7/23/2019 Siderurgistii Din Baragan

http://slidepdf.com/reader/full/siderurgistii-din-baragan 1/3

Siderurgistii din Baragan

TEHNOLOGII ANTICE

Campia Baraganului si teritoriul actual al Bucurestiului au adapostit candva o

serie de vechi asezari care au fost la un pas de a deveni mari centre

siderurgice.

Inca de la descoperirea fierului, cu aproximativ 2.000 de ani inaintea erei

noastre, cele mai importante centre care au produs metalul ce a dat numele

sau unei intregi epoci istorice au functionat in zonele de podis sau de munte,

unde exista si minereul necesar. Stravechii siderurgi din Baragan reprezinta

unul dintre rarele cazuri in care aceasta "regula" a fost incalcata. Departe fiind

de zacamintele de fier din Banat si Ardeal, ei au fost obligati sa adopte alte

solutii tehnice, complicate, dar eficiente.

URME NEINTELESE. Primele urme ale acestei stravechi industrii siderurgice au

aparut atunci cand arheologii au scos la lumina zilei primele vestigii ale unor

vechi asezari din Baragan, dar si pe ale celor care au existat intre granitele

actualei capitale a Romaniei. Adeseori, in cursul sapaturilor, printre urmele de

locuire vechi de peste doua milenii apareau si bolovani dintr-o substanta

sticloasa, de culoare gri-albastruie. Desi semana cu zgura de furnal, aceasta

ciudatenie n-a atras atentia specialistilor, care, neintrebandu-se cum a putut

ajunge acolo, nu-i acordau nici o importanta istorica. Abia in anii ’60,

arheologii au inteles ca au de a face cu "amprentele" tainice ale unei vechiindustrii care a functionat candva aici.

DACII DE LA CATELU NOU. Pana acum cateva decenii se stia ca doar dacii din

Muntii Orastie erau foarte priceputi in extragerea si prelucrarea fierului. In

atelierele specializate care functionau pe langa cetatea regala a

Sarmizegetusei, au fost descoperite nicolave, ciocane si clesti speciali, precum

si tipare-matrita a caror forma nu difera de cea a uneltelor folosite pana ieri-

alaltaieri in aceasta meserie. Pe atunci, metalurgistii isi foloseau indemanarea

atat la confectionarea de unelte agricole, cat si pentru inzestrarea armatei.

Varfuri de lance si de sageti si mai ales celebra sabie scurta, incovoiata, care-isperiase chiar si pe romani, erau cele mai obisnuite arme confectionate de

armurierii daci. Cele mai vechi vestigii ale industriei siderurgice din Baragan

sunt insa mai vechi chiar si decat cele de la Sarmizegetusa. Ele dateaza din

sec. III i.Hr. si provin dintr-o asezare dacica, descoperita in comuna Catelu

Nou. Acolo, arheologii au gasit o mare cantitate de zgura, ramasa dupa

extragerea fierului, bare de metal brut, care urmau sa fie prelucrate, precum

si cateva unelte specifice si obiecte finisate.

7/23/2019 Siderurgistii Din Baragan

http://slidepdf.com/reader/full/siderurgistii-din-baragan 2/3

FURNALUL DE LA BRAGADIRU. Singurul "furmal" folosit de siderurgistii acelor

timpuri este cel gasit pe teritoriul comunei Bragadiru. Fara a semana cu

uriasele instalatii de azi, acesta avea aceleasi dimensiuni, capacitate deproductie si randament ca ale cuptoarelor metalurgice care functionau pe

atunci in Europa. Inalt de peste doi metri, "furnalul" de la Bragadiru era

construit din caramida, cu o forma cilindrica, usor evazata la baza, la vatra

cuptorului.

Supraalimentarea cu oxigen, necesara pentru atingerea temperaturii de 1.200

de grade la care se topeste fierul, se facea, la fel ca in restul lumii, cu foale

speciale, din piele de animal. Reducerea metalului curat din minereul care era

un amestec de oxizi de fier se facea prin arderea in cuptor a unor anumite

esente de lemn. In lipsa unor termometre, controlul fin al regimului termic,

deosebit de important, se executa in mod empiric, tinandu-se probabil cont de

variatia culorii fumului rezultat din arderea combustibilului, dar si a altor

parametri necunoscuti noua.

Ajunsa la un nivel atat de ridicat, siderurgia din Baragan a disparut in jurul

secolelor VIII-IX d.Hr., cand probabil nu a mai rezistat in fata "concurentei" pe

care i-o faceau atat centrele specializate din Ardeal, amplasate in apropierea

zacamintelor de fier, cat si avalansa de produse finite aduse in Muntenia de

negustorii din Bizant.

METALUL ZEULUI-DEMON

Vechii egipteni cunosteau fierul de peste 5.000 de ani. Este vorba de fiermeteoric, care, venit din cer, era considerat un dar al zeilor. Totusi, Egiptulantic nu a dezvoltat metalurgia propriu-zisa a fierului. Nu pentru ca nu era instare, ci pentru ca acest metal era supus unui "embargo religios". De obicei,minereul de fier are culoarea rosie, exact cea atribuita zeului-demon Seth,ucigasul lui Ossiris. In mod ciudat, fierul a fost supus unui "embargo" similar side civilizatiile precolumbiene.

PESTE 3000 DE ANI DE LA DESCOPERIREA FIERULUI

Tehnologia de extragere a fierului a fost descoperita in mileniul II i.Hr. undeva

pe teritoriul actualei Armenii. De acolo a fost preluata de asirieni, iar armelefacute din acest nou metal le-au asigurat suprematia militara, timp de catevasecole. In Europa veche, fierul a fost adus de hittiti, care in timp l-au adus invechea Elada si in restul Peninsulei Balcanice. Pe teritoriul tarii noastre, fierula aparut in jurul anului 1200 i.Hr. in cadrul culturii numite de specialistiHallstadtt.

MINEREUL DIN NISIP

Siderurgistii din Baragan n-au avut norocul sa aiba la indemana niste zacaminte

7/23/2019 Siderurgistii Din Baragan

http://slidepdf.com/reader/full/siderurgistii-din-baragan 3/3

bogate de fier. Motiv pentru care au fost nevoiti sa se descurce cu ce aveau laindemana. Adica cu oxizii de fier aflati in nisipurile din albia unor rauri. Deacolo, infimele cantitati de minereu, erau recoltate, probabil prin "flotatie",

exact asa cum se procedeaza cu aurul. Acestei rabdari titanice i se adauga sistiinta complexa a identificarii urmelor vagi de minereu util raspandite in tonede nisip steril.