e d - revista constructiilor · 6 revista construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe...

52

Upload: others

Post on 03-Jan-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 2: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 3: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Radu Petroviciing. Dragoº Marcuprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcudr. ing. Victor Popaprof. univ. dr. ing. Sanda Maneaprof. univ. dr. ing. Marin Marinprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. Felician Eduard Ioan Hannav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

e d

!t

o r

i a

l Se zice cã schimbareastãpânilor este bucurianebunilor. Sperãm ca încazul constructorilor acestlucru sã nu se adeve-reascã în sensul cã niºtenoi stãpâni ar fi bine sãplece urechea la nevoile ºigreutãþile cu care ei seconfruntã de câþiva ani. Drept care, stopând risipa ºi maiales FURTUL, sã relanseze investiþiile pe coordonatelecerute de redresarea economicã, atât de zdruncinatã decei care s-au perindat ineficient pe la gestionarea tre-burilor þãrii.

Pânã în 1990 eram slugi la un stãpân. Dupã, ne-am„rãsfãþat” ºi am ajuns slugi la mai mulþi stãpâni. La cei dinþarã ºi mai ales la cei din strãinãtate.

Pe primul loc, la mare distanþã de urmãtorii se aflãTANTI UE ºi UNCHIUL SAM, doi prieteni care-ºi vorbinele lor ºi nu al nostru. Noi cu austeritatea, ei cubunãstarea pe spatele nostru ºi aºa încovoiat de datorii ºislugãrnicii.

Noii aleºi ºi guvernanþi se pare cã au înþeles cã slugileau fost doar oamenii de rând ºi nu ELITA POLITICÃROMÂNÃ, cea care se lãfãie într-un dezmãþ neruºinat,ignorându-i pe cei mulþi.

Stãpânul care ne dirijeazã în tot ceea ce facem estebinecunoscutul FMI. Miliardele de euro pe care trebuie sãle achitãm în primul rând lui, dar ºi altora… înfometaþi debani, bunuri ºi servicii reprezintã o grea povarã pentru noiºi generaþiile ce vor urma. Pentru cã de fapt noi, ca slugi,am ajuns sã fim o piaþã de desfacere ºi totodatã furni-zoare de materii prime. Astea sunt ºi metodele cu care„binefãcãtorii” ne þin în… ºah de ani buni încoace.

Se poate face ceva pentru schimbarea poziþiei în carene aflãm?

Da! Cu condiþia existenþei unui buget care prevede lacapitolul cheltuieli numai cele necesare ºi utile pentru caîn urmãtorii ani sã scãpãm de poziþia de slugi la tot felulde stãpâni. În acest sens, armata de consilieri, miniºtri ºitot felul de þuþeri de la toate nivelurile statale trebuie sãgãseascã metodele cele mai bune, mai urgente ºi maineiertãtoare de stopare a furturilor sub orice formã ar fiele, sã recupereze ceea ce alþii ºi-au însuºit fraudulos dinbogãþia naþionalã ºi alinierea necondiþionatã la exigenþeleunei reale economii de piaþã. Lucru pe deplin posibil dacãse va merge pe calea construcþiilor ºi nu a întâmplãrii, peredobândirea puterii economice proprii, printr-o valorifi-care corespunzãtoare a potenþialului material ºi uman decare dispunem.

Numai aºa vom avea locuri de muncã, vom construi ºivom scãpa din postura de slugã.

Atenþie, deci, guvernanþi: investiþii ºi iar investiþii!În concluzie, stãpânul atotºtiutor al treburilor româneºti,

azi ºi într-o lungã perspectivã, rãmâne FMI, în ciudafaptului cã ne-am conduce singuri.

Stãpânii nu s-au schimbat ºi noi, „nebunii“, nu avem dece ne bucura! Poate doar „Actualii“, cei unºi ieri, alaltãieri.

Ciprian Enache

Slugã la mai mulþi… stãpâni!

Page 4: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 20134

PSC a declarat anul 2013ANUL ASOCIATIVITÃÞII

Redacþia: Cum au întâmpinatfirmele din construcþii anul 2013?Tiberiu Andrioaiei: Mai întâi

vreau sã spun cã am încheiat cu toþiiun an 2012 complex ºi dificil, darfaptul cã încã suntem în activitate nedeterminã sã credem cã 2013 negãseºte mai întãriþi ºi în acelaºi timp,mai conºtienþi cã va trebui sã fim încontinuare pregãtiþi ºi capabili sãducem mai departe proiectele pro-prii, chiar ºi în condiþii extreme. Înperioada de crizã, s-a evidenþiat cãavem multe vulnerabilitãþi, atât caactori economici precum ºi cabreaslã, dar ºi o mare capacitate deadaptare. Totuºi, acest atu nu estesuficient pentru a asigura prosperi-tate ºi sustenabilitate. Am învãþat, înperioada de crizã, cã oricât de micãsau de mare ar fi organizaþia pe careo conducem, presiunea se duce maiuºor dacã este împãrþitã echitabil.Mai mult, aceasta se poate diminuaîn cazul în care construim pârghiilepotrivite cu care sã facem faþãobstacolelor. ªi constructorii ade-vãraþi ºtiu sã facã asta.

R.: Cum comentaþi cã în ultimiiani au dispãrut de pe piaþã multefirme de construcþii?T.A.: Unele în mod meritat,

intruºii spunem noi – acei între-prinzãtori care au profitat de cerereaanormal de mare din perioada decreºtere economicã, dar care nuaveau expertiza necesarã pentru unastfel de domeniu complex. Dinpãcate au dispãrut ºi companii com-petente care au fost surprinse înmijlocul unor investiþii ce nu maicorespundeau cu scãderea brutalã apieþei.

S-a dovedit, în aceastã perioadã,lipsa unei „cupole“ solide, care sãprotejeze, în mod real, membrii sãide turbulenþele provocate de actualasituaþie economicã ºi socialã.

R.: Ce rol au patronatele în acestecondiþii?T.A.: Ei, aici aþi atins o problemã

pe care acum o vedem altfel decâtînainte. Dacã vom combina doardouã atribute: spiritul asociativ redusal românilor (sub 4%, aratã un studiurecent al IRES) cu faptul cã nereferim la un mediu eminamentecompetiþional, cel al antreprenorilor– adevãraþi „lupi singuratici“ – vomînþelege lesne cã 23 de ani de soci-etate capitalistã înseamnã abiajunioratul. Chiar dacã avem modeleîn þãri cu democraþie avansatã, cazulnostru este special datoritã inter-zicerii violente a spiritului antre-prenorial din perioada comunistã.Dar avem ºi puncte tari pe care levom fructifica.

R.: Care ar fi acelea?T.A.: Experienþa profesionalã ar fi

unul – ºcoala româneascã de con-strucþii este recunoscutã ca fiindfoarte valoroasã, iar marile lucrãri dinþarã, dar ºi de peste hotare, o con-firmã. Ar mai fi flexibilitatea, capaci-tatea constructorilor de a lucra peproiecte, ceea ce le conferã putereaadaptãrii permanente la condiþii noi,precum ºi abilitatea de a se asocia ºidisocia la fel de repede. De aseme-nea, capacitatea de a lucra în condiþiiextreme. Mai sunt ºi altele, dar credcã acestea sunt cele mai relevantepentru sectorul construcþiilor.

R.: ªi cum le va fructifica Patro-natul Societãþilor din Construcþiiîn perioada urmãtoare?T.A.: În primul rând trebuie spus

cã Patronatul Societãþilor din Con-strucþii foloseºte deja lecþiile învãþateîn 11 ani de existenþã. Asociaþiilepatronale româneºti – din majori-tatea industriilor, dacã nu din toate –au încheiat o etapã, la finalul cãreiaau dat un examen greu în perioadade crizã. La fel ºi PSC. Ca urmare,începând cu 2010 Patronatul Soci-etãþilor din Construcþii a pornit unprogram intensiv de reorganizare peprincipii moderne, care sã asiguremembrilor sãi atât facilitãþi de cola-borare comercialã ºi adaptare lanoile realitãþi economice interne ºiinternaþionale, cât ºi ºansa ca, petermen lung, sã devinã un partenercredibil ºi reprezentativ în relaþia cudecidenþii politici, cu care sã-ºi nego-cieze interesele specifice comune.De exemplu, din momentul în carePSC a devenit membru în Consiliulde Export al României, au fost deru-late o serie de misiuni economiceinternaþionale la care au participatfirme din construcþii de toate dimen-siunile, din toatã þara. Am organizat,în ultimii doi ani ºi jumãtate, peste 30

Încercãm sã facem cunoºtinþã mai în detaliu, pe parcursul acestui an, cu o asociaþie patronalã care aales sã se adapteze din mers ºi sã se modernizeze, chiar în miezul unei perioade economice deosebit deturbulente. Stãm de vorbã, în aceastã ediþie, cu Secretarul General al Patronatului Societãþilor dinConstrucþii – PSC, dl. Tiberiu Andrioaiei.

dl. Tiberiu Andrioaiei - Secretar General PSC

continuare în pagina 6��

Page 5: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 6: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 20136

de conferinþe locale, prin careurmãrim sã susþinem activitateacolegilor din filiale ºi sã consolidãmreþeaua patronalã. Aceastã activi-tate va continua deoarece ne-amconvins cât de necesarã este trans-miterea de cunoºtinþe privind activi-tatea specific patronalã, precum ºitratarea pe plan local a problemelormembrilor noºtri de peste tot dinþarã. Aºa cã facem cu toþii eforturi dea identifica ºi atrage performerii, dea-i angaja în proiecte concrete depromovare ºi susþinere a breslei,chiar ºi în aceste perioade critice.

R.: Cum au reacþionat firmele dinPSC la iniþiativa dumneavoastrã?T.A.: La început am crezut cã va

fi mai uºor deoarece consideram cã,dupã câþiva ani de scãdere econo-micã agresivã, cei rãmaºi în activi-tate vor aprecia mai mult nevoia deasociere. Aparent aºa a fost, dardecapitalizarea masivã, lipsa lucrã-rilor ºi lipsa de predictibilitate privindevoluþia economicã ºi politicã auconcentrat atenþia angajatorilor cãtrenevoile imediate ale firmelor. În acestecondiþii este greu sã soliciþi partici-pare activã voluntarã, într-o asoci-aþie, unor antreprenori plictisiþi depromisiunile unor guvernanþi ocupaþicu lupta politicã ºi obosiþi de încer-cãrile permanente de a rezista laºocurile din piaþã. ªi totuºi, amreuºit! Am stopat retragerile, amintrat pe o curbã ascendentã, înceea ce priveºte aderãrile de noimembri, iar la un moment dat, amîncetinit, chiar, expansiunea pentru aconsolida ceea ce am obþinut. Lasfârºitul lui noiembrie 2012 am avutalegeri generale în care, pe nucleuldinamic al echipei de conducereanterioare, am restructurat ConsiliulDirector introducând foarte multenume noi, unele chiar personalitãþidin companii de top din România,altele, foarte tinere, personalitãþi îndevenire. Pe fondul unei oarecarineîncrederi în mediile asociative,cred cã am convins cu o strategieclarã, fermã ºi complexã în care esteaproape imposibil sã nu se regã-seascã cineva; mã refer aici la toþicei care þin la aceastã breaslã ºicare sunt preocupaþi de perfor-manþã. În acest plan, prevedem atâtacþiuni care þin de reglementãri

specifice domeniului cât ºi acþiuni depromovare comercialã, imagine ºichiar atragere de fonduri. Dar despreacestea vom putea discuta ºi înnumerele viitoare ale Revistei Con-strucþiilor, care ne este partenermedia, iar acei cititori din toatã þaraai revistei, care doresc sã se impliceîn unele din proiectele pe care noi lepropunem, sunt invitaþi sã ne con-tacteze ºi chiar sã participe activ.

R.: Din câte ºtim, unele dintreacþiuni le derulaþi prin FPSC. Ceeste, de fapt, FPSC?T.A.: Aþi remarcat! Avem în vedere

cel puþin douã aspecte importante:promovarea unor programe de larginteres pentru sectorul construcþiilor– de exemplu „Certificarea tehnico-profesionalã a firmelor din con-strucþii“ - ºi cristalizarea unor niºe deactivitate în cadrul organizaþiei, pen-tru a rãspunde eficient cerinþelorspecifice membrilor din diferite sub-sectoare. Pentru aceasta, douãorganizaþii reprezentative, PSC ºiPPTT – Patronatul Producãtorilor deTâmplãrie Termoizolantã – au înfi-inþat, în urmã cu ºase ani, FederaþiaPatronatelor Societãþilor din Con-strucþii – FPSC. Prin acest organismasigurãm ºi participarea în condu-cerea UGIR – Uniunea Generalã aIndustriaºilor din România – asoci-aþie patronalã multisectorialã la careFPSC este afiliatã. Preºedintele alesîn mandatul actual este dl. CristianRomeo Erbaºu care este ºi vice-preºedinte – reprezentant al sectoru-lui construcþii – în UGIR. Tot în FPSCeste prevãzut sã activeze ºi organis-mele proprii de monitorizare ºi con-trol ale pieþei construcþiilor, centrelede formare profesionalã ºi multealtele, despre care vom mai vorbi ºiîn numerele viitoare ale revistei.

R.: Cum vedeþi anul 2013 dinpunct de vedere al construcþiilor?T.A.: Va fi în continuare dificil

pentru cã instabilitatea politicã dinanul trecut nu a permis o pregãtire ainvestiþiilor ºi nici nu a încurajat, învreun fel, atragerea de investiþii,strãine sau indigene. Sã ºtiþi cã banisunt, dar niciun investitor nu vaplasa fonduri în medii incerte ºineatractive. Totuºi, România are marivalenþe ºi are posibilitatea sã devinãlocul cel mai bun de trãit ºi de fãcut

afaceri în urmãtorii 20 de ani. Mem-brii activi ai patronatului nostru, cares-au implicat în implementarea stra-tegiei pe care am propus-o, ºtiu la cemã refer. Cine este curios, este bine-venit sã întrebe ºi sã fie parte dinfenomen.

În ceea ce priveºte 2013, nuprevedem o schimbare spectacu-loasã faþã de anul trecut pentrumajoritatea actorilor economici dinsector. Noi ne concentrãm pe as-pectele prin care putem contribui lacreºterea performanþelor membrilornoºtri. De pildã, în ce priveºte statis-ticile, suntem pe cale sã încheiemun parteneriat cu o firmã de speciali-tate, care ne va ajuta sã elaborãmanalize orientate pe segmente depiaþã ºi mult mai concentrate peanumite detalii. La acestea vor aveaprioritate, evident, membrii noºtri.Dar vom avea timp sã discutãm ºidespre aceastã acþiune.

R.: Vor fi companii interesate deceea ce face patronatul. Undepot afla informaþii?T.A.: Le stãm tuturor cu plãcere

la dispoziþie, iar doritorii ne pot vizitasite-ul www.psc.ro, ne pot contacta lasecretariat, prin e-mail: [email protected] ne pot vizita la sediul dinBucureºti pentru discuþii directe.Mã pot contacta ºi pe mine la [email protected]. Sunt invi-taþi, însã, sã adere doar aceia caresunt dispuºi sã participe activ laproiecte; suntem o organizaþie volun-tarã, a membrilor.

Îi invitãm, ºi pe aceastã cale, petoþi cei care iubesc breasla construc-torilor, sã participe la ediþia a VI-a aConferinþelor Locale PSC pe care leorganizãm de douã ori pe an înoraºele importante din þarã în careavem filiale. Anul acesta conferinþelevor avea loc în martie ºi aprilie înPloieºti, Galaþi, Suceava, Iaºi, Timi-ºoara, Cluj ºi Bucureºti dupã oagendã pe care o vom anunþa înnumerele urmãtoare ale revistei, darºi pe site-ul nostru. Temele princi-pale din aceastã ediþie se vor referila regionalizare ºi certificarea firme-lor. Participarea este gratuitã daraccesul se face pe bazã de invitaþiicare se pot obþine de la PSC sau dela filiale. �

�� urmare din pagina 4

Page 7: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 8: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 9: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 10: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 11: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 12: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201312

RICCINI: o istorie cu rãdãcini în viitor

RICCINI a fost fondatã în anul1952 de fraþii Marzilio, Andrea ºiMario pentru a produce tuburi dinbeton destinate staþiilor de epurare.

Adaptându-se la cerinþele pieþei,ºi beneficiind de seriozitatea ºi capa-citatea sa tehnicã, din anul 1970,firma a început sã producã tuburi ºiracorduri din materiale plastice.

Din acea perioadã, dezvoltareacomercialã, tehnologicã ºi de pro-ducþie a fost constantã ºi regulatã:de la primele tuburi din clorurã depolivinil (PVC) pentru construcþii, lasfârºitul primului sfert de secol defuncþionare, RICCINI a introdusîn fabricaþie tuburi corugate dinpol iet i lenã cu densi tate mare(PEHD) pentru cabluri electrice(CORRUGAR).

Cu aceeaºi regularitate a crescutnumãrul clienþilor, al angajaþilor ºi cifrade afaceri. Rezultatele economicebune au permis alocarea unor impor-tante fonduri cercetãrii, dezvoltãriitehnologice, reînnoirii instalaþiilorde producþie, ancorând definitiv isto-ria noastrã în viitor.

În 1994, creºterea semnificativãa cererii de tuburi corugate dinPEHD a permis înfiinþarea a douãunitãþi de producþie, la micã distanþãde sediul din Ponte Felcino (PG).

Consideraþii similare au condus,în 2001, la inaugurarea unei a treiauzine, dedicate producþiei de tuburidin PE pentru transportul apei pota-bile ºi al gazelor sub presiune(POLIER, POLIER BD ºi POLIERGAS), în zona industrialã din PonteSan Giovanni (PG).

Noul mileniu a adus noi succeseºi noi exigenþe de sistem ºi logisticã:în 2003, pe o suprafaþã de 130.000 mp,din care 9.000 acoperiþi, s-a trans-ferat, în localitatea San Martino inCampo (PG), producþia de tuburiPOLIER, POLIER BD ºi POLIER GAS.

În 2006, la San Martino inCampo, a început producþia inova-torului tub KINGCOR, cu peretestructurat din polipropilenã (PPHM),pentru canalizare, ceea ce plaseazãRICCINI în prima linie a sectorului lanivel naþional; în perioada 2008-2009 s-au transferat la noua locaþieliniile de producþie pentru tuburiCORRUGAR ºi noile linii pentru fa-bricarea produselor de top, cum ar fi:ECOPOZZO, tubul pentru puþuriatoxic ºi ecocompatibil din PPHM,TriPPlo+ tubul cu înaltã rezistenþãdin PPHM cu perete cu triplu stratpentru canalizare, CUPLAJ TEHNICSIMPLE CROWN, conexiune uni-versalã cu înaltã rezistenþã hidra-ulicã ºi DRENOFILTER, tubul corugatpentru drenaj, capitonat cu filtru sin-tetic, în prezent bine cunoscute ºiapreciate pe piaþã.

TUBURI DIN POLIPROPILENÃCU PERETE STRUCTURAT,

PENTRU CANALIZAREKINGCOR este un tub inovator,

realizat exclusiv din amestecuri pe

bazã de polipropilenã (PPHM), con-form normativului UNI EN 13476, pen-tru sisteme de canalizare subterane.

TUBURI CU ÎNALTÃ REZISTENÞÃDIN POLIPROPILENÃ,

CU PERETE TRIPLU STRAT,PENTRU CANALIZARE

TriPPlo+ este un tub de înaltãrezistenþã, realizat exclusiv dinamestecuri pe bazã de polipropilenã(PPHM), în conformitate cu norma-tivul UNI EN 13476 pentru sistemelede canalizare subterane. TriPPlo +este potrivit pentru instalarea la -10 0Cºi este perfect conectabil la sis-teme de conducte, precum KING-COR sau realizate din materialediverse.

CUPLAJE TEHNICE SIMPLE CROWNCuplaje tehnice universale din

polipropilenã folosite la conectareaconductelor de canalizare, la puþuri,la construcþia conductelor de scurgere,la inspecþii liniare etc. Disponibilepentru conexiuni cu diametru extern

În acest numãr al revistei, INJECTOFORAJ DRILING TOOLS SRL îºi propune sã vã facã o scurtãprezentare a firmei RICCINI ºi a produselor sale, urmând ca într-o ediþie viitoare sã vã facem o prezentaremai amplã.

Page 13: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

DN / OD 160 mm sau cu diametruinterior DN / ID 200 mm pe conducte/ puþuri de diametre interne sauexterne de la 250 mm la 1.200 mm.

TUBURI PENTRU PUÞURI DE APÃECOPOZZO

Tub din polipropilenã, non-toxic,pentru lucrãri de captare ºi trans-portul apei sau fluidelor subterane.Ecologic ºi fãrã substanþe toxicepentru sãnãtatea umanã, estedisponibil în versiuni cu joncþiune cu

filet „pahar” (cu filet format în pere-tele tubului) sau cu joncþiune „pahar“netedã (pentru ancorarea prin inter-mediul unor ºuruburi sau nituri). Estepotrivit pentru utilizarea chiar ºi latemperaturi foarte ridicate (folosit cusucces în mai multe puþuri cu apãtermalã, la 95 0C) ºi se caracteri-zeazã prin performanþe fizice ºimecanice excelente.

PUÞURI DE INSPECÞIEPuþuri de inspecþie, realizate din

tuburi de polipropilenã (PPHM).

Gama de diametre disponibile(600 mm, 800 mm, 1.000 mm)poate fi utilizatã cu un numãr marede combinaþii posibile, pentru con-ducte cu diametre de intrare/ieºirede la 200 mm la 600 mm, cu variateconfiguraþii standard ale fundului.

TUBURI CORUGATE DIN POLIETILENÃTub corugat din polietilenã pentru

sisteme de canalizare civile ºi indus-triale, în conformitate cu UNI EN 13476-1.Este disponibil în seriile SN4 KN/m2

ºi SN8 KN/m2, cu diametre de la125 mm la 630 mm, în bare de 6 m.

Din ianuarie 2013, produsele firmei RICCINI sunt comercializate de SC INJECTOFORAJ DRILLINGTOOLS SRL, cu sediul în ªoseaua Berceni nr. 1270A, Jud. Ilfov, România, Tel./Fax: 004 021-361.27.83,004 037.810.53.62, Mobil: 0721.840.654, unde vã aºteptãm cu orice informaþii despre toate aceste produse. �

Page 14: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201314

Cel mai mare târg de utilaje ºi camioane pentru construcþii27 - 31 martie

2013

Evenimentul, aflat anul acesta la cea de-a douaediþie, îºi propune sã depãºeascã succesul de anul tre-cut, când cei mai mari distribuitori de utilaje din Româniaau prezentat ultimele noutãþi în cadrul UTICAM. De aceastãdatã, evenimentul îºi deschide porþile cãtre Europa,devenind internaþional, expozanþi din Spania ºi Greciamanifestându-ºi, deja, interesul pentru participare.

În sectorul utilajelor ºi camioanelor pentru construcþii,UTICAM este o premierã în România. Niciun alt eveni-ment de pânã acum, dedicat utilajelor ºi camioanelorpentru construcþii, nu a avut o suprafaþã de desfãºurareatât de mare. Sunt aºteptaþi peste 50 de expozanþi, carevor prezenta publicului aproximativ 400 de modele deutilaje ºi camioane destinate construcþiilor. Peste 70%dintre utilajele de la UTICAM sunt echipamente nou lan-sate, iar evenimentul este prima ocazie când acesteapot fi admirate de publicul larg.

„În urmã cu un an, am pornit la drum lansând un târgunic în România, specializat pe utilaje ºi camioane pen-tru construcþii. Am reuºit sã aducem împreunã cei maiimportanþi distribuitori de utilaje ºi camioane. Succesulde care s-a bucurat, atunci, evenimentul – 45 deexpozanþi cu peste 200 de utilaje prezentate ºi peste3.000 de vizitatori prezenþi, în cele 5 zile de târg – ne-adeterminat sã facem din acest eveniment, unul anual“precizeazã Bogdan Craiciu, director UTICAM.

Anul acesta, pe parcursul celor 5 zile de UTICAM,expozanþii vor face demonstraþii cu utilajele ºi vorprezenta în cadrul workshop-urilor cele mai noi produseexistente pe piaþã.

Programul workshop-urilor va fi disponibil începândcu luna martie. Pentru mai multe informaþii legated e e v e n i m e n t vã invi tãm sã vizi taþ i s i te-ulwww.uticam.ro sau sã contactaþi organizatori i .

Date de contact: Carmen Nechita, PR ManagerUTICAM, e-mail: [email protected] sau telefon: 0720534 084.

Evenimentul se desfãºoarã cu sprijinul ADUC (Asoci-aþia Distribuitorilor de Utilaje pentru Construcþii).

Parteneri: Hotel Caro, 100% Construct, AgendaConstrucþiilor, Bursa Construcþiilor, Cargo&Bus, Info Con-strucþii, InfoConstruct, Maºini ºi Utilaje, RB Transport,Revista Construcþiilor, Smart Worker, Transporter,Tranzit, Ziua Cargo. �

Cea de-a doua ediþie a UTICAM, târg internaþional de utilaje ºi camioane pentru construcþii, va avea locîn perioada 27 – 31 martie, la Romaero Bãneasa, Bucureºti. Acesta se va desfãºura pe o suprafaþã de25.000 de mp ºi va prezenta, timp de 5 zile, o gamã largã de utilaje pentru construcþii. Cu aceastã ocazie oparte dintre firmele participante fac oferte speciale valabile doar pe perioada târgului.

Page 15: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 16: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

Primul sistem top-down din România hidroizolat cu membrana VoltexProiectul Green Gate reprezintã o premierã naþionalã fiind prima lucrare în

sistem „top-down“ cu hidroizolaþie de tip cuvã complet etanºã, care se va realiza cumembranã bentoniticã Voltex.

Soluþia a fost adoptatã pe baza experienþei acumulate în peste 40 ani, atât lanivel european cât ºi mondial, de cãtre producãtorul CETCO, sistemul Voltex fiinduna dintre puþinele soluþii adecvate pentru acest tip de lucrãri, mai ales încondiþii dificile ºi pe timp de iarnã ca în cazul de faþã.

Referindu-ne concret la acest proiect, provocarea majorã a fost intercalarea mem-branei Voltex între planºee ºi pereþii mulaþi ºi adoptarea unei soluþii tehnice deetanºare a celor peste 7.000 de ancore perimetrale care penetreazã membranahidroizolantã.

Tehnologia de aplicare, detaliile de execuþie, asistenþã tehnicã ºi membrana Voltexîmpreunã cu accesoriile aferente sunt furnizate de IRIDEX GROUP PLASTIC,reprezentant oficial al firmei CETCO, suprafaþa totalã a hidroizolaþiei Voltex fiind deaprox. 10.000 m2.

Aspecte generaleGreen Gate este o clãdire de birouri cu 4 niveluri de subsol, 10 etaje ºi un etaj

tehnic, fiind amplasatã pe un teren intravilan din Bucureºti. Adâncimea totalã subte-ranã a clãdirii este de 14,0 m, inclusiv radierul iar stratul acvifer are cota de -10,0 m,cu fluctuaþii de ±1,5 m în funcþie de nivelul precipitaþiilor ºi de posibilele exfiltraþii dinreþelele edilitare din zonã.

Soluþia constructivã este fundarea pe radier general pilotat ºi realizarea infra-structurii în sistem incintã etanºã din pereþi mulaþi ºi planºee de subsol, care se vorexecuta prin procedeul „top-down“ (de sus în jos) pe mãsura excavãrii pãmântuluidin interiorul incintei.

Într-o primã fazã, planºeele de subsol se reazemã pe contur prin intermediul unorancore chimice, turnarea lor urmând a fi fãcutã succesiv. În final planºeele se vorrezema perimetral pe pereþii de subsol ce dubleazã pereþii mulaþi.

Aplicarea hidroizolaþiei Voltex la intersecþiile dintre planºee ºi pereþii mulaþiLa fiecare etapã a procedeului, dupã efectuarea sãpãturii, se niveleazã solul,

turnând apoi un strat de cca. 10 cm de beton de egalizare finisat prin elicopterizare.Înainte de armarea ºi de turnarea efectivã a planºeului, se aplicã o folie din poli-etilenã pentru a permite desprinderea uºoarã a betonului de egalizare la momentulsãpãrii nivelului subteran imediat inferior. Betonul de egalizare se toarnã astfel încâtsã rãmânã un ºanþ perimetral de cca. 30 cm x 30 cm, care permite asigurarea sur-plusului necesar pentru suprapunerea membranei Voltex în plan vertical, inclusiv lanivelul inferior ce urmeazã a fi realizat.

Pe conturul peretelui mulat se aplicã o fâºie de membranã Voltex cu lãþimea de1,1 m, suprapusã la capete câte 10 cm ºi fixatã mecanic prin cuie de beton ºi rozetedin PVC aplicate cu pistolul cu gaz. Apoi, în jurul fiecãrei ancore se aplicã un stratsubþire de mastic. Pentru siguranþã, dupã aplicarea masticului, se pun bucãþi mici demembranã Voltex fixate mecanic ºi decupate corespunzãtor pe conturul fiecãreibare ancorate chimic.

Etanºarea rosturilor tehnologiceToate rosturile de turnare verticale ºi orizontale (rosturi între dale de radier, ros-

turile aflate la intersecþia radier - perete interior, planºee - perete interior, rosturi ver-ticale la pereþii interiori) se etanºeazã cu cordonul bentonitic expandabil WaterstopRX101, inclusiv în zona golurilor prevãzute pentru betonarea pereþilor perimetrali cedubleazã pereþii mulaþi.

Waterstop RX înlocuieºte sistemul tradiþional apa-stop realizat cu benzi din PVCavând o serie de avantaje faþã de acestea:

• Asigurã o etanºare activã deoarece expandeazã în contact cu apa (faþã debenzile PVC care sunt neutre la acþiunea apei);

• Se aplicã rapid ºi uºor;• Se pozeazã la mijlocul secþiunii elementelor aflate în contact, apoi se fixeazã meca-

nic cu cuie de beton prin intermediul unor profile speciale uºoare tip plasã (Revofix);• Eliminã erorile de aplicare (posibile în cazul benzilor PVC);• Nu necesitã sudurã ci doar se preseazã uºor în zonele de intersecþie;• Nu necesitã profile speciale pentru colþuri ºi intersecþii;• Se autoinjecteazã în fisuri ºi segregãri.

Membrana bentoniticã Voltex esteextrem de versatilã, fiind aplicabilã peconfiguraþii complicate ºi în condiþiifoarte dificile, inclusiv pe timp nefavora-bil de iarnã, ploaie, temperaturi extreme,noroi, având o rezistenþã excelentã latraficul de pe ºantier.

Sistemul Voltex este preferat cupreponderenþã la soluþiile constructivela limita de proprietate în sistem incintãetanºã din pereþi mulaþi, piloþi, palplanºe,sisteme top-down, sprijiniri berlineze saualte tipuri de sprijiniri.

Voltex se aplicã uºor, se adapteazãcu uºurinþã tuturor configuraþiilor, seautosudeazã prin hidratarea naturalã abentonitei ºi are capacitatea de a seautorepara în cazul deteriorãrilor acci-dentale sau al perforãrilor.

Page 17: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

Impermeabilizarea radieruluiSoluþia tehnicã a fost similarã cu cea adoptatã în cadrul altor lucrãri de hidroizolaþie cu membranã bentoniticã Voltex dintre

care amintim parcarea subteranã de la Universitate ºi Floreasca Park Offices din Bucureºti, douã proiecte de amploare derulateîn anul 2012.

Peste ºapa de egalizare se vor instala role mari de 5 m x 20 m de membranã Voltex pentru a spori viteza de execuþie ºi pen-tru a reduce numãrul de suprapuneri. Perimetral se asigurã un surplus vertical de membranã care va depãºi min. 30 cm cotaradierului, prevãzut pentru suprapunerea cu membrana din plan vertical.

Toate suprapunerile sunt de 10 cm atât pe lungime cât ºi pe lãþime.Eventualele completãri se realizeazã cu membranã Voltex de dimensiuni mici sau cu bucãþi de membranã din rolele mari de

Voltex decupate corespunzãtor.Pentru capetele de piloþi ºi penetraþii se vor utiliza detaliile specifice puse la dispoziþie de CETCO ºi IRIDEX GROUP PLASTIC.

Impermeabilizarea pereþilor infrastructuriiMembrana Voltex se instaleazã pe întreaga suprafaþã interioarã a pereþilor mulaþi

anterior armãrii, cofrãrii ºi betonãrii pereþilor perimetrali. Pentru a putea funcþionacorect, Voltex trebuie închisã între 2 suprafeþe dure, motiv pentru care suprafaþaperetelui mulat trebuie nivelatã în mod acceptabil asigurând astfel o mulare corectãpe suport, fãrã goluri sau discontinuitãþi exagerate. Dupã suprapunerea cu surplusulde Voltex prevãzut la intersecþiile dintre planºee ºi de la hidroizolaþia Voltex subradier, aºa cum s-a descris mai sus, se realizeazã un sistem cuvã, perfect etanº.

Alte proiecte realizate cu Voltex• Parcare subteranã Universitate, Bucureºti - 5.000 m2

• Floreasca Park Offices, Bucureºti (în faza de finalizare) - 14.000 m2

• Metrou SA, puþuri lift Izvor, Iancului, Grozãveºti etc. - 4.000 m2

• Bazin olimpic, Braºov - 4.000 m2

• Fundaþii parcuri eoliene, jud. Constanþa - 4.500 m2

• Policlinicã privatã, Bucureºti - 6.000 m2

• Policlinicã privatã, Braºov - 6.000 m2

Despre CETCOCETCO, membrã a corporaþiei americane AMCOL International înfiinþatã în anul 1927, este o companie de talie mondialã în

domeniul hidroizolaþiilor pe bazã de bentonitã. AMCOL activeazã în 25 de state având un volum de vânzãri nete în anul 2010 de825,5 milioane dolari. AMCOL deþine 4 mari cariere de bentonitã ºi facilitãþi de producþie în toate continentele dintre care 3 suntlocalizate în Europa. CETCO este reprezentatã în Europa prin birouri în Anglia, Spania, Germania, Polonia ºi distribuitori înrestul þãrilor.

Page 18: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201318

EXECUÞIA INCINTEI

ªI A SISTEMULUI DE ªPRAIÞURI

Incinta s-a realizat din piloþi

secanþi, cu diametrul de 90 cm ºi

lungime de 17 m, dispuºi la interax

de 70 cm. Piloþii au fost foraþi de la

cota -1,20 m (+86,00 m) la cota

-18,20 m (+69,00 m), între douã

grinzi de ghidaj cu secþiunea 20 cm x

80 cm. Cota superioarã a grinzii de

ghidaj este -1,20 m (+86,00 m).

Pereþii de contur ai infrastructurii

au o grosime de 30 cm. Piloþii secanþi

ºi pereþii de contur sunt legaþi, la

partea superioarã, prin grinda de

coronament cu dimensiunile, în

secþiune, de 1,10 m x 1,20 m; tot la

acest nivel a fost montat ºi orizon-

tul de ºpraiþuri. Cota superioarã a

grinzi i de coronament este de

-0,55 m (+86,65 m).

În urma calculelor efectuate, s-au

determinat eforturile în ºpraiþuri, pe

baza cãrora acestea au fost dimen-

sionate. Astfel, au rezultat þevi cu

diametru de 610 mm ºi grosime de

8 mm, acestea rezemând direct pe

grinda de coronament a peretelui de

incintã. Cu o asemenea soluþie s-a

obþinut o economie importantã pen-

tru costul incintei, prin eliminarea

filatelor de pe tot conturul nivelului

de ºpraiþuri.

Pentru reducerea lungimii de

flambaj a ºpraiþurilor lungi, acestea

sunt susþinute de popi metalici

din þeavã Tv323.9 mm x 8 mm

ºi contravântuite cu profiluri meta-

lice HEA200.

Sistemul de ºpraiþuri este pre-

zentat în fig. 5.

Proiect imobil de birouri „UNICREDIT ÞIRIAC BANK”

2S+P+15 etaje (II)ing. Ionel BADEA, ing. Ionel BONTEA, ing. Mihaela DUMITRAªCU,

ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN - SC Popp & Asociaþii SRLing. Tudor SAIDEL - SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRL

dr. ing. Mircea GALER - verificator tehnic, colaborator SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRLprof. dr. ing. Anatolie MARCU - UTCB

Fig. 5: Sistemul de ºpraiþuri metalice

Fig. 6: Etapa 1 execuþie infrastructurã

Page 19: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 19

PRINCIPALELE ETAPE

LA REALIZAREA INCINTEI

Pentru realizarea infrastructurii

este necesarã parcurgerea urmã-

toarelor etape:

Etapa 1

• Execuþia piloþilor foraþi secanþi

de incintã tip Pi D = 0,90 m pe întreg

conturul incintei în lungime totalã de

cca. L = 260 m. Piloþii se executã

tubat, sub coloanã de apã (pentru

asigurarea contrapresiunii în interi-

orul tubulaturii). Pentru realizarea

peretelui, piloþii se executã alterna-

tiv: piloþi primari (din beton simplu) ºi

piloþi secundari (armaþi);

• Execuþia piloþilor foraþi de fun-

dare tip Pf D = 1,20 m având cota de

betonare -8,35 (+78,85);

• Execuþia piloþilor foraþi pentru

sprijinirea ºpraiþurilor tip Ps D = 0,90 cm

ºi lansarea popilor metalici pentru

susþinerea ºpraiþurilor.

Etapa 2

• Spargerea capetelor piloþilor

foraþi de incintã, pe 45 cm (pânã

la cota -1,65 = +85,55 RMN) ºi

realizarea grinzii de coronament;

• Excavaþie la cota -1,55 ºi

montarea ºpraiþurilor metalice

din þeavã Tv 610 mm x 8 mm la cota

-1,10.

Fig. 7: Etapa 2 execuþie infrastructurã

Fig. 9: Etapa 2 execuþie infrastructurã

Fig. 8: Etapa 3 execuþie infrastructurã

Fig. 10: Etapa 3 execuþie infrastructurã

Fig. 11: Modelul discretizat deformat.Sfârºitul Etapei a 3-a: excavaþie la cota finalã -9,50

(Deplasarea totalã maximã = 48,45 mm)

continuare în pagina 20��

Page 20: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201320

Etapa 3

• Realizarea excavaþiei la cota -5,70

(+81,50 RMN);

• Realizarea a ºase puþuri de

epuizment pânã la cota -18,00

ºi a douã puþuri piezometrice cu o

lungime de L = 16 m în exteriorul

incintei;

• Scãderea nivelului apei sub-

terane în interiorul incintei la cota

-10,70 (+76,50 RMN).

Deplasarea verticalã a suprafeþei

terenului în exteriorul incintei pen-

tru situaþia sfârºitului etapei a 3-a,

excavaþie la cota finalã -9,50, este

redatã în fig. 15.

Fig. 16: Etapa 4 execuþie infrastructurã

Fig. 17: Etapa 5 execuþie infrastructurã

Fig. 13: Diagrama înfãºurãtoare de momente înco-voietoare în perete. Sfârºitul etapei a 3-a: excavaþie

la cota finalã -9,50. Mmax = 364,53 kNm

Fig. 14: Diagrama înfãºurãtoare de forþã tãietoareîn perete. Sfârºitul etapei a 3-a: excavaþie la cota

finalã -9,50. Tmax = 142,19 kN

Fig. 15: Diagrama deplasãrilor verticale alesuprafeþei terenului în exteriorul incintei. Sfârºituletapei a 3-a: excavaþie la cota finalã -9,50. Peretelede incintã este situat la 1,0 m în dreapta diagramei

(Deplasarea verticalã maximã = 5,64 mm)

Fig. 12: Diagrama deplasãrilor orizontale aleperetelui. Sfârºitul etapei a 3-a: excavaþie la cota

finalã -9,50. (Deplasarea orizontalã maximã = 8,58 mm)

�� urmare din pagina 19

Page 21: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 21

Se observã cã deplasãrile verti-

cale sunt atât de tasare cât ºi de

umflare, din cauza relaxãrii terenului

în urma execuþiei excavaþiei. Valoa-

rea umflãrii maxime, în apropierea

peretelui de incintã, este de 5,64 mm.

Etapa 4

• Realizarea excavaþiei la cota -9,55.

Se va avea grijã ca nivelul depre-

sionat al apei subterane sã fie cu

minim 1 m sub nivelul fundului exca-

vaþiei pânã la execuþia radierului ºi a

pereþilor de contur din subsolul 2;

• Spargerea capetelor piloþilor de

fundare tip Pi pe 1,00 m pânã la cota

-9,35;

• Turnarea stratului din beton de

egalizare de 10 cm grosime pânã la

cota -9,45.

Etapa 5

• Execuþia radierului, a elemente-

lor structurale verticale din subsolul

S2 ºi a planºeului peste subsolul S2.

Etapa 6

• Demontarea sistemului de ºprai-

þuri orizontale ºi a popilor metalici;

• Încetarea epuizmentelor;

• Execuþia elementelor structurale

verticale din subsolul S1 ºi a

planºeului peste subsolul S1.

Deplasarea verticalã a suprafeþei

terenului în exteriorul incintei pentru

situaþia începutului etapei a 6-a,

scoaterea ºpraiþurilor de la cota -1,5 m,

este redatã în fig. 23. Se observã cã

deplasãrile verticale sunt de tasare.

Valoarea tasãrii maxime este de

11,40 mm în apropierea peretelui de

incintã.(Va urma)

Fig. 18: Etapa 6 execuþie infrastructurã

Fig.19: Diagrama deplasãrilor orizontale aleperetelui. Începutul etapei a 6-a: scoaterea

ºpraiþurilor de la cota -1,5 m(Deplasarea orizontalã maximã = 8,68 mm)

Fig. 20: Diagrama deplasãrilor orizontale aleperetelui. Scoaterea ºpraiþurilor de la cota -1,5 mdupã turnarea radierului (Deplasarea orizontalã

maximã = 25,40 mm)

Fig. 23: Diagrama deplasãrilor verticale alesuprafeþei terenului în exteriorul incintei. Începutuletapei a 6-a: scoaterea ºpraiþurilor de la cota -1,5 m.Peretele de incintã este situat la 1,0 m în dreapta

diagramei (Deplasarea verticalã maximã = 11,40 mm)

Fig. 21: Diagrama înfãºurãtoare de momenteîncovoietoare în perete. Scoaterea ºpraiþurilor de

la cota -1,5 m dupã turnarea radierului.Mmax = 504,56 kNm

Fig. 22: Diagrama înfãºurãtoare de forþã tãietoareîn perete. Scoaterea ºpraiþurilor de la cota -1,5 m

dupã turnarea radierului. Tmax = 212,84 kN

Page 22: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201322

Durabilitatea construcþiilordr. ing. Victor Popa - preºedinte „Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor“,

vicepreºedinte CONSITRANS, membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România

Tot ceea ce se realizeazã ºi seproduce de cãtre oameni are la bazãresursele naturale ale Terrei (aer,apã, minereuri, petrol, gaze, vege-taþie etc.) ºi evident, forþa de muncãºi capacitatea de creaþie a oame-nilor. Cum populaþia globului a cres-cut în timp într-un ritm alert, tot astfela crescut ºi forþa de muncã ºi cuprecãdere capacitatea de creaþie,care au condus la o exploatare dince în ce mai extinsã a acestorresurse, evident pentru satisfacereanecesitãþilor de viaþã dar ºi a pre-tenþiilor din ce în ce mai mari. Dacãnecesitãþile de viaþã sunt crescânde,resursele planetei sunt limitate.

Desigur cã nu se pune încã pro-blema cã acestea nu ar fi suficiente,chiar pentru o perioadã destul demare de timp. Totuºi, exploatareaexageratã ºi iraþionalã a unor re-surse, în anumite zone sau regiuniale globului, au condus la apariþiaunor modificãri climatice, cunoscuteazi în toatã lumea sub denumirea de„climate changes“, care, de cele maimulte ori, au avut ca efecte o serie defenomene neobiºnuite pentru zonelerespective, cu consecinþe dezas-truoase pentru oameni (furtuni, ura-gane, cutremure, tsunami, inundaþiicatastrofale, alunecãri de teren etc.).

Revenind la problema durabi-litãþii, aceasta a devenit o necesitateîn ultimele decenii, urmare a aver-tizãrilor repetate fãcute de oameniide ºtiinþã privind exploatarea raþio-nalã a resurselor naturale.

Acest lucru presupune, mai întâide toate, eliminarea risipei ºi, maiapoi, crearea ºi producerea debunuri durabile, care sã dãinuie câtmai mult în timp pentru a reduceconsumul de resurse.

Dacã în secolul trecut, prin indus-trializarea extensivã, s-a produs unadevãrat jaf în exploatarea resur-selor, iatã cã fenomenele noi care auapãrut ne impun sã fim mult mai pon-deraþi ºi raþionali în folosirea acestorresurse. Metoda cea mai logicã estecreºterea durabilitãþii produselor,adicã dezvoltarea durabilã.

Industria construcþiilor este unadintre cele mai mari consumatoarede resurse; de aceea, durabilitateaacestora ar contribui substanþial laîmbunãtãþirea situaþiei. Durabilitateaconstrucþiilor poate fi sporitã princontribuþia tuturor factorilor care par-ticipã la realizarea lor (concepþie,execuþie, întreþinere în exploatare).

Dacã în ceea ce priveºte con-cepþia ºi execuþia s-au fãcut pro-grese importante prin apariþia unornorme din ce în ce mai complete, a

noilor tehnici de calcul, a noilormateriale de construcþie ºi a tehno-logiilor moderne de execuþie), înprivinþa întreþinerii se poate spune cãaproape toate statele lumii sunt tri-butare. Desigur cã, dând în exploa-tare o construcþie nouã, eºti tentatsã o utilizezi cu costuri cât maireduse sau chiar fãrã costuri deîntreþinere. Practica a demonstratînsã cã o construcþie neîntreþinutã sedegradeazã prematur, deci are untimp de folosinþã mai mic decât celscontat ºi în plus, o mare parte dinacest timp redus de exploatare, nueste utilizatã la parametrii normali.

Tentaþia este de a folosi fondurilede care dispui pentru lucrãri noi, dardacã acestea nu sunt ºi durabile,atunci cheltuielile vor fi mai mari, iarexploatarea nu se va face tot timpulîn condiþii normale.

La asigurarea durabilitãþii unaport esenþial îl are întreþinerea, carecontribuie nu numai la prelungireaduratei de folosinþã, ci ºi la exploa-tarea construcþiei în condiþii normale.Aºadar, pentru ca o construcþie sãfie durabilã trebuie ca, pe lângã oconcepþie corectã ºi o execuþie decalitate, sã i se asigure ºi o între-þinere susþinutã. Cum aceasta nuprea se face, iatã cã devine o nece-sitate stringentã. �

Se vorbeºte tot mai mult în lume despre „dezvoltare durabilã“. Înþelesul adevãrat al acestei noþiuni estemai subtil ºi mai complex, dar, pe scurt ºi pe înþelesul tuturor, se referã la „a produce totul mai durabil“,adicã pentru o duratã mai mare de timp.

Oare de ce s-a ajuns la aceastã idee? Este simplu de rãspuns dacã urmãrim cu atenþie ce se întâmplãpe glob ºi în lumea care vieþuieºte pe aceastã Planetã.

Page 23: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 24: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 25: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 26: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201326

Fundaþii speciale pentru parcuri eoliene

TERRATEST GEOTEHNIC SA

Ultimul parc eolian din 2012, lacare au fost executate lucrãrile defundaþii speciale, este parcul eolianAlbeºti din judeþul Vaslui. Aceastãlucrare a presupus execuþia a 224de piloþi foraþi în uscat, cu lungimemaximã de 34 m, în total 5.180 ml.La cererea clientului, execuþia pilo-þilor s-a realizat cu douã utilaje careau lucrat în douã schimburi fiecare.O asemenea soluþie a fost impusãde termenele foarte strânse de exe-cuþie ale proiectului.

În decursul celor 5 ani de activi-tate pe piaþa autohtonã, Terratest aexecutat fundaþii pentru 15 parcurieoliene: Albeºti (14 turbine), Cudalbi(5 turbine), Zephyr 1 (28 turbine),Însurãþei (5 turbine), Cobadin (13turbine), Mahmudia (2 turbine), Sãl-batica 2 (35 turbine), Sãlbatica 1

(15 turbine), Pechea (4 turbine),Smulþi (1 turbinã), Vârlezi (3 turbine),Sarichioi (8 turbine), Vutcani (8 tur-bine), Blue Line Energy – Tulcea (20turbine), Cernavodã (23 turbine),Valea Nucarilor (4 turbine), Peºtera(30 turbine). În total, 213 turbinecare asigurã o producþie de energiede cca. 400 MW, pentru beneficiarica EDP, Enel Green Power, GWP etc.

Pentru aceste parcuri eolienes-au realizat 4.851 de piloþi cudiametre de 600 mm, 1.000 mm ºi1.200 mm ºi lungimi care au ajuns la37,0 m (Zephyr – 1.000 mm), 49,0 m(Peºtera – 1.000 mm), însumândaproximativ 107.000 ml.

Tehnicile de foraj folosite uzualau fost tubajul recuperabil, forarea înuscat ºi forarea sub protecþia noro-iului bentonitic. De menþionat cãTerratest Geotehnic se implicã înimplementarea unor tehnologii deforaj noi pe piaþa din România.Astfel, în cadrul parcului eolianZephyr s-a folosit forajul sub pro-tecþia polimerilor, care asigurã o pro-ductivitate mãritã cu 30% faþã deutilizarea noroiului bentonitic.

În România, sectorul energieiverzi (eolian) este departe de a sefinaliza la capitolul investiþii. Piaþadin România este una cu marepotenþial, beneficiind de regiuniextinse cu vânturi puternice pe par-cursul anului.

Din cauza particularitãþilor geo-tehnice specifice (condiþii dificile defundare), diferite pentru fiecare

amplasament în parte, în mareamajoritate a cazurilor a fost nece-sarã consolidarea terenului cu piloþiomega ºi piloþi prefabricaþi saurealizarea fundaþiilor de adâncimecu piloþi “in situ”. Pentru aceasta,Terratest a folosit tehnologii avan-sate care au asigurat calitate, sigu-ranþã, productivitate sporitã ºi înfinal, respectarea termenelor deexecuþie.

Calitatea lucrãrilor a fost pusã înevidenþã de numãrul mare de testerealizate pe piloþi. Pentru majoritatea

Un interes deosebit al companiei Terratest Geotehnic, în ceea ce priveºte execuþia de fundaþii speciale,s-a manifestat în domeniul dezvoltãrii parcurilor eoliene din România. Începând cu 2007, an în care a intratpe piaþa construcþiilor din România, Terratest Geotehnic a urmãrit evoluþia proiectelor eoliene ºi s-a impli-cat, cu soluþii tehnice, în aceste proiecte.

Parc eolian Albeºti

Execuþie piloþi în uscat de diametru 1.200 mm

Parc eolian Cudalbi

Page 27: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

parcurilor eoliene s-au efectuat, lacererea clienþilor, teste statice decompresiune / smulgere / orizontaleºi teste de integritate pe piloþi (ex:Smulþi, Vârlezi, Pechea, Însurãþei –Cuza Vodã – Schelã, Mahmudiaetc.) rezultând, în final, un numãr depeste 20 de teste.

Categoriile de teren în care s-auexecutat lucrãrile au variat de laargilã, loess pânã la rocã foartedurã, cu rezistenþa la compresiunede aproximativ 270 MPa (ex: Parceolian Sarichioi – piloþi purtãtori pevârf, încastraþi 1,0 m în stratul derocã). Din acest punct de vedere, oparticularitate aparte o reprezintã

Parcul eolian Zephyr unde majori-tatea platformelor au prezentat stra-turi succesive de rocã. În acest parc,s-au folosit toatã experienþa noastrãprecum ºi resursele tehnice de caredispunem, execuþia fundaþiilor rea-lizându-se cu patru utilaje de forat,asistate de personal calificat care aulucrat în schimburi prelungite. Deasemenea, la solicitarea clientului, laParcul eolian Albeºti se lucreazã înritm continuu, în schimburi de zi ºi denoapte, cu douã utilaje.

În acest moment, piaþa dinRomânia este pregãtitã sã facã faþãtuturor investiþiilor din domeniulenergiei regenerabile.

Terratest poate oferi ºi tehnologiidirecte de îmbunãtãþire a terenuluide fundare, cu piloþi prefabricaþi ºipiloþi omega. Compania noastrã estestructuratã eficient pe departamenteºi este capabilã sã dezvolte unproiect, începând de la faza deproiectare, continuând cu propu-nerea soluþiilor tehnice ºi în final, cuexecuþia care înseamnã: piloþi, injecþiila baza piloþilor, spart capete piloþirapid ºi eficient, teste pe piloþi. �

Carote de rocã Parc eolian Sarichioi

Platforma Parc eolian Pechea Parc eolian Zephyr - execuþie cu polimeri

Page 28: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201328

O provocare pentru arhitectura zonelor seismicePROTECÞIA COMPONENTELOR NESTRUCTURALE DIN ZIDÃRIE

prof. univ. dr. ing. Radu PETROVICI

Preocupãrile legate de siguranþaseismicã a componentelor nestruc-turale (CNS) ale clãdirilor nu s-audezvoltat în acelaºi ritm ºi nici lanivelul celor privitoare la siguranþastructuralã, deºi avarierea compo-nentelor subsistemului CNS poateavea aceleaºi categorii de con-secinþe ca ºi avarierea structuralã.

Situaþia este cu atât mai gravã,dacã avem în vedere cã în practicãse întâlnesc, adesea, douã situaþii încare apare insuficienþa nejustifi-catã a preocupãrilor ºi mãsurilorpentru asigurarea protecþiei seis-mice a componentelor nestructurale:

• avarierea semnificativã a com-ponentelor nestructurale, la cutremurecu intensitatea inferioarã cutremuruluide proiectare, dar cu interval mediude recurenþã mai mic (cutremurelefrecvente);

• avarierea semnificativã a com-ponentelor nestructurale, la inci-denþa cutremurului de proiectare înclãdiri care nu au suferit avarii struc-turale sau au numai avarii struc-turale minore.

Aceste situaþii pot proveni din treicauze principale ºi, de regulã, au laorigine o combinaþie a acestora:

1. Lipsa sau insuficienþa prevede-rilor privind proiectarea seismicã acomponentelor nestructurale dinreglementãrile tehnice.

2. Ignorarea, de cãtre proiectant,dar adesea ºi de cãtre investitor, înmod deliberat sau din necunoaºtere,a prevederilor din reglementãriletehnice de proiectare, având ca justi-ficare principalã reducerea costuluiiniþial al investiþiei.

3. Deficienþe de execuþie prove-nite din subestimarea rolului compo-nentelor nestructurale în performanþaseismicã a clãdirii.

Articolul de faþã îºi propune sãtragã un semnal de alarmã având învedere ponderea importantã a com-ponentelor nestructurale din zidãrieîn alcãtuirea clãdirilor curente, insufi-cienta cunoaºtere a cauzelor ºi, maiales, minimalizarea/neglijarea, decãtre unii participanþi la procesul deconstruire, a consecinþelor avarieriilor sub efectul cutremurului. În acestscop, voi prezenta ºi comenta oserie de avarii tipice constatate dupãcutremurele trecute din þarã ºi dinstrãinãtate ºi se vor propune/reco-manda unele soluþii pentru ridicareanivelului de performanþã seismicã alacestei categorii de componentenestructurale.

Protecþia seismicãa componentelor nestructurale.

De ce?Experienþa cutremurelor din trecut

a arãtat cã marea majoritate a pier-derilor economice totale, directe ºiindirecte, înregistrate s-a datoratavarierii componentelor nestruc-turale. Pierderile directe s-au datoratcosturilor de reparare / înlocuire acomponentelor avariate iar pierderileindirecte au rezultat din întreruperea/ blocarea activitãþilor de producþie,comerciale, din transporturi etc.Pierderile directe sunt proporþionale,

în primul rând, cu costurile de inves-tiþie pentru componentele nestruc-turale ºi cu costurile dotãrilor clãdirii.Ponderea lor, în raport cu costurilestructurii, depinde de funcþiuneaclãdirii aºa cum se poate vedea dinfigura 1.

Dupã alte surse, pentru majori-tatea clãdirilor comerciale, compo-nentele structurale (infrastructura ºisuprastructura) reprezintã aproxima-tiv 20% - 25% din costul iniþial al clã-dirii, în timp ce subsistemul CNSreprezintã diferenþa, adicã 75% -80%. [3].

În multe situaþii, avarierea CNS aafectat siguranþa vieþii persoanelordin clãdiri ºi din afara lor, fiind rapor-tate foarte multe cazuri de decese ºide persoane rãnite. Avarierea ºiieºirea din lucru a unor componentenestructurale, în special din catego-ria instalaþiilor, a condus la întreru-perea funcþionãrii unor clãdiri cufuncþiuni esenþiale pentru inter-venþia/reacþia post cutremur (spitale,de exemplu), dar ºi a altor clãdiri cufuncþiuni importante (aeroporturi, deexemplu). Chiar ºi în cazul clãdirilorcurente, locuinþe mai ales, avariereaunor CNS (închideri, instalaþii) poateface construcþia respectivã nelocui-bilã pe o anumitã perioadã de timp,ceea ce impune cazarea provizorie alocatarilor, adicã o obligaþie suplimen-tarã pentru autoritãþi.

Componente nestructuraledin zidãrie

În concepþia sistemicã, o clãdireeste alcãtuitã din douã subsisteme:

• subsistemul elementelor struc-turale (structura)

• subsistemul componentelornestructurale (CNS).

Pe plan mondial, principalele preocupãri în arhitectura zonelor seismice s-au canalizat, în ultimeledecenii, cu precãdere cãtre îmbunãtãþirea siguranþei structurale iar rezultatele au fost evidente:cutremurele din ultima parte a secolului XX ºi din primul deceniu al secolului XXI au arãtat performanþeseismice superioare pentru structurile proiectate dupã Coduri seismice moderne.

Putem afirma, fãrã a greºi, cã, în momentul de faþã, avariile structurale provocate de cutremur, atuncicând ele se produc, nu constituie o fatalitate ci sunt datorate, în cele mai multe cazuri, neglijãrii experienþeiacumulate dupã cutremurele din trecut, precum ºi ignorãrii cunoºtinþelor teoretice, tehnice ºi tehnologicedisponibile în momentul proiectãrii.

Fig. 1: Ponderea costurilor componentelorconstrucþiilor pentru diferite funcþiuni [6]

Page 29: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 29

În conformitate cu definiþiilecurent folosite, subsistemul ele-mentelor structurale este consti-tuit din componentele clãdirii caresunt destinate sã asigure satisfa-cerea cerinþei de siguranþã struc-turalã a clãdirii sub acþiuneadiferiþilor agenþi mecanici proveniþidin mediul natural sau antropic.Pentru clãdirile situate în zone seis-mice de intensitate medie sau ridi-catã, alcãtuirea, dimensionarea ºidetalierea constructivã a subsis-temului elementelor structurale suntcondiþionate, în primul rând, deefectele forþelor seismice. Pentruclãdirile aflate în zone seismice cuintensitate slabã, structurile corectproiectate pentru încãrcãrile gravi-taþionale, permanente ºi utile, ºi(eventual) pentru cele datorate acþi-unii vântului, pot asigura, fãrã mãsurisuplimentare, satisfacerea cerinþeide siguranþã structuralã la cutremu-rul de proiectare.

Clasificarea componentelor uneiclãdiri în structurale/nestructuraletrebuie consideratã mai mult cametodologicã. În Codurile de pro-iectare, clasificarea este bazatã peanumite criterii formale, uneorisubiective, care conduc la metodo-logii de evaluare seismicã diferite.Segregarea convenþionalã „struc-tural ⇔ nestructural“ este folositã,adesea, ºi pentru a promova zidãriicu proprietãþi mecanice inferioare, încontextul în care, pe plan mondial,se stimuleazã folosirea zidãriilorperformante.

Pentru proiectare trebuie sã seþinã seama cã, în realitate, clãdirearãspunde acþiunii seismice ca unansamblu unitar, în care ordineacedãrii elementelor nu este neapãratcea avutã în vedere în scenariul deproiectare. Multe elemente definiteca nestructurale (pe baza incertitu-dinilor privitoare la intervenþia lor înrãspunsul seismic de ansamblu)contribuie, pozitiv sau negativ, larealizarea obiectivului de perfor-manþã seismicã urmãrit de proiec-tant. În particular, componentele dinzidãrie, considerate nestructurale înscenariul de proiectare, pot aveaatât efecte negative (de exemplu,interacþiuni necontrolate cu ele-mentele structurii) cât ºi o contribuþiefavorabilã la preluarea ºi disipareaenergiei seismice (dacã sunt rea-lizate condiþiile de conlucrare efec-tivã cu structura).

Subsistemul elementelor (compo-nentelor) nestructurale este alcãtuitdin totalitatea pãrþilor de construcþie

care nu sunt proiectate pentru a pre-lua încãrcãri, altele decât cele careprovin din greutatea proprie sau dinîncãrcãri limitate cu caracter local.

Componentele nestructurale suntacele pãrþi ale clãdirii care asigurãsatisfacerea celorlalte categorii decerinþe cãrora trebuie sã le rãspundãclãdirea: confort, protecþia sãnãtãþiiºi protecþia mediului înconjurãtor.Prin distrugerea sau avarierea gravãla cutremur a componentelor res-pective aceste cerinþe nu mai suntsatisfãcute ºi clãdirea devine nefunc-þionalã (neutilizabilã), chiar dacã struc-tura este puþin sau deloc afectatã.

În cazul clãdirilor amplasate înzone seismice, componentele nestruc-turale trebuie sã posede caracteris-tici structurale (stabilitate, rezistenþã,rigiditate, ductilitate) pentru a-ºimenþine, sub acþiunea cutremurului,poziþia în clãdire ºi integritatea fizicãproprie, care condiþioneazã capaci-tatea lor de funcþionare dar ºi sigu-ranþa vieþii persoanelor aflate înclãdire sau în exteriorul acesteia.

În alcãtuirea clãdirilor existente,dar ºi a celor noi, indiferent detipul/materialul structurii, o pondereimportantã o au componentelenestructurale din zidãrie (CNS-Z)care pot fi grupate, în funcþie depoziþia ºi de rolul lor în clãdire, dupãcum urmeazã:

• elemente ataºate anvelopei -coºuri de fum ºi de ventilaþie, para-pete, atice, corniºe ºi similare;

• pereþi de închidere; • pereþi interiori/ de compartimentare. Din punct de vedere al legãturilor

cu structura, pereþii nestructurali sepot afla în diferite situaþii caredicteazã, în principal, modul lor decomportare la acþiunea cutremurului:

• pereþi rezemaþi în consolã (cal-cane, frontoane ºi similare);

• pereþi rezemaþi pe mai multelaturi:

- pereþi rezemaþi pe douã laturi(de regulã sus ºi jos) ºi liberi pe cele-lalte douã laturi;

- pereþi rezemaþi sus ºi jos ºi peuna sau pe ambele laturi verticale;

- pereþi rezemaþi jos ºi pe ambelelaturi verticale ºi liberi la parteasuperioarã (pereþii cu supraluminã,pereþii cu înãlþime parþialã de lagrupurile sanitare etc.);

• pereþi înrãmaþi în cadre debeton armat/oþel.

Elementele de zidãrie minore, cudimensiuni ºi mase reduse, caresunt rezemate la bazã pe planºeele /acoperiºul clãdirilor, indiferent destructura acestora, ºi care suntlibere (nerezemate) la partea supe-rioarã (elemente care lucreazã peschema staticã în consolã) de exem-plu, coºuri de fum/ventilaþie, atice,parapeþi la balcoane sau scãri, para-peþi interiori între spaþii denivelate,prezintã risc ridicat de prãbuºire caurmare a pierderii stabilitãþii.

În condiþiile în care aceste ele-mente de construcþie sunt executatedin zidãrie nearmatã, fãrã a fi anco-rate de structura principalã prin ele-mente verticale metalice sau dinbeton armat, schema de rezemareîn consolã, lipsitã de posibilitatearedistribuirii eforturilor între diferitelesecþiuni, conduce la pierderea stabi-litãþii (rãsturnare) imediat dupãepuizarea capacitãþii de rezistenþã asecþiunii de la baza elementului.

Elementele nestucturale majore,cu dimensiuni ºi mase importantesituate la nivelul acoperiºului sunt,de asemenea, supuse unor accele-raþii seismice amplificate de oscilaþiileclãdirii ºi sfârºesc prin a se prãbuºi.În multe cazuri prãbuºirea acestoraafecteazã clãdirile alãturate (fig. 2).

Condiþiile de fixare pe contur apanourilor nestructurale din zidãriepot fi diferite în funcþie de alcãtuireaarhitectural - structuralã a clãdirii iar

Fig. 2: Avarierea seismicã a elementelor nestructurale din zidãrie rezemate în consolã(a) Schema miºcãrii (b) Coº de fum în stadiul de precolaps

(c) Frontonul Facultãþii de Medicinã din Bucureºti grav avariat la cutremurul din 1977 [1](d) Calcan ºi timpan prãbuºite peste clãdirea alãturatã la Bucureºti în 1977 [1]

continuare în pagina 30��

Page 30: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201330

valorile de proiectare ale eforturilorcare se dezvoltã ºi tipologia rãspun-sului seismic variazã în consecinþã:

• continuitate completã: pe laturaverticalã, dacã peretele este þesutcu un perete transversal care are celpuþin aceeaºi grosime, ºi este încãr-cat cu forþe verticale; pe latura ori-zontalã, la etajele curente, dacã peperete reazemã un planºeu de betonarmat;

• continuitate parþialã: pe laturaverticalã, dacã peretele este þesutcu un perete transversal care aregrosime mai micã, dar cel puþin 50%din grosimea peretelui care se cal-culeazã sau cu un perete care nueste încãrcat cu forþe verticale,indiferent de grosimea acestuia; pelatura orizontalã, dacã pe peretereazemã un planºeu cu rigiditatenesemnificativã în plan orizontal;

• rezemare simplã: pe latura ver-ticalã la panourile de zidãrie alãtu-rate stâlpilor / pereþilor de beton; pelatura orizontalã, dacã planºeul nureazemã pe perete (peretele esteexecutat dupã decofrarea planºe-ului) sau pe straturile de rupere acapilaritãþii la ultimul nivel, în cazulîn care nu sunt prevãzute mãsuriconstructive speciale pentru legareaplanºeului de beton armat cuperetele din zidãrie.

Pentru un perete cu dimensiunidate ºi pentru o încãrcare seismicãdatã, valorile momentelor încovo-ietoare în pereþi cresc pe mãsurã cese reduce numãrul laturilor rezematedar ºi în funcþie de reducerea rapor-tului rezistenþelor peretelui la înco-voiere pe cele douã direcþii, aºa cumrezultã din figura 4(a).

Din figura 4(b), de exemplu,rezultã cã încãrcarea lateralã capa-bilã a peretelui rezemat numai pe treilaturi (liber la partea superioarã) estenumai jumãtate din cea a pereteluicu aceleaºi caracteristici geometriceºi mecanice dar care este rezemat(legat) pe toate cele patru laturi.

Eficienþa legãturilor ºi, prinaceasta, performanþa seismicã apereþilor nestructurali poate fi com-promisã pe douã cãi:

• detalierea necorespunzãtoareîn proiect sau, în cele mai multecazuri concrete, lipsa oricãror detalii

constructive (calitãþile materialelorpentru zidãrie, realizarea þeserii ºilegãturilor);

• nerespectarea prevederilorproiectului (modificarea fãrã apro-barea proiectantului a calitãþilormaterialelor ºi a þeserii).

De cele mai multe ori acestedouã situaþii se suprapun. În exem-plul urmãtor (fig. 5) se aratã orezolvare improvizatã pentru unperete de zidãrie înrãmatã pentrucare în proiect nu s-a respectat mo-dularea în funcþie de înãlþimea ele-mentelor pentru zidãrie astfel încât,la ºantier, a fost necesar sã se reali-zeze o completare cu elementediferite. Bineînþeles, în aceastã situ-aþie, rezemarea panoului la parteasuperioarã nu poate fi luatã în con-siderare iar conlucrarea acestuia cucadrul de beton armat, dacã a fostluatã în considerare la proiectare,este total compromisã.

Gruparea CNS-Z în funcþiede consecinþele avariilor seismice

Identificarea principalelor catego-rii de avarii pe care cutremurele leproduc subsistemului CNS ºi cunoaº-terea mecanismului acestora are cascop fundamentarea mãsurilor prac-tice de proiectare în vederea redu-cerii pierderilor care pot rezulta.

În funcþie de consecinþele pe carele poate avea avarierea lor, CNS-Zse pot clasifica în patru mari cate-gorii [5]:

1. Elemente sau subansambluridin zidãrie a cãror avariere poateafecta siguranþa vieþii persoanelordin exteriorul clãdirii, poate blocaaccesele în clãdire ºi/sau poateprovoca pagube materiale clãdirii ºiterþilor:

• pereþi exteriori nestructurali(faþade grele, frontoane, calcane),inclusiv placajele/finisajele ºi deco-raþiile ataºate acestora;

• straturile de placare ale faþade-lor ventilate ºi zidãriile de protecþietermicã;

• elemente decorative sau ataºatepe faþade: parapeþi, jardiniere etc;

• elemente de construcþie peacoperiº: lucarne, atice, coºuri defum ºi de ventilaþie;

• garduri de incintã.2. Elemente sau subansambluri

din zidãrie a cãror avariere poateafecta siguranþa vieþii persoanelordin interiorul clãdirii, poate împie-dica accesul echipelor de intervenþiesau evacuarea în siguranþã a clãdirii:

• pereþi interiori de comparti-mentare, în special cei de pe cãilede acces/evacuare;

Fig. 5: Executarea unui perete de zidãrie înrãmatãcu douã tipuri de elemente

Fig. 3: Rezemarea pereþilor nestructurali pe contur (exemple)

Fig. 4: Variaþia solicitãrilor ºi a încãrcãrilor capabile pentru pereþi nestructurali(a) Variaþia momentelor încovoietoare într-un panou de zidãrie cu dimensiunile h = 3,00 m ºi l = 4,50 m

în funcþie de condiþiile de rezemare ºi de raportul rezistenþelor (factorul μ) - valori în kgm/m - MEd1,4

ºi MEd2,4 - rezemare pe patru laturi MEd1,3 ºi MEd2,3 - rezemare pe trei laturi(b) Variaþia încãrcãrii capabile perpendicularã pe plan în funcþie de condiþiile de rezemare

�� urmare din pagina 29

Page 31: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 31

• pereþii care susþin instalaþii sauechipamente a cãror avariere poateprovoca accidente: boilere, cazanesub presiune, transformatoare elec-trice etc.

3. Elemente sau subansambluridin zidãrie a cãror avariere poateconduce la scoaterea din funcþiune aunor clãdiri cu funcþiuni esenþiale (deexemplu, pereþii de compartimentareîn cazul spitalelor, centrelor decomunicaþii etc.). În aceastã cate-gorie trebuie introduºi pereþii nestruc-turali din zidãrie care susþin aparaturaspecificã, reþelele de alimentare,mobilierul tehnologic.

4. Elemente sau subansambluridin zidãrie a cãror avariere poateprovoca numai pagube materialelegate de înlocuirea/repararea lorºi/sau de întreruperea activitãþii înclãdire pe durate de timp diferite.

Încãrcãri de proiectarepentru componentele nestructurale

din zidãriePereþii nestructurali de zidãrie

trebuie sã fie proiectaþi pentru a pre-lua urmãtoarele categorii de încãrcãri:

I. greutate proprie (a);II. greutatea obiectelor suspen-

date pe perete (a);III. încãrcãri perpendiculare pe

plan din acþiunea oamenilor ºi acutremurului (b);

IV. încãrcãri din interacþiunea cucadrul (în cazul zidãriilor înrãmate) (c).

În cazul acþiunii seismice directe,valoarea forþei seismice staticeechivalente este direct proporþionalãcu masa peretelui. Prin urmare, pen-tru un perete cu dimensiuni ºirezemãri date, încãrcarea seismicãde proiectare perpendicularã pe planare valoarea cea mai micã pentruzidãria cu elemente din BCA ºi va-loarea cea mai mare pentru zidãriacu elemente ceramice pline. În cazulzidãriilor înrãmate, intensitatea soli-citãrilor din interacþiunea cu cadreledepinde atât de proprietãþile geo-metrice ºi mecanice ale panoului dezidãrie cât ºi de cele ale cadrului.

Cauzele generaleale avarierii seismice a CNS-ZDin punct de vedere al cauzelor

care produc avarierea lor în timpulcutremurului, CNS se clasificã îndouã grupe:

I. Componente a cãror avarierese produce, în principal, prin acþi-unea seismicã directã (efectulforþelor de inerþie corespunzãtoareprodusului dintre masa CNS ºiacceleraþia pe care aceasta o capãtãîn timpul cutremurului) - fig. 6(b).

Afectarea CNS-Z prin efectuldirect al forþelor de inerþie se poateconcretiza sub una din urmãtoareleforme:

• fisuri, crãpãturi, dislocãri rezul-tate din depãºirea capacitãþii derezistenþã a componentei ca urmarea solicitãrilor produse de forþele deinerþie;

• rãsturnarea sau alunecareacomponentei din cauza lipsei deancorare sau a unei ancorãri insufi-ciente (cazul componentelor reze-mate în consolã - atice, parapete,balustrade, coºuri de fum ºi de venti-laþie etc).

II. Componente a cãror avarierese produce, în principal, prin acþi-unea seismicã indirectã (efectuldeformaþiilor impuse prin deplasãrilelaterale relative ale punctelor deprindere/de contact cu structuraprincipalã) - fig. 6(c).

Avarierea CNS-Z prin efectulindirect al acþiunii seismice poate fiprovocatã de una dintre urmãtoarelecauze:

• valoare mare a deplasãrii rela-tive de nivel a structurii;

• incompatibilitate între rigiditateastructurii ºi cea a componentelornestructurale din zidãrie;

• interacþiuni necontrolate întrecomponentele nestructurale din zidãrieºi elementele structurale adiacente.

De fapt, în timpul cutremurului,cele douã efecte se produc simultanºi se suprapun astfel încât avariileconstatate la unele componente potfi atribuite ambelor fenomene (a sevedea, de exemplu, cazul panourilorde zidãrie înrãmate în cadre debeton armat/oþel). Particularitãþile rãspunsului seismic

al CNS-ZRãspunsul seismic al CNS-Z

prezintã numeroase particularitãþicare implicã folosirea unor concepte

ºi metode de proiectare specifice,diferite substanþial de cele folositecurent pentru proiectarea elemen-telor structurale.

Diferenþele principale provin din:1. Comportarea la acþiunea

seismicã directã: În urma ampli-ficãrii rezultate din rãspunsul dina-mic al structurii, acceleraþia seismicãla care sunt supuse CNS-Zamplasate peste nivelul de încas-trare al suprastructurii este multsuperioarã acceleraþiei seismice aterenului. Mãsurãtorile efectuate pediferite tipuri de clãdiri aratã cãacceleraþia la nivelul planºeelorcreºte pe înãlþimea clãdirii ajungân-du-se pânã la amplificãri de 3÷4 oriale acceleraþiei terenului la ultimulplanºeu al clãdirii. Ca atare, în afarãde caracteristicile miºcãrii terenuluiºi de caracteristicile dinamice alestructurii principale, rãspunsul seis-mic al unei CNS depinde ºi de pozi-þia acesteia în clãdire.

2. Comportarea la acþiuneaseismicã indirectã: Elementelesubsistemului CNS care au prinderimultiple de structurã sau care se aflãîn contact direct cu elementele struc-turii (în particular, panourile dezidãrie înrãmate în cadre de betonarmat sau de oþel) sunt solicitate prindeformaþiile impuse de miºcareastructurii principale în timpul cutre-murului. Acest tip de solicitare a uneiCNS se produce deoarece fiecarepunct de prindere/ de contact are omiºcare diferitã ºi în unele cazuridefazatã (de sens opus) faþã demiºcarea celorlalte; intensitateaacestei solicitãri depinde direct demãsura în care distanþele întrepunctele de prindere/de contact semodificã în timpul cutremurului.

3. Proprietãþile dinamice aleCNS: masa, rigiditatea ºi amortiza-rea proprie ale CNS sunt, de regulã,mai mici decât masa, rigiditatea ºiamortizarea structurii.

Fig. 6: Încãrcãri de proiectare pentru pereþi nestructurali(a) Încãrcãri din greutatea proprie ºi din greutatea obiectelor suspendate;

(b) Încãrcãri provenite din acþiunea seismicã directã (elemente nestructurale sensibile la acceleraþie);(c) Încãrcãri provenite din acþiunea seismicã indirectã (elemente nestructurale sensibile la deplasãri)

continuare în pagina 32��

Page 32: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201332

Perioada proprie de vibraþie aunei CNS-Z poate fi, uneori, apropi-atã de perioada unuia dintre mo-durile de vibraþie ale structurii,rezultând din aceastã cauzã, ºi fiindfavorizatã ºi de amortizarea proprieredusã, o situaþie de cvasi-rezo-nanþã, cu amplificarea foarte impor-tantã a miºcãrii la baza CNS (lanivelul unde aceasta este reze-matã). În cazurile, mai rare, în caremasa ºi rigiditatea CNS au mãrimiapropiate de cele ale structurii princi-pale se poate produce un fenomende interacþiune, semnificativ caintensitate, între CNS ºi structuraprincipalã. Ca urmare sistemul com-pus „structurã + CNS“ poate cãpãtaperioade proprii apropiate astfelîncât rãspunsul seismic maximpoate corespunde la douã sau chiartrei perioade proprii ale structurii.

4. Proprietãþile mecanice alematerialelor ºi echipamentelor auunele particularitãþi care pot ampli-fica efectele acþiunii seismice. Mate-rialele din care sunt alcãtuite CNS-Znu sunt adecvate pentru preluarea

solicitãrilor seismice: au comportarefragilã (sunt lipsite de ductilitate) ºiau rezistenþe mecanice reduse, înparticular la eforturi unitare de întin-dere; ca atare rãspunsul seismic alfiecãrei CNS-Z este diferit în funcþiede domeniul de comportare – fragilsau ductil - al materialului din careaceasta este alcãtuitã.

Ruperea pereþilor nestructurali dinzidãrie din acþiunea seismicã directã

În cazul general, ruperea pano-urilor de zidãrie înrãmate sau neîn-rãmate solicitate de încãrcãriperpendiculare pe plan se produce

pe trasee care parcurg zonele curezistenþele cele mai reduse.

În detaliu alura liniilor de rupereidentificate în figura 7 este arãtatãîn figura 8 A÷E.

Figura 8A corespunde ruperii peun plan paralel cu rosturile orizontaleiar figurile 8B ºi 8C corespundruperii pe un plan perpendicular perosturile orizontale.

În mecanismul de rupere dinfigurile 8C ºi 8D rosturile verticalecedeazã prin eforturi de întindere dinîncovoiere iar cele orizontale prineforturi tangenþiale provocate detendinþa de rotire în plan a ele-mentelor pentru zidãrie. Aportulrezistenþei la forfecare a mortaruluidin rosturile orizontale este în gene-ral neglijat în calculul propus înreglementãrile tehnice.

Detaliile de rupere pe traseeînclinate sunt arãtate în figurile 8Dºi 8E. Ruperile pe traseele indicateîn figurile 8C ºi 8D sunt specificezidãriilor cu mortare cu rezistenþãslabã în raport cu rezistenþa ele-mentelor iar ruperile din figurile 8Bºi 8E sunt specifice zidãriilor în careelementele ºi mortarul au rezistenþeapropiate. Imaginile surprinse dupãcutremure confirmã aceastã alurã aruperii (fig. 9).

În situaþiile în care acþiunea seis-micã este mai mare decât cea dinproiect sau atunci când rezistenþaperetelui este insuficientã (de regu-lã, ca eroare de proiectare) peretelede compartimentare îºi pierde sta-bilitatea ºi prin cãdere poate pro-duce pierderi de vieþi omeneºti saurãnirea persoanelor din clãdire.

O situaþie specialã se întâlneºteatunci când pe peretele nestructuralsunt prinse/rezemate instalaþii sauechipamente vitale pentru funcþiona-rea unei clãdiri din clasa de impor-tanþã I (aparate de terapie intensivãsau gaze medicinale într-un spital,de exemplu). Urmãrile ieºirii din

Fig. 7: Traseul liniilor de rupere pentru diferite scheme de rezemare (exemple)

Fig. 8: Detalii ale traseelor posibile ale liniilor de rupere ºi scheme de rupere pentru pereþi de zidãrieîncãrcaþi perpendicular pe plan (conform SR EN 1996-1-1 ºi CR6)

Fig. 9: Ruperea pereþilor nestructurali sub acþiunea seismicã perpendicularã pe perete(a) Cutremurul de la Caracas 1967 [4 ] (b) Cutremurul de la Bucureºti (1977) [Colecþia autorului]

Fig. 10: Pereþi de compartimentare din zidãrie(a) Perete prãbuºit (Turcia 1999); (b) Pereþi prãbuºiþi (Algeria 2003);

(c) Instalaþii montate pe un perete nestructural într-un spital

�� urmare din pagina 31

Page 33: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

lucru a unui astfel de perete suntevidente (fig. 10).

Pereþii de închidere care nu suntînrãmaþi în cadre, ºi mai ales ceicare sunt rezemaþi pe consolescoase la nivelul planºeelor prezintão vulnerabilitate sporitã datoritã acþi-unii simultane a componentelor ori-zontale ºi a celei verticale alemiºcãrii seismice. De regulã, în

cazurile în care zidãria nu este bor-datã cu elemente de beton armat,panourile respective se prãbuºesc lacutremure cu intensitate moderatã lacare structura nu a suferit avariisemnificative ºi ar fi putut fi locuitã încontinuare.

Aºa cum rezultã din figura 11,lecþia de la Caracas, fotografiepublicatã în 1972 într-o lucrare de

referinþã [....], nu a fost învãþatã nicidupã circa 30 de ani!

BIBLIOGRAFIE[1] BÃLAN, ªt., CRISTESCU, V.,

CORNEA, I. (coordonatori) Cutremu-rul de pãmânt din România de la4 martie 1977, Editura Academiei,Bucureºti 1982;

[2] EERI, Expected seismic per-formance of buildings, PublicationNumber SP-10, Earthquake Engi-neering Research Institute Oakland, CA;

[3] FEMA, An Assessment of theConsequences and Preparations fora Catastrophic California Earth-quake: Finding and Actions Taken,Washington D.C. 1981;

[4] NEWMARK, M. N., ROSEN-BLUETH, E., Fundamentals ofEarthquake Engineering, PrinticeHall, Inc. 1971;

[5] PETROVICI, R., Curs de teo-ria structurilor pentru arhitecþi, Ed.UAUIM 1994, reeditat 2000;

[6] TAGHAVI, S. & MIRANDA, E.Seismic Performance and LossAssessment of Nonstructural Build-ing Components, Proceedings of 7th

National Conference on EarthquakeEngineering, Boston, MA, 2002. �

Fig. 11: Avarierea zidãriilor nestructurale de închidere neînrãmate în cadre(a) Caracas - Venezuela (1967) [4]; (b) Turcia (2001) (c) Turcia (1999)

Page 34: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201334

Valorificarea unui teren amplasat într-o ravenã,prin mãsuri combinate de sprijinire ºi fundare

Studiu de caz - SPAÞIU COMERCIAL ÎN MUNICIPIUL GALAÞI Dumitrica ªTEFANACHE, D. D. ªTEFANACHE - SC Progeocon SRL Iaºi

Sanda MANEA - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti P. RÃILEANU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“, Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii

Din punct de vedere geomorfo-logic, amplasamentul este situat labaza versantului drept al vãii Þiglina,versant care aparþine zonei de te-rasã a râului Siret. Valea Þiglinei s-aformat în urma unor procese ero-zionale, la care a fost supusã terasaSiretului în decursul timpului, decãtre apele de suprafaþã dar ºide cele din precipitaþiile cãzute peversanþi.

Din punct de vedere geologic,terasa Siretului este constituitã lasuprafaþã din depozite cuaternarerecente -loessuri, de culoare galben-cafeniu, plastic consistente pânã laplastic moi, cu compresibilitate mareîn stare naturalã ºi saturatã, cu inter-calaþii fin nisipoase, dupã care seîntâlneºte o alternanþã de depozitealuvionare formate din argile prã-foase ºi argile roºcate-maronii, înbazã negre-cenuºii, cu intercalaþiinisipoase.

Pentru stabilirea volumului lucrã-ri lor de investigaþii ºi a naturiiacestora, s-a realizat încadrarea preli-minarã a lucrãrii într-una din cate-goriile geotehnice, în conformitatecu normativul NP 074/2007 [1]. Înurma analizei factorilor determinanþiriscul geotehnic s-a încadrat în cate-goria geotehnicã 3.

Conform codului de proiectareseismicã P 100/1-2006 [2], pen-tru Galaþi, se considerã valoarea devârf a acceleraþiei terenului pentruproiectare Ag = 0,24 g, iar perioadade control (colþ) a spectrului derãspuns, Tc = 1 s.

Adâncimea maximã de îngheþ estede 1,00 m de la suprafaþa terenului,conform STAS 6054-77 [3].

INVESTIGAREA TERENULUIDE FUNDARE

Pentru determinarea naturii tere-nului de fundare, s-au executat peamplasament 9 foraje geotehnice cuadâncimea de 30,00 m ºi 10 forajecu adâncimea de 6,00 m, din cares-au recoltat probe de pãmânt, înconformitate cu STAS 1242/l-89 [4].Din observaþiile efectuate în teren ºidin interpretarea rezultatelor încer-cãrilor de laborator, cu ocazia exe-cutãrii forajelor ºi a penetrãrilor, s-auconstatat urmãtoarele:

Forajele geotehnice executate aureliefat urmãtoarea stratificaþie:

• 0,00 - 3,20/5,60 m – umpluturãeterogenã din pãmânt, cãrãmizi,beton, plastic, lemne;

• 3,20/5,60 - 15,40/16,80 m – pa-chet de praf argilos ºi praf maroniu-roºcat, cu concreþii calcaroase,compresibil, plastic consistent;

• 15,40/16,80 - 24,60/26,40 m –pachet de argilã ºi argilã grasã cuintercalaþii de argilã prãfoasã, argilãnisipoasã ºi nisip argilos, plasticconsistent la plastic vârtos;

• 24,60/26,40 - 30,00 m – pachetde argilã prãfoasã ºi praf argilos înbazã, negru-cenuºiu, plastic consistent.

Având rezultatele lucrãrilor deinvestigare, laborator ºi cercetaredin cadrul amplasamentului, s-a pusîn evidenþã succesiunea straturilorce compun terenul de fundare peadâncimea studiatã. Astfel, avem:

• orizontul l - stratul de umpluturiantropice, eterogene, format din ele-mente din beton armat, moloz,cãrãmizi, lemne, sticle, metale,pãmânt galben ºi negru etc. gãsite

în amplasament în grosimi de apro-ximativ 5,50 m, în zona rondului ºi astrãzii Prelungirea Brãilei ºi grosimide aproximativ 3,50 m, în zona din-spre aval, str. Brãilei ºi staþia PECO;

• orizontul 2 - stratul de praf argi-los - praf cu grosimi variabile de la8,00 m în aval pânã la 11,00 m înamonte. În zona din amonte stratulde praf argilos este încadrat, atât lapartea superioarã cât ºi la cea infe-rioarã, de straturi preponderent prã-foase.

În partea de jos a amplasamen-tului, acest orizont aste alcãtuit dinpraf agilos ºi argilã prãfoasã, gal-benã, compresibilã, maronie-roºcatãîn bazã, plastic consistentã;

• orizontul 3 - stratul argilos – cugrosimi cuprinse între 9,00-13,00 m– este format din argilã cu intercalaþiide argilã prãfoasã, argilã nisipoasãºi nisip argilos, maroniu-cenuºiu, cuoxizi de fier ºi mangan, plastic con-sistent la plastic vârtos. La bazã,stratul devine cenuºiu cu intercalaþiicochilifere;

• orizontul 4 - stratul de argilãprãfoasã ºi praf argilos la bazã, cugrosimi de 3,50 -5,00 m, de culoarenegru-cenuºiu, plastic consistent.

Cercetarea ºi investigarea geotehnicã în cazul de mai sus a urmãrit stabilirea condiþiilor de fundarepentru clãdirea unui complex comercial cât ºi pentru zidul de sprijin ce rezultã ca urmare a sistematizãriiverticale ºi amplasãrii construcþiei în zona de influenþã a celor douã strãzi adiacente. Clãdirea complexuluicomercial este amplasatã, conform planului de situaþie, în partea de Sud-Vest a municipiului Galaþi (fig. 1),într-o zonã depresionarã (ravenã în fosta vale a Þiglinei) ºi este prevãzutã, la parter, cu spaþii comerciale,iar la nivelul strãzilor Prelungirea Brãilei ºi Brãilei, cu spaþii de parcare totalizând aproximativ 10.000 mp.

Fig. 1: Amplasamentul zonei studiate

Page 35: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 35

Testele de penetrare dinamicã s-aurealizat pentru confirmarea ºi verifi-carea uniformitãþii ºi stãrii de înde-sare a terenului, pe adâncimeainvestigatã, cu punerea în evidenþã aunor pãmânturi afânate sau even-tuale goluri ori accidente subterane,care ar putea exista în amplasa-ment. Astfel, s-au executat 5 pe-netrãri dinamice (DPH) conformSR EN 22476/2-2006 ºi a norma-tivului C 159-89 [5].

Apa subteranã a fost interceptatã,în timpul investigaþiilor, la adâncimeade 3,50 m - 5,00 m faþã de nivelulterenului ºi prezintã un caracter slabagresiv sulfatic ºi foarte slab mag-nezian ºi carbonic, conform Rapor-tului de încercare nr. 1258/nov. 2011realizat de Laboratorul calitãþii apeial Administraþiei Bazinale de ApãPrut-Bârlad din Iaºi. Nivelul acesteiaprezintã tendinþe ascensionale înurma perioadelor bogate în precipi-taþii în mod deosebit primãvara ºitoamna. Configuraþia actualã aterenului favorizeazã acumularea ºibãltirea apei provenite din precipi-taþii, topirea zãpezilor ºi aportul dinversant. În acest context, la proiec-tarea ºi execuþia clãdirii marketuluis-a urmãrit sistematizarea verticalãcare sã favorizeze drenarea, colec-tarea ºi evacuarea într-un sistemcolector a apelor.

Parametri geotehnici determinaþiîn laborator au pus în evidenþã, încadrul orizontului 1 (umpluturi) ºi 2(prafuri argiloase loessoide), exis-tenþa unor pãmânturi cu caracteris-tici fizice ºi mecanice slabe, plasticmoi la plastic consistente, cu defor-mabilitãþi mari, caracterizate de va-lori mici ale modulului edometricrespectiv 4.500...6.100 kPa, cuparametrii rezistenþei la forfecaredeterminaþi prin forfecare directãneconsolidatã-nedrenatã de ordinul a4-90 ale unghiului frecãrii ºi 30-45 kPaale coeziunii. Confirmarea parame-trilor geotehnici a fost pusã în evi-denþã prin rezultatele obþinute înurma realizãrii testelor de penetrarePDH. Corelarea numãrului de lovituriale berbecului N10 cu adâncimeapune în evidenþã o capacitate por-tantã redusã a terenului ºi o compre-sibilitate mare a acestuia.

Valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului bun de fun-dare corespund orizontului 3 - stratulargilos - interceptat la adâncimea de15,00 m - 18,00 m faþã de cota tere-nului natural, cu grosimi cuprinseîntre 9,00 m - 13,00 m format din

argilã cu intercalaþii de argilã grasã,argilã prãfoasã, argilã nisipoasã ºinisip argilos, maroniu-cenuºiu, plas-tic consistent la plastic vârtos, încare se încastreazã piloþii suntprezentate în tabelul 1.SOLUÞII DE FUNDARE RECOMANDATE

Având în vedere cele arãtateanterior, caracteristicile terenului,precum ºi prevederile din normeletehnice ºi cele din STAS 3300/2-85 [6],C 159-89 [7] pct. 3.3.2, referitor laexistenþa în cuprinsul zonei active aunor straturi cu caracteristici fizico-mecanice slabe, nu este recoman-datã fundarea directã în stratul deumpluturã ºi praf argilos loessoid,compresibil, uscat sau saturat,întâlnit în teren pânã la adâncimeade 16,80 m în amonte ºi 12,50 m înaval.

Pe baza caracterizãrii geotehnicea amplasamentului ºi a solicitãrilordiferenþiate pe suprafaþa acestuiadatorate obiectivelor propuse a firealizate au fost stabilite zone deamenajare cu soluþii de fundaredupã cum urmeazã.

Spaþiu comercial - halã,parcaje, rezervor ºi zid de sprijinDin cauza caracteristicilor geo-

tehnice scãzute ale terenului dinsuprafaþã, cât ºi a posibilitãþii produ-cerii infiltraþiilor de apã din diferitesurse, pe baza calculelor, conformNP123/2010 [8] ºi SREN 1536/2004 [9],se propun pentru soluþia de fundareindirectã piloþi cu diametru mare(φ 880 mm - 1.080 mm) foraþi cutubaj recuperabil (tip Benotto),încastraþi în orizontul argilos situatsub adâncimea de 16,00 m, cât ºiincluziuni verticale rigide pentruzona pardoselilor.

Se impune fundarea indirectã,prin intermediul unor piloþi din betonarmat, executaþi ºi turnaþi pe locdatoritã:

• caracteristicilor fizico-mecaniceslabe ºi a capacitãþii portante miciale terenului, pânã la adâncimi de15,00 m - 16,00 m;

Fig. 2: Profil geotehnic din amplasament

Tabelul 1: Caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare

continuare în pagina 36��

Page 36: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201336

• nivelului ridicat al apei subte-rane, interceptat la 3,50 m, cu carac-ter ascensional dupã perioade bogateîn precipitaþii;

• amplasãrii clãdirii într-o zonãdepresionarã ºi aluvionarã cu strati-ficaþii încruciºate ºi caracteristici fi-zico-mecanice slabe ºi diferite;

• favorizãrii circulaþiei libere aapei subterane dinspre amonte spreaval reconstituind astfel rolul drenantal fostei vãii Þiglina.

Numãrul, lungimea, diametrul câtºi adâncimea de încastrare a piloþilorpot diferi pe zone. În funcþie deîncãrcãri (zona magazinului, re-zervorului, zidului de sprijin sau aparcajelor) se va stabili prin calculeºi se va definitiva odatã cu începe-rea forãrii coloanelor ºi a analizãriimaterialului extras din acesteaîntr-un laborator geotehnic autorizat.

Capacitatea portantã orientativãla compresiune a unui pilot de acesttip (calculat ca pilot flotant singular)este de 120-140 tone. Capacitateaportantã definitivã a piloþilor va fi sta-bilitã prin încercãri de probã, pe piloþiexecutaþi în lucrare sau în imediataapropiere a acesteia, în conformitatecu normativul SR EN 1977-1/2006 ºiNP 045/2000.

Secþiunile piloþilor se dimensio-neazã ºi se verificã la solicitãrilemaxime ce pot apãrea în diferitetronsoane ale pilotului, þinând seamade rezistenþa de calcul a materialelorcare alcãtuiesc pilotul. La piloþi cudiametru mare se vor realiza încer-cãri la compresiune, smulgere ºisolicitare transversalã.

La dimensionarea piloþilor se vaþine cont de efectul frecãrii negative,datorat compresibilitãþii straturilorsuperioare formate din umpluturã,praf ºi praf argilos compresibil.

Sistemul constructiv alcãtuit dinfundaþii pe piloþi, ranforsaþi cu grinziºi plãci, constituie suportul clãdiriimagazinului ºi al parcajelor. Prinaceastã soluþie se evitã:

• fundarea obiectivelor prin inter-mediul unor perne din balast, care înacest amplasament poate aveatasãri diferenþiate mari, cu conse-cinþe grave asupra exploatãrii con-strucþiei din cauza condiþiilorexistente ºi a naturii terenului pânãla adâncimi de 16,00 m -17,00 m;

• volume foarte mari de excavaþii,înlãturare de umpluturi, realizare deperne, compactãri, epuizmente etc.care sunt costisitoare ºi greu derealizat în condiþiile date.

Fazele de execuþie ale lucrãrii deinfrastructurã constituie un capitolimportant în derularea investiþiei,deoarece o succesiune ºi o tehnolo-gie adecvatã optimizeazã costurile ºicreºte gradul de siguranþã al lucrã-rilor. Lucrarea presupune realizareasprijinirilor cu piloþi din beton armat,amenajarea platformelor de lucru pen-tru execuþia piloþilor sub fundaþiile

clãdirii, a nucleelor rigide sub par-dosealã ºi a rezervorului de apã ºicoloanelor drenante din materialgranular, la drenul de intercepþie.

SOLUÞII DE SPRIJINIRE ªI DRENAJÞinând cont cã cele douã strãzi

adiacente perimetrului studiat aufost realizate din pãmânt galbencompactat cu grosimi variabile depânã la 6,00 m iar amplasarea

Fig. 5: Zid de sprijin realizat din piloþi din beton armat, în zona de influenþã a strãzilor învecinate.Dispunerea piloþilor, desfãºurata zidului ºi secþiunea transversalã

Fig. 3: Fundarea clãdirii prin intermediul piloþilor din beton armat

Fig. 4: Fazele de execuþie ale lucrãrii de infrastructurã

�� urmare din pagina 35

Page 37: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

magazinului afecteazã zona de influ-enþã a fundaþiei strãzilor, s-a dispusrealizarea unei sprijiniri din piloþi debeton armat. Deoarece amplasa-mentul este situat într-o ravenã avãii Þiglina, se impune redarea rolu-lui drenant al acestei secþiuni, reali-zând, în acest scop, coloaneverticale drenante din material gra-nular, în geotextil, amplasate întrepiloþii de beton armat. Astfel, s-aobþinut un dren de intercepþie, pozi-þionat perpendicular pe direcþia decurgere a apei. Rolul acestuia estede a limita afluxul de apã însuprafaþa amenajatã.

Pentru înlãturarea efectelor ne-gative ale apei asupra caracteristi-cilor terenului de fundare de subclãdire, s-a stabilit, pe baza rezul-tatelor unui studiu hidrogeologic,execuþia unui dren cu trei ramuri decolectare ºi descãrcare, realizat dinþeavã PHD φ350. Apa este colectatãîntr-un cãmin, din care va fi descãr-catã gravitaþional printr-un foraj ori-zontal în valea Þiglinei.

CONCLUZII• Fundarea construcþiilor pe tere-

nuri dificile presupune studii ºi inves-tigaþii de anvergurã care contribuie

la stabilirea unei soluþii optime deproiectare ºi exploatare. Cheltuielilesuplimentare pentru investigaþii suntjustificate ºi compensate de bunaexploatare a construcþiilor în timp.

• Utilizarea piloþilor foraþi, a nucle-elor din beton ºi a coloanelor drenantes-a dovedit o soluþie corespunzã-toare de fundare pe terenuri cu ca-racteristici fizico-mecanice slabe însuprafaþã.

• Fundarea indirectã pe piloþiforaþi asigurã un grad ridicat derezistenþã ºi stabilitate întregii lucrãriºi totodatã, redã rolul drenant alravenei.

• Prin mãsuri combinate de spri-jinire ºi fundare s-a valorificat, înscopuri economice, o ravenã ampla-satã într-o intersecþie intens circu-latã, realizând un spaþiu comercial laparter de 5.000 mp iar la etaj o par-care pe aceeaºi suprafaþã.

• Alegerea sistemelor de fundare,sprijinire ºi drenaj s-a fãcut þinându-seseama de conlucrarea ansambluluisuprastructurã - infrastructurã - terende fundare, aºa încât sã se obþinã oeficienþã maximã de rezistenþã ºistabilitatea întregului ansamblu.

BIBLIOGRAFIE1. NP 074/2007- Normativ privind

documentaþiile geotehnice pentruconstrucþii;

2. P 100/1-2006 - Cod de proiec-tare seismicã. Prevederi de proiectarepentru clãdiri;

3. STAS 6054-77 - Teren de fun-dare. Adâncimi maxime de îngheþ;

4. STAS 1242/1-89 - Teren defundare. Principii de cercetare geo-logicã, tehnicã ºi geotehnicã aterenului de fundare;

5. STAS 3300/2-85 - Terenul defundare. Calculul terenului de fundare;

6. C 159-89 - Instrucþiuni tehnicepentru cercetarea terenului de fun-dare prin metoda penetrãrii cu con;

7. NP 123/2010 - Normativ privindproiectarea geotehnicã a fundaþiilorpe piloþi;

8. SREN 1536/2004 - Execuþialucrãrilor geotehnice speciale. Piloþiforaþi;

9. xxx - Studiu geotehnic ºi studiuhidrogeologic - Kaufland Galaþi -SC Progeocon SRL;

10. xxx - Proiect execuþie centrucomercial - Kaufland Galaþi - SCArchi Team Consult SRL;

11. xxx - Studiu geotehnic ºihidrogeologic - Kaufland Galaþi – con-sultant general S. Manea. �

Page 38: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201338

Palatul Al. I. Cuza, RuginoasaCONSOLIDARE, RESTAURARE ªI AMENAJARE

Palatul „Al. I. Cuza” din Ruginoasaa fost construit, în stil neoclasic, între1800-1811, de cãtre logofãtul Sãn-dulache Sturza, împreunã cu bisericamoºiei ºi anexele gospodãreºti.

Planurile Palatului ºi ale bisericiiau fost concepute de arhitectul vienezJohan Freiwald.

În anul 1862 moºia este vândutãdomnitorului Al. I. Cuza care, pânã în1864, reparã Castelul ºi curtearidicându-le nivelul arhitectural. În celde-al doilea rãzboi mondial ºi dupã,din cauza bombardamentelor, incen-diilor ºi jafurilor, Palatul ajunge oruinã, iar anexele dispar în totalitate.

În acest castel s-a nãscut, la28 ianuarie 1898, marele istoric ºipatriot Gheorghe I. Brãtianu, care atrãit, a luptat ºi a pãtimit pentrucauza naþionalã româneascã.

Principalele lucrãri de consoli-dare, restaurare ºi amenajare, exe-cutate de SC IASICON SA Iaºi aufost:

• Realizarea unei bariere orizon-tale hidro, sub cota 0,00, prin injectãriîn masa fundaþiilor cu mortare dinciment ºi substanþe hidrofobizante,pe o fâºie de 50 cm înãlþime.

• Au fost desfãcute pardoselile dela parter, cu excavarea pãrþii supe-rioare a umpluturii, pe o grosime decca. 30-50 cm, pentru a permiterealizarea unor piloþi foraþi cu varnestins, în vederea reducerii ume-zelii; pardoselile au fost refãcute întotalitate: suport, hidroizolaþie, pro-tecþie termoizolaþie, dale de marmurãºi parchet cu modele ornamentale.

• Repararea ºarpantei s-a fãcutprin înlocuirea parþialã a elementelordin lemn putrede ºi refacerea înveli-torii din tablã de zinc cu toate profi-lele originale de coame ºi streaºinã.

• La faþade s-au decopertat toatetencuielile, cu excepþia elementelorornamentale (care au fost restau-rate), dupã care s-a procedat la ten-cuirea lor cu bosagii orizontale.

• Pardoselile de la etaj au fostrefãcute, tâmplãria din lemn a fostschimbatã în totalitate; la interior aufost montate uºi pline din lemn destejar cu supralumini de sticlã înformã de ogivã, cu excepþia uºilor dela saloane ºi balcoane, care sunt cuochiuri de cristal pe care este sablatãemblema Domnitorului Al. I. Cuza.

• Scãrile de acces au fost reali-zate din dale de marmurã, iarintrarea lateralã în Palat a fost pre-vãzutã cu o rampã pentru persoa-nele cu dizabilitãþi.

• S-au executat lucrãri de repa-raþii la structura de rezistenþã ºirefacerea tencuielilor exterioare ºiinterioare la corpul Anexã ºi la TurnulPorþii.

• Prin lucrãrile de bunã calitate,realizate de specialiºtii societãþiiIASICON SA Iaºi, cu respectareaarhitecturii neoclasice originale, afost redat circuitului muzeal Palatuldedicat memoriei primului domnitoral Unirii. �

Antreprenor: IASICON SA IaºiBeneficiar: Complexul Muzeal Naþional „Moldova” IaºiOrdonator de fonduri: Ministerul Culturii ºi Cultelor – UMPProiectant: IMPEX ROMCATEL SA Iaºi

Page 39: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 40: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201340

Casã pasivã independentã energeticrealizatã in sistem „Folex“

ing. Alina TÎRTEA - CS, INCD URBAN INCERC Sucursala Timiºoaraprof. dr. ing. Marin MARIN – Universitatea „Politehnica“ Timiºoara, Facultatea de Construcþii

Laurenþiu BREAZ - director SC FOLEX SRLing. proiectant Sebastian KINCSES - SC FOLEX SRL

ENERGIA NECONVEÞIONALÃA SOARELUI

Soarele este, fãrã îndoialã, ovastã sursã de energie. Într-un sin-gur an, el trimite spre pãmânt de20.000 de ori energia necesarãîntregii populaþii a globului. În numaitrei zile, pãmântul primeºte de lasoare echivalentul energiei existenteîn rezervele de combustibili fosili.

Energia solarã reprezintã una dinpotenþialele viitoare surse de ener-gie, folositã fie la înlocuirea definitivãa surselor convenþionale de energiecum ar fi: cãrbune, petrol, gaze natu-rale etc., fie la folosirea ei ca alterna-tivã la utilizarea surselor de energieconvenþionale, mai ales pe timpulverii. Cea de a doua utilizare este, înmomentul de faþã, cea mai rãspân-ditã în lume.

Cel mai evident avantaj al ener-giei solare este acela cã nu polueazãmediul înconjurãtor, deci este osursã de energie curatã. Un altavantaj este cã sursa de energie pecare se bazeazã întreaga tehnologieeste gratuitã.

Dintre toate sursele de energiecare intrã în categoria celor ecolo-gice ºi regenerabile, cum ar fi: ener-gia eolianã, energia geotermalã sauenergia mareelor, energia solarãnecesitã instalaþiile cele mai simpleºi costuri reduse ale acestora.

Instalaþiile solare asigurã tempe-raturi în jur de 100 0C, temperaturi cupeste 40 grade mai mari decât celeale mediului ambiant, asigurândîncãlzirea apei menajere ºi chiar aclãdirilor. De aceea, este deosebitde atractivã ideea utilizãrii energieisolare în scopul încãlzirii locuinþelorºi se pare cã acesta va fi unul dintrecele mai largi domenii de aplicare aenergiei solare în urmãtorul secol.

Tehnologia echipamentului pen-tru instalaþiile solare de încãlzire aclãdirilor este, deja, destul de binepusã la punct într-o serie de þãri caJaponia, S.U.A., Australia, Israel,Rusia, Franþa, Canada ºi Germania.

Nivelul de insolaþie reprezintãcantitatea de energie solarã carepãtrunde în atmosferã ºi ajunge pesuprafaþa pãmântului. Aceastã canti-tate de energie solarã variazã înfuncþie de latitudine, altitudine ºiperioadã a anului. Nivelul de inso-laþie este exprimat ca media zilnicãlunarã/anualã în kWh /m2.

România se gãseºte într-o zonãgeograficã cu acoperire solarã bunã,cu un flux anual de energie solarãcuprins între 1.000 kWh/m2/an ºi1.300 kWh/m2/an. Din aceastã canti-tate de energie se pot capta între600 ºi 800 kWh/m2/an.

Radiaþia medie zilnicã poate sãfie de 5 ori mai intensã vara decâtiarna. Dar ºi pe timp de iarnã, peparcursul unei zile senine, se potcapta 4-5 kWh/m2/zi, radiaþia solarãcaptatã fiind independentã de tem-peratura mediului ambiant.

Energia generatã solar se poateutiliza pentru:

� prepararea apei calde menajere;� încãlzirea spaþiilor de locuit;� încãlzirea apei pentru piscine;� instalaþii de aer condiþionat;� iluminatul casnic ºi alimentarea

unor aparate casnice mici consuma-toare de energie electricã;

� iluminatul stradal, de curte ºi degrãdinã etc.

Utilizãrea energiei solare pentruprepararea apei calde de consumeste deosebit de avantajoasã, dato-ritã evoluþiei constante a necesaruluipe durata unui an calendaristic.Un sistem corect dimensionat poatesã acopere 50%-65% din necesarulanual de apã caldã de consum (aºanumita ratã de acoperire solarã),vara acoperirea fiind, de cele maimulte ori, de 100%. Sistemele solaretermice moderne pot fi încadrate,fãrã dificultate, în instalaþiile dincadrul construcþiilor. Ele au o duratãde viaþã estimatã la peste 20 anifiind, astfel, o completare idealã întehnica modernã de încãlzire.

Pentru cei interesaþi, vã prezentãm un sistem constructiv nou pentru realizarea unei clãdiri de locuinþe,conceput ºi brevetat de SC FOLEX SRL, sistem realizat din elemente modulare tip „BSF” cu nervuri dinbeton armat. Sistemul se referã la captarea ºi folosirea energiei solare printr-un panou solar parabolic, ceconferã clãdirii independenþã energeticã, indiferent de amplasamentul zonal al clãdirii. Soluþiile propusese caracterizeazã prin originalitate, reuºind sã rãspundã criteriilor de casã pasivã.

Page 41: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 41

CASA PASIVÃSISTEM CONSTRUCTIV PROPUSPentru a îndeplini cerinþele stan-

dard de casã pasivã, clãdirile trebuiesã renunþe la sistemele de încãlzireconvenþionale. Multe din caselepasive includ, totuºi, un sistem caresã furnizeze energia necesarã încãl-zirii la parametri reduºi. Necesarulde energie termicã al unei astfel declãdiri trebuie sã fie de maximum15 kWh/mp anual, spre deosebire de250-400 kwh/mp anual pentru oclãdire obiºnuitã.

O casã pasivã are un grad ridi-cat de izolare termicã, un numãrminim de punþi termice ºi infiltraþiiscãzute. Pentru a îndeplini acestenivele de conservare a energiei uti-lizeazã resursele solare ºi recupe-rarea cãldurii.

Soluþia propusã de SC FOLEX SRLconstã într-un concept de realizare aunei case pasive (fig. 1) folosind:elemente modulare tip „BSF“ ca ele-mente de rezistenþã, panoul solarparabolic ºi bazine de stocare, caelement de captare ºi înmagazinarea energiei solare, precum ºi cazanecu combustibil solid ca o metodãalternativã de încãlzire.

Elemente modulare tip „BSF“Elementele modulare tip „BSF“

sunt elemente prefabricate, utilizatela realizarea elementelor structuraleportante (pereþi, planºee), compusedintr-un bloc de spumã poliuretanicã,cu o densitate medie de 40 kg/mc ºio conductivitate termicã la 24 0C de0,023W/mK, care include o reþea degoluri (fig. 2) (AT 01-010/093, 2007).

Fiecare tip de element modulareste placat cu panouri din gips car-ton, fibrã de sticlã etc. în funcþie dedomeniul de utilizare, prezentând oterminaþie perimetralã prevãzutã înscopul îmbinãrii ºi pentru a permitemontarea unor fâºii de burete cuscopul de a evita formarea punþilortermice.

Producãtorul pune la dispoziþieelemente modulare mult istrat„BSF“, în forme variate, în funcþie depoziþionarea modulului în structurã:

standard, de colþ, centurã, de plan-ºeu, circular (fig. 3) specific realizãriibazinelor de acumulare.

Pentru obþinerea structurii derezistenþã, elementele modulare tipBSF se monteazã pe fundaþia pre-vãzutã cu elemente de ancoraj.Pereþii se obþin prin þeserea ele-mentelor modulare tip BSF, rezul-tând o reþea de goluri verticale ºiînclinate. În golurile verticale semonteazã carcasele de armãturãdimensionate conform unui calculstructural, în care se toarnã beton.

Elementele modulare tip BSFpentru planºeu sunt folosite ca

elemente de cofraj, acestea fiindmontate între elementele de rezis-tenþã, respectiv grinzi metaliceprofil T, fixate de centura structurii.

Problema pe care o rezolvãaceastã structurã este realizareaunei construcþii cu structurã unitarãde rezistenþã ºi izolare termicã adec-vatã, fãrã elemente de cofrare, prin-tr-un procedeu simplu ºi economic.

Punerea în operãa elementelor modulare tip „BSF”

Construcþiile realizate din ele-mente modulare BSF se realizeazãfãrã dificultãþi într-o lucrare de precizienormalã.

Fig. 1 Casa pasivã - stadiu de proiect-execuþie

Fig. 3: Element modular BSF: a) standard, b) circular

Fig. 2 Detalii de alcãtuire a elementului modular BSF standard - secþiune longitudinalã

continuare în pagina 42��

Page 42: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201342

În vederea ancorãrii elementelormodulare BSF pentru pereþi, în fun-daþie se introduc carcase de armã-turã prevãzute cu distanþiere ºi ancorecare se monolitizeazã (fig. 4).

Pe toatã lungimea fundaþiei semonteazã un profil metalic pentru cen-trarea bolþarilor ºi asigurarea uneidistanþe de 600 mm între ancore.

Se monteazã primul rând de ele-mente modulare pe elevaþia fun-daþiei. Pentru întreruperea punþiitermice se vor prevedea douã

rânduri de foi FIN 30/40 pe conturulelementelor.

Ulterior montãrii primului strat deelemente, la partea superioarã aacestora, în zona golurilor reþeleiinterne, se introduc inelele de cen-trare ºi carcasele de armare, cu dis-tanþiere pentru stâlpiºori, dupã carese toarnã beton ºi se vibreazã (fig. 5).

În dreptul golurilor se prevãd ele-mente modulare BSF tip buiandrugiar centura se realizeazã din ele-mente modulare BSF tip centurãarmate conform calculului structural(fig. 5) (I. CADAR, et al., 2004).

În carcasa de armãturã a centuriisunt prevãzute perechi de buloane,la o distanþã de 600 mm între ele,care se poziþioneazã în elementulmodular tip BSF pentru centurã. Ele-mentele modulate tip BSF pentruplanºeu se monteazã între grinzilemetalice având rol de izolaþie ter-micã, fonicã ºi corp de umpluturã.Ulterior, la partea superioarã plan-ºeul se armeazã cu plasã sudatãfixatã de grinzile metalice prin punctede sudurã, dupã care se monoliti-zeazã (fig. 6).

Izolaþia termicã este asiguratãprin miezul de spumã poliuretanicãdin componenþa elementelor modu-lare tip BSF având valorea transferuluitermic la 24 0C de <0,023 W/mK iarabsorbþia apei este <5%.

CAPTAREA DE ENERGIE -PANOUL SOLAR PARABOLIC

Varianta propusã de firma SCFOLEX SRL este un panou solar para-bolic cu un diametru de 4.000 mm (fig. 7).

Având în vedere cã pe teritoriulRomâniei soarele are o puteremedie de 1.000 W/m2, acesta poatedezvolta o putere maximã de 10 kW,ceea ce înseamnã cã poate pro-duce, în medie, 1.000 de litri de apãla 80 0C pe zi însoritã.

Panoul solar paraboloid se com-pune dintr-un stativ metalic pe carese monteazã partea rotativã antre-natã de un motoreductor de curentcontinuu; oglinda de formã parabo-loid (realizatã dintr-o structurã meta-licã pe care sunt montate petale dintablã de INOX); focarul realizat dintablã de INOX metalizat cu pulberede aluminiu ºi dispozitivul de orien-tare alcãtuit din 2 senzori pentruurmãrirea soarelui atât pe azimut câtºi pe elevaþie, care prin intermediulunei automatizãri comandã un moto-reductor ºi un actuator liniar.

În focarul optic este plasat unschimbãtor de cãldurã de dimensi-uni foarte mici, care absoarbe cãl-dura radiatã ºi o transformã în agenttermic. Acesta este descãrcat printr-oserpentinã într-un boiler sau acumu-lator.

Cu ajutorul unui asemenea panousolar parabolic se poate realiza ocasã pasivã din punct de vedere alenergiei termice. Este necesarã,însã, ºi realizarea unei izolãritermice foarte bune a casei (nece-sarul de cãldurã al acesteia fiind deaproximativ 5W/m3).

BAZINE DE STOCAREÎn subsolul casei realizate din

elemente modulare BSF, se vordimensiona douã bazine izolate:unul pentru acumularea apei caldede la panoul solar pe timpul verii ºifolosirea acesteia pe timp de iarnã(apã caldã menajerã; pentru insta-laþia de încãlzire etc.), iar celãlaltpentru depozitarea gheþii în timpuliernii ºi folosirea acesteia pentruaerul condiþionat pe timpul verii.Bazinele se realizeazã fie utilizândbolþarii BSF standard pentru formarectangularã în plan, fie bolþari BSFcirculari (fig. 8).

Fig. 4: Ancorarea modulelor BSF

Fig. 5: Dispunerea succesivã a modulelor tip BSF

Fig. 6: Vedere de ansamblu a îmbinãrii perete planºeu

�� urmare din pagina 41

Page 43: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 43

ALTERNATIVÃ DE ÎNCÃLZIRE -CAZANE CU COMBUSTIBIL SOLIDÎncãlzirea apei ºi înmagazinarea

ei în bazinele subterane se poateface prin metodele convenþionale.Una dintre ele este propusã de SCFOLEX SRL din Aiud, care produceºi comercializeazã cazane de încãl-zire cu combustibil solid tip ECOSRLG 30…600 kW (fig. 9).

Cazanele din gama ECOS RLGsunt cazane cu ardere completã pringazeificarea lemnului sau rumegu-ºului. Sunt construite din tablã deoþel ºi inox ºi se compun din buncãrpentru combustibil, focar ºi registrude þevi (partea convectivã) careformeazã schimbãtorul de cãldurã.

Prin modul în care au fost proiec-tate ºi executate (SR EN 12952-2,2002), aceste tipuri de cazane seremarcã printr-o fiabilitate ridicatã,randament înalt, consum redus decombustibil, emisie minimã de noxeºi siguranþã în exploatare.

Partea convectivã este astfelconceputã încât sã capteze o mareparte a cãldurii rezultatã în urmaprocesului de ardere, ducând la otemperaturã a gazelor arse în coºulde fum extrem de redusã (mai micãde 190 0C). Ca urmare, randamentulcazanului este foarte ridicat.

Buncãrul pentru combustibil esteastfel dimensionat încât sã asigure oautonomie mare de funcþionare cu osingurã încãrcãturã.

Temperatura apei de ieºire dincazan este controlatã de o automati-zare care, în funcþie de temperaturaprescrisã, comandã pornirea sauoprirea ventilatorului ce face alimen-tarea cu aer a focarului.

Combustibilul folosit pentru cazanepoate fi: orice tip de lemn, deºeuri delemn, rumeguº sau combinaþii dinacestea (se recomandã esenþe tariºi umiditate maxim 20%).

Cazanele înglobeazã o serie deidei ºi principii noi, brevetate de Ofi-ciul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci,care au permis obþinerea unor pro-duse cu randament ºi caracteristici

foarte bune. Acestea asigurã utiliza-torului un produs economic ºi de ca-litate, în termenul cel mai scurt posibilavând totodatã ºi o recunoaºtere lanivel internaþional. În acest sens,cazanele au marcaj european deconformitate CE având semnificaþiaconformitãþii produsului cu toatecerinþele esenþiale ale directiveloreuropene, prevãzute în reglemen-tãrile tehnice aplicabile.

BIBLIOGRAFIESR EN 12952 – 2 (2002), Cazane

cu þevi de apã ºi instalaþii auxiliare –Proiectarea ºi calculul pãrþilor subpresiune;

CADAR I, CLIPII T, TUDOR A.(2004), Beton armat, ediþia a II-a,Ed. Orizonturi Universitare Timiºoara;

Agrement Tehnic nr. 01-010/093(2007), Procedeu de realizare apereþilor ºi planºeelor din elementemodulare tip „BSF“, Institutul Naþi-onal de Cercetare-Dezvoltare înConstrucþii - INCERC, SucursalaTimiºoara. Studiu nepublicat. �

Fig. 7: Panou solar parabolic - stadiu proiect-execuþie

Fig. 8: Bazine de înmagazinare

Fig. 9: Cazane din gama ECOS RLG de diferite capacitãþi

Page 44: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201344

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIVictor Radu MARINOV

S-a nãscut la 29 aprilie 1936 înMiercurea-Ciuc, judeþul Harghita.

A absolvit Facultatea de Con-strucþii, Secþia Civile ºi Industriale aInstitutului Politehnic Timiºoara, înanul 1959.

Între anii 1959 - 1965 a activat laÎntreprinderea de Construcþii ºi Mon-taje Metalurgice din Reºiþa, con-ducând lucrãrile de montaj laobiectivele: turnãtoria de fontã, halade utilaj greu, furnalul de 700 mc,cuptorul nr. 9 al oþelãriei Siemens-Martin, fabrica de aglomerare, funi-cularul de transport calcar Doman -Reºiþa, aducþiunea de apã pentrucombinatul Grebla - Reºiþa, ocupândfuncþia de ºef de ºantier montaje câtºi proiectare la Serviciul organizarede ºantier.

Din 1965 pânã în 1970, a lucrat laBaza de cercetãri a AcademieiRomâne din Timiºoara, ca cercetã-tor ºtiinþific la Secþia beton, betonprecomprimat ºi materiale de con-strucþii.

Între 1970 ºi 1972 a fost ºef delucrãri la disciplina „Poduri masive“de la Secþia de drumuri ºi poduria Facultãþii de Construcþii dinTimiºoara.

Din 1972 pânã în 1998 (anul pen-sionãrii) a lucrat la IPROTIM, ocu-pând funcþiile: inginer proiectant, ºefcolectiv rezistenþã, consilier CTE,director tehnic, elaborând (ca proiec-tant ºi ºef colectiv de rezistenþã)numeroase proiecte, dintre caremenþionãm:

• clãdiri de locuit: structurã derezistenþã pentru clãdiri S + P + 10E(diafragme rare ºi panouri mari), în

Timiºoara ºi Reºiþa; proiect de rezis-tenþã pentru clãdire S + P + 10E dinbeton uºor cu granulit, în Timiºoara;partea de rezistenþã pentru unproiect tip clãdire S + P + 4E (struc-turã din panouri mari, având parterulcu spaþii largi de 7,20 x 5,40 m);proiect, cu titlu experimental, pentruo clãdire S + P + 4E (structura inte-gral prefabricatã, asamblatã prinprecomprimare - premierã naþionalã):elementele structurii, stâlpii, plan-ºeul, panourile de planºeu, grinzilemarginale s-au asamblat prin pre-tensionarea unor toroane TBP 12(sistemul constructiv SPAP). Un ase-menea bloc de locuit s-a realizatla Piatra Neamþ;

• clãdiri social-culturale ºi de cult:clãdire S + P + M+ 10E- structurãcadre cu diafragme, planºee dalãgroasã (sediul Administraþiei Finan-ciare Timiº); structura de rezistenþãa sãlii polivalente din Reºiþa; struc-tura de rezistenþã (în colaborare) dela clãdirile Banca BCR - FilialaTimiºoara, sediul ASIROM Timiºoara);Centrul Creºtin Agape, Timiºoara;clãdirea bibliotecii Universitãþii Tehnicedin Timiºoara (corpul D - amfiteatre);

• construcþii edilitar-gospodãreºti:proiecte de rezistenþã pentru decan-toare cu diametrul de 30 m, staþii depompare pluviale ºi ape uzate,bazine de aerare, metantanc de3000 mc precomprimat la Staþia deepurare ape uzate din Timiºoara;colectorul sud din proiectul derefacere a canalizãrii municipiuluiTimiºoara (secþiune semicircularã,diametru de 3,6 m, cu bolta prefabri-catã); subtraversarea canalului Bega

a colectorului sud pânã în incintastaþiei de epurare cu trei conductemetalice; rezervor de apã de 2 x5.000 mc la Combinatul Minier MoldovaNouã; rezervoare de apã potabilã de2 x 10.000 mc (alimentarea cu apã amunicipiului Reºiþa); proiecte pentrustructurile metalice de traversare avãilor ºi golfului Cerna (din proiectulde alimentare cu apã potabilã amunicipiului Drobeta-Turnu Severindin sursa Topleþ);

• construcþii industriale: halã defabricaþie (Întreprinderea TehnometalTimiºoara); halã pentru reparaþiiapometre (IGO Arad); buncãre ºistaþii de sortare (gospodãria decombustibil CET, Arad); fundaþii pentruciocan ºi forjã (Întreprinderea Elec-tromotor ºi Uzina de Vagoane Arad);

• construcþii de poduri: supratra-versarea cãii ferate în gara Timi-ºoara Sud (tablier de 4,10 mdeschidere, structura metalicã, con-lucrând cu dala din beton armat);refacere pod vechi din beton armat(1908) peste canalul Bega pe str.Dorobanþi din Timiºoara (cu podmetalic); refacere pod din betonarmat (1910) la Piaþa Badea Cârþan,Timiºoara (structura tablier metaliccu dalã din beton armat prefabricatprecomprimat); pod cu grinzi prefa-bricate din beton precomprimat(peste râul Timiº la Lugoj); subtra-versarea cãii ferate în gara Lugoj(deschiderea de 50,0 m, în tabliermetalic conlucrând cu dala de betonmonolit);

• construcþii speciale: fundaþiastandului de rulat vagoane (Între-prinderea de Vagoane ASTRA, Arad).

Page 45: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 45

Blocul de fundaþie are lungimea de30,0 m, lãþimea de 7,40 m, înãlþimeade 3,10 m, fiind rezemat elastic pesuporþi din cauciuc ºi este precom-primat longitudinal ºi transversalcu 42 φ 7 cabluri rectilinii ºi 36 φ 5cabluri curbe. Blocul de fundaþieeste solicitat la acþiuni dinamicesevere, ca urmare a simulãrii rulãriivagonului pe cale (lucrarea repre-zintã o premierã pe plan european);stand pentru încercãri autocamioanela Uzinele de Autocamioane Braºov.Standul este o platformã realizatãdin beton precomprimat, suspendatãpe arcuri de oþel; conceperea ºielaborarea de proiecte pentru infra-structura agregatelor eoliene de300 kW, montate la Muntele Semenic(la agregatul nr. 3 s-a renunþat lafundaþia masivã din beton ºi s-aancorat structura metalicã, cu tiranþiancoraþi în teren prin precompri-mare); stand pentru încercãri laturaþie mare ale palelor destinateagregatelor eoliene - forþe centrifugefoarte mari (lucrarea a fost realizatãla Staþia pilot de la UniversitateaPolitehnicã Timiºoara); stand deîncercãri statice ºi dinamice la Cen-trul de sudurã al Academiei Române- filiala Timiºoara (platformã dinbeton precomprimat cu dimensiunilede 21,0 m x 6,0 m); acoperiº metalicreticular în formã de hipar, cu reze-mare în douã puncte (staþia PECOla Reºiþa); structura crucii meta-lice, cu înãlþimea de 30,0 m ºilãþimea braþelor de 13,0 m la Monu-mentul Eroilor Bãnãþeni din primulrãzboi mondial de la Muntele Mic,masivul Þarcu-Godeanu - elementedin þeavã cu diametrul de 145 mm -293 mm, amplasatã la altitudinea de1.600 m) etc.

Menþionãm ºi lucrarea de anver-gurã: Consolidarea terenului în loca-litatea Svinþa, pe clisura Dunãrii, prinîmpiedicarea lunecãrii versantuluiNord-Est, cu lucrãri inginereºti derelativã amploare (1982 - 1986).

Activitatea de expertizare ºiverificare: Dintre numeroasele lucrãri(realizate dupã anul 1992), menþi-onãm: clãdirea Tribunalului Judeþean

Arad (expertiza ºi proiectul de con-solidare); hala Bricostore - Chiajna,Bucureºti. Structura, proiectatã înUngaria, nu a fost asiguratã la acþi-unea seismicã (expertiza ºi proiectulde consolidare); rezervoarele de laSocietatea Indagrara Arad (exper-tiza ºi soluþia de consolidare); ba-zinul de înot de la Reºiþa (expertizã);clãdirea sediului central al BRD dinPiaþa Victoriei, Bucureºti (verificareastructurii de rezistenþã); Terminalul B,Aeroportul Internaþional Otopeni(verificarea structurii de rezistenþã);podul din beton armat (1916), pestecanalul Bega la staþia Sfânta Mariadin Timiºoara (expertizarea); poduripe drumurile publice în judeþeleTimiº, Caraº-Severin, Arad, Bihor,Hunedoara (verificare) etc.

Activitatea ºtiinþificã: în cercetare,dr. ing. Victor Marinov a studiat dome-niile: beton precomprimat, dinamicaconstrucþiilor, stabilitatea dinamicã astructurilor - influenþa torsiunii asuprarãspunsului structurii la acþiuniledinamice, influenþa stratificãrii tere-nului pe amplasament asuprarãspunsului seismic, în domeniulstructurilor reticulate; a elaboratmetode de generare ºi calcul atablierelor reticulate pentru poduri ºia cupolelor reticulate loxodromice,iar în domeniul cercetãrii stabilitãþiistructurilor reticulate, a conceputprocedeul de determinare a încãr-cãrii critice prin mãsurarea frecven-þelor proprii.

Aceste studii ºi cercetãri au fostpublicate în reviste sau prezentate ladiferite simpozioane internaþionaleîn domeniul betonului precomprimat(FIP), seismologie ºi inginerie seis-micã, structuri spaþiale.

Menþionãm cã a publicat ºicãrþile: Metoda elementului finit încalculul construcþiilor (coautor), Ed.Facla, 1980 - printre primele publi-caþii de acest gen din þarã; Problemede stabilitate dinamicã în construcþii,Ed. Tehnicã, 1985 - lucrare în pre-mierã pe aceastã temã în þarã.

La bogata sa activitate se ada-ugã brevetele de invenþie sau deinventator din domeniul betonului

precomprimat ºi al structurilor pentruacoperiºuri de mari deschideri: dis-pozitiv de ancorare a sârmelor utili-zate la realizarea prin pretensionarea elementelor din beton precompri-mat; acoperiº mobil de deschidere;structurã demontabilã pentru acope-rirea provizorie a unor suprafeþemari; stand pentru testarea probelor(coautor) etc.

Titlul ºtiinþific de doctor inginer l-aobþinut în anul 1971, cu teza: Con-sideraþii privind influenþa precom-primãrii asupra capacitãþii portante astâlpilor svelþi solicitaþi la compre-siune centricã.

Din anul 1992 a devenit expert ºiverificator atestat MLPAT în domeni-ile: construcþii zidãrie, beton armat,metalice, precum ºi verificator depoduri.

Din 1999 activeazã ca verificatorºi expert MLPAT, precum ºi consiliertehnic de rezistenþã la firmele: SCIPROTIM SA, SC PROIECT AradSA, SC ABRAXAS SRL Reºiþa, SCPRO-WASSER SRL Timiºoara,SC PSG-GROUP SRL Timiºoara,SC PROIECT C&A Timiºoara. Deasemenea, este acþionar administra-tor la firma SC UNIVERSAL STRUC-TURAL DESIGN SRL Timiºoara.

Dr. ing. Victor Marinov este mem-bru al mai multor asociaþii profesio-nale din þarã: membru fondator alAICPS - fiind ºi preºedinte al filialeiTimiº a AICPS, precum ºi membru înComisia Tehnicã a MinisteruluiLucrãrilor Publice, a GrupuluiRomân de Precomprimare etc.

Este o activitate bogatã, reali-zatã de un specialist de înaltã va-loare, cu inteligenþã ºi dãruireprofesionalã. O activitate care-ldefineºte pe creatorul ºi omul VictorRadu Marinov - merituoasã perso-nalitate - intrat cu o paginã frumoasãîn istoria ºtiinþei ºi tehnicii româneºtiîn construcþii.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -

autor Hristache Popescu)

Page 46: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201346

Legea privind timbrul de mediuav. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator CASA DE AVOCATURÃ COLTUC

În data de 22.01.2013 a fost pre-zentatã forma proiectului noii legi pri-vind Timbrul de mediu. Astfel, potrivitGhidului timbrului de mediu, publi-cat de Ministerul Mediului, taxa se vaaplica având la bazã principiul “polua-torul plãteºte”, deoarece se taxeazã, înprincipal, emisiile generate de maºinã.

Timbrul de mediu vizeazã nivelulde emisii ºi tipul de tehnologie folosit(Euro 1, 2, 3, 4, 5). În cuprinsul Ghidu-lui se specificã faptul cã timbrul demediu va fi, cu adevãrat, o taxã demediu, el calculându-se, în principal,în funcþie de emisia de CO2. Deaceastã datã, emisia este luatã în cal-cul, în întregime, pentru timbru, faþã de30% cât era prevãzut în legea învigoare. De asemenea, prin acest tim-bru de mediu se doreºte stimulareaînnoirii parcului auto naþional pentru

a ajunge, în urmãtorii ani, la standar-dele de poluare pe care Uniunea Euro-peanã le impune statelor membre.

Forma taxei a stârnit, însã, contro-verse în rândul cetãþenilor români, ridi-cându-se douã probleme majore:„dacã mai poate fi atacatã în instanþãaceastã variantã a timbrului de mediuºi dacã este legalã prevederea potrivitcãreia pentru maºinile ai cãror propri-etari au obþinut în instanþã restituireataxei sau înmatricularea fãrã platataxei se va percepe timbrul de mediucu ocazia transcrierii dreptului de pro-prietate asupra acestora“.

1. Mai poate fi atacatã în instanþãaceastã variantã a timbrului de mediu?

Rãspunsul la aceastã întrebareeste afirmativ, întrucât nici aceastãtaxã nu are o variantã prin care sã fieeliminate total nelegalitãþile. Deºi sedoreºte aplicarea principiului „polua-torul plãteºte“, forma Timbrului demediu încalcã normele legale privitoarela dreptul de proprietate apãrat atât deConstituþia României, cât ºi de Con-venþia Europeanã a Drepturilor Omului.Observãm cã, prin noua formulã decalcul, taxa creºte foarte mult pentruautoturismele Euro 3 ºi Euro 4 ºiscade pentru autoturismele Non-euro,Euro 1 ºi Euro 2. Având în vedere cãmajoritatea tranzacþiilor au ca obiectautoturisme încadrate în normeleEuro 3 ºi Euro 4, proprietarii acestoravor fi afectaþi, în cazul în care vor dorisã înstrãineze autoturismul, neputânddispune de atributele conferite dedreptul de proprietate. Circuitul civileste liber, iar prin stabilirea acestei li-mite se încalcã ºi principiul libereicirculaþii a mãrfurilor, prevãzut deart. 34-36 din Tratatul privind funcþi-onarea Uniunii Europene.

Opinia potrivit cãreia autoturismeleNon-euro, Euro 1 ºi Euro 2 polueazãmai puþin, deoarece au o duratã deviaþã mai scurtã, nu se justificã. Potexista situaþii în care posesorul unuiautoturism Non-euro sã circule cuacesta mai mult decât un posesor deautoturism Euro 3, astfel cã rezultãclar diferenþa de poluare, principiul

„poluatorul plãteºte“ nefiind aplicabil înspeþa de faþã.

2. Ce se întâmplã cu autoturis-mele ai cãror proprietari au obþinutîn instanþã restituirea taxei sauînmatricularea autoturismului fãrãplata taxei?

Prevederea potrivit cãreia se per-cepe timbrul de mediu la transcriereadreptului de proprietate a autoturis-melor pentru care s-a dispus de cãtreinstanþe restituirea sau înmatriculareafãrã plata taxei speciale conform Legiinr. 571/2003, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, sau a taxei pe polu-are, precum ºi a taxei pentru emisiipoluante provenite de la autovehicule,este neconstituþionalã ºi nu-ºi poategãsi aplicarea, întrucât legea nu poatefi retroactivã. Hotãrârea judecãto-reascã se referea la versiunea taxeiauto în momentul înmatriculãrii auto-turismului, înmatriculare care s-a rea-lizat potrivit prevederilor existente laacea datã. Ori, trebuie avut în vederecã sunt ºanse ca sã nu mai existeidentitate între persoana cãreia i s-arestituit taxa ºi actualul proprietar alautoturismului, deoarece, în decursulanilor, autoturismul poate fi înstrãinatde mai multe ori. Nu se poate imputacetãþeanului român care a obþinut îninstanþã, în mod just, îndreptarea uneigrave erori legislative, sã plãteascãpentru faptul cã legile anterioare nu aufost adoptate în conformitate cuprevederile europene ºi au condus laîncãlcarea dreptului Uniunii Europene.

Aºteptãm cu interes aplicarea înpracticã a acestor prevederi, dupãpublicarea Timbrului de Mediu înMonitorul Oficial ºi adoptarea Normelorde punere în aplicare a acestuia.

Luând în considerare toateaceste aspecte, ajungem la con-cluzia cã Timbrul de mediu va con-tinua sã încalce prevederile legaleºi va determina acþionarea îninstanþã, de cãtre cei care dorescînmatricularea unui autoturism înRomânia ºi cãrora li se va percepeacest timbru. �

Page 47: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 47

Pasaj rutier suprateran Basarab

Pasajul suprateran Basarab,lucrare de importanþã deosebitãpentru circulaþia rutierã din munici-piul Bucureºti, realizeazã legãturarutierã ºi de tramvai între Bd. Nico-lae Titulescu – ªos. Orhideelor –Podul Grozãveºti – Bd. Vasile Milea(pentru circulaþia tramvaielor) ºirespectiv ªos. Grozãveºti, fluidizândtraficul din aceastã zonã, întregind,astfel, inelul principal de circulaþie aloraºului din partea de Nord-Vest.

Pasajul, cu o lungime de 1.950 m,este, în sine, o operã de artã, caredeþine ºi douã recorduri europene ºianume cã podul hobanat al pasajuluieste cel mai lat din Europa, având44 m ºi este singurul pod hobanatde pe continent pe care este amena-jatã o staþie de tramvai, cu accese lanivelul solului, unde se asigurã legã-turi la mijloacele de transport încomun, la metrou ºi la transportulferoviar.

Podul hobanat, de 365 m lungime,se sprijinã pe doi stâlpi de 80 mînãlþime, fiecare având câte 30 de

hobane, plasate simetric de o parteºi de alta a pilonilor.

Podul pe Arce peste râul Dâm-boviþa are o lungime de 124 m, iarstâlpii sãi se sprijinã pe radiere,dedesubtul cãrora se aflã coloanede 40 m adâncime. Arcele au odeschidere de 118 m.

Între cele douã poduri, structuriunicat în România, circulaþia rutierãºi a tramvaielor se desfãºoarã pe unviaduct din beton armat postensi-onat, lungimea totalã fiind de 1.500 m,inclusiv rampele de acces unde s-aaplicat o metodã inovativã de ten-sionare. Acest over pass beneficiazãde un sistem avansat de protecþieantiseismicã, aplicat în premierã înRomânia.

Linia de tramvai de 5.250 m,montatã pe suprastructura pasajului,cuprinde toate lucrãrile aferente:linie de contact, cale de rulare, staþiipasageri.

Pasajul Basarab contribuie lareducerea noxelor, prin fluidizareatraficului. Costul aferent eliminãriinoxelor eliberate de autovehiculeeste de 4,3 euro/1.000 pasageri/km.Datoritã Pasajului Basarab, acestecosturi se reduc cu 10%.

Noul pasaj suprateran Basarab,realizat cu profesionalism de cãtreFCC CONSTRUCCION ºi ASTALDISPA, la înalte standarde de calitate,este nu numai un arc peste timp ºiistorie, dar, mai mult ca sigur, vadeveni una dintre emblemele Capi-talei. �

Antreprenor: Asocierea ASTALDI SPA – FCC CONSTRUCCION SA - SpaniaBeneficiar: Primãria Municipiului BucureºtiProiectant general: Proiect Bucureºti SAProiectant pod pe arce: Fhecor Ingenieros Consultores SpaniaProiectant pod hobanat: Carlos Fernandez Casado - SpaniaServicii tehnice:: FCC CONSTRUCCION SA - SpaniaSubcontractanþi: BBR (Grup FCC) – pretensionare ºi hobane,

Verta Tel - lucrãri de relocare utilitãþi,Coifer-Martifer – lucrãri Pod HobanatCoifer – lucrãri Pod Arc

Page 48: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 201348

Iarna e… ca vara!

Ciprian Enache: Revista Con-strucþiilor a publicat un materialdespre refacerea vechii clãdiri aPrimãriei Sectorului 1, care asuferit pagube importante înurma unui violent incendiu. În cestadiu se aflã aceastã renovare ºicând o sã reveniþi în vechiulsediu?Andrei Chiliman: În cursul anului

trecut am finalizat lucrãrile de con-solidare a clãdirii Primãriei Sectorului 1din Bd. Banu Manta nr. 9, lucrãricare fac parte dintr-un programderulat de Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului împreunã cuBanca Mondialã, Primãria Sectorului 1având calitatea de beneficiar.

În cursul acestui an vom demaralucrãrile de amenajare ºi recomparti-mentare a clãdirii, dupã finalizarealicitaþiei pentru aceste lucrãri, carese aflã în curs de derulare.

C.E.: Se ºtie cã Primãria Sectoru-lui 1 a obþinut rezultate deosebiteîn reabilitarea termicã a clãdirilor,contribuind astfel la importanteeconomii de energie precum ºi laîmbunãtãþirea esteticii clãdirilor,concomitent cu sporirea confortu-lui locatarilor. Sã încercãm sãprezentãm o scurtã statisticã:Câte clãdiri necesitã o asemenealucrare în Sectorul 1? Câte s-auexecutat pânã acum ºi câte vorurma acestui proces? Ce eco-nomii se obþin pe aceastã cale?Cu ce fonduri aþi realizat acestelucrãri?A.C.: Reabilitarea termicã, fie cã

vorbim de blocurile din Sectorul 1

sau de casele din aceastã zonãadministrativã, constituie prioritateanoastrã de grad zero pe linie deinvestire a banului public. În anul2012 am finalizat reabilitarea ter-micã a încã 150 de imobile, ajun-gând, dupã patru ani de la debutulprogramului „Iarna va fi ca vara”, lapeste 500 de blocuri anvelopate.În cursul anului 2013 ne propunemsã introducem în programul dereabilitare termicã alte 250 deblocuri. Estimez cã pânã la sfârºitulanului 2014 vom finaliza programulde reabilitare termicã a blocurilor dinaceastã zonã administrativã.

Primãria Sectorului 1 este primaadministraþie localã care a venit cusoluþii pentru preluarea integralã acosturilor care ar fi revenit, conformlegii, asociaþiilor de proprietari. Astfel,reabilitarea termicã se efectueazãgratuit pentru locatari, costurile fiindpreluate integral de administraþialocalã a Sectorului 1. Locuitorii nuplãtesc niciun ban pentru acestelucrãri. Acest model a fost preluat ºide alte primãrii din Bucureºti sau dinþarã.

În anii 2009 ºi 2010 fondurilepentru reabilitare termicã au provenit,în mare parte, de la bugetul local alPrimãriei Sectorului 1 ºi în cuantummult sub obligaþia legalã, de laGuvernul României.

În anul 2011, pentru a acceleraprogramul de reabilitare termicã, amcontractat un credit de la BEI în va-loare de 125 de milioane de Euro,rambursabili în 20 de ani, cu o

perioadã de graþie de 4 ani. Este celmai mare credit acordat de BEI uneiautoritãþi a administraþiei publicelocale din România. Prin împrumutulacordat de BEI, vom putea reabilitatermic 365 de blocuri din Sectorul 1pânã la finalul anului 2013.

În plus, în Sectorul 1 va demaraîn acest an ºi programul de reabi-litare termicã a caselor, tot gratuitpentru cetãþeni. Potrivit Ordonanþeinr. 63/2012, aprobatã în toamna anu-lui 2012 de Guvernul României,administraþiile locale pot introduce înprogramul de reabilitare termicã ºilocuinþele unifamiliale, eliminând,astfel, discriminarea dintre propri-etarii de apartamente ºi proprietariide case. Adoptarea acestui act nor-mativ este rezultatul demersurilorrealizate la Guvernul României decãtre Primãria Sectorului 1, cu spri-jinul esenþial al cetãþenilor dinaceastã zonã administrativã.

Iarna poate fi ca vara atunci când cineva face ceva în acest sens.Modã sau nu, în ultimii ani, edilii capitalei noastre ºi poate nu numai ei, au purces la o operaþiune nouã

pentru noi, veche pentru alþii, aceea de a proteja clãdirile cu materiale termoizolante capabile sã menþinãun regim termic confortabil în locuinþe.

În Bucureºti s-a iscat chiar o concurenþã acerbã între primãriile sectoarelor pentru a rezolva aceastãproblemã la cât mai multe blocuri de locuit. Printre fruntaºi, menþionãm Primãria Sectorului 1 al cãruiprotagonist este primarul Andrei Chiliman.

Câteva considerente pe aceastã temã le consemnãm din discuþia cu cel în cauzã.

Andrei Chiliman - primar Sector 1

Page 49: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2013 49

În baza acestui act normativ, caºi în cazul blocurilor, Primãria Sec-torului 1 va finanþa reabilitarea ter-micã a locuinþelor tip casã. Lucrãrileefective vor putea începe, cel maidevreme, la sfârºitul anului 2013 -începutul anului 2014, însã cetãþeniidin Sectorul 1 îºi pot depune cererilepentru a intra în programul de reabi-litare termicã dupã apariþia normelorde aplicare a OUG nr. 63/2012.

Criteriul de intrare în programulde reabilitare termicã va fi: primulvenit - primul servit, dupã modelulaplicat, deja, la blocurile din aceastãzonã administrativã.

Proiectul de reabilitare termicã,indiferent cã este vorba de blocurisau de case, este o investiþie eco-nomicã pe timp de crizã. Aplicareaproiectului înseamnã creºterea valo-rii de piaþã a locuinþelor, creºtereaeconomiilor cetãþenilor prin scãdereacosturilor de întreþinere a locuinþei,precum ºi reducerea risipei deresursã energeticã.

Pe lângã beneficiile de ordin eco-nomic, prin programul de reabilitaretermicã comunitatea Sectorului 1 valocui într-o zonã coerentã din punctde vedere urbanistic ºi estetic.

C.E.: Domnule Primar, ce lucrãride investiþii mai deosebite urmeazãsã se execute în 2013 pe razaSectorului 1?A.C.: În 2013 vom finaliza lucrã-

rile de construcþie a cartierului delocuinþe sociale din zona Odãi. Estevorba de nouã blocuri cu 414 aparta-mente, de care vor beneficia persoa-nele evacuate din casele naþionalizate ºipersoanele cu venituri reduse. Dupãce în anii trecuþi au fost terminateprimele trei blocuri cu 54 de aparta-mente, în prima parte a acestui anvor fi finalizate lucrãrile la celelalteºase blocuri, care totalizeazã 360 deapartamente. Acest cartier va aveaºi o grãdiniþã de 440 m2, un parc ºispaþii comerciale de 1.650 m2.

Tot în anul 2013 vom începe con-struirea a patru parcãri subterane, cupeste 900 de locuri, în zonele Avi-aþiei, Ion Mihalache, Dorobanþi ºi BanuManta. Amplasamentele pe careurmeazã sã fie amenajate parcãrile

subterane sunt: ªtefan Burileanu,Clucerului, Teheran ºi Banu Manta.În cursul anului 2012 au fost elabo-rate studiile de fezabilitate pentruaceste parcãri.

O prioritate a administraþiei pecare o conduc o constituie investiþiileîn sãnãtatea copiilor noºtri. Sectorul 1va avea, începând din acest an, ceamai mare clinicã de chirurgie cardio-vascularã pediatricã din România.Lucrãrile de amenajare a clinicii dinincinta Spitalului Clinic de Urgenþãpentru Copii „Grigore Alexandrescu“au demarat în cursul anului 2012 ºivor fi finalizate pânã la sfârºitulacestui an. Noua clinicã – pentruconstruirea cãreia comunitatea Sec-torului 1 a alocat un buget de 15,2milioane de euro – va asigura diag-nosticarea ºi tratamentul bolilor car-diovasculare la copii începând cuvârsta de nou nãscut. Capacitateaclinicii a fost stabilitã la un numãr de110 paturi (saloane ºi secþiile deA.T.I.), dispuse pe patru niveluri.Amenajarea unei astfel de clinici eraabsolut necesarã, în condiþiile încare în Bucureºti, doar unul din treicopii cu boli cardio-vasculare potbeneficia anual de intervenþiile ºitratamentul adecvat într-o clinicã despecialitate.

Totodatã, în cursul acestui anvom începe ºi lucrãrile de consoli-dare ºi modernizare a corpului declãdire G1 din cadrul Spitalului Clinicde Urgenþã pentru Copii „GrigoreAlexandrescu“.

O constantã a Primãriei Sectoru-lui 1 a fost ºi rãmâne grija pentruoamenii aflaþi în nevoie. Pentruacest an ne propunem înfiinþareaprimului centru de tip Hospice dinBucureºti, destinat persoanelordiagnosticate cu o boalã incurabilã.Centrul va avea o capacitate de 30de locuri ºi va include, pe lângãservicii specializate de îngrijire palia-tivã, ºi un centru de zi pentru per-soanele vârstnice suferind de maladiaAlzheimer.

De asemenea, prin ComplexulMultifuncþional „Caraiman“ - primulcentru medical deschis în Româniade o autoritate localã - continuãm ºi

în 2013 sã oferim servicii medicalegratuite pentru mii de persoane cuvenituri reduse din Sectorul 1 careau probleme de sãnãtate: consulta-þii, tratamente ºi analize medicale,servicii stomatologice, servicii medi-cale gratuite la domiciliu pentrupensionari, pentru persoane cuhandicap etc.

În plus, pentru copiii proveniþi dinfamilii defavorizate am demaratproiectul „Centrul Româno-Danezde Educaþie Integratã“, care are caobiectiv creºterea calitãþii vieþii ºi aeducaþiei pentru aceºti copii. Proiec-tul îºi propune, pentru anul 2013, înfi-inþarea unei creºe cu o capacitate decazare pentru 30 de copii cu vârstade pânã la trei ani, dupã ce, în 2012,am inaugurat o nouã creºã, în Str.Vrancei nr. 9A, cu o capacitate de180 de locuri ºi am extins, cu peste70 de locuri, capacitatea creºei „Sf.Andrei“.

C.E.: Circulaþia rutierã în Sec-torul 1 este una dintre cele maiaglomerate. Se au în vedereinvestiþii care sã îmbunãtãþeascãtraficul rutier?A.C.: Pentru fluidizarea traficului

din Sectorul 1 am demarat, încã dela sfârºitul anului 2007, introducereasensurilor unice pe strãzile secun-dare din aceastã zonã administra-tivã. Pânã în acest moment, amintrodus sensuri unice pe o treimedin aceste artere. Aceastã mãsurãrezolvã douã mari probleme cu carese confruntã cetãþenii Capitalei:aglomeraþia din trafic ºi lipsalocurilor de parcare. Introducereasensurilor unice pe strãzile secun-dare oferã, pe lângã alternative defluidizare a traficului, soluþii pentrulocuri de parcare, întrucât se poateparca pe ambele laturi ale strãzii,fãrã ca circulaþia rutierã sã fieobstrucþionatã. Pânã în prezent, prinintroducerea sensurilor unice, amcreat peste 100.000 de noi locuride parcare, care se adaugã celoraproape 8.000 de locuri de parcarede reºedinþã existente pe razaSectorului 1.

Ciprian Enache

Page 50: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã

d i n s u m a rEditorial 3

Constructori care vã aºteaptã C2, C4, 7, 8, 9

PSC a declarat 2013 „Anul asociativitãþii“ 4 - 6

Lacuri pe bazã de apã

pentru protecþia suprafeþelor din lemn 10, 11

Tuburi speciale, cuplaje tehnice,

puþuri de inspecþie 12, 13

UTICAM 2013 – cel mai mare târg

de utilaje ºi camioane pentru construcþii 14, 15

Primul sistem top-down din România

hidroizolat cu membrana Voltex 16, 17

Proiect imobil de birouri (II) 18 - 21

Durabilitatea construcþiilor 22

Soluþii pentru structuri sigure 23

Organisme de certificare 23, 39

Agent ecologic ºi eficient

de stingere a incendiilor 24, 25

Fundaþii speciale pentru parcuri eoliene 26, 27

O provocare pentru arhitectura zonelor seismice:

protecþia componentelor nestructurale

din zidãrie 28 - 33

Sisteme flexibile de protecþie a populaþiei

ºi infrastructurii împotriva avalanºelor 33

Valorificarea unui teren amplasat într-o ravenã,

prin mãsuri combinate de sprijinire ºi fundare 34 - 37

Servicii de proiectare ºi consultanþã 37

Lucrãri de geotehnicã ºi fundaþii 37

Palatul Al. I. Cuza, Ruginoasa:

Consolidare, restaurare ºi amenajare 38

Vopsea lavabilã de exterior cu silicon 39

Casã pasivã independentã energetic 40 - 43

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Victor Radu MARINOV 44, 45

Legea privind timbrul de mediu. Opinii 46

Pasaj rutier suprateran Basarab 47

Iarna e… ca vara! 48, 49

Construct Expo - târgul internaþional de tehnologii,

echipamente, utilaje ºi materiale pentru construcþii C3

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Page 51: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã
Page 52: e d - Revista Constructiilor · 6 Revista Construcþiilor ianuarie - februarie 2013 de conferinþe locale, prin care urmãrim sã susþinem activitatea colegilor din filiale ºi sã