FISCALITATE

1. Grupati veniturile de mai jos în impozite directe si impozite indirecte :a) impozit pe profit;b) taxa pe valoarea adãugatã;c) accize;d) taxe vamale;e) impozit pe dividende de la societãtile comerciale;f) impozit pe venit;Impozite directe:a, e, f, g a) impozitul pe profit; e) impozitul pe dividende de la societatile comerciale; f) impozit pe venit; g) impozit pe veniturile microîntreprinderilor.Impozite indirecte:b, c,db) taxa pe valoarea adaugata; c) accize; d) taxe vamale;

3. Enumerati si explicati care sunt principiile fiscalitatii in viziunea legiuitorului roman. Art. 3. - Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii: a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain; b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora; d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.

4. Clasificati impozitele dupa fond si dupa forma. Dezvoltati pe scurt categoriile identificate.După trăsăturile de fond şi formă impozitele se clasifică în impozite directe şi impozite indirecte.Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unei persoane, cuantumul lor fiind influenţat, în cele mai multe cazuri, de nivelul veniturilor şi/sau averii, precum şi de cotele de impozitare. În categoria impozitelor directe de cuprind impozitele reale (impozite percepute asupra unor obiecte –clădiri, terenuri etc.) şi impozitele personale (pe venit şi pe avere). Impozitele indirecte sunt impozite percepute pe cheltuieli (ele sunt impozite pe consum).

5. De cate feluri sunt impozitele directe?Impozitele directe, in functie de criteriile care stau la baza asezarii lor, se pot grupa in impozite reale si impozite personale.

6. Prin ce se caracterizeaza impozitele reale?Impozitele reale se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (de exemplu teren, cladiri, fabrici, magazine, etc.) facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului

1

impozabil. Ele mai sunt denumite impozite obiective sau pe produs, deoarece se aseaza asupra produsului sau venitului brut al obiectului impozabil, fara a se tine cont de situatia subiectului impozabil.

7. Ce semnifica impozitele personale?Impozitele personale tin cont, in primul rand, de situatia personala a subiectului impozabil, motiv pt.care se mai numesc si impozite subiective. Impozitele persoanale sunt impozite instituite asupra veniturilor sau averii având legătură cu situaţia (venitul sau averea) persoanei impozabile.

8. Clasificati impozitele dupa obiectul impunerii.Raspuns:1.Impozite pe venit2.Impozite pe avere 3.Impozite pe cheltuieli

9. Ce se intelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?Prin caracterul obligatoriu al impozitului se intelege faptul ca acesta este stabilit prin lege. Caracterul obligatoriu trebuie înţeles în sensul că plata acestora către stat este o sarcină impusă tutror persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, se datorează impozit

10. Ionescu Ion este un contribuabil persoana fizica, platind impozit pe venitul din salarii. Nemultumit de calitatea serviciilor publice oferite de stat, el solicita rambursarea impozitului platit in anul 2010, considerand ca suma platita nu este echivalenta cu serviciile publice de care a beneficiat. Este aceasta solicitare intemeiata? Argumentati.In cazul impozitelor, statul nu este dator sa presteze un echivalent direct si imediat platitorului. De asemenea, nu exista un echivalent intre volumul impozitelor platite de o persoana catre stat si calitatea serviciilor oferite. Aceasta caracteristica deosebeste impozitul de taxa, in cazul acesteia din urma, statul fiind obligat sa presteze un serviciu direct si imediat si bineinteles de calitate corespunzatoare.Solicitarea lui Ionescu Ion nu este intemeiata, neavand temei legal.Această solicitare nu este întemeiată întrucât impozitele au titlu definitiv şi nerambursabil. Plătitorii acestora nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată

11. Societatea comerciala X SRL vireaza in luna aprilie 2011 suma de 120 lei reprezentand impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa, Andreescu Andreea. Identificati subiectul si obiectul impozitului pe veniturile din salarii in acest caz.Subiectul impozitului sau contribuabilul este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata impozitului. In cazul impozitului pe salarii, subiectul impunerii desemneaza persoana ce obtine venitul sub forma de salariu, in speta salariata Andreescu Andreea. Obiectul impunerii sau materia impozabila este venitul din salarii realizat de salariata respectiva.

12. Marimea impozitelor datorate de fiecare persoana trebuie sa fie certa, nu arbitrara, iar termenele, modalitatea si locul de plata sa fie stabilite fara echivoc pentru a fi cunoscute si respectate de fiecare platitor. Acesta este enuntul carui principiu al impunerii formulat de Adam Smith?

2

Raspuns: -principiul certitudinii impunerii, vizeaza legalitatea impunerii si presupune ca marimea impozitelor datorate de fiecare persoana sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele, modalitatile de percepere a impozitelor, sumele de plata trebuie sa fie clare si cunoscute de fiecare platitor.

13. Ce reprezinta stopajul la sursa? Exemplificati.Stopajul la sursă reprezintă o modalitate de percepere a impozitelor care constă în aceea că impozitul se reţine şi se varsă la stat de către o terţă persoană, diferită de contribuabilul obligat la plata impozitului. Exemplu: impozitul pe veniturile din salarii se reţine de către plătitorul de venituri din salarii şi se virează la stat, salariatul primind suma netă de impozit.

16. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil. Ce fel de tip de cota de impunere este aceasta?Este cota de impunere procentuala proportionala care exprima ponderea marimii impozitului fata de o unitate de impunere, cand una si aceeasi cota de aplica intregii mase impozabile,indiferent de marimea acesteia.

21. Se dau urmãtoarele tipuri de cheltuieli:– cheltuieli pentru formarea si perfectionarea profesionalã a personalului angajat;– cheltuieli de protocol;– cheltuieli cu provizioane;– cheltuieli cu impozitul pe profit;– cheltuieli cu amenzile datorate autoritãtilor române;– cheltuieli de reclamã si publicitate efectuate în scopul popularizãrii firmei;– cheltuieli cu achizitionarea ambalajelor;– cheltuieli reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori;– cheltuieli cu mãrfurile vândute;– cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.Clasificati, din punct de vedere al impozitului pe profit, aceste cheltuieli în categoriile:a) cheltuieli deductibile;b) cheltuieli cu deductibilitate limitatã;c) cheltuieli nedeductibile.a)chelt.deductibile: -ch.formare si perfectionarea profesionala a personalului angajat

-ch.de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei-ch.cu achizitionarea ambalajelor-ch.cu marfurile vandute

b)chelt.cu deductibilitate limitata - ch.protocol- ch.provizioane- ch.reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori

c) chelt.nedeductibile - ch.cu impozitul pe profit- ch.cu amenzile datorate autoritatilor romane- ch.aferente veniturilor neimpozabile

36. La data de 31 martie 2011, la o societate comercială avem următoarea situaţie: 1 ianuarie 2011 31 martie 2011 lei Capital propriu 100.000 120.000Capital împrumutat 110.000 90.000Cheltuieli cu dobânzile aferenteunui împrumut de la o bancă

3

românească autorizată de BNR 0 40.000Venituri din dobânzi 0 22.000Celelate venituri impozabile 0 150.000Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2008.Nu se calculeaza deductibilitatea cheltuielilor cu dobinda in functie de gradul de indatorare deoarece sunt dobanzi datorate unei banci autorizate de BNR si sunt deductibile integral, adica 40.000 .

46. In categoria contribuabililor impozitului pe profit intra si persoanele juridice romane.Descrieti categoriile de persoane juridice romane care datoreaza impozit pe profit, precum si sfera de cuprindere a impozitului pe profit datorat de aceste persoane juridice.In categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit se cuprind: companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române. Aceste persoane datorează impozit asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate.

47. In categoria contribuabililor impozitului pe profit intra si persoanele juridice straine.Descrieti activitatile si profitul impozabil pentru care aceste societati datoreaza impozit pe profit. “Art. 14. - Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza: b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

48. In ce conditii asociatiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile realizate?Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sunt scutite de impozit pe profit pentru veniturile obţinute din activităţi economice, care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.

49. Organizatiile non-profit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit , in anumite conditii, pentru veniturile realizate din activitati economice. Care sunt aceste conditii?Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

50. Sa se prezinte formula generala de calcul al impozitului pe profit.IP=(Ven.din orice sursa-Chelt.aferente ven-Ven. neimp.+Chelt. neded.)xK%* *K%=16%-regula generala

4

=art.38Cod. fiscal-exceptii, cote diferite Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

52. Ce condiţii cumulative trebuie să îndeplinească o imobilizare corporală pentru a reprezenta un mijloc fix amortizabil din punctul de vedere al Codului fiscal?Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (1800 lei);c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set,la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.

53. Prezentaţi regulile generale pe baza cărora se poate stabili regimul de amortizare (linear, degresiv sau accelerat) în cazul mijloacelor fixe. Cum se calculează amortizarea fiscală prin fiecare dintre cele trei metode de amortizare (lineară, degresivă şi accelerată)?Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.

54. Cum se calculează amortizarea fiscală prin fiecare din cele 3 metode de amortizare (liniară, degresivă şi accelerată)?

În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.

În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizareliniară cu unul dintre coeficienţii următori:a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.Cotele de amortizare determinate de aplică la valoarea rămasă de amortizat la finalul fiecărui an de amortizare până în momentul în care amortizarea anuală determinată în sistem regresiv devine mai mică decât raportul între valoarea rămasă de amortizat şi numărul de ani rămaşi de amortizat, moment în care amortizarea anuală devine egală cu raportul menţionat anterior.În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.

5

55. Incepând cu anul 2011, ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru al Uniunii Europene să fie neimpozabile?Sunt neimpozabile dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:1. plăteşte impozit pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;2. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice dintr-un stat membru de la care primeşte dividendele, 3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.

56. Daţi 3 exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil, indiferent de nivelul lor.

Se vor alege 3 tipuri de cheltuieli din cele enumerate mai jos:

a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unorcampanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori;f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;

57. Care este limita de deductibilitate a cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor în România şi/sau în străinătate?Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate este deductibilă în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.

58. Care este, din punct de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea?Cheltuielile cu sponsorizarea sunt cheltuieli nedeductibile fiscal sau deductibile plafonat.Ele se scad din impozitul pe profit datorat în limita minimului dintre următoarele1. 3o/00 din cifra de afaceri;2. 20% din impozitul pe profit datorat.

59. Ce regim fiscal au provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor?Provizioanele pentru garanţii de bună execuăţie acordate clienţilor sunt deductibile la nivelul cotelor prevăzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate

6

60. Ce dobânzi şi diferenţe de curs valutar nu intră sub incidenţa gradului de îndatorare în ceea ce priveşte deductibilitatea din punct de vedere al impozitului pe profit?Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa gradului de îndatorare.

61. Cum se determină gradul de îndatorare în vederea stabilirii dacă sunt deductibile sau nu cheltuielile cu dobânzile?Gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutatcu termen de rambursare mai mare de un an şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.

Capit.impr.01 01+capit.impr.31.12Grad indatorare=--------------------------------------------------- Capit.propiu 01 01+ capit.propriu 31.12

64. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit?Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani incepand cu 01 01 2009. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.În cazul persoanelor juridice străine, pierderea se recuperază luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului.Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani.

65. Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la anumite termene şi de a depune declaraţii de impozit pe profit.Se cere să se menţioneze pentru anul 2009 termenele la care se face plata, ca regulă şi pe categorii de contribuabili, precum şi ce fel de declaraţii de impozit pe profit se depun şi la ce date.Contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial (sacdenţa este data de 25, inclusive, a primei luni a trimestrului următor). Termenul până la care se efectuează plata impozitului annual (impozitul annual - plăţile anticipate) este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (25 aprilie).Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

7

Celelalte societăţi comerciale au obligaţia de a declara (declaraţia 100) şi plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor.

66. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe profit?Conf. art.13 L571-privind Codul fiscal. sunt contribuabili în cazul impozitului pe profit:a) persoanele juridice române;b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât înRomânia cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.

67. Care este cota de impunere a profitului în anul fiscal 2011?Raspuns-16% cu exceptia preved. Art.38-L571/2003Cod fiscal

68.Care este regimul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit in cazul rezervei legale?Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

69. Cum se determină impozitul pe dividende datorat de un acţionar persoană juridică, dacă plata dividendelor se face în anul fiscal 2009? Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română. Nu se datorează impozit în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora.

74. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în sumă de 20.000 lei. La data de 15 mai 2009 societatea casează bunul, obţinând în urma valorificării prin vânzare a părţilor componente suma de 7.000 lei.Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.Cheltuielile cu valoarea rămasă neamortizată FISCAL a mijlocului fix casat sunt cheltuieli efectuate în scopul obţinerii de venituri impozabile Ca urmare sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

75. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în 8

sumă de 20.000 lei. La data de 15 mai 2009 societatea casează bunul, obţinând în urma valorificării prin vânzare a părţilor componente suma de 2.000 lei.Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.Cheltuielile cu valoarea rămasă neamortizată FISCAL a mijlocului fix casat sunt cheltuieli efectuate în scopul obţinerii de venituri impozabile Ca urmare sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

76. O societate comercială a înregistrat în cursul anului 2009 o sumă de 2.500 lei reprezentând cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavând însă contract încheiat pentru această prestare de servicii. La un control asupra impozitului pe profit, această sumă s-a considerat ca fiind nedeductibilă întrucât reprezintă o prestare de servicii de care contribuabilul a beneficiat fără a deţine contract de prestări servicii, deşi s-a constatat că acest serviciu a fost necesar şi existau toate documentele justificative care să demonstreze că serviciul a fost efectiv prestat.Decizia luată în urma controlului este corectă? Explicaţi.Controlul nu a procedat corect întrucât, normele de aplicare a codului fiscal că prevad ca nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută de Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea"

78. SC ALFA SRL, plătitoare de impozit pe profit, a efectuat în anul 2009 următoarele plăţi de impozit pe profit:aferent trimestrului I: 2.000 lei;aferent trimestrului II: 2.500 lei;aferent trimestrului III: 900 lei.Determinaţi suma de plată reprezentând impozitul pe profit aferent trimestrului IV la 25 ianuarie 2010 ştiind că SC ALFA SRL nu finalizează până la data de 25 februarie 2010 închiderea exerciţiului financiar 2009.Raspuns = 900 lei

86. In cazul caror persoane juridice legiuitorul permite optarea pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor?

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 1122 alin. (6);b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro;d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale.Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice

române care:a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia

persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de

angajaţi.

87. Care este cota de impunere pentru anul fiscal 2011 in cazul platitorilor de impozit pe venitul microintreprinderilor?

3%9

88. Cum se determina baza impozabila aferenta impozitului pe venitul microintreprinderilor?1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din

orice sursă, din care se scad:a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;d) veniturile din subvenţii de exploatare;e) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere,

care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele

produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a

acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

91. O societate comerciala care are ca obiect principal de activitate “activitati de consultanta pentru afaceri si management” poate fi platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor?

Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:a) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului

94. O societate comerciala se infiinteaza in anul 2011 ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. Exercitiul financiar al anului 2011 inregistreaza o pierdere de 2.000 lei. In 2012 trece la regimul de platitoare de impozit pe profit. Poate societatea sa-si recupereze, in scopul calcularii impozitului pe profit pe anul 2012, pierderea inregistrata in anul 2011?RăspunsNU poate fi recuperata pierderea din perioada cand societatea a fost microantreprindere. Cod Fiscal art.26 alin 4. : Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior ( inainte de a fi micro.) au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dupa caz.

95. Precizati care sunt cheltuielile care pot fi scazute din baza impozabila in scopul calcularii impozitului pe veniturile microintreprinderilor.In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.

96. Precizati 3 tipuri de venituri care nu intra in baza impozabila in scopul calcularii impozitului pe veniturile microintreprinderilor.Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad: a. veniturile din variatia stocurilor; b. veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

10

c. veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;d. veniturile din provizioane; e. veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale; f. veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

97. Din veniturile enumerate mai jos selectaţi-le pe cele impozabile în anul 2010 în sensul impozitului pe venit:a) veniturile din dividende;b) veniturile din pensii pentru invalizii de război;c) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;d) sumele primite sub formă de sponsorizare;e) indemnizaţia pentru creşterea copilului;f) indemnizaţia lunară a asociatului unic;g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;h) veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;i) veniturile din drepturile de proprietate intelectuală;j) veniturile din jocuri de noroc.Sunt venituri impozabile în sensul impozitului pe venit următoarele: a), c), f), g), h), i) , j)

100. Pentru care dintre veniturile de mai jos, obţinute în anul 2010 de o persoană fizică română cu domiciliul în România, este aceasta obligată să depună declaraţie de impunere:a. venituri din drepturi de proprietate intelectuală;b. venituri din cedarea folosinţei bunurilor;c. venituri din salarii;d. venituri nete determinate pe bază de norme de venit.Dintre veniturile enumerate, trebuie depusă declaraţie specială privind veniturile realizate, pentru: b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

107. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe venit?Contribuabili:a) persoanele fizice rezidente;b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;

108. Care este sfera de cuprindere în cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate de persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România?Impozitul pe venit în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România se aplică asupra veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României.

109. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite de o persoană pentru a fi considerată în întreţinere din punctul de vedere al deducerii personale care se acordă salariaţilor?Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:

11

a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

110. Potrivit legislaţiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice, care sunt categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaraţia de impunere (Formularul 200)?Categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaratia privind venitul realizat sunt:-venituri din activitati independente-venituri din cedarea folosintei bunurilor;-venituri din activitati agricole determinate in sistem real;Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net/ pierderea neta anuala, generate de :-tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;-operatiuni de vanzare cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

127. O persoană fizică are încheiate pentru anul 2011 şase contracte de închiriere a unor imobile, în urma cărora obţine următoarele venituri:

- pentru primul contract, o chirie de 1.200 lei/lună;- pentru al doilea contract, o chirie de 1.700 lei/lună;- pentru al treilea contract, o chirie de 1.600 lei/lună;- pentru al patrulea contract, o chirie de 2.000 lei/lună;- pentru al cincilea contract, o chirie de 1.900 lei/lună.Care este metoda de determinare a venitului net?Venitul net se va determina în sistem real, întrucât persoana fizica are mai mult de cinci contracte de închiriere.

128. O persoană fizică obţine în anul 2011 următoarele venituri brute din dobânzi:a) l .000 lei la un cont curent;b) 2.000 lei la un depozit pe 3 ani, constituit la 30.10.2008;c) 500 lei la obligaţiuni municipale.Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.? Impozitul pe veniturile din investitii retinut = 16% * 2.000 = 320 lei calculat si retinut in momentul inregistrarii dobanzii? Veniturile din dobanzi la conturile curente si venituri din dobanzi aferente obligatiunilor municipale sunt neimpozabile.

130. Cine are obligaţia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobânzi obţinute de persoane fizice?Impozitul pe veniturile din dobanzi obtinute de persoane fizice, se calculeaza, se retine si se vireaza la stat de catre platitorii acestor venituri.

Determinaţi impozitul pe teren datorat bugetului local.Terenurile aparţinând instituţiilor de învăţământ preuniversitar sunt scutite de la plata impozitului pe teren

12

134. Care sunt bonificaţiile care pot fi acordate pentru plata impozitului pe teren?Conform legii se poate acorda o bonificaţie pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv a anului respectiv de până la 10%, cu condiţia ca ea să fie stabilită prin Hotărâre a Consiliului Local. (Cod fiscal, art. 260, alin. 2).

138. Cine datorează impozitul pe clădiri, respectiv taxa pe clădiri?Impozitul pe clădiri este datorat de proprietarii clădirilor.Taxa pe clădiri este datorată de persoanele juridice care au concesionate, închiriate, primite sau luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.

139 Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul în care proprietarul este o persoană fizică ce deţine în proprietate doar o clădire?

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.

Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2 (ajustată cu un coeficient de corecţie în funcţie de rangul localităţii şi zona în cadrul localităţii). În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10.

Valoarea impozabilă a clădirii,se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:a.cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal

de referinţă;b. cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data

de 1ianuarie a anului fiscal de referinţă.În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi,

valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.

Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

140. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul unei persoane juridice?În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50%inclusiv. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

141. Care este scadenţa de plată a impozitului pe clădiri?31 martie şi 30 septembrie

142. Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv taxei pe teren?Contribuabilii impozitului pe teren sunt proprietarii acestora.

13

Taxa pe teren este datorată de persoanele care au concesionate, închiriate, primite sau luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.

143. Cum se fundamentează impozitul pe teren pentru un teren situat în intravilan, la altă categorie de folosinţă decât cea de teren pentru construcţii?În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu impozitul unitar, iar acest rezultat se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie.

144. Care sunt contribuabilii în cazul impozitului asupra mijloacelor de transport?Persoanele care deţin în proprietate un mijloc de transport datorează impozitul asupra mijloacelor de transport.În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.

145. Cum se stabileşte cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport în cazul autovehiculelor?Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea numărului de unităţi de 200 de cm3 sau fracţiuni din acestea (determinate prin împărţirea capacităţii cilindice la 200, iar rezultatul rotunjit la întreg prin adăugare) cu impozitul unitar.

156. In conformitate cu prevederile Codului fiscal – “Impozite si taxe locale”, exista categorii de cladiri scutite la plata impozitului pe cladiri? Daca da, care sunt principalele categorii de cladiri (precizati minim 5 categorii)

Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:1. clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii

publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;

2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

4. clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

5. clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

6. clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice, staţiilor şi posturilor de transformare, precum şi staţiilor de conexiuni;

7. clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

8. clădirile funerare din cimitire şi crematorii;9. clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;10. clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor

imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

11. clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

14

12. clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

13. clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată;

14. clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

15. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

16. construcţiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinţa acestora şi turnurile de extracţie;

17. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

18. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de moştenitori legali sau testamentari;

19. clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare de către asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit hotărârii consiliului local.

157. In conformitate cu prevederile Codului fiscal – “Impozite si taxe locale”, detinerea de catre o persoana fizica a mai mult de doua cladiri in proprietate o obliga pe aceasta la plata unui impozit diferit fata de situatia in care detine o singura cladire? Daca da, care este majorarea de impozit si in ce conditii?

Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:

a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.(2) Nu intră sub incidenţa alin. (1) persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri dobândite

prin succesiune legală.(3) În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu,

impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.

158. In conformitate cu prevederile Codului fiscal – “Impozite si taxe locale”, exista categorii de mijloace de transport scutite la plata impozitului? Daca da, care sunt principalele categorii de mijloace de transport?

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:a) autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap

locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu

domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport

public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;

15

e) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.

165. O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri în valoare de 40.000 lei fără TVA, pe care le achită în proporţie de 60% în luna martie şi de 40% în luna aprilie. Factura de achiziţie este emisă în luna martie. Tot în luna martie societatea facturează către clienţi mărfuri în valoare de 50.000 lei, preţ fără TVA, pentru care va primi contravaloarea integral în luna aprilie.Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii aprilie, ştiind că toate operaţiunile au loc în România, între persoane înregistrate în scop de TVA în România.TVA devine exigibilă la data livrării sau data facturării. Astfel, TVA-ul aferent achiziţiilor este exigibil în luna martie, iar TVA-ul aferent livrărilor este exigibil tot în luna martie , pentru luna aprilie societatea nu are de plătit sau de recuperat, întrucât ea nu a desfăşurat operaţiuni impozabile cu exigibilitate în luna aprilie.

166. Societatea comercială ALFA SA, cu sediul în Bucureşti şi înregistrată în scop de TVA în România, livrează mărfuri către SC BETA SRL, cu sediul în Sibiu si înregistrată în scop de TVA în România. Mărfurile sunt livrate în data de 10 februarie 2010, fiind transportate de la Bucureşti la Sibiu. SC ALFA SA facturează operaţiunea în data de 5 martie 2010.Precizaţi data la care TVA este exigibilă.TVA devine exigibilă la data faptului generator sau la data facturării, dacă factura este emisă înaintea faptului generator. Cum faptul generator este în data de 10 februarie 2010 şi factura este în data de 5 Martie 2010 exigibilitatea TVA intervine în data de 10 februarie 2010.

167. Selectaţi dintre operaţiunile prezentate mai jos acele operaţiuni pentru care este aplicată cota redusă de TVA de 9%:a) prestări de servicii medicale;b) ivrări de produse ortopedice;c) livrările de organe, de sânge şi de lapte de provenienţă umană;d) livrarea de manuale şcolare;e) activitatea de învăţământ;f) dreptul de intrare la muzee;g) cazarea în cadrul sectorului hotelier;Operaţiunile pentru care se aplică cota redusă de 9% sunt: b, d, f, g;

174. Precizaţi condiţiile în care la livrarea unui apartament dintr-un bloc către o persoană fizică se poate colecta TVA cu cota de 5%.Locuinţa sa aiba o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, a cărei valoare, inclusiv a terenului pe care este construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare. Cota indiviză a terenului aferent locuinţei nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:    1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;    2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;

175. O societate închiriază una dintre clădirile pe care le deţine unei alte societăţi. Intrucât nu a optat pentru taxare, închirierea se face aplicând regimul de TVA scutit fără drept de deducere. Societatea doreşte să refactureze şi utilităţile aferente (curent, gaze, apă) şi doreşte să aplice şi acestora regimul de scutit fără drept de deducere, considerându-le cheltuieli accesorii care trebuie să urmeze acelaşi

16

regim ca şi operaţiunea de bază.Este corect? Argumentaţi.Nu este corect. Aceste cheltuieli nu pot fi considerate cheltuieli accesorii ci trebuie aplicată structura de comisionar, respectiv societatea care le refacturează trebuie să considere, din punct de vedere al TVA, că ea însăşi realizează aceste servicii şi trebuie să le factureze ca atare.

176. O societate plătitoare de TVA este înregistrată la începutul anului 2010 ca având perioadă fiscală pentru declararea şi plata TVA trimestrul.In luna august 2010 realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri. Este prima achiziţie intracomunitară de bunuri pe care o realizează.Explicaţi ce perioadă fiscală trebuie să folosească societatea în 2010.La începutul anului societatea aplică perioada fiscal trimestrială, întrucât în luna august 2010 realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri începând din luna septembrie 2010 va aplica perioada fiscal lunară.

179. Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA?În sfera de aplicare a Tva în România intră: livrările de bunuri (la intern, intracomunitare, exportul), achiziţiile intracomunitare, prestările de servicii şi importul.

180. Care sunt cotele de TVA în România?Cotele de TVA sunt 24% şi 9%, 5%. Mai pot exista operaţiuni scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi operaţiuni neimpozabile în România.

181. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor intracomunitare?In cazul achiziţiilor intracomunitare exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator sau la data emiterii facturii dacă aceasta este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator

182. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, vinde către societatea BETA, stabilită si înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din România în Ungaria de către BETA.Ce operaţiune realizează SC ALFA SRL şi care sunt condiţiile pentru ca SC ALFA SRL să poată considera operaţiunea scutită cu drept de deducere?• Livrarea intracomunitara• Pentru a factura “scutit cu drept de deducere” societatea Beta trebuie sa comunice un cod de TVA valabil si sa existe dovada transportului (documente).

183. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, vinde către societatea BETA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzău, de la sediul societăţii ALFA, în Oradea, unde BETA are o sucursală.Explicaţi ce fel de operaţiune realizează ALFA şi care este regimul de TVA aplicabil.Livrarea incepe si se termina in Ro deci este o livrare interna cu tva 19%.

184. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, vinde către societatea BETA, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate din România în Franţa. BETA îi comunică societăţii ALFA SRL un cod de TVA valabil emis de autorităţile din Ungaria, SC ALFA SRL deţinând si documente de transport care atestă transportul bunurilor din România în Ungaria. SC ALFA SRL facturează această operaţiune cu TVA 19%, conform cotei din România, argumentând că nu poate aplica scutirea de

17

TVA pentru livrările intracomunitare întrucât BETA nu îi furnizează un cod valabil de TVA emis de autorităţile din Franţa, locul unde ajung bunurile.Este corect? Argumentaţi.Nu, nu este corect, întrucât pentru a se aplica scutirea cu drept de deducere la o livrare intracomunitară trebuie ca:

- Beta să-i comunice lui ALFA un cod de înregistrare în scop de TVA valabil, emis de orice stat al Uniunii Europene, mai puţin România;

- ALFA să obţină documente de transport pentru dovedirea transportului bunurilor din România în Ungaria.

185. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, achiziţionează de la societatea GAMA SRL, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România.Care sunt condiţiile în care SC GAMA SRL poate aplica scutire la factura emisă către SC ALFA SRL?Daca Alfa comunica un cod valid de tva din Romania si sa existe documentele de transport

186. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, achiziţionează de la societatea GAMA, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România de către GAMA, existând documente de transport în acest sens.Ce operaţiune realizează SC ALFA SRL şi cum va înregistra TVA aferentă acestei operaţiuni, ştiind că fructele achiziţionate vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau dreptul de deducere a TVA?Operaţiunea realizată este achiziţie intracomunitară, impozabilă în România pentru care S.C. ALFA S.R.L. trebuie să colecteze TVA. Pentru că frunctele vor fi utilizate pentru operaţiuni cu drept de deducere, societatea îşi va exercita şi dreptul de deducere al TVA deducând în acelaţi timp TVA-ul (4426 = 4427)

187. SC ALFA SRL prestează servicii de consultanţă către BETACO. SC ALFA SRL are sediul activităţii economice în România şi este înregistrată în scop de TVA în România. BETACO are sediul activităţii economice în Italia şi este înregistrată în scop de TVA în Italia. Nici ALFA, nici BETACO nu au sedii fixe în alte state membre decât cele unde au sediul activităţii economice.Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC ALFA SRL trebuie să declare acest serviciu în declaraţia recapitulativă.Serviciul este realizat de către o persoane impozabilă către o altă persoană impozabilă şi nu se regăseşte în excepţiile prevăzute laart. 133 (4) şi art. 133(7) Cod Fiscal. Ca urmare i se va aplica regula generală de loc al prestării serviciilor de la art. 133 (2) CodFiscal, respectiv locul prestării va fi în Italia, beneficiarul fiind persoană obligată la plată. Ca urmare ALFA SRL va emite factura fără TVA, urmând ca Betaco să colecteze TVA prin taxare inversă.Această operaţiune trebuie declarată în declaraţia recapitulativă.

188. SC X SRL, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către Z, înregistrată în scop de TVA în Germania, bunuri în valoare de 10.000 lei, fără TVA. Bunurile sunt transportate din România în Germania de către un transportator în contul societăţii X SRL.Explicaţi regimul de TVA aplicabil la întocmirea facturii de către SC X SRL, arătând si ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a aplica acest regim.Deci se va considera o LIC de servicii, se va factura “scutit cu drept de deducere”.

18

Ambele societati trebuie sa comunice codul valid de TVA si sa existe documente de transport.

189. SC ALFA SRL, cu sediul în Bucureşti, România, care beneficiază de regimul special de scutire pentru întreprinderi mici, livrează către Z, stabilită si înregistrată în scop de TVA în Germania, telefoane în valoare de 10.000 lei, fără TVA. Telefoanele sunt transportate din România în Germania de către un transportator în contul societăţii X SRL.Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC ALFA SRL? Argumentaţi.O lei, întreprindere mică scutită conform art. 152 Cod Fiscal (aplica reg.special de scutire, CA< 35000 euro,Grupul G4)

190. SC BETA SRL, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către GAMA, stabilită în Franţa şi înregistrată în scop de TVA în Franţa şi în România, televizoare în valoare de 200.000 lei, fără TVA. GAMA dispune ca televizoarele să fie transportate de la sediul societăţii BETA din Bucureşti la un depozit închiriat de GAMA în Iaşi.Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC BETA SRL? Argumentaţi.NU are loc o LIC pentru ca bunurile nu sunt transportate in alt SM. Se va face factura cu TVA de 19 % pentru ca are loc o livrare pe teritoriul Ro. Bunurile sunt puse la dispozitia beneficiarului in Ro. Locul livrarii este in Ro. Suma TVA inscrisa pe factura 38.000 lei ( 200000*19%)

191. SC ALFA SRL, cu sediul în Iaşi, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către BBB, stabilită în Franţa si înregistrată în scop de TVA în Franţa, televizoare în valoare de 200.000 lei, fără TVA. BBB dispune ca televizoarele să fie transportate în Germania şi îi comunică societăţii ALFA SRL codul de înregistrare în scopuri de TVA din Franţa.Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC ALFA SRL şi ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a trece această sumă/menţiune?Scutit fără drept de deducere, conform art, 143 (2) Cod fiscal; ALFA SRL trebuie să deţină copii de pe documentele de transport şi să primescă de la BBB un cod de înregistrare în scop de TVA valabil atribuit de alt stat membru

192. SC GAMA SRL, cu sediul în Ploieşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către societatea ALFA, care beneficiază de regimul special pentru întreprinderi mici conform legislaţiei din Ungaria, fructe în valoare de 15.000 lei, fără TVA. Fructele sunt transportate din România în Ungaria de către ALFA.Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC GAMA SRL? Argumentaţi.Gama: pers impozabila, inreg. in scop de TVA in RoAlfa : pers neimpozabila=intreprindere mica in HU=>Grupul G4transport : RO------ HUSC Gama face o livrare din Ro in Hu cu TVA pentru ca beneficiarul din HU nu comunica cod de TVA ( nu sunt indeplinite conditiile de scutire). Suma TVA inscrisa pe factura 2850lei (15000 +15000x19%=15000+2850TVA)

193. SC X SRL are sediul în Bucureşti şi aplică regimul de scutire pentru întreprinderi mici. în luna martie 2010, aceasta depăşeşte plafonul de scutire pentru întreprinderi mici, însă nu se înregistrează în scop de TVA întrucât nu şi-a dat seama că a depăşit acest plafon, în luna octombrie 2010, SC X SRL are un control fiscal care descoperă acest fapt şi stabileşte colectarea sumei de 2.500 lei reprezentând TVA aferentă unei singure facturi emise în perioada în care ar fi trebuit să fie înregistrată în scop de TVA. După control, SC X SRL emite, către beneficiarul căruia iniţial i-a facturat fără TVA, o factură cu TVA colectată. Beneficiarul nu acceptă factura pe motiv că el nu are drept de deducere al acestei TVA, singurul argument adus de beneficiar fiind că nu se poate deduce TVA colectată de SC X SRL după control.

19

Este argumentul beneficiarului întemeiat?Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal si au fost constatate si stabilite erori

in ceea ce priveste stabilirea corecta a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume in baza actului administrativ emis de autoritatea competenta pot emite facturi de corectie catre beneficiari. Pe facturile de corectie se va mentiona ca sunt emise dupa control si vor fi inscrise intr-o rubrica separata din decontul de taxa. Beneficiarii au drept de deducere a taxei inscrise in aceste facturi.

In concluzie refuzul beneficiarului de a primi factura este neintemeiat.

194. SC X SRL, cu sediul în România şi înregistrată în scop de TVA în România, efectuează servicii de depozitare, în luna martie 2010, ea depozitează în depozitul din Bucureşti marfă aparţinând societăţii GAMA LTD., o societate cu sediul în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania.Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC X SRL trebuie să declare acest serviciu în declaraţia recapitulativă.Serviciul este realizat de către o persoană impozabilă către o altă persoană impozabilă şi se regăseşte în excepţiile prevăzute la art. 133 (4) Cod Fiscal, fiind un serviciu legat de imobil. Ca urmare i se va aplica regula specială de loc al prestării serviciilor de la art. 133 (4) a) Cod Fiscal, respectiv locul prestării va fi în România, persoana obligată la plată fiind prestatorul. Ca urmare ALFA SRL va emite factura cu TVA românesc 19%.. Această operaţiune nu trebuie declarată în declaraţia recapitulativă.

195. SC X SRL, cu sediul în România şi înregistrată în scop de TVA în România, efectuează servicii de reparaţii telefoane pentru ZIGMACO, o societate cu sediul în Ungaria si care nu este înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fiind întreprindere mică. Astfel, ZIGMACO nu îi comunică SC X SRL un cod de TVA, deşi aceasta 1-a solicitat.Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC X SRL trebuie să declare acest serviciu în declaraţia recapitulativă.locul prestarii e Romania, factureaza cu TVA 19% (24%), nu declara in  390

196. SC BETA SRL, cu sediul în Buzău, considerată întreprindere mică, neînregistrată în scopuri de TVA în România, achiziţionează de la ALFA, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Franţa, mobilier în valoare de 25.000 euro. Produsele vor fi transportate din Franţa în România. Este prima achiziţie intracomunitară de bunuri a BETA SRL.Descrieţi obligaţiile societăţii BETA SRL din punct de vedere al TVA pentru această tranzacţie. Cursul de schimb este de l euro = 3,6 lei.BETA S.R.L, persoană impozabilă, însă neînregistrată în scopuri de TVA realizează o achiziţie intracomunitară ce depăşeşte plafonul de achiziţii intracomunitare de 10.000 euro. Ca urmare ea trebuie să soliciteautorităţilor din România înregistrarea în scop de TVA pentru achiziţii intracomunitare, conform art. 1531, să depună decont special referitor la această tranzacţie şi să plătescă TVA-ul aferent în sumă de 25.000 euro x 19% x 3,6 lei/euro = 17.100 lei

197. SC GAMA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, transportă trei imprimante, produse de aceasta, la o expoziţie de tehnologie care are loc în Franţa. După expoziţie imprimantele sunt aduse înapoi în România.Ce obligaţii are SC GAMA SRL din punct de vedere al TVA pentru această tranzacţie?Operaţiunea este un non-transfer, conform art. 128, alin (12) Cod Fiscal. Ca urmare, societatea este obligată să înscrie operaţiunea în registrul non-transferurilor, atât la transmiterea bunurilor, cât şi la revenirea lor.

200. Explicaţi ce reprezintă „structura de comisionar" din punct de vedere al TVA.20

Structura de comisionar din punct de vedere al TVA se aplică de fiecare dată când comisionarul procedează astfel:a) primeşte de la vânzător o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură emisă pe numele său, şi;b) emite o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură cumpărătorului.Se consideră că numai din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoana care aplică structura de comisionar realizează o livrare/prestare de aceeaşi natură ca şi cea realizată de persoana care a realizat efectiv livrarea sau prestarea

201. Care este documentul în baza căruia se colectează TVA în cazul unei livrări către sine?In cazul unei livrari catre sine cf. art. 128 alin.4 din CF, documentul pe baza caruia se colecteaza TVA este Autofactura

202. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de transport bunuri pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică având sediul activităţii economice în Polonia şi înregistrată în scop de TVA în Polonia. GAMA nu are un sediu fix în România. Serviciul facturat este reprezentat de transport de bunuri din Bucureşti în Timişoara, în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale ALFA SRL referitoare la această operaţiune.Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în Polonia, clientul fiind obligat să colecteze TVA prin taxare inversă.Ca urmare Alfa SRL va factura fără TVA şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul de TVA şi în declaraţia recapitulativă de TVA.

203. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de transport pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică având sediul activităţii economice în Polonia si înregistrată în scop de TVA în Polonia. Serviciul facturat este reprezentat de transportul de bunuri din Bucureşti în Berlin în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.Precizaţi locul acestei operaţiuni din punct de vedere al TVA, ştiind că nici GAMA, nici ALFA nu au alte sedii fixe în alte state decât cele unde au sediul activităţii economice. Argumentaţi.Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în Polonia, acolo unde clientul are sediul activităţii economice conform art. 133(2) Cod fiscal.

204. SC ALFA SRL, stabilită si înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de transport pentru beneficiarul TETA, persoană juridică stabilită în România si înregistrată în scop de TVA în România. Serviciul facturat este reprezentat de transportul de bunuri din Bucureşti în Berlin în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la această operaţiune.Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în România, prestatorul fiind obligat să colecteze TVA.Ca urmare Alfa SRL va factura cu TVA 19% şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul de TVA.

205. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, prestează servicii de consultanţă în domeniul contabil pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică stabilită în Polonia si înregistrată în scop de TVA în Polonia si care nu are niciun sediu fix în România. Serviciul facturat este în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.Precizaţi regimul de TVA aplicabil si obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la

21

această operaţiune. Argumentaţi. Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în Polonia, clientul fiind obligat să colecteze TVA prin taxare inversă.Ca urmare Alfa SRL va factura fără TVA şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul de TVA şi în declaraţia recapitulativă de TVA.

206. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, prestează servicii de consultanţă în domeniul contabil pentru beneficiorul GAMA, societate comercială stabilită în Polonia care beneficiază de regimul special de scutire pentru întreprinderi mici conform legislaţiei din Polonia şi care nu are niciun sediu fix în România. GAMA nu îi comunică lui ALFA un cod de înregistrare în scop de TVA. Serviciul facturat este în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la această operaţiune. Argumentaţi.Operaţiunea este un serviciu pentru care locul prestării este în România, prestatorul fiind obligat să colecteze TVA.Ca urmare Alfa SRL va factura cu TVA 19% şi are şi obligaţia de a declara această operaţiune în decontul de TVA.

207. SC ALFA SRL este o societate de asigurări stabilită în România si neînregistrată în scop de TVA în România întrucât realizează numai operaţiuni scutite fără drept de deducere, în 2009, ea s-a înregistrat în scop de TVA cu art. 1531, întrucât a realizat o achiziţie intracomunitară de bunuri de 15.000 euro. în aprilie 2010, aceasta beneficiază de servicii de consultanţă în domeniul contabil în valoare de 1.200 euro de la societatea GAMA, societate comercială stabilită în Polonia şi înregistrată în scop de TVA în Polonia şi care nu are niciun sediu fix în România.Precizaţi ce sumă de TVA sau ce menţiune va trece GAMA pe factură, precum şi care sunt obligaţiile din punct de vedere al TVA ale societăţii ALFA. Cursul de schimb este de l euro = 3,6 lei.Gama va face o menţiune pe factură din care să reiasă că locul operaţiunii este în România, SC Alfa SRL fiind obligată la plată prin taxare inversă.Operaţiunea este astfel impozabilă în România, S.C. Alfa S.R.L. având obligaţia de a colecta TVA pentru această operaţiune, însă neavând dreptul de deducere are şi obligaţia de a-1 plăti.TVA colectat şi plătit = 1.200 x 19% x 3,6 = 821 lei.Pentru această operaţiune S.C. Alfa S.R.L. trebuie să depună decont special de TVA şi declaraţie recapitulativă de TVA.

208. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, îi închiriază o clădire SC BETA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România. SC ALFA SRL optează pentru facturarea acestei operaţiuni cu TVA, începând din chiar data închirierii, 10.05.2008. Realizând că pentru a putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei notificări de taxare a operaţiunii la administraţia financiară, SC ALFA depune notificarea la data de 30.11.2008, precizând în notificare că data de la care îşi exercită opţiunea este 10.05.2008. La un control realizat la SC BETA SRL, inspectorii fiscali constată acest lucru si apreciază că SC BETA SRL nu avea dreptul de deducere a TVA pe perioada dintre momentul închirierii şi momentul depunerii notificării de taxare, astfel că exclud de la deducere TVA aferentă facturilor de chirie din perioada mai-noiembrie 2008.Este corect?Nu este corect. Chiar dacă notificarea a fost depusă cu întârziere, ea îşi produce efectele din momentul prevăzut în cadrul notificării pentru aplicarea taxării operaţiunii.

209. Care sunt termenele de depunere a declaraţiei recapitulative de TVA?Declaraţia recapitulativă de TVA trebuie depusă lunar până la data de 15 a lunii următoare, numai pentru lunile în care au avut loc achiziţii şi livrări intracomunitare.

22

210. O societate comercială îşi trimite directorul general într-o delegaţie în Ungaria cu autoturismul proprietate a societăţii comerciale, în Ungaria, directorul alimentează autoturismul cu benzină, după care se reîntoarce în România.Trebuie declarată această operaţiune în declaraţia recapitulativă de TVA? Argumentaţi.Nu, întrucât această operaţiune nu reprezintă o achiziţie intracomunitară ci o achiziţie locală în Ungaria pentru care se va achita în Ungaria TVA.

211. O persoană fizică achiziţionează automobile din Germania si apoi le revinde în România, realizând acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obţine venitul său principal.Trebuie această persoană să se înregistreze în scopuri de TVA? Argumentaţi.Această persoană, relizând o activitate economică de o manieră independentă, trebuie încadrată în categoria persoanelor impozabile. Pentru a avea obligaţia de înregistrare în scop de TVA trebuie ca veniturile realizate din livrarea bunurilor în România să depăşească plafonul pentru regimul special aplicabil întrerpinderilor mici, respectiv 35.000 euro/an. Din momentul depăşirii plafonului persoana fizică este obligată să se înregistreze în scop de TVA.

214. Ce tipuri de persoane sunt obligate la inregistrarea in Registrul Operatorilor Intracomunitari si ce conditii trebuie sa indeplineasca?

1. Începând cu data de 1 august 2010, se înfiinţează şi se organizează în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Registrul operatorilor intracomunitari care cuprinde toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare, respectiv:

a) livrări intracomunitare de bunuri care au locul în România potrivit art. 132 alin. (1) lit. a) şi care sunt scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a) şi d);

b) livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. 132 1 alin. (5), efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări intracomunitare cu cod T în România;

c) prestări de servicii intracomunitare, respectiv servicii pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile stabilite în România în beneficiul unor persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, altele decât cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile;

d) achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul în România potrivit prevederilor art. 132 1 ;

e) achiziţii intracomunitare de servicii, respectiv cele pentru care se aplică prevederile art. 133 alin. (2), efectuate în beneficiul unor persoane impozabile stabilite în România, inclusiv persoane juridice neimpozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153 1 , de către persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Comunitate, şi pentru care beneficiarul are obligaţia plăţii taxei potrivit art. 150 alin. (2

Persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153 1 vor solicita înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare de natura celor prevăzute la alin. (1), înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni.În vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere de înregistrare însoţită şi de alte documente doveditoare, stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. În cazul persoanelor impozabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar eliberat de autoritatea competentă din România al asociaţilor, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, şi al administratorilor.

215. Care sunt conditiile de ajustare a bazei de impozitare in ceea ce priveste TVA?Baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:

23

a) dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;

b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj;

c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă;

e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

216. In conformitate cu prevederile legale din Codul fiscal privind deductibilitatea TVA, exista obligatia de ajustare a taxei deductibile in cazul bunurilor de capital? Daca da, care este periada in care trebuie sa se realizeze aceasta ajustare?

Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează, în situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. a) - d):

a) pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele decât cele prevăzute la lit. b);

b) pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.

Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează:a) în situaţia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:1. integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activităţile economice;2. pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;3. pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsură diferită faţă de

deducerea iniţială;b) în cazurile în care apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;c) în situaţia în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parţial limitat face

obiectul oricărei operaţiuni pentru care taxa este deductibilă. În cazul unei livrări de bunuri, valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv;

d) în situaţia în care bunul de capital îşi încetează existenţa, cu excepţia cazurilor în care se dovedeşte că respectivul bun de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa este deductibilă;

217. Ce reprezinta prorata TVA, cand se aplica si cum este calculata?Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea

de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata.

Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport între:a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor

constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şi

b) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor

24

scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.(7) Se exclud din calculul pro-rata următoarele:a) valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în

activitatea sa economică;b) valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana

impozabilă şi prevăzute la art. 128 alin. (4) şi la art. 129   alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la art. 128 alin. (10);

c) valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor imobiliare, altele decât cele prevăzute la lit. a), în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii principale.

220. Precizaţi produsele pentru care se aplică accize armonizate.Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:

b) alcool şi băuturi alcoolice;c) tutun prelucrat;d) produse energetice şi electricitate

221. Ce înseamnă regim suspensiv de accize?Regimul suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deţinerii sau deplasării de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate.

222. Precizaţi exigibilitatea accizei.Acciza devine exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau în statul membru în care se face eliberarea pentru consum.. 223. Precizaţi produsele pentru care se aplică acciză, dar care nu intră în categoria accizelor armonizate.Următoarele produse sunt supuse accizelor:    a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;    b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi 0901 90 90;    c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12.

225. Precizaţi termenul la care trebuie depusă declaraţia de accize.Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă de către operatorii economici plătitori până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia

226. Un importator din România achiziţionează în luna mai, din Brazilia, 4.000 kg de cafea prăjită, la preţul extern de 2 euro/kg, taxă vamală 10%, comision vamal 0,5%, acciză 225 euro/tonă, TVA 19%. Determinaţi acciza utilizând un curs de l euro = 4,2688 lei.Acciza = 225 * 4 t * 4,2688 = 3.842 leiNu sunt necesare: (Val. în vamă = 2 * 4 000 * 4,2688 = 34.150 lei Taxă vamală = 10% * 34.150 = 3.415 lei Comision vamal = 0.5% * 34.150 = 171 lei )

228. Ce reprezintă produsele accizabile în înţelesul Codului fiscal?Produsele accizabile sunt cele asupra cărora se aplică accizele armonizate, respectiv:

a) alcool şi băuturi alcoolice;b) tutun prelucrat;c) produse energetice şi electricitate

25

229. Ce este un antrepozit fiscal în domeniul accizelor?Antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activităţii sale

230. Când se poate considera că deplasarea intracomunitară a produselor accizabile este considerată ca având loc în regim suspensiv?Se poate considera că deplasarea intracomunitară a produselor accizabile are loc în regim suspensiv numai dacă este acoperită de un document administrativ electronic.

231. Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de contribuabili, alţii decât marii contribuabili?Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenţa revine acelui organ fiscal, , în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la sursă, în condiţiile legii. ”Competenţa de administrarea a contribuabilului de un organ fiscal poate fi transmisă altui organ fiscal cu acordul contribuabilului şi a primului organ fiscal.( O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală art. 33, alin 1)

232. în ce condiţii un alt organ fiscal decât cel competent teritorial, potrivit legii, si anume cel în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul fiscal, poate prelua competenţa pentru administrarea impozitelor si taxelor datorate de respectivul contribuabil?Pentru administrarea de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a creanţelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competenţa poate fi stabilită în sarcina altor organe fiscale decât cele prevăzute la alin. (1), prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

233. Societatea X SRL a depus la data de 25 aprilie 2010 decontul de taxă pe valoarea adăugată aferentă trimestrului 12010, solicitând totodată si rambursarea sumei negative înscrise în decontul respectiv, de 10.000 lei.Pentru soluţionarea cererii de rambursare, organul fiscal efectuează o inspecţie fiscală, pe parcursul căreia decide şi verificarea impozitului pe venitul din salariu.Inspecţia fiscală se finalizează în data de 10 iunie 2010 şi are ca rezultat stabilirea unei diferenţe suplimentare la impozitul pe salariu faţă de cel datorat şi declarat la 25 ianuarie, de 5.000 lei. Organul fiscal competent emite nota de compensare a TVA de rambursat cu diferenţa datorată la impozitul pe salariu în data de 20 iunie 2010.Să se calculeze cuantumul majorărilor de întârziere datorat de contribuabil pentru diferenţa suplimentară de impozit pe salariu, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. „Pentru compensările din oficiu, data stingerii este data înregistrării operaţiei de compensare de către unitatea de trezorerie teritorială, conform notei de compensare întocmite de către organul competent; „Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 20 Iunie 2010Majorări de întârziere = 5.000 x 147 zile x 0,1% = 735 lei

234. Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoană fizică?În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de

26

Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege:a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală;Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 31, alin 1 lit. a şi b

235. Dl A, medic, cu domiciliul în Bucureşti, sectorul l, are un cabinet individual pentru acordarea de consultaţii medicale în Bucureşti, sectorul 3, având program în patru zile din săptămână. Dl A mai deţine un cabinet de consultaţii medicale şi în oraşul Buftea, judeţul Ilfov, la acesta din urmă având program doar o zi pe săptămână. Care este domiciliul fiscal în cazul dlui A? Explicaţi.Bucuresti, Sectorul 3. În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege: pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin 1 lit. b

236. Societatea X SRL calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I 2009 în sumă de 20.000 lei. Societatea virează la termenul legal - 25 aprilie 2009 - impozitul datorat. De asemenea, la termenul din 25 aprilie 2009, societatea depune Declaraţia 100 la organul fiscal competent, însă omite să înscrie în această declaraţie impozitul pe profit calculat, în cuantum de 20.000 lei.Care sunt efectele juridice ale plăţii impozitului pe profit asupra obligaţiei de declarare a acestuia?Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazul în care a fost efectuată plata obligaţiei fiscale. Astfel, chiar dacă plata a fost efectuată, nu înseamnă că nu mai există obligaţia de declarare.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 81, alin 3

237. Codul de procedură fiscală prevede obligaţia contribuabilului de a aduce la cunoştinţa organului fiscal orice modificare ulterioară a datelor din declaraţia de înregistrare fiscală prin depunerea declaraţiei de menţiuni.In ce termen trebuie depusă declaraţia de menţiuni?In termen de 30 de zile de la data producerii modificării

239. Cum se stabileşte vechimea obligaţiilor de plată accesorii în scopul aplicării regulii de stingere a datoriilor?Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organelecompetente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 115, alin 2

240. Care este termenul legal în care organul fiscal trebuie să soluţioneze o cerere a unui contribuabil în cazul în care pentru aceasta sunt necesare informaţii suplimentare?Ca regulă generală, cererile depuse de către contribuabil potrivit Codului de procedură se soluţionează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data solicitării şi data primirii

27

informaţiilor solicitate.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 70, alin 1 şi 2

242. Care este termenul în care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea erorilor din documentele de plată a impozitelor şi taxelor?Un an de la data plăţii (Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 114, alin)

243. Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în cazul comunicării lui prin publicitate?15 zile de la data afişării anunţului. ( O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 44, alin 3)

244. Camera profesională C, persoană juridică de utilitate publică, are organizate în structura sa desmembrăminte (sedii secundare) fără personalitate juridică, denumite „filiale". O parte din aceste desmembrăminte (sedii secundare), neavând mai mult de cinci salariaţi, nu îndeplinesc condiţia cerută de lege de a fi înregistrate ca puncte de lucru plătitoare de impozit pe venitul din salarii şi, pe cale de consecinţă, de a li se atribui un cod de identificare propriu. Aceste desmembrăminte trebuie însă declarate la organul fiscal, fără a primi cod de identificare propriu.In ce termen se declară şi care este organul fiscal competent pentru declararea sediilor secundare care au mai puţin de cinci salariaţi?Declararea se face în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sediilor secundare (Cod procedură fiscală) prin depunerea declaraţiei privind sediile secundare (OMFP 1329/2004). Competenţa teritorială pentru administrarea acestora revine organului fiscal în a cărui rază teritorială se află situate.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 34 şi art. 74 şi OMFP 1329/2004

245. Până la ce dată poate organul fiscal să efectueze inspecţia fiscală şi eventual să modifice prin decizie de impunere impozitul pe profit aferent trimestrului 1 2004? Explicaţi.Rãspuns: 31 decembrie 2009Baza de impunere s-a constituit în trim I 2004, termenul de prescripţie începe să curgă de la 01 ianuarie 2005, deci inspecţia se poate efectua până la 31 decembrie 2009.Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscaleDreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel.Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 23, art. 91 şi art. 98

246. Societatea X SRL face obiectul unei inspecţii fiscale generale care începe pe data de 10 aprilie 2007 si se finalizează la data de 30 iunie 2007, dată la care are loc discuţia finală cu contribuabilul asupra constatărilor inspecţiei incluse în Raportul de inspecţie fiscală. In cursul discuţiilor, reprezentantul legal al societăţii invocă prescripţia dreptului organului fiscal de a stabili diferenţa de 50.000 lei aferentă impozitului pe profit pentru trimestrul 1 2002, declarat de societate la data de 25 aprilie 2002. Invocarea are ca motivare în drept prevederile legale aplicabile conform cărora prescripţia se împlineşte „ în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru perioada respectivă".

28

Cum va proceda organul fiscal? Va emite sau nu decizia de impunere pentru diferenţa de 50.000 lei? Explicaţi.DA. Va emite decizia de impunere, întrucât, conform prevederilor legale „Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 91

248. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 Declaraţia 100 în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată, societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.La data de 25 aprilie 2010, societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţii reciproce.Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte, prin decizie emisă la data de 10 iunie 2010, că taxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este de 40.000 lei. La data de 15 iunie 2010 se emite şi nota de compensare.Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, le acceptă.Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate în urma soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Nu se vor calcula majorări de întârziere.Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b, „a) pentru compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;”Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 1 şi 2 şi art. 122, alin 1, lit. b

249. Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectorul fiscal.La ce se referă informaţia conţinută în vectorul fiscal al unui contribuabil?Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaţii fiscale de declarare, potrivit legii.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 78, alin 1 lit. b

250. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 40.000 lei, fără a solicita şi rambursarea acestei sume. La aceeaşi dată, societatea mai depune şi Declaraţia 100, în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei, dar pe care nu îl achită.Poate organul fiscal să efectueze, din oficiu, compensarea celor două creanţe reciproce?NU.Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor creanţe reciproce, cu excepţia sumelor negative din deconturile de taxă pe valoarea adăugată fără opţiune de rambursare.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 116, alin 4

251. Care este termenul general de soluţionare a cererilor depuse de contribuabili potrivit Codului de procedură fiscală?

45 de zile de la înregistrare. (Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 70, alin 1)

252. Societatea X SA are datorii restante la bugetul de stat, pentru care organele fiscale au pornit

29

executarea silită prin poprire, atât asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare, cât şi asupra sumelor pe care alte societăţi le datorează societăţii X. Societatea se confruntă cu dificultăţi financiare şi, pe fondul lipsei de disponibilităţi în conturile bancare, ea este în imposibilitate de a achita salariile. Pentru depăşirea situaţiei, societatea solicită aplicarea prevederilor din Codul de procedură fiscală care specifică următoarele:„ (12) în măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, potrivit alin. (11), sumele existente, precum si cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei si în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data si ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale."Poate organul fiscal să dea curs solicitării societăţii debitoare cu privire la eliberarea de către terţul poprit în favoarea sa a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale? Explicaţi.Nu. Tertul poprit nu poate elibera sume în favoarea debitorului, chiar si numai pentru plata drepturilor salariale ci poate onora numai documentele de plata emise de debitor în vederea platii drpeturilor salariale. Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 149, alin 12

253. Este permis, conform Codului de procedură fiscală, ca plata datoriei fiscale să fie efectuată de altă persoană decât debitorul?Rãspuns: DAPlata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv majorări de întârziere.Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor.Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge in drepturile creditorului.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 114, alin 2 şi Cod Civil, Art. 1093

254. Care este, potrivit Codului de procedură fiscală, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili impozite şi taxe şi cât este acest termen?Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 91

255. Care este primul act de executare silită în cazul creanţelor fiscale?Conform codului de procedura fiscala primul act de executare silita in cazul creantelor fiscale este somatia . Ea este insotita de un exemplar al titlului executoriu Art. 145 (1) Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 145

256. Care este termenul de depunere a unei contestaţii împotriva unui act de executare silită al organului fiscal?Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act

30

de executare;c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 173, alin. 1 şi 2

257. Din momentul indisponibilizării sumelor existente, precum şi a celor viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite şi nu vor accepta alte plăţi din conturile debitorilor, până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi.Care sunt sumele exceptate de la aceste dispoziţii?Rãspuns: sumele necesare plăţii drepturilor salariale.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 149, alin 12

265. Societatea X SRL a făcut obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite sume suplimentare de plată într-un cuantum de 50.000 lei. Societatea nu este de acord si contestă la organul fiscal competent suma de 30.000 lei. Totodată, societatea se adresează si instanţei competente de contencios administrativ, solicitând suspendarea executării deciziei de impunere prin care au fost stabilite diferenţele de plată.Care este suma cauţiunii pe care societatea trebuie să o plătească pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării deciziei?Cauţiunea = 20% din suma contestată = 20% x 30.000 = 6.000 leiLegislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 215, alin 2

266. In ce condiţii este posibilă suspendarea executării unui act administrativ fiscal?În situaţia în care s-a cerut suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 215, alin 2

267. Care sunt elementele principale pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie formulată împotriva unui act administrativ fiscal?a) datele de identificare a contestatorului;b) obiectul contestaţiei;c) motivele de fapt şi de drept;d) dovezile pe care se întemeiază;e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice.Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 206, alin. 1

268. Societatea X, persoană juridică nerezidentă, trebuie să execute, în baza unui contract încheiat cu o persoană juridică română, două porţiuni ale unei autostrăzi. Prima porţiune, care constituie potrivit Codului fiscal un sediu permanent, străbate trei judeţe, astfel: începe în judeţul A, municipiul Z, trece prin judeţul B şi se sfârşeşte în judeţul C, municipiul Y. Cea de-a doua porţiune, care constituie un sediu permanent distinct potrivit Codului fiscal, se află în întregime pe raza municipiului V din judeţul D.Care este organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de societatea X în România? Explicaţi.

31

Pentru sediul permanent 1: municipiul Z, judeţul APentru sediul permenent 2: municipiul V, judeţul DÎn cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activităţi pe teritoriul României prin unul sau mai multe sedii permanente, competenţa revine organului fiscal pe a cărui rază teritorială se află situat fiecare sediu permanent. În cazul în care activitatea unui sediu permanent se desfăşoară pe raza teritorială a mai multor organe fiscale, competenţa revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială începe activitatea acelui sediu permanent.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin. 2269. Societatea X SRL este supusă executării silite pentru obligaţiile fiscale neachitate, în acest scop, ţinând cont de cuantumul sumelor datorate, organul de executare aplică măsura executării silite mobiliare, sechestrând prin proces-verbal cele cinci mijloace de transport aflate în folosinţa societăţii, între care două sunt deţinute de societate în baza unor contracte de închiriere încheiate cu asociatul unic.Este corectă aplicarea măsurii de executare silită? Explicaţi.NU. Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului. Cele două maşini ale asociatului nu aparţin societăţii debitoare, deci nu pot fi sechestrate.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 151, alin. 1

270. Societatea X SA face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite obligaţii suplimentare de plată reprezentând impozit pe profit aferent trimestrului 1 2009 în cuantum de 10.000 lei. Decizia de impunere prin care organul fiscal stabileşte suma astfel datorată este comunicată societăţii în data de 10 iunie 2009. Societatea achită debitul la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală şi menţionat în decizie, respectiv 5 iulie 2009.Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorarile se platesc din ziua imediat urmatoare scadentei creantei fiscale pentru care s-a stabilit diferenta si pina la data stingerii acesteia inclusiv- art 120 CPFtermen de plata: 25.04.2010; data plata: 05.07.2010 Majorări 71 zile intirziere (5 zile aprilie+31 zile mai+30 zile iunie+5 zile iulie), deci 10.000 ron*0.1% zi*71 zile= 710 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120

271. Societatea X SRL face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite obligaţii suplimentare de plată. Societatea formulează si depune o contestaţie împotriva deciziei de stabilire a obligaţiilor suplimentare de plată, dar pe care o retrage după două zile. Ulterior, societatea apreciază că există premise pentru soluţionarea favorabilă a contestaţiei şi doreşte să depună contestaţia reformulată.Mai are societatea dreptul de a mai depune contestaţia după ce aceasta a fost retrasă?DA. Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenuluigeneral de depunere a acesteia. ( O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 208, alin. 2)

272. Codul de procedură fiscală prevede un termen special pentru depunerea contestaţiei.Care este acest termen şi în ce situaţii se aplică?Termenul general: 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal;Termenul special: 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină, potrivit legii.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 207

273. Codul de procedură fiscală reglementează dreptul contribuabililor la o dobândă pentru 32

sumele de restituit sau de rambursat de la buget, dacă restituirea sau rambursarea nu se face în termenul legal pentru soluţionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit de acelaşi act normativ.Care este nivelul acestei dobânzi?Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere, respectiv de 0,1% pentru fiecare zi de întârziereLegislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 124

274. Cum se stabileşte vechimea creanţelor fiscale principale rezultate din declaraţiile rectificative în scopul aplicării regulilor cu privire la ordinea de stingere?În funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificativeLegislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 115, alin. 3, lit.

275. Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, care însă a fost înapoiată de poştă cu menţiunea „negăsit la domiciliu". Ca urmare, organul fiscal decide comunicarea deciziei prin publicitate.în ce constă comunicarea prin publicitate?Prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului.Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 44, alin. 3

276. Care este codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice?Codul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu detin cod numeric personal

277. Este obligatorie declararea în România a sediilor secundare din străinătate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal în România? Şi, dacă da, în ce termen?Da, este obligatorie declararea in termen de 30 zile de la infiintarea de filiale si sedii secundare- art 74.CPF

278. Conform prevederilor legale, nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidate în această situaţie?Organul fiscal are dreptul să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidate după împlinirea unui termen de de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei fiscale.Legislaţie: O.U.G. nr. 92/2003, Codul de Procedură Fiscală (r3) cu modificările şi completările ulterioare, art. 83 alin. 4

279. In ce termen de la comunicarea somaţiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silită să nu continue?In termen de 15 zile.. - art 145 CPF

280. Impotriva societăţii ALFA SRL s-a emis o decizie de impunere reprezentând diferenţe de impozit pe profit aferent anului 2009 în sumă de 2.123.000 lei.Care este organul competent la care societatea poate introduce contestaţie împotriva deciziei de

33

impunere?Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.Legislaţie: O.U.G. nr. 92/2003, Codul de Procedură Fiscală (r3) cu modificările şi completările ulterioare, art. 209 alin. l

34