sistemul de asigurari sociale

3
Sistemul de asigurări sociale Raportul dintre numărul „cetăţenilor români productivi, contribuitori la bugetul public şi la fondurile sociale" şi cel al beneficiarilor acestor fonduri scade continuu, odată cu scăderea numărului de intrări pe piaţa muncii şi creşterea numărului pensionarilor. Această tendinţă este cauzată de migraţia externă ridicată în rândul adulţilor de vârstă productivă. În acelaşi timp, creşterea speranţei de viaţă face ca numărul pensionarilor să fie din ce în ce mai ridicat. Astfel, dacă în prezent avem trei adulţi asiguraţi social la patru pensionari, acest raport va fi mult mai mare peste 30-35 de ani, ceea ce duce la un colaps al sistemului de pensii. Unul dintre fenomenele cu efect direct asupra sistemului de asigurări sociale este scăderea numărului de salariaţi, de la 8,1 în 1990 la 4,5 milioane în prezent. Această situaţie este determinată în special de emigraţie şi de munca la negru. Deşi populaţia activă numără 10,5 milioane, doar cele 4,5 menţionate mai sus au asigurări de pensii, fapt ce va genera probleme pe termen lung. Peste 25-35 de ani, cei care lucrează la negru sau nu lucrează deloc (semnificativi ca număr) vor atinge vârsta de pensionare fără să fie asiguraţi şi vor împovăra sistemul de asistenţă socială, solicitând din bani publici venitul minim garantat sau alte forme de ajutor social. În acel moment, populaţia de vârstă activă (care plăteşte aceste costuri prin taxe şi contribuţii la fondurile de asigurări) va fi mai puţin numeroasă, ceea ce va duce la creşterea semnificativă a impozitelor. Dacă pe plan intern această tendinţă poate fi combătută prin crearea condiţiilor pentru asigurările de pensii private, creşterea vârstei de pensionare, descurajarea pensionării www.referat.ro

Upload: adrian-necula

Post on 17-Sep-2015

217 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

asigurari sociale

TRANSCRIPT

www.referat.ro

Sistemul de asigurri socialeRaportul dintre numrul cetenilor romni productivi, contribuitori la bugetul public i la fondurile sociale" i cel al beneficiarilor acestor fonduri scade continuu, odat cu scderea numrului de intrri pe piaa muncii i creterea numrului pensionarilor. Aceast tendin este cauzat de migraia extern ridicat n rndul adulilor de vrst productiv. n acelai timp, creterea speranei de via face ca numrul pensionarilor s fie din ce n ce mai ridicat. Astfel, dac n prezent avem trei aduli asigurai social la patru pensionari, acest raport va fi mult mai mare peste 30-35 de ani, ceea ce duce la un colaps al sistemului de pensii.

Unul dintre fenomenele cu efect direct asupra sistemului de asigurri sociale este scderea numrului de salariai, de la 8,1 n 1990 la 4,5 milioane n prezent. Aceast situaie este determinat n special de emigraie i de munca la negru. Dei populaia activ numr 10,5 milioane, doar cele 4,5 menionate mai sus au asigurri de pensii, fapt ce va genera probleme pe termen lung. Peste 25-35 de ani, cei care lucreaz la negru sau nu lucreaz deloc (semnificativi ca numr) vor atinge vrsta de pensionare fr s fie asigurai i vor mpovra sistemul de asisten social, solicitnd din bani publici venitul minim garantat sau alte forme de ajutor social. n acel moment, populaia de vrst activ (care pltete aceste costuri prin taxe i contribuii la fondurile de asigurri) va fi mai puin numeroas, ceea ce va duce la creterea semnificativ a impozitelor.

Dac pe plan intern aceast tendin poate fi combtut prin crearea condiiilor pentru asigurrile de pensii private, creterea vrstei de pensionare, descurajarea pensionrii anticipate i ncurajarea muncii n regim de lucru parial i politici intite pe vrste, precum i prin creterea ratei de ocupare a populaiei (n special, a populaiei de peste 45 ani i a celei feminine), problema emigraiei trebuie tratat diferit.

Capacitatea nc redus a economiei i a societii de a genera locuri de munc i o remunerare corespunztoare ncurajeaz exodul de for de munc, n special a celei calificate i nalt calificate. Statisticile arat c n prezent exist 2 milioane de romni la munc peste hotare, ns fenomenul emigraiei nu este exact cuantificat. Pe msur ce economia se va dezvolta i va fi nevoie de mai mult for de munc i n condiiile n care cei plecai azi nu vor ncepe s se ntoarc n ar Romnia se va transforma treptat i ntr-o ar de imigraie. Din ar-surs sau de tranzit, Romnia va deveni destinaie pentru cetenii rilor din est, inclusiv din Asia Central, care vor cuta condiii de munc i salarii mai bune dect n ara de origine.

Primii pai ctre nelegerea acestei tendine sunt mbuntirea sistemului de eviden a migraiei externe i evaluarea real a populaiei migrante; restructurarea forei de munc; investiia n fora de munc; analiza volumului i structurii ocuprii, att la nivel naional, ct i n profil regional; elaborarea de politici intite pe vrste i categorii profesionale.

Este extrem de important elaborarea unei strategii pe termen mediu i lung privind imigraia, un proces social iminent i cu consecine majore pe termen mediu i lung. Experiena rilor UE este foarte semnificativ pentru ce va urma n Romnia.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

www.referat.ro