sinteza materie seminar.doc

CauzometriaToti avem propriile noastre masini ale timpului. Unele, ne duc inapoi, se numesc amintiri. Unele ne duc inainte, se numesc visuri.Jeremy Irons

Introducere Metoda cauzometriei reprezintă operaţionalizarea principalelor

noţiuni ale concepţiei cauzal-teleologice (teleos = scop) asupra timpului psihologic.

Din punct de vedere diagnostic, cauzometria urmareste - identificarea reprezentărilor persoanei despre caracterul legăturilor cauzale şi teleologice dintre evenimentele vieţii sale.

Introducere Este o metoda biografica

Analizeaza insa ansamblul vietii: trecut, prezent, viitor.

Poate fi folosita ca metoda de psihodiagnostic, dar si ca instrument de cercetare.

Aplicarea tehnicii Ancheta cauzometrică se realizează individual. Durata anchetei este

de 40-60 minute. Etape:

– 1. Discuţia preliminara – 2. Alcătuirea inventarului de evenimente – 3. Datarea şi ordonarea cronologică a evenimentelor – 4. Analiza cauzala a relaţiilor între evenimente – 5. Analiza teleologica a relaţiilor între evenimente – 6. Precizarea domeniilor de apartenenţa a evenimentelor

Discutia preliminara Intervievatorul face cunoştinţa cu intervievatul

încercând:

– • să stabilească cu acesta o relaţie de încredere reciprocă;

– • sa-i trezească interesul pentru autocunoaştere; – • sa activeze procesul de conştientizare a traseului vieţii,

stimulând reflecţii despre trecutul, prezentul şi viitorul persoanei.

Discutia preliminara Efectul de protectie a biografiei este tolerat. Discutia preliminara ar trebui sa preceada

desfasurarea celorlalte etape cu 1-2 zile. Intervievatul participa ca expert al propriei vieti. Testul cercurilor timpului (Cottle,1976)

Alcatuirea inventarului de evenimente Orice schimbare, transformare este un eveniment (in societate, in

natura, in lumea interioara a individului, la serviciu, in comportament sau in activitate etc)

Ne referim la momente nu la intervale.

Evenimentele notate pot fi din trecut, prezent si viitor.Datarea si ordonarea cronologica a evenimentelor

Indicaţi, cu o exactitate maximă data (anul, luna, dacă e posibil şi ziua) pentru fiecare dintre evenimentele pe care le-aţi indicat anterior.

Daca evenimentul a avut loc deja, aduceţi-va aminte când anume. Daca este un eveniment viitor, indicaţi pe fişă data presupusa.

Fiecare dintre evenimentele pe care le-aţi indicat trebuie să fie o schimbare, de aceea fiecare eveniment trebuie sa aibă o singură dată care corespunde momentului în care această schimbare a avut loc sau se va întâmpla.

Datarea si ordonarea cronologica a evenimentelor

După datarea tuturor evenimentelor intervievatul le ordonează în ordine cronologică, indicând în dreptul fiecărui eveniment numărul cronologic al acestuia.

Nu trebuie să existe evenimente cu acelaşi număr de ordine.

Analiza cauzala a relaţiilor dintre evenimente Înainte de a începe analiza cauzală fişele sunt puse împreuna una

peste cealaltă şi sunt ordonate astfel încât fişa cu ultimul eveniment cronologic (fişa 15) să se afle deasupra, urmând în ordine descrescătoare toate celelalte fişe (fişa 1, fişa care conţine primul eveniment cronologic va fi ultima în această serie).

Subiectul dă la o parte prima fişa şi începe să analizeze toate legăturile cauzale posibile ale acestui eveniment (fişa 15) cu celelalte evenimente.

Analiza cauzala a relaţiilor dintre evenimente Aţi putea spune că ‘evenimentul 15 se va întâmpla (s-a întâmplat)

datorită faptului că s-a întâmplat (o sa se întâmple) evenimentul 14?’. Dacă răspunsul este afirmativ acest lucru nu indică că evenimentul 14 este singura cauză a evenimentului 15 ci doar ca între acestea există o „relaţie cauzală”. Mă interesează doar opinia Dvs. personală, sentimentul subiectiv despre existenţa sau absenţa unei relaţii de tipul ‘cauză-efect’ între evenimentul 14 şi 15. Trebuie să răspundeţi ‘da’, dacă credeţi că o asemenea relaţie cauză-efect există sau ‘nu’, în cazul în care consideraţi că o asemenea relaţie nu există’.

Analiza teleologică (de tipul mijloc-scop) a relaţiilor dintre evenimente

În cadrul acestei etape se identifică relaţiile teleologice existente intre evenimentele vieţii evocate, relaţii de tipul mijloc-scop. Pentru analiza acestor relaţii fişele se aranjează astfel incit fişa 1 sa se afle deasupra iar fişa 15 dedesubt. În rest,

modul de lucru cu fisele este acelaşi ca şi în cazul analizei cauzale.

Analiza teleologică (de tipul mijloc-scop) a relaţiilor dintre evenimente

“Sa începem cu evenimentul 1. Puneţi va rog aceasta fişa la o parte şi gândiţi-va asupra motivului pentru care acest eveniment a avut loc, ce scopuri aţi urmărit atunci când aţi realizat acest eveniment/aceasta schimbare. Bineînţeles, referitor la anumite evenimente aceasta întrebare s-ar putea sa nu aibă nici un sens, dar în anumite cazuri ea este concludentă. Sunteţi de acord cu afirmaţia că ‘unul din scopurile evenimentului 1 este evenimentul 2’ sau, altfel spus, ‘primul eveniment s-a întâmplat pentru ca sa se întâmple cel de-al doilea eveniment ?’ Se poate răspunde doar prin ‘da’ sau ‘nu’, luându-se în consideraţie ceea ce vi se pare corect din perspectiva actuală. Dacă, de exemplu, în momentul realizării evenimentului 1, Dvs. nu-l consideraţi ca mijloc pentru realizarea evenimentului 2, dar acum, privind retrospectiv înapoi remarcaţi că totuşi acesta a fost un scop deşi anterior fie nu aţi putut sau nu aţi dorit sa recunoaşteţi faţă de sine însuşi acest lucru, în acest caz trebuie sa răspundeţi ‘da’, adică ‘evenimentul 2 este unul din scopurile evenimentului 1 ”.

Modelul protocolului pentru analiza cauzală şi teleologică

Precizarea domeniilor de apartenenţa a evenimentelor

Conţinutul evenimentelor traseului vieţii poate fi total necunoscut pentru cercetător

În dependenta de scopurile cercetării respondentului poate să i se ofere variante diferite de clasificare. Autorii tehnicii au utilizat următoarea clasificare: – • S - schimbări în societate – • N - schimbări în natură – • V - modificări în gândire, sentimente, valori – • Sa - modificări în sănătate – • F - schimbări în familie şi în viaţa cotidiana – • M - schimbări în serviciu, activitatea de învăţare (şcolarizare) – • L - schimbări în modul în care se petrece timpul liber, comunicarea cu ceilalţi, hobby

Recomandări pentru intervievatori Pentru interviu trebuie să se aleagă un loc liniştit şi care nu creează celui

intervievat anumite asociaţii care ar direcţiona într-un anumit fel reflecţiile sale asupra vieţii.

În timpul interviului subiectul apare în calitate de expert în problemele vieţii personale şi în acest domeniu nu exista nimeni mai competent decât el însuşi.

Intervievatorul trebuie sa ocupe o poziţie neutră şi binevoitoare, fără a emite judecăţi de valoare.

Printre evenimentele evocate pot fi şi unele destul de neplăcute, analiza cărora poate trezi o puternica rezistenta internă care poate ajunge şi până la refuzul de a mai continua.

Obiectivarea de câtre intervievat a reprezentărilor pe care acesta le are despre propria sa viaţa poate avea şi un efect psihoterapeutic şi poate ajuta persoana în cauza să facă faţă mai uşor unor greutăţi în viaţă.

Studiu de caz Examinăm evenimentul E8 („admiterea la facultate"): în opinia lui Marian apariţia lui va surveni ca o

consecinţă imediată a evenimentului „E6" („a învăţat sa înveţe"), dar si a evenimentului „E4" („studiul intensiv, inclusiv al limbilor de circulaitie). „Admiterea la facultate'‘ serveste în optica lui drept una din cauzele cunoaşterii „adevăratei prietenii" (E9), a incheierii unei „căsătorii" (E12) si a „naşterii copiilor" (E13). Este considerată, pe de altă parte, cauza „angajării profesionale" (E14) şi a „efectuării unei descoperiri importante" in domeniul său de muncă (E15).

Desigur, pentru „admiterea la facultate'' (E8) a fost necesară parcurgerea unui „şir" de evenimente pregătitoare : „începutul şcolii“ (E1), „studiul" (E4), dobîndirea „încrederii în sine (E2) etc.

De pe urma studiilor universitare (E8) se aşteaptă, în continuare, realizarea vieţii personale in propria familie (E9, E12, E13) , precum şi „practicarea profesiei dorite"(E14) la un nivel superior de competenţă si autorealizare (E15). Astfel spus, admiterea la facultate" (E8) este concepută de subiect ca un mijloc de realizare si împlinire a personalitati in ansamblul său (E9, E12, E13, E14, E15)

Studiu de caz Cauzograma indica o persoana analitica si

introspectiva Evenimentele grupate in 3 categorii: lume

interioara, munca si profesie, pasiune artistica. Se disting evenimente ce au marcat evolutia

individului si merita investigate: castigarea increderii in sine, prima prietenie.

Concluzii Cauzometria pune in valoare semnificatia

subiectiva a evenimentelor (experientele, convingerile, expectantele asociate).

Ofera o perspectiva asupra traseului de viata, a momentelor de cotitura, a genezei personalitatii individuale.

Se constituie ca un bun pretext pentru formularea investigatiilor psihologice ulterioare.

ObservaObservaţţiaiaIntelepciunea constituie totalitatea adevarurilor dobandite de mintea omeneasca prin observatie siIntelepciunea constituie totalitatea adevarurilor dobandite de mintea omeneasca prin observatie si

experienta si transpuse in viata.experienta si transpuse in viata.Ivan Alexandrovici GoncearovIvan Alexandrovici Goncearov

Definiţie• Acţiunea de a privi cu atenţie fiinţele, lucrurile, evenimentele,

fenomenele pentru a le studia, supraveghea şi a trage concluzii asupra acestora

• Ca metodă ştiinţifică – observaţia = înregistrarea sistematică, prin simţuri, a caracteristicilor şi transformărilor obiectului studiat

• A observa = a înţelege, nu un act pasiv de înregistrare• Observaţia – empirica• Observaţia – stiintifica, ghidată de ipoteze

Ce se observă?• Comportamente – ansamblul actelor, accesibile observaţiei directe.• Conduita – ansamblul de acte caracterizate printr-o organizare

impusa de finalitatea urmarita, constient sau nu, rational sau nu, de catre organism.

• Gândurile• Sentimentele

Observatia sistematicaObservaţia sistematică pretinde:

- Selectarea şi definirea comportamentului ţintă în termeni concreţi, observabili (operaţionalizare)

- Utilizarea unor proceduri sistematice, standardizate, pentru observarea comportamentului şi înregistrarea observaţiilor într-o manieră adecvată

Selectarea si definirea comportamentelor (operaţionalizarea)

• Cum recunoaştem un comportament care ne interesează? Se utilizează criterii:– Concrete (descriptive)– Teoretice (interpretative)

• Criterii concrete: referitoare la formă, referitoare la efecte– Referitoare la formă – localizare în spaţiu, orientare, topografia tridimensională, proprietăţi

intrinseci ale corpului sau epidermei– Referitoare la efecte – deplasează, deformează etc. – este un nivel mai general (se pierde

informaţie)• Criterii teoretice şi abstracte – se aplică teorii, ipoteze, postulate pentru a interpreta indici

direct observabili. Aplicarea acestor criterii – clasificări cauzale şi funcţionale ale comportamentului:– Clasificare cauzală: se atribuie aceeaşi etichetă comportamentelor care au aceeaşi cauză

(atribuită): ex. Comp. Sexual, materne, de competiţie, etc.– Clasificare funcţională – se clasifică comportamentele după funcţia acestora:

comportamente alimentare. Adeseori clasificările cauzale şi cele funcţionale se întrepătrund.

Grile de observaţie• Instrument – ghid de lectură a realităţii• Asigură caracterul sistematic al observaţiei• Cuprind mai multe unităţi de comportament ce urmează a fi observate.

• Alegerea unităţilor trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:– Unităţile să fie discrete şi exclusive– Categoriile trebuie să fie omogene– Fiecare unitate de comportament să fie bine precizată şi definită – operaţionalizare –criterii de

identificarea şi clasificare a comportamentelor; elementele contextuale – Criteriile concrete - la începutul investigaţiei; doar când studiul fenomenului este suficient de

avansat se recurge la criterii abstracte – Numărul de unităţi dintr-o grilă trebuie să fie limitat – funcţie de obiectivele cercetării: multiplicare;

fuzionare– Dimensiunea temporală a definiţiei unităţilor de comportament – când începe şi se termină un

comportament?

Înregistrare şi eşantionareÎnregistrarea comportamentelor (măsurarea comportamentelor)- Descriere calitativă (narativă)- Înregistrarea frecvenţei anumitor comportamente (contabilizare) + înregistrarea

frecvenţei într-o unitate de timp- Înregistrarea unor aspecte temporale ale comportamentelor:

- Secvenţialitatea- Durata comportmentului- Latenţa – durata dintre începutul observaţiei sau al stimulului şi declanşarea

comportamentului- Intervalul – durata scursă între finalul unui comportament şi începutul altuia

- Înregistrarea intensităţii comportamentului- Evaluarea unor atribute – cu ajutorul unor scale de notare

EşantionareaEste vorba de alegerea comportamentelor care vor fi introduse în grilă.

Eşantionarea trebuie să asigure reprezentativitatea descrierii. Tehnici:- Eşantionarea timpului (ex. obs. la clasă: observarea fiecărui elev,

timp de un minut, din cinci în cinci minute). Depinde de:- variabilitatea comportamentului-frecvenţa comportamentului- specificul situaţional- complexitatea sistemului de înregistrare

- Eşantionarea subiecţilor (când sunt prea mulţi)- Eşantionarea situaţiilor

Bibliografie• Chelcea, S., 1997, Metoda observaţiei în Cercetarea Sociologica Metode si tehnici,

Chelcea, Mărgineanu, Cauc (coord.), Ed. Destin.• Dafinoiu, I., 2002, Personalitatea. Metode calitative de abordare: Observatia si

interviul, Polirom.

Grila de observatieGrila de observatieCondiitii

• Alegerea unităţilor trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:– Unităţile să fie discrete şi exclusive– Categoriile trebuie să fie omogene– Fiecare unitate de comportament să fie bine precizată şi definită – operaţionalizare –

criterii de identificarea şi clasificare a comportamentelor; elementele contextuale – Criteriile concrete - la începutul investigaţiei; doar când studiul fenomenului este

suficient de avansat se recurge la criterii abstracte – Numărul de unităţi dintr-o grilă trebuie să fie limitat – funcţie de obiectivele cercetării:

multiplicare; fuzionare– Dimensiunea temporală a definiţiei unităţilor de comportament – când începe şi se

termină un comportament?

1. Identificarea variabilei de observat

• Ex: violenta la prescolari2. Definirea acestei variabile cu claritate şi precizie

• Exemplu: Violenţa la preşcolari reprezintă suma actelor de agresivitate fizică sau verbală care iau loc în cadrul interacţiunii dintre copiii unei clase de grădiniţă, etc.

3. Alegerea şi precizarea dimensiunilor variabilei

• Exemplu: – Agresivitate verbală

– Agresivitate fizică

4. Operaţionalizarea dimensiunilor în indicatori cât mai precişi şi mai observabili;

• Exemplu:– Agresivitate verbală:

• ţipat (ca formă de agresiune);• injurii;• etc.

– Agresivitate fizică:• lovituri cu palma• lovituri cu piciorul

5. Alegerea parametrilor indicatorilor• frecvenţa• durata• absenţa/prezenţa• canitatea• ordinea apariţiei• etc.

6. Testarea grilei, pentru a sesiza dacă rămân comportamente care nu pot fi încadrate într-una din categoriile grilei sau dacă unele comportamente sunt încadrabile în două categorii simultan.

Continutul si structura interviului clinic

Continutul intrebarilor►Intrebari referitoare la experiente/ comportamente

Daca as fi fost cu tine in situatia X, ce as fi observat din ceea ce ai facut?

Daca te-as observa intr-o zi obisnuita, ce anume as vedea din ceea ce faci?

►Intrebari referitoare la opinii/valori Ce anume crezi/ gandesti despre…?

Continutul intrebarilor►Intrebari referitoare la sentimente/emotii

Ce simti in legatura cu aceasta?►Intrebari referitoare la cunostinte: pt a culege date

factuale►Intrebari referitoare la caracteristici socio-

demografice (ex: varsta, ocupatie, educatie)Ordinea intrebarilor

►1. Intrebari despre activitati, experiente comportamente; 2. intrebari despre interpretari, opinii, sentimente

►1. Intrebari despre activitati; 2. Intrebari despre cunostinte si deprinderi.

►1. Intrebari despre momente prezente (ex: ultimul episod problematic); 2. Aprofundari catre trecut; 3. Eventuale solutii pt viitor.

► Intrebarile despre caracteristici socio-demografice – intercalate sau la sfarsit.

Formularea intrebarilor

►Deschise

►Singulare

►Clare

►Neutre

Formularea intrebarilor – intrebari deschise

► Intrebarile nu trebuie sa contina raspunsuri predestinate Cat de multumit ai fost in situatia x? – NU Ce ai simtit in situatia X? - DA Care este parerea ta despre situatia X? - DA

► Intrebarile nu trebuie sa fie dihotomice►Sa nu fie deschise pana la nespecifice: “Ce mai faci?► Folosirea presupozitiilor

Ghideaza interviul Normalizeaza situatia

Formularea intrebarilor – sa contina o singura idee

►Intrebarile multiple provoaca tensiune si confuzie►Intrebarile multiple permit subiectului sa fie evaziv

oferind informatii nerelevante pt problema aflata in discutie

►Intrebarile singulare necesita cunaosterea problemei

Formularea intrebarilor - claritatea►Cuvintele utilizate pt formularea intrebarilor

Usor de inteles Din cadrul de referinta utilizat de client

►Limbajul tehnic, desi corect, poate cauza confuzie si anxietate

►Evitarea intrebarii “de ce” Vehiculeaza presupozitia unei relatii cauzale Induce ideea unui raspuns anterior inadecvat

Formularea intrebarilor – neutralitatea►Utilizarea unor exemple ilustrative

O paleta larga de raspunsuri posibile Doar ex de raspunsuri extreme (poate orienta raspunsul) A se folosi cu prudenta

►Intrebari care invita la Joc de rol (varianta: autorul se disociaza de pers care

adreseaza intrebarea) Simulare: solicita resp. sa devina observator

Formularea intrebarilor – neutralitatea►Afirmatii si anunturi introductive permit:

► Focalizarea atentiei► Organizarea ideilor► Fluenta interviului

Anunturi de tranzitie (varianta: formularea rezumativa tranzitiva)

Anuntul direct: “Permite-mi acum sa te rog sa te gandesti…”

Atentionarea: “Urmatoarea intrebare este deosebit de importnata pt prog terapeutic…”

Formularea intrebarilor – neutralitatea► Intrebari de urmarire si aprofundare

Mijloace verbale: Cine? Ce? Unde? Cand? Cum? Vrei sa-mi spui mai multe despre aceasta? Poti sa-mi dai mai multe detalii?

Mijloace paraverbale: hmm, ihm Mijloace nonverbale A se evita de ce

►Afirmatii suportive Explicarea obiectivelor (interviul de cercetare)

Indicatori privind evolutia interviului Intariri/ recompense Feedback adecvat

Metamodelul pentru limbajArta de a pune intrebari

Folosind metamodelul, psihologul:

►Accede la structura profunda a limbajului►Identifica o serie de violari semantice in procesul

comunicarii►Utilizeaza o serie de intrebari pertinente in raport

cu omisiunile, generalizarile si distorsiunile identificate

De la structura profunda la structura superficiala:

►Omisiuni

►Distorsiuni

►GeneralizariOmisiunile

►Fenomen de modelare a experientei care ne permite sa ignoram anumite informatii in detrimentul altora.

►Obiectivul intrebarilor: Recuperarea informatiilor lipsa Reconstituirea mai precisa a continutului experientei

Omisiunile►Verbele nespecifice: ea m-a intristat; ma bucur de toamna;

Intrebari: “cum?”; cum anume te-a intristat?; ce anume te-a intristat?; cum te bucuri?

►Substantivele nespecifice: copilul a avut un accident; casa a fost construita. Intrebari: “cine” sau “ce, mai precis…”

►Comparatiile: sunt mai putin pregatit; sunt cel mai ghinionist om Intrebari: “Mai putin pregatit decat cine..?”; “Comparativ cu cine

(ce)…?”

Generalizarile►Fragmente sau elemente ale “modelului lumii” sunt

detasate de experientele sale pt a exprima o intreaga categorie; un singur ex devine regula.

Cuantificatori universali Operatori modali Judecati de valoare fara origine specificata.

Generalizarile

►Cuantificatorii universali: tot, toata lumea, nimeni, nimic, niciodata, totdeauna, tot timpul. “nimeni nu ma intelege”

►Metode de contestare: Reluarea cuv intr-o maniera interogativa: nimeni? Constructie paradoxala: “Nimeni niciodata nu v-a inteles…” Intrebari care vizeaza specificarea contextului sau a exceptiilor:

“nu a existat niciodata un moment in care..”

Generalizarile►Operatorii modali: stabilesc limite postulate de

reguli nescrise: nu pot sau nu trebuie. De necesitate: reguli de conduita (trebuie sa curat

zilnic); reguli morale (nu trebuie sa minti)► Ce s-ar intampla daca ati face/nu ati face…?

De posibilitate: Asa sunt eu nu ma pot schimba. Imi este imposibil sa il ascult. ► Ce va impiedica sa…? Ce s-ar intampla daca…?► De ce? - interzis

Generalizarile►Judecatile de valoare (afirmatiile) fara origine

specificata: originea este ignorata.: Asta nu se face! Ce anume nu se face? Cine spune asta? Cine face aceasta afirmatie si pe ce se bazeaza ea?

Distorsiunile►Modelarea experientei cu efecte neasteptate

asupra “hartii” despre realitate. Nominalizarile Echivalentele complexe Presupozitiile Relatiile cauza-efect Lectura gandurilor

Distorsiunile - Nominalizarile

►Realizeaza conversia unei actiuni in ceva static prin inlocuirea verbelor cu subst.

Doresc reusita copiilor mei. - Cum anume doriti ca ei sa reuseasca?

Doresc sa imbunatatesc comunicarea mea cu ceilalti. – Cum doriti sa comunicati mai bine?

Imi propun o schimbare in relatiile mele cu sotia. – Ce anume doriti sa schimbati?Distorsiunile – Echivalentele complexe

►Stabilesc analogii intre o propozitie specifica si una mai generala. Nu zambeste; nu se distreaza. Nu ma priveste; este suparat pe mine. Mereu intarzie, nu ma iubeste. Identificarea unor contraexemple si disocierea celor doi

termeni ai echivalentei► Daca te-ar privi ar insemna ca nu este suparat?► Cunosti oameni care, cand sunt suparati, isi privesc

interlocutorul?

Distorsiunile - Presupozitiile►Credinte, asteptari, ipoteze care ne pot limita

comportamentul si capacitatea de decizie.

Cand vei fi matur vei intelege. Sotul meu e la fel de speriat ca si tine. De ce nu zambesti mai mult?

► Ce va face sa credeti ca …?Distorsiunile – Relatiile cauza-efect

►Explicatiile securizeaza, dar adesea distorsioneaza.►Ex: X ma enerveaza. Compania la care lucrez ma impiedica

sa…As pleca in concediu, dar nu am masina.. Solicitarea unei descrieri a procesului prin care un stimul extern

provoaca o stare afectiva. Cum anume poate X sa va enerveze? Credinta ca ceilalti sunt responsabili de starile noastre tb vizata:

Cum anume faceti sa va simtiti rau auzind ce spune el?

Distorsiunile – Lectura gandurilor►Fenomenul care face ca unele persoane sa se

comporte ca si cum ar sti ceea ce cred sau gandesc ceilalti.

►Exista doua modalitati: O persoana crede ca stie ce gandeste altcineva: X este

deprimat… Era enervat, dar i-a fost greu sa o recunoasca. Tb sa creada ca ii consum timpul.► Este posibil, dar cum va dati seama de acest fapt?

Distorsiunile – Lectura gandurilor Persoana are impresia ca ceilalti pot citi in mintea ei:

Daca m-ai iubi ai sti ce doresc. Ar trebui sa stii ca-mi place acest lucru.► Cum ar putea sa stie ce-ti doresti?

Concluzii►Interlocutorul nu stie cum, nu poate sau nu vrea sa

isi dezvaluie trairile.►Stabilirea unei bune relatii cu pacientul inainte de a

pune intrebari sensibile: Nu inteleg prea bine. Ai putea sa-mi explici cum x determina y?

Analiza tematic-categorialaAnaliza tematic-categoriala

Analiza tematic-categorialaAnaliza tematic-categoriala În cea mai simplă formă a sa presupune În cea mai simplă formă a sa presupune identificarea identificarea şşi descrierea principalelor teme i descrierea principalelor teme care străbat un corpus discursiv care străbat un corpus discursiv

Caracteristica frecventa => importanta pt Caracteristica frecventa => importanta pt locutorlocutor

Analiza tematic-categorialaAnaliza tematic-categoriala Textul este decupat in unitati de sens numite Textul este decupat in unitati de sens numite teme.teme. Tema = unitate de semnificatie psihologicaTema = unitate de semnificatie psihologica Grila de analiza tematicaGrila de analiza tematica–– Rezultatul aplicarii unei teorii (grila Rorschach)Rezultatul aplicarii unei teorii (grila Rorschach)–– Rezultatul analizei documentului insusiRezultatul analizei documentului insusi

Etapele analizei de continutEtapele analizei de continut Standardizarea documentuluiStandardizarea documentului

Decuparea in unitati de analiza si alegerea Decuparea in unitati de analiza si alegerea modelului de analizamodelului de analiza

Codarea si stabilirea protocolului care va fi supusCodarea si stabilirea protocolului care va fi supus prelucrarii statistice.prelucrarii statistice.

I. Standardizarea documentuluiI. Standardizarea documentului Reguli de identificare a documentuluiReguli de identificare a documentului–– DataData–– LoculLocul–– Numele persoanei intervievateNumele persoanei intervievate–– Numele intervievatoruluiNumele intervievatorului–– Consemnul interviuluiConsemnul interviului–– Reguli de transcriere a interviuluiReguli de transcriere a interviului–– Organizarea raspunsurilor in fct de intrebari etcOrganizarea raspunsurilor in fct de intrebari etc

II. Decuparea doc in unitati de analizaII. Decuparea doc in unitati de analiza Acestea se stabilesc in fct de metoda de analiza Acestea se stabilesc in fct de metoda de analiza folosita. folosita.

Pt analiza tematica:Pt analiza tematica:–– Enunturile care se raporteaza la o tema.Enunturile care se raporteaza la o tema.

III. Grilele de analizaIII. Grilele de analiza

1. Descoperirea “regularitatilor” datelor pt 1. Descoperirea “regularitatilor” datelor pt stabilirea categoriilorstabilirea categoriilor 2. Evaluarea categoriilor pt a determina:2. Evaluarea categoriilor pt a determina:–– Omogenitatea internaOmogenitatea interna–– Heterogenitatea externaHeterogenitatea externa 3. Reconstituirea grilei daca:3. Reconstituirea grilei daca:–– Numeroase date nu pot fi incluse intr-o categorieNumeroase date nu pot fi incluse intr-o categorie–– Unele categorii se suprapun frecventUnele categorii se suprapun frecvent

Conditii pt un bun sistem de categoriiConditii pt un bun sistem de categorii Verosimilitate interna si externaVerosimilitate interna si externa: : capacitatea de a integra verosimil datele analizate. capacitatea de a integra verosimil datele analizate. Capacitatea de includere rezonabilaCapacitatea de includere rezonabila::–– Absenta datelor care nu pot fi incluse in nicio categorieAbsenta datelor care nu pot fi incluse in nicio categorie–– Acoperirea tuturor aspectelor problemei studiate Acoperirea tuturor aspectelor problemei studiate (obiectivele cercetarii)(obiectivele cercetarii)

Conditii pt un bun sistem de categoriiConditii pt un bun sistem de categorii Reproductibilitatea de catre un alt cercetator Reproductibilitatea de catre un alt cercetator competentcompetent

Simplitatea: nr de categorii nu trebuie sa fie Simplitatea: nr de categorii nu trebuie sa fie prea mare.prea mare.

IV. Codificarea si stabilirea protocoluluiIV. Codificarea si stabilirea protocolului Operatia prin care analistul atribuie fiecarei Operatia prin care analistul atribuie fiecarei unitati de analiza codul categoriei in care aceasta unitati de analiza codul categoriei in care aceasta este repartizata.este repartizata. Verificarea fidelitatii prin codaj dublu (se Verificarea fidelitatii prin codaj dublu (se calculeaza un coeficient de fidelitate):calculeaza un coeficient de fidelitate):–– Acelasi analist, 2 codificari succesive (coef. de fidelitateAcelasi analist, 2 codificari succesive (coef. de fidelitate intra-codor)intra-codor)–– 2 analisti, acelasi document (coef. de fidelitate inter-2 analisti, acelasi document (coef. de fidelitate inter-codor)codor)

V. Tratamentul statistic al datelor siV. Tratamentul statistic al datelor si interpretareainterpretarea

In functie de ipotezele cercetarii se aleg:In functie de ipotezele cercetarii se aleg:

–– Instrumente statistice descriptiveInstrumente statistice descriptive

–– Instrumente statistice inferentialeInstrumente statistice inferentiale

Metoda studiului biografieiMetoda Thomae

Protocolul se analizeaza prin:

Categorii formale Categorii cognitive Tematica existentei Tehnica existentei – mijloace pt atingerea

scopurilorI. Categorii formale

Timpul de munca

Timpul liber1. Repaus vs activitate

Repaus: activitatea este restransa. Se fac dese pauze pentru odihna

Activitate la extrem: activitate mereu prezenta si lipsa pauzelor repetate in cadrul activitatii sustinute.

2. Uniformitate vs Schimbare Uniformitate: repetarea frecventa a unor moduri

de comportament similare. O puternica tendinta spre rutina (introversiune).

Schimbare: schimbari in modul de actiune si comportament (extraversiune).

3. Dependenta vs Independenta Dependenta: modurile de comportament sunt

declansate de conditii exterioare. Exista un cadru care limiteaza initiativa subiectului. Conformism.

Independenta: nu exista comport total independent, dar in acest caz comport sunt

declansate in mod predominant de initiativa proprie a subiectului.

4. Neangajare vs Angajare Neangajare: persoana manifesta izolare

emotionala si afectiva fata de situatii.

Angajare: persoana participa din pct de vedere afectiv. Poate fi implicata nu doar in situatie ci si fata de persoanele sau de obiectivele actiunii.

5. Perturbare vs Armonie Perturbare: apare cand in calea aspiratiilor

individului se pun obstacole. Situatia este incordata, apar stresul si conflictul.

Armonia: concordanta intre scop si realizare. Echilibru tensional si relaxare. 6. Tonalitate afectiva negativa vs

pozitiva (are legatura cu 5) Tonalitate negativa: situatie prejudiciata de

sentimentul de neplacere si aversiune. Situatia este respinsa nu cautata.

Tonalitate pozitiva: sentimente favorabile, sub participa cu placere si se incadreaza usor in situatie, dorind sa o mentina.7. Inchidere vs deschidere fata de

situatie (are leg cu 3) Inchidere: subiectul e lipsit de orientare, nu

raspunde la solicitarile reale, nu intelege rolul asteptat de la el, nu vede mijlocul adecvat pt a domina situatia.

Deschidere: buna intelegere a cerintelor situatiei; stie cum sa domine situatia.

Se refera la angajare intelectuala fata de situatie, cu posibile legaturi cu inteligenta generala.

8. Slaba tematizare vs Puternic tematizare (are leg cu 3)

Slaba tematizare: un mod de comportament care nu ne permite sa sesizam un centru de greutate; activitatea pare determinata de moment.

Puternica tematizare: activitatea serveste unui scop.

Grafic categorii formaleII. Categorii cognitive (modul de percepere

a lumii) Spatiul de viata

– Atractie, exictatie, intensitate– Perturbare vs Armonie– Inchis vs Deschis– Dusmanos vs prietenos– Revendicativ vs increzator in sansa

Imaginea de sine– Slab vs puternic– Antipatizat vs iubit– Dependent vs autonom– Ghinionist vs norocos

Spatiul de viata: Atractie, intensitate

Intensitatea trairii sentimentelorSpatiul de viata: perturbare vs armonie

Persoana se simte multumita si implinita de ceea ce face?

Spatiul de viata: inchis vs deschis Inchis: situatiile in viata sunt privite ca piedici

Deschis: individul iubeste viata si vede situatiile ca sanse pentru sine.

Spatiul de viata: dusmanos vs prietenos

Atitudinea fata de cei apropiati Dusmanos: rece, distant Prietenos: cald, apropiat.

Spatiul de viata: revendicativ vs increzator

Atitudinea fata de societate si mediu. Revendicativ: atitudine activa de a provoca si a

combate societatea.

Increzator: incredere in sansa.Imaginea de sine

Slab sau puternic sau in fata vietii Antipatizat sau iubit Dependent sau autonom Ghinionist sau norocos

– Notam felul in care se vede persoana si nu parerea noastra.

Grafic categorii cognitiveIII. Analiza tematica a protocolului

Pune in evidenta sensul existentei unui individ, aspiratiile sale, canalizarea eforturilor.

III. Analiza tematica a protocolului 1. tematica reglativa 2. tematica relgarii anticipatiei 3. tematica activarii existentei 4. tematica integrarii sociale 5. tematica ridicarii sociale 6. tematica creativa a ridicarii de sine 7. tematica normativa

1. Tematica reglativa

Cuprinde actiunile ce urmaresc sa inlature o perturbare a echilibrului fizic sau psihic.

2. Tematica reglarii anticipatiei Trebuintele nu sunt active, ci anticipate si persoana

ia masuri ca ele sa nu apara.

Teama de o pedeapsa, mentinerea armoniei in familie, mersul la cumparaturi.

3. Tematica activarii existentei Dorinta de activitate, de a trai evenimente variate

si importante, de expansiune a spatiului de viata. Distractii, calatorii, angajarea in activitati de tot

felul.4. Tematica integrarii sociale

Dorinta de a avea aceleasi roluri sociale ca ale persoanelor de aceeasi varsta.

5. Tematica ridicarii sociale Tendinta de dominatie sociala, de a se ridica pe

scara sociala prin activitatea sociala, profesionala, artistica, tendinta de exhibitie, dorinta de a fi auzit si vazut.

Dorinta de a fi mai mult decat majoritatea de acelasi fel.6. Tematica creativa a realizarii de sine

Intensificarea stradaniei, sporirea energiei proprii, sporirea pregatirii profesionale, tendinta de a imbogati experientele.

7. Tematica normativa

Preocupari si actiuni ce vizeaza respectarea normelor sociale

Persoana isi ghideaza comportamentul dupa regulile sociale cerute de context.

IV. Mijloace prin care isi atinge scopurile

– Aspectele instrumentale ale comportamentului

Tehnici implicand actiunea Adaptarea Tehnici defensive (rationalizarea, negarea, represia,

evitarea)

Reactii de agresiune si starea de evadare (evadare imaginativa sau fuga de acasa, demisie, tehnici agresive)

Interviul clinic psihiatric1. Structura si obiectivele interviului psihiatric- Interviul clinic psihologic si interviul clinic psihiatric sunt necesare si complementare- Dobandesc caracteristici specifice in functie de obiectivele urmarite si de teoriile care le

fundamenteazao Psihiatrul intreaba despre elemente clinice aparente pe care apoi le raporteaza

la un sistem nosografic pentru a stabili diagnosticulo Psihologul isi propune sa inteleaga functionarea psihologica a unui individ,

raportand conditiile acestuia la un anumit context.o Psihologul individualizeaza, psihiatrul introduce mai multi indivizi in aceeasi

categorie.- Obiectivele interviului psihiatric sunt :

o Identificarea tulburarilor psihopatologice – faza diagnosticao Stabilirea conduitei ulterioare – faza terapeutica

- Interviul clinic centrat pe insight : de inspiratie psihodinamica, centrat pe clarificare si intelegere

- Interviu clinic centrat pe simptom :o Nestructurato Semistandardizat

Date de identificare Motivul internarii Istoria bolii actuale

Factorii precipitanti care au condus la evenimentul actual Imprejurarile in care au inceput simptomele, durata si

intensitatea Simptomele cu efectele invalidante cele mai grave Cum a afectat boala viata sociala, profesinala si familiala a

bolnavului Castiguri secundare ale bolii Atitudinea bolnavului fata de boala sa.

Boli anterioare : inregistrarea cronologica a simptomelor anterioare, internarilor anterioare, durata fiecarei boli, efecte ale tratamentelor, gradul de conformare la tratament.

Anamneza (istoria personala) Informatii despre parinti si alti membri apropiati ai familiei Antecedente heredocolaterale de ordin somatic si

psihopatologic

Experiente si evenimente deosebite referitoare la dezvoltatrea infantila

Sexualitatea Evolutia scolara si profesionala Experiente sociale, maritale, militare si legale importante.

Examinarea statusului mental Descrierea generala : impresia generala, comportament si

activitati psiho-motorii, atitudinea fata de exeminator. Dispozitie, stari afective si gradul de adecvare a acestora la

situatie. Vorbire Tulburari perceptive Gandire – procese, forme, continuturi. Procese senzoriale si cognitive : ritmul si nivelul constiintei,

orientare spatio-temporala, memorie, concentrare, gandire abstracta, nivel informational si inteligenta.

Capacitatea de autocontrol. Coerenta, claritate, spirit critic.

2. Critici DSM : - Nu exista un consens clar cu privire la ce anume se intelege prin tulburare si boala si in

ce conditii tratamentul cel mai adecvat este de ordin medical, psihologic sau psihiatric.- DSM-IV nu reuseste sa tina cont de contextul de viata al individului localizand

problemele doar in interiorul individului. Astfel tratamentul este rupt de contextul psihosocial.

- Pe viitor se intrevede inlocuirea categoriilor diagnostice cu dimensiuni psihologice adecvat masurate (ex : inteligenta, extraversiune, nevrozism)

Test de completare asociativ-verbalTestul Rotter

Experimentul asociativ-verbal Cercetarea psihologului englez F. Galton, la

sfârşitul secolului al XIX-lea, asupra asociaţiilor de cuvinte a arătat că raportul dintre fiecare cuvânt indus şi cuvântul inductor nu este arbitrar, cuvântul indus impunându-se subiectului, şi că numărul de cuvinte induse de cuvântul inductor este limitat.

Experimentul asociativ-verbal Sub influenţa acestei cercetări şi a metodei

psihanalitice a asociaţiilor libere descoperită de S.Freud

CG.Jung inventează, în 1904, la Zurich, un test de asociaţii de cuvinte care va fi considerat primul test proiectiv.

Experimentul asociativ-verbal Jung lucrează iniţial cu o listă de 400 de cuvinte în

ideea de a oferi un câmp cât mai mare de stimuli. Ulterior această listă se reduce la 100 de cuvinte - stimul.

Experimentul asociativ-verbal – indicatorii de complex

1 punct 1. TR - timpul de reacţie prelungit (deasupra mediei probabile - medianei). Se calculează timpul mediu

de reacţie - se adună toţi TR şi se face media; se poate calcula şi abaterea standard - dacă un indice depăşeşte abaterea standard cu 2 unităţi ⇒ TR prelungit.

2. Nonreacţia - atunci când se depăşesc 30 sec şi nu dă nici un răspuns - este f blocat 3. Falsa reproducere - în etapa II a experimentului când subiectul răspunde cu un alt cuvânt decât cel

iniţial. Se întreabă subiectul - Eşti sigur? - Da… 4. Repetarea, neînţelegerea, proastă înţelegere a cuvântului stimul5. Indicatorii comportamentali - mimică, mişcări, râs 6. Greşeli de pronunţie 7. Reacţii neconforme 8. Reacţii prin şir de cuvinte sau propoziţie 9. Neologisme, limbaj dur (ieşire din conştient) 10. Stereotipii - răspunde cu acelaşi cuvânt pentru mai mulţi stimuli

Experimentul asociativ-verbal 0,5 puncte 1. Perseverarea (în aceeaşi arie tematică)-

stereotipii mascate; de exemplu apă - pat; verde - masă; geantă - scaun…

2. Răspuns în limbi străine 3. TR foarte scurt - indică un mecanism de apărare

Testul de completare – testul Rotter Dezvoltarea experimentului asociativ-verbal a dus

la construirea testelor de completare. Rotter este primul care realizează un asemenea

test în SUA. Testul lui Rotter a fost dezvoltat, transformându-

se într-un test clinic, sub denumirea de Test de completare asociativ-verbal.

Testul de completare – testul Rotter

Se folosesc 80 de începuturi de frază ca, de exemplu: „Îmi place.......”, „Nervii mei.......”,etc.

Testul de completare – testul Rotter Testele care presupun completarea de fraze sunt printre cele mai

populare instrumente pentru evaluarea personalitatii folosite de practicieni (28%le folosesc pt a evalua adulti si 19%pt adolescenti).

53% dintre clinicieni folosesc in general pt evaluare un test de completare de fraze. Astfel de teste se claseaza pe locul 4 dupa MMPI, Rorschach si TAT.

Majoritatea psihologilor care folosesc teste de completare de fraze folosesc Rotter: 18% pentru copii, 32% pentru adolescenti si 47% pentru adulti.

Perspective de cotare – implicare afectiva Gradul şi sensul implicării afective:

– fiecare răspuns este cotat cu „+” = trăiri afective pozitive, răspunsuri pozitive; VIITORUL suna bine pentru mine. CITITUL e o activitate care imi place.

– „-” = depresiv, afecte negative, agresiv ADESEORI EU ma enervez vazand cat de prosti sunt oamenii.

– „0” = răspunsuri fără încărcătură afectivă şi personală. CITITUL este ok. MAMA e diferita de tata.

Perspective de cotare – structura tematica sunt 7 strucutri tematice P – se referă la conţinuturile legate de Ego - imagine de sine,

autoapreciere. Întrebările pentru această structură tematică reprezintă 52% din total şi sunt: 1, 4, 5, 6, 9, 15, 16, 21, 23, 25, 26, 28, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 48, 50, 51, 53, 57, 58, 59, 60, 64, 66, 67, 69, 72, 73, 75, 77, 79. Toate aceste întrebări vor fi analizate şi din prisma afectivităţii.

Perspective de cotare – structura tematica

M – modul în care e reprezentată în proiecţie alteritatea (ceilalţi), părerile despre viaţă ale subiectului, relaţiile cu alţii. Itemii reprezintă 12% şi sunt: 3, 10, 19, 33, 40, 49, 56, 76.


se referă la formarea personalităţii, la familia de origine, la copilăria subiectului. Itemii reprezintă 7% din total şi sunt: 7, 11, 12, 14, 17, 37.


T – trecutul subiectului în general. Itemii reprezintă 4% şi sunt: 55, 70, 78.


F – familia posibilă virtuală / actuală a subiectului. Itemii reprezintă aproximativ 2% şi sunt: 27, 46.

N – lucruri legate de patologie. Itemii reprezintă aproximativ 2% şi sunt: 18, 63.


G – generalităţi, răspunsuri fără raportare directa la subiect. Itemii sunt în proporţie de 21%: 2, 8, 13, 20, 22, 24, 29, 47, 52, 54, 61, 62, 65, 68, 71, 74, 80.

Perspective de cotare E – raspunsuri direct erotice

D - dacă în răspunsurile subiectului găsim elemente clar ilogice, stereotipii vădite în reacţia de răspuns.

Perspective de cotare Se analizează fiecare categorie tematică, se judecă

dacă este încărcată afectiv pozitiv, negativ sau neutru şi se calculează proporţia lor.

Se însumează în cadrul fiecărui grup tematic de itemi, numărul itemilor cu aceeaşi valoare afectivă, rezultând trei sume, care se transformă în procente

Interpretare Se pot interpreta

– Date structurale (timpi de reactie, lungimea raspunsurilor, stereotipiile, blocajele)

– Date tematice– Date comportamentale (reactia la itemi si interactiunea cu experimentatorul)

Limbajul scris este formal/informal, coerent/ dificil de inteles, pretentios/simplu, insipid/dramatic. Difera limbajul scris de limbajul oral?

Studiu de caz Elev de 16 ani placut, sociabil, aparent relaxat in timpul interviului

preliminar.

Dar raspunsurile sale la intrebari precum si la alte probe ca TAT si Rorschach sunt scurte, si neinformative psihologic.

Parintii l-au adus pentru ca e tot mai retras si trist.

VREAU SA STIU de ce nu ma inteleg cu parintii mei. ACASA eu si parintii mei ne certam mult. CE MA ENERVEAZA cel mai mult e cand parintii mei ma deranjeaza. TEAMA MEA CEA MAI MARE e ca parintii mei nu ma vor acasa. CAND ERAM MAI MIC aveam o relatie grozava cu parintii mei. AM NEVOIE ca parintii mei sa ma inteleaga. URASC sa ma cert cu parintii mei. IMI DORESC sa am o relatie mai buna cu parintii

mei. IMI IUBESC parintii desi ei cred altceva.

Testul arboreluiTestul arboreluiCe proiectam intr-un arbore?

• Copacul ca oglinda vegetala a omului• Imaginea de sine, conflicte interioare,

aspiratii,temeri• Viziunea despre lume• Relatia cu ceilalti

Consemn• „Vă rog să desenaţi un arbore aşa cum doriţi, dar

să nu fie brad.“ (Bradul implică o formă schematică şi, în consecinţă, proiecţia este superficială.)

• Instrumente: coli albe, creion.• Proba nu are limită de timp.

Interpretare – imagine generala• Cum se simte acest copac?• Frumos/urat• Armonios/nearmonios• Schematic/bogat in detalii• Realist/nerealist• Organizat/haotic• Vesel/morbid

Interpretare – analiza trasaturilor grafice

• Linii moi, sterse• Linii dezlanate, intrerupte

• Linii ascutite, unghiuriInterpretarea simbolica

• Simbolismul spatiului• Radacina – funcţie de ancorare şi de hrănire. • Trunchiul – funcţie de susţinere, de mediere, conductor al

sevei. • Coroana - zona aspiraţiilor, a nevoii de dezvoltare

personală, zona conştiinţei.• Accesorii ale coroanei

Testul omuluiTestul omuluiDeseneaza o persoanaDeseneaza o persoanaNatura testului

• în desenul unei siluete umane subiecţii îşi proiectează modul în care se percep pe ei înşişi, cu problemele sau conflictele specifice care ţin de imaginea de sine (Urban, 1967).

Natura testului• Initial test de inteligenta sau de dezvoltare mentala• Mai tarziu s-a constatat ca indica si trasaturi de

personalitate, cat si tensiuni si conflicte care exista in imaginea de sine.

Consemn• “Desenaţi o persoană în întregime”. După ce

subiectul a terminat, i se spune: “Întoarceţi pagina si desenati acum o persoană de sex opus primei persoane desenate”.

Interpretare - Impresia generala:

- Ceea ce pare neobisnuit, nerealist- Cat e de complex sau de schematic- Expresia persoanei desenate- Varsta persoanei desenate- Detalii sexuale absente sau prea marcate

Interpretare – Analiza trasaturilor grafice

• Liniile şterse, moi, abia schiţate sugerează lipsa de tonus, de energie.

• Liniile ascuţite sau zimţate sugerează ostilitate, agresivitate.

Interpretare – Analiza partilor corporale

• Capul – funcţii: comunicare (inclusiv emoţională), gândire, control – Cap mare/mic; fata goala.

• Gura – funcţii: comunicare, hrănire, implicare în erotism – Deschisa concava/arc (semiluna)/expresie acra/buze senzuale/dinti/pipa; tigara

• Ochii - funcţii: recepţionarea de informaţii, discriminare perceptivă, funcţie expresivă emoţională; contribuie la seducţie; ancorare în realitate.– Fini cu gene/cercuri goale/ ochi mici/ privire crucisa.


• Parul - figurarea părului reprezintă simbolic sexualitate şi agresivitate.– Par abundent si hasurat/coafura ingrijita, elaborata

• Urechile• Barba - masculinitate, prestanţă, înţelepciune • Nasul - masculinitate, potenţă (atribut falic al feţei).

– Nari/mare/ mic/ turtit• Gatul - legătura între cap şi trunchi, între centrul de control al impulsurilor şi

sediul impulsurilor vitale; organ de mediere.– Gat lung/strangulat


• Trunchiul – zona organelor vitale şi a impulsurilor vitale, care trebuie satisfăcute prin membre şi sunt controlate de cap. – Mic/umeri mari, patrati, mici/bat/organe interne/ musculatura

• Sanii – lipsa/ ostentativi• Burta – tendinta orala a subiectului

– Mare/talie marcata• Bratele si mainile - manipularea mediului - brate omise/subtiri/lungi/deschise/hasurate/aascunse- maini fara degete/degete ascutite/pumn/manusi/maini in buzunare


• Picioarele – rol: stabilitate, deplasare, echilibru, autonomie.

- Subtiri si scurte/coapse accentuate/lipsa picioare• Accesorii• Siluete in miscare• Desene din profil

sinteza materie seminar.doc

Documents