victimele genocidului: partidele politice psdr-psdi sinteză · care înlocuise sindicatele în...

49
VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI [sinteză Livia Dandara] CRONOLOGIE - LEGISLAŢIE -REPRESIUNE 1944 GUVERN Sănătescu (I ) : 23 aug.-3 nov.'44 ) / 23 aug.3 nov.'44: ConstantinTitel Petrescu- în guv. Sănătescu I Ca membru BND, alături de Maniu şi Dinu Brătianu , este secretar de Stat în guvern . / 24 aug.'44: Ziarul "Libertatea" - oficios PSD Ziarul reapare, avându-l pe Ion Pas (pro-comunist )-redactor-şef . / 30 aug.'44 : PRŢ-iunianist fuzionează cu PSD Contopirea celor două partide , anunţată ca fiind o etapă în constituirea unui "partid unic muncitoresc" , având la bază "principiul luptei de clasă" , nu a avut nici o urmare benefică. / 1 sept.'44. Comisie PCR-PSD : sindicate unite Gh.Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gh.Apostol ,Alex.Sencovici, M.Florea Ionescu , E.Angheliu ( din partea PCR ) ,Iosif Jumanca, Victor Brătfăleanu, Gh.Stroia, Azriel Avram şi C.Carcali ( din partea PSD ) - hotărăsc organizarea de sindicate unice în întreprinderi , pe baza principiilor marxist -leniniste ale luptei de clasă şi ale internaţionalismului proletar. În perioada următoare au loc întruniri la întreprinderi ,pentru a grăbi organizarea de sindicate : uzinele Vulcan ( (1 sept) , uzinele Malaxa ( 5 sept )ş.a. / 4 -13 sept.'45,Moscova.Vizită guvernamentală română Fac parte din delegaţie, printre alţii :Groza, Tătărăscu ,Gheorghiu- Dej, Ştefan Voitec ( PSDR ) ş.a.Se pun la punct problemele curente şi de perspectivă , de natură economică , politică , militară şi diplomatică. / 11 sept.'44 :Decret -lege :abrogarea legii breslelor ( din 1938 ) Consiliul de Miniştri hotărăşte abrogarea Legii breslelor

Upload: others

Post on 05-Jan-2020

14 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE

PSDR-PSDI [sinteză Livia Dandara]

CRONOLOGIE - LEGISLAŢIE -REPRESIUNE

1944

GUVERN Sănătescu (I ) : 23 aug.-3 nov.'44 )

/ 23 aug.3 nov.'44: ConstantinTitel Petrescu- în guv. Sănătescu I Ca membru BND, alături de Maniu şi Dinu Brătianu , este secretar de Stat în guvern .

/ 24 aug.'44: Ziarul "Libertatea" - oficios PSD Ziarul reapare, avându-l pe Ion Pas (pro-comunist )-redactor-şef .

/ 30 aug.'44 : PRŢ-iunianist fuzionează cu PSD Contopirea celor două partide , anunţată ca fiind o etapă în constituirea unui "partid unic muncitoresc" , având la bază "principiul luptei de clasă" , nu a avut nici o urmare benefică.

/ 1 sept.'44. Comisie PCR-PSD : sindicate unite Gh.Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gh.Apostol ,Alex.Sencovici, M.Florea Ionescu , E.Angheliu ( din partea PCR ) ,Iosif Jumanca, Victor Brătfăleanu, Gh.Stroia, Azriel Avram şi C.Carcali ( din partea PSD ) - hotărăsc organizarea de sindicate unice în întreprinderi , pe baza principiilor marxist -leniniste ale luptei de clasă şi ale internaţionalismului proletar. În perioada următoare au loc întruniri la întreprinderi ,pentru a grăbi organizarea de sindicate : uzinele Vulcan ( (1 sept) , uzinele Malaxa ( 5 sept )ş.a.

/ 4 -13 sept.'45,Moscova.Vizită guvernamentală română Fac parte din delegaţie, printre alţii :Groza, Tătărăscu ,Gheorghiu-Dej, Ştefan Voitec ( PSDR ) ş.a.Se pun la punct problemele curente şi de perspectivă , de natură economică , politică , militară şi diplomatică.

/ 11 sept.'44 :Decret -lege :abrogarea legii breslelor ( din 1938 ) Consiliul de Miniştri hotărăşte abrogarea Legii breslelor

Page 2: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

("Călinescu-Ralea" ), considerată " fascistă , după model italian" care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş, Gherman - avuseseră un rol important ] Pe lângă miniştrii de resort, participă Iuliu Maniu, Dinu Brătianu ,I.Gh.Maurer ( Pătrăşcanu fiind la Moscova )şi CTitel-Petrescu.

/ 12 sept.'44.Moscova.Convenţia de armistiţiu =România- stat învins, la discreţia Moscovei [Vezi pe larg la Cronologia genocidului ]

/ 14 sept.'44.Lothar Rădăceanu: opţiune programatică Susţine necesitatea unui partid muncitoresc care să lupte pentru <prefacerea societăţii burghezo-capitaliste> , prin <trecerea în proprietatea colectivităţii a marilor bogăţii naţionale >şi administrarea lor <de către popor şi pentru popor >(Libertatea ,14 sept.'44 )

/ 26 sept.'44:Platforma FND: PCR -PSD- UTC- FUM-Sindicate Elaborată şi lansată de PCR , Platforma prevedea , printre altele , < pedepsirea trădătorilor şi vinovaţilor de război împotriva URSS , Angliei şi SUA > ; <curăţirea armatei,aparatului de stat şi administrativ de elementele fasciste > ; <pedepsirea prin lege a persecuţiilor naţionale şi religioase >; <garantarea libertăţii cuvântului ,presei, întrunirilor etc. >. Pe plan economic, se preconiza:reforma agrară, naţionalizarea Băncii Naţionale şi a altor 18 mari instituţii bancare, naţionalizarea cartelurilor din industriile de bază ş.a.ş.a / În următoarele zile , aderă la platforma FND , PSŢ-Ralea ,UTC, Uniunea Patriotică ( 28 sept.), Frontul Plugarilor - Petru Groza şi PSD-Titel Petrescu ( 29 sept.'44 ). / Mitingurile FND din marile oraşe ( Bucureşti, Craiova,Petroşani, Timişoara, Arad, Constanţa, Ploieşti,Sibiu ) cer demiterea guvernului.< Guvernul actual - se spunea în chemările FND- şi-a încheiat rolul prin semnarea armistiţiului .> La mitingul FND de pe ANEF-Bucureşti ( 8 oct.) alături de Lucreţiu Pătrăşcanu ,Teohari Georgescu ,Gheorghiu Dej (PCR) , Avram Bunaciu (Apărarea Patriotică) participă Ştefan Voitec şi Lotar Rădăceanu (PSD ). Se scandează lozincile lansate în vederea formării unui guv. FND. Scânteia (reapărută legal, pe 21 sept., ca organ al CC al PCR ) şi România liberă concentrează "demascările" la adresa adversarilor .Etichetările de "fascist" ,"duşman al poporului " - la adresa liberalilor,

Page 3: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

ţărăniştilor, intelectualilor indezirabili - sunt zilnice.

/ 2 oct.'44:CC al Frontului Unic Muncitoresc Pentru PSD semnează Th.D.Ionescu ,Lothar Rădăceanu şi Ştefan Voitec ; Pentru PCR , semenează Const.Pârvulescu, Gh.Gheorghiu Dej ,Vasile Luca şi Ana Pauker ( ultimii doi ,veniţi din URSS ) În Rezoluţia adoptată , se specifică că membrii partidelor lor <sunt obligaţi să conlucreze , în modul cel mai strâns, în toate chestiunile care privesc mişcarea politică şi sindicală muncitorească.> ( Scânteia, România liberă, 3 oct.'44 ) A doua zi, Tineretul Socialist ( Mişa Levin ) aderă la Platforma UTC .

/ 4 oct.'44: Completarea art.IV în Constituţie [ LD: Cu acest articol propus de Lucreţiu Pătrăşcanu - în virtutea căruia s-au elaborate legi ,decrete,circulări, ordine - a fost deschisă calea tuturor abuzurilor , răfuelilor şi represiunilor ce vor degenera în genocid . Constituţia din '23 a fost completată cu art.IV (consecinţă a Armistiţiului din 12 sept.'44 ) Articolul stipula : <Legi speciale vor prevedea condiţiunile în care vor putea fi urmăriţi sau sancţionaţi toţi acei care au contribuit la dezastrul ţării , în special în legătură cu războiul purtat împotriva Naţiunilor Unite .Aceste legi vor putea prevedea şi măsuri pentru urmărirea averilor .>

/ 6 oct.'44 : 22 febr.1938 -23 aug.'48 - ţintă ptr. purificarea aparatului de stat Consiliul de miniştri, sub preşed. g-ralului Sănătescu, cu participarea reprezentanţilor celor patru partide din BND - PNŢ, PNL, PSD ,PCR - a hotărât ca ,în vederea purificării aparatului de stat , să se ia ca punct de plecare data de 22 febr.1938 (suspendarea Constituţiei'23 , instaurarea dictaturii regelui Carol II ). [LD: această coborâre în timp (la 22 febr.'38) depăşea prevederile Convenţiei de armistiţiu , care, fără să fixeze o dată, prevedea purificarea structurilor "fasciste ", "hitleriste" , responsabile de războiul contra URSS şi Naţiunile Unite Animaţi de îndreptăţite resentimente faţă de Carol al II-lea şi de cei ce l-au urmat ,căzând în capcana vicleană întinsă de comunişti , liderii partidelor "istorice" au aprobat un act de răfuială extins asupra unor mari segmente ale clasei politice democratice şi a

Page 4: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

garniturii diplomatice tradiţionale interbelice - disidenţe ("aripi" ) ale PNŢ, PNL, PND, PP, PNC , PSD -care aderaseră la regimul carlist cu speranţa că vor feri ţara de anarhie şi război. Cazurile cele mai emblematice din PSDR : Iosif Jumanca,Ion Flueraş, Eftimie Gherman ( Transilvania şi Banat ), Gheorghe Grigorovici ( Bucovina ) miltanţi şi coautori ai Marei Uniri din 1918. Ulterior, utilizând aceeaşi capcană distructivă , comuniştii vor coborî această "ştachetă calendaristică" până la anul 1918 ,cuprinzând în malaxorul represiunii întreaga clasă conducătoare a României Mari . Facem aceste precizări pentru o cât mai obiectivă şi nuanţată analiză , având în vedere preluarea fără discernământ -deseori şi în zilele noastre- a unor analogii superficiale privind regimurile dictatoriale din istoria României Între Carol II - Ion Antonescu- Gheorghiu Dej - Nicolae Ceauşescu - şi regimurile lor dictatoriale - nu se pot forţa analogii . Fiecare a avut un alt context geopolitic , alte obiective, alte structuri de stat . Regim totalitar genocidar - naţional, economic,social,militar, cultural, religios - a avut doar regimul comunist. ]

/ 12 -18 oct.'44:criză de guvern ...Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu :rezistenţă la presiunile FND În condiţiile creşterii presiunilor politice cu antrenarea de către PCR a unor formaţiuni satelite şi sindicate muncitoreşti, Maniu şi Brătianu se opun categoric participării la guvernare a Uniunii Patrioţilor, Frontul Plugarilor, Madosz, Sindicate Unitare ş.a. (12 oct.) Ei sunt "demascaţi" de PCR ca <stâlpii reacţiunii antidemocratice din România >

/...Lucreţiu Pătrăşcanu şi Titel Petrescu demisionează din guvern În şedinţa Consiliului FND ( Petru Groza, Pătrăşcanu, Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica , Vasile Luca, C.Titel Petrescu, Lothar Rădăceanu ş.a. ), se hotărăşte ca Pătrăşcanu şi Titel Petrescu să demisioneze din guvern <spre a grăbi rezolvarea crizei > ( 18 oct.'44 )

GUVERN g-ral C.Sănătescu ( II ) : 4 nov.-5 dec.'44

/Componenţa cabinetului :FND( PCR+ PSD ş.a. ), PNL, PNŢ G-ral Sănătescu (premier , ad-int. Război ) ;Petru Groza (Fr.Plugarilor, vicepreşed. ), Şt.Voitec ( PSD, Educaţie Naţională ) ,

Page 5: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Lot.Rădăceanu ( PSD,Ministerul Muncii ) .

/ 7 nov.'44: Primul 7 nov.-MRSO - sărbătoare oficială / Lozincile FND pentru sărbătorire : Trăiască a 27 aniversare a puterii societice ! Poporul român trimite Mareşalului Stalin un salut fierbinte ! Trăiască Armata Roşie eliberatoare ! Trăiască Comisarul Poporului pentru Afacerile Externe ,Viaceslav Molotov ! Trăiască Mareşalul Malinovski ! Trăiască FND !Cerem pedepsirea duşmanilor Uniunii Sovietice şi ai României ! Cerem pedepsirea criminalilor de război ! ( Scânteia , 5 nov.'44 )

/ 30 nov.- 3 dec.'44: comuniştii provoacă criză de guvern ...PCR revendică ministerele de Interne şi de Război Comuniştii revendică în Consiliul de Miniştri ministerele de Interne şi de Război. Premierul Sănătescu suspendă şedinţa , cerând amânarea discuţiilor.( 30 nov.) Cum discuţiile (reluate ) nu aduc o dezlegare, g-ralul Sănătescu prezintă Regelui demisia. ...Suveranul începe consultările. Primeşte în audienţă succesiv pe Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, C.Titel Petrescu şi Lucreţiu Pătrăşcanu .Seara , g-ral Nicolae Rădescu ( şeful M.St.M. ) este însărcinat cu formarea noului guvern.

GUVERN Rădescu : 5 dec.'44- 5 mart'45

/...Componenţa guvernului :FND ( PCR+PSD+alţii ) ,PNL, PNŢ G-ral Rădescu (premier , ad-int. Interne ) ;Petru Groza (Fr.Plugarilor, vicepreşed. ), L.Pătrăşcanu ( PCR, Justiţie )Gh.Gheorghiu-Dej (PCR,Comunicaţii ), Şt.Voitec ( PSD,Ed.Naţ );Lot.Rădăceanu ( PSD,Muncă ) .

/ 13 dec.'44: Apelul Sindicatelor Unite : liste de vinovaţi [LD:era un început - care ,preluat de Securitate , s-a permanentizat - prin care delaţiunea a devenit o "îndatorire patriotică" ] Se cerea comitetelor de fabrică şi celor sindicale să întocmească liste de sabotori , hitlerişti, nazişti şi profascişti : <Arătaţi în dreptul fiecăruia dovezi prin care să puteţi demonstra necesitatea îndepărtării lor din întreprinderi şi înaintaţi-le , prin Comisia de organizare.

/ 16 dec.'44 :Comisia ptr. viitoarea reformă agrară.

Page 6: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Preşed. Comisiei - I.Hudiţă ( ministrul Agriculturii şi Domeniilor, PNŢ ) Fac parte :reprezentanţi ai partidelor din coaliţia de guvernare .De la PSD- Th.Iordăchescu ;

1945

/ 20-30 ian.'45 :Confederaţia Generale a Muncii - la remorca FND / PCR Comisia de organizare a Sindicatelor Unitare a trecut la unificarea sindicatelor sub directiva şi lozincile FND. Congresul a durat zece zile şi a fost onorat de membrii marcanţi ai FND/PCR : Gheorghiu Dej, Petru Groza , Chivu Stoica, Ion Gh.Maurer, ş.a.ş.a /Pe 27 ian.,Gh.Apostol ( membru al CC al PCR ) declara apăsat: <una din cele mai importante sarcini ce trebuesc puse este de a zdrobi cît mai curînd inamicul principal al clasei muncitoare > , ceea ce nu se putea realiza , după opinia sa, < decât numai dacă în fruntea ţării noastre vom avea un guvern FND .> /Pe 30 ian.,s-a creat noua structură: CGM .Rezoluţia adoptată - formulă camuflată a controlului comunist în raporturile de muncă - sindicatele îşi propuneau :abrogarea legii ptr. reglementarea conflictelor de muncă ( considerată "reacţionară şi antimuncitorească " ) ; modificarea legii sindicatelor profesionale ( pe baza principiilor "unităţii sindicale" ) ; preluarea oficiilor de plasare de către reprezentanţii CGM . În încheierea congresului, Gh.Apostol ( ales secretar general al CGM ) se angaja :< Vom şti să lucrăm în cadrul FND , pentru realizarea programului de guvernământ al FND .>

/ 29 ian.'45 : Programul de guvernare al FND [ LD: odată cu lansarea Programului de guvernare FND , începe campania virulentă de răsturnare a g-ralului Rădescu , de înlocuire prin forţă a prefecţilor şi primarilor . Programul , structurat pe obiectivele ţintă , prevedea : confiscarea proprietăţilor moşierilor de peste 50 ha şi crearea centrelor agricole de stat ( viitoarele SMT-uri ) ; înlăturarea elementelor fasciste , antonesciene şi sabotoare din întreprinderile publice şi particulare şi din aparatul de stat ; reorganizarea armatei în spirit democratic ,prin eliminarea elementelor reacţionare şi fasciste.(Scânteia , România Liberă, 29 ian.'45 )

/ 4-16 febr.'45:[YALTA -CONFERINŢA ÎNVINGĂTORILOR ] Şefii de stat (sau ) de guvern : I.V.Stalin, F.D.Roosevelt,W.Churchill. Declaraţia asupra Europei eliberate prevedea dreptul popoarelor de

Page 7: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

a-şi stabili forma de guvernământ prin alegeri libere.Din corespondenţa diplomatică ulterioară, rezultă că guv.britanic şi american au respectat acordul de la Moscova dintre Churchill-Stalin ( oct.'44 ) privind procentajul influenţei sovietice în centrul şi sud-estul Europei . În cazul României, acesta era de 90 % pentru URSS.

/ FND : provoacă criză de guvern [LD: că în fruntea acestei campanii se găseau înăuntrul guvernului , Petru Groza , Gheorghiu -Dej ,Lucreţiu Pătrăşcanu , Teohari Georgescu şi alţi "tovarăşi de drum " din FND , o demonstrează cuvântărilor lor la mitingurile "poporului" şi acţiunile violente de stradă instrumentate de ei. Ceea ce o deosebeşte de crizele obişnuite ,este faptul , fără precedent în istoria României , ele vizau nu doar înlăturarea de la guvern a partidelor "istorice",ci împingerea represiunii până la arestarea , condamnarea şi exterminarea fizică a reprezentanţilor lor. Această presiune se va înteţi ,măsurile represive se vor lua fără scrupule morale sau legitimări juridice .Decretele , ordinele, hotărârile ,deciziile,vor fi emise fără vreun suport legal, fără respectarea - fie şi formală - a procedurilor legale . În majoritatea cazurilor ,represiunea (arestarea, condamnarea )va preceda judecarea,iar legile sau decretele vor fi ulterioare , pentru a acoperi retroactiv abuzurile, nedreptatea, crimele. [ Vezi pe larg la Cronologia genocidului ] ...Întruniri FND în Capitală În ziua când la Yalta se hotăra soarta ţării, PCR declanşează criza de guvern . / La Câmpulung-Muscel,activişti comunişti ( ajutaţi de sindicalişti ) înlocuesc cu forţa prefectul , relansând acţiunile de "cucerire a prefecturilor " ( 4 febr.) ; urmează Tg. Mureş ( 11 febr.) ...Asaltul prefecturilor / La Câmpulung-Muscel,activişti comunişti ( ajutaţi de sindicalişti ) înlocuesc cu forţa prefectul , relansând acţiunile de "cucerire a prefecturilor " ( 4 febr.) ; / Prefectura din Tg. Mureş este luată cu asalt. ( 11 febr.) / ...Cluj.Miting FND în Piaţa Libertăţii Pe 20 febr, în organizarea FND -pentru Transilvania ( preşed. Teofil Vescan ) , participă Jordaky Lajos, Lakatos Istvan ( din Comit.Executiv al CGM ), Soos Ioesf ( reprezentantul Madosz -Tg.Mureş )

/ 21 febr.'45:Miniştrii FND cer demisia lui Rădescu şi a miniştrilor PNŢ ,PNL

Page 8: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

/ În numele FND , Petru Groza (vicepreşed.C.M. ) cere demisia primului ministru Rădescu şi a miniştrilor ce-l susţin Solidari cu Groza, Şt.Voitec,Vlădescu-Răcoasa şi Gh.Nicolau. Gheorghiu -Dej declară :<Soluţia este demisia dvs.şi noi o vom obţine .Vom ridica poporul şi vom arăta noi ce înseamnă voinţa poporului .> Cum miniştrii PNL şi PNŢ refuză să demisioneze,reprezentanţii FND în guvern se retrag şi nu vor mai participa la şedinţele guvernului.

/ 24 febr.'45 : "REBELIUNEA ROŞIE" [Vezi pe larg Tabloul Cronologia genocidului ] /În centrul Capitalei se desfăşoară demonstraţia FND/PCR /Sindicate/ , cu scopul răsturnării prin forţă a guvernului. /În diverse oraşe din ţară au fost instalaţi, în forţă, prefecţi comunişti sau fedenişti . / În cursul nopţii, într-un Apel adresat Regelui,fedeniştii din guvern - Groza, Dej, Lotar Rădăceanu ,Pătrăşcanu, Ştefan Voitec, Răcoasa, Teohari Georgescu , Zăroni - cer <demiterea imediată a cabinetului condus de călăul Rădescu şi arestarea şi sancţionarea vinovaţilor de masacru .>( Scânteia, 25 febr.'45 )

/ 25 -27 febr.'45: Campania de răsturnare [Vezi pe larg Tabloul Cronologia genocidului ]

/ 27 febr.-6 mart.'45 :Săptămâna diplomaţiei brutale :Vâşinski -Regele Mihai [Vezi pe larg Tabloul Cronologia genocidului ] ...Rădescu depune demisia. Regele însărcinează cu formarea guvernului pe Barbu Ştirbey . Reprezentanţii PCR şi PSD refuză orice colaborare . -1 mart:Vâşinski ,a treia audienţă la rege:<Trebuie să comunic Majestăţii Voastre că am însărcinarea , din partea guvernului meu , să vă declar că omul care ne inspiră nouă încredere este Petru Groza ca preşed. al Consiliului . > -2 mart: La consultările cu partidele democratice , Dinu Brătianu şi C.Titel-Petrescu căzuseră de acord cu formula Groza , numai Iuliu Maniu se opusese. -5 martie:Vâşinski îl avertizează pe rege că , în cazul când <nu acceptă guvernul Groza ,până a doua zi după amiază ,nu mai poate răspunde de continuitatea României ca stat independent .>

GUVERN Petru Groza (I): 6 mart 1945-30 nov.'46

Page 9: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

[LD: Noua garnitură a fost o formulă politică pro-moscovită , formată din PCR şi sateliţii săi , : Frontul Plugalilor ( pro-comunist din '33 ) ,dizidenţe din partidele istorice(introduşi la recomandarea lui Vâşinski pentru a demonstra aliaţilor că nu se încalcă principiile Conferinţei de la Yalta ) :socialişti pro-bolşevici ( uzurpatori ai autenticului PSDR ) ; liberali- tătărăscieni ( dizidenţi din '38 ) ; ţărănişti -socialişti (grupuscul condus de Anton Alexandrescu ) Miopia "disidenţilor" - aparent oportunistă, laşă , care i-a făcut părtaşi la grozăvia ce a urmat - nu poate fi pusă, totuşi, sub semnul " trădării" de ţară .În cazul unora , ea a avut doza ei de naivitate , de iluzie, căreia cu timpul i s-a spus "realism politic " ,izvorât dintr-o ipotetică speranţă pusă în Conferinţa de Pace , datorată necunoaşterii aranjamentelor diplomatice ale Marilor Puteri.De aceea li s-a spus "tovarăşi de drum " .Pe plan intern , efectul participării lor la guvernare a fost catastrofal, prin confuziile provocate. Petru Groza nu a avut nici o remuşcare ,nici un scrupul, în executarea cu zel a ordinelor ocupantului sovietic, când a fost vorba de lichidarea clasei politice din care a făcut parte . În 1918 ,fusese la Alba Iulia , alături de ardelenii unionişti , printre care se găseaau şi social-democraţii Iosif Jumanca, Ion Flueraş, Enea Grapini, Tiron Albani , Iosif Renoiu . În România Întregită - pe care în '45 o denumea persiflant <aşa-zisa Românie Mare > - se înregimentase în Partidul Poporului condus de mareşalul Alexandru Averescu, urcând în ierarhia guvernamentală până la rangul de ministru în cele două cabinete averescane ( mart.1920-dec 1921;martie 1926-iun.1927 ).care, printre altele , scosese PCR în afara legii. Cu al său "Front al Plugarilor" ( 8 ian.'33 ) creaţie "legală " a ilegalului PCR - devenise un mercenar al "coloanei a V-a " cominterniste din România. Ajuns prim-ministru , parcă nu a avut linişte până nu i-a băgat pe toţi în puşcărie. Chiar în primele luni de guvernare ,împreună cu "tovarăşii " Teohari Georgescu ( Interne ) şi Lucreţiu Pătrăşcanu ( Justiţie ) ,ajutaţi de "Brigada Mobilă " (SMERŞ-ul românesc ) condusă de Alexandru Nicolschi ), în două luni ,au operat peste 90.000 de arestări . Guvernul a declanşat o avalanşă de arestări în rândul partidelor de opoziţie - PNŢ, PNL, PSD-Titel Petrescu -pentru a-i împiedica să candideze şi să participe la campania electorală .Astfel a guvernat dr. Petru Groza ...

Page 10: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

[ Vezi Genocidul comunist - cronologie, context, etape ] Din partea PSD, intră în guvern: Adrian Dimitriu ( Industr şi Comerţ )Tudor Ionescu (Mine şi Petrol ), Şt.Voitec ( Ed.Naţională ), Lotar Rădăceanu (Muncă )

/ 10 august '45:începutul izolării lui C.Titel Petrescu /Pe 10 august, Serviciul Special de Informaţii ( subordonat preşedenţiei guvernului ) semnala premierului Groza o "revigorare" a activităţilor PNL (o dată cu revenirea lui Dinu Brătianu la Bucureşti ), o "înteţire" a contactelor dintre Brătianu, Maniu şi Titel Petrescu. În vederea contracarării apropierii dintre Titel Petrescu şi liderii PNL, se recomandă susţinerea şi "dirijarea" grupării Rădăceanu-Iordăchescu- Mişa Levin în PSD.

/ 4 -13 sept.'45, Moscova.Vizită guvernamentală română Fac parte din delegaţie, printre alţii :Groza, Tătărăscu ,Gheorghiu-Dej, Ştefan Voitec ş.a. Se pun la punct problemele curente şi de perspectivă , de natură economică , politică , militară şi diplomatică.

/ Aug.-dec.'45 :Guvernanţii printre scriitori, ziarişti, artişti Între 29-30 aug. se desfăşoară primul congres al scriitorilor, ziariştilor, artiştilor.Din partea guvernului,participă Petru Groza,Mihai Ralea ( Arte ), P.Constantinescu-Iaşi ( Propagandă ), Şt.Voitec ( Educaţie ).[Vezi Tablou Scriitori, ziarişti, actori - victime ]

/ 17-20 dec.'45 :Conferinţa naţională a prefecţilor : Consilii politice FND Între 17 -20 dec.'45,s-a desfăşurat conferinţa prefecţilor .Au participat şi reprezentanţii partidelor şi grupărilor din coaliţia guvernamentală ,pentru a fi informaţi asupra <noilor probleme economice şi administrative >şi a li se da îndrumări cum să lucreze <pentru a susţine guvernul . > Ministru de Interne Teohari Georgescu punea un accent deosebit pe conlucrarea cu Consiliile Politice ,de care - avertiza proaspătul secretar al CC al PCR - va depinde păstrarea prefecţilor în funcţie. / Pe 24 nov.'45 , înt-o Declaraţie a C.C. al F.U.M.- semnată de Teohari Georgescu ( PCR ) şi Mişa Levin ( PSD ) - se alătură CGM-ului- condus de Gh.Apostol - în acţiunea de încheiere a contractelor colective de muncă, pe ramuri industriale .

Page 11: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

/ 8 Nov.'45:Marea confruntare : monarhişti versus fedenişti [LD: 8 nov.'45 =21-22 dec'89 = 13 -15 iun.'89 ] Citind documentele de epocă ,realizez ( nu pentru prima oară ! ) aceleaşi metode , diversiuni şi manipulări , pe care , în timp , le-au practicat Teohari Georgescu ( nov.45 ),Ceauşescu ( dec.'89 )şi Iliescu ( iun.'90 ).Vezi pe larg la Tabloul Cronologia genocidului ] -7 nov: manifestări omagiale MRSO - Mobilizarea contramanifestanţilor Cu câteva zile înainte de 8 nov., Sebastian Ionescu şi E.Mărculescu de la Uniunea Patrioţilor transmiteau Ordinul circular nr.3279 prin care cereau ca , pe 8 nov., forţe puternice muncitoreşti să fie postate în Piaţa Palatului ,să împiedice "forţele reacţionare" să manifeste pentru Rege .Mobilizări asemănătoare s-au făcut şi pe linia CGM, FUM , ş.a ş.a - Manifestaţie cetăţenească pro-monarhistă - Rapoartele şi indicaţiile g-ralului Susaikov -Comunicatele oficiale ;Campanie de presă ; Miting de doliu / Petre Constantinescu-Iaşi ( ministrul Propagandei ) dădea un Comunicat de la care - în variante din ce în ce mai vehemente şi injurioase - epitetele la adresa partidelor istorice vor face carieră ,intrând în vocabularul jurnalistic, juridic ,politic (apoi istoriografic )al epocii comuniste: <Trebuie să se termine odată cu agitaţiile unor iresponsabili dintre foştii conducători politici care coalizând în jurul lor toate rămăşiţele fasciste şi reacţionare , speculanţi şi sabotori - în legătură cu unele elemente reacţionare de peste graniţă , vor să aducă anarhia în ţară şi să reînvie vremurile de dictatură şi regimuri reacţionare , să ne compromită în ochii străinătăţii şi ai marilor aliaţi .>( Scânteia , 11 nov.'45 ) / Zile întregi ziarele au întreţinut o campanie de presă fără precedent , publicând proteste muncitoreşti , rezoluţii de la mitingurile "spontane" , plângeri privind "maltratările", toate terminându-se cu cererea de pedepsire a vinovaţilor.( Scânteia , 11 nov.'45 )

/ 17-20 dec.'45, Bucureşti .Conferinţa prefecţilor de judeţ : "Consilii politice" Organizată de ministrul Internelor, Teohari Georgescu, la conferinţă participă şi reprezentanţii partidelor din coaliţie pentru a fi informaţi şi instruiţi .Intră în rol "consiliile politice " din fiecare judeţ, menite să coordoneze, să avizeze , să hotărască organigrama prefecturilor. ...Anglia şi SUA recunosc guv.Groza ( 5 febr.'46 )

Page 12: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

1946

/ 6-8 ian.'46 : "Completarea" guvernului În tratativele dintre guvern şi partidele istorice , au fost "acceptaţi" ca "miniştri fără portofolii" , de Guvern, apoi de Rege şi Comisia Interaliată de Control :Mihail Romniceanu ( PNL ) şi Emil Haţieganu ( PNŢ ) În prima şedinţă de guvern "completat " , Consiliul de Miniştri hotărăşte : 1.Alegeri generale 2.Participarea tuturor partidelor "democratice" 3.Asigurarea libertăţii presei, întrunirilor

/ 9-10 febr.'46 :ruptura din PSD Comitetul Central Executiv al PSD discută propunerea PCR ptr .liste comune în alegeri . Lotar Rădăceanu ( ministrul Muncii şi secrt.g-ral al PSD) , bolnav fiind, îl delegă pe Ştefan Voitec ( ministrul Educaţiei, secretar PSD) -să susţină varianta colaborării cu PCR . Titel-Petrescu , Şerban Voinea, Adrian Dumitriu -se opun. Se votează două Rezoluţii ( 19 , respectiv 10 voturi ) şi se hotărăşte convocarea unui congres extraordinar. / Voitec şi Rădăceanu pledează în presă pentru listele comune, pentru <biruinţa intereselor clasei muncitoare şi a socialismului > ( Libertatea , 15 febr )

/ 10 martie'46 :Congresul PSD Are un singur punct la ordinea de zi : propunerea PCR pentru liste comune în alegeri . Ştefan Voitec şi Şerban Voinea prezintă ( şi susţin ) cele două opţiuni. ...Şerban Voinea (proaspăt propus pentru ambasada din Berna ! ) se rupe de Titel -Petrescu; ...Tudor Ionescu ( ministr.Minelor şi Petrolului ) "demască" pe Titel Petrescu ( citează dint-o Scrisoare ) pentru înţelegeri cu partidele "istorice". * Rezultatul votului este edificator : 232 -pentru liste comune cu PCR ; 29 voturi -împotrivă ;60-abţineri. ----------------------------- *Pe 13 mart, ambele partide istorice au dezminţit existenţa unei Scrisori de felul celei citite de Tudor Ionescu la congres, considerând -o <o plăsmuire şi cu semnături falsificate într-un anumit scop politic >. Dinu Brătianu a depus chiar o reclamaţie la Parchetul

Page 13: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Tribunalului Ilfov, prin care cerea cercetarea cazului şi pedepsirea falsificatorilor . ( Dreptatea, Liberalul, 13-14 martie '46 ) -----------------------------

/ 14 mart.'46:Grupul Titel Petrescu, boicotat de presă Jurnalul de dimineaţă ( independent ) nu poate publica un interviu cu C.Titel-Petrescu privind Congresul PSD, pentru că tipografii refuză să-l tipărească

/ 16 martie'46 .Plenara CC al PSD: excluderea grupului "titelist". Plenara hotărăşte punerea în afara PSD a grupării Titel-Petrescu , Adrian Dimitriu , Iosif Jumanca , Ion Flueraş, Ilie Dumitru şi a adepţilor lor

/...P.Social Democrat Independent -Titel Petrescu Tot pe 16 mart, cei excluşi , au fondat imediat P.Social Democrat Independent, asupra căruia se vor aplica tactici şi metode de represiune , ca şi în cazul partidelor "istorice". ( După 1948 ,vor fi arestaţi ,condamnaţi , unii exterminaţi ( Flueraş şi Jumanca )

/... Sugestiile Anei Pauker [LD: nu suntem în posesia unor asemenea documente .Socotind după represiunile ce au urmat , ele sunt verosimile şi posibile. În epocă,asemenea zvonuri au circulat. Printre cei ce au suportat pe propria piele efectele "tacticii" comuniste , a fost şi tânărul -pe atunci -gazetar Ilie Păunescu, revenit în România ,din exil , după dec.'89.L-am cunoscut peste 40 de ani, într-o altă campanie electorală - cea din mai 1990. Sesiza cu exactitate folosirea aceloraşi metode propagandistic- diversioniste de către FSN-ul lui Brucan şi Iliescu ... ] La sugestia Anei Pauker, noua conducere a PSD ar fi solicitat "declaraţii de credinţă" faţă de Lotar Rădăceanu , din partea militanţilor din provincie.Cei ce nu ar fi dat curs acestei invitaţii în 30 de zile, urmau să fie declaraţi <legionari notorii, criminali, fascişti şi alte sorturi de asasini ,de duşmani ai poporului şi de uneltitori împotriva solidarităţii muncitoreşti.>-scria tânărul gazetar Ilie Păunescu în Dreptatea din 20 mart.'46 )

...CC al FUM : excluderea PSDI Se publică un comunicat prin care se respinge "grupului diversionist Titel-Petrescu" dreptul de a se considera în FUM. Semnează : Rădăceanu , Voitec, Iordăchescu ,T.Ionescu , Mişa

Page 14: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Levin ( pentru PSD) ; Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu , Miron Constantinescu ( pentru PCR )

/...Înlocuirea miniştrilor "titelişti " din guvern /29- 30 martie :schimbări la portofoliile ministeriale ale social-democraţilor:Zaharia Tănase ( în locul lui Adrian Dimitriu , la Industrie ) ; prof. Miron Niculescu (subsecretar de stat la Ed.Naţională ); alţi 2 secretari de stat ( la Aprovizionare, Comunicaţii ) Astfel- scrie Miron Constantinescu - < Titel Petrescu şi grupul său nu mai au nimic comun cu Partidul Social Democrat, cu Frontul Unic Muncitoresc, cu clasa muncitoare şi cu democraţia în România .> ( Scânteia, 30 mart.'46 ) [N.B: După 1948 ,"titeliştii" vor fi arestaţi ,condamnaţi unii exterminaţi în închisorile comuniste ].

/ aprilie '46 : "demascări" ,obstrucţii , violenţe pre -electorale , / Ziaristul Tudor Olaru despre C.Titel Petrescu : <agent al reacţiunii maniste > <spărgător al unităţii clasei muncitoare >,<rezervă strategică a forţelor trecutului >.( Scânteia, 7 apr.'46 )

/ 13 iul.'46 : Legea electorală şi organizarea reprezentanţei naţionale După polemicile duse în presă şi confruntările din guvern , legea a fost votată în Consiliul de Miniştri pe 12 iul.'46 şi publicată în M.O.pe 13 iul.'46 [Vezi episoade şi exemple la Tabloul Parlament, parlamentari-victime ]

/ 16 aug'46: Grupul Partidelor Unite ( Maniu -Flueraş ) Se perfectează o alianţă electorală între PNŢ şi PSDR -Flueraş ( liste comune în alegeri ) care primeşte , în aceeaşi zi, ca semn electoral , casa . Grupul va fi dizolvat în sept., în urma scoaterii în afara legii a PSD-Flueraş.

/ 21 oct.'46 : Acord electoral PNŢ-PNL-PSDI Iuliu Maniu, Dinu Brătianu şi C.Titel Petrescu încheie un acord pentru < a apăra în comun libertatea alegerilor , libertatea de exprimare a votului obştesc > şi de a răsturna < un regim care surpă instituţiile fundamentale ale ţării > ( Dreptatea, Liberalul, 21 oct.'46 ) /În Manifestul către ţară , cele trei partide cereau alegătorilor să voteze cele trei semne electorale : ochiul (PNŢ) , L (PNL ),

Page 15: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

fântâna ( PSDI ) ( Idem, 26 oct. '46 ) /Nu se putea ca Silviu Brucan şi Tudor Olaru în stilul lor insinuant şi acuzator , să nu comenteze evenimentul .Brucan: <este destinat străinătăţii >, <are un aspect ridicol > conferit de o înţelegere a <trei jalnice partide > ( Scânteia, 26 oct.'46 ) Olaru ( despre PSDI-Titel Petrescu ): < o marionetă a "istoricilor" şi a încă altcuiva > , <o marionetă special introdusă de regizori dibaci în piesa special scrisă pentru România > , un partid < spre desfiinţare > ( Scânteia , 27 oct.'46 ).

/ 14-17 nov.'46 :Teroare electorală în toată ţara / C.Titel-Petrescu :candidaţi de-ai noştri au fost arestaţi în mod arbitrar şi zac în închisorile Curţii Marţiale . -17 nov.'46 .Protestul lui Dinu Brătianu, Iuliu Maniu şi C.Titel Petrescu adresat primului ministru Groza, împotriva samavolniciilor şi ilegalităţilor comise în campania electorală : falsificarea listelor de alegători şi radierea adversarilor ( < membrii partidelor din Bloc au exercitat cele mai barbare mijloace de violenţă pentru a face imposibilă prezentarea candidaţilor noştri şi a propunătorilor lor la birourile electorale > ) . În judeţele Sibiu, Severin, Dâmboviţa, Cluj, Năsăud, Someş,Bihor, Ialomiţa , Covurlui , echipe de bătăuşi au împiedicat accesul membrilor PNL, PNŢ şi PSDI în incinta tribunalelor unde trebuiau depuse candidaturile . Candidaţii , dar şi membri sau simpatizanţii partidelor, au fost atacaţi la domiciliu , în hoteluri, la întruniri şi în incinta tribunalelor , fără ca autorităţile să ia vreo măsură. Ministerul de Interne , a dat ordin să se confecţioneze urne duble ( în jud. Botoşani, Ialomiţa, Cluj, Severin, Sibiu ş.a. ) pentru a putea asigura victoria BPD în alegeri . În unele localităţi , au recurs la concedierea ( ex.STB ) unor candidaţi şi susţinători PSDI ( Liberalul, 18 nov.'46 )

/ 19/ 20 nov.'46: ALEGERI PARLAMENTARE

/ Rezultatele scrutinului [ LD: pentru a înţelege soarta social-democraţiei în ţările intrate în sfera de influenţă a URSS , o analogie cu un episod din trecutul mai apropiat se impune :să ne reamintim cum s-a transformat FSN-ul condus de Ion Iliescu în PSDR , prin fuziunea cu renăscutul PSDR condus de Sergiu Cunescu . În 1946, aripa oportunistă din PSDR , prin intrarea în coaliţia B.PD , a ajuns în parlament, în guvern şi celelalte instituţii ale puterii , în 1948 topindu-se în PMR.

Page 16: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

PSDI - Titel Petrescu - a devenit ţinta represiunilor, împărtăşind soarta partidelor istorice . În nov.'46, a fost doar începutul. ] /La Bucureşti , doar 10.387 ( 2% ) alegători , au votat pentru PSDI-Titel Petrescu . /La alegerile pe ţară , din totalul de 6.934.583 alegători , PSDI-Titel Petrescu a obţinut 65.528 (0,94% ) voturi , neprimind nici un mandat.

GUVERN Groza ( -II - ) : 1 dec.'46-29 dec.'47

1947

/ 29 ian.'47 : Apelul PSDI-Titel Petrescu către studenţi Cerea tineretului să se unească într- o < acţiune comună şi în lumina ideilor socialiste şi democratice > pentru ca în România să se instaureze <socialismul democratic , cu libertatea gîndului, a vorbei şi a scrisului .> ( Dreptatea , 29 ian.'47 )

/ 21 febr.'47: Comunicat PSDI La un an ( 10 mart.'46 ) de la desprinderea de grupul social-democrat ( care a optat pentru colaborarea cu PCR / BPD ), PSDI convoacă o întrunire , anunţând că vor lua cuvântul Constantin Titel Petrescu şi Adrian Dimitriu. ( Dreptatea, 21 febr.'47 )

/ 23 febr.- mai1947:Ordine interne represive ale MAI şi Jandarmerie ...Ordinul 45.567 al Inspectoratului General al Jandarmeriei :curentele "reacţionare " Emis pe 23 febr.'47, ordinul indica curentele "reacţionaro-fasciste" ce trebuiau să stea în vizorul jandarmilor : legionarii şi hitleriştii ,naţional-ţărăniştii lui Maniu , naţional-liberalii lui Brătianu şi social-democraţii lui Titel Petrescu. ...Ordinul-circular nr. 50 .000 al M.A.I Prin care s-a produs primul mare val de arestări, mai ales în rândul PNŢ ...Ordinul telefonic nr.32 971 Prin care şeful Direcţiei Siguranţă şi Ordine Publică al Jandarmeriei (g-ral Nicolae Stoicesu ) se adresa celor 12 Inspectorate de Jandarmi , să aplice cu stricteţe Ordinul 50.000 al MAI (arestări,internări, dresarea actelor,înaintarea la justiţie ) şi să raporteze de îndeplinire .

/ 15 -24 mai'47 :Comunicatele opoziţiei democratice -15 mai'47 .PSDI -Titel Petrescu a adresat un Apel către partidele

Page 17: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

socialiste din străinătate , cerându-le ca, < în numele drepturilor omului, al toleranţei şi al libertăţii popoarelor > , să dezavueze <tratamentul ruşinos> aplicat partidelor democratice, să condamne oprimarea opoziţiei din România . -19 mai'47.La locuinţa lui Dinu Brătianu , se întrunesc şefii şi secretarii generali ai celor trei partide democratice - PNL, PNŢ şi PSDI - pentru a se informa reciproc şi a-şi armoniza acţiunile opozante faţă de guvern .În Comunicatul dat publicităţii - pentru a stăvili zvonistica răspândită de presa comunistă - se reconfirmă că nu a intervenit nici o schimbare <atât în atitudinea celor trei partide unul faţă de altul, cât şi în lupta lor comună faţă de guvern > ( Dreptatea, Liberalul , 20 mai'47 )

/16 iun.'47: Întrunire PSDI pe Capitală, cu oaspeţi englezi [LD: în demersul de faţă, nu ne propunem analiza doctrinelor de partid .Semnalăm episodul pentru a menţiona faptul că , pe plan interpartinic , Partidul Laburist a fost singurul partid occidental interesat şi solidar de situaţia colegilor social-democraţi din România .] La întrunire participă Morgan Philips ( secretar al Partidului Laburist ) şi Sam Watson ( delegatul sindicatelor muncitoreşti ) . În cuvântarea sa , Titel Petrescu, considerând PSDI < singurul partid politic care reprezintă ideologia democratică a maselor populare producătoare [spaţiu cenzurat ] el va fi admis în marea familie a Internaţionalei Socialste > , îşi manifesta încrederea <că marile puteri , semnatare ale tratatului de pace, vor veghea cu scrupulozitate la aplicarea clauzelor cuprinse în acest act istoric >, mai ales la garantarea libertăţii cuvântului, presei, întrunirilor ş.a. În cuvântul său, Morgan Philips a accentuat importanţa factorului libertate şi autonomiei ideologice a partidelor socialiste , în succesul mişcărilor sociale . ( Dreptatea, 17 iun.'47 )

/5 iul.'47: Înlăturarea "titeliştilor" din Comitetele de fabrică Oficiosul PCR cere înlăturarea social-democraţilor independenţi, deoarece în unele întreprinderi aceste <elemente duşmănoase clasei muncitoare > , <năpârci titeliste au scos capul pe alocuri > ( Scânteia, 5 iul.'47 )

/14-30 iulie '47: LICHIDAREA PNŢ [LD:pentru cunoaşterea acestei monstruase înscenări , vezi la Tabloul Genocidul Comunist ]

...Jurnalul Guvernului : dizolvarea PNŢ !

Page 18: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Pe 29 iulie: <Art. I. Partidul Naţional Ţărănesc , sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu , este şi rămâne dizolvat , pe data publicării în "Monitorul Oficial " a prezentului jurnal. Art.2.Sediile şi localurile de întrunire vor fi închise , iar arhivele şi orice corespondenţă vor fi ridicate de autorităţile respective oriunde s-ar găsi. Art.3.Întreg patrimoniul acestui partid va fi lichidat conform legii Art.4.Domnii miniştri secretari de stat la Departamentul Afacerilor Interne [Teohari Georgescu] şi Justiţie [Lucreţiu Pătrăşcanu ] sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a prezentului jurnal .> Printre semnatari , social -democraţii Şt.Voitech,Lotar Rădăceanu, ing.Tudor Ionescu

...Dezbaterea in Parlament :M.Macavescu ( PSDR ) -M.Macavescu ( PSDR ) : [ LD: urmând linia oportunistă "Rădăceanu -Voitec " ; lepădându-se de alianţa social-democraţilor transilvăneni cu P.N.R. la Marea Unire din 1918 ;ignorând cartelul electoral încheiat între PSDR - PNŢ în 1928, care i-a adus în Parlament ; falsificând episoade din istoria PNŢ ; dar, mai ales, ştergând cu buretele opţiunile anticomuniste ale acestui partid istoric între 1921-'44 ,social-democraţii se manifestă ca o anexă a PCR . ] <Ascultând Raportul d-lui ministru al Afacerilor Interne, grupul parlamentarilor social-democraţi şi-l însuşeşte şi-l aprobă cu toată căldura ( aplauze puternice ) Prin acest act de Stat, care e un act înţelept şi un act de înaltă prevedere politică, credem că se aşterne lespedea de mormânt peste ultimele rămăşiţe reacţionare neofasciste din România. ( aplauze puternice ) [...] Într-adevăr, PNŢ , sub directa conducere a d-lui Iuliu Maniu [...] s-a situat pe un plan reacţionar net , provenit din imixtiunea în PNŢ a unor cadre constituite din resturile feudalismului conservator din România [...] În 1937, prin pactul pe care l-a făcut cu partidul "Totul pentru Ţară" , care era unealta lui Hitler în ţară, el s-a situat net politiceşte pe linia fascistă internaţională . [...]în1940-1944 , în timpul războiului criminal dus de Antonescu în Rusia , a dat tot sprijinul său politic conducătorului de atuncea [...] În ce ne priveşte , stăm de gardă şi invităm Guvernul să-şi facă datoria până la capăt > ( aplauze puternice )

/ 27 (? ) sept.'47: KOMINFORM:Biroul Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti

Page 19: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

9 partide comuniste europene - URSS,Bulgaria,Cehoslovacia, Franţa,Italia Iugoslvia, Polonia, România, Ungaria - se întrunesc la Poreba [ sau Varşovia ? ] hotărăsc înfiinţarea Kominformului .Organul de presă -"Pentru pace trainică, pentru democraţie populară " Raportul informativ a fost prezentat de Gheorghiu -Dej :PCR în lupta ptr democratizarea ţării El a trecut în revistă multitudinea de reforme care au dus la instaurarea <regimului de democraţie populară > , subliniind rolul PCR în "demascarea PNL-Tătărăscu " şi împotriva "aripei drepte din PSD " în vederea creării < partidului unic al clasei muncitoare >< întemeiat pe doctrina lui Marx ,Engels, Lenin şi Stalin. >

/ 27 sept.'47 .PCR şi PSD : spre partidul unic muncitoresc Birourile Politice ale PCR şi PSD hotărăsc să pună în discuţia membrilor lor înfăptuirea unităţii politice, ideologice şi organizatorice ale clasei muncitoare , în cadrul unui partid unic muncitoresc .

... 8 -9 oct.'47.Congresul XVIII al PSDR La congres , alături de conducătorii PSD- Lothar Rădăceanu, Ştefan Voitec, Th.Iordăchescu, Şerban Voinea, I.Pas, Tudor Ionescu , Eugenia Rădăceanu, M.Levin, B.Solomon, V.Brăftăleanu -participă o delegaţie a "greilor" din PCR - Gh.Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Gh.Vasilichi, Miron Constantinescu, Lucreţiu Pătrăşcanu, I.Gh.Maurer, Iosif Rangeţ . Participă din partea PCR -Capitală : Constanţa Crăciun, Petre Borilă, Gh-Florescu ; de la CGM, Gh.Apostol şi Al.Sencovici. În discursul său, Petru Groza face bilanţul colaborării în BPD şi trasează ţelul comun : <Duşmanilor poporului din interiorul ţării, trădătorilor de ţară, le-am dat lovituri directe şi le vom mai da fără nici o cruţare , pînă cînd vom nimici complet rămăşiţele fasciste şi agenturile imperialiste . > Noul CC al PSD şi cei doi secretari generali - Ştefan Voitec şi Lotar Rădăceanu - sunt împuterniciţi de congres să trateze cu CC al PCR realizarea unităţii politice a clasei muncitoare .

...10 -23 oct.'47.Congresele uniunilor sindicale Convocate în congrese speciale , 22 de uniuni sindicale -Bucureşti, Timişoara , Cluj, Petroşani, Constanţa ş.a.- cer unitatea politică şi organizatorică a clasei muncitoare . La congresele "detaşamentelor de încredere " ale clasei muncitoare

Page 20: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

,iau cuvântul liderii de frunte ai PCR : Gheorghiu Dej ( industria metalo-chimică ) , Chivu Stoica ( CFR ),Gh.Apostol ( metalurgişti ) ş.a ş.a

/ 25 oct.-13 nov.'47: Anchetarea PSDI-Titel Petrescu / 25 oct.Cabinetul II de Instrucţie al Tribunalului Militar anchetează PSDI pentru răspândirea de manifeste "subversive, antidemocratice şi antisovietice ". Secretarul general al Partidului, av.Adrian Dumitriu , îşi asumă personal redactarea acelor manifeste,fără contribuţia altor persoane sau a partidului.

/ 29 oct.'47: Frontul Unic Muncitoresc : elaborarea platformei şi statului Partidului Unic Muncitoresc În cadrul unei şedinţe a CC al FUM ( PCR-PSDR ) s-a constituit comisia pentru elaborarea celor două documente programatice .

/...Apelul PSDI-Titel Petrescu [L D : Constantin Titel Petrescu avea la acea dată 59 de ani. Şeful PSDI, avocat şi jurnalist cu mare experienţă în luptele politice,s-a găsit în acele împrejurări într-o mare dilemă ideologică . Pe de o parte, ca partid socialist, exponent politic al clasei muncitoare , avea de înfruntat "concurenţa" demagogică a PCR . Pe de altă parte,ca partid democrat , avea de rezistat asaltului totalitar al regimului impus de sovietici , pe care îl cunoscuse în acţiunea sa distructivă în cei trei ani scurşi de la "cotitura" din 23 august'44.] În cadrul unei întruniri PSDI s-a pus în discuţie problema unităţii clasei muncitoare în Frontul Unic Muncitoresc.În timp ce Ion Burcă susţinea că <orice atingere adusă acestui Front Unic nu este decât un act de sabotare care trebuie înlăturat >, Adrian Dumitriu susţinea că pe primul plan trebuia să stea lupta pentru democraţie deoarece numai <prin acest sistem politic clasa muncitoare îşi va putea cuceri revendicările sale economice .> În finalul dezbaterilor, Constantin Titel Petrescu a făcut un apel la intelectualitate să se alăture < aspiraţiilor şi nevoilor maselor.>

/ 2 nov.'47 .C.Titel Petrescu -martor la procesul Maniu [ Colaborarea PSD cu PNŢ şi PNL ] [ L D : În orice caz, în asemenea împrejurări dramatice, ies la iveală caracterele . Iar C.Titel -Petrescu , este fără îndoială un mare caracter. A plătit şi el pentru asta !

Page 21: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Dar atunci a fost exemplar. Acum dacă stau oricât de strâmb şi judec drept , oare ce au fost toate acele alianţe în vederea răsturnării lui Antonescu ? Au fost acte legale , neconspirative ? Oare înlăturarea Regenţei şi a minorului rege Mihai de la Tron, în 1930, nu a fost o lovitură de Stat ? Dar alungarea lui Carol al II-lea , în 1940 , ce a fost ? Oare 23 august , nu a fost o lovitură de Stat ? Oare PNŢ nu urmărea răsturnarea guvernului Groza, fie şi printr-o lovitură de Stat ? De ce trebuiau respinse aceste "calificative" atunci, în 1947, înţeleg . Dar acum ? Cum să tratez problema ? Nu devin aceaste lovituri de stat , dacă reprezintă ceva pozitiv, un merit istoric, chiar dacă înfrânt ? Se poate înlătura un regim totalitar, dictatorial, fără o revoluţie sau o lovitură de Stat ? ] [ Împuternicirea ptr.Niculescu -Buzeşti ] - C.Titel Petrescu: " Era un mandat conceput în ţară în termeni generici , semnat de dl Maniu şi dl Brătianu. Şi eu n-am vrut să semnez acel mandat, pentru că [-----] reprezenta PNŢ. Eu am scris cu mâna mea trei-patru rânduri , cu care îl recunoşteam pe Niculescu -Buzeşti , care reprezenta PNŢ; şi-l rugam să ia contact cu Partidele Socialiste din Occident şi să le informeze asupra situaţiei politice a Partidului Social -Democrat din România. " [----] - Iul.Maniu : "De câtă vreme suntem noi în colaborare şi cu ce scop ? " - C.Titel -Petrescu : " Am colaborat cu dl Maniu personal şi cu PNŢ la actul de la 23 august . Pe timpul regimului Antonescu , urmăream împreună - iniţiativa o avusese dl Maniu şi el conducea chiar un bloc al celor două partide. La 20 iunie 1944, după ce anterior lucrasem în vederea răsturnării regimului Antonescu, am încheiat un acord al celor patru partide care lucrau în vederea răsturnării regimului Antonescu , desprinderii ţării din Axa Berlin -Roma, şi , în acelaşi timp, intrarea României în acţiune alături de Naţiunile Unite . Am încheiat un acord scris la 20 iunie 1944, pe baza căruia am continuat acţiunea noastră. Am colaborat apoi în primul guvern care s-a constituit în noaptea de 23 august 1944. Am mai avut un pact de apărare a urnelor, cu ocazia alegerilor din 19 noiembrie 1946. - Iul.Maniu : "A observat vreo tendinţă de acţiune subversivă sau conspirativă în această înţelegere a noastră ? - C.Titel -Petrescu : " Nici o dată. Nici o dată nu m-am îndoit de sentimentele patriotice ale d-lui Maniu . Am fost adversar politic al dumnealui şi al Partidului ,

Page 22: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

dar nici o dată nu m-am îndoit de românismul d-lui Maniu. Partidul Social Democrat , de altminteri, şi în Ardeal, înainte de alipire, a colaborat cu dl Maniu şi cu Partidul Naţional din Ardeal la alipirea Ardealului." - Iul.Maniu : "Am avut vreo înţelegere pentru a organiza anumite cuiburi secrete , ori că noi am gândit cumva să facem vreo acţiune subversivă , revoluţionară ?" - C.Titel -Petrescu : " Nici o dată. Toată acţiunea d-lui Maniu , cât am cunoscut-o, se baza pe ideea de legalitate. - Iul.Maniu : " Vreo tendinţă de conspiraţiune a observat la mine , fie ocult , fie pe faţă ?" - C.Titel -Petrescu : " Nu , n-am observat nici o dată" [----] - Carandino : "Dacă în calitate de vechi ziarist şi om politic încercat , d.Titel -Petrescu , din lectura ziarului " Dreptatea" , a cules impresia , în tot acest timp cât a apărut, că a avut o notă insurecţională ? - C.Titel -Petrescu : "Era ziarul de opoziţie care mergea pe linia ideologică naţional-ţărănistă. Era o gazetă democrată. Acuzatul Carandino, personal, îmi pare rău că trebuie s-o spun aici, este un om inteligent, de talent, totdeauna a fost un brav om, care în timpul regimului Antonescu a stat în lagăr pentru ideile lui democratice. " - Ilie Lazăr : " Dacă în impul dictaturilor lui Carol şi Antonescu ne-am văzut de câteva ori şi i-am făcut impresia d-lui Titel Petrescu că eu aş fişovin , rasist sau am astfel de sentimente ? - C.Titel -Petrescu : " Nu , are sentimente democratice şi un democrat nu poate fi rasist " (cf.Cicerone Ioniţoiu , Viaţa politică şi procesul lui Iuliu Maniu , vol.II , Editura Libra Vox, Bucureşti, 2003 . (p. 526 - 527 ) Vezi context : Lichidarea PNŢ )

GUVERN Groza ( -II-remaniat ): 5 nov-30 dec.'47

/ 5 nov.47.Înlocuirea miniştrilor liberali cu pesedişti -6 nov.'47.Bazat pe Moţiunea votată în Parlament, Guvernul hotărăşte înlăturarea miniştrilor şi subsecretarilor de Stat liberali: Gh.Vântu ( Lucrări Publice ) înlocuit cu T.Iordăchescu (PSD) ;Ion Ciolan( Cooperaţie ), înlocuit de M. Macavescu ;

/ 10 nov.-dec.'47 : Spre făurirea Partidului Unic Muncitoresc [ Vezi pe larg la tabloul PCR şi colaboratorii ]

/ 11 nov.'47.Proiectul de Platformă al P.U.M.

Page 23: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Pe 11 nov.'47 ,birourile politice ale PCR şi PSD dezbat proiectul pregătit de comisiile PCR şi PSD şi hotărăsc o serie de măsuri organizatorice.

/ 10-13 nov.'47.Congresul al II-lea CGM Între 10-13 nov. se desfăşoară cu mare fast Congresul . / În deschidere ,Gheorghe Apostol ( preşedintele CGM ) subliniază ţelul congresului : aportul mişcării sindicale la <crearea partidului unic muncitoresc > şi <crearea premiselor de trecere a României pe calea socialismului. >

/ 30 nov.dec.'47Comisii şi consfătuiri mixte : făurirea P.U.M. / Pe 30 nov.'47 sunt publicate comisiile mixte judeţene, locale şi de sectoare , însărcinate cu pregătirea organizatorică a înfăptuirii partidului unic muncitoresc . / Pe 9 dec.'47, comisiile mixte din Capitală şi 12 judeţe se întrunesc la Bucureşti pentru pregătirea constituirii Partidului Unic Muncitoresc . Gheorgiu Dej ( PCR )şi Ştefan Voitec ( PSD ) expun Platforma P.U.M , trasând o serie de sarcini imperative : curăţirea PCR de "elementele duşmănoase" ;verificarea fiecărui membru ; supravegherea deosebită asupra compoziţiei sociale , muncitorimii revenindu-i sarcina istorică <de a ajuta intelectualitatea să-şi însuşească învăţămintele lui Marx, Engels , Lenin, Stalin > ; un singur "stat major" care să creeze condiţiile trecerii României spre orânduirea socialistă ( Scînteia, 9,10 dec.'47 )

GUVERN Petru Groza ( -III-) : 30 dec.'47-14 apr.'48

1948

GUVERN Petru Groza ( IV_) : 15 apr.'48-2 iun.'52

/14 mai'48 .Ordinul "5 Cabinet" (nr.5 al MAI ) :arestarea legionarilor şi "reacţionarilor" Ordinul pe baza căruia s-a înfăptuit arestarea a peste 3.300 legionari din întreaga ţară. Pe linia legiunilor de jandarmi ,autorităţile locale au primit ordin să înainteze "liste nominale" cu persoanele din categoriile "reacţionare " ( manişti, brătienişti, titelişti şi legionari ). A existat o "noapte fulger "- 14 /15 mai 1948-când au fost arestaţi mii de elevi,studenţi ,manişti, brătienişti, titelişti Într-o singură noapte au fost arestaţi numeroşi elevi şi studenţi din

Page 24: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

centrele universitare Bucureşti, Iaşi ,Cluj.(între 1.000 - 5.000 ). În acea noapte a fost arestat şi C.I.C [Dinu Brătianu ] şi C.Titel-Petrescu. - În lunile următoare şi anul '49, întreaga conducere a PSD-Independent a fost arestată şi condamnată pentru că a refuzat să fuzioneze cu PCR. - După o anchetă draconică ,ce a durat aproape 2 ani, C.T.Petrescu şi ceilalţi conducători social-democraţi vor fi acuzaţi de <înaltă trădare > (procesul din ian.*52 ) Atât şeful partidului, cât şi liderii unionişti - ardelenii Ion Flueraş, Iosif Jumanca,bucovineanul dr.George Grigorovici - au primit pedepse grele, ajungând până la muncă silnică pe viaţă .

/ ?iunie'48.Rezoluţia Plenarei CC al PCR:lupta de clasă [LD:.la Decretul de înfiinţare a Securităţii ( 30 aug.'48 ) această instituţie consfinţea "o realitate istorică şi obiectivă " consacrată de această Plenară .] În perioada de trecere de la capitalism la socialism , lupta de clasă se ascute şi , ca o consecinţă a acestei ascuţiri ,elementele burgheze şi reacţionare vor întrebuinţa orice mijloace prin care speră să întoarcă înapoi roata istoriei , prin care speră să-şi recâştige poziţiile pierdute .

/ 1948 .Noul Cod Penal -art.209 [LD:o dată cu adoptarea noului Cod Penal prevederile Legii 312-"legea Pătrăşcanu " - privind urmărirea şi pedepsirea vinovaţilor de dezastrul ţării şi de crime de război ( 21 apr.'45 ) sunt introduse în câteva articole din Codul Penal .] Pentru majoritatea sentinţelor politice se va invoca art.209 din Codul Penal (în vigoare între 1948-1968 ) :<Constituie delictul de uneltire contra ordinei sociale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională . I.De la 6 luni la 3 ani şi interdicţie corecţională de la 1 la 3 ani , fapta de a propovădui prin viu grai schimbarea formeni democratice de guvernământ al statului . II.De la 3 la 7 ani şi interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani , a)faptul de a face propagandă pentru răsturnarea în mod violent a ordinei sociale existente în stat ; b)faptul de a constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat precedent , fie că au sau nu caracter internaţional ; c)faptul de a lucra prin mijloace violente pentru a produce teroare ,teamă sau dezordine publică cu scopul de a schimba ordinea economico-socială a României ;

Page 25: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

III.Se pedepsesc cu muncă silnică de la 10 la 25 ani şi degradare civică de la 5 la 10 ani ,cei ce inţiază, organizează ,activează sau participă la organizaţii de tip fascist ,politice,militare sau paramilitare . IV.Se pedepsesc cu închisoare corecţională şi interdicţie corecţională de la 1 la 3 ani ,cei care ,fără să facă parte din organizaţiile prevăzute la aliniatul III , fac propagandă ori întreprind acţiuni în favoarea acelor organizaţii, a membrilor ori a scopurilor urmărite de ele .> În anii următori , pedeapsa de la al.II, litera b) s-a majorat la 15-20 de ani ( 1957 ), apoi s-a introdus pedeapsa cu moartea ( 1959 )

1949.

/ 15 Ian.'49. MAN. Legea 16 : introducerea pedepsei cu moartea. - Marea Adunare Naţională votează introducerea pedepsei cu moartea pentru <crimele împotriva securităţii statului şi propăşirii economiei naţionale > Delictul era considerat criminal,pentru că punea în pericol securitatea statului şi prosperitatea economiei naţionale ( art. 2, lit.c ) - Intrau sub incidenţa legii : incendierea sau distrugerea produselor industriale, agrare sau a pădurilor. ( Buletin Oficial, nr.12 / '49 )

/ 21 ian.'49.Ordinul nr.11.816 al DGSP: <Comandamentul Unic > [LD Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie (g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii Poporului )către lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii Timişoara )şi mr.Aurel Moiş (şeful Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului Operativ urma a fi prelucrat ulterior de g-ral Ion Bejenaru (comandantul zonei IV-Timişoara ) Ordinul a fost transmis către toate unităţile teritoriale ale Securităţii . Pe baza lui s-au alcătuit "Comandamentele Unice" Documentul este o dovadă explicită şi argumentată a legăturilor întreţesute între structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate - Justiţie -Armată. [ Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape ] < Direcţiunea generală a securităţii poporului. Cabinet.Nr.11.816/21 ian.1949.[...] < Vă facem cunoscut că începând cu ziua de 22 ian.1949, se formează în oraşul Caransebeş un Comandament Unic.În faţa acestui Comandament Unic ,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov.Ambruş le cunoşti de când s-a discutat la Bucureşti, sarcini ce revin atât trupelor Jandarmeriei MAI cât şi organelor de

Page 26: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

securitate.>[...] Tovarăşul General Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune ,pe care va trebui să-l prelucraţi împreună.>[.....] <Comandamentul Unic este organul care conduce întreaga operaţiune de pe teritoriul fixat Nici o operaţiune nu va putea fi luată , atât de organele de securitate cât şi de celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă, atât în ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor teroriste, cât şi celor de evacuare a chiaburilor , a deblocaţilor ,a elementelor suspecte etc.> < În ceea ce priveşte evacuarea elementelor amintite mai sus, se vor întocmi dinainte liste de cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de comun acord, mai ales în această problemă, cu secretariatul judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor preţios.> <În ceea ce priveşte colaborarea dintre organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să fie cât mai strânsă, o înţelegere cât mai deplină , pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care să dea greş sau să producă în sânul populaţiei agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni ,datorită acestor lipsuri.>[.....] < Pentru aceasta trebuie să aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cât mai strânsă cu secretarul judeţean PMR ,în aceste probleme şi mai ales în problema de evacuare ,amintită mai sus.Partidul vă poate ajuta deopotrivă atât pe voi cât şi pe celelalte organe.> <De felul cum vă veţi îndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor ,iar reuşita lor nu va avea decât să ridice prestigiul Securităţii ,bastionul înaintat ,apărătorul libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii socialiste.> General Locotenent de securitate, Pintilie Gh.>

/ 25 mai '49.H.C.M. : Canalul Dunăre-Marea Neagră [ LD: Hotărârea prevedea construirea unui canal de 70 km., traversând Dobrogea, conceput de comunişti ca <un mormânt al burgheziei româneşti > , deoarece 80 % din mâna de lucru trebuia asigurată prin munca forţată a deţinuţilor politici .S-au ţinut de cuvânt ! Canalul a devenit mormânt pentru mii de oameni care şi-au găsit sfârşitul acolo, în cei 4 ani de funcţionare. În iulie 1953, şantierele s-au închis , după ce ,pentru a-şi ascunde eşecul, în sept.'52 au fost declanşate cîteva procese de sabotaj, soldate cu condamnări la moarte şi execuţii.

Page 27: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

[Vezi Genocidul comunist - cronologie, context, etape ]

/ Dec.'49.Canalul Dunărea Marea Neagră : mormântul prigoniţilor [LD: În viziunea PCR , Canalul trebuia să constituie < mormântul burgheziei româneşti > Noi îl considerăm mormântul prigoniţilor de urgia comunistă. Proiectul a demarat la sfârşitul anului'49 şi va căpăta consistenţă juridică , organizare administrativă , populare cu <duşmani -sclavi >, în primele luni ale anului '50 şi în anii ce au urmat. De bolnavi, de morminte n-au avut nici o grijă , dimpotrivă, urmele trebuiau să dispară : şanţurile , gropile, taluzele au înghiţit cadavrele. O dovadă că acest procedeu a fost deliberat aplicat , este faptul că "sintezele " , "rapoartele" de uz intern ale Consiliului Securităţii Statului ( 1953,1955,1958 ), făcute pentru conducerea PCR, erau făcute numai pe baza evidenţelor de la ieşirea din detenţie , nu pe baza listelor de la intenare .Zecile de mii de liste , au dispărut .] [ Vezi Cicerone Ioniţoiu, Dicţionare,volumele sau www.procesulcomunismului.com. ] O sintetică şi adecvată concluzie privind Canalul Dunărea-Marea Neagră, o datorăm lui Romulus Rusan : <Procedura copiată după originalul NKVD ...> [Vezi Genocidul comunist/ cronologie, context, etape ]

1950

/Ian.50 .HCM / MAI - Decret342 / Ordine / Ordonanţe : pedepsele administrative [LD: Pe baza acestei Hotărâri de Guvern, , Ministerul de Interne a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe ( cu o procedură copiată după un "model" NKVD ) pe baza cărora urmau să fie arestaţi cei ce <primejduiesc sau încearcă să primejduiască regimul de democraţie populară şi construirea socialismului sau care defăimează puterea de stat şi organele sale, dacă faptele lor nu constituie infracţiuni > Cei presupuşi <duşman> " ce nu intrau sub incidenţa infracţiunilor prevăzute în Codul Penal şi nu puteau fi judecati şi condamnaţi ,din lipsă de probe, să fie arestaţi pe baza acestui HCM. :Extrăgându-şi legitimitatea din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele puterii .

Page 28: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952 . - Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă ) [Vezi tablourile ,pe categorii de victime ] Soarta a zeci de mii de oameni s-a hotărât pe linie administrativ- birocratică . Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete a Securităţii, un anumit număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40- 60.000 de salahori ). Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor regionale ca pe o "normă de arestaţi " Subordonaţii întocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari " [ CR ], reacţionari", "paraziţi " , "duşmanii poporului " . O Comisie de 7 generali şi colonei aproba lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea necesarul la Canal, arestaţii erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a HCM-ul ,Decretul şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri administrative " ,oameni închişi fără mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre " întocmite de organele Securităţii . - Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin în aprilie 1952 . - Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat urma să facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă.

/14 ian.'50 .Decretul nr 6 :judecarea foştilor demnitari Acest decret a stat la baza arestării sistematice şi totale a "foştilor demnitari " , înfăptuite , până atunci ,sub diverse pretexte şi înscenări conjuncturale . [LD:Vezi Tabloul demnitarilor :parlamentari şi guvernanţi ] [Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952 ] [Pentru rearestarea celor închişi şi eliberaţi , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel eliberat,urma să facă a doua condamnare ca pedeapsă administrativă ).

1953

Page 29: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

GUVERN Gheorghiu-Dej ( -I-) : 28 ian.'53-19 mart.'57

1956

/ 14-25 febr.'56.Congresul XX al PCUS Nichita Hrusciov a prezentat "Raportul secret" în care erau demascate cultul personalităţii lui Stalin şi atrocităţile ordonate de el.* ---------------------------------------- * În România, după moartea lui Stalin ( '53 ) şi condamnarea stalinismului în URSS( '56 ) Dej s-a folosit de "destalinizare", pentru a elimina din conducerea PMR rivalii politici. - Raportul lui Hrusciov şi Comunicatul congresului PCUS de condamnare a cultului personalităţii a fost publicat de " Scânteia" cu întârziere ( 3 iul.'56 ) - Ar fi existat şi un Decret de graţiere pentru "manifestări antistaliniste " care nu mai erau considerate <crime împotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi fost graţiaţi.

/24 apr.1956.Decret 206: eliberări de condamnaţi social-democraţi. În urma intervenţiei liderului laburist englez Hugh Gaitskell pe lângă Nichita Hrusciov ( aflat în vizită la Londra) câţiva social-democraţi condamnaţi - Cristescu"Plăpumaru " , Romuluus Dan, Ion Mirescu, Mironescu Petre, Alex Mera - au fost eliberaţi .

/ 23 oct.-4 nov.'56 Revoluţia anticomunistă din Ungaria Înăbuşită sângeros de către Armata Roşie . Instalarea regimului Ianos Kadar

/ 27-29 dec.'56.Plenara CC al PMR : consecinţele revoluţiei maghiare În Plenară, PCR au dezbătut consecinţele revoluţiei maghiare în rândul studenţilor, intelectualilor şi membrilor de partid..

1964

/Febr,- 3 apr.-24 iul - august ' 64:Valuri de graţieri [LD: . Probabil au fost mai multe decrete .La unii găsesc Decretul 173 din 3 apr.'64 ; la alţii Decretul 410 din 16 iun'64 ; la alţii Decretul 310 din 16 iun.'64 (pentru condamnările date de

Page 30: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI ) La majoritatea foştilor deţinuţi ,este indicat Decretul 411 din 24 iul.'64 , căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [ Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ] - Romulus Rusan vorbeşte despre cca 17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din lagăre, închisori şi domicilii forţate , în perioada februarie- august '64. El subliniază faptul că , toţi cei eliberaţi au rămas cu cazier penal şi au continuat să fie ţinuţi sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.( Cf. România în timpul războiului rece )

1968

/ 1 decembrie'68. Reabilitarea memoriei unor episoade de istorie unionistă. [LD: La semicentenarul Unirii din 1918, pe fondul resuscitării unui naţionalism istoric limitat la Transilvania - fără Basarabia şi Bucovina - a a fost o "slobozenie ambiguă " la unele "reconsiderări " ,sub vigilentul control al cenzurii şi al Secţiei de Propagandă a CC PCR . În numărul pe decembrie '68 al "Magazinului istoric " există câteva evocări a Marii Adunări de Naţionale de la Alba Iulia, iar câteva nume de unionişti din partidele istorice - PNŢ, PNL şi PSD - şi conducătorii bisericilor naţionale ( ortodoxă şi greco-catolică ) sunt pomenite. Atunci i-am cunoscut pe singurii supravieţuitori ai Consiliului Naţional Central, social-democraţii Tiron Albani, Enea Grapini şi Iosif Renoiu ). În anii ce vor urma, această reconsiderare va îmbrăţişa noi aspecte şi nume, condamnările de după '44 rămânând neexplicate , nereconsiderate . ] -28 nov.'68.Alba Iulia..Cu voie de la "stăpânire" , s-a organizat comemorarea festivă a semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România.

1980

/ 29 dec.'80.DSS,Plan de măsuri : control informativ al foştilor condamnaţi politic. Departamentul Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a elaborat acest plan de măsuri indicând explicit obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi în ţară şi străinătate. >

Page 31: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

( Cf. Romulus Rusan, op. cit ) [ Vezi tablourile MAI şi Categorii -Victime] [ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie câteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe vremea căruia căruia - afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" : a) Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64 şi "eliberările " supravieţuitorilor ; b ) Hărţuirea celor care, după anii grei de puşcărie - cu proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la Securitate . c) Justificarea organigramei umflate de "lucrători" de la DSS , inclusiv a celor de la DIE ; d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rândul familiei, colegilor, vecinilor şi al foştilor "colegi" de închisoare) care să+-i urmărească . e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă în Rapoartele făcute ( transformată în tona de documente predate de SRI, la CNSAS )

1982

/ Apr.'82.Nicolae Ceauşescu : regim de austeritate , pentru plata datoriei externe :[ LD: În conjuncturi geo-politice schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru realizarea ambiţiilor sale "faraonice" . Voluntarist şi dictatorial a hotărât să grăbească achitarea lor . Pentru a reuşi acest lucru, a impus românilor un regim de strictă austeritate , pe care l-a denumit <raţionalizare > dar care , în realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem. Avem în schimb amintirea acelor cazne şi coşmaruri, produse de "raţionalizare" : reducerea produselor alimentare din comerţ - pâinea, laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până la stadiul de înfometare , atât în oraşe , cât şi în mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi să fure ) ; reducerea agentului termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la servici , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele studenţeşti , în instituţiile publice, în sălile de spectacol ) ; reducerea energiei electrice , până la oprirea sursei ( cf. unor programe speciale ) ; reducerea mijloacelor de transport în comun - trenuri, autobuze,

Page 32: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

tramvaie- deplasarea între localităţi , dar şi în oraşe , devenind o mare problemă ; reducerea programelor TV - până la ridicolul celor 2 ore de transmisiune ; ş.a., ş.a. Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea nemulţumirii populare . ] [ Vezi la Bibliografie : Memorii şi Jurnale ]

Guvern Constantin Dăscălescu ( -I -) ( 21 mai.'82- 28 mart.'85 ) - George Homoştean - Interne ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ; Tudor Postelnicu - şeful Departamentului Securităţii Statului Maxim Bergheanu - Muncă ; - Suzana Gâdea- Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste ;

/ 5 iul.'82.Demolarea Bucureştiului : "Centrul Civic " , "Casa Poporului " .... [ LD: În vederea construirii "Centrului Civic" , a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria Socialismului " , încep marile demolări ale "micului Paris " : străzi , monumente istorice , şcoli, magazine , pieţe ,mahalaua , case , biserici , linii de tramvaie, colinele de pe cheiul Dâmboviţei , cad sub asaltul buldozerelor, la simpla arătare cu degetul a "tovarăşului " , care vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..

/ 14 iul.'82.< Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei > [LD: o altă mostră de ipocrizie şi manipulare grosolană .Cu o pretinsă grijă pentru sănătatea populaţiei - susţinută cu "argumente ştiinţifice medicale " , o drastică raţionalizare a alimentelor de bază ( trimise masiv la export , pentru "palata datoriei externe" ).

/ August '82.Preşed. Franţei, Mitterand : contramandează vizita din România În semn de solidaritate cu scriitorii Paul Goma, Virgil Tănase şi Virgil Ierunca - împotriva cărora Securitatea proiectase un atentat , eşuat - preşedintele Franţei (socialist ) refuză să efectueze vizita proiectată în România, pentru a nu cauţiona un " tiran "

1985

/ 13 ian.'85.CPEx: Programul energetic : România în frig şi întuneric [ LD: fără exagerare : este iarna când în case, şcoli, birouri ,spitale

Page 33: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

,maternităţi , la teatru sau în biserici oamenii au fost siliţi să stea îmbrăcaţi în paltoane, cu căciuli în cap, cu mănuşi şi pâslari , iar, la respiraţie, le ieşeau aburii din gură.Iar la citit, au fost la mare căutare lămpile cu gaz şi lumânările .Cum au supravieţuit bătrânii, copiii şi bolnavii ?Statisticile sunt mute. ] Programul pretins de <asigurarea producţiei de energie şi folosirea ei raţională >, a prevăzut măsuri drastice şi obligatorii pentru economisirea energiei electrice . Printre altele , programul a pretins: reducerea iluminatului public cu 50 % ( străzi şi oraşe în întuneric ) ; interzicerea aparaturii electrice pentru încălzire sau gătit ( în birouri şi apartamente fără căldură şi fără gaz ) ; eşalonarea consumului pe 3 schimburi ; dumineca lucrătoare ; închiderea localurilor publice la ora 21 ( cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )

Guvern Constantin Dăscălescu (-II -) , 29 mart.1985-22 dec.'89 . [LD: Aflaţi în "libertate" - ca tot poporul de rând- "graţiaţi " după anii de ănchisoare, foştii deţinuţi politici toceau pragurile "Forţelor de muncă " ( aparţineau de Ministerul Muncii ), pentru un post la "munca de jos" şi erau la dispoziţia "organelor " , pentru eventuale Declaraţii [ Vezi tabloul Cronologiagenocidului -context, legislaţie, etape ] Afaceri Externe : Ştefan Andrei , Aurel Duma ; Interne : George Homoştean ;Tudor Postelnicu - Departamentului Securităţii Statului ; Gh.Chivulescu ( Justiţie ); Maxim Bergheanu (Muncă ).

1987

/ Numiri , remanieri, rotiri ,destituiri ministeriale [ LD: din guvernul II Dăscălescu ( instalat pe 29 mart.'85 ), nu mai rămăsese aproape nimeni pe post.Miniştri erau , pur şi simplu , mutaţi de la un minister la altul, în funcţie de dorinţele cuplului Ceauşescu . Semnificativ este faptul că, nu s-a semnalat opoziţia sau demisia unui ministru, faţă de măsurile impuse de cei doi . ] -3 oct. Tudor Postelnicu -ministru la Interne ( în locul lui Homoştean, "eliberat " din funcţie ) Iulian Vlad -ministru secretar de Stat la Interne, şef la Departamentul Securităţii Statului ( în locul lui Postelnicu ) ; Maria Bobu -ministru Justiţiei ( în locul lui Gh.Chivulescu )

LD Jurnal-meditaţie şi argumente

Page 34: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

[23 febr.2008 :similitudini privind confiscarea PSD de către PCR ] Istoria- ca tezaur al memoriei colective - stă la baza unor opţiuni politice noi ? După experienţa PSDR-ului din perioada 1944-1948 , când vechiul şi autenticul partid al social-democraţiei româneşti a fost înghiţit de PCR , te-ai fi aşteptat ca, după dec. 1989, reapariţia pe scena politică a PSDR-Sergiu Cunescu - ca partid "istoric" martir - să nu mai repete experienţa trecutului. Alt context, altă miză, altă "zodie" . Şi totuşi , istoria s-a repetat , în sens invers , dar tot atât de pervers. În câţiva timpi şi câteva mişcări FSN, prin tranzacţii cu câţiva membri ai renăscutului PSDR-Sergiu Cunescu , printr-o operaţie cameleonică , a confiscat sigla şi trecutul PSDR-ului ( înghiţit de PCR în epoca totalitarismului comunist ). Nutrim speranţa că sumarul tablou al PSDR-victimă , să lămurească această substituţie. În 1945-'46, aripa oportunistă din PSDR , prin intrarea în coaliţia B.PD , a ajuns în parlament, în guvern şi celelate instituţii ale puterii , în '47- '48 topindu-se în PMR. PSDI - Titel Petrescu, partid loial social-democraţiei autentice, a devenit ţinta represiunilor, împărtăşind soarta celorlalte partide istorice , PNL şi PNŢ. ]

EXEMPLE DE VICTIME

A.

-Acic, ? Plutonier din Hârşova (Constanţa ) .Condamnat în 1950 ca membru al PSD ,într-o organizaţie fictivă (concepută de Lazăr Ştefănescu ) , ca participant la mişcarea de rezistenţă . A trecut prin anchetele Securităţii din Constanţa, şi a fost închis la Jilava ,Gherla, Aiud şi minele de plumb .

-Alexandrescu,Constantin. Profesor, dr în Filozofie, originar din jud.Vâlcea.A înfiinţat în 1949 ,Partidul Social Democrat din clandestinitate şi a stabilit legături cu Legaţia Italiei .Arestat şi schingiuit la Ministerul de Interne ; judecat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. A trecut pe la Jilava , Aiud, Bălţile Dunării şi Minele de plumb de la Cavnic. Eliberat în 1964 ( Decretul 411 ), grav bolnav de silicoză, s-a stabilit la Geneva , unde a scris o carte-mărturie despre viaţa în

Page 35: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

temniţe. A murit în 1990.

B.

-Bogdănescu ,Claudiu /Nicolae /Elena / Familie ( fiu ,tată, mamă) din Bucureşti ,adepţi ai PSD-Titel Petrescu.Toţi trei au fost arestaţi în 1947,suportând regimul penitenciar de la Jilava şi Mislea.

-Burcete ,Nicolae Croitor din Bucureşti .Arestat în 1950 -împreună cu Cristescu Plăpumaru - pentru activitate social-democrată ,închis la Jilava şi Gherla . Rearestat în 1958 , a stat închis până în 1964( Decretul 411 )

C.

-Chiriac , Nicolae din Bucureşti.Ziarist la "Timpul " .Membru al PSD -Titel Petrescu . Condamnat la 5 ani închisoare , executaţi la Jilava.

-Claudian ,Alexandru /Claudian [Solomonescu ] Zoe-soţie / Membru în conducerea PSD-Titel Petrescu ,doctrinarul partidului .N.în 1898,la Cernavodă ( fiul generalului Claudian, frate cu Ion "partizanul "). Licenţiat şi doctor în Filozofie ( Iaşi ), prof.de filozofie şi franceză la licee de mare reputaţie ( Sf.Sava,Mihai Viteazu,. Matei Basarab, Gh.Lazăr ) în Bucureşti, în interbelic. Profesor univ.la catedra de Logică şi Sociologie din Iaşi ( din 1941 ). Arestat în 1948 .Condamnat .Închis la Peninsula, Poarta Albă.A murit în 1962. / Soţia -membră PSD-Titel Petrescu .Arestată în 1948 , împreună cu soţul A fost închisă la Iaşi, Jilava şi Mislea.

-Constantinescu ,Iancu M. Avocat.Aromân.N în 1879, în Macedonia , stabilit la Buzău .Membru PSD-Titel Petrescu . Arestat la 15 august 1952.Mort pe 31 dec.1952, la Periprava.

-Cristescu ,Gheorghe-Plăpumaru /Cristescu -frate / N în 1882, care , socialist din tinereţe, care ,după 1917,a fost influenţat de ideile revoluţiei bolşevice,de aripa Bujor-Racovski . A ajuns în parlamentul României Mari ,deputat de "stânga" (1919 ). În 1920, la Moscova, a promis afilierea necondiţionată la Komintern,

Page 36: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

ceea ce a şi realizat la Congresul I PCR ( 8-12 mai 1921 ) A fost exclus din PCR , în 1926 , iar după diverse încercări de a crea un nou partid socialist, s-a apropiat de PSD-Titel Petrescu.A rămas cu Titel Petrescu şi în 1948 , când această formaţiune a fost scoasă în afara legii de comunişti . La 13 iunie 1949, atât el cât şi Titel Petrescu şi alţi fruntaşi ai PSD-ului persecutat , au fost arestaţi. LD:Nu ştiu prin ce închisori a trecut .În aceeaşi periodă a fost arestat şi fratele său, Ianos (patizan în Caransebeş ) ] A fost eliberat în 1956, ( Decret 206/24 aprilie 1956 ) la intervenţia laburistului englez Hugh Gaitskell pe lângă Hrusciov. În timpul regimului Ceauşescu ,a fost "recuperat" de PCR,care l-a prezentat drept "veteranul " său .A murit în 1973.

D.

-Dan , Romulus [LD:de remarcat că ,intervenţiile pentru social-democraţi au fost singurele presiuni făcute de partidele din străinătate. De remarcat, pe de altă parte,că ,după 1953,intervenţiile se făceau pe lângă Hrusciov,invederând cine era adevăratul stăpân al României ] Membru marcant al PSD (secţia română ) înainte de 1918;membru marcant al PSD în interbelic. După 23 august '44,ales în CC al PSD.La congresul din 9/10 febr.1946 , s-a opus participării pe liste comune cu PCR, la alegerile din 19 noiembrie. După unificarea PCR-PSD , a fost exclus din partid.Arestat în 1949, a fost judecat pentru "înaltă trădare ", condamnat la 15 ani muncă silnică de Tribunalul Militar -Bucureşti, secţia I ( sentinţa 42 /22 ian.1952 ). A fost eliberat ( Decret 206/24 aprilie 1956 ) la intervenţia Partidului Laburist englez ,pe lângă Nichita Hrusciov .A murit în 1957 .

-Dimitriu , Adrian Secretar general al PSDI-Titel Petrescu .Avocat . Subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului ( pentru industria de război ) în primul guvern Petru Groza ( 6 mart.'45 ) , fiind înlocuit cu Zaharia la eliminarea grupului Titel Petrescu ( 30 mart.'46 ) . Înlăturat din PSD , în 1946 , o dată cu Titel Petrescu, a devenit membru PSDI. După congresul din 21 febr.1948 , când PSD a fost înghiţit de PCR ,Adrian Dimitriu şi alţi social-democraţi solidari cu Titel Petrescu au fost arestaţi , în noaptea de 4/5 mai 1948, pentru materiale "necenzurate, cu caracter subversiv şi antisovietic" .

Page 37: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Închis şi anchetat la Jilava şi Ocnele Mari , fără să fie condamnat , a fost eliberat pe 22 apr.1956 [ sau '55 ? ]

-Dinu, Piereta-Margareta Funcţionară la BNR.N.în 1912, în Rast (Dolj ).Membră PSD-Titel Petrescu. Arestată la 30 mai 1952.În urma torturilor la care a fost supusă la Securitatea din Calea Rahovei , a murit la 23 august 1953, în penitenciarul Jilava.

-Dobrescu , ? Prof. la Institutul de Mine din Petroşani -Hunedoara .Membru PSD-Titel-Petrescu . În 1949, arestat şi condamnat , închis prin diverse puşcării, ajuns la Aiud.

-Dobrescu, Eugen Membru PSDI -Titel-Petrescu .Arestat în martie 1948 , în lotul fruntşilor social-democraţi . Graţiat (cu tot grupul ) la 30 mai 1956, în urma presiunilor făcute de Partidul Laburist din Anglia.

-Dumitru,Ilie Membru PSDI -Titel-Petrescu , arestat în 1949 şi întemniţat , nu s-a mai aflat nimic din el, din 1952( probabil mort în vreo temniţă )

F.

-Fărcăşescu , Ilie Din Reşiţa -Caraş Severin .Arestat cu grupul social-democraţilor rămaşi credincioşi lui C.Titel Petrescu , în 1948 .Condamnat la închisoare .Eliberat în 1955 , în urma intervenţiei Partidului Laburist englez pe lângă Nichita Hrusciov.

-Filipescu , Ene -GheorgheT . Proprietar de magazin de încălţăminte* , pe Calea Victoriei .N.în 1884 , la Olteniţa ( Călăraş ). Membru al PSocialist din 1903 , apoi al PSDR, în interbelic. ---------------- *Notă LD:o dată cu deschiderea arhivelor PCR , poate se va lămuri şi momentul biografic a uceniciei lui Nicolae Ceauşescu din Scorniceşti în cizmăria lui Ene Filipescu , a participării sale şi a Elenei Petrescu (Ceauşescu ) la sărbătoarea lui 1 mai 1939 pe stadionul "Muncă şi Voie Bună ",în apărarea hotarelor ameninţate ,prezentat ca un veritabil "act de naştere patriotic" al viitorului conducător de partid şi de stat .

Page 38: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Devenit "paşaport obligatoriu" al trecerii prin cenzură pentru orice carte având ca reper cronologic anul 1939,episodul a căpătat proporţii de legendă .Am trecut prin acest supliciu cu prilejul editării cărţii "România în vâltoarea anului 1939 " , la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti, 1985 .Nu este o scuză, ci o mărturie. ----------------- Cât despre Ene Filipescu ,în perioada aşa -zisei "dictaturi regale (1938-1940 ),alături de Titel -Petrescu ,Flueraş, Gherman ,şi alţi câţiva ex-socialişti (sprijinindu-i pe Ralea,Gusti ,Vianu şi alţi intelectuali de "stânga" ) ,a devenit un lider activ al organizării muncitorilor în bresle ,în cadrul regimului Frontului Renaşterii Naţionale,ajungând deputat din partea breslei micilor industriaşi şi a meseriaşilor ,în parlamentul FRN.(Discurs parlamentar la Mesaj, în M.O. nr. 6 . D.A.D .şed. din 24 iun.'39 ) După 23 august 1944, a urmat "linia C.Titel-Petrescu " ( alături de Grigorovici,Gherman Flueraş ) ,făcând parte din structurile de conducere şi suportând hărţuielile care au marcat înghiţirea PSD de către PCR , până la unificarea PMR ( 1948 )şi represiunile ce au urmat pentru "nesupuşi" . În 1949, i s-a naţionalizat magazinul. La 13 iunie 1949, a fost arestat .Anchetat timp de doi ani şi jumătate.În 1952 a fos judecat şi condamnat : la 15 ani temniţă grea (pentru "crimă de înaltă trădare" ) , la 7 ani închisoare corecţională (pentru "uneltire contra ordinii sociale" )şi încă 10 ani temniţă grea (pentru "complot cu scop de trădare şi surpare a ordinii constituţionale şi răzvrătire " .Recursul fiindu-i respins (Decizia nr.1844 din 13 martie 1952 ),a rămas încarcerat. Peste doar câteva luni, ca urmare a tratamentului la care a fost supus, a murit în penitenciarul Târgu Ocna, pe 21 august 1952.

-Fisch ,Ion Avocatul Episcopiei Catolice din Timişoara .Arestat .Judecat în procesul înscenat în jurul reprezentantului Vaticanului în România.Condamnat la 10 ani muncă silnică , în 1951, pentru furnizarea de informaţii legate de PSD ( al cărui membru era ) . A murit în timpul detenţiei , în 1962,la închisoarea "Popa Şapcă " din Timişoara.

-Florian ,Aurel Membru PSD -Titel Petrescu.Arestat în 1948 .Torturat în timpul anchetei la Securitatea din Blaj ( printre alte metode scelerate , i s-au smuls unghiile de la mâini )

Page 39: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

-Flueraş ,Ion N.în 1882 , în Chereluş -Şicula (Arad ).Maistru rotar.Autodidact.Aderent la mişcarea socialistă din 1902 , înscris din 1903 în Secţia Română a PSD - din Ungaria. Alături de alţi social-democraţi români ,a militat în mişcarea unionistă , fiind membru al Consiliului Naţional Român care a pregătit actul Unirii şi succesul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia . Deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 ) Deputat PSDR, ales pe listele PNŢ (1928-'30;1931-'33),apoi deputat al breslelor ,pe listele FRN (1939-'40 )Preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii (1938-1940 ). Arestat în vara 1945.Condamnat la 3 luni închisoare , neeliberat . Condamnat la muncă silnică pe viaţă pe 21 ian.1952 ( cf. Rădulescu-Zoner ) Omorât la 13 iunie 1949, în penitenciarul Jilava ,de Rek Ludovik ( comunist condamnat ) unul din torţionarii echipelor de "reeducare" conduse de Ţurcanu ( Cf. Ioniţoiu ) . Asasinat într-o celulă la Gherla , în iul.1953 ( cf. Rădulescu Zoner şi ro.wikipedia.org )

G.

-Gabroveanu ,Simion Membru PSDI -Titel -Petrescu .Arestat în 1949 într-un lot de membri PSD .Anchetat la Securitatea din Bucureşti ( Uranus ) .Judecat şi condamnat la închisoare . Eliberat din Jilava, în 1955 .

-Grigorovici ,Gheorghe [LD: unul din cei mai străluciţi parlamentari pe care i-a avut social-democraţia românească în interbelic. Respectat şi audiat cu interes de adversari , pentru ţinuta sa doctrinară democratică şi pentru argumentele de autentic militant socialist . ] Medic ,licenţiat al Facultăţii de Medicină din Viena (1901 ) .N.1871, în Storojineţ,Bucovina . Înainte de primul război mondial, preşedinte al PSD(secţia română ) din Austria,deputat PSD în Camera Austriacă ( 1907-1918 ) , a editat la Cernăuţi ziarul " Lupta". Membru în Comitetul Naţional Român din Bucovina care a pregătit Unirea Bucovinei cu Ţara ;delegat -deputat în Marea Adunarea Naţională din Cernăuţi (15/28 nov.1918 ). După război,a editat ziarul "Vreme Nouă".Cu o vastă activitate publicistică ( discursuri parlamentare,broşuri :ex.Constituţia sovietică şi Constituţia democratică (Bucureşti, 1922 ). Senator PSD ales în primul parlament al României Întregite (

Page 40: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

1919-1921 ),senator de drept în toate legislaturile interbelice ( 1921-1937 ) şi în Parlamentul FRN -carlist ( 1939-1940). Subsecretar de Stat la Ministerul Muncii ( nov.'39 -mai'40 ),în regimul carlist. Arestat la 5 /6 mai 1950 , în "lotul demnitarilor " A murit la Sighet , în febr.1951.

H.

-Halic, Pavel Membru al PSD , tâmplar în com.Buteni-Arad.Arestat în 1948, pentru opiniile sale "duşmănoase" faţă de comunism.

-Homasca, Gheorghe Lider socialist al muncitorilor din Reşiţa.Arestat în 1948, pentru că s-a opus unificării PSD cu PCR , rămânând fidel lui C.Titel -Petrescu .Eliberat în 1956 , în urma intervenţiei laburiştilor englezi pe lângă Nichita Hrusciov.

I.

-Iepure ,Vintilă Medic, prof.univ. la Facultatea de Medicină din Timişoara , din Oraviţa ( Caraş Severin ) . Candidat pe listele PSDI-Titel Petrescu , la alegerile din 1946. Arestat la 15 august 1952.Trimis în lagărele de muncă forţată de la Galeş şi Peninsula.

- Ionescu ,Constantin ["Savantu" ] Fruntaş socialist din generaţia lui C.Dobrogeanu -Gherea , n.în 1878, la Ploeşti -Prahova . Arestat în 1953,condamnat la 3 ani închisoare, închis. A murit în acelaşi an, în timpul detenţiei .

J.

- Jula ,Gheorghe Membru PSD-Titel Petrescu ,din Reşiţa ( Caraş Severun ).Arestat în 1948, pentru că a refuzat să se înscrie în PMR. Anchetat la Securitatea din Timişoara ;condamnat la 4 ani închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara ; închis la Jilava şi Aiud . Eliberat în 1956 , în urma intervenţiei laburiştilor englezi pe lângă Nichita Hrusciov.

Page 41: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

-Jumanca ,Iosif / Jumanca ,Maria / Social-democrat ardelean dinaintea primului război , n.în 1893, în satul Folea, com. Voiteg-Timiş. Unionist ,membru al CNR din Transilvania ;deputat în Marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 ) ;membru al Consiliului Dirigent ( 1919-1920 ). În 1922, Moscova hotărâse excluderea sa din mişcarea muncitorească , pentru că nu aderase la principiile Internaţionalei Comuniste.Deputat în legislatura PNŢ ( 1928-1933 ) ;senator în parlamentul FRN în regimul carlist ( 1939-'40 ) . Arestat în 1948, pentru că s-a opus unificării PSD cu PCR .Torturat în timpul anchetei . Omorât la Gherla, la 26 iunie 1950 , dus la penitenciarul Văcăreşti ,pentru a se ascunde uciderea prin tortură ( cf. Ioniţoiu , posibilă confuzie cu moartea lui Flueraş ). Întemniţat la Jilava , a murit la Văcăreşti pe 25 mart 1950 ( Cf.Rădulescu-Zoner ).

K.

-Krasnoselski ,Vladimir R. Universitar,publicist , membru PSD-Titel Petrescu ( printre cei ce au refuzat unificarea cu PCR ).Dat afară din învăţământ ,arestat şi condamnat .Detenţia la Jilava şi Botoşani ( unde - după Cicerone Ioniţoiu -ar fi acceptat "reeducarea" ).După eliberare ,s-a stabilit în Germania.

L.

-Lakatoş [Lăcătuş ] ,Ştefan Tipograf, membru PSDI - Titel Petrescu ,preşed. org.maghiare din Cluj, deputat de Cluj în alegerile din 19 nov.1946.Arestat în 1948, cu cei din conducerea PSD-Titel Petrescu , pentru refuzul de a accepta unificarea cu PCR .

-Luca,Constantin Membru PSDI-Titel Petrescu , n.în 1910, în satul Dodeşti, com.Viişoara ( Vaslui ) . Arestat, a murit în 1951, în detenţie, la penitenciarul Aiud.

-Lupu , Ion Membru PSDI-Titel Petrescu , medic. Arestat pe 15 aug.1952 , dus la muncă silnică la Canal .

M.

Page 42: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

-Măglaşu,Lazăr Reprezentant al muncitorilor portuari ,fruntaş PSD în mişcarea muncitorească interbelică. După Marea Unire din 1918, a militat pentru unificarea PSD din Transilvania cu cel din Vechiul Regat. Reprezentant al muncitorilor portuari români la Biroul Internaţional de la Geneva. Împreună cu alţi social-democraţi ( Gh.Grigorovici, I.Flueraş, Gh.Ene Filipescu, Teodor Riznovan Eftimie Gherman ) a fost membru fondator al FRN şi al breslelor în regimul Carol II (1938-1940) , fiind senator printre cei 25 de parlamentari foşti soc-dem.(1938-40 ) Semnatar al răspunsului pozitiv al muncitorimii la Apelul la muncă şi ordine lansat de Antonescu pe 14 sept.1940,spre sfârşitul regimului antonescian , s-a aflat printre cei ce conspirau contra regimului .După august '44 , i s-a refuzat cererea de reînscriere în PSD , ca fost "carlist " . Arestat în 1945,deoarece se opunea unificării PSD cu PCR .Torturat în anchetă la Securitate Judecat într-un lot de 33 persoane -"Grupul T " - condamnat ; eliberat. Rearestat pe 13 iun. 1949 , a murit în timpul detenţiei, la Ocnele Mari .

-Mirescu ,Ioan I./ Ana-soţie / Fruntaş al mişcării social-democrate din România, cu mari merite organizatorice în mişcarea sindicală. N în 1894, la Bucureşti .Secretar al Confederaţiei General al Muncitorilor din România ;delegat la Conferinţa Internaţională de la Geneva . Deputat PSD pe listele PNŢ ( 1928-1930 );deputat PSDR în legislatura Iorga ( '31-'32 ) şi legislatura PNL ( 1933-'37 );deputat (reprezentant al breslelor ) în Legislatura FRN ( 1939-'40) Opera (selectiv ) :Sindicatele muncitoreşti şi legislaţia muncii (1926 );Marile probleme muncitoreşti (1929 );Legea asupra contractelor de muncă (1929 );Bilanţul unei false democraţii ( 1930 );Clasa muncitoare şi Biroul Internaţional al Muncii (1930 );Proletariatul şi economia dirijată (f.a. );discursuri parlamentare (1928-1940 ) ...La 9 decembrie 1944, a cerut reprimirea în PSD dar a fost respins ( considerat "trădător" pentru colaborarea cu regimul carlist ). Arestat la 13 iunie 1948 ( împreună cu Ioan Flueraş şi Gheorghe Cristescu ) la o lună după arestarea lui Constantin Titel Petrescu . Judecat în "lotul T" ; condamnat . A ispăşit detenţia la Ocnele Mari şi şi în lagărele de muncă silnică de la Canal. Eliberat în 1956, ( Decret 206/24 aprilie 1956 ) în urma intervenţiei liderului laburist englez , Hugh Gaitskell ,pe lângă Nichita

Page 43: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Hrusciov( aflat în vizită la Londra ) . După eliberare , Gheorghiu Dej i-ar fi spus lui Mirescu că arestarea celor din lotul său fusese comandată de Ana Pauker ,Vasile Luca şi Teohari Georgescu . /Soţia sa- Ana - arestată în timpul detenţiei lui, a murit în 1961 , la penitenciarul Mirecurea Ciuc.

-Mironescu ,Petre Alex Mera. [LD: din totată documentaţia parcursă, intervenţia laburiştilor englezi pare a fi fost singura manifestare de solidaritate cu persecutaţii regimului comunist , pe linia "familiilor politice" ale timpului.] Membru PSD -Titel Petrescu.După 23 aug.1944, secretar ( sau inspector) pe probleme de Asigurări Sociale la Ministerul Muncii ;membru în biroul de conducere al sindicatelor . În 1948, a fost exclus din PMR - la unificarea PSD cu PCR - ca "unealtă a reacţiunii" . Arestat la 13 iunie 1949; închis la Sighet şi Ocnele Mari ; E Eliberat în 1956 ( Decret 206/24 aprilie 1956 ) , în urma intervenţiei liderului laburist englez Hugh Gaitskell pe lângă Nichita Hrusciov ( aflat în vizită la Londra)

-Motaş, Constantin Membru PSDI-Titel Petrescu . N.în 1891, în Vaslui.Student la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, şi-a întrerupt studiile pentru a lupta în primul război mondial ( lct. de aviaţie,decorat pentru bravură ). După terminarea războiului, şi-a terminat studiile , dându-şi doctoratul la Grenoble. A avut o strălucită carieră universitară şi publicistic-ştiinţifică :prof. univ. la Iaşi şi Chişinău ; dir. al muzeelor de ştiinţe din Iaşi şi Agigea ; prof. univ. la Bucureşti ( 1941 ); dir. muzeului "Grigore Antipa"; membru al Academiei Române ( 1946 ). După 23 aug.'44, l-a urmat pe Constantin Titel-Petrescu ,refuzând asocierea cu PCR , deşi Ana Pauker i-a propus un post de ambasador. Arestat la 21 mai 1948 ;judecat în "lot PSD-Independent " ; condamnat la 20 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Bucureşti , pentru "înaltă trădare " ; închis la Jilava şi Sighet. Eliberat în 1956 ( Decret 206/24 aprilie 1956 ) , în urma intervenţiei liderului laburist englez Hugh Gaitskell pe lângă Nichita Hrusciov ( aflat în vizită la Londra) . După eliberare, a fost numit dir. Instit.de speologie Emil Racoviţă .

Page 44: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

N.

-Niculescu, Gheorghe D.["Malu "] Membru PSDI-Titel Petrescu .Învăţător în Câmpulung-Argeş, n. în 1889, în com. Mihai Viteazul-Constanţa.Arestat pe 9 nov.1949 ; anchetat de Securitatea din Ploieşti ; dus direct la Ocnele Mari .În aug.'51, a fost adus grav bolnav la spitalul din Râmnicu Vâlcea, unde a murit pe 1 oct.1951.

-Niculescu, Mielu Membru PSDI . Arestat în 1948, după Titel Petrescu. Eliberat în 1955.

-Novac ,Traian Membru al PSDI-Titel Petrescu .N.în 1882, în satul Ticvaniul Mic , com.Ticvaniul Mare, jud.Caraş Severin. Tâmplar devenit sculptor în lemn ( şcoală mănăstirească catolică ). A colindat Europa , lucrând la Viena - unde a îmbrăţişat social-democraţia - şi la Paris ( 1914 ) . În 1918,revenind la Timişoara ,a fost delegat din partea PSD-Banat la Adunarea Naţională de la Alba Iulia -1 dec.1918 - care a votat unirea cu ţara . În 1920, a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru agitaţie şi implicare în greva de la Timişoara ( executând doar 2 ani la Ocnele Mari ) După 23 aug.1944, membru PSD-Titel Petrescu , a fost numit primar al oraşului Timişoara (1945 ). În alegerile din nov.'46 a fost agresat de echipele de şoc comuniste. Arestat ca pro-monarhist după plecarea Regelui Mihai ( ian.'48 ) a fost închis până în apr.'48. Rearestat la 15 august 1952; trimis cu domiciliu obligatoriu în oraşul Vatra Dornei , apoi în com.Iacobeni (1952-1955 . )

-Novacovici ,Traian R. Membru PSD -Titel Petrescu ( ? ) N.în 1900 în Piteşti-Argeş. Licenţiat în ştiinţe economice şi politice . Arestat pe 10 martie 1952 ( lucra ca tipograf )sub acuzaţia de "manifestări duşmănoase contra reformei monetare " .Omorât la penitenciarul Ghencea , pe 7 mai 1952 ( corpul avea numeroase urme de lovituri cauzatoare de moarte )

P.

-Pană , Gheorghe I.

Page 45: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Student în ultimul an al Facultăţii de Litere din Bucureşti ( tată cu copii minori ) , n.în 1921, în com.Stăneşti-Giurgiu . [ La alegerile din 19 nov.'46, ţăranii din Stăneşti -membri şi simpatizanţi PNŢ - în frunte cu înv.Florea Joian ,au mers la vot la Giurgiu pentru că li s-a refuzat o secţie de votare în comună.Tinerii l-au salvat de la arestare pe învăţător ] Gheorghe Pană, neînregimentat politic, la solicitarea unui coleg, acceptase să îndeplinească rolul de observator din partea PSD -Titel Petrescu.După salvarea înv.Joian , prof.Stelian Rădulescu ( şeful secţiei de votare ), l-a pălmuit şi înjurat.Arestat în noaptea de 19 /20 nov.'49 , împreună cu observatorul din partea PNŢ - dr.Mihail Georgescu - de către gărzile comuniste , au fost duşi într-o anexă a Fabricii de zahăr din Giurgiu , unde i-au bătut ore întregi. În zorii de 20 nov.'46, Gh.Pană a fost dus la Malul Roşu şi împuşcat în cap. A fost găsit de pescari, îngropat pe jumătate în nisip. Moartea sa a fost verificată de prim-procurorul Tribunalului Vlaşca şi comunicată familiei prin Adresa nr.16.170 / 22 .11.1946.Familia a recuperat trupul şi l-a îngropat. ( Cf. rev.Zig-Zag din 11-17 iun.1992 .Preluat din C.Ioniţoiu, Dicţionare )

-Pătru , Virgil Avocat în Bucureşti, n.în 1913 ,în com.Dioşti -Romanaţi (secretar particular al lui Andrei Rădulescu şi Const.Titel Patrescu -preşed.PSD - ( al cărui fin era ). Arestat în nopaptea de 5/6 mai 1948 ( împreună cu C.T.Petrescu şi Adrian Dimitriu ) înainte de primul mare val de arestări de la 14/ 15 mai 1948. Condamnat la 10 ani muncă silnică,în procesul înscenat lui Titel Petrescu ,de Tribunalul Militar -Bucureşti ;eliberat "surpriză " , în 1956 , la intervenţia laburistului Hugh Gaitskell pe lângă Hrusciov, din iunie 1956 [ Hrusciov cu Malenkov,în vizită la Camera Comunelor din Londra, la recepţia finală , ar fi primit acea listă cu socialiştii români întemniţaţi ... ] În lagărul de la Poarta Albă , a sosit un ofiţer de Securitate , care însoţit de director, a întrebat de...Virgil Pătru. Acesta s-a prezentat şi a fost înştiinţat că este liber. În cămaşă şi chiloţi, a părăsit Poarta Albă .Rearestat în 1959; condamnat la alţi 10 ani închisoare , petrecuţi la Gherla şi Aiud. A fost "eliberat " în 1964, cu Decretul 411 -graţieri .

-Petrescu, Constantin-Titel A fost arestat în noaptea de 4/5 mai 1948 [?] condamnat ulterior la muncă silnică pe viaţă ; încarcerat la Sighet ; eliberat pe 16 dec. 1955, printr-o graţiere. [ /24 apr.1956.Decret 206: eliberări de condamnaţi

Page 46: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

social-democraţi ]. [ În urma intervenţiei liderului laburist englez Hugh Gaitskell pe lângă Nichita Hrusciov ( aflat în vizită la Londra) câţiva social-democraţi condamnaţi - Cristescu"Plăpumaru " , Romuluus Dan, Ion Mirescu, Mironescu Petre, Alex Mera - au fost eliberaţi ]. Constantin-Titel Petrescu a fost eliberat la 16 dec. 1955, după ce ar fi dat o scrisoare de recunoaştere a realizărilor comuniste ( Conf. C.Ioniţoiu, Dicţionar S, la Adrian Stambuleanu )

-Perianu, (?) Croitor, socialist-comunist arestat pe 13 iunie 1949,odată cu Gheorghe Cristescu-Plăpumaru şi Constatin TitelPetrescu . Închis ani de-a rândul la Jilava, Peninsula,Ocnele Mari ş.a. După eliberare ( 1955? ) a fost în continuare urmărit de Securitate şi ameninţat cu internarea psihiatrică .

R.

-Rădulescu, Constantin-Livezi. Avocat, membru al PSD-Titel Petrescu, condamnat după anul 1948.

-Romulus, Dan. Membru PSDR şi deputat în legislaturile din interbelic. După 23 august 1944 a acţionat solidar cu linia imprimată partidului de C. Titel Petrescu. La congresul din 16 martie 1946 a rămas fidel aceluiaşi Titel Petrescu, în cadrul micului grup PSDI. Arestat în mai 1948, împreună cu alţi colegi de partid, pentru refuzul de a-l părăsi pe C. Titel Petrescu. Graţiat la 24 aprilie 1956

-Roşioru, Ion-Panaite. Învăţător şi inspector şcolar, născut în 1892 în Plevna-Greabănu- Buzău; Pensionar fără plată având avere (1944). După război a fost în PSD-Titel Petrescu; arestat (1959); torturat la Securitatea din Ploieşti (împreună cu alţi doi învăţători ) pentru împotrivire la colectivizare şi atitudine ostilă regimului comunist; condamnat la 12 ani muncă silnică; întemniţat la Jilava şi Gherla( din febr.1959). A murit în 1963 la Gherla.

S.

-Silviu, George.

Page 47: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

Avocat şi publicist, născut în 1901 la Focşani- Vrancea. A practicat avocatura în Baroul Ilfov. Ataşat de presă pe lângă delegaţia română la Societatea Naţiunilor ( 1927-1931 ) ; concentrat în armată (1939) şi radiat pe baza dispoziţiilor antievreieşti ( iunie 1940 ). Membru PSD ( 1920-martie 1948 ). După 23 august 1944 a fost reînscris în Baroul Ilfov şi, la propunerea PSD, a primit o serie de funcţii ministeriale : secretar general al Administraţiei din MI (1945 ), preşedinte al Comisiei superioare a planului de sistematizare şi urbanizare şi vecepreşedinte al Comisiei de reconstruire a ţării. În semn de solidaritate cu social-democratul Ion Burcă (demis din funcţia de subsecretar de stat ) şi Şerban Voinea ( demisionar din PSD şi din funcţia de ambasador în Elveţia- ca semn de protest împotriva înglobării forţate a PSD în PMR ), în martie 1948 a demisionat din guvern şi din toate funcţiile publice. Consecinţa ?: respingerea cererii de reprimire în barou. Arestat pe 5 martie 1953; anchetat la Securitatea Rahova; eliberat la 2 iulie 1954; a continuat să fie persecutat , el şi familia, până în 1961, când a reuşit să emigreze în Franţa. A murit la Paris în 1971.

-Spacu, Gheorghe. Profesor de chimie la Facultatea de Medicină şi Farmacie. Membru PSD-gruparea Titel Petrescu. Dat afară de la catedră în 1947. Arestat în martie 1947; deţinut la Piteşti, împreună cu profesorii PP Stănescu, Constantin Bordeianu ş.a.

-Spârlea, Constantin. Funcţionar la Regionala CFR Braşov. Arestat în 1949 în lotul PSD-Titel Petrescu; anchetat la arestul MI; condamnat; graţiat în 1956, împreună cu alţi social democraţi din lot (conform Decretului 206/24apr.1956 ).

-Stambuleanu, Adrian. Arestat în lotul PSD- Titel Petrescu (1948 ? ). Condamnat la 10 ani muncă silnică; detenţia la Jilava şi Aiud. Eliberat împreună cu tot lotul de PSD-işti, cu Decretul 206/24 apr.1956.

-Stambuleanu, Adrian. Director tehnic la IAR Braşov. Profesor universitar la catedra de motoare uşoare a Politehnicii din Cluj; membru PSD; arestat în mai 1948 cu lotul Titel Petrescu; învinuit de uneltire şi legături cu străinătatea. Condamnat de TM Bucureşti la 25 ani muncă silnică. ( LD: deocamdată nu avem alte informaţii despre soarta acestui deţinut )

Page 48: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

T.

- Teodorescu, Paul. Avocat, născut în 1911. Membru al PSD- Independent. Secretarul lui Constantin Titel Petrescu. Arestat (mai 1948 ) cu întreaga conducere a partidului. Condamnat.

Ţ.

- Ţiţei, Ion. Secretar al tineretului PSD-Titel Petrescu din Arad. Arestat şi condamnat de TM Timişoara într-un proces înscenat.

U.

- Ungureanu, Alexandru. Născut în 1902 la Bucureşti. Strungar, militant socialist în rândul muncitorilor de la CFR. După 23 aug.1944, membru al PSDI-Titel Petrescu; candidat la alegerile din 1946. Arestat ( apr.1961 ); condamnat la 10 ani închisoare pentru uneltire ( 27 sept.1961); eliberat la 27 iulie 1964 prin graţiere; mort în 1984.

V.

- Vasiliu, Constantin. Membru al PSDI-Titel Petrescu. Arestat în acelaşi lot cu Adrian Dimitriu, secretarul general al PSDI (4/5 mai 1948 –vezi mai sus).

- Vasiliu, Gheorghe-George. General de aviaţie. Născut în 1892 în com.Plopana-Buzău. După 23 aug.1944, subsecretar de stat pentru Aviaţie în guvernul Sănătescu l ( 4 nov. – 6 dec.1944 ); combatant în ambele războaie mondiale; decorat pentru merite deosebite. Arestat ( 5 mai 1950 ) ca fost şef al secţiei militare a PSDI-Titel Petrescu; detenţia la Sighet, unde a murit în sept.1954.

- Vicol, Constantin. Avocat în Bucureşti. Născut în 1892 la Suceava. Licenţiat în Drept. Membru al PSD-Titel Petrescu. Arestat de MAI-reg. Bucureşti; internat pentru 60 de luni la Jilava pe 3 apr.1952 ( Ord. 43.219/1952 ); detenţia la Jilava, Poarta Albă şi Capu Midia; eliberat pe 27 mai 1954, conf. adresei MAI 0051318/1954.

Page 49: VICTIMELE GENOCIDULUI: PARTIDELE POLITICE PSDR-PSDI sinteză · care înlocuise sindicatele în regimul carlist [ în organizarea lor, câţiva social-democraţi - Grigorovici, Flueraş,

- Voichiţa, Constantin. Născut în 1906. Absolvent al Şcolii de arte şi meserii. Tâmplar de lux în Fraidorf-Timiş. Membru al PSD- C. Titel Petrescu. Arestat ( apr.1949 ); condamnat de TM Timişoara la 25 de ani muncă silnică, pentru „uneltire”.( sent.72/1950 ); detenţia la Aiud şi Văcăreşti.