Sigurante fuzibile de joasa si medie tensiune

Contactoare statice de curent alternativ

            Pentru analiza fenomenelor ce au loc in cazul comutatiei statice de c.a. con-sideram un contactor static de c.a. monofazat cu tiristoare ideale, legate in an-tiparalel alimentat cu o tensiune sinusoidala. Consideram parametrii sarcinii R, L constanti. Pentru ca circuitul consumatorului (R, L) sa fie parcurs de curent se comanda cele doua tiristoare T1 si T2 fiecare semiperiaoda, in mod alternativ. La intreruperea comenzilor se va intrerupe si curentul din circuit.

Schema prezentata in figura 2.15. desi simpla prezinta urmatoarele dezavantaje: necesita doua dispozitive de comanda isolate galvanic intre ele iar in cazul aparitiei

unei supratensiuni dinspre retea sau datorate sarcinii tiristoarele se pot distruge. Daca la aparitia unei supratensiuni tiristorul care este polarizat direct nu amorseaza celalalt tiristor se poate strapunge. Pentru eliminarea acestui defect se poate folosi

schema din figura 2.16. in care catozii tiristoarelor sunt legati direct la o punte redresoare semicomandata si in antiparalel cu fiecare tiristor s-a montat cate o

dioda care nu permite aparitia unor tensiuni inverse (se asigura astfel protectia la supratensiuni.

Contactoare electromagnetice de curent alternativ

            Aceste contactoare sunt destinate conectarii motoarelor care lucreaza in regim internmitent (conectari repetate de scurta durata), pentru conectarea reo-statelor de pornire si pentru diverse comutatii in retele de forta si iluminat de curent alternativ.

            Au bobina de actionare alimentata in majoritatea cazurilor in curent alter-nativ si circuitul magnetic se executa din tole de 0,35  1 mm grosime, pentru limitarea curentilor turbionari. Pentru amortizarea vibratiilor armaturii datorita pulsatiei fortei de atractie polii miezului sunt partial ecranati cu spire in scurtcir-cuit.

 La contactoarele actionate cu electromagneti in curent alteranativ, inductivitatea bobinei variind invers proportional cu intrefierul, curentul absorbit de bobina in momentul anclansarii (cand inductivitatea are valoarea cea mai redusa) poate lua valorii de cca. 10- 15 ori mai mari decat in cazul cand armatura este complet atrasa la capat de sursa. Acest soc de curent se micsoreaza treptat, pe masura ce armatura se deplaseaza si atinge valoarea sa minima cand intrefierul =0. Raportul dintre socul de curent si valoarea minima (de regim permanent) depinde de intrefierul initial si de forma ciucuitului magnetic. Contactoarele cu socuri mari de curent in momentul anclansarii nu pot fi utilizate la frecvente mari de conectare, de aceea bobinele de actionare se recomanda a fi alimentate in curent continuu.

            Contactorele de curent alternativ este construiesc in doua variante, si anu-me: cu simpla misacre de translatie si cu dubla miscare de translatie.

         

            Conform figurii 2.1. organul motor este un electromagnet monofazat cu spira in scurtcircuit (reperele 1, 2, 3). Resorturile antagoniste 4 asigura starea de repaus. Pe calea de curent 5 sunt plasate elementul fix de contact si una din borne. Calea de curent are doua locuri de rupere, in zone plasate intre placile fero-magnetice 6. Piesele mobile de contact sunt lipite de puntea 7. Resortul 8, asigura fota de apasare pe contacte si este plasat in caseta 9.

            Camera de stingere are ca principiu efectul de electrod si nisa. Prin efectul de nisa, arcul dintre piesele de contact este introdus in camera de stingere si apoi este divizat intr-un numar de segmente egal cu numarul de intervale dintre placile feromagnetice sub forma literei V. In acest mod apare efectul de electrod, adica de divizare a tensiunii dintre anod si catod.