sistem de franare_curs

7/25/2019 Sistem de Franare_CURS

1/7

DIAGNOSTICAREA SISTEMULUI DE FRANARE

1. Generalitati

Sistemul de franare are rolul de a dezvolta o deceleratie maxima a autovehiculului inconditii de mentinere a stabilitatii acestuia, astfel incat sa se realizeze reducerea vitezei dedeplasare a autovehiculului sau oprirea acestuia, in conditii de maxima siguranta.In mod normal, din punct de vedere tehnic, franarea unui autovehicul trebuie sa serealizeze eficace si progresiv, putand fi evaluata prin urmatorii parametri: spatiul de franare, forta de franare la roata, efortul de apasare la pedala, valoarea deceleratiei rezultate in urma franarii.Componentele sistemului de franare sunt organe de siguranta ale autovehiculului, astfelca acestea sunt supravegheate, controlate si intretinute si cand este cazul se restabilestestarea tehnica a acestora. n figurile de mai jos se prezint succint elementele principaleale sistemului de fr!nare

Fig.1.Pompa centrala e !rana" #er$o!rana" # piulite de fixare pe servofrana, $ # fixare rezervor compensator,

% & garnitura pompa centrala de frana, '1 # reglarea cursei totale a pedalei de frana(1").* mm +& -.), pentru autoturismul acia /0234


2/7

Fig. ). Limitator e !ranare1 # racorduri de conducte rigide,

5 # tija limitatorului, " # piulita de reglaj

Fig. *. Con&cta rigia e !rana #tanga #i reapta #pate(1,6 # la nivelul puntii spate, 5," # la nivelul cilindrului receptor4

7n sistem 28S este alcatuit din urmatoarele componente: ansamblu amplificator defranare (6-4, un grup electropompa compus din: pompa hidraulica (5%4, unitate demodulare a presiunii, calculator (5*4 si patru senzori de roata (594.


3/7

Si#tem&l A,Scontribuie in mod esential la marirea sigurantei in deplasare in momentulfranarii autovehiculului. 2vantajul determinant fata de sistemele obisnuite este ca la ofranare puternica pe un carosabil alunecos se va mentine cea mai buna directie pentru carotile nu se vor bloca. Insa nici sistemul 28S nu poate invinge anumite legi fizice. /aatingerea unei viteze de aproximativ 5- mh se va declansa un procedeu automat decontrol, distingandu&se un zgomot de pompare pentru circa 1 secunda. aca viteza derotatie a unei roti este prea mica pentru viteza autovehiculului si roata tinde sa seblocheze, presiunea de franare pentru aceasta roata este diminuata. ;entru rotile din fatapresiunea de franare este reglata separat, in timp ce presiunile de franare pentru rotile dinspate sunt reglate impreuna. 2stfel efectul franarii este egal pentru ambele roti din fata,contribuind la mentinerea stabilitatii in mers.;rocesul de reglare se poate distinge printr&o miscare pulsatorie a pedalei de frana,insotita de zgomot, conducatorul auto fiind avertizat ca o roata, sau rotile se afla in zona

de blocare.Sarcina lici&l&i e !ranaconsta in transmisia energiei sistemului din pompa centrala defrana sub forma de presiune a lichidului la cilindrul de franare al rotii. 2ceasta functie detransmisie pare usor de realizat, insa pentru a fi mentinuta mai mult timp lichidul de franatrebuie sa indeplineasca anumite cerinte:&punctul de fierbere trebuie sa fie cat mai mare posibil si sa ramana constant pe toata

durata de viata printr&o mare toleranta la apa,& vascozitatea# la temperatura mare lichidul de frana nu trebuie sa fi eprea fluid, existand

riscul pierderii prin scurgere< la temperaturi foarte joase acesta nu trebuie sa fie preavascos pentru a nu influenta negativ functia de transmisie,& compresibilitatea trebuie sa fie cat mai mica posibil si pe cat posibil sa nu depinda de

presiune si temperatura,&protectia la coroziune # componentele metalice ale sistemului de franare trebuie sa fie

protejate la coroziune,&protectia la uzura # pentru a mentine scazuta uzura pistoanelor si a etansarilor, lichidul

de frana trebuie sa aibe bune proprietati de lubrifiere,& formarea spumei # pierderea de gaze trebuie sa fie redusa pentru a evita formarea

spumei,& etanseitatea # garniturile de etansare nu trebuie sa se rigidizeze, sa se dilate sau sa se

contracte sub influenta lichidului de frana.aca astazi discutam de lichidul de frana, ne referim la un lici pe a2a e poli -glicoletilena. Insa exista alte trei grupe de materiale care pot fi folosite pentru lichidul defrana: baza de silicon, baza de ulei mineral, baza de alcoxi # silan.

%. Scimari in #tarea tenica la #i#tem&l e !ranare

In procesul de exploatare la parametrii de stare tehnica a sistemului de franare potinterveni modificari, dupa cum urmeaza:

Nr.Scimare in #tarea tenica Ca&2e3#imptom


4/7

Nr.crt.

Scimare in #tarea tenica Ca&2e3#imptom

%

modificarea cursei libere a pedalei defrana.Cursa libera a pedalei de franareprezinta spatiul parcurs de pedalade frana din pozitia de repaus pana inpozitia in care tija acesteiaactioneaza pistonul pompei centralede frana, moment in care se initiazaprocesul de franare.

creste scade

o uzurasuprafetei de lucrua garniturii defranare, cat si adiscului tamburului defrana,o existentaaerului in circuitulhidraulic,o lichidului defrana insuficient.

o obturareaorificiului de retur allichidului in rezervorulcompensator,o deformareaparghiei limitatoruluide franare (in cazulexistentei acestuia incomponentasistemului4

)scaderea presiunii in circuitulhidraulic de franare

@enomenul este determinat de:& posibile neetanseitati ale circuitului,& uzura garniturii cilindrului receptor,& uzura garniturii pompei de frana.

* netezirea garniturilor de frana

@enomenul apare in cazul autovehiculelorcare au fost franate foarte lent, fiind

acompaniat de zgomot in franare (scartait4


5/7

Nr.crt.

Schimbare in starea tehnica Ca&2e3#imptom

/ aparitia fenomenului vapourlock

cauzata de depasirea punctului de fierbere,ducand la formarea bulelor de aburi incilindrul receptor al rotii< deoarece bulele sepot comprima, la o noua apasare a pedaleide frana este posibil sa nu se mai obtinapresiune.

6 aparitia apei in lichidul de frana

2bsorbtia de apa se poate realiza pe 5 cai:a. prin orificiul de aerisire a rezervorului

compensator (prin umiditatea siformarea apei de condens latemperaturi variabile4,

b. prin furtunele de frana, datoritapermeabilitatii acestora< lichidul defrana extrage moleculele de apa dinfurtun, acesta preluand continutul deapa pierdut din mediul inconjurator.

A$anta7 #deoareceapa existentain sistemulhidraulic estepreluata delichidul defrana seimpiedicaformareacristalelor degheata inconductelede frana si incilindrii receptori. 2stfel functia hidraulica de


6/7

referitoare la inspectia tehnica periodica si controlul tehnic in trafic, texte consolidate,ianuarie 20094.Bficacitatea franarii (v. laborator4 unui autovehicul se poate exprima prin raportul dintresuma fortelor de franare la rotile autovehiculului si greutatea acestuia:

( )%100=a

fG

FE

unde:@ & suma fortelor de franare la rotile pe care actioneaza frana a carei eficacitate severifica (da34,a & greutatea autovehiculului (da34.

Aaloarea minim admisibil pentru fr!na de serviciu este de )- .ezechilibrul dintre forDele de fr!nare la roDile aceleiaEi punDi se determin cu

relaDia:

( )%100max

minmax

=F

FFd

Aaloarea maxim admisibil a dezechilibrului este de 6- .

). Recomanari pri$itoare la mentenanta #i#tem&l&i e !ranare ira&lic

Fentenanta sistemului de franare reclama urmatoarele recomandari:1. se va verifica periodic starea de etansare a circuitului hidraulic,5. in cazul in care sistemul de franare nu prezinta senzori pentru gradul de uzura a

garniturilor de franare, acestea se vor verifica la fiecare revizie tehnica< gradul de uzuradepinde foarte mult de conditiile de utilizare ale autovehiculului< in cazul utilizariiacestuia in traficul urban si pe distante scurte sau in cazul utilizarii intr&un mod sportiveste necesara verificarea gradului de uzura si intre verificarile recomandate prin reviziiletehnice periodice.

6. lichidul de frana va fi schimbat la o perioada de 5 ani, cunoscand faptul ca acesta estehigroscopic # atrage umezeala, preluand in timp apa din mediul inconjurator, care poateprovoca in timp coroziunea componentelor sistemului de franare.

". pentru o obtinere a unui efect de franare utilizandu&se frana de motor, la coborarea uneipante se va cupla treapta de viteza inferioara treptei cu care s&a ajuns in varful pantei sise incepe coborarea< prin acest procedeu se va menaja sistemul de franare< daca totusieste necesar mersul franat, nu este indicat mersul cu franare continua, ci mersul cufranare intermitenta.

). in anumite conditii de functionare, de exemplu dupa trecerea prin zone cu cantitati maride apa pe carosabil exista posibilitatea ca franarea sa se realizeze cu intarziere dincauza garniturilor de frana umede< sistemul de franare va functiona normal dupauscarea garniturilor.

$. la parcurgerea drumurilor unde a fost presarata sare sau alte solutii necesare topiriighetii sau poleiului este posibil ca efectul deplin de franare sa fie intarziat.

% in cazul montarii ulterioare a unui spoiler frontal sau a unor capace de roti se va cerceta


7/7

%

*. Interpretarea i!eritelor !enomene ap8r&te 9n !&nc:ionarea #i#tem&l&i e !r;nare

Cauz/

simptom

Uzur

plcue

Uzurneregulat

plcue

Btaie axialdisc de

frn

Uzurdisc de

frn

Gripajpiston

etrier

Coroziunedisc de

frn

Uzurneregulat

disc de frn

Defeciuneamplificator

de frnare

er !ncircuitul de

frnare

"curgere

intern

"curgere

extern

#gomot la

frnare

x x x x

#gomot

permanent

x x x

$repidaii la

frnare

x x x

%i&raii la

pedal

x x x

'edal dur x x

'edal moale x x x x

'edal lung x x x

'edal la

plan(eu

x x x

Frnarepermanent

x x

sistem de franare_curs

Documents