simulator exploatare microhidrocentrala

Centrul National de Management Programe (CNMP)

Domeniul: 1 (Tehnologia informatiei si comunicatii)

Acronim proiect: MICROSIM

Contract nr: 12-132 / 01.10.2008

CO-UPB: Universitatea Politehnica Bucureşti

P1-ISPH

P2-AISTEDA

P3-ICIM

SIMULATOR VIRTUAL PENTRU EXPLOATAREA UNEI

MICROHIDROCENTRALE

ETAPA 3 / 30.10.2010:

Prezentarea tehnico-functionala a MHC Novaci 2-5.

Prezentarea tehnico-functionala a MHC Tomsani 1-3.

Masuratori in microhidrocentrale.

Stabilirea functionarii, interpretarea datelor.

Schema logica de realizare a programului simulatorului.

Diseminare si urmarirea aplicarii rezultatelor.

Ctr. 12-132/01.10.2008, MICROSIM Faza 3 / 30.10.2010 1

CUPRINS NOTAŢII ........................................................................................................................... 3

I. AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ NOVACI 1÷5

I.1. PREZENTAREA GENERALĂ A AMENAJĂRII HIDROENERGETICE

NOVACI 1÷5 DE PE RÂUL GILORT ............................................................................. 5

1.1. Date generale ........................................................................................................... 5

1.2. Amplasament, încadrare în teritoriu ........................................................................6

1.3. Descrierea amenajării (uvraje + echipamente) ........................................................ 7

1.3.1. MHC Novaci 1 .................................................................................................... 7

1.3.2. MHC Novaci 2 .................................................................................................. 16

1.3.3. MHC Novaci 3 .................................................................................................. 23

1.3.4. MHC Novaci 4 .................................................................................................. 29

1.3.5. MHC Novaci 5 .................................................................................................. 35

1.4. Modificări ale soluţiei proiectate şi lucrări de înlăturare a deficienţelor apărute .. 42

I.2. MĂSURĂTORI ÎN MICROHIDROCENTRALE ................................................... 44

2.1. Debite medii lunare ................................................................................................ 44

2.2. Curba de durată a debitelor medii zilnice afluente la s.h. Novaci ......................... 53

2.3. Număr de ore de funcționare a microhidrocentralelor ........................................... 54

2.4. Puteri orare ale grupurilor ...................................................................................... 54

2.5. Energii anuale produse de la PIF până în prezent .................................................. 70

I.3. INTERPRETAREA DATELOR DIN EXPLOATARE ........................................... 71

II. AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ TOMȘANI 1÷3

II.1. PREZENTAREA GENERALĂ A AMENAJĂRII HIDROENERGETICE

TOMȘANI 1÷3 DE PE RÂUL BISTRIȚA ..................................................................... 80

1.1. Date generale ......................................................................................................... 80

1.2. Amplasament, încadrare în teritoriu........................................................................80

1.3. Descrierea amenajării (uvraje + echipamente) ...................................................... 82

1.3.1. MHC Tomșani 1 ............................................................................................... 82

1.3.2. MHC Tomșani 2 ............................................................................................... 88

1.3.3. MHC Tomșani 3 ............................................................................................... 93

1.4. Modificări ale soluţiei proiectate şi lucrări de înlăturare a deficienţelor apărute .. 99


II.2. MĂSURĂTORI ÎN MICROHIDROCENTRALE ................................................ 100

2.1. Debite medii lunare .............................................................................................. 100

2.2. Curba de durată a debitelor medii zilnice afluente la s.h. Genuneni ................... 104

2.3. Număr de ore de funcționare a microhidrocentralelor ......................................... 104

2.4. Puteri orare ale grupurilor .................................................................................... 105

2.5. Energii anuale produse de la PIF până în prezent ................................................ 112

II.3. INTERPRETAREA DATELOR DIN EXPLOATARE ........................................ 113


NOTAŢII

PIF – punerea în funcţiune;

MHC – microhidrocentrală;

CHE – centrala hidroelectrică;

HA – hidroagregat;

LES – linie electrica subterana;

LEA – linie electrica aeriana;

TT – transformator trifazat;

CLP – cutit de legare la pamant;

IUP – intreruptor de medie tensiune;

SFI – sigurante fuzibile;

DRVS – descarcator cu rezistenta variabil

STIB – separator tripolar

DITA – intreruptor;

TRAFO – transformatoare;

TTU – transformatoare de forta ridicatoare;

STIL – separator tripolar de interior.


I. AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ

NOVACI 1÷5


I.1. PREZENTAREA GENERALĂ A AMENAJĂRII HIDROENERGETICE

NOVACI 1 ÷ 5 DE PE RÂUL GILORT

1.1. Date generale

Prima microhidrocentrală amplasată pe râul Gilort - MHC Novaci 1 - a fost

pusă în funcţiune în 1939. Aceasta a fost echipată cu 3 grupuri FO de fabricaţie

Voith. În 1982, generatoarele au fost înlocuite cu unele noi în urma defecţiunilor

apărute.

În prezent, în centrală funcţionează 2 grupuri din cele 3 iniţiale, cel de-al treilea

fiind scos din funcţiune din cauza uzurii.

Celelalte 4 centrale, MHC Novaci 2 – 5, aflate în aval, au fost puse în

funcţiune începând cu a doua jumătate a anilor `80. Acestea au avut ca proiectant

Întreprinderea de Reţele Electrice Craiova, iar titular al investiţiei a fost Ministerul

Energiei Electrice prin Întreprinderea de Reţele Electrice Târgu Jiu, actuala EDEFEE

Târgu Jiu. Lucrările au fost executate de către CIRE - ACM Călimăneşti – Vâlcea.

Acestea sunt echipate cu câte două grupuri Francis orizontale (FO) de

producţie UCM Reşiţa.

În tabelul 1.1 sunt prezentate principalele caracteristici ale celor 5 centrale,

conform proiectului inițial, precum şi anul punerii în funcţiune.

Tabelul 1.1

Principalele caracteristici ale MHC Novaci 1 ÷ 5

*) potrivit ridicărilor topo realizate în 2010, aceste căderi nu sunt conforme cu

situația reală din teren.

Centrala An

PIF

Qmed. Qinst. Hbrut* Pinst. Eproiect

[m3/s] [m3/s] [m] [kW] [MWh/an]

Novaci 1 1939 3,4 2,5 50 840 2.000

Novaci 2 1985 3,8 6,4 48 2.200 6.000

Novaci 3 1986 3,8 6,4 46 2.160 5.600

Novaci 4 1987 3,8 6,4 45 2.160 5.200

Novaci 5 1992 4,6 5,2 33 1.130 3.800

TOTAL - - - - 8.490 22.600


În anul 2002, conform HGR 554, centralele hidroelectrice aflate în patrimoniul

SC "Termoelectrica" SA şi SC "Electrica" SA au intrat în patrimoniul SC

"Hidroelectrica" SA. În această situaţiei s-au aflat şi cele 5 centrale hidroelectrice

Novaci.

În anul 2004, SC "Hidroelectrica" SA a scos la vânzare, alături de alte

microhidrocentrale şi salba Novaci 1 – 5 care a fost achiziţionată de SC ISPH SA în

urma licitaţiei.

1.2. Amplasament, încadrare în teritoriu

Amenajarea care face obiectul acestui proiect este alcătuită din cinci

microhidrocentrale amplasate în cascadă pe râul Gilort, în bazinul hidrografic al

râului Jiu, și cuprinde: MHC NOVACI 1, MHC NOVACI 2, MHC NOVACI 3,

MHC NOVACI 4 şi MHC NOVACI 5.

MHC Novaci 1÷5 sunt situate în imediata apropiere a localităţii Novaci din

judeţul Gorj şi valorifică potenţialul hidroenergetic al Gilortului între cotele 607

mdM şi 380 mdM.

Centralele hidroelectrice de mică putere sunt dispuse în cascadă pe cursul

râului, la o distanţă de aproximativ 2 km între ele.

În planșa nr. 1 se prezintă un plan de amenajare cu toate ce cinci MHC-uri ale

amenajării râului Gilort, Novaci 1÷ 5.

În planșa nr. 2 este prezentată schema hidraulică a amenajării râului Gilort pe

zona de la captarea Novaci 1 până la bazinul de liniștire de la MHC Novaci 5.

Terenul pe care este amplasată amenajarea MHC Novaci 1÷5 este alcătuit în

cea mai mare parte din roci granitice, iar în rest din roci metamorfice, gnaise,

paragnaise, şisturi cuarţitice.

Condiţiile de mediu în zona amenajării MHC Novaci 1÷5 sunt specifice

zonelor montane de altitudine medie. Astfel nivelul mediu al precipitaţiilor este situat

în limitele 1200÷1400 mm anual iar temperaturile sunt cuprinse în ecartul de –30ºC ÷

+35 ºC.

Accesul în zona centralelor Novaci 1÷5 şi la principalele obiecte ale

amenajării se poate face din şoseaua naţională care leagă oraşele Târgu Jiu de Rm.

Vâlcea, pe drumul judeţean spre localitatea Novaci.


Pentru asigurarea condiţiilor de exploatare optimă a obiectelor principale ale

amenajării fiecare centrală este conectată la reţeaua telefonică existentă în zonă.

Apa este captată în amonte de MHC Novaci 1 prin intermediul unui prag

deversor şi adusă la turbinele centralei pe un canal de coastă casetat cu curgere liberă.

MHC Novaci 2, 3 şi 4 turbinează apa provenită din MHC Novaci 1 şi apa

captată cu un prag deversor pe diferenţa de bazin de la captare la MHC Novaci 1.

MHC Novaci 5 turbinează apa provenită de la MHC Novaci 4 şi apa captată cu

un prag deversor pe diferenţa de bazin de la MHC Novaci 1 la MHC Novaci 4.

Transportul apei între centrale se realizează printr-o conductă metalică înglobată în

beton de-a lungul cursului râului Gilort.

MHC Novaci 2, 3, 4, 5 sunt prevazute cu bazine compensatorii şi camere de

încărcare. Toate centralele evacuează apa într-un bazin de liniştire continuat printr-un

canal de fugă.

Centralele sunt echipate cu câte două turbine Francis orizontale de producţie

UCM Reşita, mai puţin la MHC Novaci 1 unde turbinele sunt produse de VOITH.

Turbinele hidraulice antrenează generatoare asincrone, mai puţin la MHC Novaci 1

unde generatoarele sunt sincrone.

Energia produsă este debitată în sistemul energetic naţional prin două LEA 20

kV s.c., Novaci - Pojaru şi Novaci - Cărbuneşti.

Microhidrocentralele au fost achiziţionate în anul 2004 de către S.C. I.S.P.H. –

S.A. Bucureşti şi sunt exploatate de atunci şi până acum de către această societate.

1.3. Descrierea amenajării (uvraje + echipamente) 1.3.1. MHC Novaci 1

MHC Novaci 1 este amplasată pe râul Gilort între cotele 607,0 mdM la captare

şi 557,0 mdM la centrală.

Accesul în zona amenajării se asigură de la Târgu Jiu pe şoseaua naţională şi

drumul judeţean spre localitatea Novaci. Centrala este situată la cca. 5 km de

localitatea Novaci şi la 50 km de Târgu Jiu.

Anul punerii în funcţiune al centralei este 1939.

Conform proiectului de execuţie caracteristicile principale ale amenajării sunt

următoarele:


căderea brută Hbr = 50 m;

debitul instalat Qi = 2,5 m3/s;

puterea instalată Pi = 840 kW;

energia medie anuală Em = 2000 MWh/an.

MHC Novaci 1 cuprinde următoarele obiecte:

- captarea

- derivaţia

- centrala

- bazinul de liniştire şi canalul de fugă.

a. Captarea

Apa turbinată de MHC Novaci 1 este captată printr-o priză laterală amplasată

pe malul stâng al râului Gilort. La cota 607,00 mdM este construit un baraj deversor

din beton, cu lungimea frontului de captare 22 m şi înălţimea 5 m care realizează o

acumulare cu un volum de cca. 1200 m3.

Captarea este formată din următoarele componente:

- culeea mal stâng în care se află priza verticală şi bazinul deznisipator;

- frontul deversant prevăzut cu deschidere pentru debitul de servitute,

Qs = 0,10 m3/s;

- deschiderea de spălare a frontului prizei;

- culeea mal drept;

- deznisipatorul prevăzut cu un deversor lateral de prea plin.

Echipamentele captării sunt:

- două porţi la deschiderea de spălare acţionate cu câte un mecanism manual;

- un grătar rar vertical cu lumina între bare de 50 mm, la priza captării;

- o vană plană cu acţionare manuală la deschiderea de spălare a deznisipatorului;

- o vană plană cu acţionare manuală pentru închiderea accesului apei în aducţiune.

Accesul pietonal de pe drumul forestier, aflat pe malul drept al râului, la

structura prizei se realizează pe o pasarelă suspendată cu cabluri.

b. Derivaţia

Derivația cuprinde: aducţiunea, camera de încărcare, conducta forţată şi

distribuitorul.


1. Aducţiunea

Canalul de aducţiune de tip casetat, cu lungimea de 2300 m şi secţiunea netă

1,00 x 1,00 m, este din beton armat, cu curgere liberă. Pentru inspecţii şi întreţinere,

canalul este prevăzut pe toată lungimea cu guri de vizitare acoperite cu capace de

beton.

2. Camera de încărcare

La capătul aval al canalului de aducţiune, la o înălţime de 50 m peste platforma

centralei este amplasată camera de încărcare (castel de echilibru).

Camera de încărcare este o structură casetată din beton armat cu dimensiunile

4,0 x 9,0 x 6,0 m prevăzută cu deversor de preaplin.

Echipamentele prevăzute la camera de încărcare sunt:

- o vană plană cu acţionare manuală pentru golirea camerei;

- un grătar des vertical la intrarea în conducta forţată;

- o vană plană cu acţionare manuală pentru închiderea accesului în conducta forţată;

Deversorul de preaplin este racordat la un canal rapid care descarcă apa în albia

râului.

3. Conducta forţată

Din camera de încărcare, debitul de apă este tranzitat spre centrală prin

intermediul unei conducte forţate de secţiune transversală circulară, cu lungimea de

60 m şi diametrul 800 mm.

Conducta asigură realizarea căderii centralei şi este executată din ţeavă

metalică aşezată pe şei din beton.


4. Distribuitorul

La racordul cu centrala, conducta forţată se ramifică în trei braţe fixate în

masive de ancorare din beton.

c. Centrala

Centrala este o clădire de tip suprateran cu dimensiunile în plan (8,85 x 21,00)

m2 şi înălţimea 5,00 m.

Structura este executată din zidărie portantă cu sâmburi din beton armat şi

centuri din beton armat. Lângă centrală se află un garaj, o anexă şi un şopron.

Împrejmuirea centralei este din plasă de sârmă, întreg ansamblul centralei fiind dotat

cu drum de acces.

Clădirea centralei adăposteşte trei hidroagregate cu turbine Francis orizontale

şi echipamentele lor auxiliare fiind prevăzută cu spaţiile necesare deservirii în

siguranţă de către personalul de exploatare.

Pentru dotarea centralei au fost prevăzute următoarele echipamente principale:

Echipamente mecanice

MHC Novaci 1 este echipată cu două hidroagregate furnitură VOITH Austria,

ambele în funcţiune, care au fost montate în anul 1938.

Principalele caracteristici tehnice ale turbinei originale sunt:

Tip Francis orizontală

Qi = 0,8 m3/s

Hbr = 50 m


Hnet max = 49,25 m

n = 1000 rot/min

Puterea la cuplă la căderea Hnet max : Pmax cupla = 330 kW

În centrală există şi un al treilea hidroagregat echipat cu turbină Francis

orizontală scos din funcţiune.

Ieşirea apei din turbină se face printr-un aspirator cu cot de 45 grade.

Vanele de închidere a circuitului hidraulic sunt amplasate la intrarea în camera

spirală a fiecărei turbine şi au rolul de a izola turbinele în cazul unor revizii sau

reparaţii. Acestea sunt construite din fontă, au diametrul de 500 mm şi sunt acţionate

manual.

Centrala nu a fost prevăzută cu instalaţie de ridicat pentru manevrarea

echipamentelor.

Echipamente electrice

MHC Novaci 1 este echipată cu trei agregate turbină - generator cu ax

orizontal, din care două sunt în funcţiune, iar al treilea este indisponibil.

La grupurile disponibile generatorul este trifazat, sincron de 0,4 kV, 390 kVA,

1000 rpm.

La grupul indisponibil, datorită vechimii sale mari şi a lipsei datelor de arhivă,

nu se cunosc date tehnice ale generatorului.

Cele două generatoare în funcţiune debitează puterea produsă la tensiunea de

0,4 kV, pe o bară comună de 0,4 kV.


Echipamentele de forţă şi comandă agregat sunt grupate în dulapuri de 0,4 kV

cu următoarele funcţiuni:

- DPG 1(2) dulapul de protecţie generator care conţine aparatajul de conectare

a generatorului la bara de 0,4 kV, întreruptorul DITA, 0,4 kV, 1000 A,

transformatorul de măsură curent de 0,4 kV, 750/5A, transformatoare de măsură a

tensiunii, atât la bornele generatorului, cît şi pe bara de 0,4 kV, precum şi separatorul

tripolar de interior tip STIB 0,4 kV, 1000 A;

- DPG 3 dulapul de protecţie aferent generatorului nr. 3 care este nefuncţional;

- DF 1(2) dulpul de forţă care conţine aparatajul de conectare la bara comună

de 0,4 kV a transformatoarelor de forţă ridicătoare nr. 1 (2) tip TTU-NL 1000 KVA,

20/0,4 kV şi anume: separatorul tripolar, de interior tip STIB 0,4 kV, 2000 A şi

întreruptorul DITA 0,4 kV, 2000 A;

- DS dulap de sincronizare care are în componenţă: RAT- regulator automat de

tensiune, Sincronoscop, etc.;

- DD dulapul de distribuţie care conţine circuite de forţă pentru alimentarea

consumatorilor proprii MHC (atelier electric, redresor 220Vc.a/24Vc.c, motoare

vane, AD şi pompe ungere) şi încălzire, iluminat, priză proprii dulapului; alimentarea

consumatorilor proprii de pe bara comună de 0,4 kV se face prin intermediul unui

separator tripolar de interior, a unui întreruptor tip DITA 0,4 kV, 1000 A şi a trei

siguranţe de tip MPR 0,4 kV, 100 A;

- DA 1(2) dulapul de alimentare care conţine aparatajul de conectare la bara de

0,4 kV a transformatorului de forţă ridicător nr.1, TTU-NL 250 KVA,6/0,4 kV,

respectiv a transformatorului de forţă ridicător nr. 2, TTU-NL 400 KVA, 6/0,4 kV, şi

anume: separatorul tripolar de interior tip STIB 0,4 kV, 1000 A şi întreruptorul

DITA 0,4 kV, 1000 A.

Legăturile electrice între bornele generatoarelor şi dulapurile DPG 1(2), între

dulapurile DA 1(2) şi transformatoarele de forţă ridicătoare TTU-NL

250(400)KVA,6/0,4 kV, precum şi între dulapurile DF 1(2) şi transformatoarele de

forţă ridicătoare TTU-NL 1000KVA, 20/0,4 kV sunt realizate în cabluri de forţă de

0,4 kV, cu conductor de cupru, a căror secţiune este dimensionată corespunzător

încărcării necesare.

Evacuarea puterii produse de MHC se face prin intermediul a două

transformatoare de forţă ridicător tip TTU-NL (1000KVA, 20/0,4 kV, Dyn-5, Usc=


6%) şi a unei staţii de 20 kV alcătuită din zece celule metalice, prefabricate, închise,

de interior cu simplu sistem de bare secţionat longitudinal, cu următoarele funcţiuni:

- două celule echipate cu întrerupător IO 20 kV, 630 A, două transformatoare

de măsură a curentului de tip CIRS-20, 20 kV, 50/5/5 A, cls. 0,5/10P, două

transformatoare de măsură a tensiunii tip TIRBi-20, 20/0,1 kV, cls. 0,5, un separator

tripolar de interior tip STIB-20, 20 kV, 400 A şi un cuţit de punere la pământ CLP20

kV. Prin intermediul acestor celule sunt legate cele două transformatoare de forţa

ridicătoare TTU-NL 1000 KVA, 20/0,4 kV la bara de 20 kV;

- două celule echipate cu un separator tripolar tip STIB-20, 20 kV, 400 A,

întreruptor IO 20 kV, 630 A, separator tripolar de interior tip STIL - 20, 20 kV, 400

A şi un cuţit de punere la pământ CLP-20 kV. Prin intermediul acestei celule este

conectată bara de 20 kV la LEA 20 kV Pârângu - Sadu 2B - Novaci, respectiv LEA

20 kV Pojaru – Novaci;

- o celulă echipată cu separator tripolar de interior tip STIB-20, 20kV, 400 A,

întreruptor IO 20kV, 630 A şi un cuţit de punere la pământ CLP-20 kV. Prin

intermediul acestei celule se leagă la bara de 20 kV transformatorul de forţă TTU-NL

20/6kV;

- o celulă echipată cu separator tripolar de interior tip STIB-20, 20 kV, 400 A,

întreruptor IO 20kV, 630A şi un cuţit de punere la pământ CLP-20 kV. Prin

intermediul acestor celule se leagă la bara de 20 kV linia electrică subterană de 20 kV

care pleacă la Corbu;

- două celule, din care una echipată cu separator tripolar de interior tip STIB-

20, 20 kV, 400 A şi întreruptor IO 20 kV, 630 A, iar cealaltă doar cu separator


tripolar de interior tip STIB -20, 20 kV, 400 A. Prin intermediul acestor două celule

este secţionată longitudinal bara de 20 kV, creindu-se două secţiuni de bare.

- două celule echipate cu două separatoare tripolare de interior tip STIB-20, 20

kV, 400 A, un descărcător cu rezistenţă variabilă tip DRVS-20, 20 kV, 5 kA, trei

transformatoare de măsură a tensiunii protejate cu trei siguranţe fuzibile SFI 20 kV,

0,5 A. Prin intermediul acestor celule se măsoară tensiunea pe fiecare secţiune a barei

de 20 kV şi sunt protejate la supratensiuni atmosferice şi de comutaţie echipamentele

de 20 kV.

Legăturile electrice între transformatoarele de forţă ridicătoare şi celulele de 20

kV, precum şi între celulele de 20 kV şi stâlpii terminali ai racordurilor de 20 kV sunt

executate prin intermediul cablurilor monofazate cu conductoare de aluminiu de 20

kV tip A2YSY3 x 1 x 120 mmp. Stâlpii terminali ai racordurilor de 20 kV sunt

echipaţi cu separatoare tripolare de exterior tip STEP-20, 20 kV, 400 A.

În cadrul MHC Novaci 1 funcţionează şi o staţie de 6 kV prin intermediul

căreia sunt alimentaţi o serie de consumatori locali.

Staţia de 6 kV este alcătuită din cinci celule care au următoarele funcţiuni:

- două celule echipate cu separator tripolar de interior tip STIB-6,6kV,400A,

întreruptor tip IO 6 kV, 630 A şi cuţit de legare la pământ tip CLP-6 kV. Prin

intermediul acestor celule este conectată bara de 6 kV la cele două transformatoare de

forţă TTU-NL de 6/0,4 kV;

- o celulă echipată cu separator tripolar de interior tip STIB-6, 6 kV, 400A,

întreruptor tip IO 6 kV, 630 A şi cuţit de legare la pământ tip CLP- 6 kV. Prin


intermediul acestei celule este conectată bara de 6 kV la transformatorul de forţă

TTU-NL de 20/6 kV;.

- o celulă echipată cu separator tripolar de interior tip STIB-6, 6 kV, 400 A,

întreruptor tip IO 6 kV, 630 A şi cuţit de legare la pământ tip CLP- 6 kV. Prin

intermediul acestei celule este racordată la bara de 6 kV linia electrică subterană de 6

kV Cerbu;

- o celulă echipată cu două separatoare tripolare de interior tip STIB-6, 6 kV,

400 A, trei transformatoare monofazate de măsură tensiune protejate de trei siguranţe

SFI-6, 6 kV, 0,5 A şi trei descărcătoare cu rezistenţă variabilă DRVS-20, 20 kV, 5

kA. Prin intermediul acestei celule se face măsura tensiunii pe bara de 6 kV şi

totodată se protejează la supratensiunile atmosferice şi de comutaţie echipamentele de

6 kV.

Echipamentele electrice de comandă şi automatizare aferente

microhidroagregatelor sunt următoarele:

- dulapuri de forţă cu aparatura de conectare a generatoarelor la barele de 0,4 kV şi de

măsură a tensiunii pe bara de 0,4 kV;

- dulapuri de distribuţie comandă şi automatizare cu:

distribuţie în 24 Vc.c pentru comandă şi protecţie agregat, alimentare motor de

antrenare aparat director şi telesemnale, iluminat de siguranţă;

comandă pornire - oprire microhidroagregat şi cuplare/decuplare a acestuia la

reţea (aparatură de sincronizare, chei, butoane);

protecţii electrice (suprasarcină, tensiune minimă şi supratensiune, gaze la

transformator);

semnalizări locale (poziţie închis-deschis aparat director, funcţionare protecţii

electrice şi tehnologice: nivel periculos al apei infiltrate, supratemperatură

generator);

aparate de măsură curent, putere activă, energie activă şi reactivă.

Toate aceste dulapuri de 0,4 kV sunt de tip deschis, având o vechime

considerabilă de aproximativ 70 ani.

La ora actuală exploatarea tuturor instalaţiilor din centrală se face numai în

regim manual, neexistând elementele necesare (traductoare de nivel, regulator de


viteză electronic, regulator automat de tensiune, etc.) pentru o funcţionare în regim

automat.

Limita de proprietate a S.C. I.S.P.H. – S.A. Bucureşti este la bornele de medie

tensiune a transformatoarelor de forţă tip TTU-NL 1000 KVA, 20/0,4 kV,

neincluzând staţiile de 20 kV şi de 6 kV.

Schema electrică monofilară a MHC Novaci 1 se prezintă în anexa 1.

d. Bazinul de liniştire şi canalul de fugă

Bazinul de liniştire în care debuşează aspiratoarele celor trei turbine este

realizat sub clădirea centralei pe care o depăşeşte sub forma unui canal de secţiune

trapezoidală, cu dimensiunile 4,50 x 2,50 x 2,00 m, până la racordul cu canalul de

fugă.

Canalul de fugă, cu o lungime de 20 m, este execuat sub forma unui canal

trapezoidal pereat cu beton. Echipamentele mecanice prevăzute sunt:

- o vană plană 2 x 1 m acţionată cu un mecanism manual, pentru evacuarea apei

în râu;

- vană plană 2 x 1 m acţionată cu un mecanism manual, pentru devierea apei

turbinate în bazinul compensator al MHC Novaci 2.

1.3.2. MHC Novaci 2

Amenajarea este amplasată pe Râul Gilort între cotele 556,00 mdM în zona

bazinului compensator - captare şi 505,00 mdM la clădirea centralei.


drumul judeţean spre localitatea Novaci. Centrala este situată la cca. 2,5 km de

localitatea Novaci şi la 47,5 km de Târgu Jiu.



următoarele:







a. Captarea

MHC Novaci 2 prelucrează energetic apa turbinată de MHC Novaci 1 şi

diferenţa de bazin aval de captarea Novaci 1 prelevată printr-o structură tip baraj

deversor cu priză tiroleză.

Barajul este amplasat în albia râului, imediat aval de centrala Novaci 1, are o

lungime totală de 38,8 m şi o înălţime de 3,10 m.

Debitul prelevat prin grătarul captării este 4 m3/s, iar cel preluat de la CHEMP

Novaci 1 este 1,60 m3/s.


- culeea mal stâng;

- frontul deversant prevăzut cu fereastră pentru evacuarea debitului de servitute

(0,75 mc/s);

- priza tiroleză prevăzută cu o priză de iarnă;

- culeea mal drept care constituie structura amonte a bazinului compensator şi în

care se realizează racordul cu transferul de apă de la CHEMP Novaci 1.


- un batardou 1,2 x 2,76 m;

- un grătar priză tiroleză 2,35 x 6,52 m-40;

- o vană jaluzea 1,00 x 0,75 m;

- o vană de perete 1,00 x 0,80 m.

b. Derivaţia

Derivația cuprinde: bazinul compensator, camera de încărcare, aducţiunea şi

distribuitorul.

1. Bazinul compensator

Este executat pe malul drept al râului, în continuarea culeei mal drept a

barajului deversor, cu pereţi tip zid de sprijin din beton armat şi are un volum total de

3600 m3. Bazinul compensator îndeplineşte următoarele funcţiuni:

- cea de compensare prin acumularea unui volum de apă care asigură funcţionarea

continuă a unui agregat din Novaci 2 timp de 30 min cu debitul de 3,2 m3/s;

- de deznisipare, prin micşorarea vitezei apei şi facilitarea depunerii debitului solid în

suspensie.


Constructiv, bazinul compensator are o pantă de 4 % care realizează viteza

necesară decolmatării prin autospălare.

În capătul aval al bazinului compensator este prevăzută camera de încărcare a

aducţiunii.

Echipamentele prevăzute la bazinul compensator sunt:

- o vană plană cu acţionare manuală de spălare bazin compensator și deznisipator;

- un grătar fix vertical 3 x 2/3- 15;

- o vană plană acţionată cu un palan manual de 5 tf;

- grindă de manevră 3,0/5tf;

- instalație de măsură nivele.

În partea aval a zidului spre albia râului este prevăzut un descărcător de prea

plin care restituie apa în albia râului în cazul nefuncţionării CHEMP Novaci 2.

Racordul priză - aducţiune este metalic şi este prevăzut cu aerisire realizată din

ţeavă metalică Dn 800.

2. Aducţiunea

Conducta de aducţiune porneşte de la capătul aval al bazinului compensator şi

este pozată îngropat pe malul drept al Gilortului, la o distanţă de minim 5 m de baza

digului de apărare, având o pantă continuă. Conducta de aducţiune este metalică,

betonată pe exterior şi are o lungime totală de 2220 m.

Conducta este alcătuită din două tronsoane:

- tronsonul 1 cu lungimea 1000 m, realizat din ţeavă de oţel cu diametrul 1800

mm şi grosime 8 mm;

- tronsonul 2 cu lungimea 1220 m, realizat din ţeavă de oţel cu diametrul 1600

mm şi grosime 11,2 mm.

3. Distribuitorul

Distribuitorul este o confecţie metalică din oţel, înglobată în fundaţia

hidroagregatelor. Acesta distribuie debitul de apă din conducta de aducţiune la cele

două turbine montate în centrală şi se prelungeşte până în camera de încărcare a

următoarei centrale. La ieşire este prevăzut cu un blind şi un robinet Dn 400 Pn 10

pentru golirea aducţiunii şi by-passarea centralei Novaci 2 în cazul indisponibilităţii

unui grup.


c. Centrala

Centrala este o cladire de tip suprateran, amplasată la o distanţă de 5 - 7 m de

baza digului de apărare existent. Dimensiunile în plan ale construcţiei sunt (10,50 x

14,00) m2 iar înălţimea 5,30 m.


centuri din beton armat. Împrejmuirea centralei este din plasă de sârmă, accesul fiind

realizat pe un pod din beton armat construit peste canalul de fugă.

Clădirea centralei adăposteşte două hidroagregate cu turbine Francis orizontale





MHC Novaci 2 este echipată cu două hidroagregate de producţie ICM Reşiţa,


Principalele caracteristici tehnice ale turbinei sunt:

Tip Francis FO 230/720

Qi = 3,2 m3/s

Hnet = 48 m

n = 600 rot/min

P cupla = 1350 kW

Turbina hidraulică funcţionează după principiul “tot sau nimic”, aparatul

director fiind reglat din uzina constructoare pentru caracteristicile amenajării. Pentru

cazuri de urgenţă aparatul director poate fi închis cu ajutorul unui mecanism de

acţionare REGMO.

Vanele fluture de închidere a circuitului hidraulic sunt amplasate la intrarea în

camera spirală a fiecărei turbine şi au rolul de a izola turbinele în cazul unor revizii

sau reparaţii. Acestea au diametrul de 1000 m şi sunt acţionate electric sau manual.

Vanele sunt construite din fontă şi sunt prevăzute în părţile exterioare cu rizuri de

etanşare.

Pentru manevrarea echipamentelor în centrală sunt folosite 2 palane manuale

de 8 tf fixate fiecare pe o grindă profil “I” aflată deasupra hidroagregatelor.



MHC Novaci 2 este echipată cu 2 agregate cu ax orizontal.

Tipul generatorului este trifazat, asincron de tip GA 120/65-10, cu puterea

1200 kW şi turaţia 600 rpm.

Cele două generatoare debitează puterea produsă pe o bară de 0,4 kV, proprie

fiecărui grup.

Echipamentele de forţă şi comandă proprii fiecărui agregat sunt grupate în

două dulapuri de 0,4 kV cu următoarele funcţiuni:

- DPG dulapul de protecţie generator - conţine aparatajul de conectare a

generatorului la bara de 0,4 kV, întreruptorul OROMAX (0,4 kV – 2500 A),

transformatorul de măsură curent pe bara de 0,4 kV,CIT (0,5 kV - 2500/5 A),

transformatoare de măsură a tensiunii, atât la bornele generatorului, cât şi pe barele

de 0,4 kV. Din acest dulap se face legătura electrică cu transformatorul de forţă

ridicător TTU-NL 1600 kVA, 20/0,4 kV;

- DCD dulapul de comandă şi distribuţie - conţine circuite de forţă pentru

alimentarea consumatorilor proprii CHEMP (motoare vane, pompe AD, ungere şi

încălzire, iluminat, prizele proprii dulapului). Alimentarea consumatorilor proprii de

pe bara de 0,4 kV a fiecărui grup se face prin intermediul a trei siguranţe de tip SIST-

101, 100 A şi a unui contactor tip USOL (0,4 kV – 100 A).

Pentru compensarea factorului de putere al generatoarelor care echipează MHC

Novaci 2 s-au montat baterii de condensatoare de 0,4 kV – 140 kVAr. Legarea

acestor baterii de condensatoare la bara de 0,4 kV a fiecărui grup se face prin

intermediul a trei siguranţe MPR - 0,4 kV, 50A şi a unui contactor tripolar tip

(AR 40,0,4 kV - 40A).

Legăturile electrice între bornele generatoarelor şi dulapurilor DPG şi între

dulapurile DPG şi transformatoarele de forţă ridicătoare TTU-NL (1600 kVA,

20/0,4 kV) sunt realizate în bare deschise de Al 100 x 10mm, câte două bare pe fază.

Evacuarea puterii produse de generator se face prin intermediul unui

transformator de forţă ridicător tip TTU-NL (1600 kVA, 20/0,4 kV, Dyn-5,

Usc=6%) şi a unei staţii de 20 kV alcătuită din două celule metalice prefabricate

închise, de interior, cu simplu sistem de bare care au următoarele funcţii:


- celulă tip CIPI-M-20, echipată cu întreruptor IO (20 kV - 630 A), 2

transformatoare de măsură a curentului tip CIRS-20 (20 kV - 50/5/5A), cls.

0,5/10P, 2 transformatoare de măsură a tensiunii tip TIRBi-20 (20/0,1 kV) cls. 0,5, un

separator tripolar de interior, tip STIR-20 (20 kV - 400 A) şi un cuţit de punere la

pământ CLP 20 kV. Prin interiorul acestei celule este legat agregatul la bara de 20

kV;

- celulă tip CIPS-M-20, echipată cu separator tripolar tip STIR-20 (20 kV -

400A). Prin intermediul acestei celule este conectată bara de 20 kV la LEA 20 kV

Cărbuneşti - Novaci la grupul nr. 1, respectiv LEA 20 kV Pojaru – Novaci la grupul

nr. 2.

Legăturile electrice între transformatoarele de forţă ridicătoare şi celulele de

20 kV, precum şi între celulele de 20 kV şi stâlpii terminali ai racordurilor de 20 kV

sunt executate prin intermediul cablurilor monofazate cu conductoare de aluminiu de

20 kV tip A2YSY 3 x1 x 150 mmp. Stâlpii terminali ai racordurilor sunt echipaţi cu

descărcătoare cu rezistenţă variabilă tip DRVL-24 (24 kV – 10 kA).

Echipamentele electrice de comandă şi automatizare

Pentru fiecare microhidroagregat există următoarele echipamentele electrice de

comandă şi automatizare:


- dulap de forţă DGP cu aparatură de conectare a generatorului la barele de 0,4 kV şi


- dulap de comandă şi automatizare DCD cu:

distribuţie în 0,4 kV, 50 Hz la consumatori (redresor 220 Vc.a/24 V c.c pentru

pompă de epuismente, iluminat, încălzire dulapuri electrice, prize);

distribuţie în 24 V c.c pentru comandă şi protecţie agregat, alimentare motor de


comandă pornire – oprire microhidroagregat şi cuplare/decuplare a acestuia la

reţea (chei, butoane);

protecţii electrice (suprasarcină, supratensiune, gaze la transformator);

semnalizări locale (nivel minim/maxim al apei în amonte poziţie închis –

deschis aparat director, funcţionare protecţii electrice şi tehnologice - nivel

periculos al apei infiltrate, supratemperatură generator);


Deşi prin proiect microhidroagregatele ar fi trebuit să funcţioneze automat în

funcţie de nivelul apei în amonte, calitatea iniţială a echipamentelor şi starea actuală a

acestora conduce la exploatarea manuală a tuturor instalaţiilor din centrală.

Limita de proprietate a S.C. I.S.P.H. – S.A. Bucureşti este la cutiile terminale

(inclusiv) montate pe primii stalpi de 20kV.



Bazinul de liniştire în care debuşează aspiratoarele celor două turbine este

realizat tip cuvă din beton armat cu dimensiunile 5,00 x 2,30 m având o lungime de

13,50 m.


Canalul de fugă, cu o lungime de 15 m, are ziduri din beton armat şi se

racordează cu bazinul compensator al MHC Novaci 3 sub un unghi de 45 grade.

1.3.3. MHC Novaci 3

Amenajarea este amplasată pe Râul Gilort între cotele 505,00 mdM în zona

bazinului compensator şi 458,50 mdM la clădirea centralei.


drumul judeţean spre localitatea Novaci. Centrala este situată în centrul localităţii

Novaci şi la 45 km de Târgu Jiu.



următoarele:

căderea brută Hbr = 46,5 m;





a. Captare: Nu există MHC Novaci 3 nu are captare proprie, ea folosind în exclusivitate apa turbinată

de MHC Novaci 2.

b. Derivaţia

Derivația cuprinde: bazinul compensator, aducţiunea şi distribuitorul.



Bazinul compensator este amplasat imediat aval de canalul de fugă al MHC

Novaci 2, pe malul drept al râului şi asigură un volum de 1500 m3 apă. Bazinul are o

lungime de 60 m, o lăţime de 10 m şi este realizat sub forma unui canal trapezoidal

etanşat cu pereu de beton armat.

La capătul aval, spre râu, este prevăzut un descărcător de prea plin tip prag lat

cu o lungime de 9m, continuat spre albie cu un disipator de energie din beton armat.

Descărcătorul restituie apa în albia râului în cazul nefuncţionării MHC Novaci 3.









2. Aducţiunea

Conducta de aducţiune are o lungime de 2174 m. Aceasta este pozată

îngropat pe malul drept al Gilortului, având o pantă continuă şi este formată din 3

tronsoane:

- tronson 1 cu lungimea 763 m, realizat din conductă de oţel cu diametrul

1800 mm şi grosime 6 mm;

- tronson 2 cu lungimea 872 m, realizat din conductă de oţel cu diametrul

1800 mm şi grosime 8 mm, înglobată în beton;

- tronson 3 cu lungimea 539 m, realizat din conductă de oţel cu diametrul 1600

mm şi grosime 10,3 mm, înglobată în beton.

3. Distribuitorul






pentru golirea aducţiunii şi by-passarea centralei Novaci 3 în cazul indisponibilităţii

unui grup.

c. Centrala

Centrala este o cladire de tip suprateran, amplasată la o distanţă de 5 - 7 m de

baza digului de apărare existent. Dimensiunile în plan ale construcţiei sunt (10,75 x

15,75) m2 iar înălţimea 5,30 m.













Qi = 3,2 m3/s

Hnet = 46 m

n = 600 rot/min


P cupla = 1350 kW




acţionare REGMO.





etanşare.

În interiorul clădirii se găsesc 2 grinzi metalice fixe pe care rulează câte un

palan de 8 tf acţionat manual.






fiecărui grup.



















(AR 40,0,4 kV - 40A).









transformatoare de măsură a curentului tip CIRS-20 (20 kV - 50/5/5A), cls. 0,5/10P,

2 transformatoare de măsură a tensiunii tip TIRBi-20 (20/0,1 kV) cls. 0,5, un



kV;




nr. 2.






descărcătoare cu rezistenţă variabilă tip DRVL-24 (24 kV – 10 kA). Pentru o

flexibilitate mai mare a schemei de racordare la SEN a MHC-urilor Novaci între

stâlpii terminali ai celor două racorduri se realizează o legătură electrică aeriană de 20

kV echipată cu un separator tripolar de exterior tip STE-20 (20 kV – 400 A).




























13,50 m.



1.3.4. MHC Novaci 4

Amenajarea este amplasată pe Râul Gilort între cotele 458,50 mdM (nivel

maxim în bazinul compensator din amonte) şi 413,00 mdM (nivel maxim de restituţie

în compensatorul centralei Novaci 5), nu are captare proprie, ea folosind in

exclusivitate apa turbinata de CHEMP Novaci 3.


drumul judeţean spre localitatea Novaci. Distanţa faţă de Tg. Jiu este de cca. 42,5 km.



următoarele:

căderea brută Hbr = 45,5 m;





a. Captare: Nu există MHC Novaci 4 nu are captare proprie, ea folosind în exclusivitate apa turbinată

de MHC Novaci 3.

b. Derivaţia

Derivația cuprinde: bazinul compensator, aducţiunea şi distribuitorul.


Bazinul compensator este amplasat imediat aval de canalul de fugă al MHC

Novaci 3, pe malul drept al râului şi asigură un volum de 1000 m3 apă. Bazinul are o


lungime de 70 m, o lăţime de 10 m şi este realizat cu zid din beton armat pe malul

drept şi cu dig etanşat cu pereu din beton armat pe malul stâng.

La capătul aval, spre râu, este prevăzut un descărcător de prea plin tip prag lat

cu o lungime de 14 m, continuat spre albie cu un disipator de energie din beton armat.

Descărcătorul restituie apa în albia râului în cazul nefuncţionării MHC Novaci 4.









2. Aducţiunea

Conducta de aducţiune are o lungime de 2650 m și este pozată îngropat pe

malul drept al Gilortului, având o pantă continuă. Conducta este formată din 3

tronsoane:

- tronson 1 cu lungimea 1600 m, conductă din oţel cu diametrul 1800mm şi grosime 5 mm;

- tronson 2 cu lungimea 850 m, conductă din oţel cu diametrul de 1800 mm şi grosime 6 mm;

- tronson 3 cu lungimea 200 m - conductă din oţel cu diametrul de 1800 mm şi

grosime 8 mm.

3. Distribuitorul





pentru golirea aducţiunii.

c. Centrala

Centrala este o cladire de tip suprateran, amplasată pe malul drept al Gilortului,

la cca 200 m amonte de podul din Pociovaliştea, la o distanţă de 5 - 7 m de baza


digului de apărare existent. Dimensiunile în plan ale construcţiei sunt (10,75 x 15,75)

m2 iar înălţimea 5,30 m.













Qi = 3,2 m3/s

Hnet = 45 m

n = 600 rot/min

P cupla = 1350 kW




acţionare REGMO.






etanşare.

În interiorul clădirii se găsesc 2 grinzi metalice fixe pe care rulează câte un

palan de 8 tf acţionat manual.






fiecărui grup.


















(AR 40,0,4 kV - 40A).














kV;




nr. 2.





descărcătoare cu rezistenţă variabilă tip DRVL-24 (24 kV – 10 kA). Pentru o

flexibilitate mai mare a schemei de racordare la SEN a MHC-urilor Novaci între

stâlpii terminali ai celor două racorduri se realizează o legătură electrică aeriană de 20

kV echipată cu un separator tripolar de exterior tip STE-20 (20 kV – 400 A).






13,50 m.



1.3.5. MHC Novaci 5

Amenajarea este amplasată pe Râul Gilort între cotele 413,00 mdM (nivel de

restituţie pentru centrala Novaci 4) şi 380,00 mdM nivel de restituţie în bazinul de

liniştire al centralei Novaci 5.


drumul judeţean spre localitatea Novaci. Distanţa faţă de municipiul Tg. Jiu este de

cca. 40,5 km.



următoarele:







a. Captarea CHEMP Novaci 5 prelucrează energetic apa turbinată de CHEMP Novaci 4 şi

diferenţa de bazin aval de captarea Novaci 2 prelevată printr-o structură tip baraj

deversor cu priză tiroleză.

Barajul este amplasat în albia râului, aval de centrala Novaci 4, are o lungime

totală de 120 m, o lăţime de 13 m şi o înălţime de 3,50 m.


- culeea mal stâng;

- frontul deversant prevăzut cu o deschidere pentru debitul de servitute;

- priza tiroleză prevăzută cu o priză de iarnă;

- culeea mal drept care constituie structura amonte a bazinului compensator şi în

care se realizează racordul cu transferul de apă de la CHEMP Novaci 4.

Pragul deversor este prevăzut în aval cu un radier din beton armat pentru

disiparea energiei şi în continuarea acestuia o rizbermă din bolovani de râu.


- un batardou 1,2 x 2,76 m;

- un grătar priză tiroleză 2,0 x 10,0 -40;

- o vană jaluzea 1,00 x 0,75 m;

- o vană de perete 1,00 x 0,80 m.

b. Derivaţia

Derivația cuprinde: bazinul compensator, camera de încărcare, aducţiunea şi

distribuitorul.


Lateral de pragul deversor, lângă malul drept, este executat bazinul

compensator cu un volum total de 3600 m3, care înmagazinează atât apa captată pe

diferenţa de bazin cât şi debitul de apă turbinat de CHEMP Novaci 4.

Bazinul compensator este executat din beton hidrotehnic armat şi are o formă

dreptunghiulară cu o lungime de 150 m, o lăţime de 10 m şi o adâncime medie de 3

m. Acesta îndeplineşte următoarele două funcţiuni:

- deznisiparea, prin micşorarea vitezei apei şi facilitarea depunerii debitului

solid în suspensie; pentru această funcţie este destinat primul compartiment în


lungime de 40 m. Acest compartiment este prevăzut cu o deschidere de spălare

situată la cota 411,0 mdM.

- compensarea, prin acumularea unui volum de apă; această funcţie se

realizează în al doilea compartiment în lungime de 110 m. Realizarea unui stoc util de

2000 m3 de apă asigură funcţionarea normală a unui grup din centrală când debitul

afluent este mai mic decât debitul instalat.

Constructiv bazinul compensator are o pantă de 2 % care realizează viteza

necesară decolmatării prin autospălare.

În capătul aval al bazinului compensator este prevăzută camera de încărcare a

aducţiunii.

La capătul aval, spre râu, este realizat un deversor de prea plin tip prag lat, cu o

lungime de 9,0 m, continuat spre râu cu un disipator de energie evazat, cu pereţii

laterali din beton armat. Descărcătorul restituie apa în albia râului în cazul

nefuncţionării CHEMP Novaci 5.









2. Aducţiunea

Conducta de aducţiune porneşte de la capătul aval al bazinului compensator şi

este pozată îngropat pe malul drept al Gilortului. Conducta de aducţiune este metalică

betonată pe exterior, are o lungime totală de 1980 m, diametrul de 1800 mm şi o

grosime a ţevii de 6 mm.

3. Distribuitorul

Distribuitorul este o construcţie metalică din ţeavă de oţel, înglobat în

fundaţia hidroagregatelor cu care face corp comun. Acesta distribuie debitul de apă

din conducta forţată la cele două turbine montate în centrală.


Distribuitorul se prelungeşte până în camera de încărcare a următoarei centrale

şi este prevăzut la ieşire cu o vană fluture DN 1200 PN 10 pentru crearea posibilităţii

de spălare şi golire a aducţiunii.

c. Centrala

Centrala este o cladire de tip suprateran, amplasată pe malul drept al Gilortului.

Dimensiunile în plan ale construcţiei sunt (12,10 x 24,40) m2 iar înălţimea 7,70 m.

Structura este executată din beton armat în cadre cu deschiderea de 12 m,

zidăria fiind de umplutură din BCA. Împrejmuirea centralei este din plasă de sârmă,

accesul fiind realizat pe un pod din beton armat construit peste canalul de fugă.










Qi = 2,6 m3/s

Hnet = 33 m

n = 500 rot/min

P cupla = 565 kW





acţionare REGMO.





etanşare.

În interiorul clădirii se găseşte o grindă metalică fixă pe care rulează un palan

de 7,5 tf acţionat manual.






fiecărui grup.




generatorului la bara de 0,4 kV, întreruptorul OROMAX (0,4kV - 1600A),

transformatorul de măsură curent pe bara de 0,4 kV CIT (0,5 kV - 1600/5A),


transformatoare de măsură a tensiunii, atât la bornele generatorului , cât şi pe barele


ridicător TTU-NL (1000 kVA - 20/0,4 kV);



încălzire, iluminat, priza proprie dulapului). Alimentarea consumatorilor proprii de pe

bara de 0,4 kV a fiecărui grup se face prin intermediul a trei siguranţe de tip SIST-

101de 100A, şi a unui contactor tip USOL (0,4 kV - 100A).


dulapurile DPG şi transformatoarele de forţă ridicătoare TTU-NL (1000 kVA -

20/0,4 kV) sunt realizate în bare deschise de Cu 60 x 10 mm, câte două bare pe fază.










kV;




nr. 2.




20 kV tip A2YSY 3 x1 x 120 mmp.


Stâlpii terminali ai racordurilor sunt echipaţi cu descărcătoare cu rezistenţă

variabilă tip DRVL-24 (24 kV – 10 kA). Pentru o flexibilitate mai mare a schemei de

racordare la SEN a CHEMP-ului Novaci 5 între stâlpii terminali a celor două

racorduri se realizează o legătură electrică aeriană de 20 kV echipată cu un separator

tripolar de exterior tip STE-20, (20 kV - 400 A).







13,50 m.


În continuarea bazinului de liniştire, canalul de fugă este realizat pe malul drept

cu un zid de beton armat pe o lugime de 8 m racordat cu pereu spre aval. În aval este

realizat un şenal de racord cu albia râului.

1.4. Modificări ale soluţiei proiectate şi lucrări de înlăturare a deficienţelor

apărute

De la punerea în funcţiune a primei centrale, MHC Novaci 1 şi până în

prezent au fost realizate o serie de lucrări de înlăturare a deficienţelor apărute de-a

lungul anilor, precum şi modificări ale soluţiei iniţiale, după cum urmează:

MHC Novaci 1:

în 1964 s-a montat un grup cu putere 450 kVA (HA3). În prezent, acesta nu

funcţionează deoarece turbina a fost dimensionată pentru un debit mai mare

decât cel disponibil în amplasament iar generatorul este uzat;

la grupurile HA1 şi HA2 au fost înlocuite rotoarele originale din bronz cu

rotoare din oţel;

s-au înlocuit unele echipamente hidromecanice de la captare şi camera de

încărcare:

- porţile de spălare din lemn (cu înălţimi diferite) cu porţi metalice (cu

înălţimi egale);

- batardourile din lemn de la canalul de spălare şi canalul de aducţiune cu

batardouri metalice (etanşare metal pe metal);

- vana de spălare de la camera de încărcare cu vană metalică acţionată

electric;


înlocuirea în anul 1996 a ambelor generatoare sincrone de 390 kVA şi

montarea în panoul de sincronizare a unui RAT, de fabricaţie Electrotehnica

Bucureşti, dar care nu a funcţionat niciodată;

înlocuirea, în anul 2005, întreruptoarelor de 0,4 kV de pe circuitele

generatoarelor nr. 1 şi nr. 2, cu întreruptoare moderne tip MASTERPACT

cu Micrologic furnitură Schneider, cu aceleaşi caracteristici tehnice;

înlocuirea, în anul 2007, generatorului sincron de la grupul nr. 1 cu alt

generator cu aceleaşi caracteristice tehnice, de la FORAJ SONDE S.A.

Craiova;

MHC Novaci 1÷ Novaci 5:

înlocuirea, în anul 2005, a releelor de protecţie de tensiune minimă şi

maximă cu aparatură modernă de fiabilitate ridicată, S.D.F.E.E. Tg. Jiu;

realizarea instalaţiei de 24 V c.c. în anul 2006; instalaţia se compune din

tablou electric cu redresor 220Vc.a./24 Vc.c., baterie de acumulatori de 24

Vc.c. şi distribuţie la grupuri, furnitură ICPE ACTEL;

sistem de telegestiune a energiei electrice produse - consumate de MHC,

realizat în anul 2007.

MHC Novaci 2 ÷ Novaci 5:

înlocuirea, în anul 2005, a vanelor de golire de fund bazin compensator;

în anul 2005 s-au achiziţionat şi montat baterii de condensatoare moderne,

cu microprocesoare, cu putere de 460 kVar, care se conectează la bara de

0,4 kV a fiecarui generator;

în anul 2005 s-au înlocuit transformatoarele de tensiune de 20/0,1 kV cu

transformatoare tip TIRBo-G20, 20/0,1 kV şi TIRMi-C24,

20/√3/0,1/√3/0,1/3 kV;

MHC Novaci 2 și Novaci 3:

au fost înlocuite vanele sertar de golire aducţiune cu vane fluture Dn 1000

Pn10;


I.2. MĂSURĂTORI ÎN MICROHIDROCENTRALE

2.1. Debite medii lunare

Debitele medii lunare și anuale, afluente în amplasamentele captărilor, pe o

perioadă de 58 ani (1950-2007) au fost calculate de către INHGA în „Studiul

hidrologic pe râul Gilort” realizat în 2010.

În tabelele 2.1, 2.2 și 2.3 se prezintă debitele medii lunare afluente pe râul

Gilort în secţiunile captărilor Novaci 1, Novaci 2 și Novaci 5.

Tabelul 2.1

Debite medii lunare afluente pe râul Gilort în secţiunea captării Novaci 1 (m3/s)

Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

1950 2,19 3,86 5,66 7,09 2,74 0,98 0,62 0,44 0,38 0,36 5,05 6,54 2,991951 2,93 3,44 5,66 9,32 10,57 6,86 3,82 2,63 1,67 1,07 1,50 1,37 4,241952 3,01 2,66 2,05 7,09 3,91 2,31 0,91 0,68 0,92 2,48 4,73 6,91 3,141953 7,60 9,04 3,37 9,32 10,20 10,94 4,16 1,98 0,88 0,57 0,76 0,72 4,961954 0,59 0,59 11,96 8,76 11,82 10,94 1,48 1,32 0,66 1,39 3,06 4,26 4,741955 5,98 5,56 12,66 9,32 6,86 3,41 5,61 2,13 2,29 3,03 3,76 2,73 5,281956 2,49 4,91 10,06 13,21 8,81 8,99 2,04 1,08 0,72 0,93 1,16 2,47 4,741957 1,42 3,87 3,66 7,14 20,17 5,56 6,07 3,76 1,85 1,46 2,80 2,08 4,991958 4,54 5,19 5,01 10,80 8,58 3,17 2,82 1,03 1,01 1,20 2,52 1,85 3,981959 2,42 3,54 3,40 4,59 6,95 5,05 2,82 4,09 1,32 0,98 3,04 3,42 3,471960 3,41 4,22 4,77 6,58 10,76 7,97 4,18 1,73 0,95 1,21 3,67 8,39 4,821961 2,64 2,37 2,07 3,75 7,05 10,48 1,49 1,07 0,62 0,86 1,94 1,29 2,971962 1,35 1,46 9,41 12,38 5,75 2,34 1,50 1,79 0,77 0,79 2,59 2,31 3,541963 2,29 7,56 6,81 11,17 8,44 5,70 2,24 1,21 1,55 0,97 0,89 0,92 4,151964 0,61 1,89 4,26 5,52 5,93 3,08 1,28 1,46 0,95 4,59 4,96 5,05 3,301965 5,38 2,26 7,74 8,34 9,74 9,18 1,69 0,65 0,59 0,53 0,91 1,41 4,041966 1,83 8,16 2,97 8,07 6,03 5,61 3,25 2,86 2,83 1,47 5,98 4,96 4,501967 2,05 1,84 2,70 11,45 10,76 4,07 2,61 1,39 2,33 1,36 1,88 4,02 3,871968 4,73 4,91 3,81 5,52 4,15 1,34 1,20 2,38 3,38 1,82 7,79 2,74 3,651969 2,98 11,59 12,24 12,75 13,49 15,07 8,21 5,52 3,23 1,13 1,59 6,40 7,851970 9,36 5,01 7,28 14,83 7,93 6,91 10,15 1,47 0,97 1,00 1,05 1,11 5,591971 4,96 4,51 4,68 8,07 7,14 7,23 1,59 1,28 3,07 1,50 2,61 2,24 4,071972 1,24 2,50 3,82 7,88 4,64 2,39 3,56 3,81 6,63 17,43 2,93 3,04 4,991973 2,51 4,44 3,28 5,84 10,43 4,82 5,10 1,49 1,01 1,18 1,48 1,15 3,561974 0,96 1,18 2,11 3,07 14,37 7,70 3,56 1,45 1,19 7,60 5,42 4,51 4,431975 1,78 1,24 1,74 6,17 7,88 15,16 11,13 2,46 3,12 2,67 2,12 1,60 4,751976 1,41 1,98 3,34 9,46 8,62 4,40 2,26 4,52 3,29 2,99 9,27 5,93 4,79



1977 2,81 5,33 5,24 6,54 4,50 4,21 3,27 2,23 2,04 2,08 1,97 2,15 3,531978 1,14 6,17 4,59 5,33 13,63 6,91 2,66 0,78 1,67 1,34 0,95 1,08 3,851979 3,30 3,95 3,88 5,70 8,99 9,97 5,79 6,17 2,51 1,42 3,50 2,24 4,791980 2,19 2,86 3,33 7,42 13,49 5,75 2,68 1,51 0,69 2,23 3,91 7,14 4,431981 2,46 5,79 7,65 7,23 10,34 9,13 2,49 1,42 1,85 5,01 2,49 6,91 5,231982 3,45 1,55 2,80 8,25 6,95 4,41 3,62 5,98 4,40 1,44 1,65 3,37 3,991983 1,99 1,73 2,61 6,40 4,21 7,14 4,82 2,16 1,69 1,22 1,14 1,14 3,021984 1,58 4,07 5,05 8,16 12,79 5,05 2,01 1,75 1,91 1,83 2,23 2,23 4,051985 1,74 2,01 6,35 10,76 10,52 3,64 1,63 1,03 0,76 0,57 1,65 2,05 3,561986 2,24 4,35 5,79 12,52 5,38 7,14 3,44 2,26 0,89 0,76 0,69 0,60 3,841987 0,61 1,08 1,28 7,70 13,81 4,25 1,19 0,60 0,40 0,42 0,79 1,04 2,761988 1,03 2,49 3,51 5,84 6,40 4,14 1,62 0,69 0,68 0,91 0,94 1,10 2,451989 0,64 0,92 3,77 4,59 4,13 8,11 1,60 0,88 1,04 2,30 2,43 1,26 2,641990 1,10 1,26 1,87 3,76 2,55 3,31 1,58 1,01 0,49 0,77 1,08 1,64 1,701991 1,33 1,15 3,86 5,52 9,27 9,41 16,87 7,42 1,44 1,15 1,55 1,36 5,031992 0,87 0,76 0,83 2,90 2,30 5,05 1,74 0,94 0,76 1,25 1,91 1,26 1,711993 0,84 0,75 2,60 3,71 3,35 1,24 0,82 0,83 1,33 0,96 0,83 1,66 1,581994 1,57 1,45 1,70 5,15 5,38 3,12 2,54 1,61 0,95 3,52 1,87 1,31 2,511995 1,94 2,59 2,27 3,55 8,81 6,03 2,06 1,17 2,16 1,56 1,51 4,05 3,141996 6,07 3,21 4,52 6,21 8,53 3,07 1,17 1,18 2,87 2,23 2,07 4,62 3,811997 2,93 2,61 2,12 4,42 4,68 3,29 2,12 4,64 2,01 1,60 1,47 2,91 2,901998 3,89 3,89 2,19 4,77 5,05 5,61 4,91 1,27 3,89 5,56 2,91 1,78 3,811999 2,62 3,91 3,41 9,41 5,28 5,05 3,32 4,34 2,34 1,50 1,76 3,82 3,902000 2,10 2,86 2,51 8,85 5,19 1,44 0,87 0,63 0,81 0,66 0,70 0,73 2,282001 0,75 0,87 2,36 4,08 3,49 2,73 2,51 1,52 3,15 1,78 1,46 1,01 2,142002 0,99 1,22 1,00 1,53 1,94 3,10 2,86 7,83 3,78 5,66 3,43 6,26 3,302003 5,19 4,17 4,30 10,20 6,58 2,22 1,13 1,02 2,45 9,74 6,03 3,77 4,732004 4,12 6,40 6,54 8,85 8,11 5,61 3,12 3,44 1,90 2,76 10,71 3,75 5,442005 2,42 5,66 7,28 11,13 10,57 7,09 13,95 9,23 9,18 3,79 2,29 5,79 7,372006 5,98 3,78 12,56 16,55 8,72 8,02 6,68 6,72 3,18 1,94 1,46 1,53 6,432007 1,78 2,25 6,30 5,28 6,17 3,48 0,83 2,01 5,10 9,60 11,03 5,79 4,97Medii 2,66 3,46 4,67 7,58 7,84 5,70 3,47 2,41 2,01 2,42 2,83 3,01 4,00


Tabelul 2.2



1950 2,41 4,25 6,22 7,80 3,02 1,08 0,68 0,48 0,41 0,39 5,56 7,19 3,291951 3,22 3,79 6,22 10,25 11,62 7,55 4,20 2,89 1,84 1,18 1,65 1,50 4,661952 3,31 2,92 2,25 7,80 4,30 2,54 1,00 0,74 1,01 2,73 5,20 7,60 3,451953 8,36 9,94 3,70 10,25 11,22 12,03 4,57 2,18 0,96 0,63 0,84 0,79 5,461954 0,65 0,65 13,15 9,64 13,00 12,03 1,63 1,45 0,72 1,52 3,37 4,69 5,211955 6,58 6,12 13,92 10,25 7,55 3,75 6,17 2,34 2,51 3,33 4,14 3,00 5,801956 2,74 5,40 11,06 14,53 9,69 9,89 2,24 1,18 0,80 1,02 1,27 2,71 5,211957 1,57 4,25 4,02 7,85 22,18 6,12 6,68 4,13 2,04 1,60 3,08 2,28 5,481958 4,99 5,71 5,51 11,88 9,43 3,49 3,10 1,13 1,11 1,32 2,77 2,04 4,371959 2,66 3,90 3,74 5,05 7,65 5,56 3,10 4,50 1,45 1,08 3,34 3,76 3,821960 3,75 4,64 5,25 7,24 11,83 8,77 4,59 1,91 1,05 1,33 4,03 9,23 5,301961 2,91 2,61 2,28 4,12 7,75 11,52 1,64 1,18 0,68 0,94 2,13 1,42 3,271962 1,49 1,61 10,35 13,61 6,32 2,57 1,65 1,97 0,85 0,87 2,85 2,54 3,891963 2,52 8,31 7,49 12,29 9,28 6,27 2,47 1,33 1,71 1,07 0,98 1,01 4,561964 0,67 2,07 4,69 6,07 6,53 3,39 1,41 1,60 1,05 5,05 5,46 5,56 3,631965 5,91 2,48 8,51 9,18 10,71 10,09 1,86 0,72 0,65 0,59 1,00 1,55 4,441966 2,01 8,97 3,27 8,87 6,63 6,17 3,58 3,15 3,12 1,62 6,58 5,46 4,951967 2,25 2,02 2,97 12,59 11,83 4,47 2,87 1,53 2,56 1,50 2,06 4,43 4,261968 5,20 5,40 4,19 6,07 4,56 1,47 1,32 2,62 3,72 2,00 8,57 3,01 4,011969 3,27 12,75 13,46 14,02 14,84 16,57 9,02 6,07 3,55 1,24 1,75 7,04 8,631970 10,30 5,51 8,00 16,31 8,72 7,60 11,17 1,62 1,07 1,10 1,16 1,22 6,151971 5,46 4,96 5,15 8,87 7,85 7,95 1,75 1,41 3,38 1,65 2,87 2,46 4,481972 1,37 2,75 4,20 8,67 5,10 2,63 3,92 4,19 7,29 19,17 3,22 3,34 5,491973 2,76 4,88 3,61 6,42 11,47 5,30 5,61 1,64 1,11 1,30 1,63 1,26 3,921974 1,06 1,30 2,32 3,38 15,80 8,46 3,92 1,59 1,31 8,36 5,96 4,96 4,871975 1,96 1,36 1,91 6,78 8,67 16,67 12,24 2,70 3,43 2,94 2,33 1,76 5,231976 1,55 2,18 3,67 10,40 9,48 4,84 2,48 4,97 3,61 3,29 10,20 6,53 5,271977 3,09 5,86 5,76 7,19 4,95 4,63 3,59 2,46 2,24 2,28 2,16 2,36 3,881978 1,25 6,78 5,05 5,86 14,99 7,60 2,92 0,86 1,84 1,48 1,04 1,19 4,241979 3,62 4,34 4,27 6,27 9,89 10,96 6,37 6,78 2,76 1,57 3,85 2,46 5,261980 2,41 3,15 3,66 8,16 14,84 6,32 2,95 1,66 0,76 2,46 4,30 7,85 4,881981 2,70 6,37 8,41 7,95 11,37 10,04 2,74 1,56 2,03 5,51 2,74 7,60 5,751982 3,79 1,70 3,08 9,07 7,65 4,85 3,98 6,58 4,84 1,58 1,82 3,70 4,391983 2,19 1,90 2,87 7,04 4,63 7,85 5,30 2,38 1,86 1,34 1,25 1,25 3,321984 1,73 4,48 5,56 8,97 14,07 5,56 2,21 1,93 2,10 2,01 2,45 2,46 4,461985 1,91 2,21 6,98 11,83 11,57 4,00 1,79 1,14 0,84 0,63 1,81 2,26 3,921986 2,46 4,79 6,37 13,77 5,91 7,85 3,79 2,48 0,98 0,84 0,75 0,66 4,221987 0,67 1,19 1,41 8,46 15,19 4,67 1,31 0,66 0,44 0,46 0,87 1,14 3,041988 1,14 2,74 3,86 6,42 7,04 4,56 1,78 0,75 0,75 1,00 1,03 1,21 2,69



1989 0,70 1,01 4,15 5,05 4,54 8,92 1,76 0,97 1,15 2,53 2,67 1,38 2,901990 1,21 1,39 2,06 4,13 2,81 3,64 1,73 1,11 0,54 0,85 1,19 1,80 1,871991 1,46 1,26 4,25 6,07 10,20 10,35 18,56 8,16 1,58 1,26 1,70 1,49 5,531992 0,96 0,84 0,91 3,19 2,53 5,56 1,91 1,03 0,84 1,38 2,10 1,39 1,891993 0,93 0,82 2,86 4,08 3,68 1,37 0,90 0,91 1,46 1,06 0,91 1,83 1,731994 1,73 1,60 1,87 5,66 5,91 3,43 2,79 1,77 1,05 3,87 2,05 1,44 2,761995 2,13 2,84 2,49 3,90 9,69 6,63 2,27 1,29 2,38 1,71 1,66 4,45 3,451996 6,68 3,53 4,97 6,83 9,38 3,38 1,28 1,29 3,16 2,46 2,28 5,08 4,191997 3,22 2,88 2,34 4,86 5,15 3,62 2,34 5,10 2,21 1,76 1,62 3,20 3,191998 4,28 4,28 2,41 5,25 5,56 6,17 5,40 1,40 4,28 6,12 3,20 1,96 4,191999 2,89 4,30 3,75 10,35 5,81 5,56 3,65 4,77 2,57 1,65 1,93 4,20 4,292000 2,30 3,15 2,76 9,74 5,71 1,58 0,95 0,69 0,89 0,72 0,76 0,81 2,512001 0,82 0,95 2,60 4,49 3,84 3,00 2,76 1,67 3,47 1,96 1,61 1,11 2,362002 1,09 1,35 1,10 1,68 2,13 3,41 3,14 8,62 4,16 6,22 3,77 6,88 3,632003 5,71 4,59 4,73 11,22 7,24 2,44 1,24 1,13 2,70 10,71 6,63 4,15 5,212004 4,53 7,04 7,19 9,74 8,92 6,17 3,43 3,79 2,09 3,03 11,78 4,12 5,982005 2,67 6,22 8,00 12,24 11,62 7,80 15,35 10,15 10,09 4,17 2,52 6,37 8,102006 6,58 4,16 13,82 18,20 9,58 8,82 7,34 7,39 3,49 2,14 1,61 1,68 7,07

2007 1,96 2,47 6,93 5,81 6,78 3,82 0,92 2,21 5,61 10,55 12,13 6,37 5,46

Medii 2,93 3,81 5,13 8,34 8,62 6,26 3,82 2,65 2,21 2,66 3,11 3,31 4,40


Tabelul 2.3



1950 2,62 4,62 6,77 8,49 3,29 1,18 0,74 0,52 0,45 0,43 6,05 7,82 3,581951 3,50 4,12 6,77 11,15 12,65 8,21 4,57 3,15 2,00 1,28 1,80 1,64 5,071952 3,61 3,18 2,45 8,49 4,68 2,77 1,09 0,81 1,10 2,97 5,66 8,27 3,761953 9,10 10,82 4,03 11,15 12,21 13,10 4,98 2,37 1,05 0,69 0,91 0,86 5,941954 0,71 0,71 14,32 10,49 14,15 13,10 1,77 1,58 0,79 1,66 3,67 5,11 5,671955 7,16 6,66 15,15 11,15 8,21 4,08 6,71 2,55 2,74 3,63 4,51 3,27 6,321956 2,98 5,88 12,04 15,82 10,54 10,77 2,44 1,29 0,87 1,12 1,39 2,95 5,671957 1,70 4,63 4,38 8,55 24,14 6,66 7,27 4,50 2,22 1,74 3,35 2,49 5,971958 5,43 6,22 5,99 12,93 10,27 3,80 3,37 1,23 1,21 1,44 3,01 2,22 4,761959 2,89 4,24 4,07 5,50 8,32 6,05 3,38 4,89 1,58 1,18 3,64 4,09 4,151960 4,08 5,06 5,72 7,88 12,87 9,54 5,00 2,08 1,14 1,44 4,39 10,04 5,771961 3,16 2,84 2,48 4,49 8,43 12,54 1,78 1,28 0,74 1,03 2,32 1,55 3,551962 1,62 1,75 11,26 14,82 6,88 2,80 1,80 2,14 0,93 0,94 3,10 2,77 4,231963 2,74 9,05 8,16 13,37 10,10 6,83 2,69 1,45 1,86 1,17 1,07 1,10 4,961964 0,73 2,26 5,11 6,60 7,10 3,69 1,53 1,74 1,14 5,50 5,94 6,05 3,951965 6,44 2,70 9,27 9,99 11,65 10,99 2,03 0,78 0,71 0,64 1,09 1,69 4,831966 2,19 9,77 3,56 9,66 7,21 6,71 3,90 3,42 3,39 1,76 7,16 5,94 5,391967 2,45 2,20 3,23 13,71 12,87 4,87 3,12 1,66 2,79 1,63 2,25 4,82 4,631968 5,66 5,88 4,56 6,60 4,97 1,60 1,43 2,85 4,05 2,18 9,32 3,27 4,361969 3,56 13,87 14,65 15,26 16,15 18,03 9,82 6,60 3,87 1,35 1,90 7,66 9,391970 11,21 5,99 8,71 17,76 9,49 8,27 12,15 1,76 1,17 1,19 1,26 1,33 6,691971 5,94 5,40 5,60 9,66 8,55 8,66 1,91 1,54 3,68 1,80 3,12 2,68 4,881972 1,49 3,00 4,57 9,43 5,55 2,86 4,26 4,56 7,94 20,86 3,50 3,63 5,971973 3,01 5,31 3,93 6,99 12,49 5,77 6,10 1,78 1,21 1,42 1,77 1,37 4,261974 1,15 1,42 2,52 3,68 17,20 9,21 4,27 1,73 1,42 9,10 6,49 5,40 5,301975 2,14 1,48 2,08 7,38 9,43 18,15 13,32 2,94 3,73 3,20 2,54 1,91 5,691976 1,69 2,38 4,00 11,32 10,32 5,27 2,70 5,40 3,93 3,58 11,10 7,10 5,731977 3,37 6,38 6,27 7,82 5,39 5,04 3,91 2,67 2,44 2,49 2,35 2,57 4,231978 1,36 7,38 5,50 6,38 16,31 8,27 3,18 0,94 2,00 1,61 1,13 1,30 4,611979 3,95 4,72 4,65 6,83 10,77 11,93 6,94 7,38 3,00 1,70 4,20 2,68 5,731980 2,62 3,42 3,98 8,88 16,15 6,88 3,21 1,80 0,83 2,67 4,68 8,55 5,311981 2,94 6,94 9,16 8,66 12,37 10,93 2,98 1,70 2,21 5,99 2,98 8,27 6,261982 4,13 1,85 3,35 9,88 8,32 5,28 4,33 7,16 5,27 1,72 1,98 4,03 4,781983 2,38 2,07 3,12 7,66 5,04 8,55 5,77 2,59 2,03 1,46 1,36 1,36 3,611984 1,89 4,87 6,05 9,77 15,32 6,05 2,40 2,10 2,28 2,19 2,66 2,67 4,851985 2,08 2,41 7,60 12,87 12,60 4,36 1,95 1,24 0,92 0,68 1,98 2,46 4,261986 2,68 5,21 6,94 14,98 6,44 8,55 4,12 2,70 1,07 0,91 0,82 0,72 4,591987 0,73 1,30 1,54 9,21 16,54 5,08 1,43 0,72 0,48 0,50 0,94 1,24 3,311988 1,24 2,99 4,21 6,99 7,66 4,96 1,94 0,82 0,82 1,09 1,13 1,32 2,93


Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media1989 0,76 1,10 4,52 5,49 4,94 9,71 1,92 1,05 1,25 2,76 2,91 1,50 3,161990 1,32 1,51 2,24 4,49 3,06 3,96 1,89 1,21 0,58 0,92 1,30 1,96 2,041991 1,59 1,38 4,62 6,60 11,10 11,26 20,20 8,88 1,72 1,37 1,85 1,63 6,021992 1,04 0,92 0,99 3,47 2,75 6,05 2,08 1,12 0,92 1,50 2,29 1,51 2,051993 1,01 0,89 3,11 4,44 4,01 1,49 0,98 0,99 1,59 1,15 0,99 1,99 1,891994 1,88 1,74 2,04 6,16 6,44 3,73 3,04 1,93 1,14 4,22 2,24 1,56 3,011995 2,32 3,10 2,71 4,25 10,54 7,21 2,47 1,40 2,59 1,86 1,81 4,84 3,761996 7,27 3,84 5,40 7,44 10,21 3,68 1,40 1,41 3,44 2,67 2,48 5,53 4,561997 3,51 3,13 2,54 5,29 5,60 3,94 2,54 5,55 2,40 1,91 1,76 3,48 3,471998 4,66 4,66 2,62 5,72 6,05 6,71 5,88 1,53 4,66 6,66 3,48 2,14 4,561999 3,14 4,68 4,08 11,26 6,33 6,05 3,97 5,19 2,80 1,79 2,10 4,57 4,662000 2,51 3,42 3,00 10,60 6,22 1,72 1,04 0,75 0,97 0,79 0,83 0,88 2,732001 0,89 1,04 2,82 4,89 4,18 3,27 3,01 1,81 3,77 2,13 1,75 1,20 2,562002 1,18 1,46 1,19 1,83 2,32 3,71 3,42 9,38 4,52 6,77 4,11 7,49 3,952003 6,22 4,99 5,15 12,21 7,88 2,66 1,35 1,23 2,94 11,65 7,21 4,52 5,672004 4,93 7,66 7,82 10,60 9,71 6,71 3,73 4,12 2,27 3,30 12,82 4,49 6,512005 2,90 6,77 8,71 13,32 12,65 8,49 16,70 11,04 10,99 4,54 2,75 6,94 8,822006 7,16 4,52 15,04 19,81 10,43 9,60 7,99 8,05 3,80 2,33 1,75 1,83 7,692007 2,14 2,69 7,55 6,33 7,38 4,16 1,00 2,40 6,10 11,49 13,21 6,94 5,95

Medii 3,19 4,15 5,58 9,08 9,39 6,82 4,15 2,89 2,40 2,89 3,38 3,61 4,79

În figurile de mai jos se prezintă curbele de durată asociate debitelor medii

lunare în secțiunile celor trei captări.


Figura 1

Cur

ba d

e du

rată

a d

ebit

elor

med

ii lu

nare

nat

ural

e af

luen

te în

secţi

unea

cap

tări

i Nov

aci 1

Qm

ed =

4,0

0 m

3/s

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

11.0

12.0

13.0

14.0

15.0

16.0

17.0

18.0

19.0

20.0

21.0

0.0

3.4

6.9

10.3

13.8

17.2

20.7

24.1

27.6

31.0

34.5

37.9

41.4

44.8

48.3

51.7

55.2

58.6

62.1

65.5

69.0

72.4

75.9

79.3

82.8

86.2

89.7

93.1

96.6

100.0 p [%

]

Q [mc/s]

Stoc

afl

.St

oc u

zina

t la

Qi =

2,4

mc/

sQ

serv

.


Figura 2


Figura 3


2.2. Curba de durată și utilizare a debitelor medii zilnice afluente la stația

hidrometrică Novaci.

Figura 4


2.3. Numărul de ore de funcționare a microhidrocentralelor.

În tabelul următor sunt prezentate orele de funcționare a celor cinci

microhidrocentrale, pe fiecare hidroagregat, în perioada 2000 – 2009.

Tabelul 3.1

Anul MHC Novaci 1 MHC Novaci 2 MHC Novaci 3 MHC Novaci 4 MHC Novaci 5

HA1 HA2 HA1 HA2 HA1 HA2 HA1 HA2 HA1 HA2

2000 4481 4975 2413 1177 2286 1358 1787 1807 2096 2098

2001 5094 4273 3584 1102 3481 1143 3248 1370 1991 2713

2002 7438 6180 4995 1952 5238 1945 3048 3546 3521 2684

2003 7947 5812 4195 3037 2974 4240 4154 1499 4102 3252

2004 8384 7451 7296 3942 6847 4202 6097 4254 3733 8107

2005 8476 6644 7589 2938 7363 2988 6090 4091 5673 6062

2006 8264 5456 5834 5986 6451 5204 6297 5267 6288 4337

2007 8417 7792 6282 4508 5820 4788 7418 2812 2203 1671

2008 8244 6125 8563 2075 8049 2343 6364 1842 6149 4776

2009 7842 7749 7323 2586 8030 2818 7855 3283 7014 5028

Media 7459 6246 5807 2930 5654 3103 5236 2977 4277 4073

2.4. Puteri orare ale grupurilor.

În tabelele 4.1 și 4.2 sunt prezentate puterile orare înregistrate pe parcursul

anului 2009 în MHC Novaci 1 ÷ 5. Acestea sunt prezentate pe fiecare grup în parte și

pe total centrală.

Tabelul 4.1

Data

MHC Novaci 1 MHC Novaci 2 MHC Novaci 3

HA1 HA2 HA1 + HA2

HA1 HA2 HA1 + HA2

HA1 HA2 HA1 + HA2

01.01.2009 220 170 390 640 640 600 60002.01.2009 230 170 400 683 683 612 61203.01.2009 220 153 373 567 567 533 53304.01.2009 190 125 315 441 441 425 42505.01.2009 207 130 337 449 449 410 41006.01.2009 206 100 306 404 404 378 37807.01.2009 220 153 373 484 484 438 43808.01.2009 215 105 320 405 405 360 36009.01.2009 210 80 290 282 282 275 27510.01.2009 195 80 275 322 322 292 29211.01.2009 167 100 267 313 313 282 28212.01.2009 190 75 265 282 282 260 260


13.01.2009 185 80 265 300 300 283 28314.01.2009 200 94 294 330 330 304 30415.01.2009 196 104 300 325 325 298 29816.01.2009 195 100 295 310 310 282 28217.01.2009 190 100 290 270 270 247 24718.01.2009 180 80 260 255 255 232 23219.01.2009 190 80 270 247 247 226 22620.01.2009 190 85 275 243 243 220 22021.01.2009 180 90 270 252 252 225 22522.01.2009 200 106 306 359 359 346 34623.01.2009 230 140 370 580 580 520 52024.01.2009 230 150 380 580 580 545 54525.01.2009 220 140 360 514 514 490 49026.01.2009 225 130 355 505 505 466 46627.01.2009 227 127 354 472 472 455 45528.01.2009 210 150 360 746 582 1328 660 650 131029.01.2009 200 150 350 754 627 1381 685 682 136730.01.2009 217 170 387 748 604 1352 706 676 138231.01.2009 213 177 390 613 515 1128 622 588 121001.02.2009 200 175 375 525 420 945 600 490 109002.02.2009 210 170 380 1062 1062 982 98203.02.2009 220 160 380 930 930 868 86804.02.2009 220 160 380 929 929 870 87005.02.2009 220 170 390 965 965 940 686 162606.02.2009 220 170 390 955 955 912 91207.02.2009 220 160 380 943 943 892 89208.02.2009 220 170 390 980 980 942 94209.02.2009 210 180 390 990 990 941 94110.02.2009 220 170 390 900 900 867 86711.02.2009 210 170 380 889 889 848 84812.02.2009 218 180 398 899 899 830 83013.02.2009 210 175 385 790 790 780 78014.02.2009 210 160 370 740 740 695 69515.02.2009 210 160 370 556 556 543 54316.02.2009 210 160 370 599 599 577 57717.02.2009 190 100 290 480 480 460 46018.02.2009 210 170 380 570 570 520 52019.02.2009 217 170 387 513 513 497 49720.02.2009 226 162 388 504 504 466 46621.02.2009 205 135 340 425 425 385 38522.02.2009 210 133 343 417 417 381 38123.02.2009 200 130 330 379 379 357 35724.02.2009 195 115 310 326 326 319 31925.02.2009 205 105 310 336 336 285 28526.02.2009 190 90 280 344 344 324 32427.02.2009 210 110 320 360 360 329 32928.02.2009 210 120 330 344 344 320 32001.03.2009 210 110 320 319 319 291 29102.03.2009 210 110 320 322 322 303 303


03.03.2009 210 100 310 322 322 284 28404.03.2009 210 107 317 320 320 310 31005.03.2009 220 150 370 473 473 400 40006.03.2009 210 170 380 1042 1042 1021 102107.03.2009 210 180 390 847 610 1457 833 661 149408.03.2009 213 173 386 723 525 1248 691 588 127909.03.2009 210 180 390 589 463 1052 550 441 99110.03.2009 210 180 390 818 320 1138 740 400 114011.03.2009 210 170 380 892 892 880 88012.03.2009 213 173 386 850 850 808 80813.03.2009 210 170 380 781 781 757 75714.03.2009 220 180 400 745 745 706 70615.03.2009 220 170 390 656 656 623 62316.03.2009 220 160 380 648 648 633 63317.03.2009 220 160 380 603 603 574 57418.03.2009 210 160 370 610 526 1136 550 55019.03.2009 210 140 350 537 501 1038 478 47820.03.2009 206 138 344 432 432 432 43221.03.2009 210 140 350 490 490 432 43222.03.2009 210 130 340 446 446 439 43923.03.2009 210 130 340 440 440 387 38724.03.2009 210 130 340 426 426 415 350 76525.03.2009 210 130 340 418 418 370 360 73026.03.2009 200 80 280 345 345 328 32827.03.2009 210 120 330 372 372 332 33228.03.2009 220 130 350 345 345 325 32529.03.2009 220 130 350 395 395 370 37030.03.2009 205 120 325 462 462 410 41031.03.2009 207 135 342 825 825 762 76201.04.2009 181 168 349 738 620 1358 745 591 133602.04.2009 215 170 385 757 670 1427 712 670 138203.04.2009 220 180 400 740 660 1400 695 667 136204.04.2009 220 180 400 740 650 1390 686 665 135105.04.2009 220 180 400 750 683 1433 718 682 140006.04.2009 220 180 400 755 688 1443 700 675 137507.04.2009 200 160 360 757 696 1453 753 634 138708.04.2009 210 170 380 745 675 1420 762 660 142209.04.2009 220 180 400 748 695 1443 759 664 142310.04.2009 217 177 394 758 681 1439 760 650 141011.04.2009 220 170 390 760 684 1444 742 645 138712.04.2009 218 180 398 767 674 1441 758 657 141513.04.2009 215 180 395 777 690 1467 752 651 140314.04.2009 215 180 395 767 685 1452 760 650 141015.04.2009 200 170 370 760 668 1428 755 648 140316.04.2009 220 180 400 767 683 1450 763 655 141817.04.2009 212 178 390 776 688 1464 773 660 143318.04.2009 210 180 390 776 688 1464 770 650 142019.04.2009 220 180 400 760 670 1430 765 647 141220.04.2009 220 180 400 770 682 1452 760 640 1400


21.04.2009 220 180 400 772 668 1440 759 660 141922.04.2009 215 180 395 757 692 1449 785 645 143023.04.2009 210 170 380 762 670 1432 723 673 139624.04.2009 220 180 400 795 688 1483 785 665 145025.04.2009 217 180 397 770 690 1460 760 669 142926.04.2009 220 180 400 722 660 1382 745 650 139527.04.2009 220 190 410 687 633 1320 701 595 129628.04.2009 220 180 400 685 592 1277 691 566 125729.04.2009 222 192 414 666 653 1319 678 613 129130.04.2009 225 180 405 707 640 1347 675 610 128501.05.2009 220 180 400 650 590 1240 666 555 122102.05.2009 220 180 400 702 640 1342 702 621 132303.05.2009 220 190 410 690 641 1331 695 635 133004.05.2009 220 180 400 724 599 1323 710 620 133005.05.2009 220 180 400 670 630 1300 667 616 128306.05.2009 220 180 400 636 532 1168 660 522 118207.05.2009 213 187 400 679 577 1256 660 259 91908.05.2009 220 180 400 766 442 1208 600 530 113009.05.2009 225 175 400 687 525 1212 726 425 115110.05.2009 220 180 400 697 535 1232 690 591 128111.05.2009 222 178 400 747 666 1413 707 612 131912.05.2009 220 180 400 775 612 1387 705 620 132513.05.2009 225 175 400 768 636 1404 730 656 138614.05.2009 210 180 390 770 627 1397 743 653 139615.05.2009 220 180 400 755 612 1367 729 635 136416.05.2009 220 180 400 798 651 1449 720 680 140017.05.2009 220 180 400 790 625 1415 721 673 139418.05.2009 210 170 380 747 616 1363 714 650 136419.05.2009 220 180 400 754 607 1361 720 649 136920.05.2009 220 180 400 793 563 1356 700 645 134521.05.2009 220 170 390 717 630 1347 770 520 129022.05.2009 220 180 400 681 574 1255 701 496 119723.05.2009 220 180 400 723 595 1318 734 595 132924.05.2009 220 180 400 719 516 1235 700 590 129025.05.2009 220 170 390 682 516 1198 678 426 110426.05.2009 205 162 367 597 405 1002 540 400 94027.05.2009 200 170 370 862 453 1315 832 416 124828.05.2009 220 175 395 1017 1017 900 90029.05.2009 220 160 380 950 950 910 91030.05.2009 205 160 365 932 932 871 87131.05.2009 215 161 376 814 814 767 76701.06.2009 210 140 350 907 907 890 89002.06.2009 200 170 370 967 354 1321 760 325 108503.06.2009 214 170 384 775 643 1418 683 664 134704.06.2009 220 170 390 744 616 1360 622 692 131405.06.2009 220 180 400 678 614 1292 685 600 128506.06.2009 220 180 400 634 578 1212 580 540 112007.06.2009 220 180 400 508 520 1028 596 421 101708.06.2009 220 180 400 602 452 1054 645 341 986


09.06.2009 220 180 400 1047 1047 1010 101010.06.2009 220 180 400 947 947 861 86111.06.2009 220 170 390 740 603 1343 725 600 132512.06.2009 220 163 383 612 553 1165 644 565 120913.06.2009 220 175 395 574 505 1079 575 481 105614.06.2009 220 170 390 600 455 1055 594 371 96515.06.2009 220 170 390 1020 953 1973 1020 102016.06.2009 219 153 372 953 953 888 88817.06.2009 220 150 370 880 880 835 83518.06.2009 220 155 375 814 814 778 77819.06.2009 215 150 365 695 695 690 69020.06.2009 220 143 363 605 605 614 61421.06.2009 210 140 350 572 572 530 53022.06.2009 210 140 350 600 600 565 56523.06.2009 220 170 390 898 740 1638 864 730 159424.06.2009 210 150 360 788 788 762 76225.06.2009 200 150 350 847 618 1465 825 570 139526.06.2009 220 180 400 701 628 1329 681 599 128027.06.2009 220 180 400 790 618 1408 728 665 139328.06.2009 220 173 393 755 602 1357 742 652 139429.06.2009 220 180 400 762 608 1370 700 645 134530.06.2009 220 180 400 788 640 1428 697 600 129701.07.2009 215 170 385 735 647 1382 724 673 139702.07.2009 210 177 387 741 651 1392 727 604 133103.07.2009 220 170 390 765 635 1400 710 680 139004.07.2009 220 180 400 804 630 1434 742 685 142705.07.2009 220 180 400 796 628 1424 717 686 140306.07.2009 220 180 400 775 622 1397 715 626 134107.07.2009 220 180 400 764 633 1397 745 630 137508.07.2009 220 180 400 717 617 1334 713 616 132909.07.2009 215 175 390 688 581 1269 730 545 127510.07.2009 220 175 395 572 573 1145 684 440 112411.07.2009 217 167 384 712 584 1296 723 580 130312.07.2009 200 160 360 772 630 1402 721 615 133613.07.2009 220 160 380 770 678 1448 741 680 142114.07.2009 210 170 380 790 650 1440 718 672 139015.07.2009 215 170 385 793 659 1452 720 680 140016.07.2009 220 170 390 740 652 1392 722 650 137217.07.2009 220 170 390 660 579 1239 680 540 122018.07.2009 214 167 381 649 536 1185 693 485 117819.07.2009 205 155 360 678 600 1278 720 550 127020.07.2009 220 170 390 610 533 1143 624 448 107221.07.2009 220 170 390 886 423 1309 835 517 135222.07.2009 220 170 390 1075 1075 998 99823.07.2009 220 170 390 1013 1013 945 94524.07.2009 220 160 380 916 916 881 88125.07.2009 220 170 390 829 829 358 35826.07.2009 200 163 363 739 739 690 69027.07.2009 210 160 370 669 669 640 640


28.07.2009 210 160 370 640 640 592 59229.07.2009 210 170 380 555 555 511 51130.07.2009 207 167 374 596 596 567 56731.07.2009 212 155 367 521 521 480 48001.08.2009 207 138 345 565 565 548 54802.08.2009 220 170 390 548 548 495 49503.08.2009 220 170 390 456 456 430 43004.08.2009 220 170 390 412 412 391 39105.08.2009 215 150 365 639 639 550 55006.08.2009 220 170 390 459 459 450 45007.08.2009 220 170 390 472 472 425 42508.08.2009 220 170 390 462 462 450 45009.08.2009 220 170 390 435 435 400 40010.08.2009 220 170 390 386 386 359 35911.08.2009 212 170 382 370 370 244 24412.08.2009 212 163 375 339 339 324 32413.08.2009 203 150 353 322 322 304 30414.08.2009 200 140 340 257 257 210 21015.08.2009 200 100 300 260 260 226 22616.08.2009 195 115 310 262 262 210 21017.08.2009 174 112 286 260 260 220 22018.08.2009 180 120 300 225 225 185 18519.08.2009 151 100 251 220 220 176 17620.08.2009 150 97 247 195 195 150 15021.08.2009 153 90 243 195 195 150 15022.08.2009 150 90 240 192 192 148 14823.08.2009 230 230 172 172 126 12624.08.2009 208 121 329 279 279 245 24525.08.2009 217 76 293 201 201 160 16026.08.2009 230 230 154 154 141 14127.08.2009 220 220 155 155 130 13028.08.2009 220 220 143 143 105 10529.08.2009 230 230 147 147 125 12530.08.2009 225 225 136 136 103 10331.08.2009 230 230 140 140 121 12101.09.2009 220 220 110 110 90 9002.09.2009 220 220 127 127 105 10503.09.2009 195 195 110 110 931 93104.09.2009 190 190 100 100 85 8505.09.2009 182 182 92 92 80 8006.09.2009 212 212 135 135 142 14207.09.2009 205 205 169 169 116 11608.09.2009 165 165 119 119 95 9509.09.2009 170 170 110 110 90 9010.09.2009 160 160 100 100 85 8511.09.2009 160 160 85 85 77 7712.09.2009 140 150 290 84 84 72 7213.09.2009 160 160 66 66 50 5014.09.2009 183 183 105 105 88 88


15.09.2009 180 180 78 78 58 5816.09.2009 190 190 90 90 70 7017.09.2009 180 180 75 75 50 5018.09.2009 190 190 86 86 66 6619.09.2009 190 190 96 96 76 7620.09.2009 190 190 83 83 73 7321.09.2009 175 175 78 78 60 6022.09.2009 155 155 65 65 58 5823.09.2009 145 145 53 53 40 4024.09.2009 140 140 55 55 47 4725.09.2009 140 140 54 54 50 5026.09.2009 138 138 35 35 32 3227.09.2009 160 160 69 69 60 6028.09.2009 155 155 110 110 100 10029.09.2009 150 150 113 113 100 10030.09.2009 160 160 123 123 92 9201.10.2009 153 153 116 116 100 10002.10.2009 150 150 116 116 109 10903.10.2009 166 166 123 123 98 9804.10.2009 190 180 370 102 102 84 8405.10.2009 167 167 72 72 55 5506.10.2009 150 150 92 92 77 7707.10.2009 118 118 122 122 100 10008.10.2009 130 130 117 117 93 9309.10.2009 130 130 111 111 96 9610.10.2009 110 110 110 110 98 9811.10.2009 130 130 103 103 88 8812.10.2009 113 113 110 110 96 9613.10.2009 150 103 253 549 560 1109 491 502 99314.10.2009 190 170 360 353 328 681 714 331 104515.10.2009 195 150 345 640 640 675 67516.10.2009 187 150 337 534 534 486 48617.10.2009 208 160 368 470 470 455 45518.10.2009 200 160 360 400 400 368 36819.10.2009 185 155 340 544 600 1144 540 558 109820.10.2009 158 136 294 698 523 1221 684 580 126421.10.2009 185 191 376 643 478 1121 679 461 114022.10.2009 210 170 380 560 370 930 578 315 89323.10.2009 220 165 385 849 383 1232 840 305 114524.10.2009 210 170 380 1050 1050 1000 100025.10.2009 213 180 393 1016 1016 969 96926.10.2009 210 180 390 923 923 860 86027.10.2009 200 160 360 822 822 820 82028.10.2009 210 155 365 774 774 736 73629.10.2009 205 165 370 663 663 634 63430.10.2009 182 135 317 713 713 665 66531.10.2009 200 160 360 646 646 605 60501.11.2009 200 155 355 552 552 551 55102.11.2009 217 144 361 496 496 438 438


03.11.2009 220 140 360 432 432 380 38004.11.2009 215 135 350 461 461 430 43005.11.2009 210 140 350 475 475 434 43406.11.2009 193 137 330 587 587 573 57307.11.2009 135 94 229 965 587 1552 896 490 138608.11.2009 170 95 265 699 582 1281 670 575 124509.11.2009 149 140 289 639 623 1262 681 530 121110.11.2009 214 138 352 678 595 127311.11.2009 184 113 297 708 590 129812.11.2009 200 160 360 740 630 137013.11.2009 208 160 368 745 623 136814.11.2009 210 163 373 730 610 134015.11.2009 210 170 380 730 618 134816.11.2009 205 180 385 724 627 135117.11.2009 210 180 390 730 600 133018.11.2009 210 180 390 668 571 123919.11.2009 237 237 718 375 109320.11.2009 230 230 690 390 108021.11.2009 220 220 794 490 128422.11.2009 230 230 991 99123.11.2009 200 200 980 98024.11.2009 230 230 850 85025.11.2009 220 220 883 88326.11.2009 230 230 749 74927.11.2009 230 230 720 72028.11.2009 230 230 720 72029.11.2009 230 230 628 62830.11.2009 230 230 575 57501.12.2009 230 230 510 51002.12.2009 230 120 350 570 57003.12.2009 230 156 386 520 52004.12.2009 217 163 380 495 49505.12.2009 218 160 378 468 46806.12.2009 225 150 375 431 43107.12.2009 210 140 350 410 41008.12.2009 210 150 360 387 38709.12.2009 215 150 365 10.12.2009 220 140 360 11.12.2009 220 130 350 12.12.2009 206 130 336 13.12.2009 194 126 320 14.12.2009 190 117 307 15.12.2009 200 110 310 16.12.2009 193 120 313 17.12.2009 190 105 295 18.12.2009 180 80 260 19.12.2009 130 80 210 20.12.2009 141 80 221 21.12.2009 150 87 237


22.12.2009 160 75 235 23.12.2009 180 90 270 24.12.2009 214 102 316 25.12.2009 220 143 363 26.12.2009 215 175 390 27.12.2009 210 170 380 28.12.2009 29.12.2009 30.12.2009 31.12.2009

Tabelul 4.2

Data

MHC Novaci 4 MHC Novaci 5

HA 1 HA2 HA1 + HA2

HA1 HA2 HA1 + HA2

01.01.2009 527 527 395 39502.01.2009 576 576 408 40803.01.2009 479 479 360 36004.01.2009 355 355 293 29305.01.2009 390 390 278 27806.01.2009 295 295 260 26007.01.2009 400 400 305 30508.01.2009 322 322 240 24009.01.2009 208 208 187 18710.01.2009 250 250 200 20011.01.2009 245 245 200 20012.01.2009 196 196 180 18013.01.2009 260 260 185 18514.01.2009 258 258 214 21415.01.2009 241 241 192 19216.01.2009 243 243 194 19417.01.2009 184 184 165 16518.01.2009 180 180 152 15219.01.2009 190 160 350 150 15020.01.2009 180 180 160 16021.01.2009 187 187 150 15022.01.2009 308 308 240 24023.01.2009 531 531 355 35524.01.2009 514 514 370 37025.01.2009 450 450 328 32826.01.2009 505 505 336 33627.01.2009 424 424 297 29728.01.2009 675 590 1265 422 405 82729.01.2009 602 660 1262 451 445 89630.01.2009 147 642 789 437 423 86031.01.2009 564 567 1131 441 442 88301.02.2009 530 530 1060 350 400 750


02.02.2009 806 902 1708 317 317 63403.02.2009 857 857 305 270 57504.02.2009 796 796 411 281 69205.02.2009 836 836 495 270 76506.02.2009 823 823 535 350 88507.02.2009 830 830 592 59208.02.2009 837 837 525 311 83609.02.2009 872 872 435 300 73510.02.2009 810 810 600 60011.02.2009 835 835 585 58512.02.2009 751 751 529 290 81913.02.2009 697 697 517 230 74714.02.2009 652 652 440 44015.02.2009 558 558 411 41116.02.2009 535 535 406 40617.02.2009 481 481 320 32018.02.2009 536 536 390 39019.02.2009 499 499 341 34120.02.2009 477 477 366 36621.02.2009 0 360 36022.02.2009 0 370 37023.02.2009 0 315 31524.02.2009 0 297 29725.02.2009 0 301 30126.02.2009 0 290 29027.02.2009 0 293 29328.02.2009 0 299 29901.03.2009 290 290 262 26202.03.2009 288 288 270 27003.03.2009 273 273 258 25804.03.2009 285 285 272 27205.03.2009 401 401 357 35706.03.2009 770 770 470 385 85507.03.2009 949 630 1579 454 422 87608.03.2009 631 580 1211 452 435 88709.03.2009 508 479 987 437 406 84310.03.2009 680 680 375 345 72011.03.2009 852 852 325 338 66312.03.2009 743 743 284 306 59013.03.2009 726 726 495 270 76514.03.2009 676 676 560 56015.03.2009 616 616 530 53016.03.2009 595 595 515 51517.03.2009 573 573 464 46418.03.2009 560 560 410 41019.03.2009 480 480 413 41320.03.2009 310 310 347 34721.03.2009 498 498 366 36622.03.2009 422 422 320 320


23.03.2009 382 382 314 31424.03.2009 402 402 305 30525.03.2009 367 367 304 30426.03.2009 314 314 255 25527.03.2009 328 328 260 26028.03.2009 312 312 261 26129.03.2009 370 370 287 28730.03.2009 384 384 302 30231.03.2009 753 753 443 436 87901.04.2009 707 500 1207 337 415 75202.04.2009 746 531 1277 426 422 84803.04.2009 737 539 1276 427 417 84404.04.2009 728 548 1276 427 412 83905.04.2009 695 584 1279 425 426 85106.04.2009 725 591 1316 430 441 87107.04.2009 717 567 1284 425 447 87208.04.2009 705 576 1281 442 448 89009.04.2009 724 587 1311 453 435 88810.04.2009 807 545 1352 464 444 90811.04.2009 712 585 1297 457 442 89912.04.2009 712 568 1280 460 445 90513.04.2009 732 562 1294 452 442 89414.04.2009 735 555 1290 462 440 90215.04.2009 724 532 1256 455 443 89816.04.2009 738 556 1294 457 442 89917.04.2009 735 555 1290 457 450 90718.04.2009 750 566 1316 457 455 91219.04.2009 715 560 1275 462 455 91720.04.2009 736 576 1312 455 447 90221.04.2009 745 547 1292 462 460 92222.04.2009 715 590 1305 451 481 93223.04.2009 700 525 1225 465 467 93224.04.2009 747 552 1299 460 457 91725.04.2009 737 567 1304 460 470 93026.04.2009 697 560 1257 457 466 92327.04.2009 682 531 1213 450 456 90628.04.2009 635 552 1187 440 430 87029.04.2009 679 536 1215 420 475 89530.04.2009 666 489 1155 447 463 91001.05.2009 626 497 1123 432 464 89602.05.2009 703 540 1243 435 460 89503.05.2009 604 605 1209 443 468 91104.05.2009 628 500 1128 434 473 90705.05.2009 632 497 1129 437 468 90506.05.2009 575 531 1106 437 445 88207.05.2009 629 491 1120 425 447 87208.05.2009 559 555 1114 420 423 84309.05.2009 572 493 1065 425 414 83910.05.2009 646 558 1204 445 450 895


11.05.2009 694 505 1199 450 467 91712.05.2009 700 534 1234 453 464 91713.05.2009 714 485 1199 460 473 93314.05.2009 720 500 1220 455 470 92515.05.2009 720 500 1220 457 467 92416.05.2009 682 480 1162 452 464 91617.05.2009 714 505 1219 452 462 91418.05.2009 680 503 1183 470 490 96019.05.2009 674 537 1211 461 457 91820.05.2009 670 532 1202 432 472 90421.05.2009 630 543 1173 450 460 91022.05.2009 568 561 1129 450 430 88023.05.2009 701 504 1205 452 456 90824.05.2009 610 555 1165 435 450 88525.05.2009 573 470 1043 408 430 83826.05.2009 515 478 993 350 355 70527.05.2009 655 422 1077 368 337 70528.05.2009 923 923 313 331 64429.05.2009 841 841 285 359 64430.05.2009 759 759 310 500 81031.05.2009 648 648 565 56501.06.2009 920 920 287 361 64802.06.2009 698 392 1090 458 443 90103.06.2009 725 499 1224 450 450 90004.06.2009 731 480 1211 453 435 88805.06.2009 596 520 1116 420 460 88006.06.2009 525 555 1080 408 421 82907.06.2009 507 481 988 345 390 73508.06.2009 520 438 958 337 334 67109.06.2009 940 940 272 310 58210.06.2009 803 803 180 585 76511.06.2009 718 417 1135 455 475 93012.06.2009 468 609 1077 425 460 88513.06.2009 538 450 988 382 417 79914.06.2009 517 492 1009 349 370 71915.06.2009 888 888 295 305 60016.06.2009 821 821 505 583 108817.06.2009 744 744 258 410 66818.06.2009 739 739 523 52319.06.2009 665 665 500 50020.06.2009 582 582 451 45121.06.2009 530 530 400 40022.06.2009 532 532 436 43623.06.2009 830 420 1250 360 380 74024.06.2009 682 682 290 513 80325.06.2009 730 475 1205 349 493 84226.06.2009 660 428 1088 429 450 87927.06.2009 756 443 1199 450 465 91528.06.2009 740 420 1160 448 468 916


29.06.2009 722 493 1215 430 447 87730.06.2009 597 625 1222 438 435 87301.07.2009 726 591 1317 450 480 93002.07.2009 653 564 1217 452 460 91203.07.2009 701 615 1316 463 468 93104.07.2009 720 555 1275 460 460 92005.07.2009 707 534 1241 460 460 92006.07.2009 686 586 1272 437 447 88407.07.2009 690 168 858 460 460 92008.07.2009 612 660 1272 442 452 89409.07.2009 644 578 1222 440 450 89010.07.2009 562 487 1049 403 460 86311.07.2009 560 630 1190 430 464 89412.07.2009 666 574 1240 464 443 90713.07.2009 663 688 1351 455 465 92014.07.2009 647 632 1279 455 449 90415.07.2009 650 686 1336 450 473 92316.07.2009 600 678 1278 455 462 91717.07.2009 474 629 1103 445 450 89518.07.2009 525 585 1110 416 442 85819.07.2009 480 580 1060 403 463 86620.07.2009 560 530 1090 427 415 84221.07.2009 774 511 1285 358 361 71922.07.2009 930 930 267 392 65923.07.2009 890 890 267 373 64024.07.2009 825 825 565 56525.07.2009 732 732 555 55526.07.2009 635 635 500 50027.07.2009 621 621 466 46628.07.2009 575 575 395 493 88829.07.2009 522 522 410 41030.07.2009 560 560 446 44631.07.2009 477 477 362 36201.08.2009 517 517 340 350 69002.08.2009 516 516 340 414 75403.08.2009 433 433 292 29204.08.2009 377 377 285 28505.08.2009 535 535 370 410 78006.08.2009 435 435 340 34007.08.2009 382 382 294 29408.08.2009 472 472 300 30009.08.2009 402 402 290 29010.08.2009 370 370 255 25511.08.2009 307 307 232 23212.08.2009 310 310 230 23013.08.2009 291 291 230 23014.08.2009 202 202 170 17015.08.2009 220 220 175 17516.08.2009 195 195 157 157


17.08.2009 223 223 160 16018.08.2009 169 169 160 16019.08.2009 159 159 139 13920.08.2009 150 150 145 14521.08.2009 140 140 135 13522.08.2009 138 138 125 12523.08.2009 117 117 108 10824.08.2009 240 240 184 18425.08.2009 129 129 120 12026.08.2009 117 117 94 9427.08.2009 110 110 96 9628.08.2009 108 108 95 75 17029.08.2009 110 110 100 10030.08.2009 102 102 82 8231.08.2009 107 107 96 9601.09.2009 84 84 71 7102.09.2009 90 90 70 7003.09.2009 90 90 67 6704.09.2009 82 82 59 5905.09.2009 80 80 70 7006.09.2009 117 117 130 13007.09.2009 130 130 132 13208.09.2009 82 82 62 6209.09.2009 93 93 57 5710.09.2009 80 80 50 5011.09.2009 72 72 48 4812.09.2009 73 73 50 5013.09.2009 52 52 52 5214.09.2009 80 80 55 5515.09.2009 64 64 65 6516.09.2009 58 58 017.09.2009 48 48 018.09.2009 60 60 42 4219.09.2009 77 77 51 5120.09.2009 70 70 56 5621.09.2009 60 60 62 6222.09.2009 67 43 110 50 5023.09.2009 35 35 58 5824.09.2009 40 48 88 47 4725.09.2009 46 46 51 5126.09.2009 30 30 42 4227.09.2009 52 52 63 6328.09.2009 82 82 100 10029.09.2009 85 85 88 8830.09.2009 93 93 90 9001.10.2009 116 116 116 11602.10.2009 84 84 79 7903.10.2009 103 103 100 10004.10.2009 62 62 120 120


05.10.2009 57 57 52 5206.10.2009 67 67 63 6307.10.2009 87 87 83 8308.10.2009 80 80 75 7509.10.2009 91 91 107 10710.10.2009 72 72 80 8011.10.2009 77 77 70 7012.10.2009 78 78 90 9013.10.2009 528 498 1026 315 366 68114.10.2009 736 736 355 299 65415.10.2009 636 636 434 43416.10.2009 486 486 380 38017.10.2009 440 440 294 29418.10.2009 371 371 256 25619.10.2009 577 577 283 28320.10.2009 625 589 1214 330 330 66021.10.2009 570 514 1084 410 432 84222.10.2009 428 497 925 305 338 64323.10.2009 695 466 1161 282 297 57924.10.2009 912 912 300 290 59025.10.2009 915 915 292 283 57526.10.2009 802 802 437 264 70127.10.2009 751 751 539 53928.10.2009 680 680 550 55029.10.2009 620 620 476 47630.10.2009 639 639 458 420 87831.10.2009 585 585 517 51701.11.2009 519 519 395 39502.11.2009 458 458 322 32203.11.2009 275 275 240 24004.11.2009 473 473 304 30405.11.2009 426 426 310 31006.11.2009 572 572 405 220 62507.11.2009 836 480 1316 440 361 80108.11.2009 553 479 1032 442 450 89209.11.2009 613 552 1165 430 420 85010.11.2009 712 545 1257 450 461 91111.11.2009 548 536 1084 426 453 87912.11.2009 732 569 1301 440 457 89713.11.2009 696 516 1212 450 435 88514.11.2009 670 560 1230 464 450 91415.11.2009 697 545 1242 455 442 89716.11.2009 717 560 1277 450 445 89517.11.2009 669 557 1226 445 445 89018.11.2009 546 580 1126 453 439 89219.11.2009 529 523 1052 437 437 87420.11.2009 543 491 1034 398 404 80221.11.2009 705 454 1159 355 360 71522.11.2009 946 946 357 352 709


23.11.2009 930 930 322 327 64924.11.2009 790 790 292 290 58225.11.2009 807 807 470 305 77526.11.2009 643 643 558 55827.11.2009 747 747 564 56428.11.2009 688 688 520 52029.11.2009 565 565 515 51530.11.2009 604 604 509 50901.12.2009 520 520 425 42502.12.2009 570 570 445 44503.12.2009 517 517 405 40504.12.2009 505 505 406 40605.12.2009 464 464 373 37306.12.2009 428 428 330 33007.12.2009 408 408 330 33008.12.2009 375 375 307 30709.12.2009 352 352 334 33410.12.2009 389 389 355 35511.12.2009 354 354 340 330 67012.12.2009 338 338 290 29013.12.2009 253 253 265 26514.12.2009 265 265 225 22515.12.2009 262 262 280 28016.12.2009 267 267 270 27017.12.2009 274 274 309 193 50218.12.2009 256 256 243 24319.12.2009 141 141 185 18520.12.2009 233 233 229 22921.12.2009 161 161 160 16022.12.2009 176 176 197 19723.12.2009 282 282 293 29324.12.2009 351 351 465 46525.12.2009 547 547 346 412 75826.12.2009 895 895 400 394 79427.12.2009 670 670 370 340 71028.12.2009 714 714 370 357 72729.12.2009 597 597 313 297 61030.12.2009 564 564 300 422 72231.12.2009 676 676 435 490 925


2.5. Energii anuale produse de la PIF până în prezent.

În tabelul următor sunt prezentate producţiile de energie (MWh/an) obţinute în

urma exploatării MHC Novaci 1÷5, în perioada 1985 – 2009. La MHC Novaci 1 nu

există înregistrări ale valorilor energiilor produse înainte de 1985.

Tabelul 5.1

Anul MHC

Novaci 1 MHC

Novaci 2 MHC

Novaci 3 MHC

Novaci 4 MHC

Novaci 5 Total

1985 2.203 2.598 - - - 4.801 1986 2.302 3.519 1.977 - - 7.798 1987 1.918 3.184 1.592 - - 6.694 1988 2.422 4.241 3.667 2.254 - 12.584 1989 2.795 5.110 4.935 4.532 - 17.372 1990 2.330 2.937 2.518 2.288 - 10.073 1991 2.785 5.934 5.384 4.404 - 18.507 1992 2.186 3.604 3.318 2.830 - 11.938 1993 1.924 3.054 2.983 2.393 2.029 12.383 1994 2.409 5.322 4.900 4.355 3.677 20.663 1995 1.929 4.632 3.898 3.631 3.104 17.194 1996 2.197 3.808 3.623 3.233 2.680 15.541 1997 2.577 4.639 4.311 3.752 3.408 18.687 1998 2.399 5.889 5.647 4.648 4.090 22.673 1999 2.113 5.873 5.430 4.355 3.506 21.277 2000 1.450 2.388 2.255 1.981 1.743 9.817 2001 2.383 3.891 3.944 3.146 2.611 15.975 2002 2.808 4.453 4.211 3.391 1.295 16.158 2003 2.566 4.223 4.160 3.072 3.056 17.077 2004 2.909 6.483 6.260 5.039 4.166 24.857 2005 2.958 7.028 6.408 5.504 4.827 26.725 2006 2.681 6.406 6.414 5.446 4.608 25.555 2007 2.914 6.080 6.026 5.612 4.574 25.206 2008 2.556 5.174 4.911 4.455 3.617 20.713

2009 2.751 6.534 6.276 5.825 4.419 25.805

Medie PIF-2009

2.419 4.680 4.377 3.916 3.377 18.769


I.3. INTERPRETAREA DATELOR DIN EXPLOATARE

Din datele măsurate la microhidrocentralele Novaci 1 ÷ 5 și prezentate în

capitolul anterior se pot trage următoarele concluzii:

Energia medie produsă de întreaga amenajare hidroenergetică Novaci, de la

PIF şi până în 2009, este de 18.769 MWh/an (cca. 83% din energia de proiect),

din care:

• Novaci 1 – producţia de energie realizată în ultimii 25 de ani de funcţionare

reprezintă cca. 120% din energia de proiect;

• Novaci 2 – producţia de energie realizată în cei 25 de ani de funcţionare







reprezintă cca. 89% din energia de proiect.

Principalele cauze ale nerealizării energiei de proiect sunt:

- uzura hidroagregatelor din centralele Novaci 1 ÷ 5;

- supraechiparea grupurilor din centralele Novaci 2 ÷ 5;

- pierderile de apă prin aducţiunile de transport al apei către centralele Novaci 1

÷ 5, care au fost apreciate la aproximativ 0,1 - 0,2 mc/s;

- absenţa unor traductori de nivel la camerele de încărcare ale centralelor.

Din cauză că grupurile din centralele Novaci 2 ÷ 5 sunt supraechipate (cu ki

între 1,2 şi 1,63) şi că volumele bazinelor compensatoare sunt mici, din lipsă de

apă, acestea funcţionează la încărcări reduse, deci cu randamente scăzute.

Pe baza datelor obţinute din exploatare s-au trasat curbele de regim şi curbele

de durată ale puterilor orare pe perioada 1.01.2000 – 31.12.2009, pentru fiecare

hidroagregat din MHC Novaci 1 ÷ 5. Acestea sunt prezentate în figurile de mai

jos.

Curbele de regim ale puterilor orare


Figura 5

0

100

200

300

01.01.2000

31.12.2000

31.12.2001

31.12.2002

31.12.2003

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

31.12.2007

30.12.2008

31.12.2009

P o

rara

(k

W)

data

MHC Novaci 1. Curba de regim a puterilor orare pe perioada ian. 2000 - dec. 2009

HA2

HA1

Pi 1 grup

Figura 6

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1100

1.1.2000

31.12.2000

31.12.2001

31.12.2002

31.12.2003

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

31.12.2007

30.12.2008

31.12.2009

P o

rara

(k

W)

data


HA2

HA1

Pi 1 grup


Figura 7

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

11001.1.2000

31.12.2000

31.12.2001

31.12.2002

31.12.2003

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

31.12.2007

30.12.2008

31.12.2009

P o

rara

(k

W)

data


HA2

HA1

Pi 1 grup

Pi 1 grup

Figura 8

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1100

1.1.2000

31.12.2000

31.12.2001

31.12.2002

31.12.2003

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

31.12.2007

30.12.2008

31.12.2009

P o

rara

(k

W)

data


HA2

HA1

Pi 1 grup


Figura 9

0

100

200

300

400

500

600

700

800

9001.1.2000

31.12.2000

31.12.2001

31.12.2002

31.12.2003

31.12.2004

31.12.2005

31.12.2006

31.12.2007

30.12.2008

31.12.2009

P o

rara

(k

W)

data


HA2

HA1

Pi 1 grup

Curbele de durată ale puterilor orare

Figura 10

0

100

200

300

400

500

600

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

P o

rara

(k

W)

p (%)

MHC Novaci 1. Curba de durată a puterilor orare pe perioada ian. 2000 - dec. 2009

HA1

HA2

HA1 + HA2

Pi 1 grup

Pi 2 grupuri


Figura 11

0

500

1000

1500

2000

2500

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

P or

ara

(kW

)

p (%)


HA1

HA2

HA1 + HA2

Pi 1 grup

Pi 2 grupuri

Figura 12

0

500

1000

1500

2000

2500

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

P o

rara

(k

W)

p (%)


HA1

HA2

HA1 + HA2

Pi 1 grup

Pi 2 grupuri


Figura 13

0

500

1000

1500

2000

2500

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

P o

rara

(k

W)

p (%)


HA 1

HA2

HA1 + HA2

Pi 1 grup

Pi 2 grupuri

Figura 14

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

P or

ara

(kW

)

p (%)


HA1

HA2

HA1 + HA2

Pi 1 grup

Pi 2 grupuri


Din acestea se desprind următoarele:

• Novaci 1:

- HA1 a funcţionat în medie cca. 86%, iar HA2 cca. 74% din timpul unui an;

- cele două hidroagregate au funcţionat simultan cca. 67% din timpul unui an;

- ambele hidroagregate funcţionează la puteri sub Pi, HA1 ajungând la o putere

maximă de 260 kW, iar HA2 la o putere maximă de 220 kW;

• Novaci 2,3:


- cele două hidroagregate au funcţionat simultan cca. 28% din timpul unui an;

- ambele hidroagregate funcţionează la încărcări reduse şi cu o variaţie foarte

mare, deşi ele îşi pot atinge puterea instalată;

• Novaci 4:


- cele două hidroagregate au funcţionat simultan cca. 25% din timpul anului;


mare;

• Novaci 5:


- cele două hidroagregate au funcţionat simultan cca. 30% din timpul anului;


mare, deşi ele îşi pot atinge puterea instalată;

Se observă că: la Novaci 1, unde coeficientul de instalare este subunitar,

perioada de funcţionare pe toată centrala este cea mai mare şi încărcarea grupurilor

cât mai constantă; la Novaci 2÷4, unde coeficientul de instalare este cel mai mare -

1,63, perioada de funcţionare pe toată centrala cea mai mică şi încărcarea cea mai

redusă; la Novaci 5, unde coeficientul de instalare este 1,2, perioada de funcţionare

pe toată centrala este puţin mai mare şi încărcarea grupurilor puţin mai mare, cca.

3,5% din timp funcţionând la încărcare maximă.

O problema specifică centralei Novaci 1 este imposibilitatea manevrării porţii

inferioare de la deschiderea de spălare (pragul de etanşare deteriorat), a determinat

colmatarea frontului din faţa grătarului de la priză reducând secţiunea acestuia cu

peste 50%. Acest fapt conduce la înfundări frecvente cu plutitori şi în lipsa unui


dispozitiv adecvat de curăţare se produc pierderi de apă prin deversare peste pragul

de retenţie.

Pe de altă parte, lipsa dispozitivului de curăţire a grătarului de la captare

conduce la înfundarea grătarului de la camera de încărcare, însoţită de pierderi de

apă prin deversare (fenomen mai pronunţat în perioada de viituri).

La centrală, turbinele aflate în exploatare sunt uzate fizic şi moral, iar debitul

prelucrat este sub potenţialul amenajării.

La centralele Novaci 2÷5, din cauza conţinutului ridicat de suspensii solide în apa turbinată s-au produs frecvente uzuri ale rotoarelor, fiind necesară înlocuirea acestora.

Un fenomen comun exploatării acestor centrale este funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor de ungere şi răcire deoarece nu există control termic la lagare iar apa de răcire nu este filtrată, ceea ce conduce la colmatarea circuitelor de apă de răcire.

Aceste cauze au condus la o uzură foarte mare a lagărelor turbinei şi la opriri frecvente ale grupurilor.

Datorită debitelor insuficiente faţă de debitele instalate în centrale, în cea mai

mare parte a timpului, MHC Novaci 2÷4 funcţionează cu un singur grup sub

parametrii optimi, astfel încât nu este valorificat potenţialul fiecărei centrale.


II. AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ

TOMȘANI 1÷3


II.1. PREZENTAREA GENERALĂ A AMENAJĂRII HIDROENERGETICE

TOMȘANI 1 ÷ 3 DE PE RÂUL BISTRIȚA

1.1 Date generale

MHC Tomşani 1÷3 se află amplasate în bazinul hidrografic al râului Olt, pe

cursul râului Bistriţa în comuna Tomşani – sat Chiceni, respectiv sat Foleştii de Jos şi

în comuna Frânceşti – sat Genuneni din judeţul Râmnicu Vâlcea şi valorifică

potenţialul hidroenergetic al Bistriţei între cotele 397,70 mdM (NNR) şi 303,20 mdM.

Accesul la centralele din cadrul amenajării se face astfel: pentru MHC Tomşani

1 şi Tomşani 2 din comuna Tomşani – sat Chiceni, respectiv sat Foleştii de Jos, iar

pentru MHC Tomşani 3 din comuna Frânceşti – sat Genuneni.

În tabelul următor sunt prezentate principalele caracteristici ale celor 3 centrale,

conform proiect iniţial, precum şi anul punerii în funcţiune.

*) potrivit datelor din centrală Qi = 6,2 mc/s;

**) potrivit ridicărilor topo realizate în 2010 aceste căderi nu sunt conforme cu

situaţia reală din teren.

Titularul investiţiei este S.C. Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice -

I.S.P.H. S.A. Bucureşti cu sediul în Bucureşti, str. Vasile Lascăr nr.5-7, sector 2, cod

020491.

1.2. Amplasament, încadrare în teritoriu

Amenajarea care face obiectul acestei documentaţii este alcătuită din trei

centrale hidroelectrice de mică putere amplasate în cascadă pe râul Bistriţa, afluent al

râului Olt (vezi planşa nr.1). Centralele hidroelectrice de mică putere sunt dispuse în

cascadă pe cursul râului, la o distanţă de aproximativ 3-4 km între ele.

MHC An

PIF

Qinst Hbrut **) Pinst Eproiect

m3/s m kW MWh

Tomşani 1 1987 5,8*) 31 1.400 5.500

Tomşani 2 1988 6,2 31 1.400 4.200

Tomşani 3 1989 6,2 29 1.500 5.530

TOTAL - - - 4.300 15.230


În planşa nr. 2 este prezentată schema hidroenergetică a amenajării râului

Bistriţa de la zona de la captare până la bazinul de liniştire de la MHC Tomşani 3.

Terenul pe care este amplasată amenajarea MHC Tomşani 1÷3 este alcătuit în

cea mai mare parte din formaţiuni noi, cuaternare şi formaţiuni sedimentare ale rocii

de bază. Roca de bază este alcătuită din formaţiuni miocene (Helveţian, Tortonian şi

Sarmaţian inferior). Dintre aceste formaţiuni, în zona traseului conductei, cea mai

largă dezvoltare o prezintă depozitele Helveţianului, care sunt alcătuite, din punct de

vedere litologic, din: conglomerate cu intercalaţii nisipoase, pietrişuri mărunte, nisipuri

grezoase şi marne argiloase, cenuşii şi roşcate cu tufuri albicioase.

Condiţiile de mediu în zona amenajării MHC Tomşani 1÷3 sunt specifice

zonelor montane de altitudine medie. Nivelul mediu al precipitaţiilor este situat în

limitele 1200÷1400 mm anual, iar temperaturile sunt cuprinse în ecartul de – 30ºC ÷

+35 ºC. Accesul în zona centralelor Tomşani 1÷3 şi la principalele obiecte ale

amenajării se poate face din şoseaua naţională DN 67 care leagă oraşele Rm. Vâlcea de

Târgu Jiu, pe drumul judeţean dintre localităţile Tomşani şi Băbeni. Pentru

asigurarea condiţiilor de exploatare optimă a obiectelor principale ale amenajării toate

centralele beneficiază de telefonie mobilă, centralele Tomşani 1÷3 fiind conectate şi la

reţeaua telefonică fixă existentă în zonă.

Apa este captată în amonte de MHC Tomşani 1 prin intermediul unui baraj

stăvilar din beton şi diguri de contur, amplasat la cca 21 km de la izvorul râului

Bistriţa. Nodul hidrotehnic care asigură retenţia face parte din patrimoniul S.C.

Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea. În partea aval a culeii

de priză se află camera de încărcare a aducţiunii.

Aducţiunea, cu o lungime totală de cca. 3000 m, este realizată din conductă

metalică cu diametrul de 1800 mm, înglobată în beton armat. Pe această conductă, în

amonte de MHC Tomşani 1 este prevăzută o supapă de aerisire cu rol de castel de

echilibru.

MHC Tomşani 2 turbinează apa provenită din MHC Tomşani 1 pe diferenţa de

nivel.

MHC Tomşani 3 turbinează apa provenită de la MHC Tomşani 2 pe diferenţa de

nivel şi ar trebui să beneficieze de un aport de apă din captarea secundară, amplasată la

cca. 200 m în amonte de MHC Tomşani 2. Transportul apei între centrale se realizează

prin conducte metalice cu diametrul de 1800 mm înglobate în beton armat, amplasate

de-a lungul cursului râului Bistriţa. Aducţiunea secundară pentru MHC Tomşani 3 a

fost proiectată pentru a prelua apa pe diferenţa de bazin printr-o conductă metalică cu


diametrul de 800 mm, înglobată în beton armat. Aducţiunea a fost realizată parţial şi

nu este în funcţiune.

MHC Tomşani 2 şi 3 sunt prevăzute cu bazine compensatoare şi camere de

încărcare.

Toate cele trei centrale evacuează apa în câte un bazin de liniştire continuat

printr-un canal de fugă.

Cele trei microhidrocentrale, care valorifică potenţialul râului Bistriţa pe o

lungime de cca.10 km, sunt echipate cu câte două turbine Francis orizontale care

antrenează generatoare asincrone de producţie UCM Reşita .

Amenajarea beneficiază de o soluţie unitară din punct de vedere al schemei de

amenajare şi al soluţiilor constructive şi de echipare.

Exploatarea amenajării se face în mod unitar, regimul de funcţionare fiind impus

de evoluţia debitelor afluente şi a stării de disponibilitate a echipamentelor şi uvrajelor.

Energia produsă este debitată în sistemul energetic naţional prin LEA 20 kV s.c.

Horezu - Costeşti.

Microhidrocentralele au fost achiziţionate în anul 2004 de către S.C. I.S.P.H. –

S.A. Bucureşti şi sunt exploatate de atunci şi până în prezent de către această societate.

1.3. Descrierea amenajării (uvraje + echipamente)

1.3.1. MHC Tomşani 1

MHC Tomşani 1 este amplasată pe râul Bistriţa între cotele 397,70 mdM (NNR)

la captare şi 367,80 mdM în aval de centrală.

Caracteristicile principale ale amenajării:

- căderea brută: Hbr = 29,90 m;

- căderea netă: Hnet = 28,3 m (pt. 1 turbină);

Hnet = 23,97 m (pt. 2 turbine);

- debit instalat: Qtb = 6,2 (3,1 x 2) mc/s;

- debit mediu afluent în regim natural: Qm = 3,23 mc/s;

- puterea instalată: Pi = 1.400 kW;

- volum acumulare Tomşani: Vu = 50.000 mc;

- lungime aducţiune: L = 762 m, canal beton 1.80 m x1,80 m;

L = 2.023, conductă Ol, ø1800 mm x 6 mm;

- turbine: 2 buc; FO 230/720; Pi = 700 kW;

- generatoare: 2 buc; GA 120-71/ 12; Pi = 800 kW;

- producţia de energie (de proiect): Em = 5.500 MWh/an.


Accesul în zona amenajării se asigură de la Râmnicu Vâlcea pe drumul naţional

DN 67 şi apoi pe drumul judeţean Tomşani - Băbeni. Centrala este situată în zona

comunei Tomşani – sat Chiceni, judeţul Vâlcea, la cca. 300 m de drumul judeţean.

Anul punerii în funcţiune a amenajării hidroelectrice Tomşani 1 este 1987.

MHC Tomşani 1 cuprinde următoarele obiecte:

- captarea;

- derivaţia;

- centrala;


a. Captarea

Captarea este în patrimoniul S.C. Hidroelectrica S.A – Sucursala Hidrocentrale

Râmnicu Vâlcea şi este formată din:

- baraj stăvilar cu trei deschideri;

- baraj de închidere din pământ cu pereu din beton armat;

- dig de pământ de contur pe malul stâng prevăzut cu descărcător de suprafață de

prea plin şi pereu din beton;


- dig de pământ de contur pe malul drept;

- camera de încărcare a aducţiunii, aflată în partea aval a culeii de priză, este

prevăzută cu o vană plană de 1,0 x1,0 mp pentru spălare, vana este amplasată spre

zona disipatorului de energie.

Priza este dimensionată pentru captarea unui debit de 7,0 mc/s la viteza de sub

0,3 m/s (condiţie impusă de piscicultură).

Nivelele din lacul de acumulare sunt controlate printr-o instalaţie de măsură

nivele şi transmisie radio.

b. Derivaţia

Derivaţia este formată din:

- aducţiune;

- bay- pass-ul centralei;

- distribuitor.

Aducţiunea

Aducţiunea cu o lungime totală de aproximativ 3000 m este realizată din canal

de beton cu dimensiunile de 1,8 m x 1,8 m cu lungimea de 762 m şi din conductă

metalică cu diametrul de 1800 mm x 6 mm cu lungimea de 2023 m.

Conducta traversează de două ori albia râului. În zonele apropiate de malul

râului au fost prevăzute protecţii din gabioane pentru prevenirea erodării în timpul

viiturilor.

În amonte de centrală este prevăzută o supapă cu rol de castel de echilibru

pentru descărcarea presiunii în cazul închiderii rapide a vanelor de la hidroagregate.

Bay- pass-ul

Bay-pass-ul centralei este echipat cu două vane, cu diametrul de 200 mm, cu

acţionare manuală şi este prevăzut şi cu disipator de energie.


Distribuitorul



două turbine montate în centrală.

Echipamentele care deservesc zona de la captare până la intrarea în centrala

Tomşani 1:

Obiectul Nr.

crt Echipament

Nr.

buc

Der

ivaţ

ie 1 Conducta OL ø1800mm x 6mm, lungime 2023 m 1

2 Supapa de aerisire 1

3 Vana bay-pass ø200 2

4 Distribuitor două ramuri 1

c. Centrala

Centrala este o clădire de tip suprateran, amplasată pe malul drept al râului

Bistriţa, cu dimensiunile în plan 11,15 x 15,55 m2 şi înălţimea 6,00 m. Clădirea are o

structură în cadre din beton armat, iar zidăria este din cărămidă cu centuri şi grinzi de

beton armat. Învelitoarea este din tiglă profilată pe şarpantă de lemn.

În spatele centralei, în exterior, sunt amplasate transformatoarele ridicătoare

0,4/20kV, 1000kVA.

Împrejmuirea centralei este din plasă de sârmă, întreg ansamblul aferent

centralei fiind dotat cu drum de acces din balast cilindrat.

Centrala este dotată cu două palane manuale cu cărucior cu sarcina maximă de

ridicare de 8tf.


MHC Tomşani 1 a fost proiectată în anul 1985 şi pusă în funcţiune în anul 1987.

În centrală sunt montate şi se află în funcţiune :

- două hidroagregate turbină - generator cu ax orizontal, turbinele sunt de tipul

Francis orizontale şi generatoarele sunt trifazate, asincrone;

- instalaţiile care le deservesc: instalaţii auxiliare, dulapuri de 0,4 kV şi de

comandă;

- staţia de 20 kV formată din 3 celule.

În exteriorul centralei sunt montate şi se află în funcţiune:

- două transformatoare, răcire cu ulei, 0,4/20 kV, 1000 kVA.

Exploatarea tuturor instalaţiilor din centrală se face numai în regim manual,

neexistând elementele necesare (electrodistribuitoare sau servomotoare pentru

acţionare aparat director, traductoare de turaţie, de nivel, de debit etc.) pentru o

funcţionare în regim automat.

Legătura cu sistemul energetic se realizează prin derivaţia din LEA 20 kV

Horezu - Costeşti.

Limita de proprietate a S.C. I.S.P.H. – S.A. Bucureşti este stâlpul 113 – din LEA

20 kV Horezu - Costeşti.

Schema electrică monofilară a MHC Tomşani 1 este prezentată în Anexa nr. 1.


Echipamentele din centrala Tomşani 1:

Obiectul

Nr.

crt

.

Echipament

Nr.

buc

Cen

trală

Ech

ipam

ente

el

ectr

omec

anic

e

HA

1 şi

HA

2

1 Turbina tip FO 230/720, H = 31 m; Qtb = 3,1mc/s; n = 500 rpm; P = 730 kW; Hs = +4; volant D =1200; 1340 kg;

2

2 Generator asincron tip GA120/71-12, P = 800 kW; n = 500 rpm; I = 1330 A U = 0,4 kV;

2

3 Acţionare AD: cu vană REGMO, Ualim = 24Vc.c; poziţii controlate: închis, mers în gol, deschis

2

4 Instalaţii auxiliare: răcire lagăre, control termic 2

5 Vană fluture, Dn = 1200mm, Pn = 10bar, acţionare electrohidraulică

2

Ech

ipam

ente

ele

ctri

ce

6 Trafo ridicător TTU –NL, 1000kVA, 20/0,4kV cu protecţii gaze şi temperatură

2

7 Dulap 0,4kV, complet echipat (întrerupător, trafo de curent şi tensiune) pentru racord la bare generator (DISBAR) şi trafo ridicător 20/0,4kV

2

8 Dulap de comandă, complet echipat pentru comandă, protecţie, măsură şi semnalizare hidroagregat şi trafo ridicător şi distribuţie către consumatori centrală

2

9 Baterie de condensatoare: 0,4 kV, 460 kVAR 2

10 Instalaţie de alimentare 24Vcc (1 redresor 220Vc.a/24Vc.c şi 1baterie, inclusiv distribuţie)

2

11 Celula 20kV racord trafo 0,4/20 kV 2

Com

une

12 Celula 20kV măsură pe bare şi plecare LEA 1 13 Stâlp terminal LEA 20kV până la racord sistem 4 14 Contor energie – măsură pe 20 kV 1

15 Cutie de distribuţie 0,4kV, pentru alimentare consumatori centrală

16 Instalaţii de iluminat interior (normal şi de siguranţă), de exterior şi instalaţii de forţă

1

17 Gospodărie de cabluri 0,4kV şi de circuite secundare 1 18 Instalaţie interioară şi exterioară de legare la pământ 1 19 Palan manual cu cărucior, sarcina maximă 8tf 2




amplasat pe latura lungă a centralei, spre versant şi este realizat din beton armat tip

cuvă cu dimensiunile: lungimea = 15,55 m, lăţimea la fund = 5,80 m şi înălţimea =

5,00 m. Pe coronamentul laturilor libere este prevăzută balustrada cu grilaj metalic.

Bazinul de liniştire se continuă în aval cu canalul de fugă şi bazinul compensator

pentru MHC Tomşani 2.

Canalul de fugă şi bazinul compensator pentru MHC Tomşani 2 au forme

trapezoidale, etanşate în interior cu pereu din beton armat pe taluz 1:2. Diferenţa dintre

ele este lăţimea la fund: 4 m la canalul de fugă şi 5 m la bazinul compensator.

Împreună au o lungime de 900 m şi asigură înmagazinarea unui volum de apă de

11.000 mc.

1.3.2. MHC Tomşani 2

MHC Tomşani 2 este amplasată pe malul drept al râului Bistriţa la cca. 3,0 km

aval de MHC Tomşani 1, între cotele 367,80 mdM în bazinul compensator şi cota

336,00 mdM în aval de centrală.


- căderea brută Hbr = 31,80 m;

- căderea netă: Hn = 30,79 m (pentru 1 turbină);

Hn = 27,62 m (pentru 2 turbine);

- debit instalat: Qtb = 6,2 mc/s (2 x 3,1mc/s);

- debit mediu in regim natural: Qm = 3,23 mc/s;



- volum acumulare: Vu =11.000 mc (inclusiv canal de fugă de la Tomşani 1);

- lungime aducţiune/diametru: L = 2.036 m, ø1800 mm x 6 mm;



- producţia de energie (de proiectare): Em = 4.200 MWh/an.


DN 67 şi apoi pe drumul judeţean Tomşani - Băbeni. Centrala este situată în satul

Foleştii de Jos, comuna Tomşani, judeţul Vâlcea, la cca. 200 m de drumul judeţean.



- captarea;

- derivaţia;

- centrala;


a. Captarea:

MHC Tomşani 2 nu are captare proprie, ea folosind în exclusivitate apa

turbinată de MHC Tomşani 1.

b. Derivaţia

Cuprinde:

- bazinul compensator;

- aducţiunea;

- distribuitorul.

Bazinul compensator

Bazinul compensator este amplasat imediat în aval de canalul de fugă al MHC

Tomşani 1. Bazinul compensator şi canalul de fugă au o lungime totală de 900 m şi

împreună asigură un volum de 11.000 mc de apă.

Capătul aval al bazinului compensator, cu rol de cameră de încărcare, este

realizat în formă de cuvă de beton armat cu dimensiunile: lungime = 15,00 m; lăţime

= 5,50 m; înălţime = 5,00 m.

Pe partea dinspre râu este executat un descărcător de prea plin cu o lungime de

8,5 m, continuat spre albie cu un disipator de energie din beton armat. Descărcătorul

restituie apa în albia râului în cazul nefuncţionării MHC Tomşani 2. În aval, camera de


încărcare este echipată cu grătar des înclinat 5,00 x 2,2 mp şi o vană plană 1,60 x1,60

mp, cu acţionare manuală.

Aducţiunea

Aducţiunea are o lungime de 2.036 m şi este realizată din conducta metalică cu

diametrul interior de 1800 mm, înglobată în beton.

Bay- pass-ul

Bay-pass-ul centralei este echipat cu două vane, cu diametrul de 200 mm, cu


Distribuitorul




Echipamentele care deservesc zona de derivaţie Tomşani 2:

Obiectul Nr.

crt. Echipament

Nr.

buc

Der

ivaţ

ie

1 Grătar des, înclinat; 5,00x2,2mp 1

2 Vană plană 1,60x1,60mp 1

3 Conductă OL ø1800, lungime 2036m 1

4 Vană bay-pass ø200 2


c. Centrala


Bistriţa, cu dimensiunile în plan 12,45 x 15,15 m2 şi înălţimea 6,00 m. Clădirea are o



beton armat. Învelitoarea este din ţiglă profilată pe şarpantă de lemn.

Lângă centrală este amplasată o anexă din zidărie BCA cu dimensiunile 5,00 x

5,00 mp şi înălţimea de 4,00 m în care sunt montate celulele staţiei de 20kV. De o

parte şi alta a acestei anexe sunt montate cele două transformatoare ridicătoare

0,4/20kV, 1000kVA.

Împrejmuirea centralei este din plasă de sârmă, întreg ansamblul aferent

centralei fiind dotat cu drum de acces din balast cilindrat.

Centrala este dotată cu un pod rulant cu două grinzi, cu acţionare manuală,

sarcina maximă de ridicare de 8tf.


În centrală sunt montate şi se află în funcţiune :



- instalaţiile care le deservesc: instalaţii auxiliare, dulapuri de 0,4 kV şi de

comandă.


- două transformatoare, răcire cu ulei, 0,4/20 kV, 1000 kVA;

- staţia de 20 kV formată din 4 celule (în interiorul anexei).





Legătura cu sistemul energetic se realizează prin conectarea la stâlpul 5 al

racordului LEA 20 kV la LEA 20 kV Horezu - Costeşti.

Limita de proprietate a S.C. I.S.P.H. – S.A. Bucureşti este stâlpul 5 al racordului

20 kV Dumbrăveşti.




Obiectul

Nr.

crt

.

Echipament

Nr.

buc

Cen

tral

a E

chip

amen

te

elec

trom

ecan

ice

HA

1 şi

HA

2

1 Turbina tip FO 230/720, H=30,70 m; Qtb=3,1mc/s; n=500 rpm; P=730 kW; Hs=+4; volant D=1200; 1340 kg;

2

2 Generator asincron tip GA120/71-12, P=800 kW; n=500 rpm; I=1330 A U=0,4 kV;

2

3 Regaj AD, cu vana REGMO acţionată în 24Vc.c; poziţii controlate: închis, mers în gol, deschis

2

4 Instalaţii auxiliare: răcire lagăre, control termic 2

5 Vana fluture, Dn=1200mm, Pn=10bar, acţionare electrică cu mecanism Regmo, Ualim=380Vc.a, 50Hz

2

Ech

ipam

ente

ele

ctri

ce


2

7 Dulap 0,4kV, complet echipat (intrerupător, trafo de curent şi tensiune) pentru racord la generator (DISBAR) şi la trafo ridicător 20/0,4kV

2

8 Dulap de comandă complet echipat pentru comandă, protecţie, măsură şi semnalizare hidroagregat şi trafo ridicător şi distribuţie către consumatori centrală

2

9 Baterie de condensatoare, 0,4kV, 460kVAR 2

10 Instalaţie de alimentare 24Vcc (1redresor 220Vc.a/24Vc.c şi 1baterie, inclusiv distribuţie)

2

11 Celulă 20kV racord trafo ridicător la bara de 20kV 2

Com

une

12 Celulă 20kV măsură pe bare şi plecare LEA 1 13 Stâlp terminal LEA 20kV până la racord sistem 6 14 Contor energie – măsură pe 20kV 1

15 Cutie de distribuţie 0,4kV, pentru alimentare consumatori centrală: iluminat interior, iluminat exterior, prize de forţă şi pentru încălzire

1


1

17 Gospodărie de cabluri 0,4kV şi de circuite secundare 1 18 Instalaţie interioară şi exterioară de legare la pământ 1

19 Pod rulant cu două grinzi cu acţionare manuală, sarcina maximă 8tf

1



Bazinul de liniştire în care debuşează aspiratoarele celor doua turbine este

amplasat pe latura lungă a centralei, spre versant şi este realizat din beton armat sub

formă de canal trapezoidal cu dimensiunile: lungimea = 15,00 m, lăţimea la fund =

5,00 m şi înălţimea = 5,00 m. Pe coronamentul laturilor libere este prevăzută

balustradă cu grilaj metalic.

Bazinul de liniştire se racordează în aval cu canalul de fugă executat sub formă

trapezoidală, etanşat cu pereu din beton armat.

Canalul de fugă este de fapt bazinul compensator pentru MHC Tomşani 3, are o

lungime de cca. 700 m, taluzuri 1:1, lăţimea la fund de cca 5,00 m şi asigură

înmagazinarea unui volum de apă de 6.000 mc.

1.3.3. MHC Tomșani 3

MHC Tomşani 3 este amplasată pe malul drept al râului Bistriţa la cca. 4 km

aval de MHC Tomşani 2, între cotele 336,00 mdM în bazinul compensator şi cota

303,20 mdM la debuşarea în râu, în amonte de podul Frânceşti.


- căderea brută: Hbr = 32,80 m;

- căderea netă: Hn = 31,46 m (pt. 1 turbină);

Hn = 27,69 m (pt. 2 turbine);

- debit instalat: Qtb = 6,2 mc/s (2 x 3,1mc/s);

- debit mediu in regim natural: Qm = 3,55 mc/s;


- volum bazin compensator: Vu = 6.000 mc;

- lungime aducţiune/diametru: L = 3.290, ø1800 mm x 6 mm;



- producţia de energie (de proiectare): Em = 5.530 MWh/an.


DN 67 şi apoi pe drumul judeţean Tomşani - Băbeni. Centrala este situată în satul

Genuneni, comuna Frânceşti, judeţ Vâlcea, la cca. 300 m de drumul judeţean.



- captarea secundară;


- derivaţia;

- centrala;


a. Captarea:

MHC Tomşani 3 este realizată în cascadă cu MHC Tomşani 2 şi uzinează apa

turbinată de aceasta.

Conform proiectului amenajării, pentru suplimentarea debitului captat pe

diferenţa de bazin de recepţie al râului Bistriţa, între captarea Tomşani şi MHC

Tomşani 2 s-a prevăzut o captare secundară pe râul Bistriţa. Această captare este

situată la cca. 200 m în amonte de MHC Tomşani 2, imediat în aval de podul metalic

de pe drumul local. Această captare secundară nu a fost finalizată şi nu este în

funcţiune.

Descrierea captării secundare conform proiectului iniţial: captarea secundară

este de tip tirolez cu o deschidere a frontului deversant de cca. 20 m. Jumătatea dinspre

malul drept este prevăzută cu grătar rar de captare a apei. Canalul colector de sub

grătar se continuă în zona malului cu un canal deschis tip cuvă din beton armat până la

camera de încărcare a aducţiunii secundare. Canalul are dimensiunile: lungimea =

10,00 m; lăţimea = 2,50 m; înălţimea = 1,00 m. Camera de încărcare a aducţiunii

secundare, amplasată în aval de canalul colector, este echipată cu o vană plană 1,00 x

1,00 mp, cu acţionare manuală. În amonte de pragul deversor sunt prevăzute ziduri de

protecţie din beton armat până în zona podului metalic. Zidul de protecţie este

continuat pe malul stâng cu încă 10 m, iar pe malul drept, în aval de priză este executat

un dig de apărare pereat cu beton armat, curbat, perpendicular faţă de râu şi racordat cu

malul. În acest fel se realizează o platformă în zona canalului deznisipator şi a camerei

de încărcare.

b. Derivaţia

Cuprinde:

- bazinul compensator;

- aducţiunea;

- distribuitorul.


Bazinul compensator

Bazinul compensator este amplasat imediat în aval de canalul de fugă al MHC

Tomşani 2 şi are forma unui canal trapezoidal cu pereu din beton armat, taluzuri 1:1 şi

lăţimea la bază de cca 5,00 m.

Între canalul de fugă şi bazinul compensator este o zonă de racord cu lungimea

de cca. 60,00 m în care malul stâng este realizat sub forma unui zid de sprijin din beton

armat cu înălţimea de cca. 4,00 m.

Lungimea totală a canalului de fugă şi a bazinului compensator este de 700 m şi

împreună asigură un volum de 6.000 mc de apă.

În zonele apropiate de albia râului, digul bazinului compensator este prevăzut cu

epiuri din gabioane.

În partea aval a bazinului compensator este realizată o structură din beton armat

tip cuvă care include deversorul lateral de prea plin cu o lungime de cca. 8,50 m şi

camera de încărcare a aducţiunii.

Deversorul de prea plin, în zona de racord cu albia râului, este prevăzut cu ziduri

laterale de gardă din beton armat şi de protecţie din piatră.

Camera de încărcare este echipată cu grătar des înclinat 5,00 x 2,2 mp şi o vană

plană 1,60 x1,60 mp, cu acţionare manuală.

Aducţiunea

Aducţiunea principală este amplasată între malul drept al râului şi calea ferată

îngustă care deserveşte cariera Bistriţa, are o lungime de 3.290 m şi este realizată din

conducta metalică cu diametrul interior de 1800 mm, înglobată în beton.

Conform proiectului: aducţiunea secundară este realizată din conducta metalică

cu diametrul interior de 800 mm, înglobată în beton şi are o lugime de cca. 300 m.

Traseul acesteia urmăreşte malul drept al râului şi debuşează în canalul de fugă al

MHC Tomşani 2 la cca. 50 m aval de centrală.

By- pass-ul

By-pass-ul centralei este echipat cu două vane, cu diametrul de 200 mm, cu


Distribuitorul





Echipamentele care deservesc captarea secundară (conform proiect) şi zona

de derivaţie Tomşani 3:

Obiectul

Nr.

crt. Echipament

Nr.

buc

Cap

tare

sec

unda

ră

conf

orm

pro

iect

nefi

nali

zat

1 Grătar priză tiroleză 2 x10, 0-40 1

2 Vană jaluzea 1,00 x 0,75 mp 1

3 Batardou1, 2 x 2,76 mp 1

4 Vană de perete 1,00 x 0,80 mp 1

5 Armătură de control 1

Der

ivaţ

ie

6 Grătar des, înclinat; 1

7 Vană plană 1,60 x 1,60 mp 1

8 Conductă ø800, lungime 300 m (de la captarea secundară) 1

9 Conductă ø1800, lungime 3290 m 1

10 Vană bay-pass ø200 2


c. Centrala


Bistriţa în amonte de podul de şosea Frânceşti. Este construită pe o platformă protejată

cu un dig circular de apărare cu taluzuri amonte şi aval înierbate. La piciorul digului,

spre interior, este realizat un contracanal pereat cu beton.

Clădirea, cu dimensiunile în plan 12,45 x 15,15 m2 şi înălţimea 6,00 m, are o


beton armat. Învelitoarea este din tiglă profilată pe şarpantă de lemn.

Lângă clădirea centralei este anexată o construcţie din BCA cu dimensiunile

5,00 x 5,00 mp şi înălţime 4,00 m în care este amplasată staţia de 20 kV formată din 4

celule. De o parte şi de alta a anexei sunt montate transformatoarele ridicătoare 0,4/20

kV, 1000 kVA.

Împrejmuirea centralei este din plasă de sârmă, întreg ansamblul aferent centralei

fiind dotat cu drum de acces din balast cilindrat.

Centrala este dotată cu un pod rulant cu două grinzi cu acţionare manuală,

sarcina maximă de ridicare de 8 tf.


În centrală sunt montate şi se află în funcţiune:




- instalaţiile care le deservesc: instalaţii auxiliare, dulapuri de 0,4kV şi de

comandă.


- două transformatoare, răcire cu ulei, 0,4/20kV, 1000 kVA;

- staţia de 20kV formată din 4 celule.





Legătura cu sistemul energetic se realizează prin LEA 20 kV Horezu – Costeşti.

Limita de proprietate a S.C. I.S.P.H. – S.A. Bucureşti este stâlpul 233 de pe

LEA 20 kV Horezu – Costeşti.




Obiectul

Nr.

crt

.

Echipament Nr. buc

Cen

tral

a

Ech

ipam

ente

el

ectr

omec

anic

e

HA

1 şi

HA

2

1 Turbină tip FO 230/729, H = 31,46 m; Qi = 3,1mc/s; n = 500 rpm; P = 730 kW; Hs=+4; volant D = 1200; 1340 kg;

2

2 Generator asincron tip GA120/71-12, P = 800 kW; n = 500 rpm; I = 1330 A U = 0,4 kV;

2

3 Regaj AD, cu vană REGMO actionată în 24Vc.c; poziţii controlate: închis, mers în gol, deschis

2

4 Instalaţii auxiliare:răcire lagăre, control termic 2

5 Vană fluture, Dn=1200mm, Pn=10bar, acţionare electrică cu mecanism Regmo, Ualim=380Vc.a, 50Hz

2

Ech

ipam

ente

ele

ctri

ce


2

7 Dulap 0,4kV, complet echipat (întrerupător, trafo de curent şi tensiune) pentru racord la generator (DISBAR) şi la trafo ridicător 20/0,4kV

2

8 Dulap de comandă complet echipat pentru comandă, protecţie, măsură şi semnalizare hidroagregat şi trafo ridicător şi distribuţie către consumatori centrală

2

9 Baterie de condensatoare, 0,4 kV, 460 kVAR 2

10 Instalaţie de alimentare 24Vcc (1 redresor 220Vc.a/24Vc.c şi 1 baterie, inclusiv distribuţie)

2

11 Celula 20 kV racord trafo ridicător la bara de 20 kV 2

Com

une

12 Celula 20 kV măsură pe bare 1 13 Celula 20 kV plecare în LEA 1 14 Stâlp terminal LEA 20kV până la racord sistem 1 15 Contor energie – măsură pe 20 kV 1

16 Cutie de distribuţie 0,4kV, pentru alimentare consumatori centrală: iluminat interior, iluminat exterior, prize de forţă şi pentru încălzire

1


1

18 Gospodărie de cabluri 0,4 kV şi de circuite secundare 1 19 Instalaţie interioară şi exterioară de legare la pământ 1

20 Pod rulant cu două grinzi cu acţionare manuală, cu sarcina maximă 8tf

1




amplasat pe latura lungă a clădirii centralei şi este realizat din beton armat sub formă

de cuvă cu dimensiunile: lungimea = 15,00 m, lăţimea la fund = 6,00 m şi înălţimea =

5,00 m. Pe coronamentul celor trei laturi libere este prevăzută balustradă cu grilaj

metalic.

Pe latura amonte a bazinului, lângă corpul centralei este executat un bloc din

beton în care este amplasată vana fluture cu ø800 pentru golirea by-pass-ului

aducţiunii.

Bazinul de liniştire se racordează în aval cu canalul de fugă executat din tuburi

SENTAB cu ø2000. Conducta de debuşare are o lungime de cca.170m, subtraversează

drumul judetean Tomşani Băbeni şi deversează în aval de podul Frânceşti.

Echipamentele care deservesc bazinul de liniştire și canalul de fugă de

laTomşani 3:

Obiect Nr. crt. Echipament Nr. buc

Canal de

fugă

1 Vana fluture ø800, cu acţionare manuală 1

2 Tuburi SENTAB ø2000, lungime 170m 1

1.4. Modificări ale soluţiei proiectate şi lucrări de înlăturare a deficienţelor

apărute

De la punerea în funcţiune până în prezent în MHC Tomşani 1 ÷ 3 s-au făcut

următoarele suplimentări sau înlocuiri de echipamente:

- în staţiile de 20 kV s-au montat transformatoare de curent cu două înfăşurări

pentru măsura de energie;

- în dulapurile 0,4 kV s-au montat relee de tensiune maximă şi minimă;

- s-au înlocuit bateriile de condensatoare;

- s-au montat instalaţiile de 24 Vc.c. (redresoarele de 220 Vc.a/24 Vc.c., baterie

de acumulatori şi distribuţie în 24 Vc.c.).


II.2. MĂSURĂTORI ÎN MICROHIDROCENTRALE

2.1. Debite medii lunare

Debitele medii lunare şi anuale, afluente în amplasamentele captărilor, pe o

perioadă de 60 ani (1950 – 2009), calculate de către INHGA în „Studiul hidrologic în

bazinul hidrografic al râului Bistriţa din BH Olt” realizat în 2010, sunt prezentate în

tabelele următoare:

Debite medii lunare şi anuale pe râul Bistrița, în regim natural - captarea Tomșani 1.

An vechi An nou IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III Media

1950 1951 6,12 4,73 2,90 1,94 1,49 0,97 1,37 5,29 2,53 1,83 1,43 2,39 2.751951 1952 5,10 7,79 5,84 3,29 4,39 2,38 1,52 1,51 1,37 1,56 1,35 1,67 3.151952 1953 7,23 7,15 5,20 2,20 1,31 1,04 1,86 1,95 2,57 2,48 2,11 1,98 3.091953 1954 7,15 9,45 10,31 3,04 1,55 0,96 1,05 0,97 0,92 1,01 1,91 1,43 3.311954 1955 1,66 2,21 2,85 3,20 1,68 1,23 2,04 2,77 2,10 3,84 5,81 8,59 3.171955 1956 7,58 8,19 4,06 5,55 4,49 2,92 2,95 2,77 1,56 2,97 2,47 2,17 3.971956 1957 6,00 9,88 6,43 3,52 2,47 1,92 2,04 2,15 2,62 1,53 2,69 2,93 3.681957 1958 3,95 9,53 8,42 7,76 4,94 2,15 1,37 1,81 1,30 4,93 3,04 4,30 4.461958 1959 11,85 10,65 3,28 2,30 0,99 1,13 2,12 3,23 1,71 1,60 1,73 1,73 3.531959 1960 1,99 3,44 2,99 2,94 2,27 1,53 1,04 2,11 2,35 2,83 4,30 3,86 2.641960 1961 5,07 7,31 7,98 4,13 2,16 1,74 1,78 2,53 6,46 3,37 1,80 1,39 3.811961 1962 2,52 6,29 3,87 1,49 1,30 1,53 2,52 1,66 1,30 1,83 2,05 9,02 2.951962 1963 9,53 6,45 3,08 2,41 1,87 1,23 1,15 1,94 1,49 2,53 3,42 3,32 3.201963 1964 7,06 8,30 5,44 1,69 1,02 1,29 1,19 1,10 1,34 0,77 1,45 1,96 2.721964 1965 4,39 4,06 2,54 1,86 2,49 1,64 3,62 3,54 3,54 3,38 3,50 3,54 3.181965 1966 3,86 7,41 3,84 1,44 1,20 1,11 1,07 1,16 1,21 1,15 2,85 1,91 2.351966 1967 4,46 3,89 3,91 3,11 3,13 2,53 1,51 3,88 3,17 2,38 1,85 2,00 2.991967 1968 5,00 7,40 7,95 2,96 1,97 3,63 1,91 2,53 2,85 3,41 3,56 2,80 3.831968 1969 5,73 3,68 1,87 1,78 3,02 3,99 1,74 4,53 3,35 3,50 4,66 5,29 3.591969 1970 6,62 9,88 9,11 8,68 4,42 2,67 1,61 1,66 7,48 8,17 5,26 7,14 6.061970 1971 10,14 8,93 4,75 5,12 2,39 1,40 1,57 1,37 1,25 3,02 2,45 3,18 3.801971 1972 6,18 6,66 5,44 2,04 1,64 3,00 1,55 1,68 1,89 1,88 2,77 2,33 3.091972 1973 6,14 4,28 2,76 2,15 2,92 8,56 19,93 3,54 2,05 1,71 2,21 1,92 4.851973 1974 5,18 10,39 3,59 2,52 1,52 1,30 1,24 1,24 1,43 1,18 1,13 1,64 2.701974 1975 1,80 8,59 6,32 3,03 1,42 1,31 7,15 4,36 3,99 2,00 1,67 1,92 3.631975 1976 4,59 8,25 10,48 14,17 3,56 2,39 2,60 2,20 1,43 1,45 1,35 2,12 4.551976 1977 6,37 6,45 4,07 2,32 4,49 3,57 3,21 8,85 5,09 3,04 5,99 5,08 4.881977 1978 10,05 5,34 4,68 3,82 2,53 2,76 2,43 2,61 2,11 1,52 3,81 5,56 3.941978 1979 5,47 13,83 8,01 3,99 1,98 4,42 2,28 1,62 1,74 3,02 4,46 3,24 4.501979 1980 5,00 6,50 7,71 5,35 4,79 2,36 2,14 3,22 2,52 2,55 2,54 2,42 3.931980 1981 6,07 14,60 8,59 2,60 1,88 1,46 2,07 3,32 5,07 2,89 3,85 5,23 4.801981 1982 5,96 8,56 5,02 2,66 2,14 2,08 3,75 2,87 5,12 3,52 2,11 3,14 3.911982 1983 5,50 5,49 4,36 3,14 2,93 2,04 1,78 2,16 3,86 1,13 1,63 1,96 3.001983 1984 3,53 2,07 3,24 3,09 1,43 1,26 1,13 1,02 1,11 1,25 2,59 2,64 2.031984 1985 4,60 9,53 5,10 2,33 1,94 2,27 2,03 2,50 1,43 1,33 1,18 3,87 3.181985 1986 5,47 4,48 1,94 0,88 0,68 0,64 0,65 1,80 1,50 1,54 2,17 3,03 2.061986 1987 7,30 3,72 2,83 3,20 1,61 0,81 0,69 0,59 0,50 0,65 1,08 1,29 2.021987 1988 4,09 8,59 3,97 1,70 0,60 0,48 0,88 1,19 1,38 0,84 2,16 2,27 2.351988 1989 4,64 3,67 3,10 1,79 0,74 0,88 0,88 0,84 0,89 0,79 0,95 1,99 1.761989 1990 2,99 2,98 2,74 1,71 1,23 1,03 1,19 1,62 1,31 1,60 1,10 1,22 1.731990 1991 2,04 1,85 1,90 1,39 0,91 0,67 0,82 0,91 2,39 1,36 0,86 2,95 1.501991 1992 4,92 9,79 10,39 12,03 5,55 1,86 1,37 2,24 1,43 1,01 0,98 1,00 4.38



1992 1993 1,67 1,68 5,50 1,94 1,22 0,86 1,15 1,13 0,93 0,68 0,69 1,77 1.601993 1994 2,83 3,02 1,22 0,78 0,94 1,23 1,25 1,00 1,78 1,46 1,01 0,99 1.461994 1995 1,82 2,20 1,34 1,12 0,62 0,48 1,20 0,89 0,76 1,00 1,34 1,56 1.191995 1996 1,99 6,53 6,92 2,79 1,76 2,13 1,40 1,37 4,22 0,44 2,47 1,86 2.821996 1997 4,58 6,52 2,28 1,33 1,31 2,03 1,43 1,36 3,62 1,55 1,74 1,41 2.431997 1998 4,09 4,47 2,98 2,84 5,43 2,59 1,75 1,88 2,82 4,60 2,92 2,62 3.251998 1999 4,42 6,33 5,52 4,97 2,07 3,49 3,93 2,89 1,86 1,96 2,47 2,59 3.541999 2000 6,79 6,85 4,15 2,66 4,53 3,35 1,86 1,92 2,60 1,88 2,01 2,54 3.432000 2001 5,76 3,72 1,59 1,48 1,19 1,15 1,07 1,11 1,07 1,27 1,24 2,13 1.902001 2002 3,92 2,97 3,52 2,89 1,64 2,71 1,87 1,44 1,24 0,67 0,79 0,60 2.022002 2003 0,84 1,08 1,77 1,51 5,60 1,53 2,23 1,89 5,13 3,01 2,65 2,70 2.492003 2004 4,62 5,33 2,47 1,48 1,34 1,77 4,36 2,67 1,96 1,86 2,64 4,16 2.892004 2005 5,45 4,30 2,83 3,19 3,07 2,26 2,25 12,54 2,96 2,30 3,54 4,04 4.062005 2006 6,91 7,67 6,55 9,71 10,65 4,81 3,36 2,30 3,12 3,62 2,64 4,79 5.512006 2007 8,93 5,12 6,53 6,43 3,14 2,52 2,47 1,51 1,86 1,47 1,38 4,75 3.842007 2008 3,10 4,04 2,42 1,31 4,52 6,67 7,90 8,93 3,89 2,26 1,87 2,62 4.132008 2009 5,70 5,24 2,85 2,16 1,17 1,39 1,89 1,31 3,64 3,91 3,65 3,26 3.012009 1950 6,22 3,05 2,45 2,75 1,56 1,50 2,93 7,69 2,36 1,52 3,75 1,87 3.14

Media 5.18 6,21 4,60 3,29 2,48 2,11 2,35 2,58 2,44 2,16 2,42 2,93 3,23

Debite medii lunare şi anuale, în regim natural, pe râul Bistrița - captarea Tomșani 3.


1950 1951 6,73 5,20 3,19 2,13 1,63 1,07 1,51 5,82 2,78 2,01 1,57 2,62 3.021951 1952 5,61 8,56 6,42 3,62 4,82 2,61 1,67 1,66 1,50 1,72 1,48 1,83 3.461952 1953 7,95 7,85 5,71 2,42 1,43 1,14 2,04 2,14 2,82 2,73 2,32 2,17 3.391953 1954 7,85 10,38 11,33 3,34 1,70 1,06 1,15 1,07 1,01 1,11 2,10 1,57 3.641954 1955 1,82 2,43 3,13 3,52 1,85 1,35 2,25 3,05 2,30 4,22 6,38 9,44 3.481955 1956 8,33 9,00 4,47 6,10 4,94 3,21 3,25 3,05 1,72 3,27 2,71 2,39 4.371956 1957 6,59 10,86 7,06 3,87 2,72 2,11 2,25 2,36 2,88 1,68 2,95 3,22 4.051957 1958 4,34 10,48 9,25 8,52 5,43 2,36 1,51 1,99 1,43 5,42 3,34 4,73 4.901958 1959 13,03 11,71 3,61 2,53 1,09 1,25 2,33 3,55 1,88 1,76 1,90 1,90 3.881959 1960 2,19 3,78 3,29 3,23 2,49 1,68 1,14 2,32 2,59 3,11 4,73 4,24 2.901960 1961 5,57 8,03 8,77 4,54 2,38 1,92 1,95 2,78 7,10 3,70 1,98 1,53 4.191961 1962 2,77 6,91 4,25 1,64 1,43 1,68 2,77 1,82 1,43 2,01 2,26 9,91 3.241962 1963 10,48 7,09 3,39 2,64 2,06 1,35 1,26 2,13 1,63 2,78 3,76 3,64 3.521963 1964 7,76 9,12 5,98 1,86 1,12 1,42 1,30 1,21 1,47 0,84 1,60 2,15 2.991964 1965 4,82 4,47 2,79 2,05 2,74 1,80 3,97 3,89 3,89 3,72 3,84 3,89 3.491965 1966 4,24 8,15 4,22 1,59 1,32 1,22 1,17 1,27 1,33 1,26 3,13 2,10 2.581966 1967 4,90 4,28 4,30 3,42 3,44 2,78 1,66 4,27 3,48 2,61 2,03 2,20 3.281967 1968 5,49 8,13 8,73 3,26 2,16 3,99 2,10 2,78 3,13 3,75 3,92 3,08 4.211968 1969 6,30 4,04 2,06 1,95 3,31 4,39 1,92 4,97 3,68 3,84 5,13 5,82 3.951969 1970 7,28 10,86 10,01 9,53 4,86 2,94 1,77 1,82 8,22 8,98 5,78 7,84 6.661970 1971 11,14 9,82 5,22 5,63 2,62 1,54 1,73 1,51 1,37 3,32 2,69 3,49 4.171971 1972 6,79 7,32 5,98 2,24 1,80 3,29 1,70 1,85 2,08 2,07 3,05 2,56 3.391972 1973 6,75 4,70 3,03 2,36 3,21 9,41 21,90 3,89 2,26 1,88 2,43 2,11 5.331973 1974 5,69 11,42 3,95 2,77 1,67 1,43 1,36 1,36 1,58 1,29 1,24 1,80 2.961974 1975 1,98 9,44 6,95 3,33 1,56 1,44 7,85 4,80 4,39 2,20 1,83 2,11 3.991975 1976 5,04 9,07 11,52 15,58 3,91 2,62 2,86 2,42 1,57 1,60 1,48 2,33 5.001976 1977 7,00 7,09 4,47 2,55 4,94 3,93 3,53 9,72 5,60 3,34 6,58 5,58 5.361977 1978 11,04 5,87 5,14 4,20 2,78 3,03 2,67 2,87 2,32 1,67 4,18 6,11 4.33



1978 1979 6,01 15,20 8,81 4,38 2,17 4,86 2,50 1,78 1,91 3,32 4,90 3,56 4.951979 1980 5,49 7,15 8,47 5,88 5,27 2,60 2,35 3,54 2,77 2,80 2,79 2,66 4.311980 1981 6,67 16,05 9,44 2,86 2,07 1,60 2,28 3,64 5,57 3,18 4,23 5,75 5.281981 1982 6,55 9,40 5,51 2,93 2,35 2,28 4,13 3,15 5,63 3,87 2,32 3,45 4.301982 1983 6,04 6,03 4,80 3,45 3,22 2,25 1,95 2,37 4,24 1,24 1,79 2,15 3.291983 1984 3,88 2,28 3,56 3,40 1,57 1,39 1,25 1,12 1,22 1,37 2,85 2,90 2.231984 1985 5,06 10,48 5,61 2,56 2,13 2,49 2,23 2,75 1,58 1,46 1,29 4,25 3.491985 1986 6,01 4,92 2,13 0,96 0,75 0,70 0,71 1,97 1,65 1,69 2,39 3,33 2.271986 1987 8,02 4,09 3,11 3,51 1,77 0,89 0,76 0,65 0,55 0,72 1,19 1,42 2.221987 1988 4,49 9,44 4,36 1,87 0,66 0,53 0,96 1,31 1,52 0,92 2,37 2,49 2.581988 1989 5,10 4,03 3,41 1,96 0,82 0,96 0,96 0,93 0,98 0,87 1,05 2,19 1.941989 1990 3,29 3,28 3,01 1,88 1,35 1,13 1,31 1,78 1,44 1,76 1,21 1,34 1.901990 1991 2,25 2,03 2,09 1,53 1,00 0,74 0,90 1,00 2,62 1,49 0,94 3,24 1.651991 1992 5,41 10,76 11,42 13,22 6,10 2,05 1,51 2,46 1,57 1,11 1,08 1,10 4.821992 1993 1,83 1,84 6,04 2,13 1,34 0,94 1,26 1,24 1,02 0,75 0,76 1,94 1.761993 1994 3,11 3,31 1,34 0,86 1,04 1,35 1,37 1,10 1,95 1,60 1,11 1,09 1.601994 1995 2,00 2,42 1,47 1,23 0,68 0,53 1,32 0,98 0,84 1,10 1,47 1,72 1.311995 1996 2,19 7,17 7,61 3,07 1,94 2,34 1,54 1,51 4,64 0,49 2,71 2,04 3.101996 1997 5,03 7,16 2,51 1,46 1,43 2,23 1,58 1,49 3,97 1,71 1,91 1,55 2.671997 1998 4,49 4,91 3,28 3,12 5,97 2,85 1,93 2,07 3,10 5,06 3,21 2,88 3.571998 1999 4,86 6,96 6,07 5,47 2,28 3,83 4,32 3,18 2,04 2,15 2,72 2,84 3.891999 2000 7,46 7,52 4,56 2,93 4,97 3,68 2,05 2,11 2,86 2,07 2,21 2,79 3.772000 2001 6,32 4,09 1,75 1,62 1,31 1,26 1,18 1,22 1,18 1,40 1,36 2,34 2.092001 2002 4,30 3,27 3,87 3,17 1,80 2,98 2,06 1,59 1,36 0,74 0,86 0,66 2.222002 2003 0,92 1,19 1,94 1,66 6,15 1,68 2,45 2,08 5,64 3,30 2,91 2,96 2.742003 2004 5,08 5,85 2,72 1,62 1,47 1,94 4,80 2,94 2,15 2,04 2,90 4,57 3.172004 2005 5,99 4,72 3,12 3,50 3,37 2,48 2,47 13,78 3,26 2,53 3,89 4,44 4.462005 2006 7,60 8,43 7,19 10,67 11,71 5,29 3,69 2,53 3,43 3,98 2,90 5,27 6.062006 2007 9,82 5,63 7,17 7,07 3,46 2,77 2,72 1,66 2,05 1,61 1,52 5,22 4.222007 2008 3,41 4,44 2,66 1,43 4,97 7,33 8,68 9,82 4,28 2,48 2,06 2,88 4.542008 2009 6,26 5,76 3,13 2,37 1,28 1,53 2,08 1,43 4,00 4,30 4,01 3,58 3.312009 1950 6,83 3,35 2,69 3,02 1,72 1,65 3,22 8,45 2,60 1,67 4,13 2,06 3.45

Media 5.69 6,82 5,05 3,62 2,73 2,32 2,58 2,83 2,68 2,38 2,66 3,22 3,55

În figurile 1 și 2 sunt prezentate curbele de durată ale debitelor medii lunare

naturale, în secțiunile celor două captări.


Figura 1

Figura 2


2.2. Curba de durată şi utilizare a debitelor medii zilnice pe râul Bistriţa la staţia

hidrometrică Genuneni

În figura 3 sunt prezentate curbele de durată și utilizare a debitelor medii zilnice

pe râul Bistriţa la staţia hidrometrică Genuneni.

Figura 3

2.3. Numărul de ore de funcționare a microhidrocentralelor

În tabelul următor sunt prezentate orele de funcționare a celor trei

microhidrocentrale, pe fiecare hidroagregat, în perioada 2007 – 2009.

MHC MHC Tomșani 1 MHC Tomșani 2 MHC Tomșani 3

Anul HA1 HA2 HA1 HA2 HA1 HA2

2007 3566 2189 872 888 0 0

2008 5888 1697 3268 4514 6054 1528

2009 6770 1589 6273 2020 6444 1716

Media 5408 1825 3471 2474 4166 1081


2.4. Puteri orare

În tabelul următor sunt prezentate puterile orare înregistrate pe parcursul anului

2009 în microhidrocentralele Tomșani 1 ÷ 3. Acestea sunt prezentate pe fiecare grup în

parte și pe total centrală.

Data MHC Tomșani 1 MHC Tomșani 2 MHC Tomșani 3

HA1 HA2 HA1+ HA2

HA1 HA2 HA1+ HA2

HA1 HA2 HA1+ HA2

1/1/2009 342 0 342 355 0 355 364 0 3641/2/2009 318 0 318 325 0 325 331 0 3311/3/2009 303 0 303 320 0 320 323 0 3231/4/2009 264 0 264 272 0 272 278 0 2781/5/2009 236 0 236 250 0 250 257 0 2571/6/2009 221 0 221 234 0 234 242 0 2421/7/2009 254 0 254 259 0 259 282 0 2821/8/2009 223 0 223 250 0 250 0 0 01/9/2009 192 0 192 198 0 198 207 0 207

1/10/2009 177 0 177 188 0 188 192 0 1921/11/2009 206 0 206 214 0 214 221 0 2211/12/2009 165 0 165 168 0 168 172 0 1721/13/2009 171 0 171 0 0 0 190 0 1901/14/2009 204 0 204 0 203 203 226 0 2261/15/2009 231 0 231 223 223 445 237 0 2371/16/2009 197 0 197 203 0 203 208 0 2081/17/2009 180 0 180 189 0 189 195 0 1951/18/2009 157 0 157 166 0 166 171 0 1711/19/2009 175 0 175 190 0 190 193 0 1931/20/2009 161 0 161 171 0 171 180 0 1801/21/2009 180 0 180 193 0 193 202 0 2021/22/2009 217 0 217 223 0 223 234 0 2341/23/2009 275 0 275 294 0 294 305 0 3051/24/2009 271 0 271 291 0 291 293 0 2931/25/2009 254 0 254 271 0 271 278 0 2781/26/2009 241 0 241 260 0 260 262 0 2621/27/2009 273 0 273 285 0 285 295 0 2951/28/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 01/29/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 01/30/2009 394 394 788 385 385 770 418 418 8361/31/2009 402 402 804 389 389 778 425 425 8502/1/2009 397 397 794 390 390 781 425 425 8502/2/2009 373 373 747 369 369 738 408 408 8152/3/2009 335 335 669 347 347 693 375 375 7502/4/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/5/2009 353 353 705 326 326 652 357 357 7132/6/2009 326 326 652 325 325 649 344 344 6882/7/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/8/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/9/2009 357 357 714 357 357 714 390 390 781

2/10/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/11/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/12/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0


2/13/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/14/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/15/2009 0 547 547 500 0 500 521 0 5212/16/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/17/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/18/2009 485 0 485 503 0 503 520 0 5202/19/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 02/20/2009 487 0 487 493 0 493 512 0 5122/21/2009 500 0 500 511 0 511 530 0 5302/22/2009 476 0 476 501 0 501 523 0 5232/23/2009 417 0 417 429 0 429 444 0 4442/24/2009 403 0 403 418 0 418 422 0 4222/25/2009 401 0 401 420 0 420 0 0 02/26/2009 362 0 362 381 0 381 393 0 3932/27/2009 378 0 378 398 0 398 411 0 4112/28/2009 378 0 378 378 0 378 389 0 3893/1/2009 356 0 356 365 0 365 373 0 3733/2/2009 341 0 341 344 0 344 347 0 3473/3/2009 347 0 347 349 0 349 351 0 3513/4/2009 388 0 388 404 0 404 410 0 4103/5/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 03/6/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 03/7/2009 373 373 746 375 375 750 421 421 8433/8/2009 367 367 734 377 377 754 410 410 8203/9/2009 365 365 730 382 382 763 416 416 832

3/10/2009 331 331 662 369 369 738 403 403 8053/11/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 03/12/2009 305 305 609 337 337 673 336 672 10083/13/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 03/14/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 03/15/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 03/16/2009 515 0 515 536 0 536 563 0 5633/17/2009 515 0 515 532 0 532 561 0 5613/18/2009 511 0 511 518 0 518 543 0 5433/19/2009 440 0 440 455 0 455 470 0 4703/20/2009 430 0 430 448 0 448 475 0 4753/21/2009 409 0 409 418 0 418 0 0 03/22/2009 403 0 403 421 0 421 0 428 4283/23/2009 379 0 379 386 0 386 0 394 3943/24/2009 403 0 403 420 0 420 0 422 4223/25/2009 381 0 381 390 0 390 0 401 4013/26/2009 354 0 354 378 0 378 0 0 03/27/2009 332 0 332 339 0 339 348 0 3483/28/2009 365 0 365 364 0 364 379 0 3793/29/2009 310 0 310 329 0 329 336 0 3363/30/2009 333 0 333 356 0 356 365 0 3653/31/2009 470 0 470 490 0 490 501 0 5014/1/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 04/2/2009 349 349 698 376 376 752 409 409 8184/3/2009 345 345 691 340 340 680 378 378 7564/4/2009 380 380 759 379 379 758 423 423 8464/5/2009 377 377 754 383 383 765 425 425 851


4/6/2009 0 0 0 382 382 764 419 419 8384/7/2009 402 402 804 385 385 770 428 428 8574/8/2009 398 398 796 384 384 768 427 427 8544/9/2009 396 396 793 382 382 764 426 426 853

4/10/2009 391 391 783 377 377 753 423 423 8454/11/2009 389 389 778 387 387 773 425 425 8504/12/2009 384 384 768 374 374 748 424 424 8484/13/2009 378 378 756 383 383 765 425 425 8514/14/2009 377 377 754 385 385 769 423 423 8464/15/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 04/16/2009 380 380 759 380 380 760 423 423 8474/17/2009 379 379 758 377 377 754 424 424 8484/18/2009 376 376 752 369 369 738 425 425 8514/19/2009 380 380 760 374 374 748 422 422 8444/20/2009 378 378 755 371 371 743 428 428 8564/21/2009 299 299 597 362 362 725 422 422 8444/22/2009 0 0 0 340 340 680 398 398 7974/23/2009 392 392 784 392 392 783 431 431 8624/24/2009 387 387 774 396 396 792 433 433 8664/25/2009 385 385 770 393 393 785 437 437 8734/26/2009 380 380 760 389 389 778 429 429 8584/27/2009 378 378 757 393 393 785 428 428 8564/28/2009 368 368 735 392 392 784 427 427 8544/29/2009 359 359 718 380 380 760 410 410 8194/30/2009 335 335 670 356 356 712 384 384 7685/1/2009 349 349 698 356 356 712 391 391 7825/2/2009 354 354 708 355 355 711 383 510 8935/3/2009 380 380 759 366 366 732 406 406 8125/4/2009 352 352 703 360 360 719 388 388 7775/5/2009 351 351 702 349 349 698 378 378 7565/6/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/7/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/8/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/9/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5/10/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/11/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/12/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/13/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/14/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/15/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/16/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/17/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/18/2009 494 0 494 505 0 505 526 0 5265/19/2009 488 0 488 508 0 508 529 0 5295/20/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/21/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 05/22/2009 415 0 415 433 0 433 455 0 4555/23/2009 456 0 456 481 0 481 481 0 4815/24/2009 359 0 359 381 0 381 402 0 4025/25/2009 353 0 353 380 0 380 388 0 3885/26/2009 337 0 337 341 0 341 346 0 3465/27/2009 0 0 0 318 0 318 322 0 322


5/28/2009 0 0 0 242 0 242 248 0 2485/29/2009 232 0 232 248 0 248 247 0 2475/30/2009 340 0 340 358 0 358 358 0 3585/31/2009 357 0 357 370 0 370 375 0 3756/1/2009 319 0 319 325 0 325 332 0 3326/2/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 06/3/2009 355 355 711 362 362 723 393 393 7876/4/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 06/5/2009 486 0 486 0 479 479 523 0 5236/6/2009 459 0 459 0 458 458 499 0 4996/7/2009 368 0 368 0 359 359 388 0 3886/8/2009 327 0 327 0 310 310 341 0 3416/9/2009 352 0 352 0 345 345 361 0 361

6/10/2009 258 0 258 0 259 259 288 0 2886/11/2009 232 0 232 0 215 215 234 0 2346/12/2009 322 0 322 0 308 308 340 0 3406/13/2009 282 0 282 0 278 278 303 0 3036/14/2009 239 0 239 0 238 238 262 0 2626/15/2009 163 0 163 0 150 150 175 0 1756/16/2009 169 0 169 0 153 153 166 0 1666/17/2009 207 0 207 0 0 0 219 0 2196/18/2009 148 0 148 146 0 146 154 0 1546/19/2009 144 0 144 148 0 148 161 0 1616/20/2009 131 0 131 131 0 131 134 0 1346/21/2009 136 0 136 128 0 128 134 0 1346/22/2009 187 0 187 185 0 185 0 0 06/23/2009 450 0 450 466 0 466 0 0 06/24/2009 380 0 380 419 0 419 430 0 4306/25/2009 468 0 468 0 0 0 0 0 06/26/2009 389 0 389 408 0 408 417 0 4176/27/2009 365 0 365 385 0 385 384 0 3846/28/2009 290 0 290 289 0 289 305 0 3056/29/2009 278 0 278 303 0 303 296 0 2966/30/2009 238 0 238 248 0 248 257 0 2577/1/2009 238 0 238 256 0 256 258 0 2587/2/2009 411 0 411 443 0 443 457 0 4577/3/2009 414 0 414 499 0 499 512 0 5127/4/2009 477 0 477 497 0 497 508 0 5087/5/2009 360 0 360 390 0 390 397 0 3977/6/2009 327 0 327 0 0 0 302 0 3027/7/2009 441 0 441 0 412 412 447 0 4477/8/2009 445 0 445 0 426 426 467 0 4677/9/2009 468 0 468 0 465 465 503 0 503

7/10/2009 446 0 446 0 492 492 476 0 4767/11/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 07/12/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 07/13/2009 416 416 832 371 371 743 399 399 7987/14/2009 328 328 655 335 335 669 353 353 7077/15/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 07/16/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 07/17/2009 458 0 458 482 0 482 497 0 4977/18/2009 426 0 426 442 0 442 454 0 454


7/19/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 07/20/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 07/21/2009 470 0 470 492 0 492 507 0 5077/22/2009 238 0 238 421 0 421 430 0 4307/23/2009 341 0 341 365 0 365 375 0 3757/24/2009 306 0 306 317 0 317 327 0 3277/25/2009 275 0 275 294 0 294 290 0 2907/26/2009 265 0 265 279 0 279 287 0 2877/27/2009 203 0 203 247 0 247 244 0 2447/28/2009 171 0 171 0 0 0 0 0 07/29/2009 215 0 215 345 0 345 350 0 3507/30/2009 233 0 233 242 0 242 246 0 2467/31/2009 138 0 138 146 0 146 145 0 1458/1/2009 0 0 0 158 0 158 163 0 1638/2/2009 140 0 140 142 0 142 143 0 1438/3/2009 134 0 134 132 0 132 143 0 1438/4/2009 128 0 128 131 0 131 136 0 1368/5/2009 409 0 409 421 0 421 433 0 4338/6/2009 267 0 267 278 0 278 279 0 2798/7/2009 325 0 325 332 0 332 342 0 3428/8/2009 296 0 296 302 0 302 305 0 3058/9/2009 253 0 253 271 0 271 267 0 267

8/10/2009 254 0 254 242 0 242 235 0 2358/11/2009 198 0 198 211 0 211 214 0 2148/12/2009 142 0 142 148 0 148 150 0 1508/13/2009 163 0 163 163 0 163 167 0 1678/14/2009 140 0 140 138 0 138 143 0 1438/15/2009 149 0 149 149 0 149 151 0 1518/16/2009 155 0 155 144 0 144 146 0 1468/17/2009 126 0 126 123 0 123 133 0 1338/18/2009 170 0 170 179 0 179 163 0 1638/19/2009 135 0 135 135 0 135 144 0 1448/20/2009 106 0 106 107 0 107 120 0 1208/21/2009 103 0 103 106 0 106 118 0 1188/22/2009 149 0 149 157 0 157 155 0 1558/23/2009 189 0 189 182 0 182 188 0 1888/24/2009 370 0 370 382 0 382 395 0 3958/25/2009 145 0 145 145 0 145 154 0 1548/26/2009 194 0 194 180 0 180 198 0 1988/27/2009 141 0 141 138 0 138 155 0 1558/28/2009 166 0 166 164 0 164 165 0 1658/29/2009 185 0 185 189 0 189 206 0 2068/30/2009 138 0 138 144 0 144 144 0 1448/31/2009 595 0 595 0 0 0 0 0 09/1/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 09/2/2009 260 0 260 262 0 262 275 0 2759/3/2009 225 0 225 208 0 208 207 0 2079/4/2009 140 0 140 143 0 143 149 0 1499/5/2009 127 0 127 132 0 132 145 0 1459/6/2009 235 0 235 238 0 238 240 0 2409/7/2009 189 0 189 203 0 203 206 0 2069/8/2009 149 0 149 155 0 155 162 0 162


9/9/2009 140 0 140 144 0 144 149 0 149

9/10/2009 136 0 136 136 0 136 136 0 1369/11/2009 110 0 110 103 0 103 99 0 999/12/2009 149 0 149 164 0 164 171 0 1719/13/2009 175 0 175 172 0 172 193 0 1939/14/2009 351 0 351 357 0 357 369 0 3699/15/2009 198 0 198 208 0 208 208 0 2089/16/2009 153 0 153 153 0 153 155 0 1559/17/2009 149 0 149 161 0 161 155 0 1559/18/2009 137 0 137 138 0 138 138 0 1389/19/2009 212 0 212 210 0 210 213 0 2139/20/2009 227 0 227 221 0 221 222 0 2229/21/2009 146 0 146 149 0 149 158 0 1589/22/2009 134 0 134 138 0 138 139 0 1399/23/2009 122 0 122 118 0 118 124 0 1249/24/2009 126 0 126 121 0 121 122 0 1229/25/2009 125 0 125 126 0 126 129 0 1299/26/2009 115 0 115 113 0 113 117 0 1179/27/2009 110 0 110 108 0 108 113 0 1139/28/2009 105 0 105 100 0 100 106 0 1069/29/2009 105 0 105 101 0 101 109 0 1099/30/2009 102 0 102 102 0 102 109 0 10910/1/2009 149 0 149 153 0 153 157 0 15710/2/2009 169 0 169 176 0 176 187 0 18710/3/2009 291 0 291 0 0 0 302 0 30210/4/2009 178 0 178 184 0 184 188 0 18810/5/2009 130 0 130 129 0 129 132 0 13210/6/2009 150 0 150 155 0 155 159 0 15910/7/2009 113 0 113 109 0 109 111 0 11110/8/2009 118 0 118 121 0 121 122 0 12210/9/2009 132 0 132 130 0 130 136 0 136

10/10/2009 177 0 177 173 0 173 171 0 17110/11/2009 191 0 191 0 0 0 150 0 15010/12/2009 181 0 181 189 0 189 192 0 19210/13/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 010/14/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 010/15/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 010/16/2009 446 0 446 470 0 470 490 0 49010/17/2009 403 0 403 427 0 427 447 0 44710/18/2009 397 0 397 409 0 409 0 0 010/19/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 010/20/2009 353 353 705 375 375 749 418 418 83510/21/2009 367 367 734 373 373 746 416 416 83310/22/2009 374 374 748 380 380 760 422 422 84310/23/2009 380 380 759 383 383 766 422 422 84310/24/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 010/25/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 010/26/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 010/27/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 010/28/2009 0 0 0 387 0 387 396 0 39610/29/2009 0 0 0 479 0 479 492 0 49210/30/2009 446 0 446 485 0 485 488 0 488


10/31/2009 449 0 449 439 0 439 483 0 48311/1/2009 435 0 435 476 0 476 493 0 49311/2/2009 373 0 373 408 0 408 428 0 42811/3/2009 388 0 388 400 0 400 415 0 41511/4/2009 0 0 0 479 0 479 509 0 50911/5/2009 468 468 937 511 0 511 538 0 53811/6/2009 482 482 963 525 0 525 562 0 56211/7/2009 495 0 495 514 0 514 547 0 54711/8/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 011/9/2009 431 431 863 338 338 676 408 408 816

11/10/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 011/11/2009 356 356 712 346 346 692 362 362 72411/12/2009 363 363 725 361 361 722 405 405 81111/13/2009 385 385 771 373 373 745 441 441 88211/14/2009 385 385 770 380 380 759 408 408 81711/15/2009 380 380 760 386 386 772 418 418 83611/16/2009 394 394 788 381 381 762 420 420 84111/17/2009 382 382 763 387 387 774 422 422 84311/18/2009 380 380 761 386 386 773 422 422 84311/19/2009 375 375 751 387 387 774 422 422 84411/20/2009 343 343 687 350 350 701 370 370 74011/21/2009 326 326 653 328 328 655 348 348 69511/22/2009 301 301 602 308 308 615 326 326 65211/23/2009 0 0 0 0 0 0 364 364 72811/24/2009 412 412 824 0 0 0 0 0 011/25/2009 507 0 507 521 0 521 541 0 54111/26/2009 505 0 505 509 0 509 525 0 52511/27/2009 512 0 512 526 0 526 551 0 55111/28/2009 483 0 483 501 0 501 520 0 52011/29/2009 481 0 481 489 0 489 510 0 51011/30/2009 405 0 405 402 0 402 407 0 40712/1/2009 460 0 460 478 0 478 491 0 49112/2/2009 416 0 416 0 0 0 0 0 012/3/2009 449 0 449 442 0 442 0 0 012/4/2009 426 0 426 446 0 446 456 0 45612/5/2009 377 0 377 395 0 395 398 0 39812/6/2009 379 0 379 390 0 390 389 0 38912/7/2009 355 0 355 367 0 367 375 0 37512/8/2009 350 0 350 365 0 365 368 0 36812/9/2009 438 0 438 457 0 457 475 0 475

12/10/2009 420 0 420 435 0 435 444 0 44412/11/2009 404 0 404 413 0 413 433 0 43312/12/2009 366 0 366 381 0 381 383 0 38312/13/2009 404 0 404 421 0 421 427 0 42712/14/2009 371 0 371 387 0 387 393 0 39312/15/2009 286 0 286 306 0 306 313 0 31312/16/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 012/17/2009 391 0 391 0 0 0 0 0 012/18/2009 377 0 377 477 0 477 430 0 43012/19/2009 314 0 314 274 0 274 326 0 32612/20/2009 338 0 338 0 0 0 0 0 012/21/2009 288 0 288 0 271 271 0 275 275


12/22/2009 278 0 278 273 273 547 0 273 27312/23/2009 305 0 305 318 0 318 0 320 32012/24/2009 369 0 369 372 0 372 0 0 012/25/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 012/26/2009 344 344 688 357 357 714 0 0 012/27/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 012/28/2009 379 379 758 380 380 759 420 420 84012/29/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 012/30/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 012/31/2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.5 Energii medii anuale produse de la PIF până în prezent

În tabelul de mai jos sunt prezentate producţiile de energie (MWh/an) obţinute în urma exploatării MHC Tomşani 1÷3 de la PIF şi până în prezent. Ultima coloană reprezintă hidraulicitatea râului Bistriţa, corespunzătoare fiecărui an:

Anul MHC

Tomşani 1 MHC

Tomşani 2 MHC

Tomşani 3 Total

Hidraulicitate (%)

1987 2.285 - - 2.285 66,85 1988 2.383 2.585 - 4.968 58,56 1989 2.177 2.017 1.894 6.088 53,04 1990 1.361 1.291 1.385 4.037 43,37 1991 3.524 2.977 2.166 8.667 141,32 1992 1.731 1.757 1.496 4.984 49,18 1993 1.894 1.982 1.593 5.469 44,35 1994 1.913 1.883 1.913 5.709 35,86 1995 2.871 3.070 3.136 9.077 85,23 1996 2.626 2.733 2.163 7.522 75,41 1997 2.720 2.809 2.886 8.415 86,60 1998 3.699 3.918 3.721 11.338 117,80 1999 3.505 3.379 3.323 10.207 107,71 2000 2.158 2.160 2.032 6.350 63,43 2001 2.379 2.359 2.310 7.048 69,29 2002 2.028 2.065 973 5.066 61,01 2003 2.949 2.613 2.425 7.987 88,66 2004 3.977 3.803 3.976 11.756 122,61 2005 4.565 4.280 4.451 13.296 167,66 2006 4.444 4.367 4.432 13.243 127,97 2007 2.849 2.880 3.091 8.820 130,06 2008 2.832 2.849 3.051 8.732 82,83 2009 3.560 3.614 3.832 11.006 106,67

Medie PIF-2009

2.801 2.791 2.678 8.270 86,33


II.3. Interpretarea datelor din exploatare

Din datele măsurate la microhidrocentralele Tomșani 1 – 3 și prezentate în

capitolul anterior se pot trage următoarele concluzii:

Hidroagregatele din centralele Tomşani 1÷3 funcţionează la încărcări reduse, în

afara caracteristicii optime de funcţionare deoarece debitele medii afluente sunt

mai mici decât cele estimate în proiect.

În prezent grupurile din centralele Tomşani 1÷3 funcţionează astfel:

- simultan - perioade foarte scurte de timp, datorită coeficientului de instalare

supraevaluat,

- un singur agregat funcţionează perioade mai lungi de timp,

- excedentul de debit este insuficient pentru a fi prelucrat de agregatul aflat în

rezervă.

Pe baza puterilor orare obţinute din exploatare s-au trasat curbele de regim şi

curbele de durată ale acestora pe perioada 1.01.2007 – 31.12.2009, pentru

fiecare hidroagregat din CHEMP Tomşani 1÷3.

Curbele de regim ale puterilor orare

Figura 4

0

100

200

300

400

500

600

700

800

01.01.2007

31.01.2007

02.03.2007

02.04.2007

02.05.2007

02.06.2007

02.07.2007

01.08.2007

01.09.2007

01.10.2007

01.11.2007

01.12.2007

01.01.2008

31.01.2008

01.03.2008

01.04.2008

01.05.2008

01.06.2008

01.07.2008

31.07.2008

31.08.2008

30.09.2008

31.10.2008

30.11.2008

31.12.2008

30.01.2009

01.03.2009

01.04.2009

01.05.2009

01.06.2009

01.07.2009

01.08.2009

31.08.2009

30.09.2009

31.10.2009

30.11.2009

31.12.2009

P o

rara

(k

W)

data

MHC Tomșani 1. Curba de regim a puterilor orare pe perioada ian. 2007 - dec. 2009

HA2

HA1

Pi 1 grup


Figura 5

0

100

200

300

400

500

600

700

800

01.01.2007

31.01.2007

02.03.2007

02.04.2007

02.05.2007

02.06.2007

02.07.2007

01.08.2007

01.09.2007

01.10.2007

01.11.2007

01.12.2007

01.01.2008

31.01.2008

01.03.2008

01.04.2008

01.05.2008

01.06.2008

01.07.2008

31.07.2008

31.08.2008

30.09.2008

31.10.2008

30.11.2008

31.12.2008

30.01.2009

01.03.2009

01.04.2009

01.05.2009

01.06.2009

01.07.2009

01.08.2009

31.08.2009

30.09.2009

31.10.2009

30.11.2009

31.12.2009

P o

rara

(k

W)

data

MHC Tomșani 2. Curba de regim a puterilor orare pe perioada ian. 2007- dec. 2009

HA2

HA1

Pi 1 grup

Figura 6

0

100

200

300

400

500

600

700

800

01.01.2007

31.01.2007

02.03.2007

02.04.2007

02.05.2007

02.06.2007

02.07.2007

01.08.2007

01.09.2007

01.10.2007

01.11.2007

01.12.2007

01.01.2008

31.01.2008

01.03.2008

01.04.2008

01.05.2008

01.06.2008

01.07.2008

31.07.2008

31.08.2008

30.09.2008

31.10.2008

30.11.2008

31.12.2008

30.01.2009

01.03.2009

01.04.2009

01.05.2009

01.06.2009

01.07.2009

01.08.2009

31.08.2009

30.09.2009

31.10.2009

30.11.2009

31.12.2009

P o

rara

(k

W)

data

MHC Tomșani 3. Curba de regim a puterilor orare pe perioada ian. 2007 - dec. 2009

HA2

HA1

Pi 1 grup


Curbele de durată ale puterilor orare

Figura 7

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

P o

rara

(k

W)

p (%)

MHC Tomșani 1. Curba de durată a puterilor orare pe perioada ian. 2007 - dec. 2009

HA1

HA2

HA1 + HA2

Pi 1 grup

Pi 2 grupuri

Figura 8

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

P o

rara

(kW

)

p (%)


HA1

HA2

HA1 + HA2

Pi 1 grup

Pi 2 grupuri


Figura 9

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

P o

rara

(k

W)

p (%)


HA1

HA2

HA1 + HA2

Pi 1 grup

Pi 2 grupuri

Din acestea se desprind următoarele:

• MHC Tomşani 1:

- luând ca bază timpul de funcţionare pentru HA1 (100%), HA2 a funcţionat

cca. 33%;

- ambele hidroagregate funcţionează la încărcări reduse (cca. 68,5%) deşi ele îşi

pot atinge puterea instalată cu condiţia realizării parametrilor hidraulici;

• MHC Tomşani 2:


cca. 71%;

- ambele hidroagregate funcţionează la încărcări reduse (cca. 63,3%) deşi ele îşi

pot atinge puterea instalată cu condiţia realizării parametrilor hidraulici;

• MHC Tomşani 3:


cca. 26%;

- ambele hidroagregate funcţionează la încărcări reduse ( cca. 67,81%) deşi ele

îşi pot atinge puterea instalată cu condiţia realizării parametrilor hidraulici.


Din tabelul de mai sus, în care sunt prezentate energiile produse de la PIF până

în prezent, rezultă că energia medie produsă de întreaga amenajare

hidroenergetică Tomşani, de la PIF şi până în 2009, este de 8.270 MWh/an

(cca. 55% din energia de proiect), din care:

Tomşani 1 – producţia de energie realizată în cei 23 de ani de funcţionare



reprezintă cca. 66 % din energia de proiect;


reprezintă cca. 48 % din energia de proiect.

De asemenea, se observă dependenţa energiei produse de hidraulicitatea anului,

respectiv obţinerea unor producţii de energie peste medie în anii excedentari sau

dimpotrivă, sub medie în anii deficitari (secetoşi). De menţionat că, actualmente,

debitul de servitute este de 0,25 mc/s, conform avizului nr. 17/ 28.05.2008 emis de

Direcţia Apele Române.

Ctr. 12‐132/01.10.2008, MICROSIM Faza 3 / 30.10.2010 118

III. Schema logică de realizare a programului simulatorului


Cuprins

III.1. Introducere ........................................................................... 120

III.2. Structura simulatorului ........................................................ 120

III.2.1. Caracteristicile operaţionale ale simulatorului ..................... 120

III.2.2. Caracteristicile tehnice ale simulatorului ............................. 121

III.3. Partea grafică a simulatorului ............................................. 124

III.3.1. Ecranele părţii electrice ....................................................... 124

III.3.2. Ecranele părţii mecanice ..................................................... 128

1. Ecrane vedere generală ................................................... 129

2. Instalaţie hidraulică .......................................................... 130

3. Alte tipuri de ecrane ......................................................... 133

4. Secvenţă de control ......................................................... 134

III.4. Concluzii ............................................................................... 135


1. Introducere

Prezentul capitol are ca subiect simularea funcționări unei microhidrocentrale în funcție de debitul instantaneu sau de debite prognozate lunare sau anuale.

Simulatorul este conceput pentru mai multe tipuri de centrale hidroelectrice. În starea inițială tratează modelarea unei centrale hidroelectrice de tipul ”Conductă forțată cu turbină Francis orizontală”.

Modulele de program create pentru simularea din faza inițială vor fi tipice și vor fi folosite în final pentru simularea tuturor tipurilor de hidrocentrale.

Ca model pentru realizarea simulatorului au fost folosite datele, ale hidrocentralei Novaci 2, puse la dispoziție de ISPH.

2. Structura simulatorului

2.1. Caracteristicile operaționale ale simulatorului

Simularea procesului tehnologic va fi posibilă atât în funcție de debitul instantaneu, în timp real cât și în funcție de debitul prognozat.

Instantaneu va funcționa în concordanță cu o curba de debit introdusă de către operator iar pentru debitul prognozat se va selecta curba de debit prognozată lunară sau anuală.

Operatorul va avea posibilitatea de a da valori de consemn parametrilor electrici U, P, Q, f iar simulatorul va afișa valorile parametrilor funcționali pentru a se alinia valorilor de consemn introduse.

Operatorul va avea și posibilitatea de a varia parametrii tehnologici de intrare, debit, presiune, etc. iar simulatorul va afișa parametrii de funcționare corespunzători ai agregatelor.

Operatorul va avea posibilitatea simulării de evenimente sau avarii și va afișa evenimentele și avariile colaterale în ordine cronologică.


2.2. Caracteristicile tehnice ale simulatorului

Calculul producției de energie instantanee, lunară sau anuală, în funcție de valorile debitului turbinat, curba de randament și curba de putere a agregatului și a căderii nete, introduse de operator sau prognozate; Calculul se face conform formulei:

,

unde:

– puterea electrica instantanee generata de agregat ;

– densitatea apei 1000 ;

– Căderea neta ;

– debitul de apa [mc/s]

– randamentul generatorului [%]

În figurile 1 și 2 sunt prezentate curbele hidrocentralei Novaci 2 care au fost luate ca referință.

Figura 1 – Caracteristica de putere și randament funcție de debit.


Figura 2 – Variația căderii nete.

Calculul puterii se face în funcție de aceste tipuri de curbe care sunt stocate in memorie sau funcție de curbe diferite introduse de operator.

Rezultatele simulării sunt stocate și pot fi afișate atât tabelar cât și grafic.

Pentru funcționare la eficiență maximă a agregatelor (randament maxim) este prevăzut un regulator de optimizare care poate să acționeze discret sau continuu asupra aparatului director. Respectivul regulator are panoul operator conform figurii 3, prezentată mai jos.


Figura 3 – Panoul operator al regulatorului de optimizare.

Operatorul are următoarele posibilități:

o Alegerea regimului de funcționare automat/manual, - În regim automat regulatorul este activat având ca scop

păstrarea valorii maxime a randamentului; - În regim manual, operatorul introduce valoarea de deschidere a

aparatului director în procente iar simulatorul îi afișează parametrii de funcționare obținuți.

o Alegerea tipului de reglaj - Reglaj continuu - Reglaj discret

o Alegerea treptelor de reglaj discret - În cazul alegerii tipului de reglaj discret operatorul are

posibilitatea de a seta valorile deschiderii aparatului director în procente.


3. Partea Grafică a Simulatorului

Partea grafică a simulatorului conține ecranele de vizionare a instalaților electrice și mecanice, care afișează comportamentul în timp real al agregatelor.

La toate evenimentele și scenariile optate de către operator simulatorul are următoarele rezultate:

- Parametrii de stare ai agregatului;

- Parametrii de stare ai instalațiilor electrice;

- Listă de evenimente corespunzătoare evenimentului sau scenariului;

- Listă de avarii;

- Înregistrările grafice și tabelare ale parametrilor semnificativi.

Navigarea prin ecrane este realizată fie prin intermediul unui meniu fie prin intermediul butoanelor de navigație.

3.1 Ecranele părții electrice

Ecranele părții electrice:

Schema monofilară a stației de evacuare și servici propii. Schema monofilara este cea prezentată în figura 4. Operatorul are următoarele opțiuni:

o Alegerea tensiunilor de serviciu si mărimii grupurilor;

o Pornirea sau oprirea grupurilor;

o Acționarea întrerupătoarelor;

o Simularea declanșărilor din protecții;

o Activarea/dezactivarea instalațiilor de AAR;

o Simularea consemnului de putere activă și reactivă primit de la un nivel

ierarhic superior.

În figura de mai jos este prezentat ecranul schemei monofilare a stației de evacuare și servicii auxiliare. Schema monofilara poate fi construită de către operator prin alegerea tipului de sistem de bare și a tipului de celule folosite prin selectarea dintr-un ”drop-list”.

Prin apăsarea cu mouse-ul (click stânga) a simbolului transformatorului, operatorul are acces la o noua fereastră în care poate seta atât tensiunile de serviciu cât și caracteristicile electrice ale transformatorului. Noile valori vor fi actualizate pe ecran. Operatorul are și posibilitatea de a activa diferite AAR-uri predefinite între elementele care se rezervă reciproc.


Figura 4 – Schemă electrică monofilară

Pentru fiecare celulă din schema monofilară prin apăsarea cu mouse-ul (click stânga) a simbolului întrerupătorului se activează o fereastră în care sunt prezentate valorile de stare ale celulei, alarmele și valorile parametrilor electrici măsurați.

Din această fereastra operatorul are atât posibilitatea de a simula avarii și evenimente cât și de a acționa elementele de comutație. De asemenea există posibilitatea de a reseta semnalizările existente pe ecran și de punere în mentenanță a celulei.

Un exemplu al unei celule este prezentat in figura 5.


Figura 5 – Exemplu de celulă

Pentru controlul puterii reactive și a tensiunilor se activează fereastra secvenței de excitație de unde operatorul poate vizualiza valorile de stare ale sistemului de excitație, având și posibilitatea de a modifica respectivele valori. În partea inferioară a paginii, în cadrul ferestrelor ”Reactiv” și ”Tensiune” operatorul poate regla și seta atât valorile puterii reactive cât și ale tensiunii. În partea inferioară a ferestrei este afișată și valoarea activă a celor două mărimi. În funcție de valorile setate, se reglează excitația pentru a ajunge la valorile de consemn. Ecranul secvenței de excitație este prezentat in figura 6.


Figura 6 – Secvența excitație


În figura 7a este prezentat un exemplu de vizualizare în timp real al mărimilor electrice pentru fiecare agregat și transformatoare. În figura 7b este prezentat un exemplu de vizualizare grafică a unor mărimi analogice.

Figura 7a – Vizualizare tabelară a mărimi electrice

Figura 7b – Vizualizare grafică a mărimi electrice


3.2 Ecranele părții mecanice

Pentru partea mecanică si tehnologice sunt prevăzute ecranele prezentate mai jos. În fiecare ecran este afișată reacția agregatului din punct de vedere mecanic și tehnologic.

Este prevăzut un ecran pentru instalaților tehnologice și mecanice importante, operatorul având următoarele opțiuni:

- Modificarea parametrilor tehnologici - Simularea avariilor

3.2.1 Ecrane vedere generală

În figura 8a și 8b este reprezentată, prin două vederi o schemă generală a microhidrocentralei.

Figura 8a – Vederea generala a centralei – 1 agregat

Se pot vizualiza toți parametrii funcționali setați și parametrii tehnologici evaluați de simulator – debitul de aspirare total și individual pe fiecare agregat, nivelul amonte și aval, deschiderea aparatului director, puterea la bornele generatorului. Microhidrocentrala prezentată conține două turbine Francis orizontale.


Figura 8b – Vederea generală a centralei – 2 agregate

Similar ecranului precedent, pot fi vizualizați toți parametrii funcționali setați și parametrii tehnologici evaluați de simulator. În acest ecran pot fi acționate vanele de admisie pentru fiecare dintre cele două turbine, vana de by-pass și se pot accesa ferestrele de control pentru aparatele directoare ale turbinelor.

3.2.2 Instalație hidraulică

În figura 9 este prezentată instalația de lubrifiere a lagărelor turbinei.

Operatorul are posibilitatea de a simula avarii diferite ale sistemului, cum ar fi debit scăzut de ulei în instalație, nivel minim sau maxim în bazin etc. Simulatorul va evalua comportarea corespunzătoare a mașinii și va genera lista de evenimente și alarme în ordine cronologică.

Pe ecran sunt afișate valorile analogice ale sistemului în stare de funcționare normală.


Figura 9 – Instalație ulei lubrifiere

Tot o instalație hidraulică este și instalația de închidere rapidă a vanelor de admisie în turbina.

Similar ecranului anterior se pot simula avarii diferite ale sistemului, cum ar fi: înfundarea filtrelor, nivel minim sau maxim în bazin etc. Simulatorul va evalua comportarea corespunzătoare a mașinii și va genera lista de evenimente și alarme în ordine cronologică.

Se poate vizualiza poziția fiecărui servomotor pentru cele două agregate precum și starea acestora: deschis sau închis, dacă prezintă sau nu avarii.

Figura 10 prezintă în detaliu instalația vanelor de închidere rapidă.


Figura 10 – Instalație vane închidere rapidă

Simulatorul oferă posibilitatea operatorului de a seta și de a controla modul de funcționare al pompelor, figura 11.

Figura 11 – Comandă pompă ulei

Așa cum este prezentat în figura 11, operatorul poate avea posibilitatea de a porni sau opri pompa, de a seta modul de funcționare – manual sau automat. În funcție de tipul de pompă și de instalație vor fi implementate și alte posibilități de control.


3.2.3 Alte tipuri de ecrane

În funcție de tipurile de centrale vor fi implementate mai multe instalații tehnologice de control, aferente acestora.

Ca exemplu pot fi evidențiate sistemele de epuisment și răcire.

Microhidrocentrala aleasă ca model nu prezintă astfel de sisteme, dar acestea pot fi prezente în alte tipuri de centrale.

În figurile următoare sunt prezentate două exemplu pentru un sistem de răcire, respectiv epuisment.

Figura 12a – Sistem epuisment

Ecranele au aceeași funcționalitate ca și cele prezentate până acum, oferind posibilitatea operatorului de a simula alarme, de a vizualiza mărimile analogice ale sistemului etc.


Figura 12b – Sistem de răcire

3.2.4 Secvență de control Simulatorul oferă operatorului și un ecran al secvențelor de control unde acesta poate vizualiza disponibilitatea instalațiilor agregatului și modul de funcționare – izolat sau în rețea – a generatoarelor. Poate fi verificată îndeplinirea condițiilor necesare de trecere a generatoarelor la funcționarea în rețea din funcționarea izolată. Un exemplu al ecranului de secvență de control este prezentat în figura de mai jos.


Figura 13 – Secvență control

4. Concluzii În capitolele precedente a fost prezentată partea grafică a simulatorului și funcționalitățile acesteia. Au fost prezentate instalațiile electrice și mecanice ale centralei de referință Novaci 2 și posibilitățile de setare, control și monitorizare a acestora.


IV. CONTRIBUŢII PRIVIND SCHEMA LOGICĂ DE

REALIZARE A PROGRAMULUI SIMULATORULUI:

ASPECTE DE MEDIU ALE MICROHIDROCENTRALELOR

ŞI AMENAJĂRILOR AFERENTE


Cuprins

1. Scheme de instalare a microhidrocentralelor, din perspectiva relaţiei

cu mediul

1.1. Elemente principale luate în considerare

1.2. Microhidrocentrale cu amenajări reduse

1.3. Microhidrocentrale cu amenajări complexe

2. Aspecte de mediu ale realizării şi funcţionării instalaţiilor principale

ale microhidrocentralelor şi ale activităţilor de întreţinere

3. Aspecte de mediu ale microhidrocentralelor cu amenajări reduse

4. Aspecte de mediu ale microhidrocentralelor cu amenajări complexe

(hidroenergetice)

4.1. Aspecte de mediu determinate de activităţile de realizare a amenajării

hidroenergetice şi de exploatare

4.2. Aspecte de mediu în diferite situaţii caracteristice şi pe termen lung, care

sunt determinate de impactul lacurilor de acumulare asupra mediului

4.3. Aspecte de mediu ale amenajării cu baraj pe cursul de apă, din perspectiva

Directivei Cadru a Apei şi a completărilor la Legea Apelor

4.4. Aspecte de mediu determinate de infiltraţii şi de influenţa amenajărilor

hidroenergetice asupra apelor subterane

4.5. Aspecte de mediu care decurg din impactul asupra biodiversităţii, din

evaluarea impactului asupra mediului în arii naturale protejate

5. Aspecte de mediu determinate de efecte în timp ale apei asupra

betoanelor. Impactul mediilor agresive asupra betoanelor barajelor hidrotehnice

6. Integrarea elementelor şi aspectelor de mediu în reprezentarea

procesului de funcţionare a microhidrocentralelor şi a efectelor asociate


1. SCHEME DE INSTALARE A MICROHIDROCENTRALELOR, DIN

PERSPECTIVA RELAŢIEI CU MEDIUL

Acest capitol prezintă unele elemente privind schemele alese pentru instalarea

microhidrocentralelor, ţinând seamă de condiţii şi considerente de mediu, tehnice şi

economice.

Legislaţia de mediu a fost completată în ultimii ani cu reglementări ample

referitoare la corpurile de apă, protecţia biodiversităţii (specii, habitate), gestiunea

deşeurilor, precum şi la reducerea emisiilor care pot afecta ecosistemele. În multe

cazuri, aspectele de mediu sunt foarte importante pentru aprobarea proiectelor de

microhidrocentrale şi de lucrări de amenajare aferente pe râuri.

Pornind de la tipurile de scheme de amenajare, în capitolele următoare sunt

descrise aspecte de mediu ale microhidrocentralelor şi amenajărilor aferente.

Lucrarea are drept scop să contribuie la suportul pentru schema logică de

realizare a programului simulatorului unei microhidrocentrale, astfel încât această

schemă să includă şi aspecte de mediu.

De aceea, această lucrare este o prezentare sintetică, urmărind punerea în

evidenţă a unor componente care să completeze schema logică pentru a include

relaţiile cu factorii de mediu şi cerinţele reglementărilor de protecţie a mediului.

1.1. Elemente principale luate în considerare

Realizarea microhidrocentralelor se bazează pe analiza condiţiilor oferite de

factorii naturali, analiza aspectelor tehnice, economice şi sociale şi a impactului

activităţilor de construcţie şi de exploatare asupra mediului.

Dacă într-o anumită zonă sunt întrunite condiţii naturale favorabile, se

analizează soluţiile tehnice posibile şi celelalte aspecte menţionate.

Considerentele economice impun să se examineze:

- costurile de realizare a microhidrocentralei şi a amenajării aferente

- costurile de realizare a sistemului de transport al energiei electrice


- producţia de energie electrică şi veniturile estimate

- costurile de exploatare şi de întreţinere şi reparaţii

- veniturile din alte folosinţe ale apei – de exemplu alimentarea cu apă pentru

industrie sau pentru irigaţii dacă se realizează o amenajare cu lac de acumulare.

Considerente sociale pot fi, de exemplu:

- necesitatea alimentării cu energie electrică în zone greu accesibile

- necesitatea alimentării cu apă pentru populaţie

- reducerea necesarului de combustibili fosili, astfel încât să fie diminuate

emisiile care contribuie la schimbări climatice.

Se observă că unele dintre aspectele economice sau sociale menţionate au

legătură implicită cu mediul.

Pe lângă considerentele economice şi sociale şi disponibilitatea fondurilor pentru

investiţie, alegerea schemei de instalare a unei microhidrocentrale depinde mult de unii

factori naturali:

- debitul mediu al cursului de apă

- variaţiile sezoniere ale debitului

- caracteristicile terenului

- configuraţia malurilor.

În funcţie de posibilităţile de amenajare şi exploatare permise de factorii naturali

şi de toate celelalte elemente menţionate, se pot adopta soluţii tehnice care se

încadrează în următoarele categorii:

- microhidrocentrale cu amenajări reduse

- microhidrocentrale cu amenajări complexe hidroenergetice care asigură şi

alte folosinţe ale apei.

1.2. Microhidrocentrale cu amenajări reduse

Pe râurile mici, al căror potenţial energetic permite amplasarea de

microhidrocentrale cu puteri sub 1 MW, sunt necesare doar amenajări locale în albie.

Componentele principale ale amenajării sunt:


- prag pe cursul râului, pentru a asigura anumite niveluri şi a facilita curgerea

apei către priză

- priză de fund, prevăzută cu dispozitive pentru separarea plutitorilor

- aducţiune prin conductă îngropată sau semi-îngropată

- canal de fugă pentru evacuare şi bazin de liniştire, pentru restituţia în aval a

debitelor utilizate de microhidrocentrală.

Microhidrocentrala necesită o construcţie din beton şi zidărie, care cuprinde

turbinele şi instalaţiile aferente.

În incinta centralei se află şi postul de transformare pentru ridicarea tensiunii la

valoarea standard pentru linia care asigură livrarea energiei electrice.

În funcţie de dimensiuni, incinta microhidrocentralei poate avea alei, rigole,

zonă de parcare, spaţiu verde.

O componentă obligatorie este linia (de medie tensiune) pentru transportul

energiei electrice produsă de către microhidrocentrală. Linia electrică traversează zona

învecinată, pe o distanţă de ordinul kilometrilor (sau uneori peste 10 km), până la o

staţie unde se realizează racordarea la sistemul energetic naţional.

Amenajările sunt proiectate ţinând seamă de debitele şi nivelurile specifice

cursului de apă în secţiunea respectivă. Sunt luate în considerare atât necesitatea de

tranzitare a debitelor mari din timpul viiturilor, cât şi condiţiile de debite mici din

perioadele secetoase şi necesitatea asigurării unui debit salubru.

Pentru funcţionarea pe perioada iernii, sunt prevăzute dispozitive împotriva

gheţii şi zaiului.

1.3. Microhidrocentrale cu amenajări complexe

Pe râurile mai mari, unde potenţialul energetic permite amplasarea de

microhidrocentrale cu puteri peste 1 MW, este necesar, de cele mai multe ori, să se

asigure şi alte folosinţe, în special alimentări cu apă pentru populaţie şi pentru activităţi

economice din zonele respective.

Pentru asigurarea continuă a debitelor necesare, atât în perioadele cu precipitaţii

cât şi în perioadele secetoase, se realizează lacuri de acumulare.


Amenajările hidroenergetice cu microhidrocentrală cuprind elementele

constructive ale acumulării, instalaţiile microhidrocentralei şi amenajările aferente

acesteia, precum şi amenajări pentru alte utilizări ale apei.

Microhidrocentralele de la amenajările cu lac de acumulare pot fi amplasate la

baraj, sau mai în aval în funcţie de condiţiile de relief.

Construcţiile principale ale unui lac de acumulare sunt:

barajul amplasat transversal în albia râului

digul sau digurile laterale necesare pentru retenţia apei

priza microhidrocentralei, eventual cu canal de aducţiune către

microhidrocentrală

canal de evacuare a apei de la microhidrocentrală

priză de apă pentru alţi utilizatori

eventuale amenajări în albia râului, la coada lacului

amenajare în albie imediat în aval de baraj.

Ca dimensiuni, un lac de acumulare este caracterizat prin:

curba volumelor, exprimate în milioane mc

curba suprafeţelor, exprimate în ha,

ambele ca funcţii de nivelurile apei.

Exploatarea unei amenajări cu lac de acumulare este efectuată de personal

permanent, urmând prevederile unui regulament de exploatare care ţine seamă de

condiţiile specifice ale acumulării respective.

Pentru lacurile de acumulare se stabilesc niveluri de exploatare:

nivelul normal de retenţie

nivelul minim energetic, deasupra căruia poate fi asigurat un debit pentru

funcţionarea microhidrocentralei

nivelul maxim de exploatare, pentru atenuarea viiturilor

nivelul minim de exploatare, deasupra căruia pot fi furnizate debitele

necesare folosinţelor.


2. ASPECTE DE MEDIU ALE REALIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII

INSTALAŢIILOR PRINCIPALE ALE MICROHIDROCENTRALELOR ŞI

ALE ACTIVITĂŢILOR DE ÎNTREŢINERE

În perioada de realizare a unei microhidrocentrale, aspectele de mediu sunt

determinate de activităţile de construcţie şi montaj.

Construcţia pentru amplasarea microhidrocentralei este realizată din beton şi

necesită utilaje şi mijloace de transport, a căror deplasare şi funcţionare determină

diferite efecte asupra mediului:

emisii de gaze şi pulberi în aer de la funcţionarea motoarelor

emisii de pulberi de la deplasarea utilajelor şi vehiculelor

zgomot

utilizarea temporară a unor porţiuni de teren şi înlăturarea vegetaţiei

pentru amenajarea de căi de acces şi zone de lucru

perturbarea condiţiilor obişnuite pentru fauna din zona respectivă sau

pentru păsări prezente temporar

eventuale scurgeri de motorină pe sol

deşeuri de la întreţinerea şi repararea utilajelor

deşeuri de la materiale.

Alte aspecte de mediu sunt cauzate de prezenţa lucrătorilor:

deşeuri menajere

perturbarea condiţiilor naturale din zone de obicei izolate, datorită

prezenţei oamenilor.

După activităţile de construcţie, urmează cele de montaj al microhidrocentralei şi

instalaţiilor aferente, care implică şi transportul echipamentelor şi materialelor

necesare.

Activităţile menţionate au efecte atât în zona de lucru, cât şi în lungul căilor de

acces spre amplasamentul respectiv.


Durata activităţilor de construcţie şi montaj la microhidrocentrală depinde de

schema de instalare, fiind în general mai mică decât durata de realizare a amenajărilor

necesare pe râu şi pentru aducţiunea şi evacuarea apei.

Efectele asupra mediului în perioada de construcţie trebuie să se încadreze în

limitele stabilite de autoritatea de mediu, prin aplicarea măsurilor de diminuare a

impactului negativ potenţial.

Măsurile principale în timpul lucrărilor de construcţie şi montaj sunt

următoarele:

limitarea zonei de şantier la o suprafaţă restrânsă

întreţinerea utilajelor pentru a fi în stare normală de funcţionare

urmărirea gestiunii deşeurilor conform reglementărilor

verificarea tehnică a autovehiculelor

evitarea scurgerilor de motorină şi înlăturarea lor.

Deosebit de importante sunt măsurile de refacere a mediului în ariile ocupate

temporar care nu mai sunt necesare pentru continuarea executării lucrărilor sau pentru

perioada de exploatare a microhidrocentralei.

La cele menţionate se adaugă măsurile de integrare în peisaj a construcţiilor, prin

acoperire parţială cu materiale naturale (de exemplu, piatră provenită din

amplasament).

Pe durata de exploatare, construcţia realizată ocupă permanent o anumită

suprafaţă de teren şi determină amenajarea unei zone aferente şi a unui drum pentru

accesul personalului şi mijloacelor de transport.

Efectele permanente, temporare sau potenţiale asupra mediului ale exploatării

microhidrocentralei sunt:

ocuparea terenului

zgomot

perturbări ale condiţiilor naturale, pe durata deplasării personalului de

exploatare şi de întreţinere şi circulaţiei mijloacelor de transport

deşeuri menajere


deşeuri de la activităţi de întreţinere a instalaţiilor şi reparaţii

ape uzate.

Efectele asupra mediului în perioada de exploatare sunt mai reduse decât pe

durata realizării construcţiei, dar ocuparea unei suprafeţe necesare de teren este

permanentă.

În funcţie de mărimea microhidrocentralei şi a amenajărilor aferente, se pot

adăuga efectele circulaţiei periodice a oamenilor.

Nivelul zgomotului şi vibraţiilor în timpul funcţionării echipamentelor

microhidrocentralei poate fi diminuat prin alegerea adecvată a echipamentelor şi prin

soluţii tehnice de instalare a acestora.

Volumul deşeurilor depinde de mărimea cursului de apă şi de sursele de deşeuri

aflate în amonte. Sunt de aşteptat deşeuri mai puţne la microhidrocentrale cu amenajări

reduse, aflate pe cursul superior al râurilor mici, în timp ce problema deşeurilor poate

deveni importantă în cazul lacurilor de acumulare.

Apele uzate şi deşeurile menajere (de exemplu: ambalaje) intră în discuţie numai

la amenajările hidroenergetice cu activităţi permanente care necesită prezenţa zilnică a

personalului.


3. ASPECTE DE MEDIU ALE MICROHIDROCENTRALELOR CU

AMENAJĂRI REDUSE

Pe lângă impactul instalării şi funcţionării echipamentelor microhidrocentralei,

trebuie luate în considerare activităţile de realizare a amenajării pe cursul râului şi de

construcţie a liniei electrice, precum şi efectele produse de acestea în perioada de

exploatare.

În cazul microhidrocentralelor cu puteri foarte mici, sunt necesare doar

amenajări de mică amploare pe cursul râului:

prag deversant cu deschidere pentru spălarea aluviunilor

priză cu grătare pentru reţinerea plutitorilor şi materialelor mari

construcţii pentru stabilizarea malurilor în zona prizei

aducţiune cu conductă îngropată,

iar pentru evacuarea apei de la microhidrocentrală, se realizează un canal de

fugă.

Construcţiile din zona prizei sunt realizate prin lucrări în albie şi pe maluri:

pregătirea terenului prin îndepărtarea vegetaţiei

rampe pentru accesul utilajelor

turnarea betonului

excavaţii şi amplasarea conductelor.

Realizarea liniei pentru transportul energiei electrice implică, de asemenea,

îndepărtarea locală a vegetaţiei, amenajarea căii pentru accesul utilajelor, lucrările de

construcţii şi montaj pentru instalarea liniei electrice.

Principalele aspecte de mediu decurg din:

intervenţia asupra albiei răului, pe o porţiune foarte redusă

intervenţia pe mal pentru construcţia aducţiunii, pe distanţă mică

intervenţia pe teren pe traseul liniei electrice


amenajarea căilor de acces pentru circulaţie redusă a vehiculelor şi

utilajelor

activităţile utilajelor pe o perioadă scurtă

circulaţia autovehiculelor pentru transportarea unor cantităţi relativ mici

de materiale în comparaţie cu şantierele hidrotehnice pentru lacuri de acumulare

prezenţa lucrătorilor pe perioade reduse.

Activităţile lucrătorilor determină:

emisii în aer de la funcţionarea motoarelor şi de la deplasarea utilajelor şi

vehiculelor pe terenuri sau drumuri cu pulberi

efecte asupra nivelului de zgomot

efecte asupra vegetaţiei şi faunei (înlăturarea vegetaţiei pentru căi de acces

şi zone de lucru restrânse, perturbarea condiţiilor naturale pentru fauna locală sau

pentru păsări prezente temporar)

deşeuri de la materiale şi de la întreţinerea utilajelor şi deşeuri menajere

eventuale scurgeri de motorină pe sol sau în apă.

Aceste efecte se referă la zona de lucru, care are suprafaţă mică şi la traseele

căilor de acces şi liniei electrice.

Efectele asupra mediului trebuie să se încadreze în limitele stabilite de

autoritatea de mediu, prin aplicarea măsurilor de diminuare a impactului negativ

existent sau potenţial:

limitarea lucrărilor şi deplasărilor la zonele strict necesare

urmărirea gestiunii deşeurilor conform reglementărilor

înlăturarea resturilor de materiale la terminarea lucrărilor

întreţinerea utilajelor şi autovehiculelor

evitarea scurgerilor de motorină şi înlăturarea lor, de pe teren şi mai ales

dacă se produc scurgeri în apă

măsuri de refacere a mediului în ariile ocupate temporar

măsuri de integrare în peisaj a construcţiilor, prin acoperire parţială cu

materiale naturale (piatră din amplasament).


Pe durata de exploatare, efectele permanente, temporare sau potenţiale asupra

mediului ale microhidrocentralei sunt:

efectele pragului deversant asupra condiţiilor hidromorfologice pe râu

ocuparea locală a terenului cu construcţii şi căi de acces

zgomot, dacă proiectul nu cuprinde măsuri pentru reducerea lui

deşeuri de la grătarele prizei

efecte asupra condiţiilor pentru faună şi floră.

Existenţa amenajărilor în albie produce efecte locale asupra mediului pe întreaga

durată de exploatare a microhidrocentralei, de 50 – 60 de ani sau mai mult.

Efectele amenajării realizate pe cursul de apă asupra condiţiilor

hidromorfologice sunt examinate din perspectiva Directivei Cadru a Apei şi a

completărilor la Legea Apelor:

- conectivitatea longitudinală este modificată de pragul transversal construit pe

râu, dar, în general, pragul nu are practic influenţă privind trecerea viiturilor, ci doar

pentru depuneri locale de aluviuni şi dacă sunt specii migratoare de peşti

- debitele pe râu sunt modificate pe o distanţă scurtă, între secţiunile de

prelevare şi de restituţie a apei

- transportul aluvionar este influenţat local, prin reţinerea materialului grosier,

dar volumele reţinute sunt mici iar, prin realizarea unei deschideri în prag, aluviunile

pot fi evacuate spre aval prin spălare de către curentul de apă

- influenţa asupra malurilor are loc prin construcţiile din secţiunea prizei de

apă şi prin ridicarea nivelului apei pe o distanţă extrem de scurtă în amonte de prag

(deoarece pantele râurilor sunt relativ mari în zonele respective)

- influenţa asupra condiţiilor de adâncimi şi viteze de curgere a apei este strict

locală.

Ocuparea terenului este importantă dacă afectează o arie naturală protejată, caz

în care este nevoie de o evaluare specială a impactului asupra biodiversităţii.

În ceea ce priveşte materialele şi deşeurile de la grătarele prizei, materialele

naturale (de exemplu: crengi) fac parte din procesul natural de transport spre aval, iar


deşeurile (de exemplu: sticle PET) ar trebui înlăturate de pe cursul râului prin evacuare

la un loc de depozitare.

Pentru impactul local asupra biodiversităţii, trebuie menţionat că efectul direct al

pragului construit în albia râului este realizarea unor niveluri mai mari ale apei pe o

distanţă scurtă în amonte şi a unor viteze de curgere mai scăzute.

Totodată, în funcţie de configuraţia malurilor, pot apărea zone laterale acoperite

cu un luciu de apă cu adâncime foarte mică.

Această diversificare a condiţiilor de pe râu referitoare la adâncimi şi viteze ale

apei, care sunt urmate de depuneri de materii aluvionare mai fine în arii din spatele

pragurilor, favorizează dezvoltarea unor specii de faună şi floră care au nevoie de

adâncimi mai mari în albie sau foarte mici, au nevoie de materii organice şi substrat fin

depuse în albie şi suportă doar viteze mici sau foarte mici de curgere a apei.

Totodată, luciile de apă cu adâncime foarte mică sunt zone atractive pentru unele

specii de păsări, care caută asemenea locuri pentru a se hrăni şi se stabilesc în

vecinătate sau revin periodic.

Dacă amenajarea pe râu şi/sau amplasamentul microhidrocentralei sau al liniei

electrice se află într-o arie naturală protejată sau în vecinătatea ei, sau pot afecta o

asemenea arie, evaluarea impactului asupra mediului se efectuează pe baza unor

reglementări adoptate special pentru asemenea situaţii.

Efectele asupra biodiversităţii dintr-o arie naturală protejată sunt analizate printr-

un studiu separat, de evaluare adecvată.

Aspectele de mediu care decurg din evaluarea impactului asupra biodiversităţii

din arii naturale protejate sunt deosebit de importante pentru stabilirea locului de

amplasare a unei microhidrocentrale şi pentru desfăşurarea activităţilor de construcţie

şi apoi de exploatare a acesteia.

În cazul ariilor naturale protejate SCI (situri de importanţă comunitară), care

sunt părţi componente ale reţelei europene Natura 2000, este necesară evaluarea

impactului asupra habitatelor şi speciilor pentru care a fost desemnată aria respectivă.

În România, sunt un număr mare de arii SCI (peste 250), iar unele dintre ele sunt

traversate de râuri. Asemenea arii protejate sunt, de exemplu:


Coridorul Jiului

Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului

Defileul Crişului Negru

Defileul Mureşului Inferior

Domogled – Valea Cernei

Lunca Mijlocie a Argeşului

Lunca Timişului

Someşul Mare Superior

Gura Vedei – Şaica – Slobozia

Lunca Buzăului

Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu

Valea Vâlsanului.

Ariile naturale protejate SPA (peste 100), care fac parte din reţeaua europeană

Natura 2000, au drept scop protecţia unor specii de păsări. Unele dintre aceste arii

protejate se află pe cursurile râurilor, de exemplu:

Confluenţa Jiu - Dunăre

Defileul Mureşului Superior

Lunca Barcăului

Lunca inferioară a Turului

Lunca Siretului Mijlociu

Vedea – Dunăre.

De aceea, este absolut necesară informarea prealabilă cu privire la ariile naturale

protejate, atunci când se intenţionează realizarea unui proiect de microhidrocentrală

într-o anumită zonă.

Dacă se realizează proiectul, efectele reduse asupra biodiversităţii dintr-o arie

naturală protejată şi neafectarea ariei respective pot fi demonstrate printr-un program

de monitoring stabilit împreună cu autoritatea pentru protecţia mediului.


4. ASPECTE DE MEDIU ALE MICROHIDROCENTRALELOR CU

AMENAJĂRI COMPLEXE (HIDROENERGETICE)

4.1. Aspecte de mediu determinate de activităţile de realizare a amenajării

hidroenergetice şi de exploatare

Realizarea unei amenajări hidroenergetice necesită lucrări ample de construcţii

hidrotehnice, desfăşurate pe o perioadă de câţiva ani.

Şantierul ocupă o suprafaţă mare, pe care se vor afla:

viitorul lac de acumulare

barajul

prizele de apă

digurile

amenajările de la coada lacului de acumulare.

La acestea se adaugă suprafaţa necesară pentru organizarea de şantier, cu:

construcţii pentru birouri şi pentru lucrători

parc de utilaje

rezervoare de carburanţi

depozite de materiale

staţie de betoane

parcare pentru autovehicule

depozite de deşeuri

spaţii pentru revizii şi reparaţii ale utilajelor şi vehiculelor

spaţii de depozitare a echipamentelor şi pieselor de schimb

spaţii pentru cantină şi grupuri sanitare.

Prin urmare, în perioada de construcţie se manifestă efectele asupra mediului

arătate în capitolul anterior, dar la o scară mult mai mare:

Lucrările de pregătire a terenului şi de construcţie necesită utilaje şi mijloace de

transport şi determină efecte asupra mediului:


emisii de gaze şi pulberi în aer de la funcţionarea motoarelor

emisii de pulberi de la deplasarea utilajelor şi autovehiculelor

zgomot de la activităţile din amplasament şi pe drumurile de acces

înlăturarea vegetaţiei din amplasament şi pentru amenajarea de căi de

acces

înlăturarea faunei din amplasament şi perturbarea condiţiilor obişnuite

pentru faună într-o zonă mai largă, precum şi pentru păsări prezente temporar în

vecinătate

eventuale scurgeri de motorină pe sol

deşeuri de diferite tipuri de la întreţinerea şi repararea utilajelor şi

autovehiculelor

deşeuri menajere în cantităţi care necesită colectarea şi transportarea

periodică la un loc de depozitare

deşeuri de la materialele utilizate (resturi de materiale, ambalaje)

perturbarea condiţiilor naturale în vecinătate, datorită prezenţei oamenilor.

Este necesar să fie aplicate măsuri de limitare a impactului negativ, iar efectele

asupra mediului în perioada de construcţie să se încadreze în limitele stabilite de

autoritatea de mediu. De exemplu, se pot lua următoarele măsuri principale:

limitarea zonei de şantier la suprafaţa amplasamentului, fără deplasări ale

utilajelor şi oamenilor în zonele naturale învecinate

întreţinerea cu regularitate a utilajelor şi autovehiculelor pentru a nu avea

emisii de gaze şi zgomot peste cele normale şi pentru a nu avea pierderi de materiale

sau carburanţi pe drum în timpul transportului

urmărirea gestiunii deşeurilor conform reglementărilor şi transportarea

acestora pe categorii la locurile de depozitare sau de predare către firme care asigură

colectarea anumitor categorii de deşeuri

depozitarea carburanţilor şi utilizarea lor astfel încât să se evite scurgerile,

înlăturarea eventualelor scurgeri accidentale.


La încheierea activităţilor, trebuie aplicate măsurile de refacere a mediului în

ariile ocupate temporar şi trebuie transportate în afara amplasamentului toate

echipamentele şi piesele, materialele şi obiectele rămase, deşeurile, construcţiile şi

rezervoarele care nu mai sunt folosite în continuare.

Pe durata de exploatare, amenajarea realizată ocupă permanent o suprafaţă mare

de teren, la care se adaugă un drum pentru accesul personalului şi al autovehiculelor.

Efectele permanente, temporare sau potenţiale asupra mediului pe durata de

exploatare sunt:

modificarea debitelor, a transportului aluvionar şi a condiţiilor pe un

sector de râu prin existenţa unui lac de acumulare, cu evacuare controlată

ocuparea terenului pe o suprafaţă mare

influenţe asupra apelor subterane din zonă

faună specifică lacurilor

deşeuri menajere, ape uzate

deşeuri de la activităţi de întreţinere a instalaţiilor şi reparaţii

zgomot pe drumul de acces şi perturbări ale condiţiilor naturale, pe durata

deplasării personalului şi circulaţiei autovehiculelor.

În legătură cu liniile electrice, se menţionează următoarele efecte:

Defrişarea vegetaţiei în porţiuni de pe traseul liniei pentru transportul

energiei electrice.

Prezenţa oamenilor la instalarea liniei electrice şi atunci când este nevoie

de reparaţii.

Se remarcă faptul că efectele asupra mediului în perioada de exploatare sunt mai

reduse decât pe durata realizării construcţiei, dar ocuparea unei suprafeţe mari de teren

este permanentă şi se adaugă circulaţia periodică a oamenilor.

4.2. Aspecte de mediu în diferite situaţii caracteristice şi pe termen lung, care

sunt determinate de impactul lacurilor de acumulare asupra mediului


Efectele pozitive din punct de vedere al mediului ale unei amenajări

hidroenergetice decurg în primul rând din crearea unui corp de apă care permite

formarea unui ecosistem.

Între un lac de acumulare cu folosinţă complexă şi mediul înconjurător se

formează însă relaţii multiple, cauzând atât consecinţe pozitive cât şi influenţe

negative.

Pe sectorul ocupat de lac, se pierde posibilităţile anterioare de utilizare a

terenurilor şi resursele vegetale, dar apare un corp de apă cu resurse specifice şi alte

posibilităţi de utilizare.

Un lac de acumulare oferă stabilitate pentru alimentarea cu apă şi implicit pentru

localităţile şi activităţile economice care astfel au la dispoziţie anumite debite de apă,

ce nu puteau fi asigurate de râu în perioadele secetoase.

Prin realizarea lacurilor de acumulare, este favorizată dezvoltarea socială şi

economică, fiind asigurată o sursă stabilă de apă.

Prezenţa unui corp de apă cu suprafaţă mare sporeşte umuditatea aerului în

vecinătate, precum şi frecvenţa de apariţie a ceţii.

În lacurile de acumulare apare stratificarea termică, reducându-se circulaţia pe

verticală a apei şi a substanţelor dizolvate. Ca urmare, scade posibilitatea de oxigenare

a straturilor de apă din adâncime şi se reduce concentraţia de oxigen dizolvat în zona

de sub stratul de suprafaţă, cu efecte negative asupra organismelor acvatice şi asupra

fenomenelor de la interfaţa apă – sedimente.

Datorită nivelului mai ridicat al apei dintr-un lac de acumulare, se produc efecte

asupra apelor subterane, modificându-se nivelurile şi mişcarea acestora în zona lacului.

Scăderea nivelului apei în lac datorită măsurilor de exploatare poate determina

efecte negative majore asupra malurilor sau versanţilor, dacă este prea rapidă.

Capacitatea de stocare şi efectele unui lac de acumulare se modifică în timp,

deoarece se produce treptat colmatarea lacului cu aluviuni, mai ales în timpul viiturilor.

Gospodărirea apei dintr-un lac de acumulare se realizează urmând prevederile

unui regulament de exploatare. Acesta ţine seamă de condiţiile specifice de debite pe


râu în diverse perioade şi de unele riscuri identificate în zona lacului sau pe sectorul

aval al râului.

Ţinând seamă de regimul hidrologic în diferite perioade şi de condiţiile

meteorologice locale, exploatarea unui lac de acumulare poate fi orientată fie spre

alimentarea cu apă a folosinţelor, fie spre protejarea amenajării şi a sectorului aval , fie

spre păstrarea rezervelor de apă. Operaţiile de exploatare ce pot fi efectuate în

asemenea situaţii sunt descrise sub următoarele denumiri:

regim de exploatare în condiţii obişnuite

exploatare la ape mari

exploatare în condiţii de secetă

exploatare în perioade cu temperaturi foarte scăzute.

Având în vedere că depunerea aluviunilor, care cauzează colmatarea, este o

problemă pentru marea majoritate a lacurilor de acumulare, unele acumulări sunt

proiectate astfel încât la debite mari, la care şi transportul de aluviuni este important,

exploatarea să se poată realiza la nivele apropiate de cele din regim natural, favorizând

astfel transportul aluvionar în cantităţi cât mai apropiate de cele obişnuite pe râu.

Unele aspecte de mediu în situaţii de referinţă sau pe termen lung pot fi puse în

evidenţă prin simulare.

Simularea exploatării unei amenajări hidroenergetice cu microhidrocentrală

poate fi realizată introducând în calcule următoarele elemente:

debitele intrate

debitele uzinate la microhidrocentrală pentru producerea de energie

electrică

debite prelevate pentru alte folosinţe

capacitatea lacului în diferite situaţii

date privind acţionarea instalaţiilor de evacuare de la baraj.

De asemenea, folosind date referitoare la turbiditate, poate fi simulată

colmatarea cuvetei lacului, care afectează îndeplinirea funcţiilor amenajării respective.


Măsurile pentru a recupera parţial capacitatea de stocare a lacului pot fi spălarea

hidraulică sau dragarea. În ambele cazuri, creşte turbiditatea apei pe sectorul aval.

Efectele aplicării măsurilor de decolmatare pot fi, de asemenea, incluse în

simularea exploatării unei amenajări hidroenergetice.

Aspectele de mediu rezultă din evoluţia debitelor evacuate în aval, a nivelurilor

apei şi a depunerilor de aluviuni.

Prin simulare, pot fi obţinute estimări cantitative cu privire la aspecte de mediu

în perioade de ape mari sau mici, precum şi pe termen lung.

Studiind modificările morfologice produse în cuveta lacului, se pot adopta

măsuri de exploatare care să favorizeze transportul aluvionar spre aval.

Un exemplu în acest sens este simularea exploatării amenajării hidroenergetice

Goleşti pe o perioadă de mai mulţi ani.

Pornind de la datele de exploatare şi folosind un program de calcul adaptat

pentru condiţiile specifice ale lacului, rezultă estimări ale fenomenelor de depunere şi

de eroziune şi ale debitelor defluente de aluviuni în suspensie.

Rezultatele modelării fenomenelor de depunere şi de eroziune nu pot reflecta cu

precizie complexitatea determinată de varietatea materialului aluvionar şi de

fluctuaţiile turbidităţii şi ale vitezelor de curgere şi deci pot fi considerate corecte ca

ordin de mărime, chiar dacă se bazează pe date obţinute prin măsurători in situ şi în

laborator pentru cazul respectiv.

Forma generală a lacului este alungită şi relativ simetrică în plan, ca urmare

lacul se pretează la decolmatare prin spălare hidraulicå.

Vitezele de curgere a apei au în permanenţă fluctuaţii în secţiunile de calcul,

determinând tendinţe de depunere sau de eroziune.

Situaţia variaţiei cotei albiei este diferită de la un an la altul în fiecare secţiune,

din cauza condiţiilor hidrologice specifice.

De exemplu, diferenţa anuală a cotei într-un profil de la coada lacului poate avea

valori între 0,20m şi 1,50 m.

Uneori, tendinţa de depunere într-o secţiune sau de eroziune se menţine, cu

valori variabile, mai mult de o lună, alteori se inversează rapid.


Efectul spălării hidraulice este mai pronunţat în partea din aval a acumulării şi

mult mai puţin în partea din amonte.

Depunerile pe o perioadă de 5 – 10 ani pot ajunge la 1 m, depinzând de

transportul aluvionar din timpul viiturilor.

Colmatarea este un aspect de mediu foarte important datorită consecinţelor sale

asupra utilizării amenajării hidroenergetice.

Un alt aspect de mediu foarte important este eutrofizarea, care determină

degradarea calităţii apei.

Variaţii ale turbidităţii apei

0

5

10

15

20

25

30

35

40

0 365 730 1095 1460 1825 2190

Timp [zile]

Tur

bidi

tate

[kg/

mc]


Fluctuaţii ale eforturilor tangenţiale

Introducerea unui lac de acumulare pe cursul unui râu schimbă echilibrul la care

se ajunsese într-o perioadă foarte îndelungată pe sectorul din aval:

debitele în perioade de ape mari sunt micşorate, iar nivelurile apei ating

valori mai reduse în aval

alimentarea cu sedimente în aval de un lac de acumulare este mai redusă,

sub capacitatea de transport

apar modificări ale morfologiei albiei, care pot duce în unele secţiuni la

fenomene de instabilitate a malurilor sau versanţilor

reducerea adâncimii apei perturbă condiţiile de dezvoltare a florei şi

faunei acvatice

reducerea transportului de aluviuni şi micşorarea turbidităţii apei creează

condiţii mai bune pentru unele organisme acvatice şi le defavorizează pe altele

în unele perioade, creşte conţinutul de materii organice în apa evacuată

din lac, datorită dezvoltării fitoplanctonului.

1.E-08

1.E-07

1.E-06

1.E-05

1.E-04

1.E-03

1.E-02

1.E-01

1.E+00

1.E+01

0 365 730 1095 1460 1825 2190

Timp [zile]

Efo

rt ta

ngen

tial [

N/m

p]


Coborârea patului albiei pe sectorul aval, datorită capacităţii mai mari a

curentului râului de a produce eroziuni, se poate produce pe distanţe de câţiva

kilometri.

Reducerea debitelor maxime de viitură şi micşorarea transportului aluvionar pot

avea efecte pe distanţe mai mari.

Modificarea condiţiilor de mediu legate de nivelurile apei, adâncime, viteză de

curgere, stagnare în unele locuri, încărcări cu materii în suspensie, poate determina

dezvoltarea exemplarelor din unele specii şi situaţii mai dificile pentru exemplarele din

alte specii.

4.3. Aspecte de mediu ale amenajării cu baraj pe cursul de apă, din

perspectiva Directivei Cadru a Apei şi a completărilor la Legea Apelor

Prin prisma prevederilor Directivei Cadru a Apei şi a completărilor la Legea

Apelor, realizarea unei amenajări hidroenergetice are următoarele consecinţe:

formarea unui corp de apă distinct, cu condiţii hidromorfologice specifice

lacurilor

efecte asupra calităţii apei, determinate de condiţiile din lac

condiţii bune pentru dezvoltarea fitoplanctonului

crearea condiţiilor favorabile pentru fauna specifică lacurilor

influenţe asupra corpurilor de apă subterană din zonă

Modificarea condiţiilor hidromorfologice:

modificarea debitelor prin evacuare controlată din lac

modificarea transportului aluvionar datorită reţinerii aluviunilor în lac, cu

excepţia celor fine

schimbarea condiţiilor pe un sector de râu, de la curgere cu viteze de peste

0.2 – 0.5 m/s la viteze mult mai mici

formarea unui corp de apă distinct


influenţele lacului de acumulare asupra apelor subterane din zonă.

Modificarea condiţiilor privind calitatea apei:

acumularea de materii organice de la dezvoltarea planctonului şi a altor

organisme acvatice în lacul de acumulare

regim specific al oxigenului

posibile fenomene de eutrofizare, cu consecinţe negative asupra calităţii

apei

acumulare de material aluvionar care conţine poluanţi.

Modificarea elementelor biologice:

condiţii favorabile pentru dezvoltarea fitoplanctonului şi zooplanctonului

crearea condiţiilor favorabile pentru fauna specifică lacurilor.

4.4. Aspecte de mediu determinate de infiltraţii şi de influenţa amenajărilor

hidroenergetice asupra apelor subterane

Principalele influente asupra apelor subterane ale lacurilor de acumulare constau

in:

Cresterea sau scaderea nivelurilor apelor subterane in zonele adiacente.

Influenta asupra captarilor da ape subterane adiacente.

Influenta asupra zonelor agricole adiacente.

Poluarea apelor subterane din zona lacului de acumulare.

Inducerea de alunecari de teren in versantii lacului.

Infiltratii prin fundatia barajului.

Infiltratii de ocolire prin umerii barajului.

Masurile ce pot fi luate pentru contracararea acestor influente:

Etansarea digurilor de protectie pe paramentele amonte ale acestora prin

dalare.


Etansarea straturilor acviferelor permeabile influentater cu voaluri de

etansare.

Executarea de sisteme de drenaj la piciorul aval al digurilor.

Executarea voalurilor de etansare si a sistemelor de drenaj sub fundatia

barajului.

Incastrarea umerilor barajelor pe adancimi mai mari pana la roci stabile si

impermeabile.

Limitarea deversarilor de poluanti in lacurile de acumulare.

Datele necesare proiectarii, executarii si monitorizarii lacurilor de acumulare si

stabilirii masurilor de protectie:

Structura geologica si hidrogeologica a terenurilor de amplasare si a

zonelor de influenta.

Caracteristicile geotehnice si hidrogeologice ale terenurilor din aceste

zone: coeficienti de permeabilitate ai acviferelor, coeficienti de rezistenta ai

terenurilor, etc.

Date topografice si topometrice pentru zona lacului si a zonelor

inconjuratoare.

Caracteristicile lacului de acumulare: niveluri si moduri de variatie a

acestora, suprafata, lungimea si inaltimea barajului si a digurilor de protectie.

Caracteristicile zonelor afectate: localitati, captari de ape subterane pentru

alimentarea cu apa, sisteme de irigatii afectate, sisteme de desecari, surse de poluare a

apelor lacului de acumulare si a apelor subterane adiacente.

Situatia apelor subterane in zona amprizei lacului de acumulare si a

zonelor adiacente: niveluri, harti cu hidroizohipse

Date despre precipitatii.

Schemele de monitorizare dupa darea in folosinta a acumularii.

Mijloacele necesare proiectarii, executarii si monitorizarii: materiale, financiare,

de timp, de transport, de proiectare.


4.5. Aspecte de mediu care decurg din impactul asupra biodiversităţii, din

evaluarea impactului asupra mediului în arii naturale protejate

Lacul de acumulare determină:

crearea condiţiilor favorabile pentru fauna specifică lacurilor

crearea condiţiilor pentru hrănirea anumitor specii de păsări.

Condiţiile oferite de unele amenajări hidroenergetice au determinat chiar

declararea de arii SPA pentru protecţia păsărilor:

Lacurile de acumulare de pe Argeş

Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti

Valea Oltului Inferior

Efectele amenajărilor hidroenergetice asupra biodiversităţii pot fi urmărite prin

evidenţa unor constatări şi observaţii asupra speciilor de peşti a căror dezvoltare este

favorizată de lacul de acumulare.

Totodată, sunt importante observaţii cu privire la modificarea prezenţei păsărilor

datorită condiţiilor oferite de lac pentru hrănirea lor.

Prezenţa păsărilor migratoare, de exemplu, poate arăta un impact pozitiv

important al amenajării hidroenergetice asupra biodiversităţii şi eventual asupra unor

specii protejate de păsări.

Dacă amenajarea hidroenergetică se află într-o arie protejată, atunci aspectele de

mediu referitoare la biodiversitate pot fi urmărite prin rezultatele programului de

monitoring.

Pentru arii SPA de protecţie a păsărilor, se urmăreşte prezenţa speciilor pentru a

căror protecţie a fost declarată aria respectivă. Pentru fiecare arie protejată SPA, sunt

liste cu speciile de păsări care trebuie urmărite

Pentru arii SCI (situri de importanţă comunitară), se urmăresc evoluţia

habitatelor şi prezenţa speciilor pentru care a fost desemnată aria protejată. Sunt avute

în vedere:

specii de peşti


specii de amfibieni

specii de mamifere

specii de insecte

specii de plante,

conform listelor alcătuite pentru fiecare arie protejată SCI.


5. ASPECTE DE MEDIU DETERMINATE DE EFECTE ÎN TIMP ALE APEI

ASUPRA BETOANELOR. IMPACTUL MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA

BETOANELOR BARAJELOR HIDROTEHNICE

În funcţie de încărcările apei râului şi apei fratice cu anumiţi ioni, pot apărea

efecte în timp asupra betoanelor.

Durabilitatea betoanelor care alcătuiesc majoritatea structurilor hidrotehnice este

afectată de cauze externe (mediul în care este expus) şi de cauze interne

(incompatibilităţi manifestate la nivelul structurii sale). Cauzele externe sunt de natură

fizică, chimică sau mecanică, sunt foarte variate şi într-o dinamică strâns legată de

impactul pe care îl are gradul de industrializare atins la un moment dat, asupra

factorilor de mediu.

În mai multe rânduri, s-a încercat să se clasifice factorii care determină

degradarea betonului. În aceste clasificări sunt citaţi, îndeosebi, următorii factori: medii

sulfatice, umezirea şi uscarea alternativă, cicluri de îngheţ-dezgheţ, reacţii alcalii-

agregate, acţiunea de levigare, acţiunea unor soluţii de acizi, eforturile interne,

solicitări mecanice exterioare, cristalizarea sărurilor. Ceea ce este însă esenţial, este

faptul că rareori degradarea betonului se produce datorită unei singure cauze; factorii

care determină degradarea betonului acţionează, de cele mai multe ori conjugat, iar

efectele produse sunt rezultatul unei acţiuni sinergetice.

Din cele menţionate, rezultă că asigurarea durabilităţii unui beton este o

problemă foarte dificilă, atât datorită complexităţii şi eterogenităţii acestui material, cât

şi din cauza multitudinii factorilor perturbatori, care împiedică realizarea acestui

deziderat. Durabilitatea betonului este o problemă ştiinţifică, care cere integrarea unui

sistem de ecuaţii ale cărui variabile intervin în: compoziţia, structura, proprietăţile şi

utilizarea betonului.

În condiţiile în care structurile din beton sunt corect dimensionate, bine

executate şi exploatate în medii neagresive, betonul îşi păstrează pentru un timp mai

îndelungat caracteristicile sale, care-i conferă atributul de material durabil.


Diversificarea tot mai mare a mediilor în care este expus în exploatare (medii din ce în

ce mai agresive) a impus cunoaşterea cât mai precisă a proceselor fizico-chimice prin

care se distruge betonul, în scopul realizării unor betoane adecvate mediilor în care

sunt exploatate.

Diferitele medii pot exercita o acţiune corozivă asupra betonului întărit, prin

fenomene de natură fizică, chimică şi biochimică. Cel mai important fenomen fizic

implicat în coroziunea betonului este solubilizarea produşilor de hidratare ai cimentului

de către agenţii agresivi. Solubilizarea produşilor de hidratare ai cimentului este

intensificată de acţiunea altor fenomene fizice, cum ar fi: fenomene mecanice de

erodare şi tensionare a betonului, cauzate de temperatura mediului şi variaţiile ei,

fenomene de contracţie la hidratarea cimentului, variaţiile de nivel şi mişcarea

mediului agresiv. Cât priveşte coroziunea chimică asupra betonului provocată de unele

medii agresive cu care acesta vine în contact, se remarcă complexitatea fenomenelor şi

a mecanismelor chimice după care se desfăşoară acest tip de coroziune, care constă, în

general, din reacţii chimice între produşii de hidratare ai cimentului şi constituenţii

mediului agresiv. Un alt tip de acţiune, cu consecinţe negative, uneori importante,

asupra betonului este acţiunea factorilor biochimici. Coroziunea biochimică este

cauzată de acţiunea bacteriilor, algelor, muşchilor şi ciupercilor.

O primă sistematizare a informaţiilor privind procesele de coroziune, precum şi

o clasificare a acestora a fost făcută de Moskvin, care, grupând procesele de coroziune

în funcţie de mecanismele caracteristice, a formulat trei grupe importante de procese de

coroziune a betonului: coroziunea prin solubilizare (I), coroziunea prin reacţii de dublu

schimb (II) şi coroziunea prin expansiune (III).

- coroziunea de tipul I- are ca mecanism dizolvarea unor produşi de hidratare ai

cimentului, care apoi sunt levigaţi. Acest tip de coroziune este produs de apele

nemineralizate sau cu duritate temporară mică. Prezenţa în aceste ape a unor săruri care

nu reacţionează direct cu componenţii pietrei de ciment, determină creşterea

solubilităţii unora din hidrocompuşii pietrei de ciment- în principal, a Ca(OH)2-, cu

consecinţe directe asupra dinamicii procesului de coroziune.


- coroziunea de tipul II- este cauzată de reacţii chimice între constituenţi ai

mediului agresiv şi hidrocopuşi ai pietrei de ciment. Se formează produşi de reacţie

care sunt- fie uşor solubili şi levigabili, fie greu solubili şi precipită sub formă de mase

gelice, lipsite de proprietăţi liante.

- coroziunea de tipul III- este provocată de reacţii chimice între mediul agresiv şi

piatra de ciment din beton, cu formarea unor produşi de reacţie care au un volum mai

mare decât al hidrocompuşilor iniţiali; aceştia provoacă tensiuni interne în masa

betonului, cu consecinţe nefaste, mergând până la distrugerea sa.

O altă clasificare, care are la bază mecanismul fundamental al procesului de

coroziune a betoanelor şi anume difuzia ionilor de calciu, din interiorul betonului spre

exterior sau a ionilor agresivi- din exterior spre interior, împarte procesele de coroziune

în două categorii:

- procese de coroziune prin decalcifiere;

- procese de coroziune prin expansiune.

Primul proces de coroziune presupune difuziunea preponderent spre exterior- a

ionilor de calciu din piatra de ciment, iar al doilea proces implică difuziunea- în

principal, spre interior- a ionilor din mediul agresiv. Fiecare categorie de procese

corozive este în fapt mai complexă şi are în componenţa sa mai multe tipuri, cu

particularităţi diferite, în funcţie de natura mediului agresiv.

Trebuie avut în vedere că practic, în condiţii de mediu agresiv natural sau

antropic, factorii corozivi nu acţionează separat asupra betonului. Deci, analiza

coroziunii betoanelor trebuie făcută nu numai în raport cu acţiunea unui agent coroziv

individual, ci având în vedere acţiunea unor medii corozive complexe. Aceasta, cu atât

mai mult, cu cât este posibil ca acţiunea conjugată a doi agenţi agresivi (sinergie) să fie

mult mai dăunătoare durabilităţii betonului decât acţiunea fiecărui agent agresiv luat

individual.

5.1. Coroziunea prin solubilizare

Durabilitatea betonului poate fi afectată nu numai de apele care au în

componenţa lor substanţe minerale, ci şi de apele din lacuri, pâraie şi râuri, care sunt


ape moi. De asemenea, apele rezultate din topirea zăpezii şi chiar apa distilată pot

cauza coroziunea betonului.

5.1.1 Mecanismul coroziunii prin solubilizare

Apele moi au tendinţa să dizolve şi să spele hidroxidul de calciu eliberat în

timpul hidrolizei cimentului. Dinamica proceselor de dizolvare şi levigare este

descrescătoare în timp. În prima fază, este levigat hidroxidul de calciu liber, urmând ca

în faza a doua să fie levigaţi oxizii de calciu, eliberaţi din compuşii mai bazici ai pietrei

de ciment, numai de acţiunea hidrolitică a apei. Piatra de ciment din beton, are în

componenţă atât produşi hidrataţi- Ca(OH)2, hidrosilicaţi, hidroaluminaţi, hidroferiţi

etc.- cât şi ciment nehidratat. Proporţia de hidroxid de calciu variază în limite largi,

pentru un ciment portland normal, ea fiind de cca. 10-15% din masa pietrei de ciment.

Pe măsura levigării hidroxidului de calciu, deci a reducerii conţinutului de CaO

în soluţia care vine în contact cu piatra de ciment, poate avea loc hidroliza progresivă a

silicaţilor şi chiar a hidrosilicaţilor de calciu, care sunt stabili numai în soluţii cu o

anumită concentraţie în hidroxid de calciu. Solubilitatea de echilibru a Ca(OH)2, la

25oC, este de 1,13g/l. Cel mai instabil mineral nehidratat din piatra de ciment este

silicatul tricalcic. Pentru a fi stabil, el necesită o soluţie de echilibru cu cel puţin 1,1g/l

CaO. Hidrosilicaţii de tipul 1,5CaO.SiO2.mH2O se descompun la concentraţii a CaO în

faza lichidă sub 1,1g/l, conform reacţiei:

2(1,5CaO.SiO2.mH2O) 2(CaO.SiO2

.xH2O)+Ca(OH)2

În soluţii de concentraţii mai mici de 0,059 CaO/l, hidrosilicatul monocalcic se

descompune, produsul final de hidroliză fiind gelul de silice- SiO2.nH2O.

CaO.SiO2.xH2O Ca(OH)2 + SiO2

.nH2O

Hidrocompuşii aluminatici şi feritici din piatra de ciment se modifică şi ei la

schimbarea concentraţiei de Ca(OH)2. Compusul de tipul 4CaO.Al2O3.xH2O există


numai în echilibru cu soluţii a căror concentraţie este de minimum 1,07g CaO/l. În

contact cu soluţii a căror concentraţie este sub această limită, are loc descompunerea

sa, cu formare de 3CaO.Al2O3.6H2O şi Ca(OH)2.

4CaO.Al2O3.xH2O 3CaO.Al2O3

.6H2O + Ca(OH)2 + mH2O

Pentru stabilitatea hexahidroaluminatului tricalcic, limita minimă de

concentraţie este de 0,56g CaO/l. Când procesul de scădere a concentraţiei de Ca(OH)2

este continuu, hidroaluminaţii hidrolizează până la formarea unui gel de hidroxid de

aluminiu.

3CaO.Al2O3.6H2O 3Ca(OH)2 + 2Al(OH)3

Procesele se desfăşoară similar şi în cazul hidroferiţilor de calciu. coroziunea de

tipul I are loc în patru etape:

I- descompunerea lui 4CaO.Fe2O3.aq, 4CaO.Al2O3.12H2O şi 3caO.2SiO2

.aq, plus

hidroliza clincherului;

II- începutul descompunerii CaO.Fe2O3.aq, precum şi descompunerea

4CaO.Al2O3.12H2O, 3caO.2SiO2

.aq şi a altor combinaţii mai bazice plus hidroliza

clincherului;

III- descompunerea 3CaO.Al2O3.6H2O, nCaO.Fe2O3.aq, 3caO.2SiO2

.aq şi a altor

combinaţii mai bazice plus hidroliza clincherului;

IV- descompunerea 2CaO.Al2O3.8H2O, precum şi a resturilor de

nCaO.Fe2O3.aq şi a altor combinaţii mai bazice plus hidroliza clincherului.

Se poate concluziona că, în funcţie de concentraţia de Ca(OH)2, hidrosilicaţii,

hidroaluminaţii şi hidroferiţii pot să se transforme şi să recristalizeze sub forma unor

hidrocompuşi, cu eliberare de hidroxid de calciu.

Desfăşurarea fenomenelor expuse determină producerea unor tensiuni în

sistemul întărit. Din cauza transformărilor structurale care însoţesc astfel de fenomene,

apar microfisuri care favorizează procesele de difuziune, accelerând în consecinţă


coroziunea betonului. Descompunerea hidrocompuşilor din piatra de ciment, cu

eliberare de Ca(OH)2 poate ajunge până la decalcifierea totală a pietrei de ciment şi

transformarea sa într-un amestec de geluri de silice hidratată, hidroxid de aluminiu şi

hidroxid feric.

O consecinţă importantă a transformărilor compoziţional-structurale succesive

care au loc în piatra de ciment, ca urmare a coroziunii prin solubilizare, este scăderea

rezistenţelor mecanice ale betonului. Dacă conţinutul în Ca(OH)2 al pietrei de ciment

s-a redus, prin levigare, cu mai mult de 20%, betoanele pe bază de ciment portland sunt

serios degradate..

5.1.2 Factori carte influenţează coroziunea prin solubilizare

Principalii factori care influenţează intensitatea coroziunii prin solubilizare sunt:

- duritatea apei;

- dinamica apei (apă stătătoare sau curgătoare);

- cantitatea de apă care percolează sub presiune;

- temperatura apei;

- natura cimentului;

- compactitatea betonului;

- calitatea şi starea suprafeţei betonului;

5.2 Coroziunea acidă prin reacţii de dublu schimb

Coroziunea acidă se produce ca urmare a reacţiilor de dublu schimb între

soluţiile acide cu care betoanele vin în contact şi compuşi ai pietrei de ciment. Evoluţia

proceselor de coroziune acidă în betoane diferă de aceea a coroziunii prin solubilizare.

Dacă în acest din urmă caz, coroziunea betonului se datorează dizolvării treptate a

componenţilor rezultaţi în urma hidrolizei cimentului, în cazul coroziunii acide are loc

o distrugere a elementelor de structură din piatra de ciment hidratată. Din această cauză

straturile superficiale ale betonului pot fi complet distruse, păstrându-se în schimb,

aproape neschimbate, straturile interioare.


Compuşii rezultaţi în urma reacţiilor de dublu schimb nu au proprietăţi liante şi

pot fi levigaţi, ceea ce conduce la pătrunderea în profunzime a mediului agresiv şi, în

consecinţă, la continuarea proceselor de coroziune acidă.

Coroziunea acidă se manifestă la pH6,5 şi este exercitată de ape naturale,

industriale şi reziduale care au în componenţa lor: acid sulfuric, acid sulfuros, acizi

humici, acid carbonic în concentraţii mai mari, soluţii acide apoase sau substanţe

gazoase în prezenţa umidităţii ( SO2, SO3, HCl, HF, Cl2 etc.).

5.2.1 Mecanismul coroziunii acide

Mai frecvent sunt prezenţi în apele naturale şi industriale, următorii acizi: acidul

clorhidric, sulfuric, sulfuros, sulfhidric, azotic, fluorhidric (dintre acizii anorganici) şi

acidul acetic, lactic, formic, acizi humici, zaharuri (dintre substanţele organice).

Coroziunea pietrei de ciment provocată de medii acide depinde de natura acestora,

concentraţia acidă şi natura produşilor de reacţie din piatra de ciment.

Acizii anorganici reacţionează cu toţi compuşii cimentului întărit, prin reacţii

exemplificate pentru acidul HCl:

2HCl + Ca(OH)2 CaCl2+H2O

4mHCl + m(2CaO..SiO2. H2O

.) 2mCaCl2 + mSi(OH)4

mSi(OH)4 mSiO2.nH2O + (2m-n)H2O

8HCl + 4CaO.Al2O3.13H2O 4CaCl2 + 2Al(OH)3 + 14H2O

Conform reacţiilor prezentate, ca produşi de reacţie rezultă săruri de calciu

corespunzătoare naturii acidului şi geluri de acid silicic, hidroxid de aluminiu,

hidroxid de fier- la coroziune completă. Hidroxizii de aluminiu şi fier, în funcţie de

tăria acizilor, pot exista ca atare sau pot reacţiona în continuare, formând săruri.

Coroziunea provocată de HCl se consideră că este una din cele mai puternice coroziuni

la care este supus betonul.


Decalcifierea pietrei de ciment provocată de acizi este în funcţie de solubilitatea

sărurilor de calciu formate ( tabelul 1). Dacă sărurile formate sunt foarte puţin solubile,

acest lucru este benefic, deoarece se formează un strat protector care încetineşte sau

frânează coroziunea în profunzime (de exemplu soluţiile diluate ale acidului oxalic,

acidul fosforic şi acidul fluorosilicic, care este folosit chiar pentru protecţia betonului

împotriva coroziunii).

Tabelul 1

Sarea CaCl2

Ca(NO3)2

Acetat de calciu

Formiat de calciu

Lactat de calciu

Citrat de calciu

Tar-trat de calciu

CaS

CaF2

Oxa-lat de calciu

Ca3(PO4)2

Solu-bili-tatea 18oC (g/l)

731 548 347 161 105 0,8 0,4 0,2 1,6 .10-3

7 .10-3

insolubil

5.2.2 Factori de influenţă a coroziunii acide

Principalii factori care influenţează intensitatea coroziunii betonului provocată

de acizi sunt:

- natura acidului şi concentraţia lui;

- natura cimentului din beton;

- compactitatea betonului.

La aprecierea agresivităţii acide nu este suficient să se ia în considerare numai

valoarea pH-ului, ci trebuie să se ţină seama şi de natura acidului. Astfel, dacă pH3,

agresivitatea este considerată foarte intensă. Dacă luăm cazul acidului acetic, acest acid

nu conduce niciodată la un pH3 şi totuşi manifestă o coroziune mult mai intensă decât

alţi acizi, la acelaşi pH.

În cazul acidului sulfuric şi a altor substanţe care se pot oxida şi forma acid

sulfuric (acidul sulfuros, hidrogenul sulfurat, So2 şi So3), produsul de reacţie care

rezultă- sulfatul de calciu- poate cristaliza în beton ca atare, sau reacţionează cu


hidroaluminaţii de calciu, cu formarea unor produşi expansivi, cauzând degradarea prin

expansiune, care va fi tratată ulterior.

Acidul fluorhidric exercită o coroziune severă asupra betonului, chiar dacă

formează săruri insolubile- caF2. El descompune hidrosilicaţii de calciu şi reacţionează

chiar şi cu agregatul silicios din beton.

După cum am arătat şi acizii organici precum: acidul acetic, acidul tanic, acidul

lactic, acidul formic, atacă betonul formând săruri solubile. Substanţele care

fermentează, prin produsele de fermentaţie pe care le formează (acizii acetic, lactic,

butiric, tanic, alcoolul), pot exercita o coroziune puternică asupra betonului. Substanţe

ca zahărul, melasa, siropul şi glicerina pot împiedica priza betonului, iar soluţiile care

conţin zahăr pot ataca betonul întărit.

Durabilitatea betonului poate fi afectată şi de uleiuri şi grăsimi. Parametrii care

influenţează agresivitatea acestora faţă de beton sunt aciditatea şi fluiditatea. Acţiunea

acestor substanţe se intensifică la cald, deoarece se măreşte fluiditatea şi în consecinţă

gradul lor de penetrare în beton.

5.3. Coroziunea carbonică

Coroziunea cauzată de acidul carbonic, prin comportarea produşilor săi de

interacţie cu hidroxidul de calciu, se deosebeşte de coroziunea acidă propriu-zisă.

Bioxidul de carbon se întâlneşte atât în apele minerale de adâncime, cât şi în apele

freatice de mică adâncime. Bioxidul de carbon se poate întâlni în apele care conţin

substanţe organice, ca rezultat al descompunerii acestora de către microorganisme. Din

unele activităţi industriale rezultă, de asemenea, ape reziduale ce pot conţine procente,

uneori importante, de CO2.

Bioxidul de carbon este anhidrida acidului carbonic:

CO2 + H2O H2CO3

Acidul carbonic disociază foarte uşor, în două etape:


H2CO3 3HCO + H+ (I)

2H2CO3 2

3CO + 2H+ (II)

constanta de disociere în prima etapă, la 25oC, este 4,4.10-7, iar a doua etapă de

disociere se produce doar la diluţii mari. numai cca.1% din CO2 dizolvat în apă se află

ca acid carbonic, restul aflându-se solubilizat, ca atare. În consecinţă, constanta de

disociere este definită prin relaţia:

232

3

COCOH

HCOHKi

Constanta de disociere, al celui de-al doilea stadiu, are o valoare de K2= 5,2.10-

11. Ţinând seama de valorile K1 şi K2 se poate calcula conţinutul în produşi de ionizare,

în funcţie de pH-ul soluţiei (tabelul 2).


Tabelul 2

Acid carbonic şi produşi de ionizare

Concentraţia procentuală pentru pH egal cu:

4 5 6 7 8 9 10 11

H2CO3 99,7 97,0 76,7 24,99 3,22 0,32 0,02 -3HCO 0,3 3,0 23,3 74,98 96,70 95,84 71,43 20,0

23CO - - - 0,03 0,08 3,84 28,55 80,0

Din datele prezentate în tabel se poate constata că, acidul carbonic (H2CO3)

lipseşte practic la pH8,5, în timp ce la pH6,5 reprezintă forma de bază; 2

3CO rezultă

ca produs de ionizare important doar când H2CO3 este total disociat; 3HCO la pH=6,5-

10,5 este forma de bază.

5.3.1 Mecanismul coroziunii carbonice

sub acţiunea apelor ce conţin acid carbonic, hidroxidul de calciu din piatra de

ciment reacţionează şi formează carbonat de calciu. CaCO3 este stabil la concentraţii

mici de bioxid de carbon în apă, dar dacă se depăşeşte o anumită valoare a

concentraţiei în CO2 ( 2COC Ce), -unde Ce este concentraţia de echilibru-, are loc

trecerea carbonatului neutru în carbonat acid de calciu:

CCe Ca(OH)2 + CO2 /H2CO3 CaCO3 + H2O

insolubil

C Ce CaCO3 + CO2 + H2O Ca(HCO3)2

solubil

[ Ca2+ + 32HCO Ca(HCO3)2 ]

CaCO3 este practic insolubil, în timp ce Ca(HCO3)2, prezintă o solubilitate

foarte ridicată. Deci, apele carbonice au o acţiune agresivă faţă de piatra de ciment,

atunci când concentraţia de CO2 depăşeşte concentraţia de echilibru (Ce). Peste

valoarea Ce, capacitatea de solubilizare a apei creşte proporţional cu creşterea

concentraţiei în CO2.


Mecanismul după care are loc coroziunea carbonică este asemănător celui

descris la coroziunea prin dizolvare-levigare. Punctul de plecare în cazul coroziunii

carbonice este transformarea Ca(OH)2 în carbonat acid de calciu şi levigarea sa; de aici

se deschide calea levigării, de către apele ce conţin acid carbonic, şi a celorlalţi

constituenţi ai pietrei de ciment, cu consecinţele descrise la coroziunea prin

solubilizare-levigare.

5.3.2 Efectele coroziunii carbonice

Zona în care se produce saturarea cu bicarbonat de calciu a apei, care penetrează

în beton, este denumită "zona de distrugere". Soluţia saturată de bicarbonat îşi continuă

drumul prin beton şi întâlneşte hidroxidul de calciu. Se formează carbonatul de calciu

care, fiind puţin solubil se depune treptat. Această zonă, în care se produce

compactarea betonului, ca urmare a îngustării porilor prin care circulă apa, se numeşte

"zona de compactare". Apa care trece, lipsită de acidul carbonic, dizolvă constituenţi ai

pietrei de ciment, în continuarea drumului său prin beton. Dezvoltarea procesului de

distrugere, face ca limita zonei de distrugere, din vecinătatea feţei cu care betonul vine

în contact cu apa, să se deplaseze treptat spre dreapta, spre mijlocul elementului din

beton. Limitele celorlalte zone se deplasează în mod corespunzător. În consecinţă,

distrugerea betonului va avea loc atunci când limita zonei de distrugere, deplasându-se,

ajunge la suprafaţa opusă suprafeţei de pătrundere a apei. Până la atingerea acestui

moment critic, compactarea zonelor interioare ale betonului reduce efectul provocat de

acţiunea apei carbonice agresive.

Ca modalitate de evaluare a efectelor induse în beton de prezenţa apelor agresive

ce conţin acid carbonic sau CO2 dizolvat, este de amintit analiza filtratului. Astfel, dacă

în filtrat se determină hidroxid de calciu, se poate conta pe o oarecare compactare a

betonului în timp, cu reducerea capacităţii de filtrare. Dacă în filtrat se identifică

bicarbonat şi acid carbonic agresiv, nu mai este posibilă o compactare, ci se poate

aştepta în viitor o creştere a vitezei de filtrare deci betonul devine foarte permeabil.

Au fost stabilite relaţii între concentraţia de echilibru a CO2, duritatea şi

agresivitatea unei ape care vine în contact cu piatra de ciment din beton . Din tabelul 3


se poate observa că apele moi au o concentraţie de echilibru a CO2 mică; o astfel de

apă poate deveni agresivă foarte uşor, dacă conţinutul său în CO2 creşte peste

concentraţia de echilibru ce are în acest caz, valori mici. În schimb, apele cu duritate

mare sunt rareori agresive, datorită valorilor mari ale concentraţiei de echilibru - Ce.

Tabelul 3

Duritatea temporară a apei în

grade germane

Concentraţia de

echilibru a acidului carbonic,

[mg CO2/l]

Duritatea temporară a apei în grade germane

Concentraţia de echilibru a acidului carbonic,

[mg CO2/l]

Duritatea temporară a apei în grade germane

Concentraţia de echilibru a acidului carbonic,

[mg CO2/l]

1,26 0,00 10,08 11,50 18,90 93,50

2,52 0,50 11,34 17,20 20,16 112,50

3,78 1,00 12,60 25,00 21,42 139,90

5,04 1,75 13,86 35,00 22,68 154,50

6,30 3,00 15,12 47,00 23,94 176,60

7,56 4,80 16,38 61,00 25,20 199,50

8,82 7,50 17,64 76,40 - -

O altă modalitate de evidenţiere rapidă a agresivităţii apelor carbonice este

corelarea durităţii lor temporare cu pH-ul corespunzător concentraţiei de echilibru a

CO2; se calculează pH-ul de echilibru, în funcţie de duritatea temporară, la diferite

temperaturi.

Pe baza mecanismului de acţiune a apelor agresive ce conţin acid carbonic

asupra pietrei de ciment care a fost descris, se poate concluziona că, orice beton

confecţionat pe bază de ciment, prin a cărui întărire rezultă hidroxid de calciu, poate fi

afectat de către astfel de medii.

5.4. Coroziunea magneziană

Sărurile de magneziu se întâlnesc în apele freatice dar şi în apele de suprafaţă, în

special în apa de mare, unde reprezintă 15-18% din salinitatea acesteia (cca. 2/3 fiind


MgCl2 şi 1/3 MgSO4). Concentraţia ionilor de magneziu în apele freatice poate ajunge

la 300 mg/l; în apele din apropierea depozitelor de dolomit, concentraţia în MgSO4

poate fi de 6.000-7.000 mg/l.

5.4.1 Mecanisme ale coroziunii magneziene şi efectele ei

Sărurile de magneziu reacţionează cu hidroxidul de calciu din piatra de ciment,

conform reacţiei:

MgCl2 + Ca(OH)2 CaCl2 + Mg(OH)2

Sărurile de magneziu pot reacţiona şi cu ceilalţi constituenţi ai pietrei de ciment,

fiind posibil chiar descompunerea lor totală, conform reacţiei:

3MgCl2 + 3CaO..Al2O3 .6H2O 3CaCl2 + 2Al(OH)3 + 3Mg(OH)2

Interacţiunea apelor magneziene cu betoanele are o caracteristică comună,

indiferent de natura sărurilor din compuşii lor, faptul că, pe lângă sarea de calciu

(corespunzătoare anionului sării de magneziu din apa agresivă), rezultă şi hidroxid de

magneziu, puţin solubil, care se depune în porii şi microfisurile pietrei de ciment,

influenţând astfel procesele de difuziune. Totodată, hidroxidul de magneziu înlocuieşte

substanţele liante care s-au descompus din piatra de ciment, el neavând proprietăţi

liante.

Depunerile de hidroxid de magneziu sunt influenţate de concentraţia soluţiilor

agresive; ele sunt cu atât mai compacte cu cât concentraţia este mai mare. Depunerile

de hidroxid de magneziu fac ca betoanele confecţionate cu cimenturi diferite să se

comporte diferit, în funcţie de concentraţia apelor agresive. Astfel, comparându-se

betoane confecţionate cu ciment portland, ciment portland cu puzzolane şi ciment

aluminos, s-a constatat o stabilitate mai mare a cimentului aluminos la acţiunea apelor

magneziene. Acest lucru se explică prin faptul că, în compoziţia betoanelor cu ciment

aluminos, conţinutul în hidroxid de calciu este foarte mic sau acesta nu există. Dacă


concentraţia în săruri de magneziu este mică, cimentul portland cu puzzolane este mai

stabil, iar la concentraţii mai ridicate cimentul portland fără adaosuri este mai stabil.

Acest lucru probează interdependenţa dintre compoziţia minerală a pietrei de ciment şi

mecanismul coroziunii magneziene.

În cazul unor medii cu concentraţii mari de săruri de magneziu, este posibilă

formarea unor cantităţi mari de Mg(OH)2, prin reacţii chimice cu Ca(OH)2 din beton.

În consecinţă, se formează la suprafaţa betonului, straturi groase, dense, de Mg(OH)2,

cu efect frânant pentru acţiunea corozivă ulterioară. Pentru formarea unor astfel de

cantităţi de Mg (OH)2 este necesară şi prezenţa unei proporţii mari de Ca(OH)2, în

piatra de ciment, posibil a fi furnizat de către un ciment mai bazic. Ca urmare, rezistă

mai bine faţă de acţiunea unor ape cu concentraţii mari de săruri de magneziu, betoane

preparate cu cimenturi mai bazice. Dimpotrivă, faţă de ape cu conţinut mic de săruri de

magneziu, în contact cu care se poate forma doar cantităţi reduse de Mg (OH)2, rezistă

mai bine betoane preparate cu cimenturi ai puţin bazice.

Dacă ionii de magneziu se asociază cu ionii sulfatici, efectul acestora este

deosebit de puternic, având loc simultan două tipuri de coroziune: magneziană şi

sulfatică.

Creşterea stabilităţii betoanelor faţă de acţiunea apelor magneziene se realizează

prin adoptarea unor măsuri adecvate de protecţie a suprafeţei betonului, alegerea

tipului de ciment ţinându-se seama de natura şi concentraţia sărurilor de magneziu din

apele cu care vor veni în contact, precum şi realizarea unei compactări adecvate a

betonului astfel încât să fie asigurat un grad ridicat de impermeabilitate.


5.5. Sulfaţii din soluţiile agresive

Ionii sulfat se întâlnesc în apele de suprafaţă (lacuri, mări, oceane) în apele

freatice şi în apele industriale. În apele freatice conţinutul în sulfaţi este important

(până la 1500 mg/l), iar în apele mineralizate selenitoase poate ajunge până la 3-

4.000mg/l. În situaţii deosebite- cum ar fi unele lacuri balneare sau unele pânze de ape

freatice din Bărăgan- concentraţia în sulfaţi poate creşte până la 10-14.000 mg/l. În

apele industriale, se pot întâlni chiar şi concentraţii mai mari, în funcţie de procesele

tehnologice care le generează. În apa de mare, ionii 2

4SO reprezintă cca. 7-8% din

salinitatea ei.

Cât priveşte provenienţa ionilor sulfat, aceştia rezultă din disocierea, în soluţie, a

acidului sulfuric sau a sărurilor sale. Agresivitatea ionilor sulfatici depinde de natura

cationului de care sunt legaţi. Astfel, sulfaţii alcalini, sulfatul de calciu, sulfatul de

magneziu, sulfatul de amoniu etc. sunt dăunători, în timp ce sulfatul de bariu şi sulfatul

de plumb, insolubili în apă, sunt inofensivi pentru beton.

Substanţe ce conţin ioni sulfatici au cea mai mare pondere în:

- ape naturale şi soluri- sulfaţi de calciu şi sulfaţi de magneziu sau sodiu;

- ape industriale- sulfaţi de amoniu, zinc, cupru, fier, aluminiu.

În tabelul 4 este prezentat, pentru substanţe aduse de mediile menţionate,

conţinutul în ioni sulfat (în g la 1000g substanţă dizolvată):

Tabelul 4

S

ubstanţa

N

a2SO

4

(

NH4)2

SO4

aSO4

M

g

SO4

K

2SO4

C

u SO4

Z

n

SO4

A

l2(SO4

)3

F

e2(SO4

)3

C

onţinut

în 24SO

6

76

7

27

7

06

7

98

5

57

6

02

5

95

8

42

7

22


5.5.1 Mecanismul coroziunii sulfatice

Soluţiile agresive exercită acţiuni corosive asupra betoanelor în raport cu natura

ionilor constituenţi ai substanţelor dizolvate în soluţii. Cimentul întărit are în faza

lichidă mai ales ioni de Ca2+ şi HO-. Caracterul acţiunii cationilor ce compun

substanţele agresive este dat de afinitatea lor la ionii hidroxil. La fel, caracterul acţiunii

anionilor este dat de afinitatea lor la ionii de calciu, dar şi de proprietăţile produşilor

formaţi, solubilitatea lor şi modul în care produşii de reacţie cristalizează. Produşii

formaţi pot cristaliza cu sau fără creştere de volum al fazei solide. Acest aspect are un

rol foarte important în ceea ce priveşte intensitatea acţiunii corosive a soluţiilor

agresive.

Ionii sulfatici din soluţiile agresive pot determina atât creşterea solubilităţii

constituenţilor pietrei de ciment (coroziunea prin solubilizare), cât şi producerea unor

reacţii de dublu schimb- cu formarea unor produşi fără proprietăţi liante şi cu

favorizarea decalcifierii pietrei de ciment. Procesul este continuat prin interacţiuni cu

produşii de hidratare din piatra de ciment, cu formare de hidrocompuşi complecşi, care

implică degradarea betonului prin expansiune.

Stadiul incipient al proceselor chimice declanşate de apele ce conţin ioni sulfat şi

care vin în contact cu betonul, este formarea sulfatului de calciu dehidrat:

2

4SO + Ca(OH)2 + 2H2O CaSO4.2H2O + 2HO-

Sulfatul de calciu precipită din soluţie, în anumite condiţii de temperatură,

concentraţie şi de compoziţie a sistemului. O soluţie pură de sulfat de calciu are o

solubilitate de saturaţie de 2-2,1g/l. Prezenţa altor substanţe modifică condiţia de

echilibru; de exemplu, clorura de sodiu, în concentraţii de 2-4% poate mări

solubilitatea sulfatului de calciu de cca. 2,5 ori, iar CaO poate micşora solubilitatea

sulfatului de calciu în apă cu 20%.

Al doilea stadiu al proceselor chimice este acela al interacţiunii sulfatului de

calciu cu hidroaluminaţii de calciu din betonul întărit, cu formarea unei sări complexe,

de tipul hidrosulfataluminat de calciu-mono sau trisulfatat. Acţiunea corozivă a ionilor

sulfat este în strânsă dependenţă de difuziunea lor în interiorul betonului întărit. Viteza


de difuziune este o funcţie de compoziţia mineralogică a cimentului, suprafaţa

specifică, raportul apă/ciment, prezenţa adaosurilor hidraulice.

În privinţa mecanismului coroziunii sulfatice sunt mai multe ipoteze. Dintre

acestea, este de consemnat ipoteza propusă de Kühl. Potrivit acestei ipoteze,

mecanismul coroziunii sulfatice constă în faptul că, independent de tipul reţelei

cristaline şi de modul cum se schimbă volumul sistemului (dacă la reacţie participă

numai substanţe solubile sau ele reacţionează cu faza solidă), înmagazinarea produşilor

de reacţie , ca fază solidă, în spaţiul limitat al porilor pietrei de ciment, conduce la

apariţia unor tensiuni interne. Formarea hidroaluminatului de calciu trisulfatat

determină o creştere însemnată a volumului fazei solide. Această creştere este în

funcţie de natura hidrocompusului participant la proces. Dacă reacţia porneşte de la

hidroaluminatul tricalcic, mărirea de volum -teoretică- este de 1,63 ori. În soluţii

saturate de hidroxid de calciu, creşterea de volum este mai mare, de cca. 2,27 ori.

Deoarece condiţiile în care are loc acţiunea corozivă a apelor sulfatice sunt

foarte complexe, în lumea specialiştilor s-au iniţiat ample dezbateri şi au fost emise o

serie de ipoteze privind natura compusului sulfatic care constituie, cauza principală a

distrugerii betonului.

O altă viziune privind mecanismul coroziunii sulfatice este prezentată de A.M.

Neville şi aparţine mai multor specialişti, printre care şi Mather. În principal, această

ipoteză porneşte de la faptul că reacţia între sulfatul de calciu şi C3A are loc în faza

solidă, eliminându-se astfel posibilitatea migrării produşilor de reacţie de la locul unde

s-au format, deplasare care era facilitată de faza lichidă. În aceste condiţii, se înlătură şi

probabilitatea dezvoltării de presiuni care să producă expansiuni. În acest caz, forţele

care conduc la expansiunea betonului sunt provocate de produşii reacţiei topochimice,

care ocupă un volum mai mare în comparaţie cu volumul reactantului din beton.

Alte ipoteze privind mecanismul coroziunii sulfatice - printre care şi a lui Mehta

-, sintetizate de A.m. Neville, se referă la rolul pe care îl are faza lichidă în dezvoltarea

forţelor de expansiune. Presiunea osmotică indusă de adsorbţia apei de către etringitul

coloidal, care precipită din soluţie, în prezenţa hidroxidului de calciu, este cauza care


produce expansiunea betonului. Este posibil ca ambele ipoteze privind mecanismul

coroziunii sulfatice să aibă loc, în diferite stadii.

O sinteză a problemelor generate de acţiunea corozivă a apelor sulfatice a fost

făcută de Teoreanu, care a enunţat următoarele idei conclusive:

- dacă concentraţia ionilor sulfatici în soluţiile agresive creşte peste o anumită

limită, conduce la modificarea proceselor corosive;

- la concentraţii mai scăzute ale ionilor sulfat, se pot produce expansiuni

importante, ca rezultat al formării şi cristalizării hidrosulfataluminaţilor de calciu, iar

la concentraţii ridicate ale ionilor sulfatici, expansiunea este dată, în special, de

cristalizarea ghipsului;

- în funcţie de concentraţia ionilor sulfat, coroziunea sulfatică poate fi:

coroziune sulfataluminatică- de la 200-300mg2

4SO /dm3 - până la 500mg2

4SO /dm3,

predominant datorită cristalizării hidrosulfataluminatului de calciu monosulfatat, la

concentraţii de peste 1000 mg2

4SO /dm3- datorită în special compusului trisulfatat -,

coroziunea ghipso-sulfataluminatică- la 3000-5000 mg2

4SO /dm3, coroziunea prin ghips

la peste 5000 mg2

4SO /dm3.

În apele naturale, concentraţia ionilor sulfat are, în general, valori cuprinse între

500 şi 3000 mg2

4SO /dm3, care potrivit sintezei prezentate anterior ar determina o

coroziune sulfataluminatică. Compusul probabil, cel mai stabil, în condiţii de echilibru,

este după cele mai multe opinii exprimate, hidroaluminatul trisulfatat. Deoarece în

etapa iniţială a procesului, nu sunt realizate condiţii de echilibru, unii autori au emis

ipoteza formării produsului monosulfatat, care apoi poate trece în compusul trisulfatat.

Etringitul se dizolvă incongruent în apă şi formează o soluţie având o anumită

concentraţie în Al2O3, SO3 şi CaO. În contact cu o soluţie având o astfel de

concentraţie, etringitul rămâne practic stabil.

Formarea, depunerea şi morfologia cristalelor de etringit sunt influenţate de

natura sulfaţilor din soluţiile agresive şi de prezenţa altor săruri în aceste soluţii. S-a

constata că în soluţii concentrate de sulfat de calciu, etringitul se formează sub forma


unor cristale prismatice şi sferoliţi, iar în soluţii mai puţin concentrate - sub forma unor

ace fine.

Prezenţa în apele agresive a unor săruri precum naCl, NaNO3, NaBr, modifică

condiţiile de stabilitate şi solubilitatea hidrosulfataluminaţilor de calciu.

5.2 Efectele agresivităţii provocată de soluţiile sulfatice asupra pietrei de

ciment portland din betonul întărit

În procesul de întărire, în funcţie de natura liantului, se formează cantităţi

variabile de hidroaluminaţi de calciu şi hidroxid de calciu, compuşi care favorizează

procesul de coroziune sulfatică. Principalul efect al acţiunii agresive a soluţiilor

sulfatice asupra pietrei de ciment este coroziunea prin expansiune. Acest proces

depinde preponderent de natura cimentului întărit, prin capacitatea acestuia de a forma,

prin procesul de hidratare-hidroliză, proporţii mai mari sau mai mici de hidroaluminaţi

şi hidroxid de calciu, precum şi de dozajul de ciment în beton. În Anglia au fost

identificate numeroase structuri din beton care prezentau fisuri, ce au fost atribuite

iniţial reacţiilor alcalii-agregate. Examinarea riguroasă a betoanelor a relevat drept

cauză care a condus la deteriorarea lor, formarea de etringit. Au fost afectate, în

special, betoanele care au avut un conţinut mare de ciment/m3 şi un conţinut mare de

Na2O echivalent.

La concentraţii mici ale sărurilor sulfatice în apele corozive- pentru care are loc

coroziunea sulfataluminatică, hidroaluminaţii de calciu din piatra de ciment întărit

constituie factorul determinant pentru distrugerea acesteia. La concentraţii mari ale

ionilor sulfat în soluţii agresive- pentru care are loc coroziunea provocată de ghips şi

sulfataluminat sau de ghips- bazicitatea cimentului are un rol hotărâtor pentru

stabilitatea lui.

Consideraţiile prezentate au condus la afirmaţii potrivit cărora, cimenturile

belitice au un comportament mai bun decât cele alitice, faţă de acţiunea soluţiilor

sulfatice. După alte opinii, argumentate prin bazicitatea relativ mare pe care o dezvoltă

în betoane cimenturile alitice, aceste cimenturi, prin rezistenţele mecanice superioare

pe care le dezvoltă, asigură o comportare mai bună faţă de acţiunea soluţiilor sulfatice.


Considerând MAl şi MSi, Solacolu a trasat zone compoziţionale de stabilitate şi

instabilitate a cimenturilor portland la acţiunea soluţiilor sulfatice.

Corelaţiile care se stabilesc între natura liantului şi gradul de agresivitate trebuie

făcute ţinându-se seama de natura cationilor constituenţi ai soluţiilor agresive şi de

concentraţia diferită a acestora. Efectele agresive ale soluţiilor sulfatice care prin

interacţii cu produşii de hidratare ai cimentului portland conduc la formarea unor

hidroxizi insolubili, trebuie deosebite de efectele agresive ale soluţiilor sulfatice care

determină formarea unor hidroxizi solubili. În primul caz, hidroxizii metalici insolubili,

care se depun, au un rol protector, prin faptul că stratul de colmatare format la

suprafaţa betonului întărit, împiedică pătrunderea în interiorul său a sărurilor agresive.

Rolul protector atribuit hidroxizilor metalici insolubili este limitat de natura cimentului

întărit. Astfel, în cazul cimenturilor belitice sau cu adaosuri, se constată o scădere a

stabilităţii betonului întărit, paralel cu creşterea concentraţiei soluţiilor agresive, de

tipul celor de CaSO4 sau MgSO4. O explicaţie a acestui fenomen poate fi aceea că,

asemănător cazului soluţiilor de săruri de magneziu, în procesul de hidratare-hidroliză

a acestor cimenturi se eliberează o cantitate mică de Ca(OH)2. Din acest considerent,

stratul de M(OH)x insolubil este afânat, deci uşor penetrabil de către soluţia agresivă.

De asemenea, s-a constatat că cu cât modulul de alumină este mai mare şi cel de silice

mai mic, cu atât efectul protector al depunerilor de M(OH)x va fi mai mic.

Efectele agresive ale soluţiilor sulfatice ale căror cationi formează hidroxizi

solubili, asupra cimentului întărit, sunt direct proporţionale cu creşterea concentraţiei

soluţiei agresive, depinzând, de asemenea, de natura cimentului. Experimental, s-a

demonstrat existenţa unei dependenţe între intensitatea coroziunii şi potenţialul ionic al

cationilor metalici constituenţi ai sărurilor sulfatice. Astfel, creşterea potenţialelor

ionice determină o scădere a bazicităţii cationilor, deci o scădere a solubilităţii

hidroxizilor corespunzători, acest fapt presupunând intensificarea reacţiilor:

Ca(OH)2 + MSO4 OH2 M(OH)2 + CaSO4.2H2O

Ca(OH)2 + M2SO4 OH2 2MOH + CaSO4.2H2O


Intensificarea acestor prime reacţii are consecinţe atât asupra reacţiilor

ulterioare, cât şi asupra proceselor însoţite de expansiune.

Comportamente cu totul particulare au nu numai sulfaţii cu cationi ce formează

hidroxizi insolubili, inerţi, ci şi alţi compuşi, precum sulfatul de amoniu, gazele

sulfuroase etc. Sulfatul de amoniu exercită o agresivitate foarte intensă, deoarece el

formează cu hidroxidul de calciu-ghips şi amoniac, coroziunea sulfatică asociindu-se în

acest caz coroziunii dată de amoniac. Gazele sulfuroase (SO2, SO3, H2S), în atmosferă

umedă, prin oxidare formează H2SO4, care cumulează în acţiunea sa agresivitatea acidă

cu cea sulfatică. În general, atacul sulfatic este necesar să fie corelat cu atacul acid. În

tabelul 5 sunt prezentate câteva rezultate experimentale care scot în evidenţă

importanţa atât a naturii cationilor constituenţi ai soluţiilor sulfatice agresive, cât şi a

concentraţiei acestora.

Tabelul 5

Tip ciment

Timp de păstrare (luni)

Concentraţia soluţiei sulfatice

(mg2

4SO /dm3)

Coeficienţi de stabilitate, Kn*

CuSO4

Na2SO4 + Mg SO4

Mg SO4 K2SO4 Na2SO4

(NH4) SO4

P 40 3 6000 0,80 0,69 0,56 0,59 0,56 0,29 6 3000 0,54 distruse 0,41 distruse 0,24 distruse

Pa 35 3 6000 0,71 0,63 distruse 0,30 distruse 0,19 6 3000 distruse distruse distruse distruse distruse distruse

Pa 35 (cd)**

3 6000 1,23 1,33 1,10 1,14 0,88 0,42 6 3000 1,45 1,21 0,96 0,98 0,91 0,45

Hz 35 3 6000 1,10 1,13 1,06 0,84 0,81 0,49 6 3000 1,09 0,91 0,94 0,88 0,90 0,34

Hz 40 3 6000 1,10 0,95 1,03 0,78 0,72 0,25 6 3000 1,14 0,92 0,73 0,80 0,88 0,19

*Soluţia sulfatică se consideră neagresivă faţă de betoanele confecţionate cu

cimenturile care au coeficientul de stabilitate 0,9.

**Ciment portland cu adaos de max. 20% calcar dolomitic.


5.6. Coroziunea prin expansiune determinată de evaporarea soluţilor şi

cristalizarea sărurilor hidratate

Structura capilar-poroasă a betonului creează condiţii favorabile pentru

penetrarea soluţiilor cu care vine în contact, în structura lui, prin fenomene de

ascensiune capilară şi prin permeabilitate. Prin evaporarea apei, la suprafaţa betonului,

sărurile pot cristaliza în pori, formând cristalohidraţi cu mărire de volum. Presiunea

exercitată poate distruge structura betonului.

Dintre sărurile care formează cristalohidraţi, cu o creştere mare de volum se pot

enumera: Na2SO4.10H2O, Na2CO3

.10H2O, K2CO3.10H2O, CaCl.6H2O, CaSO4

.2H2O şi

sulfaţi precum MgSO4.7H2O, MnSO4

.7H2O, FeSO4.7H2O, CuSO4

.5H2O. Creşterile de

volum la cristalizarea acestor săruri pot fi de până la aproximativ 10 ori- dacă luăm

cazul cristalizării Na2SO4.10H2O.

Menţinuţi în aer, unii hidraţi (precum Na2SO4.10H2O sau Na2CO3

.10H2O) se

deshidratează, se descompun şi formează eflorescenţe. Alţi hidraţi (precum

CaCl.6H2O) continuă să absoarbă apă, transformându-se într-o soluţie concentrată

(delicvescenţă).

Evaporarea şi cristalizarea hidraţilor poate produce degradări însemnate la

structurile din beton, mai ales în fabricile de hidroxid de sodiu, de carbonat şi

bicarbonat de sodiu. Apele agresive, provenite de la astfel de fabrici pot afecta atât

terenul de fundaţie (prin fluidizarea argilelor), cât şi elementele din beton, a căror

degradare începe de la suprafaţă. Gradul de degradare a betoanelor provocat de hidraţi

este dependent de concentraţia acestora, de structura capilar-poroasă şi de proprietăţile

mecanice ale betonului. Betoanele care sunt preparate din cimenturi portland cu

adaosuri (tras, zgură, cenuşă de termocentrală) sunt mai rezistente chimic, însă au o

capilaritate mai mare.

O bună durabilitate a betonului poate fi obţinută , în acest caz, prin asigurarea

unei bune compactizări, cu o capilaritate cât mai scăzută. De asemenea, hidroizolarea

suprafeţelor betoanelor în zona ascensiunii capilare este o măsură capabilă să protejeze

structura de acţiunea corozivă a acestor agenţi chimici.


5.7. Expansiunea determinată de reacţiile alcalii-agregate

Acest tip de expansiune a fost observat pentru prima dată în anul 1940 de

Stanton, la un baraj din S.U.A. Pentru a se produce reacţii alcalii-agregate într-o

structură din beton este necesar, în principal, să fie îndeplinite simultan trei condiţii:

- existenţa unor agregate reactive;

- o cantitate suficientă de alcalii (în ciment şi/sau în agregate);

- prezenţa apei.

Odată îndeplinite aceste condiţii, în beton se produce un fenomen de expandare,

care poate avea ca efect degradarea sa. În tabelul 6 sunt prezentate principalele

minerale care au fost recunoscute ca fiind reactive faţă de alcaliile din ciment.

Tabelul 6

Substanţa reactivă (roca) Compoziţie chimică Caracteristici fzico-structurale

Opal SiO2.nH2O Amorf

Calcedonie SiO2 Microcristalin-criptocristalin, formă fibroasă (de obicei)

Anumite forme de cuarţ SiO2 Microcristalin-criptocristalin- cristalin, cu fracturi intense şi cu incluziuni

Cristobalit SiO2 Cristalin Tridimit SiO2 Cristalin Riolite, dacite sau andezite sticloase sau produse criptocristaline de devitrifiere

Compoziţie pe bază de SiO2 cu mici proporţii de Al2O3, Fe2O3, alcalii

Sticloase sau criptocristaline, fie ca roci fie ca fragmente incluse în diferite tufuri

O altă clasificare a rocilor potenţial reactive la alcaliile din ciment este

prezentată în tabelul 7 .


Tabelul 7

Tipul rocii Component reactiv Roci magmatice

Granit, granodiorit Mai mult de 30% cuarţ la extincţia ondulatorie.

Riolit, andezit, obsidian, tuf vulcanic

Sticlă vulcanică, silicioasă, tridimit.

Bazalt Opal, calcedonie, cristobalit. Roci metamorfice

Gnais, şist, cuarţit Mai mult de 30% cuarţ în extincţia ondulatorie.

Corneeană Filosilicat, cuarţ alterat. Filit, argilit Cuarţ criptocristalin.

Roci sedimentare

Gresie Cuarţ alterat, opal 5%. Argilă şistoasă Filosilicat, cuarţ alterat, opal. Silex Cuarţ criptocristalin, calcedonie, opal. Diatomit Cuarţ criptocristalin, opal. Carbonaţi Dolomit, opal, calcedonie, filosilicaţi.

La seminarul organizat cu prilejul celui de-al doilea Congres Internaţional de

Reacţii alcalii agregate de la Reykjavik (Islanda) din anul 1975, reacţiile alcalii-

agregate au fost clasificate în trei grupe principale, în funcţie de natura mineralelor

care reacţionează cu alcaliile din ciment:

1- reacţia alcalii-silice;

2- reacţia alcalii-silicaţi;

3- reacţia alcalii-carbonaţi.

5.7.1. Reacţia alcalii-silice

Este cea mai frecventă reacţie semnalată în literatura de specialitate. Un

mecanism posibil al reacţiei alcalii-silice a fost dat de Dent Glasser şi Kataoka în anul

1981. Conform acestuia, silicea hidratată reacţionează în prezenţa unei soluţii alcaline,

în două etape:

(I)- o reacţie acid-bază se produce între grupările silanol şi ionii hidroxil:

Si-OH + OH- Si-O-+H2O


valenţele negative ale grupărilorSiO- sunt neutralizate de ionii Na+ care

difuzează în interiorul structurii, fără să rupă punţile siloxan (Si-O-Si); reacţia globală

poate fi scrisă astfel:

H0,38 SiO2,19 +0,38NaOH Na0,38SiO2.19 + 0,38H2O

(II)- ionii hidroxil continuă să difuzeze în structura silicei, atacând punţile

siloxan:

Si-O-Si+ 2OH- Si-O- + O--Si+ H2O

structura este astfel afectată, silicea trece în soluţie sub formaSi-O-; reacţia

globală se poate scrie astfel:

Na0,38 SiO2,19+1,62NaOH 2Na+ + H2 SiO4

În cazul unui proces de difuzie rapid (cazul unei particule suficient de mici),

reacţia (I) este complet terminată atunci când reacţia (II) începe. Din contră, dacă

difuzia este lentă, reacţiile (I) şi (II) se produc simultan. Dent Glasser apreciază că

ionii Na+ şi K+ difuzează pentru a menţine neutralitatea electrică şi favorizează

adsorbţia de apă. Silicea este în cazul acesta transformată într-un polielectrolit

gelatinos, capabil de umflare. Aceste geluri sunt în mod frecvent silicat-alcaline,

conţinând până la 60% silice, potasiu, sodiu şi cantităţi variabile de calciu şi apă.

Potasiul este întotdeauna predominant în gel (1-6%), în timp ce sodiul atinge rareori

1%. Compoziţia gelurilor formate, în special raportul alcalii-silice, influenţează

capacitatea lor de a adsorbi apă, deci de a se umfla.

Gelurile mai silicioase sunt mai vâscoase decât gelurile bogate în sodiu. O

vâscozitate minimă este caracteristică pentru cazul în care raportul (Na+K)/Si este

aproximativ 1, însă problema vâscozităţii gelurilor este departe de a fi elucidată.


Gelurile fluide migrează în microfisuri, pori sau în pasta de ciment hidratată,

uneori exudă la suprafaţa betonului. Knundsson şi Thaulow au constatat că pe măsură

ce se îndepărtează sursa de reactant alcalin, creşte în gel cantitatea de calciu.

Mecanismul expansiunii din betoanele afectate de reacţiile alcalii-silice nu este

încă pe deplin elucidat. S-au propus două ipoteze privind acest fenomen:

- simpla expansiune legată de formarea sau cristalizarea gelurilor de hidrosilicaţi

alcalini la interfaţa agregate-pastă de ciment;

- dezvoltarea de presiuni osmotice, datorate fenomenelor de schimb şi de

difuzie prin geluri, care se comportă ca membrane semipermeabile.

Formarea gelurilor de hidrosilicaţi alcalini implică dezvoltarea unor presiuni

suficient de ridicate pentru a distruge betonul sau pentru a produce fisuri care să

favorizeze autoîntreţinerea reacţiei, printr-o mai bună percolare a apei. Această

presiune poate să fie de ordinul mai multor MPa (de exemplu 2,5MPa, pentru opal).

Diamond şi colaboratorii, cercetând geluri silico-alcaline sintetice nu au

identificat o corelaţie certă între compoziţia chimică a gelurilor şi presiunea de

expansiune provocată. În acelaşi timp, se remarcă faptul că gelurile de hidrosilicaţi

calcio-alcalini dezvoltă o presiune inferioară valorii de 0,5MPa. Deci, este foarte

probabil ca ambele ipoteze privind mecanismul de expansiune să fie admise, ele

neexcluzându-se reciproc.

5.7.2 Reacţia alcalii-silicaţi

Acest tip de reacţie s-a detectat în betoanele realizate cu unele roci silicatice

precum: granit, riolit, bazalt, gnais, micaşist etc. Reacţia este asemănătoare celei

precedente însă se produce mai lent deoarece mineralele reactive (silice amorfă, cuarţ

alterat) sunt mai dispersate în matricea rocii respective. Gillot şi colaboratorii

estimează ca primă cauză a expansiunii provocată de o astfel de reacţie prezenţa

silicaţilor şi a argilelor alterate, în mineralele menţionate. Alterarea acestor silicaţi într-

o soluţie alcalină se traduce printr-o exfoliere (cazul micei).

Produsul reacţiei este identic cu cel precedent,- un gel silico-alcalin expansiv-,

capabil de a difuza în pasta de ciment învecinată, după o extindere a fenomenului


producându-se fisuri şi uneori exudaţii ale gelului la suprafaţa betonului. În cazul în

care gelul conţine un exces de calcar, el devine mai vâscos şi mai puţin expansiv.

5.7.3 Reacţia alcalii-carbonaţi

Acest tip de reacţie a fost observat în cazul agregatelor dolomitice şi se

consideră a se desfăşura în două etape:

(I)- o dedolomitizare, care conduce la formarea brucitului, după reacţia:

CaMg(CO3) + 2NaOH Mg(OH)2 + CaCO3 + Na2CO3

(II)- o regenerare a hidroxidului alcalin:

Na2CO3 + Ca(OH)2 2NaOH + CaCO3

Carbonatul alcalin format în reacţia (I) migrează în pasta de ciment; în

continuare el reacţionează cu hidroxidul de calciu după reacţia (II). Alcaliile sunt

regenerate şi difuzează din nou în granula dolomitică.

Deşi brucitul a fost observat sub formă de cristale mici în zonele de reacţie,

cristalizarea sa nu este cauza unică a expansiunii. Expansiunea se datorează prezenţei

argilei (ilit, spre exemplu) în aceste tipuri de roci. Dedolomitizarea deschide calea

soluţiilor alcaline pentru a distruge textura compactă a rocii şi favorizează umflarea

argilelor, atunci când sunt expuse unui mediu umed. Dezvoltarea reacţiei alcalii-

carbonaţi conduce la slăbirea legăturii între piatra de ciment şi agregate şi la o

microfisurare nefastă a betonului.

Semnele particulare după care pot fi identificate reacţiile alcalii-agregate sunt:

- dezvoltarea unor reţele de fisuri pe suprafaţa betonului;

- migrarea unor geluri în aceste fisuri.

În ceea ce priveşte perioada dintre intrarea în exploatare a structurii din beton şi

momentul apariţiei reacţiilor alcalii-agregate, un studiu ICOLD a relevat faptul că

defectele provocate de reacţiile alcalii-agregate pot fi observate, în mod obişnuit după


30 de ani. Totuşi, mai mult de 25% din lucrările analizate au prezentat semne de

alterare în primii 5 ani, şi 75% în primii 15 ani.

Pentru a se evita producerea reacţiilor alcalii-agregate, au fost elaborate mai

multe metode de laborator, metode prin care se verifică materialele ce urmează a

alcătui viitoarea structură din beton. Aceste metode pot fi grupate astfel:

- Metode petrografice;

- Metode chimice;

- Metode de expansiune pe bare de mortar;

- Metode de expansiune pe prisme de beton;

- Metode accelerate de expansiune pe bare de mortar şi pe prisme de beton.

Diminuarea pericolului pe care-l reprezintă producerea reacţiilor alcalii-agregate

în betoane, având în vedere cauzele care le determină, se poate face atât prin înlocuirea

agregatelor considerate ca fiind reactive în urma testelor de laborator, cât şi prin

utilizarea unor cimenturi cu un conţinut de alcalii de maximum 0,6% echivalent Na2O,

în condiţiile în care, din considerente economice, agregatele nu pot fi înlocuite. În acest

din urmă caz sunt necesare, în prealabil, teste de laborator.

O altă modalitate de prevenire a reacţiilor alcalii-agregate este aceea a utilizării

de adaosuri hidraulice. Aceste adaosuri limitează expansiunea deoarece, prin mărirea

suprafeţei de contact dintre agregatul ce conţine minerale reactive şi ciment,

concentraţia în alcalii la suprafaţa agregatului se micşorează, compoziţia gelului

silicios format fiind mai bogată în oxid de calciu, prin urmare se micşorează efectul

expansiv.

5.8. Coroziunea biochimică

Acest tip de coroziune poate avea loc în medii în care se dezvoltă

microorganisme. Este cazul elementelor din beton de la staţii de epurare a apelor uzate,

staţii de pompare, tuneluri subterane şi galerii, conducte de transport al apelor

reziduale etc. Bacteriile care provoacă coroziunea biochimică a betonului, sunt de două

categorii, după valoarea potenţialului lor de oxido-reducere:


- bacterii aerobe- se dezvoltă în medii cu mult aer;

- bacterii anaerobe- se dezvoltă în medii cu puţin oxigen (sau în lipsa

oxigenului).

Bacteriile aerobe oxidează, cu ajutorul enzimelor specifice, substanţele organice

hidrocarbonate, proteice, detergenţi, transformându-le în: CO2, H2O, SO2, săruri de

calciu, magneziu, potasiu etc., apărând ca faze intermediare NH3 şi H2S. Hidrogenul

sulfurat şi SO2 sunt oxidaţi până la acid sulfuric (sulfaţi), care exercită o acţiune

agresivă sulfatică pentru beton şi oţel. Bacteriile anaerobe îşi procură oxigenul prin

reducerea substanţelor organice sau anorganice.

Cel mai frecvent tip de coroziune biochimică este acela cauzat de bacteriile care

obţin energia pentru procesele metabolice, prin oxidarea sulfului, pe care-l conţin în

protoplasmă. Aceste bacterii sunt atât aerobe cât şi anaerobe. Mecanismul de distrugere

exercitat de bacteriile anaerobe este similar mecanismului coroziunii acide.

Microorganismele se dezvoltă, în general, în următoarele condiţii de mediu:

umiditate, temperatură cuprinsă între 0 şi 80 oC, pH10. Existenţa lor este favorizată de

vegetaţie, de depunerile de sedimente, de resturi vegetale şi animale. Cauzele

distrugerii betonului de către bacterii sunt variate, funcţie de natura şi condiţiile de

dezvoltare a microorganismelor, precum şi de mediul în care acţionează.

Coroziunea biochimică este cauzată, pe lângă bacterii, şi de alge, muşchi,

ciuperci. Atât algele, cât şi muşchii şi ciupercile, prin asimilaţia clorofiliană, creează

un mediu acid puternic, care produce o coroziune acidă asupra betonului.

Măsurile care se recomandă pentru protecţia betonului faţă de coroziunea

biochimică se referă la respectarea compoziţiei betonului şi a compactităţii sale, dar

există şi măsuri suplimentare specifice, cum ar fi: îndepărtarea sedimentelor depuse,

tratarea apelor, impregnarea superficială sau peliculizarea betonului cu substanţe

fungicide.


6. INTEGRAREA ELEMENTELOR ŞI ASPECTELOR DE MEDIU ÎN

REPREZENTAREA PROCESULUI DE EXPLOATARE A

MICROHIDROCENTRALELOR ŞI A EFECTELOR ASOCIATE

Aspectele de mediu se referă la exploatarea în amplasament şi la efectele sale, la

amenajările realizate (amenajări pe râu, drumuri de acces, linia electrică), şi la zonele

refăcute după perioada de construcţie.

Sunt avute în vedere:

obligaţii care decurg din reglementările privind protecţia mediului şi

gospodărirea apelor

obligaţii stabilite pentru fiecare caz de autorităţile pentru protecţia

mediului şi gospodărirea apelor.

Aici sunt evidenţiate unele elemente importante, iar precizarea detaliată a

aspectelor de mediu se află în capitolele anterioare.

Obligaţii care decurg din Directiva Cadru a Apei şi din Legea Apelor.

debit minim necesar pe râu

urmărirea efectelor asupra condiţiilor hidromorfologice

conectivitatea longitudinală

calitatea apei

condiţii pentru organismele acvatice.

Observaţii asupra malurilor şi versanţilor:

stabilitatea malurilor în timpul viiturilor

formarea unor zone umede datorită nivelurilor mai ridicate ale apei

determinate de bararea cursului râului

stabilitatea versanţilor în timp.

Observaţii pe sectorul din aval:

modificări ale albiei râului datorită fenomenelor de eroziune

efectele evacuării unor debite minime asupra calităţii apei şi asupra

ecosistemului, în scopul stabilirii debitului minim necesar


scăderea nivelurilor apei din cauza adâncirii albiei şi consecinţele asupra

zonelor naturale inundabile

Obligaţii din legislaţia privind deşeurile

colectarea deşeurilor provenite din activităţile proprii

colectarea deşeurilor provenite din amonte de pe cursul râului

evidenţă conform clasificării deşeurilor

separarea deşeurilor pe categorii

transport şi depozitare

transferul uleiurilor uzate la o firmă specializată.

Obligaţii de protecţie a mediului şi a personalului împotriva zgomotului şi

vibraţiilor.

monitoring conform obligaţiilor privind mediul sau protecţia personalului

evidenţa nivelurilor măsurate.

Obligaţii de refacere a mediului natural în zone utilizate temporar pe durata

construcţiei:

urmărirea dezvoltării normale a vegetaţiei

măsuri de curăţare suplimentară a resturilor de deşeuri sau de materiale,

dacă vegetaţia nu se reface.

Obligaţii privind protecţia biodiversităţii şi ariile naturale protejate

măsuri pentru limitarea efectelor asupra florei şi faunei

asigurarea migraţiei peştilor, dacă este cazul

cerinţe ale autorităţii pentru protecţia mediului

măsuri pentru evitarea efectelor asupra ariilor naturale protejate

monitoring al efectelor asupra unor habitate şi specii din arii naturale

protejate din reţeaua Natura 2000, conform cerinţelor autorităţii pentru protecţia

mediului, dacă pot fi afectate.

În funcţie de cerinţele autorităţilor pentru protecţia mediului şi gospodărirea

apelor, poate fi necesar să fie urmărite şi efectele asupra mediului în zonele afectate în

perioada de construcţie a microhidrocentralei şi amenajărilor aferente.


Pentru o microhidrocentrală al cărei amplasament sau amenajări pe râu sau linie

electrică se află într-o arie naturală protejată de tip SCI, este necesară evidenţa

habitatelor şi speciilor pentru a căror protecţie a fost desemnată aria respectivă şi

evidenţa constatărilor privind unele efecte pe durata lucrărilor de construcţie şi în

perioada de exploatare.

Pentru o microhidrocentrală al cărei amplasament sau amenajări pe râu sau linie

electrică se află într-o arie naturală protejată de tip SPA, este necesară evidenţa

speciilor de păsări pentru a căror protecţie a fost desemnată aria respectivă şi evidenţa

observaţiilor asupra efectelor apărute în timp.

De asemenea, evidenţa deplasărilor efectuate pe traseul liniei electrice pentru

verificări sau reparaţii poate arăta frecvenţa redusă a prezenţei oamenilor ca factor

perturbator temporar în mediul natural.

Obligaţii generale de creştere a ponderii producţiei de energie din surse

regenerabile şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

evidenţa producţiei de energie electrică

evidenţa stării corespunzătoare de funcţionare a instalaţiilor

microhidrocentralei şi liniei electrice.

Obligaţii de asigurare a alimentării cu apă:

stabilitatea alimentării cu apă a localităţilor

stabilitatea alimentării cu apă pentru activităţi economice.

Referitor la afectarea în timp a materialelor de construcţie de către factorii de

mediu, condiţiile existente şi efectele pe termen mediu şi lung pot fi puse în evidenţă

prin păstrarea de date şi informaţii obţinute periodic:

concentraţii ale diferiţilor ioni în apa râului şi în apa subterană, specifice

zonei

observaţii asupra fenomenelor de coroziune a betonului sub acţiunea

ionilor din apă.

Funcţionarea unei microhidrocentrale şi producţia sa de energie se află în strânsă

dependenţă de valorile debitelor care pot fi asigurate în diferite intervale de timp prin


exploatarea amenajării construite pe râu. De aceea, pentru simularea exploatării unei

microhidrocentrale ar fi utilă şi simularea debitelor disponibile în mod real.

Pe de altă parte, funcţionarea unei microhidrocentrale are la bază condiţiile puse

de autorităţile pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor. Este bine să fie

permanent avute în vedere aceste cerinţe şi să fie păstrate date şi informaţii pentru a se

putea demonstra că ele sunt îndeplinite.

Simularea exploatării unei amenajări hidroenergetice şi demonstrarea (evidenţa,

urmărirea, simularea) îndeplinirii cerinţelor menţionate mai sus (din legislaţia de mediu

şi cerinţe ale autorităţilor pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor)

completează simularea exploatării instalaţiilor propriu-zise ale unei

microhidrocentrale, permiţând o imagine de ansamblu, care ţine seamă de aspectele de

mediu, alături de cele tehnice şi economice.

Prezentările schematice din lucrare facilitează integrarea elementelor şi

aspectelor de mediu în schema logică pentru reprezentarea procesului de exploatare a

microhidrocentralelor şi a efectelor asociate.

simulator exploatare microhidrocentrala

Documents