socialiste). Partidele moldoveneti reprezint amalgame formate din grupuri de interese rivale, cu principii i valori diferite. 7. Fenomenul Partidelor Cartel.Din 2003, n RM s-a nceput procesul de formare a partidelor cartel, care se contopesc cu statul i marile corporaii economice i mediatice. Exemplu clasic ar fi PCRM, PLDM, PD. Partidele care nu fac parte din cartel, au anse reduse de a accede la putere, dac nu au un suport masiv din exterior.8.Fenomenul Partid-Persoan.n RM foarte des partidele sunt formate de un singur personaj, susinut de civa indivizi i rude apropiate. Partide centriste:Partidul Democrat din Moldova i Uniunea Centrist din Moldova se declar partide de centru care pledeaz pt:1. integrarea n UE i pstrarea relaiilor cu Rusia i CSI;2. statutul de neutralitate; pstrarea independenei RM;Partidele de stnga(PCRM) pledeaz pt:1. pstrarea calitii de membru al CSI, aderarea la Uniunea Vamal Rusia-Kazahstan-Belarus. Totodat, PCRM utilizeaz i ideea de modernizare european;2. meninerea statutului de neutralitate permanent a rii, care tb recunoscut 3. sunt pt stat unitar descentralizat;4. susin Mitropolia Moldovei, relaiile cu Patriarhia Moscovei;Partidele de centru-dreapta(PLDM) pledeaz pt:1. limba roman ca limb de stat;2. consolidarea independenei statului moldovenesc;3. fortificarea naiunii politice moldoveneti, fr a restriciona autoidentificarea 4. integrarea n UE;5. aderarea la NATO;Partidele de dreapta (Partidul Liberal, Micarea Antimafia, PLR):1. limba roman ca limb de stat, promovarea istoriei romnilor i a identitii romneti;2. relaii strategice cu Romnia, prin apropiere politic, economic i cultural;3. integrarea n UE;4. aderarea la NATO, prsirea CSI;5. rentoarcerea la judee, pstrarea statului unitar;6. susin mitropolia Basarabiei;