partide si sisteme de partide

Partide si Sisteme de Partide

Tipuri de partide

Clasificarea Partidelor PoliticeIntrebari importanta atunci cand se pune problema clasificarii partidelor:

• De cat de multa organizare are nevoie un partid?• Un partid are nevoie de o structura ‘mare’ cu multi membri? Trebuie sa

aiba o “masa” de alegatori?• Un partid trebuie sa aiba o organizare permanenta sau trebuie sa se

organizeze numai atunci cand sunt alegeri?• Cat de profesioanlizati trebuie sa fie membrii de partid? Un partid

trebuie sa fie format din profesionisti sau din amatori?• Un partid trebuie sa fie organizat la toate nivelurile unei societati? Sau

la toate nivelurile sistemului politic?• Un partid trebuie sa aiba raison d’être sau sunt suficiente ratiuni de

moment?

Tipologia partidelor: un mix rezultat din contributia mai multor autori

Autorii care au contribuit la clasificare

• Maurice Duverger• Sigmund Neumann• Otto Kirchheimer• Herbert Kitschelt• Angelo Panebianco• Richard Katz si Peter Mair• Steven B. Wolinetz• Richard Gunther si Larry Diamond

Teoria lui Duverger cu privire la organizarea partidelor

• Nivelul de organizare a unui partid reflecta “nevoile electorale”

• In faza initiala, partidele au fost create “din interior” (din interiorul unui grup) si apoi …

• … au luat forma unor partide de cadre slab organizate: – constituite din “notabili locali”– cu minima organizare teritoriala – cu minima organizare intre alegeri– putini membri

Teoria lui Duverger cu privire la organizarea partidelor

Partidele de masa

• Sunt create “din exterior” (prin aglomerare de grupuri din societate)

• Sunt organizatii extinse• Sunt prezente in parlament• Isi mentin organizarea intre alegeri• Multi membri – cuprind multi indivizi din diferite

grupuri sociale

Contributia lui Sigmund Neumann

Sigmund Neumann (1956) distinge intre:• “partide ale reprezentarii individuale” (‘parties of individual

representation’) -- urmaresc sa articuleze cereri specifice unor grupuri sociale, si …

• “partide de integrare sociala” (‘parties of social integration’) -- au structura organizatorica dezvoltata si furnizeaza o mare varietate de servicii catre membrii si adepti; isi socializeaza si integreaza partizanii..

• “partide ale integrarii totale” (‘parties of total integration’) -- au scopuri ceva mai ambigue cu privire la prelaurea puterii si transformarea societatii; cer din partea adeptilor/partizanilor/membrilor obedienta totala

Contributia lui Otto Kirchheimer

Otto Kirchheimer concepe 4 tipuri de partide: - Partide ale burgheziei liberale (sau ale

reprezentarii individuale)- Partide de clasa-masa- Partide de congregatie (religioase)- Partide de tip catch-all

Contributia lui Otto Kirchheimer

Otto Kirchheimer introduce notiunea de partid de tip catch-all (catch-all party).

Potrivit teorie partidelor de tip catch-all, in societatile moderne dupa al doilea razboi mondial au avut loc mari transformari in ceea ce priveste partidele politice:

1. Partidele au devenit mai elitiste;2. Diferentele ideologice intre partide s-au redus;3. Partidele de masa din perioada interbelica (socialiste in primul rand) esueaza in

incercarea de a reprezenta interese de clasa (esecul se datoreaza opozitiei partidelor burgheze: conservatoare, liberale, crestin-democrate);

4. Extinderea dreptului de vot a extins “piata electorala”, rezultatul noi grupuri electorale devin interesante pentru partide;

5. Cresterea nivelului de trai a erodat clasa burgheza si influenta acesteia

Aceste transformari au facut posibila aparitia unui nou tip de partid care incearca sa ii cuprinda pe toti (catch-all) si care si-a propus ca si scop maximizarea rezultatelor electorale.

Contributia lui Herbert Kitschelt

Herbert Kitschelt (1989) considera ca modelele traditionale de competitie electorala s-au schimbat ca urmare a schimbarilor structurale din societatea capitalista moderna.

Considera ca noua logica electorala pune mai mare accent pe “reprezentarea districtelor electorale”

Noul model de competitie electorala propus de Kitschelt: stanga-liberatiana versus dreapta-autoritariana (left-libertarian versus right-authoritarian)

Contributia lui Angelo Panebianco

Panebianco (1988) distinge intre partide “birocratice de masa” (‘mass-bureaucratic’) si partide “electoral-profesionale” (‘electoral-professional’).

Partidele “birocratice de masa”: Partide “electoral-profesionale” • 8 UP DUHVFDWUDJHUHDFHORUFXXQUROELURFUDWLF

LQVRFLHWDWHUrmaresc atragerea de profesionisti pentru indeplinirea scopurilor urmarite

• 6XQWSDUWLGHFXP XOWLP HP EULVLFXVWUXF WXUD RUJDQL]DWRULFDYHUWLFDODLHUDUKLFDVWULFWD

Structura verticala putin consolidata

• $ XFRQGXFHUHFROHJLDOD Leadership personalizat • / LGHULLLQWHUQLDLSDUWLGXOXLMRDFDUROXO

SULQFLSDOLQGHFL] LLVLYLDWDGHSDUWLGProblemele pe care incearca sa le rezolve jaoca rolul principal in luarea de decizii

• 6XQWILQDQWDWHSULQFRQWULEXWLLDOHP HP EULORUVLSULQDFWLYLWDWLHFRQRP LFHFRODWHUDOHGRQDWLL

DOHP HGLXOXLGHDIDFHULVLQGLFDWHHWF

Se finanteaza prin internedioul grupurilor de interese si prin fonduri publice

Contributia lui Katz and MairKatz and Mair (1995) introduc notiunea de partid de tip cartel.[logica propusa de cei doi este una functionalista]

Partidele de tip cartel:

• isi impart puterea intre ele (power sharing strategy)• sunt parte din stat• depind de resurse ale statului (sunt finantate de stat, direct sau indirect)• membrii de partid sunt implicati la modul limitat in viata partidului (de

la distanta)• liderii de partid limiteaza competitia interna si urmaresc perpetuarea

proprie

Contributia lui Steven B. Wolinetz• Partide care urmaresc politici publice (Policy-seeking parties): sunt

orientate asupra unor probleme din societate si incerca sa gaseasca solutii.

• Partide care urmaresc obtinerea de voturi (Vote-seeking party): urmaresc castigarea de alegeri; preferintele de politici publice sunt flexibile, ajustabile in functie de voturile pe care le pot aduce.

• Partide care urmaresc obtinerea de pozitii publice (Office-seeking party): urmaresc pozitii publice in detrimentul realizarii de politici publice si chiar a castigarii de voturi. Urmaresc sa detina singure puterea, dar de cele mai multe ori sunt prinse in coalitii care sa le asigure castigarea de pozitiile publice. Evita promisiunile puternice si schimba frecvent aranjamentele electorale din care fac parte.

Sinteza realizata deRichard Gunther and Larry Diamond


Partide de Elite:

Partide de Elite: au o structura minimala, se bazeaza pe elite deja stabilizate/existente si pe retele sociale intre elite.Forme:

1. Partide de traditionale locale de notabili (traditional local notable party). Specifice secolului 19, cand votul era limitat (censitar); nu aveau nevoie de campanii electorale pentru a castiga; se bazau pe prestigiul membrilor la nivel local.2. Partide clientelare (clientelistic party). Apar atunci cand partidele traditionale de notabili dispar ca urmare a intrarii in piata electorala a unor noi categorii de votanti; sunt, practic, asociatii de notabili legati intre ei de interese economice si sociale (quasi-feudale); au structura organizatorica slab dezvoltata, fara ideologie si de cele mai multe ori fara program politic.; scopul principal este acela de a coordona eforturile politice ale membrilor atunci cand acest lucru este necesar.


Partide de masa:

Partide de masa: au aparut ca urmare a extinderii/universalizarii votului; sunt organizatii extinse cu activitate peramanenta; au ideologie oficiala; au afiliate grupuri sociale organizate: sindicate; ong-uri; grupuri religioase, etc.;

1. Partide socialiste:a) de clasa – sunt ideologizate; conduse comitete de elite; pragmatice - urmaresc sa castige puterea politica; recruteaza permanent noi adepti.

b) leniniste – doresc schimbarea ordinii existente prin revolutie; au structura inchisa (uneori secreta); membership selectiv; puternic idelogizate; decizii luate ierarhic si autoritar.


Partide de masa:Partide de masa: continuarea …

Forme:1. Partide nationaliste:

a) pluraliste– incearca sa atraga pe cei care se identifica cu un anume grup etnic; urmaresc un anumit nivel de auto-determinare/autonomie teritoriala; urmaresc prezervarea culturala si etnica a unui grup; uneri sunt anti-sustem; (Basque Partido Nacionalista Vasco).b) ultranationaliste – au o ideologie care pune accentul pe natiune si rasa in defavoarea individului; sunt anti-minoritati; au atasate, adesea, formatiuni para-militare; membership selectiv; incearca sa penetreze societatea cu scopul de a o reforma si restructura/resocializa din perspectiva miturilor culturale ale unei etnii/rase; (Partidul Fascist Italian- Musolini).


Partide de masa:Partide de masa: continuarea …

Forme:1. Partide religioase:

a) de congregatie – au programe politice inspirate de un set de credinte religioase de natura traditionala dar care pot fi interpretate de clerici sau de institutii clericale (care nu sunt neaparat parte din partid); au structuri organizatorice mari dispersate la nivel national, membrii platesc cotizatii, sunt active permanent; (Partidul Crestin-Democrat din Italia).b) fundamentaliste – urmaresc sa reorganizeze statul in conformitate cu un cod strict de principii doctrinale religioase; nu accepta intepretarea dogmei religioase; nu accepta separea politicii/puterii de religie; sunt ierarhice si cer obedienta din partea membrilor;


Partide Etnice:Partide etnice: nu au structuri organizatorice extensive; urmaresc logici electorale; nu au programe politice clare pentru societate; au programe care urmaresc interese inguste/particulare ale grupului etnic; spre deosebire de partidele nationaliste, nu urmaresc, de obicei, secesiunea teritoriala; doresc sa utilizeze structurile existente ale sistemului politic pentru a accesa resurse pentru grupul etnic.

Forme:1. Partide etnice clasice/pur etnice clasice/pur etnice – sunt cantoante in anumite circuscriptii electorale; urmaresc sa asigure beneficii materiale, culturale si politice unui grup in competitia cu alte grupuri similare; mobilizeaza retele clientelare pre-existente; sunt domiante de lideri carismatici; mobilizarea electorala nu urmareste sa atraga noi segmente ci numai sa prezerveze segmentul de votanti specifici; nu sunt ideologice; (Uniunea Croatilor din Romania)

2. Partide etnice federative – sunt coalitii de partide etnice; (Partidul Congresului in India)


Partide electorale:Partide electorale: structura scheletica/supla; utilizeaza tehnici de comunicare in masa; se bazeaza pe profesionisti pentru a castiga alegeri;

Forme:1. Partide de tip catch-all – organizare superficiala; ideologie superficiala; leadership si candidati proeminenti; candidatii sunt desemanti in functie de capacitatea lor de a-si face singuri campania electorala; agrega orice fel de interes posibil; urmaresc alegatorul median; programul politic este eclectic si se schimba dupa necesitati; (Laburistii britanici in timpul lu Tony Blair).2. Partide programatice – putin organizate; se mobilizeaza pentru campanii electorale si urmaresc sa capitalizeze atractia personala a reprezentantilor lor; au structura ideologica si program politic; (Conservatorii britanici in timpul lui Margaret Thatcher).3. Partide personalizate – sunt vehicole electorale pentru lider(i); nu au programe politice; nu sunt ideologice; se bazeaza pe retele clientelare si pe distributia de beneficii catre suporteri; (Silvio Berlusconi - Forza Italia).

Sinteza realizata deRichard Gunther and Larry DiamondPartide rezultate din miscari sociale:

Partide rezultate din miscari sociale : sunt rezultatul agregarii unor miscari sociale; sunt eclectice si trec prin perioade de cristalizare cand sunt puse in situatia de a guverna; urmaresc scopuri precise: protectia mediului, etc; au structura permanenta;

Forme:1. Libertariene – sunt orientate spre valori post-materiale; resping status-quo-ul social si economic; resping piata si mecanismele de piata in favoarea solidaritatii sociale si a unor forme de viata politica participativa; nu au bariere de membership; sunt putin controlate de leadeship; (Verzii Germani)

2. Partide post-industriale de extrema dreapta – resping politicile de welfare (distributie a bunastarii); sunt orientate spre lideri carismatici; sunt anti-establishment dar urmaresc realizarea unui stat puternic cu ordine sociala stricta; sunt rasiste si anti-migratie; (Frontul National in Franta)

partide si sisteme de partide

Documents