.

I

~

O Arteriogramaeste o radiografiecare, prin injectareaunei substan,e decontrast in fluxul

sanguin poatedetecta ingustarilearterelor. Aceastaarteriograma laplaman estenormala -nu sevad obstruc,ii.

O Dupa ce a dat

oxigen ~i substan,enutritive ,esuturi-lor, sangele sereintoarce prinvene in inima. De~ivenele realizeazaun sistemasemanator cu alarterelor, existadeosebiri esen,ialeintre ele. Pere,iivenelor sunt maisub'iri. dar lumenulinterior este multmai spatios decatarterele: in multevene exista clape.Aceste clape dininteriorul venelor ,

produse prinimpaturireamucoasei subforma de semilunasau buzunare, aurolul de a orientasangele intr-o

, singura direc,ie: de

la ,esuturi spre, Imma.

sangele 1n plam~ni, unde se oxigeneaza. Deaici sangele ajunge 1n partea stanga a inimii ~ide aici prin circulatia mare impanze~te totorganismul. Sangele oxigenat circula prinartere. Aceste artere se impart in ramuri maimici, numite arteriale, care au pereti muscu-lari, ~i care prin contractie ~i prin relaxareregleaza fluxul sanguin. Aceste vase se totsubtiaza pana cand se termina in capilare.Diametrul capilarelor este de numai o sutimede milimetru, dar ele sunt singurulloc 1n carelucreaza sangele.

Capilarele -spre deosebire de toate partilesistemului circulator -au o buna difuziune ~iprin peretele lor se face schimbul 1ntre oxi~gen, substante nutritive, respectiv bioxid decarbon ~i substante de balast. Suprafata totalaa capilarelor organismului uman depa~e~te6000 m2, iar volumul lor este atat de rnareincat nu se pot umple toate 1n acela~i timp cusange. Capilarele, cand se relaxeaza, cand secontracta, in functie de necesitati.

Nici o ma~ina nu funct;ioneazafara combustibi1. De la aceasta

regulli nu face exceptie nici

organismul nostru; principalulcombustibil al organismuluiuman, oxigenul, este transpor-

tat de siinge la diferiteletesuturi cu ajutorul unui

sistem circulator bine organi-8 zat, cu un randament deosebit.

S angele care circul:l prin vasele sanguinetransport:l nu numai oxigenul ci ~i altesubstante nutritive indispensabile func-

tion:lrii organismului ~i in acela~i timp trans-P°rt:l substantele de balast de la nivelul tesu-

turilor, care acumulandu-se devin toxice -cum ar fi bioxidul de carbon. Aceasta circula-tie In dublu sens nu se poate opri niciodata;Intr-un adult destatura medie circula circa 5 Ide sange In care se gase~te cam 1 I de oxigen,cantitate care In conditii de repaus este sufi-cienta pentru patru minute ~ In caz de efortintensnumai pentru un minut -pentru menti-nerea vietii. in plus nu tot oxigenul ajunge Intesuturi, sangele permite trecerea unei oare-care cantitati de oxigen ~i I~i continua drumulpentru a colecta noi "Incarcaturi".

Sistemul circulatorSangele nu ar putea ajunge In toate partileorganismului nostru fara existenta sistemuluicirculator, sistem de transport de o marecapacitate. in centrul acestui sistem circulatorse afla inima.

Inima are doua pompe musculare -unadreapta ~i una stanga. Pompa din parteadreapta, prin a~a zisa circulatiemica, 1:ndruma

39

CIRCULATIA SANGELUI

SISTEMUL ARTERIAL

Artera cerebral3

dreapt3

Artera cerebro

stanga

Arterasubclaviculara

Artera plaman

Artera bra,ulu

Artera coronal

stanga

Aorta

Arterarinichiului

Artera-mezentE

inferioar

Arcul aortei

Artera coro-nara dreapta

Artera mezente-rica superioara

Cand sangele ~ oxigenul tesuturilor I~ischimb:l culoarea In ro~u Inchis ~i devinenefolositor paruI cand nu cedeaz:l substanteledebalast ~i nu se relncarc:l cu oxigen. Sangele1nc:lrcat cu toxine din capilare, aiunge mvenule, care au diametrul putin mai mare,apoi 1n vene, care 1n sfa~it ailing In inirrul.

Peretele interior ai venelor este c:lptu~it cuo mucoas:l care din loc 1n loc face cute, numitevalvule venoase, 1ndrumand sangele numai1ntr-un singur sens (spre inirrul). Aceste valvuleopresc scurgerea sangelui 1napoi 1n ium:ltateadreapt:l a inimii, este pompat prin arterelepulmonare In capilarele pl:lmanilor, undebioxidul de carbon este 1nl:lturat prin respiratie~i se relmprosp:lteaz:l cu oxigenul inspirat.Sangele oxigenat aiunge 1n partea stang:l ainimii, de unde pome~te din noli spre tesuturi.

Distribu,ia sangeluiCantitatea de sange ce trece prin tesuturidepinde de necesit:ltile acestora. jn conditiinormale, din cantitatei de sange expulzat deinim:l, 28% trece priri ficat, 24% prin rinichi;mu~chii pentru a asigura mi~carea folosesc15%; creieruI14%, iar inima doar 5%. Desiguraceste cifre sunt orientative, ele modifican-du-se In functie de necesit:lti.

Viteza circulatiei sangelui este hot:lrat:l Inprincipal de contractiile ritmice ale inimii, dediametrele vaselor, anume de un grup decelule nervoase din trunchiul cerebral, numitcentru vasomotor. Acest centru trimite In modcontinuu impulsuri, care ailing la destinatieprin nervii simpatici de-a -lungul vaselor .

Sub influenta acestor impulsuri fibrelemusculare din peretele vascular se contract:l,dar dac:l din cauza accentu:lrii muncii inimii-de exemplu In timpul unei alerg:lri rapidecre~te tensiunea, scad impulsurile din nerviisimpatici ~i vasele se dilat:l. cand tensiuneascade, arterele se contract:l. jn timp ce toat:lcirculatia este reglat:l de centrul vasomotor,necesit:ltile deosebite ale unor p:lqi din corpsunt satisf:lcute de mecanismul de reglarelocal:l. De exemplu, dac:l un mu~chi face unefort, are nevoie de mai mult oxigen pentru aputea satisface necesit:ltile energetice, ~iproduce mai inuIt bioxid de carbon caretrebuie transportat. Cantitatea crescut:l debioxid de carbon dilat:l vasele acestui mu~chi1n detrimentul celorlalte organe ~i cre~tefluxul sanguin. cand mu~chiul nu mailucreaz:l, vasele se contract:l cedand altororgane o parte din cantitatea de sange ce l-airigat. ~ac~ acest mecanism nu functi(jneaz~

Arterelecoapselor

O Prin intermediularterelor inimacoordoneazasangele bogat in

oxigen spre1esuturi. Din parteastanga a inimii,ventriculul stangeste principalulorgan efector careprin intermediulaortei impingefluxul sanguin inartere. Aorta areun diametruinterior de 2,5 cm.Cum parase~teinima, din ea sedesprind arterelecoronare care irigainima. Deoareceperetele arterialdupa fiecarecontrac1ie estesupus unei presiunidestul de mari,peretele sautrebuie sa fiesuficient de grospentru a rezistaacestei presiuni.Peretele exterioreste larg, fibros,spre interiorurmeaza un stratmuscular elastic;acesta asigura1inuta arterei.Stratul interior alarterei este neted,asigurand curgereafara obstacole afluxului sanguin.

~'5

~u.,.~

~t~a;c

~

cum trebuie, mu~chiul care depune efort nuprime~te suficient sange ~i apare crampamuscular:l.

~i la nivelul pielii vasele de sange au uniol specific. in urma efortului fizic cre~tecantitatea de sange din vasele pielii pentru a

u~ura reflectarea 1n atmosfera: prin piele asurplusului de c~ldur~ rezultat. De aceea ni seInro~e~te obrazulln timpul efortului fizic.

Toate tesuturile necesita: o alimentare cu oxi-gen 1n mod continuu, dar crei~rul 1n moddeosebit este sensibil la lipsa de oxigen. La

O William Harvey(1578-1657) mediceng'ez. a fost unuldin pionierii medi-cinii moderne. In1628 a demonstratca sangele nu esteimobil in organis-mul uman. elcircula. In imagineaalaturata. Harveydemonstreazamodul de curgerea sangelui -

~ multumita clapelor~ din interiorul vene-

I 6 lor -intotdeaunaI:E intr-un singur sens.

40

00 Angiogramaarterei priricipalecerebrale -imagi-nea radiologica avaselor sanguine, instanga -ilustreazasistemul venos care

transporta sangeledin cap. in imagi-nea microscopica(figura de sus), sepoate vedea sec-,iunea transversaladintr-o vena ~i oartera -vena sprestanga, iar spredreapta, artera culumenul regulat,circular.

in caz de eneIVare sau de efort mai mare,tensiunea poate cre~te, dar dupa: lncetareacauzei repede se relntoarce la valoarea normala:.in afara: de aceste cauze, multe boli produccre~teri constante de tensiune ~i tensiunea cre~teIn paralel ~i cu 1naintarea In varsta:. Dupa:al:lumite pa:reri tensiunea este crescuta: daclvaloarea sistolica: depa:~e~te valoarea ob1;inuta:prin adunarea varstei cu 100. Dar dupa: pa:rereamedicilor dep~irea valorilor de 160 mmHgpentru presiunea sistolica: ~i 100 mmHg pentrupresiunea diastolica: ~i la persoanele varstniceeste o indicatie pentru tratament medicamentos.La persqanele adulte valoarea minima: a ten-siunii, compatibila: cu viata este 80/40.

Hipotensiunea -sca:derea valorilor tensio-nale sub valori normale, pe langa: pierdere desange sau atac de cord (inirna:) mai poate fiprovocata: de fazele terminale ale mai multorboli. Tensiunea prea rnica: lnseamrul ca: nuajunge suficient sange la organele vitale, ~iaceasta mai repede sau mai tarziu conduce lamoarte. Pentru a evita acest lucru se adrni-nistreaza: medicamente care obliga: peretelevaselor sa: se contracte ~i astfel sa: creasca:tensiunea pana: cand se reu~e~te inla:turareacauzelbr ca:derii tensiunii -de exemplu lapierdere de sange prin transfuzie.

Tensiunea anormal de crescuta: -hiperten-siunea, poate fi produsa: ~i de tumbarea g1an-delor suprarenale a~ezate1 deasupra rinichilor ,debarece un hormon nurnit adrenalin~ estesecretat In exces de aceasta: tumoare. Adrena-lina stimuleaza: activitatea inirnii, cre~te tensiu-nea ~i cre~te cantitatea de sange ce trece prinmu~chi. intr-un organism sa:na:tos acest hormoneste produs In exces numai In caz de efort fizicexcesiv sau declan~at de o sperietura:; daca: pro-ducerea In exces devine continua:, tensiunea ar-teriala: va avea valori constant ridicate. ~i bolilerenale pot produce tensiune mare daca: enzima

intotdeauna noteaz~ dou~ valori: in cazul unuitan~r s~na:tos de exemplu 120/80, unde 120este tensiunea sistolic~, iar 80 este tensiuneadiastolic~, m~surate in milimetri de mercur.

nivelul creierului exist:l un sistem special de"autoreglare" care mentine circulatia sangelui Increier la un nivel acceptabil chiar $i atunci candalimentarea cu sange a altor tesuturi scadedramatic -de exemplu In hemoragii (sangernri).

Cheaguri de singeSistemul circulator este un sistem inchis, In carecantitat~a de lichid trebuie s~ raman~ mai multsau mai putin neschimbata. Dac~ din sistem, deexemplu printr-o leziune, se pierde sange,imediat intra in actiune procesul de coagulare asangelui pentru a sc~dea cantitatea de sangepierdut. Acest proces pome$te imediat in clipain care o celul~ sanguin~ ajunge in contact cuaerul, de asemenea in cazul lez~rii unui tesut,dar se poate declan~a ~i singur In interiorulsistemului circulator. Aceste coagul~ri "gre~ite"produc cheaguri de sange, in termen ~tiintlflcdenumi~ tromb()z~. Dac~ lumenul unui vaseste inchls de un cheag, singele din fericlreg~se~te c~1 ocolite pentru a ajunge la tesuturlleal c~ror vas este blocat de cheag -aceasta secheam~ clrculatle colateral~ -alteori cheagul sedlzolv~, dar dac~ din aceste procese nu seproduce nlcl unul, cheagul poate fi eliminatnumai prin interventle chlrurglcal~.

Tensiunea arterialiPrln contractla ~i relaxarea inlmii se schlmb~In mod periodic preslunea din artere ~i arteria-le. Valoarea de virf, a~a numlta preslune sls.tollc~ este reallzat~, cand Impulsul contrac-tiilor iniml! ajunge in partea corespunz~toarea arterei, dup~ care scade in mod constant,pan~ cind atinge valoarea minlm~ dinainteasosirl! altul impuls de contractie (tenslunediastolic~). Cind m~soar~ tensiunea, medicul

41

CIRCULATIA SANGELUI

O Cu ajutorultermografiei seobserva bine catde mult se ingus-teaza vasele san-guine in timpulfumatului. Culoa-rea neagra nearata cea maijoasa, iar culoareaalba cea mai inaltatemperatura. Celedoua fotografii aufost facute laaceea~i mana, unainainte de fumat(sus), iar cealaltadupa fumat (jos).

Co ul omenesc 12 ~ SANGELE Co ul omenesc 14- SISTEMUL GANGliON42

numita renina, produsa la nivel renal, cu rol mmenJ;inerea alimentarii normale a rinichilor cusange, este m cantitate prea mare. in multecazuri msa nu se gase~te o boala de bazaresponsabila de cre~terea tensiunii arteriale.

Independent de cauza hipertensiunii, ~i dacase cunoa~te sau nu aceasta cauza, ea trebuietratata, deoarece poate scurta via1;a. Daca presiu-I1ea mare afecteaza peretele arterial, micileleziuni rezultate se vindeca prin cicatrizareingustiind lumenul vascular. Consecin1;a estecre~terea m continuare a tensiunii ~i este afecta-ta alimentarea cu sange a tesuturilor,. ~i rinichiulpoate fi lezat, de aceea va produce mai multarenina, care la randul sau cre~te tensiuneaarteriala. in sf~it poate aparea insuficien1;acardiaca, tensiunea crescuta producand o supra-

~ .solicitare a inimii, astfel mcat inima nu reu~e~te~ sa pompeze cantitatea suficienta de sange m-g plamani ~i m alte tesuturi ale organismului.0: A I~ In urma tensiunii cu u~urinta se poate-= sparge un vas m ochi sau in creier conducandI la tulburari grave de vedere, respectiv la he-

tnorag.ie cerebrala. Daca tensiunea mare estetratata la timp, pericolul aparitiei complica-tiilor scade. Tumoarea suprarenala sau rini-chiul bolnav trebuiesc Inlaturate ~i astfel ten-siunea se normalizeaza; 1n alte cazuri Sf'; poatetrata medicamentos.

Locuitorii tarilor occidentale, din cauza vie-tii mai bune se pot Imbolnavi u~or de afectiuniarteriale. Arterioscleroza Incepe prin depunerede grasime -In primul rand colesterol -peperetele interior al arterelor. Prin cre~tereacantitatii de grasime,. .peretele interior alarterelor devine neregulat ~i pe aceste neregu-laritati se pot depune celule sanguine. Peretelearterial devine tot mai gros, mai rigicl, lumenulinterior scade, facand dificila trecerea fluxuluisanguin. Acest proces contribuie la cre~tereatensiunii, dar cauza producerii ei poate fi chiartensiunea rnare. Cauza arteriosclerozei nu estereductibila la o singur:l cauza; se poate mo~te-ni, sunt atinse de obicei persoanele obeze,sedentare, care consuma multe grasimi, suntfoarte stresate sau fumeaz:1.