AMORTIZARE

39. O societate achiziţionează, pe data de 15 decembrie 2010, un utilaj. Valoarea contabilă de intrare este de 56.000 lei, durata normală de utilizare este de 5 ani. In condiţiile aplicării pentru calculul amortizării fiscale a metodei de amortizare accelerată, care este mărimea amortizării fiscale în anul 2011. La calculul amortizării accelerate se va utiliza cota maximă de amortizare admisă.R: Amortizarea se calculeaza incepand cu 01.01.2011. In primul an de functionare (01.01.2011-31.12.2011), amortizarea este in suma de 56.000 lei x 50% = 28.000 lei. Diferenta de 28.000 se amortizeaza liniar pe perioada ramasa de 4 ani: 28.000/4=7.000/an.

40. La data de 1 martie 2011, o societate achiziţionează o clădire pentru extinderea activităţii. Valoarea contabilă de intrare este de 2.000.000 lei. durata normală de utilizare este de 40 ani. Să se calculeze amortizarea fiscală pentru anul 2011.R: In cazul constructiilor se utilizeaza doar metoda liniara. Amorizare anuala = 2.000.000 lei/40 ani=50.000 lei pe an.In anul calendaristic de achizitie: amortizare = 50.000 lei x 9/12 (aprilie-dec)=37.500

41. Un contribuabil achiziţionează, în data de 3 oct 2011, un brevet de invenţie pe care îl utilizează începând cu data de 10 oct 2011. Val de facturare a brevetului de invenţie este de 151.900 lei, din care TVA-29.400 lei. Durata normală de utilizare este de 3 ani, iar contribuabilul aplică regimul de am lineară. Să se determine am. fiscală aferentă lunii noiembrie 2011.R: 151.900-29.400= 122.500/3 ani= 40.833,33/12= 3402,77 pe luna

63. Să se calculeze amortizarea anuală a unui mijloc fix amortizabil prin utilizarea regimului de amortizare degresivă prevăzut la art. 24 alin. (8) din Codul fiscal. Se cunosc următoarele date:- valoarea de intrare: 35.000 lei;- durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani;- cota anuală de amortizare lineară: 100/10=10%;- cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2 = 20%.R: An 1: 35.000 x 20% = 7.000An 2: amt= (35.000-7.000)x20%=5.600Cota de amt.liniara = 100/8=12,5% < 20% => se aplica in continuare cota degresivaAn 3: amt = (35.000 - 7.000 -5.600) x 20% = 22.400 x 20% = 4.480Cota de amt.liniara = 100/7=14.29% < 20% => se aplica in continuare cota degresivaAn 4: amt.=(22.400-4.480)x20%=17.920x20%=3.584Cota de amt.liniara = 100/6=16.67% <20% => se aplica in continuare cota degresivaAn 5: amt.=(17.920-3.584)x20%=14.336x20%=2867,2Cota de amt.liniara = 100/5=20% = 20% => se aplica in continuare cota degresivaAn 6: amt.=(14.336-2867,2)x20%=11.468,8x20%=2.293,7Cota de amt.liniara = 100/4=25% > 20% => se aplica in continuare cota liniaraAmt.an 7,8,9,10=(11.468,8-2.293,7)/4=2293,7

IMPOZIT DIVIDENDE

25. La sfârşitul anului 2011 o societate comercială pe acţiuni înregistrează un profit net în valoare de 200.000 lei. Acţionarii societăţii sunt: o persoană fizică română care deţine 30% din capitalul social şi o persoană juridică română care deţine din anul 2001 70% din capitalul social. In conditii in care societatea practica o rata de distribuire a dividendelor de 50%, determinati:a) valoarea totală şi pe beneficiari a dividendului brut; PF 200.000*30%= 60.000 / 2 = 30.000 leiPJ 200.000*70%=140.000 / 2 = 70.000 leib) impozitul pe dividende;PF= 30.000*16%= 4800PJ= 0 (detine actiunile de mai mult de doi ani si o cota mai mare de 10%)c) valoarea dividendului net pe beneficiari;PF= 30.000-4.800= 25.200PJ= 70.000d) până la ce dată trebuie plătit impozitul pe dividende.Impozitul pe dividende va fi plătit în anul 2012, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul ori de câte ori acţionarii decid ridicarea dividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai târziu de 25 ianuarie 2013.

44. In cursul anului 2011, după aprobarea bilanţului contabil aferent anului 2010, la o societate comercială avem următoarea situaţie:Profit net de repartizat sub formă de dividende 300.000 leiCapital social subscris şi vărsat 30.000 lei, din care: Asociat A / Persoană juridică română 25.000 lei Asociat B / Persoană fizică română 5.000 lei

Asociatul A deţine părţile sociale începând cu anul 2000. Să se determine suma dividendelor care trebuie încasate de către fiecare asociat şi a impozitului pe dividende reţinut de societatea comercială.R: Participare asociat A=25.000 x 100/30.000 =83,33%; Participare asociat B=5.000 x 100/30.000 =16.67%A:Divid.brut A=300.000 x 83.33% = 249.990; B Divid.brut B = 300.000 x 16.67% = 50.010A: Imp. dividende pentru pers. juridica – scutit pentru ca la data platii detine mai mult de 10% din capitalul social de o perioada mai mare de 2 ani =>Dividend net de incasat=249.990B: Impozit pe divid.datorat=50.010 x 16%=8.002 => Dividend net de incasat=50.010-8.002=42.008

45. In cursul anului 2011, după aprobarea bilanţului contabil aferent anului 2010, la o societate comercială avem următoarea situaţie:Profit net de repartizat sub formă de dividende 200.000 leiCapital social subscris şi vărsat 40.000 lei, din care: Asociat A / Persoană fizică română 25.000 lei Asociat B / Persoană fizică română 15.000 lei Sa se det.suma divid. care trebuie incasate de fiecare asociat si a impozitului pe divid. retinut de societatea comerciala.R: Participare asociat A=25.000 x 100/40.000 =62,5%; Participare asociat B=15.000 x 100/40.000=37,5%A:Divid.brut A=200.000x62,5%=125.00; Imp pe divid.datorat=125.000x16%=20.000; Divid net =125.000-20.00=105.000B:Divid.brut B=200.000 x 37,5%=75.00; Imp pe divid.datorat=75.000x16%=12.000; Divid net de incasat=75.000-12.000=63.000

IMPOZIT PROFIT

19. O societate comercială supusă impozitului pe profit realizează în primul semestru al anului 2011 venituri totale în sumă de 50.000 lei, dintre care 40.000 lei sunt venituri realizate din activitatea unui bar de noapte. Suma totală a cheltuielilor deductibile efectuate de agentul economie este de 35.000 lei, dintre care 28.000 lei sunt aferenţi activităţii de bai de noapte.Determinaţi cuantumul impozitului pe profit aferent semestrului I. Ştiind că agentul economic a constituit şi a plătit la sfârşitul primului trimestru al anului 2011 impozit pe profit în sumă de 4.000 lei, determinaţi cât este cuantumul impozitului pe profit de plată aferent trimestrului II 2011.R: 16%, dar nu mai putin de 5% din ven.realizate din aceste activitatiProfit aferent bar de noapte= 40.000-28.000= 12.000Impozit profit 12.000*16%=1.920 sau 40.000*5%= 2000 2000>1.920 impozit bar de noapte 2000Impozit aferent celorlalte activitati= 10000-7000=3000 impozit 3000*16%=480Impozit pe profit total= 2000+480= 2480A platit in plus 4000-2480= 1520

20. O organizaţie non-profit realizează următoarele venituri în anul 2011:-venituri din cotizaţiile membrilor: 5.000 lei;-venituri din donaţii şi sponsorizări: 15.000 lei;-venituri din finanţări nerambursabile de la Uniunea Europeana: 30.000 lei;-venituri din activităţi comerciale: 10.000 lei. Corespunzător acestor venituri ea realizează următoarele cheltuieli:-cheltuieli aferente activităţii non-profit: 48.000 lei;-cheltuieli aferente activităţii comerciale: 7.000 lei. Determinati impozitul pe profit datorat de aceastã organizatie non-profit pentru activitãtile desfãsurate în cursul anului 2011, în cazul în care cursul de schimb este de 4,1 lei/euro.R: sunt scutite de la plata imp.pe profit pt.act.ec.in limita a 15.000 EUR anual, dar nu mai mult de 10% din ven. neimpozabile.15.000 euro = 15.000 * 4,1 = 61.500 lei10% (5.000+15.000+30.000) =50.000 x10%=5.000 => ven.neimp.din act.com: 5.000Profit activ ec = Vact econ – C act econ = 10.000-7.000 = 3.000 Profit aferent V impozabile = 3.000 x (5.000/10.000) = 1.500Imp.profit: 1.500x16%=240

22. O societate comercială realizează următoarele venituri şi cheltuieli aferente trimestrului 12011:- venituri din vânzarea mărfurilor: 50.000 lei;- venituri din prestări de servicii: 20.000 lei;- venituri din dividende primite de la o societate comercială română: 1.000 lei;- cheltuieli cu mărfurile vândute: 30.000 lei;- cheltuieli cu serviciile de la terţi (serviciile sunt necesare şi există contracte încheiate): 10.000 lei; - cheltuieli de protocol: 1.000 lei;- cheltuieli salariale: 2.000 lei;- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române: 3.000 lei;- cheltuieli cu tichetele de masă: 800 lei, din care 200 lei peste limita legală.Determinaţi impozitul pe profit datorat de societatea comercială.R: Venituri impozabile: 50.000+20.000= 70.000Cheltuieli de protocol ded : 70.000-30.000-10.000-2.000-3.000-800= 24.200*2%= 484

1.000-484= 516 ch prorocol nedeductibileCheltuieli deductibile= 30.000+10.000+484+2000+600= 43.080Profit impozabil= 70.000-43.080=26.916Impozit pe profit= 26.916*16%= 4.307

23. O societate comercială realizează în trimestrul I 2011 venituri totale impozabile în valoare de 10.000 lei şi cheltuieli deductibile totale in valoare de 8.000 lei. Separat de aceste cheltuieli, societatea înregistrează cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bănci în sumă de 1.200 lei. Valoarea capitalului propriu este de 125.000 lei la începutul anului şi de 150.000 lei la sfârşitul trimestrului I. Valoarea împru-muturilor pe termen lung este de 400.000 lei la începutul anului şi de 300.000 lei la sfârşitul anului.Determinaţi valoarea impozitului pe profit de plată aferent trimestrului 1 2011.R: Nu se calculeaza deductibilitatea chelt cu dobinda in functie de grad de indatorare pt ca sunt dobanzi datorate unei banci si sunt deductibile integral (art.23.4)Ch. ded = 8000+1200 = 9200Ven.impozabile: 10.000 => Profit brut = 10000-9200=800 => imp=800x16%=128

24. O societate comercială a realizat cumulat de la începutul anului, pe primele şase luni ale anului 2011, venituri totale impozabile în valoare de 40.000 lei, din care cifra de afaceri reprezintă 38.000 lei, şi cheltuieli în valoare de 30.000 lei, din care 600 lei chelt cu imp pe profit. Separat de aceste cheltuieli, în luna mai societatea a acordat o sponsorizare în valoare de 250 lei.Determinaţi care este suma impozitului pe profit pe care societatea trebuie să o plătească pentru scadenţa de la 25 iulie 2011, ştiind că impozitul pe profit constituit pentru primul trimestru a fost plătit la termenul legal.R: Ven.total impozabil: 40.000; CA: 38.000Ch.totale: 30.000, din care ch.imp.profit: 600; Separat: ch.sponsorizare: 250Profit impozabil = 40.000-30.000+600=10.600 => imp.profit datorat: 10.600x16%=1.696.3 ‰ din CA: 38.000 x 3‰=114 sau 20% din imp.profit datorat: 1.696 x 20% =339 => sponsorizare permisa legal = 114Imp.profit calculat pe sem. I =1.696-114=1.582In trim. I s-a achitat suma de 600 => imp. pe profit calculat de plata la 25 iulie: 1.582-600=982

26. La data de 31 dec 2011, o SC plătitoare de imp pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatori economico-financiari:Capital social subscris şi vărsat 1.000 leiVenituri totale şi impozabile 70.000 leiCheltuieli totale şi deductibile fiscal 60.000 leiSocietatea se află în primul an de activitate.Să se constituie rezerva legală conform limitei maxime de deductibilitate admise de legislaţia în vigoare, în condiţiile în care AGA a hotărât constituirea integrală a rezervei legale.R: Profit brut = 70.000-60.000 = 10.000Rez max5% din profitul brut=10.000x5%=500Limita maxima a rezervei legale este de 20% din capitalul social, 1000x20%=200Prin urmare, rezerva legala se poate constitui integral =200 lei in anul N.

27. La data de 31 decembrie 2011, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatori economico- financiari:Capital social subscris şi vărsat 1.000 leiVenituri totale şi impozabile 70.000 leiCheltuieli totale şi deductibile fiscal 60.000 leiSocietatea se află în primul an de activitate.Să se calculeze impozitul pe profitul anual, în condiţiile în care AGA a hotărât constituirea rezervei legale în sumă maximă admisă la deducti-bilitate fiscală. R: Profit brut = 70.000-60.000 = 10.000Rez max5% din profitul brut=10.000x5%=500Limita maxima a rezervei legale este de 20% din capitalul social, 1000x20%=200 .Prin urmare, rezerva legala se poate constitui integral =200 lei in anul N.Profit impozabil=10.000-200 = 9800 => impozit pe profit=9800 x 16% = 1.568

28. O societate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive a înregistrat, la data de 31 decembrie 2011, următorii indicatori economico- financiari:Venituri totale şi impozabile 10.000 leiCheltuieli totale şi deductibile fiscal 6.000 leiSă se calculeze impozitul pe profitul aferent exerciţiului anului 2011.R: Impozit pe profit datorat = Max (imp.profit 16%, 5% din venituri)Pt .16 % profit impozabil = 10.000-6.000 = 4.000 => impozit profit = 4.000 x 16%=640 lei; Pt. 5% din veniturile realizate: 10.000 x 5% = 500 => Impozit pe profit datorat = 640 lei

29. O societate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive a înregistrat, la data de 31 decembrie 2011, următorii indicatori economico-financiari:Venituri totale şi impozabile 10.000 leiCheltuieli totale şi deductibile fiscal 7.500 leiSă se calculeze impozitul pe profit aferent exerciţiului anului 2011.R: Impozit pe profit datorat = Max (imp.profit 16%, 5% din venituri)16%: Profit impozabil = 10.000-7.500 = 2.500 => impozit profit = 2.500 x 16%=400 lei5% din veniturile realizate: 10.000 x 5% = 500 => Impozit pe profit datorat = 500 lei

30. La data de 31 martie 2011, o SC plătitoare de imp pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatori economico-financiari:Venituri totale 14.000 lei din care: - dividende primite de la o persoană juridică română 2.000 lei Cheltuieli totale 10.000 lei din care: - majorări şi penalităţi de întârziere pentru neplata la termen a TVA 100 leiSă se calculeze impozitul pe profit datorat aferent trimestrului I.R: Profit impozabil = ven.tot.-ch.tot.-ven.neimp.+ch.neded.=14.000 – 10.000 – 2.000 + 100 = 2.100 lei => impozit pe profit = 2.100 x 16% = 336

31. La o societate comercială s-au înregistrat următorii indicatori economico-financiari:Total venituri impozabile 10.000 leiTotal cheltuieli 7.000 lei, din care:-cheltuieli de protocol 200 lei-cheltuieli cu impozitul pe profit 340 leiSă se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise, ştiind că societatea este plătitoare de impozit pe profit şi neplătitoare de TVA.R: Baza de calcul pt.ch.de prot.=10.000-7.000+200+340= 3.540 => ch.prot.deductibile = 3.540 x 2% = 70,8

32. La data de 30 iunie 2011, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit (16%) şi de TVA (24%) a înregistrat următorii indicatori economico-financiari:Total venituri impozabile 10.000 leiTotal cheltuieli 7.000 lei, din care:-cheltuieli de protocol 200 lei-cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I 340 leiSă se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trimestrului II.R: Baza de calcul pt.ch.de prot.=10.000-7.000+200+340= 3.540 => ch.prot.deductibile = 3.540 x 2% = 71 Presupunem ca pt toate chelt de protocol s-a dedus TVA in cursul anului.Ch.prot neded.=200-71=129; tva prot neded = 24% x 129=31imp prof.cumulat =16%(10000-7000+129+31+340)=16% x 3500=560 => imp prof trim 2=560-340=220

33. La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit (16%) prezintă următoarea situaţie financiară:Venituri totale impozabile 700.000 leiCheltuieli totale 600.000 lei din care:-cheltuieli de protocol 12.000 lei-cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I 10.000 lei-cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA 2.000 leiSă se determine limita maximă de deductibilitate a cheltuielilor de protocol admisă la 30 iunie. R: Baza de calcul a chelt.de protocol ded.=700.000-600.000+12.000+10.000= 122.000 => limita maxima de deductibilitate a chelt.de protocol = 122.000 x 2%=2.440

34. La data de 30 iunie a ex N, o SC platitoare de impozit pe profit 16% prezinta urmatoarea situatie financiara:Venituri totale impozabile 700.000 leiCheltuieli totale 600.000 lei din care:-cheltuieli de protocol 12.000 lei-cheltuieli cu impozitul pe profit aferent trimestrului I 10.000 lei-cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA 2.000 leiSă se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trimestrului II.R: Presupunem ca pt toate chelt de protocol s-a dedus TVA in cursul anuluiBaza de calcul a chelt.de protocol ded.= 700.000-600.000+12.000+ 10.000= 122.000 => chelt.de prot ded=122.000 x 2% = 2.440 => ch.prot.neded.=12.000-2.440=9.560 => TVA af.ch.prot.neded=9.560 x 24% = 2.294 Profit impozabil = 700.000–600.000+9.560+2294+ 10.000+ 2.000 = 123.854 => imp.profit cumulat =123.854 x 16%= 19.817, din care aferent trim.II: 19.817-10.000 = 9.817

35. O societate comercială a obţinut cumulat, de la începutul anului până la data de 31 decembrie 2011, un profit impozabil de 750.000 lei, conform calculelor finalizate în luna aprilie a anului următor. în cursul anului s-a plătit un profit impozabil astfel:• Impozit pe profit aferent trimestrului I 36.000 lei

• Impozit pe profit aferent trimestrului II 40.000 lei• Impozit pe profit aferent trimestrului III 12.000 leiSă se determine impozitul pe profit care trebuie virat bugetului de stai până la data de 25 ianuarie, aferent trimestrului IV, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data de 25 aprilie a anului următor, precum şi care va fi diferenţa de plată pentru acel an.R: La data de 25 ianuarie, societatea va plati impozitul pe profit la nivelul trim.III, adica 12.000 lei.Impozit pe profit datorat pt. anul N = 750.000 x 16% = 120.000Impozit achitat = 36.000 + 40.000 + 12.000 + 12.000 = 100.000Dif.de achitat = 120.000-100.000=20.000

36. La data de 31 martie 2011, la o societate comercială avem următoarea situaţie ( lei) 1 ianuarie 2011 31 martie 2011

Capital propriu 100.000 120.000Capital împrumutat 110.000 90.000 Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la o bancă românească autorizată de BNR 0 40.000Venituri din dobânzi 0 22.000Celelalte venituri impozabile 0 150.000Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2011.R: Nu se calculeaza deductibilitatea cheltuielilor cu dobinda in functie de gradul de indatorare deoarece sunt dobanzi datorate unei banci autorizate de BNR si sunt deductibile integral, adica 40.000.

37. La data de 31 martie 2011, la o societate comercială avem următoarea situaţie (lei) 1 ianuarie 2011 31 martie 2011 Capital propriu 100.000 120.000Capital împrumutat 110.000 150.000Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la un acţionar persoană fizică al societăţii comerciale

0 60.000Venituri din dobânzi 0 22.000Celelalte venituri impozabile 0 170.000Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2011. Rata dobânzii la care s-a contractat împrumutul de la acţionar este inferioară ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR.R: Gradul de îndatorare a capitalului GR. Trim I =(110.000 +150.000)/ (100.000+120.000)= 1.18 (grad îndatorare < 3)Cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile integral (60.000) intrucat rata dobanzii la care s-a contractat imprumutul de la actionar nu depaseste rata dobanzii de referinta stabilite de BNR. (CF art. 23)

38. La data de 31 martie 2011, la o societate comercială avem următoarea situaţie (lei) 1 ianuarie 2011 31 martie 2011Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la un acţionar 0 70.000Venituri din dobânzi 0 30.000Celelate venituri impozabile 0 220.000Să se det nivelul deductibilităţii chelt cu dob la 31 martie 2011, în cazul în care gr de îndatorare al capitalului este pozitiv dar mai mic ca 3 şi în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este pozitiv dar mai mare ca trei. Dacă pentru împrumutul contractat s-ar fi plătit dob calculate cu rata de referinţă a BNR, volumul acestora pentru trim. I ar fi fost 50.000 lei.R:-grad de indatorare<3, dob.BNR=50000,=> chelt.cu dobanda sunt deductibile la nivelul BNR: 50.000, 20000 sunt nedeductibile-grad de indatorare>, => chelt.cu dob de 50000 sunt nedeductibile in trim I si se vor reporta pt viitor, pana cand gradul de indatorare este <3, iar20.000 sunt nedeductibile.

42. Se înregistrează o lipsă de materiale auxiliare din gestiune în valoare de 1.000 lei. AGA hotărăşte descărcarea gestiunii fără a emite decizie de imputare. Materialele nu au fost asigurate.Care este tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA şi al impozitului pe profit pentru această situaţie?R: Atat cheltuiala cu mat.auxiliare scoase din gestiune,lipsa neimputabila si TVA aferenta sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Sunt asimilate livrarilor lipsurile de gestiune neimputabile si se colecteza TVA in suma de 240 lei prin autofacturare. Autofactura se emite numai in scopuri de TVA ( 635=4427)43. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit a încheiat în cursul trimestrului I un contract de leasing operaţional, în calitate de utilizator de leasing, pentru un utilaj şi a înregistrat următoarele cheltuieli pe cumulat:Cheltuieli privind mărfurile 100.000 leiCheltuieli cu salariile 20.000 leiCheltuieli cu amortizarea bunului luat în leasing 1.000 leiCheltuieli cu serviciile bancare 500 leiUna dintre aceste cheltuieli nu a fost înregistrată corespunzător operaţiunii economice realizate de societate.Să se indice grupa de cheltuieli incorect înregistrată şi cine trebuia să le înregistreze, precum şi regimul fiscal al acesteia la calculul profitului impozabil.

R: Grupa de chelt.incorect inregistrate este “chelt.cu amt.bunului luat in leasing”. Aceasta cheltuiala trebuia inregistrata si este deductibila fiscal la locator. Locatarul, in cazul leasingului operational, inregistreaza si deduce chiria.

51. Să se determine impozitul pe profit datorat de o organizaţie non-profit pentru anul 2011, dacă se cunosc următoarele date despre venituri si cheltuieli:- venituri din serbări, conferinţe, tombole: 24.000 lei;- venituri din cotizaţii: 3.000 lei;- donaţii în bani şi bunuri primite prin sponsorizare: 9.000 lei; - venituri obţinute din reclamă şi publicitate: 25.000 lei;- venituri din activităţi economice: 7.000 lei;- cheltuielile totale aferente anului 2011 sunt în sumă de 5.000 lei, din care cheltuielile efectuate pentru realizarea de venituri din activităţi economice sunt în sumă de 2.000 lei. Cursul de schimb mediu anual este 1 euro = 4,2 lei.R: Organizaţie non-profit sunt scutite de la plata imp.pe profit pt.act.ec.in limita a 15.000 EUR anual, dar nu mai mult de 10% din ven. neimpozabile; echiv.15000 euro = 15000 x 4,2= 63.000; 10% din venituri scutite = 10% x (24000 + 3000+ 9000 +25000) = 6.100 lei. Rezultă că veniturile din activităţile economice neimpozabile sunt de 6.100 lei, deci veniturile impozabile sunt de 7000 - 6100 = 900 lei. Profit impozabil = (7000 – 2000)x 900/7000 = 643 lei; 900/7000=%cat reprez venit impozabil in total venit ec.Impozit = 643 x 16% = 103 lei.

62. Un agent economic obţine în anul 2011 un profit impozabil în valoare de 1.000 lei dintr-un bar de noapte. Veniturile aferente barului de noapte sunt de 9.000 lei. Să se determine impozitul pe profit datorat.R: Impozitul în cazul barurilor de noapte este 16% din profitul impozabil, dar nu mai puţin de 5% din veniturile din astfel de activitati. 16% x 1000 = 160 lei si 5% x 9000 = 450 lei => În acest caz impozitul este 450 lei.

70. Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit, achită în anul 2011 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei. Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestei cheltuieli, ştiind că pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea de 1 euro = 4,2 lei. R: 16.000 lei integral deductibile; este contributie obligatorie.

71. Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit, achită în anul 2011 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei. De asemenea, ea se înscrie în Asociaţia Internaţională de Fiscalitate, o organizaţie non-profit având ca scop cercetarea în domeniul fiscal, pentru care achită o cotizaţie în anul 2011 de 18.000 lei.Determinaţi suma deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestor cheltuieli, ştiind că pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea de 1 euro = 4,2 lei.R: -suma de 16.000 lei –este deductibila integral.-contributia la Asociatia Internationala de fiscalitate este deductibila in limita echivalentului in lei a 4.000 euro anual, respectiv: 4000x4,2 lei/euro = 16.800 lei; -diferenta de 1.200 lei (18.000-16.800) fiind nedeductibila.Total cotizatii deductibile =16.000 lei +16.800 lei=32.800 lei. (Art.21(4) lit. s) din CF)

72. O societate comercială a realizat în anul 2011 venituri totale de 250.000 lei şi cheltuieli totale de 175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o sumă de 20.000 lei reprezentând asigurări de pensii facultative suportate de angajator pentru cei 10 angajaţi ai săi în anul 2011, respectiv 2.000 lei pe angajat.Determinaţi suma deductibilă a cheltuielilor cu asigurările de pensii facultative, ştiind că pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea de 1 euro = 4,2 lei.R: Prime facult. 20.000/10 angajati = 2.000 lei; 400 euro x 4,2 = 1.680/ angajat / an; 1.680 x 10 angajati = 16.800 deductibil

73. O societate comercială a realizat în anul 2011 venituri totale de 250.000 lei, reprezentând cifra de afaceri, şi cheltuieli totale de 175.000 lei. în cadrul acestor cheltuieli sunt incluse şi următoarele:- suma de 3.300 lei reprezentând tichete de creşă acordate salariaţilor;- suma de 10.000 lei reprezentând o bursă privată acordată unui student;- suma de 75.000 lei reprezentând cheltuieli cu salariile personalului; - suma de 5.000 lei reprezentând impozit pe profit declarat şi plătit aferent anului 2011,restul fiind cheltuieli deductibile.Determinaţi impozitul pe profit aferent anului 2011, precum şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat.R: Tich crese 75.000 x 2% = 1.500 => 3.300-1.500=1.800 nedeductibileBursa privata – integral nedeductibileProf. impoz = 250.000-175.000+1.800+10.000+5.000=91.800 x 16%=14.688Mecenat = 250.000 x 3‰ =750 sau 14.688 x 20%= 2.938 => Impozit datorat = 14.688-750=13.938Dif. De plata = 13.938-5.000 = 8.938

74. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în sumă de 20.000 lei. La data de 15 mai 2011 societatea casează bunul, obţinând în urma valorificării prin vânzare a părţilor componente suma de 7.000 lei.Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.R: Cheltuielile sunt deductibile integral pentru ca s-a realizat un venit corespunzator din vanzare m.f.

75. O soc comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în sumă de 20.000 lei. La data de 15 mai 2011 societatea casează bunul, obţinând în urma valorificării prin vânzare a părţilor componente suma de 2.000 lei.Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.R: Cheltuielile cu valoarea rămasă neamortizată FISCAL a mijlocului fix casat sunt cheltuieli efectuate în scopul obţinerii de venituri impozabile Ca urmare sunt deductibile la calculul impozitului pe profit

76. O societate comercială a înregistrat în cursul anului 2011 o sumă de 2.500 lei reprezentând cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavând însă contract încheiat pentru această prestare de servicii. La un control asupra impozitului pe profit, această sumă s-a considerat ca fiind nedeductibilă întrucât reprezintă o prestare de servicii de care contribuabilul a beneficiat fără a deţine contract de prestări servicii, deşi s-a constatat că acest serviciu a fost necesar şi existau toate documentele justificative care să demonstreze că serviciul a fost efectiv prestat.Decizia luată în urma controlului este corectă? Explicaţi.R: Decizia nu este corecta, deoarece in normele de aplicare a CF prevede ca nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută de Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea"

77. SC ALFA SRL, plătitoare de impozit pe profit, a efectuat în anul 2011 plăţi de redevenţe către o persoană juridică nerezidentă. Conform contractului încheiat între părţi suma de plată era de 10.000 lei. Beneficiarul redevenţei nu a acceptat reţinerea din această sumă a impozitului pe veniturile nerezidenţilor, a cărui cotă este de 10%, astfel că SC ALFA SRL a calculat ea impozitul, considerând suma de 10.000 lei ca fiind sumă netă de impozit, si 1-a înregistrat în cheltuielile sale.Determinaţi suma impozitului calculat de SC ALFA SRL pentru redevenţele plătite nerezidentului şi comentaţi deductibilitatea acesteia la calculul impozitului pe profit.R: Redeventa neta de impozit = redeventa bruta – impozit (10.000) = redeventa bruta -10% * Redeventa bruta = 10.000 /90% = 11.111 lei => impozit = 10% * 11.111 = 1.111 leiAceastă sumă va fi nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

78. SC ALFA SRL, plătitoare de impozit pe profit, a efectuat în anul 2011 următoarele plăţi de impozit pe profit:- aferent trimestrului 1:2.000 lei; - aferent trimestrului II: 2.500 lei; - aferent trimestrului III: 900 lei.Determinaţi suma de plată reprezentând impozitul pe profit aferent trimestrului IV la 25 ianuarie 2012 ştiind că SC ALFA SRL nu finalizează până la data de 25 februarie 2012 închiderea exerciţiului financiar 2011.R: La 25.01.2012 plateste impozit la nivelul trim 4 2011, adica 900 lei

IMPOZIT VENIT

98. O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază. în temeiul unui contract de muncă cu timp normal, următoarele venituri, în luna martie 2011:- salariu de bază: 900 lei;- spor de vechime: 15%;-20 tichete de masa in valoare de 8,72 lei/tichet;-un cadou cu ocazia zilei de 8 martie in valoare de 250 lei.Salariata are în întreţinere un copil minor şi pe mama sa, care nu obţine venituri şi este proprietara unui teren agricol în suprafaţă de 5.000 mp. Determinaţi venitul net din salarii, impozitul pe salarii aferent lunii martie şi drepturile salariale încasate de angajată, cunoscându-se că procentele de contribuţii sociale suportate de salariaţi sunt: CAS - 10,5%, CASS - 5,5%, şomaj - 0,5%, iar luna martie 2011 a avut 23 de zile lucrătoare pe care salariata le-a lucrat integral (deducerea se rotunjeşte în sus la 10 lei).R: Spor vechime= 900*15%= 135; tichete cadou care se impoziteaza 250-150=100 lei.Venit brut= 900+135+100 = 1135Venit net= 1135- (10,5+5,5+0,5)%*1135= 948Deducere personala= 450*[1- (1135-1000/2000)]= 419,6>>420 leiBaza impozabila= 948-420= 528; Impozit pe venit= 528*16%= 84Venit net de primit= 948-84= 864; tichete=174,4 lei; cadou 150 lei neimpozabil.

99. O persoană fizică obţine la locul de muncă de bază un venit net lunar de 1.500 lei şi la un loc de muncă unde are un contract individual de muncă cu timp parţial, un venit net lunar de 950 lei. Persoana fizică lucrează la locul de muncă de bază în perioada ianuarie-septembrie 2010, iar la celălalt loc de muncă, în perioada februarie-iunie 2010.Ştiind că persoana fizică are în întreţinere o persoană şi deducerea personală lunară aferentă este de 210 lei, determinaţi:a) impozitul lunar pe veniturile din salarii plătit de persoana fizică;b) valoarea totală a impozitului anual pentru veniturile din valori?R : Imp fc. bază: 16% x (Venit net – Deducerea personala) = 16% x (1500-210) = 206 lei/luna Imp timp part.: 16% x Venit Impozabil = 16% x 950 = 152 lei/lunaImp. total: 206 x 9 + 152 x 5 = 1854 + 760 = 2614 lei

Conform Codului Fiscal art. 57 beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final. Deci venitul din salarii nu se ia in calcul la determinarea venitului net anual impozabil.

101.O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi optează pentru impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul 2011 va realiza următoarele venituri:- venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 70.000 lei;- venit din dob aferente disponibilităţilor din conturile la vedere prin care se derulează încasările şi plăţile aferente activităţii econ desfăşurate: 500 lei;- venituri din sponsorizări: 3.000 lei. In aceeaşi perioadă, persoana fizică estimează că va realiza următoarele cheltuieli:- cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar: 20.000 lei;- cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12.000 lei;- cheltuieli cu salariile: 18.000 lei;- cheltuieli privind amenzile datorate autorităţilor române: 1.500 lei:- cheltuieli de protocol: 1.000 lei.Persoana fizică estimează că la 1 iunie 2011 va contracta un împrumut în sumă de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o alta persoană fizică, la o rată a dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este de 15% pe an. Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în cursul anului la termenele de plată legale.R: V. brut imp = 70.000 + 500 = 70.500 lei- dobânda deductibila : 30.000x 15% x (1/12) = 375 lei / luna; pe 7 luni =375x7=2625 lei- cheltuielile de protocol deduct. = 2% x (70500 – 20.000– 12.000 – 18.000 – 2625 )= 2%x17875 =358 leiTotal cheltuieli deductibile = 20.000 + 12.000 + 18.000 + 2625+ 358 = 52.983 leiVenit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile = 70500 – 52983 = 17.517 leiImpozit pe venit estimat = 17517x 16% = 2803 lei La 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie 2008: plăţile anticipate = 2803 / 4 = 701 lei.

102. O persoană fizică realizează în cursul anului 2011 următoarele venituri din drepturi de autor:Luna Tipul de venit Suma (lei)Iunie 2011 Opere literare 2.000Septembrie 2011 Opere monumentale 5.000Octombrie 2011 Opere literare 1.000Determinaţi venitul net anual impozabil aferent drepturilor de proprietate intelectuală corespunzătoare anului 2011 şi impozitul sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe venit plătit în cursul anului, ştiind că pe parcursul întregului an contribuabilul a fost angajat la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp întreg.R: Cum persoana fizică a realizat pe tot parcursul anului şi venituri din salarii, ea nu mai plăteşte nici un fel de contribuţii sociale pentru venitul obţinut din drepturi de proprietate intelectuală Venit net pentru operele literare = (2000+1000)– (2000+1000)*20% = 3000 – 600= 2400Venit net pentru operele monumentale = 5000 – 5000*25% = 3750 leiVenitul net anual impozabil = 2400 + 3750 = 6150 leiPlăţi anticipate:În luna iunie 2008: Impozit = 2.000 x 10% = 200 lei ce trebuie platit pana pe 25 iulie inclusiv.În luna septembrie 2008: Impozit = 5.000x 10% = 500 lei 25 octombre inclusivÎn luna octombrie 2008: Impozit = 1.000x 10% = 100 lei 25 noiembrie inclusiv.

103. Studiu de caz: Persoană angajată cu contract individual de muncă, cu timp normal: • Venitul lunar brut din salarii la funcţia de bază (de încadrare) 1.000 lei • Deducere personală (are o persoană în întreţinere) 350 lei • Cota de asigurări sociale individuale pentru condiţii normale de muncă 10.5% • Cota de asigurări sociale de sănătate suportată de asigurat 5.5% • Cota de contribuţie a salariaţilor la bugetul asigurărilor de şomaj 0.5%Să se calculeze impozitul pe venitul din salarii.R: Venit brut= 1000Asigurari= 1000* (10,5+5,5+0,5)%= 165Impozit=1000-165-350= 485*16%= 78Venit net= 1000-165-78= 757

104. Studiu de caz:■ Persoană angajată cu contract individual de muncă:• Venitul lunar brut din salarii la funcţia de bază (de încadrare) 1.000 lei• Deducere personală (are o persoană în întreţinere) 350 lei• Cota de asigurări sociale individuale pentru condiţii normale de muncă 10,5%

• Cota de asigurări sociale de sănătate suportată de asigurat 5,5%• Cota de contribuţie a salariaţilor la bugetul asigurărilor de şomaj 0,5%• Cotizaţia sindicală 10 lei• Contribuţii la fondurile de pensii facultative (contribuţia la nivelul anului nu depăşeşte echivalentul în lei a 400 euro) 30 leiSă se calculeze impozitul pe venitul din salarii.R: Venit brut= 1000Asigurari= 1000*(10,5+5,5+0,5)%= 165Baza de impozitare= 1000-165-350- 10- 30= 445*16%= 71Venit net= 1000-165-10-30-71= 724

105. Studiu de caz:• Persoană care desfăşoară activităţi în baza unui contract încheiat conform Codului civil;• Venitul brut obţinut: 2.000 lei.La încheierea contractului, persoana nu şi-a exercitat opţiunea de impozitare a venitului brut pentru impozitul final.Să se determine impozitul pe venit reţinut la sursă de plătitorul de venit. R: Pt ca nu şi-a exercitat opţiunea de impozitare pt. cota de 16%, atunci platitorul venitului este obligat sa retina un impozit la sursa de 10% reprezentand plati anticipate din veniturile platite.Impozit pe venit =10% *Venit brut obtinut = 10% * 2.000 = 200 lei

106. O pers fizica a obtinut, in luna martie 2011, in baza unui contract privind cesiunea unor drepturi de proprietate intelectuala, venituri in valoare de 2.000 lei. Stabiliti val imp care tb virat statului de catre platitorul de venit in luna aprilie si suma neta incasata de pers fizica.R: Imp venit=10% x 2000 = 200 lei => suma neta incasata = 1800 lei

111. O persoană fizică obţine venituri din activităţi agricole, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru anul 2011 i s-a stabilit o normă anuală de venit de 75.000 lei. Veniturile efectiv obţinute de persoana fizică în anul 2011 au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au fost de 90.000 lei. Determinaţi suma impozit pe venit aferentă anului 2011 datorată de persoana fizică.R: Impozitul datorat deagricultor. = Norma anuala de venit stabilita * 16% = 75.000 *16% = 12.000 lei.

112. O persoană fizică obţine venituri din activităţi agricole, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru anul 2011 i s-a stabilit o normă anuală de venit de 75.000 lei. Veniturile efectiv obţinute de persoana fizică în anul 2011 au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au fost de 90.000 lei. Determinaţi suma impozitului pe venit aferentă anului 2011 datorată de persoana fizică şi precizaţi la ce termene trebuie achitat acesta şi în ce sume. R: Impozitul pe venit 2011 = Norma anuala de venit stabilita * 16% = 75.000 *16% = 12.000 lei. (12.000/4=3.000) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale 3.000 lei fiecare la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie

113. O persoană fizică obţine venituri din activităţi agricole, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru anul 2011 i s-a stabilit o normă anuală de venit de 75.000 lei. în cursul anului 2011 persoana s-a îmbolnăvit pentru o perioadă de trei luni, având pentru această perioadă certificat medical. Pe baza acestuia a solicitat reducerea normei de venit, iar administraţia financiară a acceptat această reducere. Determinaţi suma impozit pe venit aferentă anului 2011 datorată de persoana fizică.R: Determinarea normei de venit aferenta perioadei lucrate=Norma venit /luni*Numar luni efectiv lucrate=75.000/12*9 = 56.250 lei Impozit = 56.250 lei *16% = 9000 lei

114. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-şi venitul net în sistemul real. In anul 2011 a realizat venituri din vz mărfurilor de 135.000 lei, chelt cu mărfurile de 89.000 lei, chelt cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi chelt de protoc de 10.000 lei. Determinaţi limita de deductibilitate a chelt de protocol.R: chelt prot in limita a 2% din baza de calcul= dif intre venitul brut si chelt deductibile, altele decat chelt de sponsorizare, mecenat, pt acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale: 2% din baza de calcul 135000-89000= 46.000*2%= 920 chelt protocol deductibile

115. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-şi venitul net în sistemul real. In anul 2011 a realizat venituri din vânzarea mărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi cheltuieli de sponsorizare de 10.000 lei. Precizaţi regimul cheltuielilor cu sponsorizarea şi modul în care acestea influenţează impozitul pe profit de plată.R: cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul 135000-89000=46.000*5%= 2300 sunt deductibile la calculul impozitului pe profit

116. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-şi venitul net în sistemul real. In anul 2011 a realizat venituri din vânzarea mărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi cheltuieli de protocol de 10.000 lei. Determinaţi venitul net.R: Baza de calcul=135000-89000= 46000; Chelt protocol deductibile= 46000*2%= 920cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată: chelt cotizatii ded= 46000*2%= 920

venit net= venit impoz-chelt deductibile= 135000-89000-920-920= 44.160 => impozit venit = 16%*44.160=7.066 lei.

117. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-şi venitul net în sistemul real. In anul 2011 a realizat venituri din vânzarea mărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi cheltuieli de sponsorizare de 10.000 lei. Determinaţi venitul net.R: Baza calcul= 135000-89000= 46.000; Chelt cotizatie ded= 2%*46.000= 920; Chelt sponsorizare ded= 5%* 46.000= 2300venit net= venit impoz-chelt deductibile=135000-89000-920-2300= 42780

118. O persoană fizică autorizată desfăşoară o activitate comercială pentru care venitul net se determină în sistem real. La sfârşitul anului 2011 ea înregistrează următoarele valori în contabilitatea în partidă simplă:- venituri din vânzări de mărfuri = 120.000 lei;- cheltuieli cu mărfurile = 80.000 lei;- cheltuieli cu personalul = 5.600 lei;- cheltuieli cu acordarea în bani a unei burse private = 4.800 lei: cheltuieli cu impozitul pe venit plătit anticipat = 1.500 lei.Determinaţi impozitul pe venit datorat pentru întregul an 2011. Notă: Activitatea desfăşurată de PFA este independentă.R: cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calculbaza de calcul= 120.000-80.000-5.600= 34.400chekt cu bursa privata ded= 34.400*5%= 1720venit net= 34.400-1720= 32680impozit pe venit 2011= 32680*16%= 5.229

119. O persoană fizică autorizată desfăşoară o activitate comercială pentru care venitul net se determină în sistem real. La sfârşitul anului 2011 ea înregistrează următoarele valori în contabilitatea în partidă simplă:- venituri din vânzări de mărfuri = 120.000 lei;- cheltuieli cu mărfurile = 80.000 lei;- cheltuieli cu personalul = 5.600 lei;- cheltuieli cu acordarea în bani a unei burse private = 4.800 lei;- cheltuieli cu impozitul pe venit plătit anticipat = 1.500 lei.Determinaţi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat pentru întregul an 2011.Notă: Activitatea desfăşurată de PFA este independentă.R: baza de calcul= 120.000-80.000-5.600= 34.400chelt cu bursa privata ded= 34.400*5%= 1720venit net= 34.400-1720= 32680; impozit pe venit 2011= 32680*16%= 5.229diferenta de impozit de plata= 5229-1500= 3.729

120. O persoană fizică desfăşoară o activitate pe baza unei convenţii încheiate conform Codului civil cu societatea X SRL. Persoana fizică a optat la încheierea convenţiei pentru impozitarea venitului brut. Determinaţi impozitul pe venit reţinut de societatea X SRL în 2011 dacă venitul brut lunar realizat de persoana X este în sumă de l .200 lei, iar contractul s-a desfăşurat pe perioada a 10 luni din anul 2011.R: Impozit = 1200 lei x10 luni x 16%=1920 lei (CF art. 78 şi 79)

121. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp normal. Pe baza acestuia obţine următoarele venituri în luna aprilie 2011:- salariu de bază de 2.500 lei;- indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;- tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte, în valoare de 150 lei (persoana fizică are un copil minor);- un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;- o indemnizaţie de deplasare pentru o deplasare în interes de serviciu în afara localităţii, în valoare de 100 lei.Determinaţi venitul brut al persoanei fizice.R: -daca societatea considera stimulentul material cu tot cu TVA, atunci: (Varianta de la curs)Venitul brut impozabil : 2500+2500x10% +10x10x1,24=2874

122. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp normal. Pe baza acestuia obţine următoa-rele venituri în luna aprilie 2011:- salariu de bază de 2.500 lei;- indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;- tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte, în valoare de 150 lei (persoana fizică are un copil minor);- un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;- o indemnizaţie de deplasare pentru o deplasare în interes de serviciu în afara localităţii, în valoare de 100 lei.Det deducerea personală care i se poate acorda angajatului în luna aprilie 2011, ştiind că are în întreţinere un copil minor.R: 1. Daca societatea considera stimulentul material cu tot cu TVA, atunciVenitul brut : 2500+2500x10% +10x10x1,24=2874

Deducere personala : deducerea personala: 350*[1-(2874-1000)/2000]=22,05 => 30 lei

123. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp normal. Pe baza acestuia obţine următoa-rele venituri în luna aprilie 2011: - salariu de bază de 2.500 lei;- indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;- tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte, în valoare de 150 lei (persoana fizică are un copil minor);- un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;- o indemnizaţie de deplasare pentru o deplasare în interes de serviciu în afara localităţii, în valoare de 100 lei.Determinaţi impozitul pe venit aferent venitului salarial obţinut de persoana fizică, în cazul în care considerăm cotele de contribuţii individuale CAS - 10,5%, CASS - 5,5%, Şomaj - 0,5% aplicabile la venitul brut (valorile contribuţiilor şi impozitului se rotunjesc la întreg).R: Venitul brut : 2500+2500x10% +10x10x1,24=28742874-(10,5% + 5,5% + 0,5%)*2874 = 2400deducerea personala: 350*[1-(2874-1000)/2000]=22,05 => 30 leiimpozit pe venit= 2400-30=2370*16%= 380

124. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la 1 ianuarie 2011, pentru care va obţine în anul 2011 un venit de 2.500 lei/lună. La 31.12.2011 proprietarul constată că persoana chiriaşă a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoarea sa. Determinaţi impozitul sub formă de plăţi anticipate care va fi achitat pentru venitul din cedarea folosinţei bunurilor.R: Pentru a se calcula impozitul sub forma de plati anticipate se determina venitul anual estimativ.Venitul brut estimativ = 2.500 * 12 luni = 30.000 leiVenitul net estimativ= Venitul brut estimati–Cota de cheltuaiala forfetara de 25%= 30.000–30.000*25% = 30.000-7.500=22.500 lei Impozitul pe venit anual calculat pt platile anticipative = 22.500*16% = 3.600 leiPlatile anticipate de impozit pe venit: 3.600/4 = 900 lei la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie

125. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la 1 ianuarie 2011 pentru care va obţine în anul 2011 un venit de 2.500 lei/lună. La 31.12.2011 proprietarul constată că persoana chiriaşă a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoarea sa. Det imp anual datorat aferent venitului din cedarea folosinţei bunurilor.R: Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.Venit net final=Venit brut total-Cota de chelt forfetara de 25%=2.500*12+10.000-25%*(2.500*12+10.000)=40.000-0.25%* 40.000=30.000; Impozitul final este = 30.000*16% = 4.800 lei

126. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la 1 ianuarie 2011 pentru care va obţine în anul 2011 un venit de 2.500 lei/lună. La 31.12.2011 proprietarul constată că persoana chiriaşă a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoarea sa. Det diferenţa de imp de plată sau de recuperat aferentă anului 2011.R: Venitul brut estimativ = 2.500 * 12 luni = 30.000 leiVenitul net estimativ = Venitul brut estimativ – Cota ch. forfetara de 25% = 30.000 – 30.000*25% = 30.000-7.500 = 22.500 Impozitul pe venit anual calculat pt platile anticpative = 22.500*16% = 3.600 leiVenitul net final = Venit brut total - Cota ch. forfetara de 25% = 2.500*12+10.000- 25% * (2.500*12+10.000) = 40.000-0.25*40.000 = 30.000; Impozitul final este = 30.000*16% = 4.800 leiDupa 31.12.2008 contribuabilul mai are de platit : 4.800-3.600 = 1.200 lei

127. O persoană fizică are încheiate pentru anul 2011 cinci contracte de închiriere a unor imobile, în urma cărora obţine următoarele venituri:- pentru primul contract, o chirie de 1.200 lei/lună;- pentru al doilea contract, o chirie de 1.700 lei/lună;- pentru al treilea contract, o chirie de 1.600 lei/lună;- pentru al patrulea contract, o chirie de 2.000 lei/lună;- pentru al cincilea contract, o chirie de 1.900 lei/lună.Care este metoda de determinare a venitului net?R: Daca in anul 2011 a avut 5 sau mai putin de 5 contracte, persoana fizica deduce din venitul brut o cota forfetara de 25%. (“Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui nr mai mare de 5 contracte de inchiriere sau subinchiriere la sf anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator, califica aceste venituri in categoria VENITURILOR DIN ACTIVITATI INDEPENDENTE. Aceste persoane stabilesc venitul net in sistem real, si conduc contabilitatea in partida simpla.”); Venit net=Venit brut-16%= 8400lei/luna*12-16%*100.800=100.800-16.128 = 84.672 lei

128. O persoană fizică obţine în anul 2011 următoarele venituri brute din dobânzi:a) 1.000 lei la un cont curent;( impozabi din 2010)b) 2.000 lei la un depozit pe 3 ani, constituit la 30.10.2008; (impozabil)c) 500 lei la obligaţiuni municipale.(neimpozabil)

Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.R: 1000*16%= 160 pt contul curent2000*16%= 320; total = 480

129. O persoană fizică obţine în anul 2011 următoarele venituri brute din dividende:a) 1.000 lei de la SC ALFA SA;b) 2.000 lei de la SC BETA SA.Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.R: Impozitul pe veniturile din investitii = 1.000*16% +2.000*16% = 160 + 320 = 480 lei

TEORIE1. Grupaţi veniturile de mai jos în impozite directe şi impozite indirecte:a) impozitul pe profit; DIRECTb) taxa pe valoarea adăugată; INDIRECTc) accizele; INDIRECTd) taxele vamale; INDIRECTe) impozitul pe dividende de la societăţile comerciale; DIRECTf) impozitul pe venit.DIRECT

2. Se cunosc următoarele date din Legile bugetului de stat al României pe anii 2006 şi 2007 (- milioane lei -)R: Rata fiscalitatii este un raport intre veniturile fiscale si PIB (Rata fiscalitatii = Venituri fiscale/ PIB)RF2006= 40486,6/344535,5*100= 11,75%; RF2007= 52185,9/ 404708,8*100= 12,89%

3.Enumerati si explicati care sunt principiile fiscalitatii in viziunea legiuitorului roman.R: CF art.3- Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii: a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;  b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;  c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora; d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.

4. Clasificaţi impozitele după fond şi formă. Dezvoltaţi pe scurt categoriile identificate.R: După trăsăturile de fond şi formă impozitele se clasifică în impozite directe şi impozite indirecte.Imp indirecte sunt impozite percepute pe cheltuieli (ele sunt impozite pe consum).Imp directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice si/sau juridice, in fct de veniturile si/sau averea acestora si pe baza cotelor de imp prevazute de lege. Ele se incaseaza direct de la contribuabili la anumite termene dinainte stabilite . Imp directe sunt ale celor ce realizează venitul, el este si cel care plateşte taxa. În categoria imp directe se cuprind imp reale (imp percepute asupra unor obiecte –clădiri, terenuri etc.) şi imp personale (pe venit şi pe avere).Imp indirecte nu se stabilesc direct si nominativ asupra subiectului imp, ci se aseaza asupra vanzarii bunurilor (de consum, de lux, etc.) si serviciilor (de transport, hoteliere, spectacole, etc.). Daca imp directe vizeaza venitul si/sau averea, imp indirecte vizeaza cheltuirea acestora. Imp indirecte: TVA, taxe de consumatie sau accize, monopoluri fiscale, taxe vamale si taxe de inregistrare si de timbru. Imp indirecte = plătitorul le colectează de la consumator, plătitorul e diferit de pers. care suportă impozitul

5. De câte feluri sunt impozitele directe?R: Reale si personale1.Imp reale se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (de exemplu teren, cladiri, fabrici, magazine, etc.) facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozabil. Ele mai sunt denumite imp obiective sau pe produs, deoarece se aseaza asupra produsului sau venitului brut al obiectului impozabil, fara a se tine cont de situatia subiectului impozabil.2.Imp personale tin cont, in primul rand, de situatia personala a subiectului impozabil, motiv pt.care se mai numesc si imp subiective.Imp directe pot fi: imp. pe profit, imp. pe salarii, imp. pe dividende, imp. pe venit micro., imp. pe venit realizat de nerezidenţi

6. Prin ce se caracterizează impozitele reale?R: Imp reale se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (de exemplu teren, cladiri, fabrici, magazine, etc.) facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozabil. Ele mai sunt denumite imp obiective sau pe produs, deoarece se aseaza asupra produsului sau venitului brut al obiectului impozabil, fara a se tine cont de situatia subiectului impozabil.

7. Ce semnifică impozitele personale?R: Imp personale tin cont, in primul rand, de situatia personala a subiectului impozabil (contribuabilului), motiv pt.care se mai numesc si imp subiective; sunt pe venit, pe avere.

8. Clasificaţi impozitele după obiectul impunerii.R:-imp pe avere: care afecteaza bunurile de natura mobiliara sau imobiliara ale contribuabililor (impozitul pe cladiri, pe terenuri, etc).-imp pe venit: care vizeaza veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societatilor comerciale (impozitul pe profit).-imp pe consum (cheltuieli): vizeaza cheltuielile de consum (accizele, tva).Aceasta este asa numita clasificare ec. Prezinta mare însemnatate pentru ca arata materia asupra careia se aseaza imp (sursa acestora)

9. Ce se înţelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?R: Caracterul obligatoriu al impozitului rezida în legalitatea acestuia. Efectuarea platii impozitului are loc, deci, prin constrângere (silit), în unele situatii putându-se ajunge chiar la privare de libertate a contribuabilului rau platnic.

10. Ion Ionescu este un contribuabil persoană fizică, plătind impozit pe venitul din salarii. Nemulţumit de calitatea serviciilor publice oferite de stat, el solicită rambursarea impozitului plătit în anul 2010, considerând că suma plătită nu este echivalentă cu serviciile publice de care a beneficiat. Este această solicitare întemeiată? Argumentaţi.R: În schimbul impozitelor platite statului, contribuabilii nu beneficiaza de un contraserviciu imediat si direct din partea acestuia. Contraprestatii aduc impozitele numai dupa un timp si indirect sub forma de utilitati publice pe care le primesc în schimb platitorii. Aceasta caracteristica le deosebeste de taxe care implica un raport de contraprestatie directa. Din acest punct de vedere, impozitele pot fi considerate preturi anticipate stabilite prin constrângere pentru serviciile guvernamentale; cetateanul, platindu-le, dobandeste dreptul de a pretinde statului servicii publice (nu exista însa echivalenta între impozitul platit pentru finantarea serviciilor publice si cuantumul acestora primite în schimb). Totodata, prelevarile de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv si nerambursabil (nerestituirea este din punct de vedere financiar, caci economic si social, partial, se restituie impozitele sub forma serviciilor publice). -nu este intemeiata solicitarea; -caracterul obligatoriu al impozitului; plata acestuia catre bugetul statului nu presupune o contraprestatie directa si imediata in favoare a contribuabilului.

11. Societatea comercială X SRL virează în luna aprilie 2011 suma de 120 lei reprezentând impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa, Andreea Andreescu. Identificaţi subiectul şi obiectul impozitului pe veniturile din salarii in acest caz.R: Subiectul impozitului sau contribuabilul este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata impozitului. In cazul impozitului pe salarii, subiectul impunerii desemneaza persoana ce obtine venitul sub forma de salariu, in speta salariata Andreescu Andreea. Obiectul impunerii sau materia impozabila este venitul din salarii realizat de salariata respectiva 12. Mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană trebuie să fie certă, nu arbitrară, iar termenele, modalitatea şi locul de plată să fie stabilite fără echivoc pentru a fi cunoscute şi respectate de fiecare plătitor.Acesta este enunţul cărui principiu al impunerii formulat de Adam Smith?R: Principiul certitudinii impunerii, vizeaza legalitatea impunerii si presupune ca marimea imp datorate de fiecare persoana sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele, modalitatile de percepere a imp, sumele de plata trebuie sa fie clare si cunoscute de fiecare platitor.

13. Ce reprezintă stopajul la sursă? Exemplificaţi.R: Tranşa de venit (lei) Cota (%)Până la 1.500 lei 10%1.501-2.500 lei 15%2.501-4.000 lei 25%Peste 4.000 lei 30%Incasarea impozitelor prin stopaj la sursa consta in calcularea, retinerea si virarea la bugetul public in numele contribuabililor de catre agentii economici sau institutii a unei diversitati de impozite. Stopajul la sursa se practica in cazul urmatoarelor venituri: pe veniturile salariale, pe dividende, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din vinzarea bunurilor in consignatia, venituri realizate in baza contractului de mandat, agent sau comision, venituri realizate in baza unor contracte de conventii civile, venitul obtinut de persoaba fizica din asociere cu o persoana juridica.

14. Pe baza cotelor progresive simple de mai sus, construiţi tabelul cotelor progresive compuse.Până la 1.500 lei 10% R: (1500*10%= 150)1.501-2.500 lei 15% (2500*15%-150= 225) 225+15%>1.5012.501-4.000 lei 25% (4000*25%-150-225=625) 625+25%> 2.501Peste 4.000 lei 30% (4000*30%=1200) 1200+30%> 4001

15. Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patri-moniul personal se calculează, în situaţia în care imobilul a fost înstrăinat într-o perioadă mai mică de 3 ani de la dobândire, pe baza următoarelor cote:Tranşa de venit (lei) Cota (%)Până la 200.000 lei 3%Peste 200.000 lei 6.000 lei + 2% pentru ceea ce depăşeşte 200.000 leiPrecizaţi ce tip de cote de impunere sunt acestea.R: cote progresive compuse

16. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului impozabil. Ce fel de tip de cotă de impunere este aceasta?R: Este cota de impunere procentuala proportionala care exprima ponderea marimii impozitului fata de o unitate de impunere, cand una si aceeasi cota de aplica intregii mase impozabile,indiferent de marimea acesteia.

17. Contribuabilul X realizează două venituri impozabile, unul de 1.000 u.m. şi unul de 3.500 u.m., care se impozitează separat după următoarele cote de impunere:Tranşa de venit (u.m.) Cota (%)Până la 1.500 u.m. 10%1.501-2.500 u.m. 150 u.m. + 15% pentru ceea ce depăşeşte 1.500 u.m.2.501-4.000 u.m. 300 u.m. + 25% pentru ceea ce depăşeşte 2.500 u.m.Peste 4.000 u.m. 675 u.m. + 30% pentru ceea ce depăşeşte 4.000 u.m.Determinaţi suma totală a impozitului plătit de contribuabilul X.R: I . 1000*10%=10 II. 300+25%*(3500-2500)=550; Total impozit platit de contribuabil = 100+550=650 u.m

18. Contribuabilul Y realizează două venituri impozabile, unul de 1.000 u.m. şi unul de 3.500 u.m., care se impozitează global după următoarele cote de impunere:Tranşa de venit (u.m.) Cota (%)Până la 1.500 u.m. 10%1.501-2.500 u.m. 150 u.m. + 15% pentru ceea ce depăşeşte 1.500 u.m2.501-4.000 u.m. 300 u.m. + 25% pentru ceea ce depăşeşte 2.500 u.m.Peste 4.000 u.m. 675 u.m. + 30% pentru ceea ce depăşeşte 4.000 u.mDeterminaţi suma totală a impozitului plătit de contribuabilul Y.R: Venit global = 1.000+3.500 = 4.500Impozit global = 675 + 30% (4.500-4.000) = 825

21. Se dau următoarele tipuri de cheltuieli:- cheltuieli pentru formarea şi perfecţionarea profesională a persona-lului angajat; DED- cheltuieli de protocol; LIMITAT- cheltuieli cu provizioane; LIMITAT- cheltuieli cu impozitul pe profit; NEDED- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române; NEDED- cheltuieli de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei; DED- cheltuieli cu achiziţionarea ambalajelor; DED- cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori; LIMITAT- cheltuieli cu mărfurile vândute; DED- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. NEDEDClasificaţi, din punct de vedere al impozitului pe profit, aceste cheltuieli în categoriile:a) cheltuieli deductibile;b) cheltuieli cu deductibilitate limitată;c) cheltuieli nedeductibile.46. In categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice române.Descrieţi categoriile de persoane juridice române care datorează impozit pe profit, precum şi sfera de cuprindere a impozitului datorat de aceste persoane.R: Art 13,14 Codul fiscalÎn categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit se cuprind: companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române.Aceste persoane datorează impozit asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate.

47. In categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice străine.Descrieţi activităţile şi profitul impozabil pentru care aceste societăţi datorează impozitul pe profit.R: Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza: -in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; -in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; -in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra prof impozabil aferent acestor venituri.

48. In ce condiţii asociaţiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile realizate?R: (art 15) sunt scutite de impozit pe profit pentru veniturile obţinute din activităţi economice, care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.

49. Organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit, în anumite condiţii, pentru veniturile realizate din activităţi economice. Care sunt aceste condiţii?R: (art 15 alin 2 )Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. 50. Să se prezinte formula generală de calcul al impozitului pe profit.R: IP=(Ven.din orice sursa-Chelt.aferente ven-Ven. neimp.+Chelt. neded.)xK%* *K%=16%-regula generala; art.38Cod. fiscal-exceptii, cote diferite Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

52. Ce condiţii cumulative trebuie să îndeplinească o imobilizare corporală pentru a reprezenta un mijloc fix amortizabil din punctul de vedere al Codului fiscal?R: Mijl fix este orice imobiliz corp care indeplineste cumulativ urmat conditii:a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (1800 lei);c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.

53. Prezentaţi regulile generale pe baza cărora se poate stabili regimul de amortizare (linear, degresiv sau accelerat) în cazul mijloacelor fixe.R: ART 24: a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.

54. Cum se calculează amortizarea fiscală prin fiecare dintre cele trei metode de amortizare (lineară, degresivă şi accelerată)?R: În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijl fix amortizabil. Cota de amort liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.În cazul met de amort degresivă, amort se calculează prin multiplicarea cotelor de amort liniară cu unul dintre coeficienţii următori:a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.Cotele de amortizare determinate de aplică la valoarea rămasă de amortizat la finalul fiecărui an de amortizare până în momentul în care amortizarea anuală determinată în sistem regresiv devine mai mică decât raportul între valoarea rămasă de amortizat şi numărul de ani rămaşi de amortizat, moment în care amortizarea anuală devine egală cu raportul menţionat anterior.În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.

55. Incepând cu anul 2011, ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru al Uniunii Europene să fie neimpozabile?R: Sunt neimpozabile dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:1. plăteşte impozit pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;2. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice dintr-un stat membru de la care primeşte dividendele, 3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă de 10%, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.

56. Daţi trei exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil, indiferent de nivelul lor.R: ART 15: a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unorcampanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori;f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;57. Care este limita de deduct a chelt cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor în România şi/sau în străinătate?R: (art 21 alin 3) Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate este deductibilă în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.

58. Care este, din punct de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea?R: Chelt cu sponsorizarea nu e deductib fiscal, dar ele se scad din impozitul pe profit datorat în limita minimului dintre următoarele1. 3o/00 din cifra de afaceri;2. 20% din impozitul pe profit datorat.

59. Ce regim fiscal au provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor? R : Sunt deductibile fiscal (art 22)

60. Ce dobânzi si diferente de curs valutar nu intrã sub incidenta gradului de îndatorare în ceea ce priveste deductibilitatea din punct de vedere al impozitului pe profit?R: Dob si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol - nu intrã sub incidenta gradului de îndatorare în ceea ce priveste deductibilitatea din punct de vedere al impozitului pe profit.

61. Cum se determină gradul de îndatorare în vederea stabilirii dacă sunt deductibile sau nu cheltuielile cu dobânzile?R: (Art 23) Gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutatcu termen de rambursare mai mare de un an şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.

64. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit11R: Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.În cazul persoanelor juridice străine, pierderea se recuperază luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului. pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi.

65. Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la anumite ter-mene şi de a depune declaraţii de impozit pe profit.Se cere să se menţioneze pentru anul 2011 termenele la care se face plata, ca regulă şi pe categorii de contribuabili, precum şi ce fel de declaraţii de impozit pe profit se depun şi la ce date.R: (1) Plata impozitului se face astfel:a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie pana pe 25 aprilie anul urmator.b) contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a), au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, (4) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.(5) Contribuabilii care obţin venituri majoritar din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b), care definitivează până la data de 25 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor

66. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe profit?R: (art 13 )a) persoanele juridice române; b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; c) pers juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

67. Care este cota de impunere a profitului în anul fiscal 2011?R: 16%, cu exceptia prevederilor art.38 cod fiscal

68. Care este regimul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit in cazul rezervei legale?R: Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil

69. Cum se determină impoz pe dividende datorat de un acţionar pers juridică, dacă plata divid se face în anul fiscal 2011?R: - Impozitul pe divid se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividend brut plătit către o pers juridică rom- Nu se datorează impozit în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de min.2 ani împliniţi până la data plăţii acestora.

79. Care este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (101) pentru exerciţiul financiar 2011?R: 25.04.2012, sau 25.02.2012 pt contribuabilii care definitiveaza situatiile financiare pana la acest termen si nu platesc impozit aferent trim 4 an 2011.

97. Din veniturile enumerate mai jos selectaţi-le pe cele impozabile în anul 2011 în sensul impozitului pe venit:a) veniturile din dividende;b) veniturile din pensii pentru invalizii de război;c) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;d) sumele primite sub formă de sponsorizare;e) indemnizaţia pentru creşterea copilului; f) indemnizaţia lunară a asociatului unic;g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;h) veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;i) veniturile din drepturile de proprietate intelectuală; j) veniturile din j ocuri de noroc.R: Impozabile: a,c,f,h,i,j; Neimpozabile: b,d,e100. Pentru care dintre veniturile de mai jos, obţinute în anul 2011 de o persoană fizică română cu domiciliul în România, este aceasta obligată să depună declaraţie de impunere:a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;c) venituri din salarii;d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit.R: a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală si b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor

107. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe venit?R: Contribuabili (art 39):a) persoanele fizice rezidente;b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România

108. Care este sfera de cuprindere în cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate de persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România?R: Impozitul pe venit în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România se aplică asupra veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României.

109. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite de o persoană pentru a ti considerată în întreţinere din punctul de vedere al deducerii personale care se acordă salariaţilor?R: Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

110. Potrivit legislaţiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice, care sunt categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaraţia de impunere (Formularul 200)?R: Categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaratia privind venitul realizat sunt:-venituri din activitati independente (activit comerciale, profesiuni libere, drepturi de proprietate intelectuala)-venituri din cedarea folosintei bunurilor;-venituri din activitati agricole determinate in sistem real;Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net/ pierderea neta anuala, generate de:-tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;-operatiuni de vanzare cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

130. Cine are obligaţia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobânzi obţinute de persoane fizice?R: Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare

MICROINTREPRINDERI

80. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarea situaţie a veniturilor, desprinsă din balanţa lunii martie 2011:Tip venit Valoare cumulată de la începutul anului (lei)Venituri din vânzarea mărfurilor 10.000Venituri din producţia de imobilizări corporale 2.000Venituri din cedarea activelor fixe 7.000Venituri din provizioane 500Venituri din dobânzi 50Venituri din diferenţe de curs valutar 70Venituri din despăgubiri acordate de societăţile de asigurare pentru pagubele la activele corporale proprii 200In luna februarie societatea comercială achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat în valoare de 500 lei.Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul 12011.R: 19.820-2.000-500-200=17.120-500 (casa de marcat)=16.620*3%= 499 lei3%*(10.000+7.000+50+70-500)= 499 lei

81. Trei societăţi comerciale prezintă următoarea situaţie la 31.12.2011:Indicator Societatea A Societatea B Societatea COb.activ Comerţ cu articole de îmbrăcăminte Jocuri de noroc Prestări servicii coafurăTipul capitalului social Integral privat Integral privat Integral privatVenituri (lei) 250.000 300.000 480.000Număr de salariaţi 10 4 5Considerând că la 31 decembrie 2011 cursul leu/euro este de 4,2 lei/euro. care dintre societăţile de mai sus se pot încadra pentru anul 2012 la categoria plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, având în vedere că niciuna dintre ele nu a mai fost încadrată în această categorie?R: Prima are mai mult de 9 angajati- nu se incadreazaA doua are ca activitate jocurile de noroc- nu se incadreaza

A treia realizeaza venituri peste 100.000 eur- nu se incadreaza (480.000/4,2=114.286 eur)

82. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul I 2011 venituri impozabile în valoare de 200.000 lei şi cheltuieli totale de 150.000 lei.Să se calculeze impozitul pe venit.R: 200.000*3%= 6000

83. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trimestrul 12011 venituri totale impozabile în valoare de 18.000 lei. în cursul lunii februarie, aceasta achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat fiscală în valoare de 1.500 lei. Să se calculeze impozitul pe venit aferent trimestrului 12011.R: 18.000-1.500= 16.500*3%=495

84. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor j înregistrat în trimestrul 12011 următoarele venituri: Venituri din vanzarea produselor finite 12.000 leiVenituri din dobanzi 200 leiVenituri din variatia stocurilor 1.000 leiVenituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale 700 lei.Să se determine impozitul pe venit.R: Nu sunt impozabile venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporaleImp= 3%*(12.000+200)=366 lei

85. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor achiziţionează şi pune în funcţiune în cursul lunii februarie 2011 o casă de marcat fiscală în valoare de 1.400 lei. Balanţa la 31 martie 2011 înregistrează următoarele venituri:Venituri din comercializarea mărfurilor 10.000 leiVenituri din dobânzi 100 leiVenituri din provizioane 200 leiSă se determine impozitul pe venit.R: Determ bazei de calcul pt imp pe venit=10.000 lei+100 lei-1400 lei= 8700 lei. Determinarea imp pe venit = 8700*3%= 261lei

86. In cazul căror persoane juridice legiuitorul permite optarea pentru plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor?R: Pentru anul 2011, persoanele juridice române pot opta pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor dacă îndeplinesc, la data de 31 decembrie 2010, condiţiile prevăzute :a) realizează venituri, altele decât:• desfăşoară activităţi în domeniul bancar;• desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;• desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;• au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale

87. Care este cota de impunere pentru anul fiscal 2011 în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?R: Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3%.(art 112 cod fiscal)

88. Cum se determină baza impozabilă aferentă impozitului pe venitul microîntreprinderilor?R: Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;d) veniturile din subvenţii de exploatare;e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

89. O societate comercială, înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, obţinând venituri din prestări servicii reparaţii auto, înregistrează următoarele valori ale veniturilor şi cheltuielilor lunare în anul 2011: - lei, valori lunare -Luna Ianuarie Februarie Martie April Mai Iunie

Venituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.000Cheltuieli 50.000 45.000 35.000 50.000 45.000 25.000 Se ştie că evoluţia cursului de schimb leu/euro înregistrat în ultima zi a lunii a fost:

lei/euro, în ultima zi a lunii -Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai IunieCurs de schimb 4,2345 4,3256 4,3167 4,2915 4,3056 4,2915 Considerând valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2010 de 4,3213 lei/euro, precizaţi dacă societatea îşi poate menţine statutul de plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în primul semestru al anului 2011.R: Pentru a verifica daca societatea isi poate mentine statutul de platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, veniturile obtinute in cursul anului fiscal nu trebuie sa depaseasca echivalentul a 100.000 euro, cursul de de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea exercițiului financiar precedent.In acest context verificam daca veniturile cumulate la sfarsitul primului semestru depasesc echivalentul de 100.000 de euro.Total venituri semestrul I: 75.000+59.000+85.000+65.000+75.000+56.000 lei = 415.000lei , aproximativ 96036 euro. In acest context pentru primul semestru al anului 2012 societatea isi poate mentine statutul de platitoare pe veniturile microintreprinderilor.Impozitul de plata pentru primele doua trimestre ale anului 2012 = 415.000*3% = 12.450 lei

90. O societate comercială, înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, obţinând venituri din prestări servicii reparaţii aulo. înregistrează următoarele valori ale veniturilor şi cheltuielilor lunare în anul 2011: - lei, valori lunare -Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai IunieVenituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.000Cheltuieli 50.000 45.000 35.000 50.000 45.000 25.000Se ştie că evoluţia cursului de schimb leu/euro înregistrat în ultima zi a lunii a fost: - lei/euro, în ultima zi a lunii -Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai IunieCurs de schimb 4,2345 4,3256 4,3167 4,2915 4,3056 4,2915Considerând valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2010 de 4,3213 lei/euro, precizaţi suma impozitului pe care trebuie sâ il plătească societatea pentru primele două trimestre ale anului 2011 (impozit pe profit sau impozit pe veniturile microîntreprinderilor).R: Pentru a verifica daca societatea isi poate mentine statutul de platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, veniturile obtinute in cursul anului fiscal nu trebuie sa depaseasca echivalentul a 100.000 euro, cursul de de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea exercițiului financiar precedent.In acest context verificam daca veniturile cumulate la sfarsitul primului semestru depasesc echivalentul de 100.000 de euro.Total venituri semestrul I: 75.000+59.000+85.000+65.000+75.000+56.000 lei = 415.000lei , aproximativ 96036 euro. In acest context pentru primul semestru al anului 2012 societatea isi poate mentine statutul de platitoare pe veniturile microintreprinderilor.Impozitul de plata pentru primele doua trimestre ale anului 2012 = 415.000*3% = 12.450 lei

91. O societate comercială care are ca obiect principal de activitate „activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management" poate fi plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?R: Conform art 1222 din CF, (6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu pers juridice române care:a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi

92. O societate comercială, înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, obţinând venituri din prestări servicii reparaţii auto şi consultanţă pentru afaceri, înregistrează următoarele valori ale veniturilor şi cheltuielilor în anul 2011: - lei, valori cumulate de la începutul anului -Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai IunieVenituri din prestări servicii 15.000 35.000 50.000 77.000 107.000 115.000Venituri din consultanţă 5.000 10.000 11.000 15.000 20.000 25.000 Cheltuieli deductibile 8.000 12.000 27.000 39.000 55.000 76.000Precizaţi suma impozitului pe care trebuie să îl plătească societatea pentru primele două trimestre ale anului 2011 (impozit pe profit sau impozit pe veniturile microîntreprinderilor).R: Firmele cu obiect de activitate consultanta in afaceri nu pot opta pt impozit pe venitul micro, ea va plati imp pe profit astfel:la sfârşitul primului trimestru societatea trebuie sa plătească (50.000+11.000-27.000) *0,16 = 5.440In trimestrul al doilea societatea va avea de plată: (115.000+25.000-76.000)*0.16 -5440 = 10.240-5440= 4800

93. O societate comercială, înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, obţinând venituri din prestări servicii reparaţii auto şi consultanţă pentru afaceri, înregistrează următoarele valori ale veniturilor în anul 2011:

- lei, valori cumulate de la începutul anului -Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai IunieVenituri din prestări servicii 15.000 35.000 50.000 77.000 107.000 115.000Venituri din consultanţă 5.000 10.000 11.000 35.000 110.000 135.000Cheltuieli deductibile 10.000 15.000 33.000 45.000 55.000 85.000Precizaţi suma impozitului pe care trebuie să îl plătească societatea pentru primele două trimestre ale anului 2011 (impozit pe profit sau impozit pe veniturile microîntreprinderilor).R : Conform codului fiscal si normelor de aplicare a codului fiscal microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități de natura celor prevăzute la art. 1122

alin. (6) din Codul fiscal datorează impozit pe profit luând în calcul veniturile și cheltuielile înregistrate începând cu trimestrul respectiv. In acest context pentru cele doua trimestre le societatea nu va mai putea să îţi păstreze statutul de plătitor pe veniturile microîntreprinderilor si începând cu trimestrul I va plăti impozit pe profit. În acest context la sfârşitul primului semestru societatea trebuie să plătească (50.000+11.000-33.000) *0,16 = 4.480In semestrul 2 societatea va avea de plata: (115.000+135.000-85.000)*0.16 – 4.480 = 26.400-4.480 = 21.920

94. O societate comercială se înfiinţează în anul 2011 ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Exerciţiul financiar al anului 2011 înregistrează o pierdere de 2.000 lei. în 2012 aceasta trece la regimul de plătitoare de imp pe profit. Poate societatea să îşi recupereze, în scopul calculării imp pe profit pe anul 2012, pierderea înregistrată în anul 2011?R: Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozit pe profit. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.95. Precizaţi care sunt cheltuielile care pot fi scăzute din baza impozabilă in scopul calculării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.R: În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii

96. Precizaţi trei tipuri de venituri care nu intră în baza impozabilă în scopul calculării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.R: Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;d) veniturile din subvenţii de exploatare;e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.

IMPOZITE SI TAXE LOCALE

IMPOZITUL PE CLADIRI

131. O persoană fizică deţine ca locuinţă de domiciliu o casă în Bucureşti cu o valoare impozabilă de 806 lei/mp şi cu o suprafaţă utilă de 80 mp, construită în anul 2005. La 15 aprilie 2011 persoana fizică mai achiziţionează tot în Bucureşti un apartament într-un bloc cu două etaje şi 5 apartamente, cu o suprafaţă desfăşurată de 50 mp, cu o valoare impozabilă de 806 lei/mp, construit în anul 2006. începând cu 1 iulie 2011, persoana fizică dă spre închiriere noul apartament, pentru care încheie un contract de închiriere pe trei ani. Coeficientul de corecţie este 2,60. Determinaţi imp pe clădiri care trebuie plătit de persoana fizică separat pentru casă şi pentru apartament, pentru anul 2011.R: Pentru casa Suprafaţa desfăşurată construită = 80x 1,2 = 96 mpValoarea impozabilă = 96 x 806 = 77.376 leiCoeficientului de corecţie =>Valoarea impozabilă = 77.376 x 2,60 = 201.177,60 leiVechimea casei este de numai 2 ani => nu va beneficia de reducerea valorii impozabile Pas 5. Aplicarea majorării datorate suprafeţelor mariSuprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se aplica majorare datorită suprafeţei mari.Impozit anual = 201.177,60 x 0,1% = 202 lei; Impozitul de plată = impozitul anual = 202 leiPentru apartamentSuprafaţa desfăşurată construită = 50 mpValoarea impozabilă = 50x 806 = 40.300 lei

Valoarea impozabilă = 40.300 x 2,60 = 104.780 leiPentru că vechimea apartamentului este de numai 2 ani persoana fizică nu va beneficia de reducerea valorii impozabile datorită anului terminării. Deoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită suprafeţei mari.Impozit anual = 104.780 x 0,1% = 105 leiPentru apartament se va plăti impozitul numai pentru perioada mai-decembrie, adică pentru 8 luni. Însă pentru cel de-al doilea imobil valoarea impozitului se majorează cu 65%, întrucât este prima clădire în afara celei dedomiciliu. Impozitul de plată = 105x 8/12x 1,65= 116 lei.

132. O societate comercială are înregistrată în contabilitate o clădire cu o valoare de inventar de 800.000 lei, amortizată integral. Cota de impozit stabilită prin hotărâre a consiliului local este de 0,5%.Determinaţi impozitul pe clădire care trebuie plătit de respectiva societate comercială.R: Valoarea impozabilă = valoarea de intrarea a clădirii. În cazul clădirilor amortizate integral, valoarea imp. se reduce cu 15% Valoarea impozabilă = 800.000 x (100% - 15%) = 680.000 leiImpozitul pe clădiri = 0,5% x 680.000 = 3.400 lei

136. O persoană fizică deţine în proprietate într-un oraş, în anul fiscal 2011. un apartament situat într-un imobil cu două etaje, fiecare etaj cu doua apartamente, construit în anul 1990, cu pereţii din beton armat, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire, în suprafaţă construită desfăşurată de 57 m2. Localitatea unde se află imobilul a fost încadrată la rangul II, zona D, cu un coeficient de corecţie de 2,10. Stabiliţi impozitul pe clădire datorat de proprietarul apartamentului pentru anul 2011, ştiind că valoarea impozabilă unitară a fost stabilită de consiliul local la 806 lei/m2, iar plata impozitului se face integral până la data de 31 martie 2011 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata anticipată a imp pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal, de 10%).R: Impozit anual=57x806x2.1x0.1%=97 lei; Bonificatie=97 x10%= 10 lei; Impozit de plata=97-10 = 87 lei.

138. Cine datorează impozitul pe clădiri, respectiv taxa pe clădiri?R: Impozitul pe clădiri este datorat de proprietarii clădirilor.Taxa pe clădiri este datorată de persoanele juridice care au concesionate, închiriate, primite sau luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.

139. Cum se calculează imp pe clădiri în cazul în care proprietarul este o pers fizică ce deţine în proprietate doar o clădire?R: În cazul pers fizice, imp pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2 (ajustată cu un coeficient de corecţie în funcţie de rangul localităţii şi zona în cadrul localităţii). În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10.Valoarea impozabilă a clădirii,se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:-cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;-cu 10%, pentru clăd care are o vechime cuprinsă între 30 şi 50 de ani inclusiv, la data de 1ianuarie a anului fiscal de referinţă.În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.Daca locuinta este situata la subsol, mansarda si are destinatie de locuit, valoarea impozabila este de 75%Daca locuinta este situata la subsol, mansarda si nu are destinatie de locuit, valoarea impozabila este de 50%

140. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul unei persoane juridice?R: În cazul pers juridice, imp pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50%inclusiv. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

141. Care este scadenţa de plată a impozitului pe clădiri?R: 31 martie şi 30 septembrie

146. O persoană fizică deţine ca primă locuinţă, în afara celei de domiciliu, o proprietate în mediul urban, având o suprafaţă utilă de 60 m2, iar valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2. La subsol, clădirea are o pivniţă nelocuibilă, proprietatea contribuabilului, cu o suprafaţă utilă de 8 m. Clădirea a fost construită în anul 1950, fiind achiziţionată de contribuabil la data de 25 ianuarie 2011. Coeficientul de corecţie pozitivă a valoni impozabile este 2,6, iar apartamentul este situat într-o clădire cu 3 niveluri şi 9 apartamente.Determinaţi impozitul pe clădiri de plată în 2011 pentru această proprietate a contribuabilului.R: Pentru locuinta :

S desfasurata= 60*1.2=72 mpReducere coeficient corectie (> de 8 apartamente) >>2.6-0.1=2.5Stabilire valoare impozabila:72mp*806lei/mp=58032 lei; 58032*2.5=145080 leiReducere 20% vechime>50 ani >>> 145080-20%=116064Calcul impozit anual= 116064*0.1%=117.07>>>116 leiMajorare prima locuinta in afara de cea de domiciliu: 116*1.65=191.4>>> 191 lei / an191/12=15,92 >>> 16 lei /luna; 16*11 luni= 176 lei pt anul 2011Pentru pivnita:Suprafata desfasurata =1.2*8 mp = 9.6 mp9.6*(806/2)=3868.8 lei3868.8*0.1%=3.87>>> 4 lei impozit datorat pentru pivnita pt. 2011; 4/12=0.33 lei/luna0.33*11= 3.67>>>4 lei pt anul 2011

147. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construită desfăşurată de 200 m2, având o valoare contabilă (de inventar) de 75.000 lei recuperată integral pe calea amortizării. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1%. Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică.R: Reducere valoare impozabila cu 15%>> 75.000*0.85=63.750; Impozit=63.750*1%=637.5 lei>> 638 lei impozit pe cladire annual

148. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construită desfăşurată de 200 m2. Clădirea a fost reevaluată ultima dată în anul 2007 la o valoare de 150.000 lei. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1% pentru clădirile reevaluate şi de 10% pentru clădirile nereevaluate.Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică în 2011.R: 150.000*10%=15.000 lei

149. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construită desfăşurată de 200 m2. Clădirea a fost reevaluată ultima dată în anul 2008 la o valoare de 150.000 lei. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1% pentru clădirile reevaluate şi de 10% pentru clădirile nereevaluate. Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică în 2010.R: 150.000*1%=1.500 lei

155. O persoană fizică deţine o clădire pentru care impozitul anual este de 1.000 lei. Imobilul este singura proprietate a contribuabilului, fiind şi locuinţa de domiciliu. Ştiind că imobilul a fost achiziţionat la data de 15 februarie 2008 şi a fost vândut la data de 12 noiembrie 2010, determinaţi impozitul de plată în 2010 şi în 2011.R: Pentru anul 2010, persoana datoreaza imp de la 1 ianuarie pana la 31 noiembrie >>11 luni; 2010=1000 x 11/12 = 916,66 = 920 Pentru anul 2011, persoana nu datoreaza impozit deoarece a vandut cladirea; 2011= impozit 0

156. In conformitate cu prevederile Codului fiscal - „Impozite şi taxe locale", există categorii de clădiri scutite la plata impozitului pe clădiri? Dacă da, care sunt principalele categorii de clădiri (precizaţi minim cinci categorii)?R: 1. clădirile proprietate a statului, a unitătilor administrativ-teritoriale sau a oricăror institutii publice, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice, altele decât cele desfăsurate în relatie cu persoane juridice de drept public;2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice;3. clădirile care, prin destinatie, constituie lăcasuri de cult, apartinând cultelor religioase recunoscute oficial în România si componentelor locale ale acestora, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice;4. clădirile care constituie patrimoniul unitătilor si institutiilor de învătământ de stat, confesional sau particular, autorizate să functioneze provizoriu ori acreditate, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice;5. clădirile unitătilor sanitare publice, cu exceptia încăperilor care sunt folosite pentru activităti economice.

157. în conformitate cu prevederile Codului fiscal - „Impozite şi taxe locale", deţinerea de către o persoană fizică a mai mult de două clădiri în pro-prietate o obligă pe aceasta la plata unui impozit diferit faţă de situatia în care deţine o singură clădire? Dacă da, care este majorarea de impozit şi în ce condiţii?R: Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.(2) Nu intră sub incidenţa alin. (1) persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri dobândite prin succesiune legală.

IMPOZITUL PE TERENURI

133. O instituţie de învăţământ preuniversitar deţine un teren în intravilan destinat construcţiilor, în suprafaţă de 500 mp, din care 100 mp sunt ocupaţi de o clădire. Valoarea impozabilă a terenului este de 7.408 lei/ha. Determinaţi impozitul pe teren datorat bugetului local.

R: Terenurile aparţinând instituţiilor de învăţământ preuniversitar sunt scutite de la plata impozitului pe teren134. Care sunt bonificaţiile care pot fi acordate pentru plata impozitului pe teren, în conformitate cu Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal - „Impozite şi taxe locale"?R: Conform legii se poate acorda o bonificaţie pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv a anului respectiv de până la 10%, cu condiţia ca ea să fie stabilită prin Hotărâre a Consiliului Local. (Cod fiscal, art. 260, alin. 2).

142. Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv taxei pe teren?R: Contribuabilii impozitului pe teren sunt proprietarii acestora.Taxa pe teren este datorată de persoanele care au concesionate, închiriate, primite sau luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.

143. Cum se fundamentează impozitul pe teren pentru un teren situat în intravilan, la altă categorie de folosinţă decât cea de teren pentru construcţii? R: În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu impozitul unitar, iar acest rezultat se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie.

152. O persoană fizică deţine începând cu 10 aprilie 2011 un teren arabil de 10 hectare în extravilan în zona A.Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 43 lei/ha, iar coeficientul de corecţie este de 5,00.R: 10 ha*43*5=2150 lei/an; 2150/12=179.17 lei/lunaPersoana datoreaza impozit incepand cu 1 mai 2011>>> 8 luni8*179.17=1.433 lei impozit de plata pentru anul 2011, termen de plata 30 septembrie

153. O persoană fizică deţine începând cu 10 iunie 2011 un teren arabil în intravilan de 10 hectare.Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 39 lei/ha, iar coeficientul de corecţie este de 3,00.R: 10ha*39*3= 1170 ; imp 1170/12= 97.5* 6= 585 de plata pt anul 2011 pana pe 30 septembrie

IMPOZITUL AUTO

135. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.400 cm3. Valoarea impozitului asupra mijloacelor de transport este de 72 lei / 200 cm3. Ştiind că persoana fizică a achiziţionat automobilul pe data de 18 februarie 2011, determinaţi cuantumul impozitului asupra mijloacelor de transport de plată către bugetul local pentru anul 2011.R: Baza impozabilă = 2400/200 = 12 fracţiuni de 200cm3Impozitul asupra mijloacelor de transport = 72 x 12 = 864 leiNumăr luni în care autoturismul a fost deţinut = 10Taxa asupra mijloacelor de transport de plată = 864x 10/12 = 720 lei

137. In anul fiscal 2011, o persoană fizică deţine în proprietate un autoturism înmatriculat în România, cu o capacitate cilindrică de 1.895 cm3. Calculaţi impozitul pe mijloacele de transport datorat de proprietar ştiind că valoarea impozitului unitar este stabilită de consiliul local la 18 lei / 200 cm3 sau fracţiune de capacitate, iar plata impozitului se face integral până pe 31 martie 2011 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata anticipată a impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal, de 10%).R: Nr unităţi de 200 cm3 = 1895/200=10; Imp anual=10x18=180 lei; Bonificaţie=180x10%=18 lei; Imp de plată=180–18=162 lei

144. Care sunt contribuabilii în cazul impozitului asupra mijloacelor de transport?R : Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport, cu excepţia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfelÎn cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar

145. Cum se stabileşte cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport în cazul autovehiculelor?R: Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea numărului de unităţi de 200 de cm3 sau fracţiuni din acestea (determinate prin împărţirea capacităţii cilindice la 200, iar rezultatul rotunjit la întreg prin adăugare) cu impozitul unitar.

150. O persoană fizică deţine începând cu luna decembrie 2010 un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1.820 cm3.Determinaţi imp pe mijloacele de transport aferent anului 2011 în condiţiile în care imp unitar este de 18 lei / 200 cm3.R: 1820/200= 9.1 >>> 10 fractiuni => imp = 10*18=180 lei

151. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.620 cm3, achiziţionat la data de 20 mai 2011. Impozitul unitar este de 144 lei/200 cm3. Determinaţi impozitul de plată în 2011.

R: 2620/200= 13.1 >>> 14 fractiuni => imp= 144*14= 2016* 7/12 (iunie-dec) = 1176 impozit 2011

154. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1.897 cm3, achiziţionat la data de 20 mai 2010. La 15 iunie 2011 persoana fizică vinde autoturismul. Imp unitar este de 18 lei / 200 cm3. Determinaţi imp de plată datorat de noul proprietar în 2010 şi în 2011.R: 1897/200=9.49 fractiuni>>> 10 fractiuni

a) pt vechiul proprietar (cel care vinde auto):Pentru anul 2010, persoana datoreaza impozit pt 6 luni (iun-dec 2010) = 10*18*6/12 = 90

Pentru anul 2011, persoana datoreaza impozit pt 6 luni (ian-iun 2010) = 10*18*6/12 = 90b) pt vechiul proprietar (cel care cumpara auto in 2011):

Pentru anul 2010, persoana nu datoreaza impozit nu detine inca auto Pentru anul 2011, persoana datoreaza impozit pt 6 luni (iul-dec 2011) = 10*18*6/12 = 90

158. In conformitate cu prevederile Codului fiscal - „Impozite şi taxe locale", există categorii de mijloace de transport scutite la plata impozitului? Dacă da, care sunt principalele categorii de mijloace de transport?R: Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:a) autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;e) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.

ACCIZE

168. O societate comercială, A, produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 2.000 de sticle în luna aprilie. Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este de 34,05 euro/hl produs, iar cursul de schimb este de 4,2688 lei/euro.Determinaţi valoarea accizei şi a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie să le declare societatea B la administraţia financiară, dacă B nu mai realizează nicio altă operaţiune în luna aprilie.R: Societatea B este comerciant, nu producător, ca urmare ea nu are obligaţii declarative în ceea ce priveşte accizele.Pentru determinarea TVA-ului de declarat trebuie să determinăm preţul fără TVA la care B va cumpăra de la A. Acest preţ = Preţ de producţie + AccizaPreţ de achiziţie fără TVA = (2.000 x 8) + (34,05 x 4,2688 x 2.000 x 0,75 / 100) = 16.000 + 2180,29 = 18.180,29 leiTVA deductibil = 18.180,29 x 24% = 4.363 leiDeci societatea trebuie să declare un TVA de recuperat de 4.363 lei.

218. Un agent economic importă din America de Sud 10.000 de sticle de alcool etilic, concentraţie 50%, de 0,5 l/sticlă, la preţ extern de 100 euro/sticlă, acestea nefiind plasate în regim suspensiv. Acciza specifică pentru alcoolul etilic este de 750 euro/hl alcool pur. Cursul de schimb este de 4,2655 lei/euro. Determinaţi valoarea accizei care trebuie plătită în vamă.R: 1hl= 100 litri; Acciza = 750 * 4.2655 * [(10.000 * 0,5) / 100] * 50% = 79.978

219. O societate comercială produce în luna mai 2.000 de pachete de ţigări cu 10 ţigări în pachet. Acciza pentru ţigări este de 64 euro /1.000 ţigări, iar cursul de schimb este de 4,2655 lei/euro. Cât este acciza datorată la bugetul de stat pentru producţia realizată, dacă ţigările sunt eliberate în consum în luna mai?R: Acciza = 64 * 4.2655 * (2.000 * 10)/1.000 = 5.460 lei

220. Precizaţi produsele pentru care se aplică accize armonizate.R: Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:a) alcool şi băuturi alcoolice;b) tutun prelucrat;c) produse energetice şi electricitate

221. Ce înseamnă regim suspensiv de accize?R: Art 163 f)Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor.

222. Precizaţi exigibilitatea accizei.R: Art 165 CF Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

223. Precizaţi produsele pentru care se aplică acciză, dar care nu intră în categoria accizelor armonizate. R: a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;    b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi 0901 90 90;    c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12.

224. In luna martie, un agent economic producător de bere a înregistrat o producţie de 10.000 hl, cu o concentraţie alcoolică de 4,5% şi un număr de 6 grade Plato. Stabiliţi acciza datorată de producător ştiind că acciza unitară este de 0,43 euro / hl grad Plato, iar cursul de schimb este de l euro = 4,2655 leiR:-pt bere conteaza concentratia in grade Plato (concentratia in zahar gram/100 gram solutie) si NU conteaza concentratia alcoolica-pt calculul accizelor se ia in calcul cursul din 01.oct. N-1 si cu el se merge tot anulA = 6 x 0,43 x 4.2655 x 10.000 = 110.050 lei

225. Precizaţi termenul la care trebuie depusă declaraţia de accize.R: Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă de către operatorii economici plătitori până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia

226. Un importator din România achiziţionează în luna mai, din Brazilia. 4.000 kg de cafea prăjită, la preţul extern de 2 euro/kg, taxă vamală 10%. comision vamal 0,5%, acciză 225 euro/tonă, TVA 24%.Determinaţi acciza utilizând un curs de 1 euro = 4,2655 lei.R: Acciza = 225 * 4 t * 4,2655 = 3.839 lei

227. Un antrepozit fiscal livrează spre consum 80.000 de pachete de ţigarete a 20 ţigarete/pachet, preţ extern = 0,8 euro/pachet, iar preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat = 7 lei/pachet. Acciza pentru ţigarete este de 48,50 euro / 1.000 ţigarete + 22%, 1 euro = 4,2655 lei. Acciza minimă pentru ţigarete = 287,46 lei /1.000 ţigarete.Determinaţi acciza care trebuie virată la bugetul de stat.R: Total acciza = acciza specifică + acciza ad valorem = (48,50 * 4,2655 * 80 000 * 20 / l 000) + 22% * 7 * 80 000 = 331.002,8 + 123.200 = 454.202,8 leiAcciza minima= 80.000*20/1000* 287,46= 459.936 se plateste acciza minima

228. Ce reprezintă produsele accizabile în înţelesul Codului fiscal?R: Produsele accizabile sunt accizele armonizate, care sunt sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import Produsele accizabile sunt cele asupra cărora se aplică accizele armonizate, respectiv: a) alcool şi băuturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) produse energetice şi electricitate

229. Ce este un antrepozit fiscal în domeniul accizelor?R: Art 163 c) antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii prevăzute de prezentul titlu şi de norme;

230.Când se poate considera că deplasarea intracomunitară a produselor accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv?R: Se poate considera că deplasarea intracomunitară a produselor accizabile are loc în regim suspensiv numai dacă este acoperită de un document administrativ electronic.

TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

TVA intern

159. O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în luna mai următoarele operaţiuni:-achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de 1,5 lei/kg, preţ fără TVA;-achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg, preţ fără TVA:-livrează 1.500 kg fructe la preţul de 2,5 lei/kg, preţ fără TVA.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii mai. Toate achiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la / către persoane înregistrate în scop de TVA.R: Deşeuri metale neferoase si fructe - se supun regimului de taxare inversă (4426=4427)TVA deductibil = 1.000x 1,5 x 24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1320 leiTVA colectat = 1.000x 1,5 x 24% + 1.500 x 2,5 x 24% = 1260 lei TVA deductibil > TVA colectat => TVA de recuperat = 60 lei

160. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA care activează în domeniul producţiei de mobilier realizează în luna septembrie următoarele operaţiuni:-achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă: 850.000 lei, preţ fără TVA;

-achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000 lei, preţ fără TVA;-înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie, în valoare de 25.000 lei, preţ fără TVA;-achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol în valoare de 15.000 lei, preţ fără TVA;-livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.Determinaţi TVA aferentă lunii septembrie. Ştiind că la sfârşitul lunii august societatea raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul statului la sfârşitul lunii septembrie. Toate operaţiunile se desfăşoară în România, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate în scop de TVA în România.R: - achiziţiile de masă lemnoasă pe picior - TVA deductibil şi un TVA colectat în valoare de 850.000x 24% = 204.000 lei- achiziţiile de materiale consumabile - TVA deductibil de 250.000 x 24% =60.000 lei;- prestarea de servicii de cazare (cota de 9%),- TVA deductibil - 25.000x 9% = 2.250 lei;- pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol TVA nedeductibilTVA deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 lei- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat în valoare de 850.000x 24% = 204.000 lei- pentru livrarea de produse finite TVA colectat = 1.450.000 x (24/124) = 280.645 leiTVAcolectată = 204.000 + 280.645 = 484.645 leiTVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 484.645 – 266.250 = 218.395 leiTVA de plată la buget = 218.395 – 2.500 = 215.895 lei

161. In luna iulie, o persoană juridică plătitoare de TVA realizează operaţiunile:-livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 lei, preţ fără TVA, TVA 24%;-prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere, în valoare de 110.000 lei;-prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere, în valoare de 180.000 lei;-achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 lei, preţ fără TVA, TVA 24%, destinate în întregime operaţiunilor cu drept de deducere;-achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 lei, preţ fără TVA, TVA 24%, din care 70% sunt destinate activităţilor cu drept de deducere şi 30%, activităţilor fără drept de deducere.Determinaţi TVA de plată în luna iulie.R: Întrucât societatea a ţinut evidenţa aprovizionărilor separat pentru activităţile cu drept de deducere şi pentru activităţile fără drept de deducere vom lua în calculul TVA-ului deductibil numai acele achiziţii destinate realizării operaţiunilor cu drept de deducere, nefiind necesară utilizarea pro-ratei.TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 leiTVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 leiTVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920– 52.800 = 3.120 lei

162. In luna august, o societate plătitoare de TVA realizează următoarele operaţiuni:-exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei; livrări de bunuri pe piaţa internă către persoane fizice, în valoare de 250.000 lei, preţ fără TVA, TVA 24%;-prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere. în valoare de 200.000 lei;-achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă, în valoare de 600.000 lei, preţ fără TVA, TVA 24. destinate realizării activităţilor firmei;-beneficiază de prestări de servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei: preţul include TVA 24%. Şi acestea sunt destinate realizării tuturor activităţilor societăţii.Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august (pro-rata se rotunjeşte la întregul imediat următor).R: Întrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cu drept de deducere şi cele destinate operaţiunilor fără drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor achiziţiilor şi apoi, pe baza proratei, TVA ce poate fi dedus .TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 144.000+108387= 252.387Pro rata = (livrări cu drept de deducere) / (total livrări) = (400.000 + 250.000) / (400.000 + 250.000 + 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47% = 77%TVA ce poate fi dedus = 252.387 x 77% = 194.338 leiTVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 leiTVA colectat < TVA ce poate fi dedus => TVA de recuperat = 194.338-60.000=134.338

163. Agentul economic X achiziţionează de la producătorul Y o cantitate de 1.000 perechi de pantofi la preţul de producţie de 250 lei/pereche, preţ fără TVA. Producătorul Y decide acordarea unui discount de 10% pentru această comandă. Agentul economic X aplică un adaos comercial de 30% la preţul de achiziţie al pantofilor, după care vinde 800 de perechi agentului economic W şi 200 de perechi agentului economic Z. întrucât agentul economic W este un vechi client, X decide să îi acorde un discount de 5% la vânzarea celor 800 de perechi de pantofi.Ştiind că toţi agenţii economici participanţi la circuit sunt înregistraţi în scop de TVA în România, iar toate operaţiunile au loc în România, determinaţi TVA de plată sau de recuperat pentru agentul economic X.R: Preţ de achiziţie fără TVA = Preţ de producţie pantofi - Discount = 250 – 250 x 10% = 225 lei / perecheTVA deductibil = 225 x 1.000 x 24% = 54.000leiAdaos comercial = 225x 30% = 67,5 lei / perechePreţ vânzare fără TVA = 225+67,5= 292,5 lei / pereche

Pentru vânzarea către W = 292,5 - 5% x 292,5 = 292,5 - 14,63 = 277,87 lei/perecheTVA colectat = 277,87x 800 x24% = 53.351,04 leiPreţ vânzare către Z = 292,5 lei / perecheTVA colectat = 292,5 x 200 x 24% = 14.040 leiTVA colectat tot= 53.351,04+14.040=67.391TVA colectat > TVA deductibil => TVA de plată = 67391-54.000= 13.391

164. O societate comercială achiziţionează un mijloc fix pentru care plăteşte un avans de 30% din valoare în luna iulie, urmând ca restul de 70% să fie achitat în luna sept, atunci când mijl fix îi este livrat. Factura este făcută pentru întreaga valoare în luna iulie. Dacă val mijl fix este de 500.000 lei, preţ fără TVA, determinaţi TVA deductibilă aferentă lunii iulie.R: TVA devine exigibilă la data facturii astfel că societ îşi înregistrează în luna iulie un TVA deductibil de 500.000x 24% = 120.000lei

165. O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri în valoare de 40.000 lei fără TVA, pe care le achită în proporţie de 60% în luna martie şi de 40% în luna aprilie. Factura de achiziţie este emisă în luna martie. Tot în luna martie societatea facturează către clienţi mărfuri în valoare de 50.000 lei, preţ fără TVA, pentru care va primi contravaloarea integral în luna aprilie. Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii aprilie, ştiind că toate operaţiunile au loc în România, între persoane înregistrate în scop de TVA în România.R: TVA devine exigibilă la data livrării sau data facturării. Astfel, TVA-ul aferent achiziţiilor este exigibil în luna martie, iar TVA-ul aferent livrărilor este exigibil tot în luna martie, pentru luna aprilie societatea nu are de plătit sau de recuperat, întrucât ea nu a desfăşurat operaţiuni impozabile cu exigibilitate în luna aprilie.

166. Societatea comercială ALFA SA, cu sediul în Bucureşti şi înregistrată în scop de TVA în România, livrează mărfuri către SC BETA SRL, cu sediul în Sibiu şi înregistrată în scop de TVA în România. Mărfurile sunt livrate în data de 10 februarie 2011, fiind transportate de la Bucureşti la Sibiu. SC ALFA SA facturează operaţiunea în data de 5 martie 2011. Precizaţi data la care TVA este exigibilă.R: TVA devine exigibilă la data faptului generator sau la data facturării, dacă factura este emisă înaintea faptului generator. Cum faptul generator este în data de 10 februarie 2011 şi factura este în data de 5 Martie 2011 exigibilitatea TVA intervine în data de 10 februarie 2011.

167. Selectaţi dintre operaţiunile prezentate mai jos acele operaţiuni pentru care este aplicată cota redusă de TVA de 9%:a)prestările de servicii medicale;b)livrările de produse ortopedice;c)livrările de organe, de sânge şi de lapte de provenienţă umană;d)livrarea de manuale şcolare;e)activitatea de învăţământ;f)dreptul de intrare la muzee;g)cazarea în cadrul sectorului hotelier;h)livrările de locuinţe sociale. R: Raspuns: b), d), f), g)

169. La inventarierea de la sfârşitul exerciţiului financiar se constată lipsa unui mijloc fix în valoare de 20.000 lei, care a fost amortizat contabil in proporţie de 30%, lipsa nefiind imputabilă.Explicaţi tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA şi precizat! suma de TVA generată, dacă este cazul.R: Bunul constatat lipsă în gestiune şi neimputabil este o livrare către sine pentru care societatea comercială trebuie să colecteze TVA.Val ramasa de amortizat = 20.000 * 70% = 14.000 14.000*24% = 3360

170. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor o reducere comercială.Să se determine TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele:- preţ de vânzare: 2.000 lei;- rabat 10% acordat pentru mărfurile vândute.R: Baza de impozitare TVA = Pret vinz – rabat = 2.000 – 2000 x 10% = 2.000 - 200 = 1.800 lei; TVA 24% x 1.800 = 432 lei

171. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor reduceri comerciale.Să se calculeze TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele: preţ de vânzare: 2.000 lei; rabat 10% şi remiză 5 % acordate pentru mărfurile vândute.R: Rabat 10%: 2.000 lei x 10% = 200 lei; Remiză 5%: (2.000 -200) x 5% = 90 lei; Baza de impozitare TVA: 2.000 - 200 - 90 lei = 1.710 lei; TVA: 1.710 x 19% = 410 lei

174. Precizaţi condiţiile în care la livrarea unui apartament dintr-un bloc către o persoană fizică se poate colecta TVA cu cota de 5%.R: Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari; b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap; c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:

- în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;

- în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;

d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

175. O societate închiriază una dintre clădirile pe care le deţine unei alte societăţi. întrucât nu a optat pentru taxare, închirierea se face aplicând regimul de TVA scutit fără drept de deducere. Societatea doreşte să refactureze şi utilităţile aferente (curent, gaze, apă) şi doreşte să aplice şi acestora regimul de scutit fără drept de deducere, considerându-le cheltuieli accesorii care trebuie să urmeze acelaşi regim ca şi operaţiunea de bază. Este corect? Argumentaţi.R: Nu este corect. Aceste cheltuieli nu pot fi considerate cheltuieli accesorii ci trebuie aplicată structura de comisionar, respectiv societatea care le refacturează trebuie să considere, din punct de vedere al TVA, că ea însăşi realizează aceste servicii şi trebuie să le factureze ca atare. Este vorba despre doua operatiuni diferite:- inchirierea – scutita fara drept de deducere- refacturarea utilitatilor – livrare in nume propriu. Achizitia este cu TVA, facturarea este de asemenea cu TVA.

176. O societate plătitoare de TVA este înregistrată la începutul anului 2011 ca având perioadă fiscală pentru declararea şi plata TVA trimestrul. In luna august 2011 ea realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri. Este prima achiziţie intracomunitară de bunuri pe care o realizează. Explicaţi ce perioadă fiscală trebuie să folosească societatea în 2011. R: Intrucât în luna august 2011 realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri începând din luna septembrie 2011 va aplica perioada fiscal lunară.

177. Să se determine TVA de plată, cunoscând următoarele date:-venituri obţinute din operaţiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei;-venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere: 57.500 lei;-bunuri şi servicii achiziţionate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere: 1.240 lei, din care TVA 240 lei; -bunuri si servicii achizitionate, destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere: 124.000, din care TVA 24.000 lei.R: Pro-rata= (115.000 +57.500-57.500) / (115.000 +57.000) = 67%TVA de dedus: 240 x 67% = 161; TVA deductibil=161+24.000=24.161 leiTVA colectată.: 115.000 lei x 24% = 27.600TVA de plată: 27.600-24.161= 3.439

178. La data de 31 martie, din evidenţele contabile s-au centralizat următoarele date: TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente 3.230 lei, TVA colectată 7.460 lei, TVA deductibilă2.850 lei. Societatea obţine numai venituri din operaţiuni care dau drept de deducere. Să se calculeze TVA care rezultă din regularizarea datelor la sfârşitul lunii.R: 7460-2850=4610-3230= 1380 de plata

179. Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA?R: În sfera de aplicare a Tva în România intră: livrările de bunuri (la intern, intracomunitare, exportul), achiziţiile intracomunitare, prestările de servicii şi importul.

180. Care sunt cotele de TVA în România?R: Cotele de TVA sunt 24% şi 9%, 5%. Mai pot exista operaţiuni scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi operaţiuni neimpozabile în România

193. SC X SRL are sediul în Bucureşti şi aplică regimul de scutire pentru întreprinderi mici. In luna martie 2011, aceasta depăşeşte plafonul de scutire pentru întreprinderi mici, însă nu se înregistrează în scop de TVA întrucât nu şi-a dat seama că a

depăşit acest plafon. în luna octombrie 2011, SC X SRL are un control fiscal care descoperă acest fapt şi stabileşte colectarea sumei de 2.500 lei reprezentând TVA aferentă unei singure facturi emise în perioada în care ar fi trebuit să fie înregistrată în scop de TVA. După control, SC X SRL emite, către beneficiarul căruia iniţial i-a facturat fără TVA, o factură cu TVA colectată. Beneficiarul nu acceptă factura pe motiv că el nu are drept de deducere al acestei TVA, singurul argument adus de beneficiar fiind că nu se poate deduce TVA colectată de SC X SRL după control.Este argumentul beneficiarului întemeiat?R: Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal si au fost constatate si stabilite erori in ceea ce priveste stabilirea corecta a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume in baza actului administrativ emis de autoritatea competenta pot emite facturi de corectie catre beneficiari. Pe facturile de corectie se va mentiona ca sunt emise dupa control si vor fi inscrise intr-o rubrica separata din decontul de taxa. Beneficiarii au drept de deducere a taxei inscrise in aceste facturi.In concluzie refuzul beneficiarului de a primi factura este neintemeiat. Art 159 lit 3 CF

198. SC ALFA SRL se înfiinţează la data de 19 iunie 2011. Cu această ocazie estimează că nu va realiza o cifră de afaceri foarte mare în anul 2011 şi ca urmare nu se înregistrează în scop de TVA, optând pentru aplicarea regimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2011 constată că cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 72.000 lei.Dacă nivelul cursului de schimb este de 1 euro = 4,3217 lei, mai poate păstra SC ALFA regimul de întreprindere mică neplătitoare de TVA1 Argumentaţi răspunsul. R: Numărul de luni în care S.C. Alfa a funcţionat în timpul anului 2011: 7 luniPlafonul aplicabil lui S.C. Alfa = 35.000 euro x 7 / 12 x 4,3217 = 88.234,71 lei Cifra de afaceri a lui S.C. Alfa = 72.000 lei <88.234,71 •*• nu a depăşit plafonul poate aplica regimul special de scutire

199. SC ALFA SRL se înfiinţează la data de 19 iunie 2011. Cu această ocazie estimează că nu va realiza o cifră de afaceri foarte mare în anul 2011 şi ca urmare nu se înregistrează în scop de TVA, optând pentru aplicarea regimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2011 constată că cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 160.000 lei.Dacă nivelul cursului de schimb este de 1 euro = 4,2817 lei, mai poate păstra SC ALFA regimul de întreprindere mică neplătitoare de TVA? Argumentaţi răspunsul.R: Numărul de luni în care S.C. Alfa a funcţionat în timpul anului 2011: 7 luniPlafonul aplicabil lui S.C. Alfa = 35.000 euro x 7 / 12 x 4,2817 = 87.418 lei Cifra de afaceri a lui S.C. Alfa = 160.000 >87.418 •*• a depăşit plafonul + nu mai poate aplica regimul special de scutire şi trebuie să solicite înregistrarea în scop de TVA.

200. Explicaţi ce reprezintă „structura de comisionar" din punct de vedere al TVA.R: Norme: În sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabilă care acţionează în calitate de comisionar, primind facturi pe numele său de la comitentul vânzător sau, după caz, de la furnizor şi emiţând facturi pe numele său către comitentul cumpărător ori, după caz, către client, se consideră că acţionează în nume propriu, dar în contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumpărător şi revânzător al bunurilor, indiferent dacă acţionează în contul vânzătorului sau al cumpărătorului, respectiv se consideră că furnizorul ori, după caz, comitentul vânzător face o livrare de bunuri către comisionar şi, la rândul său, comisionarul face o altă livrare de bunuri către comitentul cumpărător sau, după caz, către client. Dacă, potrivit contractului, comisionarul acţionează în numele şi în contul comitentului ca mandatar, dar primeşte şi/sau emite facturi pe numele său, acest fapt îl transformă în cumpărător revânzător din punctul de vedere al taxei.În cazul în care se refacturează cheltuieli efectuate pentru altă persoană, respectiv atunci când o persoană impozabilă primeşte o factură sau alt document pe numele său pentru livrări de bunuri/prestări de servicii/importuri efectuate în beneficiul altei persoane şi refacturează contravaloarea respectivelor livrări/prestări/importuri, se aplică structura de comisionar ( pct. 6 alin. (3) şi (4) sau, după caz, ale pct. 7 alin. (2)). Persoana care refacturează cheltuieli nu este obligată să aibă înscrisă în obiectul de activitate realizarea livrărilor/prestărilor pe care le refacturează}In cazul structurii de comisionar persoana impozabilă are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, în condiţiile legii, şi are obligaţia de a colecta taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile taxabile.Exemplul nr. 2: Un furnizor A din România realizează o livrare intracomunitară de bunuri către beneficiarul B din Ungaria. Condiţia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este în sarcina cumpărătorului, a lui B. Totuşi, B îl mandatează pe A să angajeze o firmă de transport, urmând să îi achite costul transportului. Transportatorul C facturează lui A serviciul de transport din România în Ungaria, iar A, aplicând structura de comisionar, va refactura serviciul lui B. Se consideră că A a primit şi a prestat el însuşi serviciul de transport. Acest serviciu de transport va fi facturat de către C către A cu TVA, locul prestării fiind în România, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. A va refactura transportul către B fără TVA, serviciul fiind neimpozabil în România conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.

201. Care este documentul în baza căruia se colectează TVA în cazul unei livrări către sine?R: In cazul unei livrari catre sine cf. art. 128 alin.4 din CF, documentul pe baza caruia se colecteaza TVA este Autofactura

208. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, îi închiriază o clădire SC BETA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România. SC ALFA SRL optează pentru facturarea acestei operaţiuni cu TVA, începând din chiar data închirierii, 10.05.2010. Realizând că pentru a putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei notificări de taxare a operaţiunii la administraţia financiară, SC ALFA depune notificarea la data de 30.11.2010, precizând în notificare că data de la care îşi exercită opţiunea este 10.05.2010. La un control realizat la SC BETA SRL, inspectorii fiscali constată acest lucru şi apreciază că SC BETA SRL nu avea dreptul de deducere a TVA pe perioada dintre momentul închirierii şi momentul depunerii

notificării de taxare, astfel că exclud de la deducere TVA aferentă facturilor de chirie din perioada mai-noiembrie 2010. Este corect?R: Nu este corect. Chiar dacă notificarea a fost depusă cu întârziere, ea îşi produce efectele din momentul prevăzut în cadrul notificării pentru aplicarea taxării operaţiunii.

209. Care sunt termenele de depunere a declaraţiei recapitulative de TVA?R: Declaraţia recapitulativă de TVA trebuie depusă lunar până la data de 15 a lunii următoare la oraganul fiscal competent, numai pentru lunile în care au avut loc achiziţii şi livrări intracomunitare.

215. Care sunt condiţiile de ajustare a bazei de impozitare în ceea ce priveşte TVA? R: Baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:a) dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj;c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă;e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

216. In conformitate cu prevederile legale din Codul fiscal privind deductibilitatea TVA, există obligaţia de ajustare a taxei deductibile în cazul bunurilor de capital? Dacă da, care este perioada în care trebuie să se realizeze această ajustare?R: Perioada de ajustare începe:a) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate sau fabricate, pentru bunurile de capital active corporale fixe cu o durata >= 5ani, dacă acestea au fost achiziţionate sau fabricate după data aderării;b) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt recepţionate, pentru bunurile de capital care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionării care sunt construite, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării, dacă anul primei utilizări este anul aderării sau un alt an ulterior anului aderării;c) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate, pentru bunurile de capital care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionării, care sunt achiziţionate, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării, dacă formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător s-au îndeplinit în anul aderării sau într-un an ulterior anului aderării;d) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite pentru prima dată după transformare sau modernizare, pentru transformările sau modernizările bunurilor de capital care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionării, a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil transformat sau modernizat, şi se efectuează pentru suma taxei deductibile aferente transformării sau modernizării, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformări sau modernizări, plătită ori datorată înainte de data aderării, dacă anul primei utilizări după transformare sau modernizare este anul aderării sau un an ulterior aderării.

217. Ce reprezintă prorata TVA, când se aplică şi cum este calculată?R: Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, se evidenţiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata.Pro-rata se determină ca raport între: LIVRARI CU DREPT DE DEDUCERE/ TOTAL LIVRARI (art147)

TVA extern

172. Se importă din SUA produse finite spre a fi comercializate.Să se calculeze TVA datorată în vamă, în condiţiile în care se cunosc următoarele date:valoarea în vamă a mărfurilor: 40.000 lei;- taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%;- importatorul nu beneficiază de certificat de amânare la plata TVA în vamă.R: Bază de impozitare TVA = v.in vama+taxa vama+ com. vamal = 40.000 + 40.000*10% + 40.000*0,5% = 44.200 leiTVA= 44.200 lei x 24% = 10.608 lei

173. Societatea FRANCO, cu sediul în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania, îşi trimite doi angajaţi în România pentru a încheia un contract cu societatea SC ALFA SRL, cu sediul în România şi înre-gistrată în scop de TVA în România. Conform înţelegerii, cheltuielile de cazare ale angajaţilor societăţii FRANCO vor fi facturate de către hotelul din România către SC ALFA SRL, care le va refactura către FRANCO.Precizaţi regimul de TVA aplicabil facturilor emise de SC ALFA SRL societăţii FRANCO, precum şi suma de TVA colectată, dacă este cazul, ştiind că valoarea cazării fără TVA este de 4.000 lei.

R: Hotelul din Romania va factura cazarea, cu cota de TVA 9% catre ALFA SRL din Romania.ALFA SRL din Romania va refactura catre firma Franco din Germania tot cu tva 9% deorece serviciile de cazare au fost efectuate in Romania. (conf. Art.133 alin4. lit.a); TVA = 4000*9% = 360 lei

181. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor intracomunitare?R: Art.135 alin 1), 2) si 3) din Codul Fiscal(1) În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achizitia.(2) În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1) sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (4), dacă factura sau autofactura este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

182. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, vinde către societatea BETA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din România în Ungaria de către BETA. Ce operaţiune realizează SC ALFA SRL şi care sunt condiţiile pentru ca SC ALFA SRL să poată considera operaţiunea scutită cu drept de deducere?R: •Livrarea intracomunitara• Pentru a factura “scutit cu drept de deducere” societatea Beta trebuie sa comunice un cod de TVA valabil si sa existe dovada transportului (documente).

183. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregis-trată în scop de TVA în România, vinde către societatea BETA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzău, de la sediul societăţii ALFA, în Oradea, unde BETA are o sucursală. Explicaţi ce fel de operaţiune realizează ALFA şi care este regimul de TVA aplicabil.R: Livrarea incepe si se termina in Ro deci este o livrare interna cu tva 24%.

184. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, vinde către societatea BETA, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din România în Franţa. BETA îi comunică societăţii ALFA SRL un cod de TVA valabil emis de autorităţile din Ungaria, SC ALFA SRL deţinând şi documente de transport care atestă transportul bunurilor din România în Ungaria. SC ALFA SRL facturează această operaţiune cu TVA 24%, conform cotei din România, argumentând că nu poate aplica scutirea de TVA pentru livrările intra-comunitare întrucât BETA nu îi furnizează un cod valabil de TVA emis de autorităţile din Franţa, locul unde ajung bunurile. Este corect? Argumentaţi.R: Nu este corect.ALFA din RO realizeaza LIC, operatiune scutita cu drept de deducere, deoarece sunt indeplinite conditiile:

1. Beneficiarul Beta comunica un cod valabil de TVA emis de un alt stat membru decat cel de unde pleaca bunurile (Ungaria)2. Furnizorul face dovada transportului in alt stat UE decat cel de unde pleaca bunurile.

Alfa trebuie emite factura fara TVA, iar Beta va face taxare inversa cu TVA din Ungaria.

185. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, achiziţionează de la societatea GAMA SRL, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România. Care sunt condiţiile în care SC GAMA SRL poate aplica scutire la factura emisă către SC ALFA SRL?R: Daca Alfa comunica un cod valid de tva din Romania si sa existe documentele de transport

186. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, achiziţionează de la societatea GAMA, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România de către GAMA, existând documente de transport în acest sens.Ce operaţiune realizează SC ALFA SRL şi cum va înregistra TVA aferentă acestei operaţiuni, ştiind că fructele achiziţionate vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau dreptul de deducere a TVA?R: Operaţiunea realizată este achiziţie intracomunitară, impozabilă în România pentru care S.C. ALFA S.R.L. trebuie să colecteze TVA. Pentru că frunctele vor fi utilizate pentru operaţiuni cu drept de deducere, societatea îşi va exercita şi dreptul de deducere al TVA deducând în acelaţi timp TVA-ul (4426 = 4427)

187. SC ALFA SRL prestează servicii de consultanţă către BETACO. SC ALFA SRL are sediul activităţii economice în România şi este înregistrată în scop de TVA în România. BETACO are sediul activităţii economice în Italia şi este înregistrată în scop de TVA în Italia. Nici ALFA, nici BETACO nu au sedii fixe în alte state membre decât cele unde au sediul activităţii economice.Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC ALFA SRL trebuie să declare acest serviciu în declaraţia recapitulativă.R: Serviciul este realizat de către o persoane impozabilă către o altă persoană impozabilă şi nu se regăseşte în excepţiile prevăzute in Cod Fiscal. Ca urmare i se va aplica regula generală de loc al prestării serviciilor, respectiv locul prestării va fi în Italia, beneficiarul fiind persoană obligată la plată. Ca urmare ALFA SRL va emite factura fără TVA, urmând ca Betaco să colecteze TVA prin taxare inversă. Această operaţiune trebuie declarată în declaraţia recapitulativă.

188. SC X SRL, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către Z, înregistrată în scop de TVA în Ger-mania, bunuri în valoare de 10.000 lei, fără TVA. Bunurile sunt trans-portate din România în Germania de către un transportator în contul societăţii X SRL. Explicaţi regimul de TVA aplicabil la întocmirea facturii de către SC X SRL, arătând şi ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a aplica acest regim.R: se va considera o LIC de servicii, se va factura “scutit cu drept de deducere”.Ambele societati trebuie sa comunice codul valid de TVA si sa existe documente de transport.

189. SC ALFA SRL, cu sediul în Bucureşti, România, care beneficiază de regimul special de scutire pentru întreprinderi mici, livrează către Z, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Germania, telefoane în valoare de 10.000 lei, fără TVA. Telefoanele sunt transportate din România în Germania de către un transportator în contul societăţii X SRL.Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC ALFA SRL? Argumentaţi.R: O lei, întreprindere mică scutită conform art. 152 Cod Fiscal (aplica reg.special de scutire, CA< 35000 euro,Grupul G4) Suma inscrisa in factura va fi de 10.000 lei, fara sa fie mentionat ceva la TVA. Atentie la depasire plafon 35.000 euro, atunci va trebui sa se inregistreze Alfa in scopuri de TVA.

190. SC BETA SRL, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scopun de TVA în România, livrează către GAMA, stabilită în Franţa şi înregistrată în scop de TVA în Franţa şi în România, televizoare în valoare de 200.000 lei, fără TVA. GAMA dispune ca televizoarele să fie transportate de la sediul societăţii BETA din Bucureşti la un depozit închiriat de GAMA în Iaşi. Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC BETA SRL? Argumentaţi.R: NU are loc o LIC pentru ca bunurile nu sunt transportate in alt SM. Se va face factura cu TVA de 24 % pentru ca are loc o livrare pe teritoriul Ro. Bunurile sunt puse la dispozitia beneficiarului in Ro. Locul livrarii este in Ro. Suma TVA inscrisa pe factura 48.000 lei ( 200000*24%)

191. SC ALFA SRL, cu sediul în Iaşi, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către BBB, stabilită în Franţa şi înregistrată în scop de TVA în Franţa, televizoare în valoare de 200.000 lei, fără TVA. BBB dispune ca televizoarele să fie transportate în Germania şi îi comunică societăţii ALFA SRL codul de înregistrare în scopuri de TVA din Franţa. Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC ALFA SRL şi ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a trece această sumă/menţiune?R: Scutit cu drept de deducere, conform art, 143 (2) Cod fiscal; ALFA SRL trebuie să deţină copii de pe documentele de transport şi să primescă de la BBB un cod de înregistrare în scop de TVA valabil atribuit de alt stat membru, LIC, BBB face taxare inversa.

192. SC GAMA SRL, cu sediul în Ploieşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către societatea ALFA, care beneficiază de regimul special pentru întreprinderi mici conform legislaţiei din Ungaria, fructe în valoare de 15.000 lei, fără TVA. Fructele sunt transportate din România în Ungaria de către ALFA. Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC GAMA SRL? Argumentaţi.R: Gama: pers impozabila, inreg. in scop de TVA in Ro; Alfa : pers neimpozabila=intreprindere mica in HU=>Grupul G4transport : RO------ HU; SC Gama face o livrare din Ro in Hu cu TVA pentru ca beneficiarul din HU nu comunica cod de TVA (nu sunt indeplinite conditiile de scutire). Suma TVA inscrisa pe factura 3600lei (15000 +15000x24%=15000+3600TVA)

194. SC X SRL, cu sediul în România şi înregistrată în scop de TVA în România, efectuează servicii de depozitare. în luna martie 2011, ea depozitează în depozitul din Bucureşti marfă aparţinând societăţii GAMA LTD., o societate cu sediul în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania. Det regimul de TVA aplicabil acestei operatiuni, precum si daca SC X SRL trebuie sa declare acest serviciu in declaratia recapitulativa.R: Serviciul este realizat de către o persoană impozabilă către o altă persoană impozabilă şi se regăseşte în excepţiile prevăzute la art. 133 (4) Cod Fiscal, fiind un serviciu legat de imobil. Ca urmare i se va aplica regula specială de loc al prestării serviciilor de la art. 133 (4) a) Cod Fiscal, respectiv locul prestării va fi în România, persoana obligată la plată fiind prestatorul. Ca urmare ALFA SRL va emite factura cu TVA românesc 24%.. Această operaţiune nu trebuie declarată în declaraţia recapitulativă.

195. SC X SRL, cu sediul în România şi înregistrată în scop de TVA in România, efectuează servicii de reparaţii telefoane pentru ZIGMACO. o societate cu sediul în Ungaria şi care nu este înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fiind întreprindere mică. Astfel, ZIGMACO nu îi comunică SC X SRL un cod de TVA, deşi aceasta 1-a solicitat.Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC X SRL trebuie să declare acest serviciu în declaraţia recapitulativă.R: locul prestarii e Romania, factureaza cu TVA (24%), nu declara in  390

196. SC BETA SRL, cu sediul în Buzău, considerată întreprindere mică. neînregistrată în scopuri de TVA în România, achiziţionează de la ALFA, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Franţa, mobilier în valoare de 25.000 euro. Produsele vor fi transportate din Franţa în România. Este prima achiziţie intracomunitară de bunuri a BETA SRL. Descrieţi obligaţiile societăţii BETA SRL din punct de vedere al TVA pentru această tranzacţie. Cursul de schimb este de 1 euro = 4,3 lei.R: BETA S.R.L, persoană impozabilă, însă neînregistrată în scopuri de TVA realizează o achiziţie intracomunitară ce depăşeşte plafonul de achiziţii intracomunitare de 10.000 euro. Ca urmare ea trebuie să solicite autorităţilor din România înregistrarea în scop de TVA pentru achiziţii intracomunitare, conform art. 1531, să depună decont special referitor la această tranzacţie şi să plătescă TVA-ul aferent în sumă de 25.000 euro x 24% x 4,3 lei/euro = 25.800 lei

197. SC GAMA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, transportă trei imprimante, produse de aceasta, la o expoziţie de tehnologie care are loc în Franţa. După expoziţie imprimantele sunt aduse înapoi în România.Ce obligaţii are SC GAMA SRL din punct de vedere al TVA pentru această tranzacţie?R: Operaţiunea este un non-transfer, conform art. 128, alin (12) Cod Fiscal. Ca urmare, societatea este obligată să înscrie operaţiunea în registrul non-transferurilor, atât la transmiterea bunurilor, cât şi la revenirea lor.Gamma trebuie sa intocmeasca si documentul de insotire a bunurilor

202. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de transport bunuri pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică având sediul activităţii economice în Polonia şi înre-gistrată în scop de TVA în Polonia. GAMA nu are un sediu fix în România. Serviciul facturat este reprezentat de transport de bunuri din Bucureşti în Timişoara, în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA. Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale ALFA SRL referitoare la această operaţiune.R: Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în Polonia, clientul fiind obligat să colecteze TVA prin taxare inversă.Ca urmare Alfa SRL va factura fără TVA şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul de TVA şi în declaraţia recapitulativă de TVA.

203. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de transport pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică având sediul activităţii economice în Polonia şi înregistrată în scop de TVA în Polonia. Serviciul facturat este reprezentat de transportul de bunuri din Bucureşti în Berlin în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.Precizaţi locul acestei operaţiuni din punct de vedere al TVA, ştiind că nici GAMA, nici ALFA nu au alte sedii fixe în alte state decât cele unde au sediul activităţii economice. Argumentaţi.R: Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în Polonia, clientul fiind obligat să colecteze TVA prin taxare inversă.Ca urmare Alfa SRL va factura fără TVA şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul de TVA şi în declaraţia recapitulativă de TVA. B2B regula de baza. Gamma face taxare inversa cu cota din tara sa

204. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de transport pentru beneficiarul TETA, persoană juridică stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România. Serviciul facturat este reprezentat de transportul de bunuri din Bucureşti în Berlin în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la această operaţiune.R: Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în România, prestatorul fiind obligat să colecteze TVA.Ca urmare Alfa SRL va factura cu TVA 24% şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul de TVA.

205. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, prestează servicii de consultanţă în domeniul contabil pentru beneficiarul GAMA, persoană j uridică stabilită în Polonia şi înregistrată în scop de TVA în Polonia şi care nu are niciun sediu fix în România. Serviciul facturat este în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la această operaţiune. Argumentaţi.R: Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în Polonia, clientul fiind obligat să colecteze TVA prin taxare inversă.Ca urmare Alfa SRL va factura fără TVA şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul de TVA şi în declaraţia recapitulativă de TVA. B2B regula de baza

206. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, prestează servicii de consultanţă în domeniul contabil pentru beneficiarul GAMA, societate comercială stabilită în Polonia care beneficiază de regimul special de scutire pentru întreprinderi mici conform legislaţiei din Polonia şi care nu are niciun sediu fix în România. GAMA nu îi comunică lui ALFA un cod de înregistrare în scop de TVA. Serviciul facturat este în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la această operaţiune. Argumentaţi.R: Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în România, prestatorul fiind obligat să colecteze TVA.Ca urmare Alfa SRL va factura cu TVA 24% şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul de TVA.

207. SC ALFA SRL este o societate de asigurări stabilită în România şi neînregistrată în scop de TVA în România întrucât realizează numai operaţiuni scutite fără drept de deducere. în 2010, ea s-a înregistrat în scop de TVA cu art. 153', întrucât a realizat o achiziţie intracomunitară de bunuri de 15.000 euro. In aprilie 2011, aceasta beneficiază de servicii de consultanţă în domeniul contabil în valoare de 1.200 euro de la societatea GAMA, societate comercială stabilită în Polonia şi înregistrată în scop de TVA în Polonia şi care nu are niciun sediu fix în România. Precizaţi ce sumă de TVA sau ce menţiune va trece GAMA pe factură, precum şi care sunt obligaţiile din punct de vedere al TVA ale societăţii ALFA. Cursul de schimb este de l euro = 4,3 lei.R: Prestare serv B2C. Gama va face o menţiune pe factură din care să reiasă că locul operaţiunii este în România, SC Alfa SRL fiind obligată la plată prin taxare inversă.Operaţiunea este astfel impozabilă în România, S.C. Alfa S.R.L. având obligaţia de a colecta TVA pentru această operaţiune, însă neavând dreptul de deducere are şi obligaţia de a-1 plăti.TVA colectat şi plătit = 1.200 x 24% x 4,3 = 1238 lei. Pentru această operaţiune S.C. Alfa S.R.L. trebuie să depună decont special de TVA şi declaraţie recapitulativă de TVA.

210. O societate comercială îşi trimite directorul general într-o delegaţie în Ungaria cu autoturismul proprietate a societăţii comerciale. în Ungaria, directorul alimentează autoturismul cu benzină, după care se reîntoarce în România.Trebuie declarată această operaţiune în declaraţia recapitulativă de TVA? Argumentaţi.R: Nu, întrucât această operaţiune nu reprezintă o achiziţie intracomunitară ci o achiziţie locală în Ungaria pentru care se va achita în Ungaria TVA.

211. O persoană fizică achiziţionează automobile din Germania şi apoi le revinde în România, realizând acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obţine venitul său principal. Trebuie această persoană să se înregistreze în scopuri de TVA? Argumentaţi.R: Nu. Această persoană, relizând o activitate economică de o manieră independentă, trebuie încadrată în categoria persoanelor impozabile. Pentru a avea obligaţia de înregistrare în scop de TVA trebuie ca veniturile realizate din livrarea bunurilor în România să depăşească plafonul pentru regimul special aplicabil întrerpinderilor mici, respectiv 35.000 euro/an. Din momentul depăşirii plafonului persoana fizică este obligată să se înregistreze în scop de TVA.

212. SC ALFA SRL, platitoare de TVA, realizeazaurmatoarele operatii in luna martie:- Achiziţionează stocuri în valoare de 240.000 lei, preţ fără TVA. destinate desfăşurării activităţii şi nevoilor firmei;- Livrări de bunuri în interiorul României, în valoare de 300.000 lei. preţ fără TVA;- Achiziţie intracomunitară, valoarea în lei 120.000;- Servicii achiziţionate în valoare totală de 96.720 lei, inclusiv TVA.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii martie către bugetul de stat, fiind cunoscute şi următoarele informaţii: TVA neexigibilă 23.000 lei şi prorata TVA 80% calculată.R: Achiziţie stocuri 240.000*24%= 57.600 lei 4426=57.600 leiLivrare: 300.000*24% =72.000 lei 4427=72.000 leiAIC =120.000*24%= 28.800 lei 4426=4427 28.800 leiAchizitii servicii 96.720*24/124= 18.720 lei 4426= 18.720 leiTVA colectat=72.000+28.800= 100.800 leiTVA deductibil=57.600+28.800+18.720 105.120Prorata= 80% TVA de dedus= 105.120*80%=84.096TVA de plata/datorat =100.800-84.096=16.704TVA nedeductibil+105.120*20%=21.024 4427 =% 100.800

4426 84.0964423 16.704

635=4426 21.024

213. Societatea comercială ALFA SRL, plătitoare de TVA, realizează următoarele operaţii în luna iunie:-Achiziţionează mf în valoare de 260.400 lei, preţ inclusiv TVA (cota 24%), destinate desf activităţii şi nevoilor firmei;-Export în India, valoarea în lei 340.000;-Livrări de manuale şi cărţi şcolare în interiorul României, în valoare de 158.050 lei, inclusiv TVA (cota 9%);-Achiziţie intracomunitară, valoarea în lei 200.000;-Servicii de consultanţă achiziţionate, în valoare totală de 230.000 lei. fără TVA (cota 24%);-Livrări de bunuri către o persoană neimpozabilă TVA, în valoare de 18.000 lei, fără TVA (cota 24%).Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii iunie către bugetul de stat, ştiind că prorata TVA este 65%.R: Achizitie marfuri 260.400*24/124= 50.400 lei 4426=50.400 leiExport 340.000 lei TVA scutit cu drept de deducere 4427=0Livrare: 158.050*9/109 =13.050 lei 4427=13.050 leiAIC =200.000*24%= 48.000 lei 4426=4427 48.000 leiAchizitii servicii 230.000*24% = 55.200 lei 4426= 55.200 leiLivrari 18.000*24%= 4.320 lei 4427=4.320 leiTVA colectat=0+13.050+48.000+4.320= 65.370 leiTVA deductibil=50.400+48.000+55.200= 153.600 leiProrata= 65% TVA de dedus= 153.600*65%=99.840 leiTVA de recuperat =99.840-65.370=34.470 leiTVA nedeductibil =153.600*35%= 53.760 lei

% = 4426 99.8404427 65.3704424 34.470

635=4426 53.760

214.Ce tipuri de persoane sunt obligate la înregistrarea în Registrul Operatorilor Intracomunitari şi ce condiţii trebuie să îndeplinească?

R: Începând cu data de 1 august 2010, se înfiinţează şi Registrul operatorilor intracomunitari care cuprinde toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare, respectiv:a) livrări intracomunitare de bunuri care au locul în România şi care sunt scutite de taxă b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T în România;c) prestări de servicii intracomunitare, efectuate de persoane impozabile stabilite în România în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile;d) achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul în România e) achiziţii intracomunitare de servicii, efectuate în beneficiul unor persoane impozabile stabilite în România, inclusiv persoane juridice neimpozabile înregistrate în scopuri de TVA de către persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, şi pentru care beneficiarul are obligaţia plăţii taxei La data solicitării înregistrării în scopuri de TVA persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent şi înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare, de natura celor prevăzute mai sus.

COD PROCEDURA FISCALA

231. Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de contribuabili, alţii decât marii contribuabili?R: Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenţa revine acelui organ fiscal, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la sursă, în condiţiile legii.Competenţa de administrarea a contribuabilului de un organ fiscal poate fi transmisă altui organ fiscal cu acordul contribuabilului şi a primului organ fiscal. (O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală art. 33, alin 1)

232. In ce condiţii un alt organ fiscal decât cel competent teritorial, potrivit legii, şi anume cel în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul fiscal, poate prelua competenţa pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de respectivul contribuabil? R: Pentru administrarea de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a creanţelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competenţa poate fi stabilită în sarcina altor organe fiscale decât cele prevăzute la alin. (1), prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (art33, alin 3 CPF)

233. Societatea X SRL a depus la data de 25 aprilie 2010 decontul de taxă pe valoarea adăugată aferentă trimestrului I 2010, solicitând totodată şi rambursarea sumei negative înscrise în decontul respectiv, de 10.000 lei.Pentru soluţionarea cererii de rambursare, organul fiscal efectuează o inspecţie fiscală, pe parcursul căreia decide şi verificarea impozitului pe venitul din salariu.Inspecţia fiscală se finalizează în data de 10 iunie 2010 şi are ca rezultat stabilirea unei diferenţe suplimentare la impozitul pe salariu faţă de cel datorat şi declarat la 25 ianuarie, de 5.000 lei. Organul fiscal competent emite nota de compensare a TVA de rambursat cu diferenţa datorată la impozitul pe salariu în data de 20 iunie 2010.Să se calculeze cuantumul majorărilor de întârziere datorat de contri-buabil pentru diferenţa suplimentară de impozit pe salariu, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1 % pe zi.R: Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Pentru compensările din oficiu, data stingerii este data înregistrării operaţiei de compensare de către unitatea de trezorerie teritorială, conform notei de compensare întocmite de către organul competent; Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 20 Iunie 2010Majorări de întârziere = 5.000 x 146 zile x 0,1% = 730 lei

234. Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoană fizică?R: În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege:a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală. (OG92/2003 privind Codul de procedură fiscal, art. 31, alin 1 lit. a şi b)

235. Dl A, medic, cu domiciliul în Bucureşti, sectorul 1, are un cabinet in-dividual pentru acordarea de consultaţii medicale în Bucureşti, sectorul 3, având program în patru zile din săptămână. Dl A mai deţine un cabinet de consultaţii medicale şi în oraşul Buftea, judeţul Ilfov, la acesta din urmă având program doar o zi pe săptămână. Care este domiciliul fiscal în cazul dlui A? Explicaţi.R: Bucuresti, Sectorul 3. În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege: pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.

Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin 1 lit. b

236. Societatea X SRL calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I 2009 în sumă de 20.000 lei. Societatea virează la termenul legal - 25 aprilie 2009 - impozitul datorat. De asemenea, la termenul din 25 aprilie 2009, societatea depune Declaraţia 100 la organul fiscal competent, însă omite să înscrie în această declaraţie impozitul pe profit calculat, în cuantum de 20.000 lei. Care sunt efectele juridice ale plăţii impozitului pe profit asupra obligaţiei de declarare a acestuia?R: Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazul în care a fost efectuată plata obligaţiei fiscale. Astfel, chiar dacă plata a fost efectuată, nu înseamnă că nu mai există obligaţia de declarare.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 81, alin 3

237. Codul de procedură fiscală prevede obligaţia contribuabilului de a aduce la cunoştinţa organului fiscal orice modificare ulterioară a datelor din declaraţia de înregistrare fiscală prin depunerea declaraţiei de menţiuni.în ce termen trebuie depusă declaraţia de menţiuni?R : In termen de 30 de zile de la data producerii modificării (art 77, alin 1 CPF)

238. Societatea X SRL datorează impozit pe profit astfel:a) Creanţe principale reprezentând impozit pe profit, conform declaraţiei fiscale:• trimestrul 12010: 1.000 lei, scadente la 25 aprilie 2010;• trimestrul II2010: 1.500 lei, scadente la 25 iulie 2010;• trimestrul III 2010: 2.000 lei, scadente la 25 octombrie 2010:• trimestrul IV 2010: 2.000 lei, scadente la 25 ianuarie 2011. b) Creanţe rezultate din inspecţia fiscală, cu termen de plată conform deciziei de impunere comunicate în data de 20 ianuarie 2011:• diferenţă trimestrul 12010: 400 lei;• creanţe fiscale accesorii aferente diferenţei de 400 lei, calculate până la 15 ianuarie 2011 (data finalizării controlului): 100 lei:• diferenţă trimestrul III 2010: 500 lei;• creanţe fiscale accesorii aferente diferenţei de 500 lei, calculate până la 15 ianuarie 2011 (data finalizării controlului): 60 lei:• total:- principal: 900;- creanţe fiscale accesorii: 160.c) Creanţe fiscale accesorii stabilite prin decizie pentru neplata la scadenţă a impozitului pe profit:• comunicată la data de 10 iulie 2010: 200 lei;• comunicată la data de 10 ianuarie 2011: 300 lei.Societatea efectuează pentru obligaţiile la bugetul de stat o plată de 7.100 lei la data de 10 martie 2011.Să se precizeze cum va efectua organul fiscal stingerea obligaţiilor în evidenţa sa fiscală prin aplicarea regulii privitoare la ordinea de stingere a datoriilor din Codul de procedura fiscala, contribuabilul neavand alte obligatii de plata la bugetul de stat decat impozitul pe profit.Data (vechimea obligaţiei) Suma datorată Suma acoperită prin plata

din 10 martie 2011Rămas de plată la 10 martie 2011

25 Aprilie 2010 principal: 1.000 1.000 0

10 iulie 2010 accesoriu 200 200 0

25 iulie 2010 principal 1.500 1.500 0

25 octombrie 2010 principal 2.000 700 010 ianuarie 2011 accesoriu 300 300 0

20 ianuarie 2011 principal 900 900 0

accesorii 160 160 0

25 ianuarie 2011 principal 2.000 1.040 960

TOTAL 8.060 7.100 960

239. Cum se stabileşte vechimea obligaţiilor de plată accesorii în scopul aplicării regulii de stingere a datoriilor?R : Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organelecompetente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală art. 115, alin 2

240. Care este termenul legal în care organul fiscal trebuie să soluţioneze o cerere a unui contribuabil în cazul în care pentru aceasta sunt necesare informaţii suplimentare?R: Ca regulă generală, cererile depuse de către contribuabil potrivit Codului de procedură se soluţionează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare. În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data solicitării şi data primirii informaţiilor solicitate. (art 70 alin 1 si 2 CPF)

241. Societatea X SRL a stabilit şi a declarat la data de 25 ianuarie 2011 un impozit pe venitul din salarii aferent lunii decembrie 2010 în sumă de 12.000 lei. Ulterior, societatea constată că a calculat greşit impozitul, suma corectă a acestuia fiind de 10.000 lei. Ca urmare, societatea îşi exercită dreptul de a corecta declaraţia şi depune în data de 25 aprilie 2011 declaraţia rectificativă, dată la care efectuează şi plata sumei de 10.000 lei în contul impozitului astfel datorat.Să se calculeze cuantumul legal al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorat ca urmare a neplăţii la scadenţă a impozitului pe venitul din salarii aferent lunii decembrie 2010, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1 % pe zi.R: Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 25 Aprilie 2010Suma la care se datorează majorările: 10.000Majorări de întârziere = 10.000 x 90 zile x 0,1% = 900 leiLegislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 1 şi 2

242. Care este termenul în care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea erorilor din documentele de plată a impozitelor şi taxelor?R: Art. 114, alin 4 si 6(4) Pentru creanţele fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate, organul fiscal, la cererea debitorului, va efectua îndreptarea erorilor din documentele de plată întocmite de acesta şi va considera valabilă plata de la momentul efectuării acesteia, în suma şi din contul debitorului înscrise în documentul de plată, cu condiţia debitării contului acestuia şi a creditării unui cont bugetar. (6) Cererea poate fi depusă în termen de 5 ani, sub sancţiunea decăderii. Termenul începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a efectuat plata.

243. Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în cazul comunicării lui prin publicitate?R: 15 zile de la data afişării anunţului. ( O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 44, alin 3)

244. Camera profesională C, persoană juridică de utilitate publică, are or-ganizate în structura sa desmembrăminte (sedii secundare) fără personalitate juridică, denumite „filiale". O parte din aceste desmembrăminte (sedii secundare), neavând mai mult de cinci salariaţi, nu îndeplinesc condiţia cerută de lege de a fi înregistrate ca puncte de lucru plătitoare de impozit pe venitul din salarii şi, pe cale de consecinţă, de a li se atribui un cod de identificare propriu. Aceste desmembrăminte trebuie insa declarate la organul fiscal, fara a primi cod de identificare propriu. In ce termen se declară şi care este organul fiscal competent pentru declararea sediilor secundare care au mai puţin de cinci salariaţi?R: Declararea se face în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sediilor secundare (Cod procedură fiscală) prin depunerea declaraţiei privind sediile secundare (OMFP 1329/2004). Competenţa teritorială pentru administrarea acestora revine organului fiscal în a cărui rază teritorială se află situate. Legislaţie aplicabilă: O.G.92/2003 privind Codul de procedură fiscală art.34 şi art.74 şi OMFP 1329/2004

245. Până la ce dată poate organul fiscal să efectueze inspecţia fiscală si eventual să modifice prin decizie de impunere impozitul pe profit aferent trimestrului 1 2005? Explicaţi.R: 31 decembrie 2010Baza de impunere s-a constituit în trim I 2005, termenul de prescripţie începe să curgă de la 01 ianuarie 2006, deci inspecţia se poate efectua până la 31 decembrie 2010.Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscaleDreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel.Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 23, art. 91 şi art. 98

246. Societatea X SRL face obiectul unei inspecţii fiscale generale care începe pe data de 10 aprilie 2007 şi se finalizează la data de 30 iunie 2007, dată la care are loc discuţia finală cu contribuabilul asupra constatărilor inspecţiei incluse în Raportul de inspecţie fiscală. In cursul discuţiilor, reprezentantul legal al societăţii invocă prescripţia dreptului organului fiscal de a stabili diferenţa de 50.000 lei aferentă impozitului pe profit pentru trimestrul I 2002, declarat de societate la data de 25 aprilie 2002. Invocarea are ca motivare în drept prevedenle legale aplicabile conform cărora prescripţia se împlineşte „ în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru perioada respectivă".Cum va proceda organul fiscal? Va emite sau nu decizia de impunere pentru diferenţa de 50.000 lei? Explicaţi.

R: DA. Va emite decizia de impunere, întrucât, conform prevederilor legale „Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 91

247. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 Declaraţia 100. în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată. societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.La data de 30 aprilie 2010, societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţii reciproce.Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte, prin decizie emisă la data de 10 iunie 2010, că taxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este de 20.000. La data de 15 iunie 2010 se emite si nota de compensare.Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, le acceptă şi efectuează plata diferenţei de 10.000 lei în data de 24 iunie 2010.Să se calculeze cuantumul legal al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorate de societate în urma soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al dobânzii de întârziere de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere şi un nivel al penalităţii de întârziere de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse, dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, sau de 15%, dacă se depăşesc 60 de zile. Dacă stingerea se efectuează în primele 30 de zile, nu se datorează şi calculează penalităţi.R: Pentru suma de 20.000 lei admisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26–30 Aprilie 2010=5 zilePentru suma de 10.000 lei neadmisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26 Aprilie – 24 Iunie 2010=60 zileDobanzi = 20.000 x 5 zile x 0,05% + 10.000 x 60 zile x 0,05% = 50 + 300 = 350 leiPenalitati=10.000 x 5% (pt 60 zile) = 500 leiPentru compensarile la cerere, data stingerii este data depunerii la organul fiscal competent a cererii de compensare.

248. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 Declaraţia 100 în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată, societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.La data de 25 aprilie 2010, societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţii reciproce.Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adău-gată, constată că soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte, prin decizie emisă la data de 10 iunie 2010, că taxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este de 40.000 lei. La data de 15 iunie 2010 se emite şi nota de compensare.Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, le acceptă.Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate în urma soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al dobânzii de întârziere de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere şi un nivel al penalităţii de întârziere de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse, dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, sau de 15%, dacă se depăşesc 60 de zile. R: Nu se vor calcula majorări de întârziere.Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b, „a) pentru compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;”Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 1 şi 2 şi art. 122, alin 1, lit. b

249. Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectorul fiscal.La ce se referă informaţia conţinută în vectorul fiscal al unui contribuabil?R: Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaţii fiscale de declarare, potrivit legii.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 78, alin 1 lit. B

250. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2011 decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 40.000 lei, fără a solicita şi rambursarea acestei sume. La aceeaşi dată, societatea mai depune şi Declaraţia 100, în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei, dar pe care nu îl achită.Poate organul fiscal să efectueze, din oficiu, compensarea celor două creanţe reciproce?R: NU. Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor creanţe reciproce, cu excepţia sumelor negative din deconturile de taxă pe valoarea adăugată fără opţiune de rambursare.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 116, alin 4

251. Care este termenul general de soluţionare a cererilor depuse de contribuabili potrivit Codului de procedură fiscală?R: 45 de zile de la înregistrare.(art 70, alin 1 CPF)

252. Societatea X SA are datorii restante la bugetul de stat, pentru care or-ganele fiscale au pornit executarea silită prin poprire, atât asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare, cât şi asupra sumelor pe care alte societăţi le datorează societăţii X. Societatea se confruntă cu dificultăţi financiare şi, pe fondul lipsei de disponibilităţi în conturile bancare, ea este în imposibilitate

de a achita salariile. Pentru depăşirea situaţiei, societatea solicită aplicarea prevederilor din Codul de procedură fiscală care specifică următoarele:„(12) în măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, potrivit alin. (11), sumele existente, precum si cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale."Poate organul fiscal să dea curs solicitării societăţii debitoare cu privire la eliberarea de către terţul poprit în favoarea sa a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale? Explicaţi.R: Terţul poprit poate elibera sume în favoarea debitorului, numai pentru plata drepturilor salariale . Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 149, alin 12

253. Este permis, conform Codului de procedură fiscală, ca plata datoriei fiscale să fie efectuată de altă persoană decât debitorul?R: DA. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv majorări de întârziere.Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor.Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge in drepturile creditorului.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 114, alin 2 şi Cod Civil, Art. 1093

254. Care este, potrivit Codului de procedură fiscală, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili impozite şi taxe şi cât este acest termen?R : Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 91

255. Care este primul act de executare silită în cazul creanţelor fiscale?R: Conform codului de procedura fiscala primul act de executare silita in cazul creantelor fiscale este somatia. Ea este insotita de un exemplar al titlului executoriu Art. 145 (1) Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 145

256. Care este termenul de depunere a unei contestaţii împotriva unui act de executare silită al organului fiscal?R: Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 173, alin. 1 şi 2

257. Din momentul indisponibilizării sumelor existente, precum şi a celor viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite şi nu vor accepta alte plăţi din conturile debitorilor, până la achitarea inte-grală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi.Care sunt sumele exceptate de la aceste dispoziţii?R: Sumele necesare plăţii drepturilor salariale.O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 149, alin 12

258. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul nu plăteşte ratele.După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită acest din urmă debit în data de 27 octombrie 2011.Să se calculeze cuantumul legal al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorate de contribuabil.R   : Art. 120 alin 6 CPF (6) Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând impozitul pe venit, se datorează dobânzi după cum urmează: a) pentru anul fiscal de impunere, dobânzile pentru plăţile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plăţi anticipate se calculează până la data plăţii debitului sau, după caz, până la data de 31 decembrie; b) dobânzile pentru sumele neachitate în anul de impunere, potrivit lit. a), se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora inclusiv;

c) în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decât cel stabilit prin deciziile de plăţi anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală, urmând a se face regularizarea dobânzilor în mod corespunzător. Art 120 1 CPF Dobanzi calculate în anul 2010:107zile=16.03-30.06.2010; 92zile=01.07-30.09.2010; 92zile=01.10-31.12.2010; 15zile=16.09-30.09.2010; 300zile=01.01-27.10.2011Inainte de 30 iunie 2010 dob=0.1%; intre 01 iulie si 30 sept 2010 dob=0.05%; dupa 01 oct 2010 dob=0.04%Pentru plata anticipată 1: 1.000 x (107 zile x 0,1% + 92 x 0,05% + 92 x 0,04%) = 190 leiPentru plata anticipată 2: 1.000 x (15 zile x 0,1% + 92 x 0,05% + 92 x 0,04%) = 98 leiPentru plata anticipată 3: 1.000 x (15 x 0,05% + 92 x 0,04%)= 44 leiPentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 leiDobanzi calculate în anul 2011: 4.000 x 300 x 0,04% = 480 leiPenalitati de intarziere = 15% * 4.000 = 600 lei

259. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; -15 septembrie: 1.000 lei; -15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul nu plăteşte ratele. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere, în care stabileşte un imp anual de 2.000 lei. Contribuabilul achită debitul în data de 27 octombrie 2011. Să se calculeze cuantumul legal al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorate de contribuabil.R : Dobanzi calculate în anul 2010:Pentru plata anticipată 1: 1.000 x (107 zile x 0,1% + 92 x 0,05% + 92 x 0,04%) = 190 leiPentru plata anticipată 2: 1.000 x (15 zile x 0,1% + 92 x 0,05% + 92 x 0,04%) = 98 leiPentru plata anticipată 3: 1.000 x (15 x 0,05% + 92 x 0,04%)= 44 leiPentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 leiDobanzi calculate în anul 2011: 2.000 x 300 x 0,04% = 240 leiPenalitati de intarziere = 15% * 4.000 = 600 lei

260. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; -15 septembrie: 1.000 lei; -15 decembrie: 1.000 lei.Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 3.000 lei. R: Dob calculate în anul 2010: Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile (15.12-31.12) x 0,04% = 6 leiDobanzi calculate în anul 2011: 0 lei (ultima transa are doar 16 zile de intarziere in 2010)

261. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; -15 septembrie: 1.000 lei; - 15 decembrie: 1.000 lei.Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 27 octombrie 2011, respectiv în termenul celor 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei.Să se calculeze cuantumul legal al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorate de contribuabil.R: Dob calculate în anul 2010:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile (15.12-31.12) x 0,04% = 6 leiDob calculate în anul 2011: suma din trim 4=1.000 x 300 zile (01.01-27.10) x 0,04% = 120 lei60 de zile de la decizia de impunere (ok art.84 alin 8 CF, dar pt suma de 5.000-4.000 (plati anticipate)=1.000 lei. Pt 2.000 lei din platile anticipate se aplica majorarile si penalitatile normale.Penalitati > 60 zile => 15% x 1.000=150 lei. Total: majorari=126 lei; penalitati=150 lei.

262. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; -15 septembrie: 1.000 lei; -15 decembrie: 1.000 lei.Contribuabilul plăteşte doar primele două rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită datoria în data de 27 octombrie 2011.R: Dobanzi calculate în anul 2010: Pentru plata anticipată 3: 1.000 x 107 zile x 0,04% = 43 leiPentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 leiDobanzi calculate în anul 2010: 2.000 x 300 x 0,04% = 240 lePenalizari neplata:> 60 zile = 2.000 lei x 15% = 300 lei; total dob = 43+6+240 =289 LEI. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 6Nota : Am considerat ca plata diferentei de 2000 lei stabilita prin decizia de impunere se face in termenul de scadenta.

263. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei; -15 iunie: 1.000 lei; -15 septembrie: 1.000 lei; -15 decembrie: 1.000 lei.Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere, în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 31 decembrie 2011, depăşind astfel cu 100 de zile cele 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei.Să se calculeze cuantumul legal al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorate de contribuabil.R: Dobanzi calculate în anul 2010: Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 leiMajorări calculate în anul 2011: 1.000 x 365 x 0,04% + 1.000 x 100 x 0,04% = 146 + 40 = 186 leiPenalizari > 60 zile = 15% x 1.000 = 150 lei pt plata decembrie si 15% x 1.000 = 150 lei pt plata din impunere

264. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2010 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2010, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei; -15 iunie: 1.000 lei; -15 septembrie: 1.000 lei; -15 decembrie: 1.000 lei. Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2010, respectiv la data de 15 mai 2011, organul fiscal emite decizia de impunere, în care stabileşte un imp anual de 0 lei şi un drept la restituire de 2.000 lei.Să se calculeze cuantumul legal al dobanzilor si penalitatilor de intarziere datorate de contribuabil.R: Dobanzi calculate în anul 2010: Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,04% = 6 leiMajorări calculate în anul 2011: 0 lei. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 6

265. Societatea X SRL a făcut obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite sume suplimentare de plată într-un cuantum de 50.000 lei. Societatea nu este de acord şi contestă la organul fiscal competent suma de 30.000 lei. Totodată, societatea se adresează şi instanţei competente de contencios administrativ, solicitând suspendarea executării deciziei de impunere prin care au fost stabilite diferenţele de plată.Care este suma cauţiunii pe care societatea trebuie să o plătească pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării deciziei?R: Cauţiunea =20% din suma contestată=20% x 30.000=6.000 lei (OG 92/2003 privind Codul de proced fiscală (r3) art. 215, alin 2)

266. In ce condiţii este posibilă suspendarea executării unui act administrativ fiscal?R: În situaţia în care s-a cerut suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 215, alin 2

267. Care sunt elemen princip pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie formulată împotriva unui act administrativ fiscal?R: a) datele de identificare a contestatorului;b) obiectul contestaţiei;c) motivele de fapt şi de drept;d) dovezile pe care se întemeiază;e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice.Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 206, alin. 1

268. Societatea X, persoană juridică nerezidentă, trebuie să execute, în baza unui contract încheiat cu o persoană juridică română, două porţiuni ale unei autostrăzi. Prima porţiune, care constituie potrivit Codului fiscal un sediu permanent, străbate trei judeţe, astfel: începe în judeţul A, municipiul Z, trece prin judeţul B şi se sfârşeşte în judeţul C, municipiul Y. Cea de-a doua porţiune, care constituie un sediu permanent distinct potrivit Codului fiscal, se află în întregime pe raza municipiului V din judeţul D.Care este organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fis-cale datorate de societatea X în România? Explicaţi.R: Pentru sediul permanent 1: municipiul Z, judeţul APentru sediul permenent 2: municipiul V, judeţul DÎn cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activităţi pe teritoriul României prin unul sau mai multe sedii permanente, competenţa revine organului fiscal pe a cărui rază teritorială se află situat fiecare sediu permanent. În cazul în care activitatea unui sediu permanent se desfăşoară pe raza teritorială a mai multor organe fiscale, competenţa revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială începe activitatea acelui sediu permanent.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin. 2

269. Societatea X SRL este supusă executării silite pentru obligaţiile fiscale neachitate. în acest scop, ţinând cont de cuantumul sumelor datorate, organul de executare aplică măsura executării silite mobiliare, seches-trând prin proces-verbal cele cinci mijloace de transport aflate în folosinţa societăţii, între care două sunt deţinute de societate în baza unor contracte de închiriere încheiate cu asociatul unic. Este corectă aplicarea măsurii de executare silită? Explicaţi.R: NU . Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului. Cele două maşini ale asociatului nu aparţin societăţii debitoare, deci nu pot fi sechestrate. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 151, alin. 1

270. Societatea X SA face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite obligaţii suplimentare de plată reprezentând impozit pe profit aferent trimestrului 1 2010 în cuantum de 10.000 lei. Decizia de impunere prin care organul fiscal stabileşte suma astfel datorată este comunicată societăţii în data de 10 iunie 2010. Societatea achită debitul la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală şi menţionat în decizie, respectiv 5 iulie 2010.Să se calculeze cuantumul legal al dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorate de contribuabil.R: Majorarile se platesc din ziua imediat urmatoare scadentei creantei fiscale pentru care s-a stabilit diferenta si pina la data stingerii acesteia inclusiv- art 120 CPFtermen de plata: 25.04.2010; data plata: 05.07.2010 Inainte de 30 iunie 2010 dob=0.1%; intre 01 iulie si 30 sept 2010 dob=0.05%;Majorări 71 zile intirziere (5 zile aprilie+31 zile mai+30 zile iunie+5 zile iulie), deci 10.000 ron*(66zile*0.1%+5zile*0.04%)=685 lei Penalizari, 71 zile>60 zile =>15% x 10.000 = 1.500 leiLegislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120

271. Societatea X SRL face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite obligaţii suplimentare de plată. Societatea formulează şi depune o contestaţie împotriva deciziei de stabilire a obligaţiilor suplimentare de plată, dar pe care o retrage după două zile. Ulterior, soc apreciază că există premise pentru soluţionarea favorabilă a contestaţiei şi doreşte să depună contestaţia reformulată. Mai are societatea dreptul de a mai depune contestaţia după ce aceasta a fost retrasă?R: DA. Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenuluigeneral de depunere a acesteia. ( O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 208, alin. 2)

272. Codul de procedură fiscală prevede un termen special pentru depunerea contestaţiei. Care este acest termen şi în ce situaţii se aplică?R: Termenul general: 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal;Termenul special: 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină, potrivit legii.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 207

273. Codul de procedură fiscală reglementează dreptul contribuabililor la o dobândă pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, dacă restituirea sau rambursarea nu se face în termenul legal pentru solu-ţionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit de acelaşi act normativ. Care este nivelul acestei dobânzi?R: Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere, respectiv de 0,04% pentru fiecare zi de întârziereLegislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 124

274. Cum se stabileşte vechimea creanţelor fiscale principale rezultate din declaraţiile rectificative în scopul aplicării regulilor cu privire la ordinea de stingere?R: În funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificativeLegislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 115, alin. 3

275. Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scri-soare recomandată cu confirmare de primire, care însă a fost înapoiată de poştă cu menţiunea „negăsit la domiciliu". Ca urmare, organul fiscal decide comunicarea deciziei prin publicitate.în ce constă comunicarea prin publicitate?R: Prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 44, alin. 3

276. Care este codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice?R: Codul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu detin cod numeric personal

277. Este obligatorie declararea în România a sediilor secundare din străină-tate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal în România? Şi, dacă da, în ce termen?R: Da, este obligatorie declararea in termen de 30 zile de la infiintarea de filiale si sedii secundare- art 74.CPF

278. Conform prevederilor legale, nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a impo-zitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidate în această situaţie?R: Organul fiscal are dreptul să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate buget general consolidate după împlinirea unui termen de de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termen legal de depunere a declaraţiei fiscale.OUG. nr. 92/2003, Cod Procedură Fiscală cu modificările şi completările ulterioare, art. 83 alin. 4

279. In ce termen de la comunicarea somaţiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silită să nu continue?

R: Art 145 CPF Executarea silita începe prin comunicarea somaţiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu.

280. Impotriva societăţii ALFA SRL s-a emis o decizie de impunere reprezentând diferenţe de impozit pe profit aferent anului 2010 în sumă de 2.123.000 lei.Care este organul competent la care societatea poate introduce contestaţie împotriva deciziei de impunere?R: Art 207 alin 1 CPFConstestatia se depune la organul fiscal ( respectiv vamal) al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru. Contestatia se depune in termen de 30 zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal sub sanctiunea decăderii.