Studiu comparativ asupra sistemelor administrative contemporane din Franta si Germania

Cap 1. Justificarea alegerii

Franta este una dintre marile puteri din Europa de Vest datorita dimensiunii, pozitiei, economiei, armatei si a politicilor pe care aceasta le duce in domeniul energetic si in afacerile europene. Este unul dintre principalii sustinatori ai unei Uniunii Europene, puternice pe plan global, din punct de vedere economic si politic.In cadrul Uniunii Europene se considera ca relatia acesteia cu Germania este unul dintre principalele motoare ale functionarii acesteia. Cooperarea dintre acestea in perioada de dupa cel de al doilea razboi mondial a inlocuit cu succes situatia tensionata dintre acestea, existenta din secolul XIX pana la acel moment. Aceasta se materializeaza printr-o puternica integrare intre economiile celor doua tari, prin participarea la numeroase programe de securitate comuna si prin numeroase activitati culturale comune printre care: functionarea postului de televiziune cultural si editarea recenta a unui manual de istorie comun.Cele doua tari alese, Franta si Germania sunt tari fondatoare ale Uniunii Europene. Ele demonstreaza ca un sistem administrativ eficient duce la o dezvoltare puternica a tarii.Experienta dobandita de-a lungul timpului le-a creat posibilitatea dezvoltarii unui sistem administrativ eficient si eficace. Caracteristicile principale ale sistemele acestor tari sunt : responsabilitatea, transparenta si adaptabilitatea, ce nu pot conduce decit la performanta.Acestea sunt si motivele pentru care am ales ca tema de discutie a acestui studiu s fie sistemele administrative din Franta si Germania.Urmarind evolutia acestor tari si modul in care acestea se organizeaza si se administreaza, am putea descoperi elemente ce ar putea fi introduse si in sistemul administrativ moldovenescc. Povestea de succes a acestor administratii publice locale poate constitui un exemplu concludent pentru sistemul nostru administrativ, in procesul de reformare.

Cap 2. Prezentarea Franei i a Germaniei din aspect politic

FrantaRepublica Franceza este o republica unitara semi-prezidentiala cu puternice traditii democratice, guvernata conform constitutiei celei de-a cincea republici franceze, aprobata prin referendum in 28 septembrie 1958. Puterea executiva este reprezentata de presedinte, ales prin sufragiu universal pe o durata de 5 ani (pana in 2002 durata mandatului era de 7 ani) si de guvern, condus de un prim ministru numit de catre presedinte.Sistemul politic este pluripartit, iar membrii Parlamentului sunt alesi prin vot: deputatii prin vot universal direct uninominal iar senatorii sunt alesi de catre un colegiu electoral.Principalele grupuri parlamentare sunt organizate in jurul a doua grupari politice opuse: gruparea de stanga, organizata in jurul Partidului Socialist (Parti Socialiste) si gruparea de dreapta organizata in jurul UMP (Union pour un Mouvement Populaire). Partidul de extrema dreapta Frontul National (Front National) este actualmente al treilea partid francez, cu o cota relativ constanta de peste 10% din voturi. In ciuda procentajului important al acestui partid, el nu este reprezentat in parlament datorita alegerilor de tip uninominal. Actualmente, partidul de guvernamant este UMP care este singurul partid reprezentat in guvern.Actualul presedinte al Frantei este Nicolas Sarkozy.[footnoteRef:1] [1: 30 decembrie 2011, Franta, http://ro.wikipedia.org/wiki/Franta]

Germania Denumirea oficiala este Republica Federala Germana (Bundesrepublik Deutschland). Suprafata tarii este 357.002 km2, capitala este orasul Berlin, iar moneda oficiala este euro. Limba oficiala este germana.[footnoteRef:2] [2: Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2001.]

Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala reprezentativa. Forma de guvernamant este parlamentara, in care Seful Guvernului cancelarul, este ales de catre parlament (bundestag), si confirmat de catre Presedintele statului. Desi cancelarul detine cele mai puternice competente politice din stat, in ierarhia protocolara el se afla abia pe locul 3, dupa Presedintele statului si Presedintele bundestagului.Cancelarul este ales cu majoritate absoluta de catre parlament (bundestag) pe o perioada de 4 ani. El are dreptul de a numi si elibera din functie pe ministri, precum si dreptul numit "competenta liniilor directoare" (Richtlinienkompetenz), prin care formuleaza in linii mari sarcinile fiecarui ministru din cabinet (guvern). Guvernul Germaniei (Bundesregierung), numit si cabinet este format din cancelar (prim-ministru) si ministri. Actualul cabinet, numit cabinetul Merkel II, este format exclusiv din politicieni ai partidelor CDU, CSU si FDP. Toti ministrii actuali sunt in acelasi timp si membri ai Parlamentului, cu o singura exceptie (Philipp Rsler, FDP, ministru al economiei si vicecancelar, nu este membru al bundestagului). Sarcina principala a Guvernului este Executivul.[footnoteRef:3] [3: http://www.superbit.ro/germania/politica.html]

Cap 3. Modul de organizare si functionare

3.1. Franta administratia publica centralaConform Constitutiei promulgate la 6 octombrie 1958, amendata ultima data in 1999, Franta este republica prezidentiala.Puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, format din Senat si Adunarea Nationala.Senatul include: 321 membri, dintre care 296 reprezinta Franta metropolitana 13 membri reprezinta teritoriile de peste mari 12 membri reprezinta francezii din strainatate senatorii sunt alesi pentru un mandat de 9 ani de catre un colegiu electoral alcatuit din delegati ai Adunarii Nationale si reprezentanti ai Consiliilor departamentale si municipale o treime din Senat se schimba la fiecare 3 aniAdunarea Nationala include: 577 membri,555 din Franta si 22 din teritoriile de peste mari deputatii sunt alesi prin vot direct mandat de 5 ani.Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste Consiliul de Ministri, condus de un prim-ministru. Consiliul de Ministri este raspunzator fata de Parlament. Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult 2 mandate de cate 7 ani.In Franta au fost modificate modalitatile de realizare a sarcinilor si de divizare a responsabilitatilor. O autonomie considerabila a fost acordata autoritatilor teritoriale (regiuni, districte, municipialitate). In paralel, administratia publica centrala deleaga responsabilitatile sale incetul cu incetul, prin prefect, reprezentantului statului in fiecare district si seful serviciilor descentralizate ale statului.In 1982, procesul de descentralizare a fost mai accentuat si au fost delegate o serie de sarcini catre autoritatile teritoriale, in special pentru domeniile educatiei, sistematizarii teritoriului si protectiei sociale. In cadrul statului, sarcinile au fost divizate intre administratia centrala si celelalte niveluri care desfasoara activitatea sub autoritatea prefectului.Franta este o republica indivizibila, laica, democratica si sociala, asa cum se mentioneaza in Art. 2 din Constitutie. Organizarea si functionarea Guvernului deriva din Constitutia din 1958, care recunoaste principiile Declaratiei Drepturilor Omului si Constitutia din 1946. Constitutia din 4 octombrie 1958, aprobata prin referendum, a constituit punctul de pornire pentru reforma constitutionala din 1962, potrivit careia Presedintele Republicii este ales de toti cetatenii francezi prin vot direct universal.Seful statului este Presedintele Republicii: are responsabilitati formale ca Sef de Stat in cadrul sistemului parlamentar este cel care conduce executivul desemneaza Primul Ministru si alti membrii ai Guvernului conduce Consiliul Ministrilor poate sa dizolve Adunarea Nationala potrivit articoluilui 12 din Constitutie are drept de promulgare a legilor votate de Parlament poate sa solicite o revizuire a legilor (lucru care se intampla foarte rar) este comandantul fortelor armate joaca un rol important in relatiile externe, intrucat reprezinta Franta este asistat in desfasurarea activitatii de catre un Secretariat General al Presedintiei si de un birou personal daca se intampla ca postul de Presedinte al Senatului sa fie vacant, Presedintele Republicii il poate ocupa, in regim interimar pana la alegerile care trebuie organizate in 45 de zile.Cele trei ramuri ale autoritatii sunt bine reprezentate si in administratia franceza.

1. Autoritatea juridicaCurtile franceze sunt de doua tipuri: Curti Juridice si Curti Administrative.Curtile Juridice se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Apel si includ multe curti speciale: Curtea Comerciala, Biroul de Conciliere, patru cabinete de relatii etc.Curtile Administrative se afla in subordonarea Consiliului de Stat. Acestea includ curtile administrative simple si, potrivit recentei reforme, exista Curtile Administrative de Apel si Curtile Specializate. Acestea exista cu precadere in sectorul financiar.

2. Autoritatea legislativaIn mod normal, legislatia este votata de Parlament. Parlamentul este bicameral: Adunarea Nationala si Senatul.Senatul nu poate fi dizolvat, spre deosebire de Adunarea Nationala. In toate deciziile importante Adunare Nationala are putere decizionala finala. Structurile ascociate adunarii nationale si senatului sunt urmatoarele comitete: Comitetul de Aprobare in special pentru domeniul legislativ si al finantelor, care variaza de la o camera la alta si care este grupul principal de acceptare a textelor inainte ca acestea sa fie dezbatute public; Comitetul de Selectie poate fi constituit la cererea membrilor Parlamentului pentru a examina propunerile particulare ale parlamentarilor; Comitetele de Ancheta si Control pot fi constituite pentru probleme particulare si au o putere de investigare foarte mare.

3. Autoritatea executivaEste divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru. Guvernul CentralSeful Guvernului este primul ministru. Guvernul este format din primul ministru, un numar de ministere si secretariate de stat. Structura Guvernului poate varia. Exista aproximativ 20 de departamente ministeriale cu structuri administrative cvasipermanente. Ministrii si secretarii de stat au propriile lor birouri conduse de catre asistenti. Primul ministru, care este numit de catre Presedintele Republicii, este responsabil pentru actiunile Guvernului potrivit Art. 21 din Constitutie. Acesta organizeaza activitatea Guvernului si este ajutat de asistenti si de Secretariatul General al Guvernului, care are rolul central in derularea multor proceduri administrative care implica activitatea Guvernului.

Ministerele- DepartamentelePot fi create sau dizolvate prin decret. Responsabilitatea pentru fiecare minister este precizata prin ordinile Consiliului de Ministri dupa consultarea Consiliului de Stat. Fiecare minister se afla sub conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de ministri, delegati sau secretari de stat. Ministrul poate da ordine pentru aplicarea continutului legilor, dar si instructiuni speciale birourilor si personalului din administratie. Ministrul concepe si implementeaza propriul buget care apare in fiecare an exprimat printr-un decret. Biroul Personal al Ministrului este un grup de consultanta care cuprinde membri alesi de catre ministru.Departamentele externe care au sarcini la nivelul ministerelor sunt dublu subordonate, Ministerului de resort si prefectului care coordoneaza activitatea agentiilor guvernamentale la nivel local si regional.

3.2. Germania administratia publica centralaGermania este o republica parlamentara cu o Constitutie adoptata in 1949. Legislatura bicamerala cuprinde Adunarea Federala (Bundestag) si Consiliul Federal (Bundesrat). Prima contine 672 de membri alesi pe 4 ani prin sistemul de reprezentare proportionala si majoritate simpla. Al doilea contine 69 de membri alesi de cele 16 guverne statale, fiecare avand intre 3 si 6 locuri in functie de populatie.Seful statului este Presedintele federal, ales pe 5 ani de o conventie federativa speciala. Guvernul federal exercita autoritatea executiva si e condus de Cancelarul federal, ales de Adunarea Federala. Cancelarul propune ministrii federali care sunt numiti de Presedintele Federal.Germania este caracterizata de o structura administrativa policentrica, un sistem de cooperare la nivel federal si o puternica pozitie a Cancelarului Federal. Aparatul administrativ german are trei niveluri: nivelul federal, nivelul landurilor, nivelul local.Fiecare nivel are autonomie din punct de vedere legal in realizarea propriilor sarcini constitutionale. Atributia principala a Guvernului Federal este elaborarea legilor. Exceptand cateva domenii, specificate in legea de baza, care sunt administrate de autoritatile federale, sarcinile administratiei federale sunt transmise landurilor.Fiecare land are Constitutie, Parlament si Guvern propriu. Germania este un exemplu reprezentativ de democratie. Toate puterile suverane revin cetatenilor care in mod indirect exercita puterea lor in stat prin procesul electoral. Cei alesi sunt membrii Budenstagului. Forme democratice, ca petitiile populare sau referendumul pot fi intalnite in cateva Constitutii ale catorva landuri. Constitutiile landurilor trebuie sa respecte principiile unui stat democratic si social, care se fundamenteaza pe legile de baza. In afara de aceasta, fiecare land este liber sa fundamenteze propria sa Constitutie, dar sa tina seama de Constitutia Federala.Seful statului german este Presedintele Federal, ales de Conventia Federala, un grup constitutional din care fac parte deputatii, membrii Bundestagului si un numar egal de membrii alesi de adunarile generale ale landurilor. Conventia Federala se intruneste numai pentru realizarea acestui obiectiv. Presedintele Biroului Federal este ales pe cinci ani, iar realegerea este permisa o singura data. In general, functiile Presedintelui Federal sunt doar de reprezentare. Presedintele Federal este reprezentantul Germaniei in relatiile internationale. El propune Bundestagului un candidat pentru Biroul Cancelarului Federal si, la sugestia Cancelarului, reuneste sau demite ministrii Cabinetului. Daca apare o motiune sau o situatie conflictuala complexa in activirtatea Bundestagului, Presedintele Federal poate cere dizolvarea Bundestagului, la propunerea Cancelarului Federal.Cele trei forme distincte ale autoritatii administrative (juridica, legislativa si executiva) se regasesc si in administratia din Germania.

1. Autoritatea juridicaAutoritatea juridica in Germania este autonoma. Juristii federali alesi sunt confirmati de Guvernul Federal, iar cei locali sunt confirmati de catre Guvernul landului. Administratia Curtii landului este independenta de autoritatile federale. Sistemul curtilor in Germania contine cinci ramificatii:-Curtile ordinare-Curtile pentru Munca-Curtile Administrative-Curtile Sociale-Curtile Fiscale

2. Autoritatea legislativaParlamentul Federal este format din doua Camere: Bundestag si Bundesrat. Bundestagul reuneste 662 membri care reprezinta legislativul, alege Cancelarul Federal si controleaza activitatea Guvernului.Bundesratul (Consiliul Federal) este institutia care reuneste reprezentantii prin care landurile participa la activitatea legislativa a Federatiei. Spre deosebire de Bundestag, Bundesratul nu este format din membrii alesi direct, ei sunt membrii ai guvernelor landurilor sau delegati ai acestora. Fiecare land are cel putin trei reprezentanti, cele mai cunoscute landuri avand dreptul chiar si la sase persoane. Propunerile pot fi introduse de orice deputat din Bundesrat sau de catre Guvernul Federal, iar daca in urma dezbaterilor acesta intruneste majoritatea voturilor, propunerea este inaintata Bundestagului. Daca Bundestagul si Bundesratul nu pot sa ajunga la un consens este constituita o Comisie de Mediere formata din membrii ai ambelor Camere.Fiecare land are propriul sau Parlament ales si un Guvern Local. De asemenea, cea mai mare parte a activitatilor desfasurate in cadrul politiei, justitiei, culturii si invatamantului, de la nivelul primar la cel universitar, sunt administrate la nivel de land. Principiul suveranitatii landurilor confirma faptul ca Parlamentul Federal nu poate obiecta la legile avansate de parlamentele landurilor. Curtile Constitutionale ale landului trebuie sa decida atunci cand constitutionalitatea legilor este pusa sub semnul intrebarii.Propunerile supuse aprobarii Parlamentului Federal sunt studiate in detaliu de catre Comitetele/ Comisiile Parlamentare.

3. Autoritatea executivaGermania este un stat federal cu trei niveluri ale administratiei, fiecare cu autonomie legala, independent in realizarea prevederilor constitutionale. In general, principala functie a Guvernului Federal este sa pregateasca deciziile politice si legislative, in timp ce responsibilitatile administrative sunt delegate catre landuri.

Guvernul Federal CentralSistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o democratie a cancelarului, care reflecta puternica pozitie a Cancelarului Federal.El este doar membru al Guvernului ales de Bundestag si are responsabilitate formala pentru activitatea desfasurata. Legea de baza, Constitutia, cuprinde un vot constructiv de neincredere, care inseamna ca, daca majoritatea membrilor Parlamentului doresc sa acorde votul de neincredere Cancelarului, acestia trebuie sa aleaga in acelasi timp succesorul lui cu majoritate de voturi. Cancelarul Federal nominalizeaza membrii Guvernului, conduce activitatea Guvernului si determina coordonatele politicii care urmeaza a fi implementata de catre minister.In Germania exista un principiu ministerial inca in vigoare. Potrivit acestuia, fiecare minister opteaza, in mod autonom, pentru politica sa si are responsabilitate proprie in cadrul Ministerului respectiv. Sistemul politic german se caracterizeaza printr-o absenta relativa a constitutionalitatii autoritatii ierarhice a Sefului Guvernului asupra ministerelor. Seful ierarhic este liber sa aleaga membrii ministerelor care, o data instalati in functii, se bucura de un inalt grad de independenta tinand seama doar de principiile politice de baza.

Biroul Sefului GuvernuluiCancelaria Federala are misiunea de a oferi Cancelarului Federal informatii care sa-i permita coordonarea activitatilor necesare si dezvoltarea corespunzatoare a politicii guvernamentale. Structura Cancelariei Federale o reflecta pe cea a ministerelor, iar seful Cancelariei Federale este responsabil pentru organizarea activitatii interne a Cancelariei.Sistemul de Informare al Guvernului este condus de un grup de planificare al Cancelariei. Datele importante pentru fiecare proiect transmise de ministere sunt raportate Cancelariei, iar stocarea acestora se face in computerul Cancelariei. Ministerele au acces la toate datele. La Cancelaria Federala se adauga Birourile de Presa si Informare ale Guvernului Federal.

MinistereleMinisterele au autoritate federala suprema, indentifica problemele, cerceteaza, analizeaza variante decizionale pentru a gasi cele mai bune solutii si fundamenteaza legislatia primara si secundara.Cooperarea interministeriala este un element deosebit de important pentru buna coordonare in politica.Ministerele sunt conduse de un ministru asistat de un Birou de personal format din persoane civile. In mod normal, acesta cuprinde un asistent/consilier personal, un reprezentant al presei, un asistent parlamentar si secretari.In directa subordonarea a Ministerului se afla unul sau doua Secretariare de Stat Parlamentare si unul sau doua Secretariate de Stat proprii. Pe nivel ierarhic imediat inferior Secretariatului de Stat exista cativa directori generali.

Cap 4. Asemanari

Franta

Germania

Presedintele Republicii joaca un rol important in relatiile externe, intrucat reprezinta FrantaPresedintele Federal este reprezentantul Germaniei in relatiile internationale

Presedintele Republicii poate sa dizolve Adunarea Nationala potrivit articoluilui 12 din ConstitutiePresedintele Federal poate cere dizolvarea Bundestagului, la propunerea Cancelarului Federal.

Parlamentul este bicameral: Adunarea Nationala si Senatul.Parlamentul Federal este format din doua Camere: Bundestag si Bundesrat.

Structuri organizationale (tablissements publics)Structuri organizationale (ffentliche Anstalt).

Majoritatea functiilor statului bunastarii la nivelul protectiei sociale n-au apartinut administratiei publice.

Si-au indeplinit functiile in mod satisfacator pe parcursul multor decenii

Mai multe similitudini in ceea ce priveste reglementarile guvernamentale

Reglementarile de personal pentru functionarii publici sunt in mare masura asemanatoare

Modele administrative

Marimea teritoriului statului

O autonomie considerabila a fost acordata autoritatilor teritoriale (regiuni, districte, municipialitate)Fiecare nivel administrativ (federal, landurilor, local) are autonomie din punct de vedere legal in realizarea propriilor sarcini constitutionale.

Sistemul administrativ al Frantei s-a bazat in ultimii 150 de ani pe folosirea conceptului de descentralizare functionala a structurilor organizationale, care au o personalitate juridica separata de cea a administratiilor locale, regionale sau ale statului. Aceste institutii (tablissements publics) au un echivalent in Germania (ffentliche anstalt ).Atat in Germania cat si in Franta, majoritatea functiilor statului bunastarii la nivelul protectiei sociale n-au apartinut administratiei publice.Aceste doua sisteme si-au indeplinit functiile in mod satisfacator pe parcursul multor decenii.In afara specificitatilor sistemului federal german si a sistemului sau de control al legalitatii de catre Curtea Constitutionala, exista mai multe similitudini intre Franta si Germania in ceea ce priveste reglementarile guvernamentale opuse legilor Parlamentului supuse limitarilor derivate din puterile bugetare si financiare ale Parlamentului, pe de o parte, si controlului de legalitate al curtilor administrative, pe de alta parte. La fel ca in Franta, reglementarile de personal pentru functionarii publici din Germania sunt in mare masura supuse adoptarii prin legi ale Parlamentului si limitarilor de catre principiile constitutionale.Franta si Germania sunt cel mai des citate cand este vorba de tipuri de modele administrative.In plus, multe din elementele comune se refera si la marimea teritoriului statului si ca teritoriu, si ca populatie.[footnoteRef:4] [4: Directoratul Guvernare Publica si Dezvoltare Teritoriala, 19 iunie 2007, Organizarea Administratiei Centrale de Stat: politici si instrumente, http://www.oecd.org/dataoecd/58/27/40960602.pdf]

Cap 5. Deosebiri

Franta

Germania

Republica prezidentialaRepublica parlamentara

Constitutie promulgata la 6 octombrie 1958Constitutie adoptata in 1949

Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult 2 mandate de cate 7 ani.Seful statului este Presedintele federal, ales pe 5 ani de o conventie federativa speciala

Autoritatea executiva este divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru.Guvernul federal exercita autoritatea executiva si e condus de Cancelarul federal, ales de Adunarea Federala

Numarul membrilor Senatului: 321Numarul membrilor Adunarii Nationale: 577Numarul membrilor Adunarii Federale: 672Numarul membrilor Consiliului Federal:69

Senatul: ales pentru 9 aniAdunarea Generala: aleasa pentru 5 aniAdunarea Federala: aleasa pentru 4 ani

Seful Guvernului este Primul Ministru.Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o democratie a cancelarului, care reflecat puternica pozitie a Cancelarului Federal.

Responsabilitatea pentru fiecare minister este precizata prin ordinile Consiliului de Ministri dupa consultarea Consiliului de Stat.Ministerele au autoritate federala suprema, indentifica problemele, cerceteaza, analizeaza variante decizionale pentru a gasi cele mai bune solutii si fundamenteaza legislatia.

In 1982, procesul de descentralizare a fost mai accentuat si au fost delegate o serie de sarcini catre autoritatile teritoriale.Fiecare land are propriul sau Parlament ales si un Guvern Local.

A demonstrat o mare continuitate in sistem.Federalismul german de la 1870 la 1933 a fost foarte diferit de federalismul german de la 1949 incoace.

Sistemul francez al administratiei publice s-a bazat foarte mult de la sfarsitul secolului al XVIII-lea pe o puternica prezenta a inginerilor, constructorilor de drumuri si poduri si administratorilor padurilor si pamantului arabil.Sistemul german, de origina prusaca, s-a bazat o lunga perioada de timp pe juristi si avocati (a existat o lunga traditie juristenmonopol, in administratia publica a Germaniei).

In Franta 70% din personalul administratiei centrale sunt angajati de catre ministere (66% excluzand apararea).Ministerele angajeaza numai 6% din angajatii publici federali, in comparatie cu 51% in administratiile de drept public.

Presedintele statului desemneaza Primul Ministru si alti membrii ai Guvernului.Cancelarul propune ministrii federali care sunt numiti de Presedintele Federal.

Daca Franta a demonstrat o mare continuitate in sistem pe parcursul ultimelor doua secole, Germania a suferit o rasturnare totala in 1945, odata cu dizolvarea ca administratie de stat, a Landului Prusia, care reprezenta doua treimi din teritoriul si populatia intregii tari. In privinta administratiei publice, federalismul german de la 1870 la 1933 a fost foarte diferit de federalismul german de la 1949 incoace. Sistemul francez al administratiei publice s-a bazat foarte mult de la sfarsitul secolului al XVIII-lea pe o puternica prezenta a inginerilor, constructorilor de drumuri si poduri si administratorilor padurilor si pamantului arabil, care erau in mod traditional reuniti in corporatii (corpuri) profesionale, care aveau propriile lor scoli, si sisteme de cariere profesionale. Sistemul german, de origina prusaca, s-a bazat o lunga perioada de timp pe juristi si avocati (a existat o lunga traditie juristenmonopol, in administratia publica a Germaniei). Pentru acelasi motiv, dupa o oarecare opozitie, datorata unei pretinse origini anglo-saxone, modelul institutiilor de reglementare a normelor pentru industriile de retea si pentru serviciile de retea a fost folosit in administratia franceza de la mijlocul anilor 1990, fiindca inginerii au descoperit ca acest model ofera o protectie si mai buna a capacitatii lor profesionale, a standardelor de etica si de interese ale profesiei, decat modelul traditional de organizare a liniilor de autoritate intr-o structura de tip piramida din departamente/ministere sau ca directori ai organizatiilor numite tablissements publics. In Germania, dimpotriva, obstacolele constitutionale de natura legislativa si teoretica au impiedicat generalizarea institutiilor independente de reglementare.Fenomenele de deconcentrare si parteneriatele public-privat au fost folosite foarte mult, din prima jumatate a secolului al XIX-lea in Franta, (concession de service public, concession de travaux publics etc.), dar mult mai putin in Germania. Explicatia acestei situatii este ca functia publica in Franta a fost multa vreme ocupata de ingineri, care erau capabili sa proiecteze si sa controleze componentele foarte tehnice ale contractelor dintre administratia tehnica si partenerii privati, care pe vremea aceea erau executate de persoane cu aceleasi profesii, dar angajati in firme private. Pentru acelasi motiv, dupa o oarecare opozitie, datorata unei pretinse origini anglo-saxone, modelul institutiilor de reglementare a normelor pentru industriile de retea si pentru serviciile de retea a fost folosit in administratia franceza de la mijlocul anilor 1990, fiindca inginerii au descoperit ca acest model ofera o protectie si mai buna a capacitatii lor profesionale, a standardelor de etica si de interese ale profesiei, decat modelul traditional de organizare a liniilor de autoritate intr-o structura de tip piramida din departamente/ministere sau ca directori ai organizatiilor numite tablissements publics. In Germania, dimpotriva, obstacolele constitutionale de natura legislativa si teoretica au impiedicat generalizarea institutiilor independente de reglementare. In Germania, ministerele angajeaza numai 6% din angajatii publici federali, in comparatie cu 51% in administratiile de drept public. Prin contrast, in Franta 70% din personalul administratiei centrale sunt angajati de catre ministere (66% excluzand apararea).[footnoteRef:5] [5: Directoratul Guvernare Publica si Dezvoltare Teritoriala, 19 iunie 2007, Organizarea Administratiei Centrale de Stat: politici si instrumente, http://www.oecd.org/dataoecd/58/27/40960602.pdf]

Cap 6. Avantajele sistemelor administrative

Franta Traditie de stat unitarDistinctia si stilul asociate Frantei si esentei ei isi au radacinile in istoria sa extraordinar de bogata si diversa - o istorie plina de contraste. Franta de astazi serveste ca model de centralizare statala, procedurile sale administrative atent perfectionate, fiind un exemplu pentru restul lumii.[footnoteRef:6] [6: Bailey, Rosemary (2010), National Geographic Traveler -Franta, editura Adevarul Holding, Bucuresti]

O treime din senatori se schimba o data la 3 aniSe reduce astfel posibilitatea coruptiei. Grupuri de consultantaFranta are o experienta remarcabila in ce priveste grupurile de consultanta atat la nivel local cat si central, grupuri ce asigura luarea unor decizii foarte bine fundamentate. Fiecare regiune are un grup de consultanta economica si comitete sociale, formate din personalitati din domeniul social, economic si al muncii. Directia Generala pentru Administratie si Servicii Publice In Franta, Directia Generala pentru Administratie si Servicii Publice are numeroase atributii, printre care se numara: promovarea si stimularea proceselor de modernizare a administratiei si identificarea metodelor de imbunatatire a calitatii serviciilor publice. Este foarte important faptul ca exista un organism preocupat de modernizarea administratiei publice. Institutiile statului reusesc astfel sa tina pasu cu dezvoltarea si sa se adapteze conditiilor economice, tehnologice si financiare aflate in continua schimbare. Descentralizarea administrativaRecent a avut loc o descentralizare administrativa. Regiunile sunt teritorii libere administrate de Consilii alese. Descentralizarea duce la o apropiere a institutiilor statului de catre cetateni, lucru care nu poate fi decat benefic relatiei dintre acestia. Administratia publica trebuie sa lucreze in folosul cetatenilor si nu poate face eficient asta, decat daca le cunoaste indeaproape nevoile, nevoi aflate in continua schimbare si diversificare.

Germania Este caracterizata de autoguvernare. Aparatul administrativ german are trei niveluri: nivelul federal, nivelul landurilor, nivelul local. Fiecare nivel are autonomie in realizarea propriilor sarcini constitutionale. Prin autonomie se intelege, independenta din punct de vedere juridic, legal, decizional si financiar. Adica autoritatile fiecarui nivel administrativ au un sistem juridic propriu, au capacitate de decizie si isi desfasoara activitate din resurse proprii.Autonomia autoritatilor locale este si din punct de vedere decizional. Autoritatile locale sunt cel mai aproape de cetateni, ele cunosc indeaproape problemele acestora si pot reactiona prompt si eficient in vederea rezolvarii lor. De aceea o putere de decizie mare a autoritatilor locale duce la eficientizarea sistemului administrativ. Principiul ministerialFiecare ministru capata independent in dezvoltarea propriilor politici si are responsabilitatea implementarii lor. Se evita in acest fel birocratia exagerata si procesul decizional este mai rapid, deci si solutia va fi implementata mai rapid si problema aparut, rezolvata.Capacitatea de decizie acordata acestuia este insotita insa si de responsabilitate. Ministrul trebuie sa raspunda pentru eficienta politicilor sale si modul in care acestea au fost implementate. Cooperarea internimisteriala mareMinisterele coopereaza in vederea atingerii obiectivelor stabilite, lucru ce duce la atingerea scopurilor propuse si la o eficienta extraordinara. Desi beneficiaza de autonomie, ministerele trebuie sa coopereze pentru o crestere economica. Acesta este una dintre importantele caracteristici ale Germaniei, care au transformat-o in cel mai puternic stat din punct de vedere economic din Europa. Are o structura administrativa policentricaExistenta mai multor centre de putere, lucru ce conduce la evitarea abuzurilor de putere, realizandu-se astfel o buna administrare.