memorialistica deportarilor. studiu de caz-baragan

8/16/2019 Memorialistica Deportarilor. Studiu de Caz-Baragan

1/26

MEMORIALISTICA DEPORTĂRILOR. STUDIU DE CAZ: BĂRĂGAN

Deportări şi dis o!ări de pop" #$ie !# p#rte # po iti!ii represi%e # st#t" "i !o&"'ist

De inspiraţie stalinistă, deportările şi dislocările de populaţie au reprezentat forme deîncălcare a unor drepturi fundamentale ale oamenilor (dreptul la proprietate, la o viaţănormală, la libertate de mişcare) ele afectând un număr imens de persoane. Între anii 1 !"#1 $! au reprezentat o politică curentă, urmărindu#se distru%erea e&istenţei unor cate%orii lar%de oameni, a unor familii şi comunităţi. 'rin intermediul acestor acţiuni se viza sporireacontrolului asupra populaţiei, trebuiau să %enereze frică, erau menite să intimideze, săsporească sentimentul insecurităţii, să destructureze comunităţile divizându#le prin aplicarea

principiului ideolo%ic al luptei de clasă. oate acestea au reprezentat arme eficiente pentru asupune populaţia şi a o reduce la tăcere, pentru a %răbi la sate procesul de colectivizare şi detrecere a proprietăţii individuale în mâinile statului.

omunităţile rurale sau urbane din care s#au făcut dislocări au pierdut o forţă demuncă importantă şi au suferit o traumă de natură umană şi colectivă, destructurându#se şi pierzând un important capital economic şi social. *fectele dislocării s#au reflectat şi în modulde funcţionare al familiei, care s#a văzut deposedată de posibilitatea de a transmite de la o

%eneraţie la alta, bunuri reale şi simbolice. +elaţiile dintre %eneraţii au fost afectate şi defaptul că membri ai aceleiaşi familii s#au văzut divizaţi şi obli%aţi să se situeze de părţidiferite ale baricadei, astfel că şi memoria lor e una divizată şi adesea conflictuală, ameninţatăde diverse forme de uitare %enerate de tăceri vinovate, de compromisuri, de opţiunile diferiteîn ce priveşte modul de raportare la re%imul comunist.

Pri&e e deportări nstituţia domiciliului obli%atoriu a funcţionat încă din perioada anilor 1 ! #1 "- cutoate că baza le%ală pentru înfiinţarea coloniilor de muncă, a domiciliului obli%atoriu şi a batalioanelor de muncă a fost formulată prin otărârea onsiliului de /iniştri nr. 1""! din 00au%ust 1 "0 şi decizia /. . . nr. 2!! din 0" au%ust 1 "0. 3.D.D.4 (3erviciul Dislocări şiDomicilii 4bli%atorii) a funcţionat până în 01 iulie 1 "$, când un document precizează că, laordinul / , se desfiinţează acest serviciu, numerele de decizii de fi&are de domiciliuobli%atoriu (D.4.) urmând a fi date în continuare de 3erviciul din / .

u fost dislocaţi ţăranii care s#au răsculat împotriva 5otărârilor noului re%im, în 6i5or şi rad în anul 1 !1, la fel cei din sudul ţării, din eleorman, despre aceştia făcându#se

1 omisia 'rezidenţială 'entru naliza Dictaturii omuniste Din +omânia, Raport Final , 6ucureşti, 0--$, laadresa5ttp788999.presidenc:.ro8static8ordine8+ '4+ ;< = >; ' D +.pdf , p. 0 -.

http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdfhttp://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdfhttp://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf


2/26

referire în documentele care recomandau reţinerea lor în 6ără%an şi după data la care seridicaseră restricţiile celor mai mulţi dintre dislocaţi. ? omisia 3pecială de @erificare aelementelor dislocate în comunele noiA îi menţionează într#un raport din anul 1 "! ca

0


3/26


4/26

?elemente care au participat la răzmeriţele c5iabureşti, care au insti%at şi au avut un rol deconducere în aceste răzmeriţeA.

=umărul elementelor dislocate în anul 1 ! ar fi următorul7 din re%iunea 4radea BB$

de familii, 6aia /are#C, rad#1C, 3ibiu# , lu #1B, 3uceava#1$, 6acău#", âmpulun%#0$,/ureş# 10, în total !!B de familii0. Dislocarea din 1 ! a marilor proprietari de pământ, dintoate zonele ţării (împreună cu membrii familiei cu care locuiau împreună), s#a făcut pe bazaDecretului#le%e CB81 ! , deportaţilor stabilindu#se domiciliu obli%atoriu în alte re%iuni deccele din care erau ori%inari, după ce li se confiscaseră casele şi toate bunurile. ceastădeportare a vizat o cate%orie socială, supusă unei persecuţii constante şi de lun%ă durată7 foştimoşieri, c5iaburi, capitalişti, e&ploatatori.

În ceea ce îi priveşte pe moşierii dislocaţi în martie 1 ! , Direcţiunea %enerală a/iliţiei a întocmit o situaţie numerică a foştilor moşieri, la 0! ianuarie 1 "1B caremenţionează un total de !B2" capi de familie şi C"0C de persoane dintre care 1"2B erau dinoraşul 6ucureşti şi $ "" din re%iuni. După cum se poate vedea, problema ?foştilor moşieriAaflaţi cu D.4. în diverse colţuri ale ţării a avut o arie mai lar%ă de acţiune, fiind vizate pe de o parte ?elemente c5iabureA şi foşti acţionari, proprietari de firme, de imobile, de farmacii,restaurante, cârciumi, mori, batoze etc. dar, pe de altă parte, şi membrii diverselor culte, ai

diverselor partide, altele decât cel comunist, care au fost ţinuţi sub strictă suprave%5ere. 3eurmărea orientarea constantă spre antura , spre cercul de prieteni intimi, încercându#serecrutarea informatorilor c5iar din rândul acestora. Deportaţii au fost supuşi unei acţiuni dereprimare ca moşieri dar erau în continuare oprimaţi şi urmăriţi ca ?foşti moşieriA sau rude ale?foştilor moşieriA!.

Deport#re# di' ()*(Deteriorarea relaţiilor dintre u%oslavia şi E+33 şi e&cluderea u%oslaviei din

ominform a dus şi la a%ravarea relaţiilor cu +omânia, %raniţa dintre cele două devenind ozonă sensibilă pentru %uvernul comunist de la 6ucureşti. ceastă situaţie e&trem de delicatădar şi rezistenţa împotriva constituirii %ospodăriilor colective, care s#a manifestat puternic însudul şi sud#vestul ţării, au creat momentul prielnic deportării unei părţi de populaţie din udeţele imiş, araş#3everin şi /e5edinţi. @ara anului 1 "1 a reprezentat momentul propice pentru declanşarea acţiunii de dislocare, care avea ca scop ?asi%urarea securităţii zonei defrontieră cu u%oslaviaA.

0 Ibidem , p. 0 1.B Ibidem , p. 0 B.! Ibidem .

!


5/26

'entru le%itimarea deportării, în ordinul de deportare, respectiv în Directiva cucaracter secret nr. 0--F1 "1 ce făcea referinţă la Decizia onsiliului de /iniştri nr. B!! din 1"martie 1 "1, în articolul $" este invocată necesitatea de a asi%ura frontiera cu u%oslavia. >a1" martie 1 "1 /inisterul de nterne al +epublicii 'opulare +omânia a dat următorul decret7

Ministerul de Interne va putea, pe cale de decizie, să dispună mutarea din centreleaglomerate a oricăror persoane care nu-şi justifică prezenţa în acele centre, precum şi

mutarea din orice localitate a celor care, prin manifestările faţă de poporul muncitor,

dăunează construirii socialismului în Republica opulară Rom!nă" #elor în cauza li se

va putea stabili domiciliul obligator în orice localitate $.'rin această acţiune se urmărea în primul rând ?i%ienizareaA 6anatului, curăţarea

etnică a %ermanilor, sârbilor, aromânilor şi în al doilea rând se dorea de către autorităţi

îndepărtarea unor cate%orii sociale considerate de către comunişti ca fiind periculoase.Decretul a reprezentat baza le%ală pentru actualizarea deportărilor %ândite anterior.

ceasta urma să fie a treia mare deportare din istoria contemporană a +omâniei, dupădeportările din ianuarie 1 !" când peste 2-.--- de persoane, în special etnici %ermani, au fostdeportaţi în Eniunea 3ovietică şi deportarea din 1 ! a moşierilor de pe tot cuprinsul ţării.Deportarea s#a făcut cu întrea%a familie care ocupa aceeaşi reşedinţă, indiferent de vârstă, pe baza unor liste întocmite din timp de autorităţile locale în colaborare cu 3ecuritatea. 3predeosebire de prima deportare, când a fost aleasă 3iberia, de această dată s#a ales ca destinaţiecâmpia 6ără%anului, din sud#estul +omâniei, cunoscută pentru climatul său deosebit7 verifierbinţi şi uscate, ierni foarte %eroase cu bătăi de crivăţ.

Deportările au fost %ândite pe o adâncime în interiorul ţării de la %raniţă de 0" Gm şiau avut în vedere mai multe cate%orii de cetăţeni. onform studiului ?Deportaţii în 6ără%an1 "1# 1 "$A, au fost vizate un total de !-.B0- de persoane, clasificate de re%imul comunistastfel 1 .-B! c5iaburi şi cârciumariH C.!!2 basarabeniH B.""2 macedoneniH 0.B!! persoane carecolaboraseră cu armata %ermană în timpul războiuluiH 1.BB- cetăţeni străiniH 1.01C persoancu rude care fu%iseră în străinătateH 1.-"! titoiştiH 2B1 duşmani ai re%imului socialistH " persoane care trăiau în afara zonei de frontierăH B$2 persoane care a utaseră rezistenţaanticomunistăH B!1 criminali deţinuţiH 0"2 %ermaniH 1$0 foşti moşieri şi industriaşi2.

4bli%aţi să#şi părăsească în câteva ore casele, având dreptul de a lua cu ei doar ceea ceîncăpea într#o căruţă, cei ridicaţi în noaptea de 1C spre 1 iunie 1 "1 (a doua zi de +usalii) au

" 'ublicat în @iorel /arineasa, Daniel @i%5i, Rusalii $%&, Fragmente din deportarea în 'ărăgan, (ditura Marineasa, )imişoara, &**+ , p. 1 #0- .$ *lena 3pi avca, Munci şi zile în 'ărăgan , accesibil online la adresa 5ttp788editura.liternet.ro8carte81C$8*lena#3pi avca8/unci#si#zile#in#6ara%an.5tml2 eportările în 'ărăgan accesibil online la5ttp788ro.9iGipedia.or%89iGi8DeportI !ICBrile;I BI *n;6I !ICBrI !ICB%an .

"

http://editura.liternet.ro/carte/186/Elena-Spijavca/Munci-si-zile-in-Baragan.htmlhttp://editura.liternet.ro/carte/186/Elena-Spijavca/Munci-si-zile-in-Baragan.htmlhttp://editura.liternet.ro/carte/186/Elena-Spijavca/Munci-si-zile-in-Baragan.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83ganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83ganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83ganhttp://editura.liternet.ro/carte/186/Elena-Spijavca/Munci-si-zile-in-Baragan.htmlhttp://editura.liternet.ro/carte/186/Elena-Spijavca/Munci-si-zile-in-Baragan.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83ganhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83gan


6/26

fost duşi la %ară şi îmbarcaţi în va%oane folosite de obicei la transportul animalelor şi aveau să pornească într#o direcţie necunoscută. 'este !".--- de persoane au fost ridicate din casele lor şi deportate în 6ără%an, au fost urcaţi cu forţa, în va%oane, români, %ermani, sârbi, bul%arirefu%iaţi din 6asarabia şi nordul 6ucovinei, aromâni. 3ub ameninţarea armei, au făcut o

călătorie cu trenul de 1"#1$ zile fără să ştie unde mer% şi ce le rezerva viitorul. u fost lăsaţiîn câmp desc5is, între mărăcini, fără apă, fără nimic altceva în afară de ceea ce luaseră la ei deacasă. ceastă instalareC forţată a fost descrisă ca o adevărată bătălie pentru supravieţuire,marcată de lipsa apei, a lemnelor de încălzit, de 5rana insuficientă, de suprave%5erea strictă,de fri%, zăpadă, viscol, de prezenţă bolilor, de nesi%uranţă.

În această re%iune vitre%ită, deportaţilor li se pre%ătiseră parcele însemnate cu ţăruşi,în interiorul cărora aveau să îşi construiască, până la venirea iernii, case, şi unde au trăit câţiva

ani, fără dreptul de a pleca de acolo, de a#si vizita rudele, uneori c5iar şi fără putinţa de aa un%e în timp util la un spital. nstalaţi cu forţa, deportaţii au fost nevoiţi să reziste şi să se%ospodărească sin%uri astfel în âmpia 6ără%anului, au fost înfiinţate de către ei 1C ?sate noiAîn re%iunile 6ucureşti, onstanţa şi Jalaţi7 @iişora, 4laru, Dâl%a,


7/26

+#rt# #&p #sării s#te or de deport#$i ,' Bără-#'

2

http://www.afdb.eprocom.org/hbaragan.htmhttp://www.afdb.eprocom.org/hbaragan.htm


8/26

3 *>* Î=< =M * Î= N/' 6O+OJ =E>E

+u&andra esereanu,#omunism şi represiune în Rom!nia" Istoria tematică a unui fratricid naţional , *d.'olirom, 6ucureşti, 0--$, p. 2".

C


9/26

Nr.!rt.De'"&ire%e! e

De'"&ire 'o"ă R#io' Re-i"'eSit"#$i# '"&ăr" "idis o!#$i or # (*#pri ie ()**

1. /ărculeştii =oi @iişoara 3lobozia 6ucureşti" B familii dislocateF 1$ persoane cu D.4.

0. Jiur%enii =oi +ăc5itoasa e5liu 6ucureşti "$$ F 11

$. 'etroiu =ou /ovila Jâldului ăteşti


10/26

din înc5isori, care a un%eau aici cu re%im de domiciliu obli%atoriu, ei apărând în statistici sunumele de ?elemente cu D.4.A 'edeapsa le era prelun%ită printr#o aşa#numită ?pedeapsăadministrativăA pe o perioadă necunoscută la început care putea fi prelun%ită de la an la an.După reîntoarcerea deportaţilor din 1 "$ în satele natale, ma oritatea caselor construite de ei

au fost distruse iar cimitirele arate pentru a fi ştearsă urmele acestui tip de Jula%. În luna septembrie 1 "! a fost elaborat re%ulamentul de funcţionare al 3erviciului

Dislocări şi Domicilii 4bli%atorii, iar în decembrie 1 "!, conducerea / a aprobat sc5emasubunităţilor serviciului. a urmare, în cadrul Direcţiilor +e%ionale / s#au înfiinţat 6irouriD.D.4. şi comandaturi în cele 1C localităţi speciale.

>a începutul anului 1 "" s#a trecut la instalarea comandaturilor / (compuse dincâte doi ofiţeri de securitate) în localităţile speciale. În iulie 1 "", şefii de comandatură din

cele 1C localităţi erau7 locotenent /i5ăilescu 'aul, şeful comandaturilor din comunele 'elicanşi *zerul, căpitan 'uc5eanu J5eor%5e # comunele ăţeşti, locotenent erbulea onstantin # comuna +ăc5itoasa, sublocotenent drian =ic. # comuna 6rateş, locotenent postol 'etru # comuna Ka%na, locotenent 'ană 'etrică #comuna /ăzăreni, sublocotent /ocanu ndone # comuna +ubla, sublocotenent Dinu Dumitru# comuna 6umbăcari şi sublocotenent /i5ăescu /. # comuna 3c5ei1-. ctivitateacomandaturilor presupunea crearea de a%entură (a unei reţele de informatori), din rândul celor dislocaţi şi cu D.4., pentru a se cunoaşte activitatea şi starea de spirit a acestora, pentrusuprave%5erea corespondenţei, iar în cazul în care aceştia se deplasau în centre a%lomerate, punerea în suprave%5ere informativă cu scopul de a se stabili le%ăturile lor. În planurile deactivitate ale comandaturilor era înscrisă punctarea ?de elemente din rândul celor dislocate pentru a fi studiate şi în cazul în care corespundeau erau recrutate ca a%enţiA dar şi se aîntocmi o evidenţă a persoanelor dislocate.

ceastă politică de dislocare şi stabilire a domiciliului obli%atoriu a luat sfârşit în anul1 $!, în 1 $$ consemnându#se ultima ridicare a interdicţiilor domiciliare pentru o persoanădislocată.

Ena dintre cele mai mari necunoscute din istoria contemporană a +omâniei a fost şi varămâne fenomenul ?6ără%anA, a treia mare dislocare în masă din +omânia în perioadastalinistă. 're%ătirea acestei acţiuni a fost făcută în cel mai mare secret, astfel că /

0--81 "- şi / 11"!8 1 "- prin care s#a dat dezle%are /inistrului de nterne, ca prin1- =icoleta onescu Jură,.erviciul dislocări şi domicilii obligatorii /." " "01 din cadrul Ministerului 2facerilor

Interne /&*%+-&*% 1 în aietele .=.3. .3., nr. 1 (B) F0-- , p. C2.

1-


11/26


12/26

batalioanelor a un%ând la 111!. u fost aleşi câte cinci ofiţeri de miliţie şi securitate pentru aconduce operaţiunea în fiecare raion. De asemenea, s#au ales 0-" ofiţeri de miliţie precum şi1-- ofiţeri de securitate, dintre membrii de partid, care au avut sarcina să verifice în terentabelele întocmite de DJ/, apoi să conducă operaţiile de dislocare în fiecare comună.

'entru ?acţiunea de evacuareA au fost folosite trupe de securitate, de intervenţie, şcolide ofiţeri de securitate, %răniceri, totalizând 0- --- de ostaşi şi comandanţi1". fostîntrebuinţat un efectiv de 0- 021 militari, în zona de frontieră au fost plasaţi 0 2-- de oameni proveniţi din şcolile de miliţie, repartizaţi în foecare comună, în proporţie de un miliţian la patru familii de dislocaţi. u fost plasate şi 10 %rupe miliţie călare, pentru menţinerea ordinii pe şosele. 3#au format ec5ipe mi&te de militari şi civili localnici, care au acţionat începând cuorele B#! dimineaţa şi sub ameninţarea armelor au evacuat casele însoţind coloanele de

oameni până la va%oane. În case au năvălit ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi de securitate cu armele,%ata pre%ătite pentru tra%ere. 4amenilor li s#a spus să îşi ia cu ei strictul necesar, cât încapeîntr#o căruţă şi în 0 ore să fie pre%ătiţi de plecare.

ate%oriile de cetăţeni care au fost supuse deportării au fost următoarele7• 'rima cate%orie7 cetăţenii statelor occidentale, ?imperialisteA şi ai u%oslaviei

împreună cu persoanele cărora aceste state nu le recunosc cetăţeniaH funcţionariiepuraţi, militarii deblocaţi, liber#profesioniştii e&cluşi din cole%ii, şi cei care nu erauori%inari din zonăH urma să se mute din zona de frontieră în !C de ore.

• doua cate%orie7 cetăţeni ori%inari din 6asarabia şi 6ucovina de nordH cetăţeni de

ori%ine macedoneană şi turcăH cei care au făcut parte din 33 sau Jrupul *tnicJermanH simpatizanţi ai lui itoH rudele celor fu%iţi din ţară şi ale celor care au ţinutle%ătura cu cei care au or%anizat rezistenţa din munţiH c5iaburi şi cârciumariH foşticomercianţi care au avut le%ături cu străinătateaH foştii industriaşi şi moşieriHdislocarea s#a făcut forţat, într#o sin%ură noapte.

• treia cate%orie7 elemente ce avuseseră la activ o condamnare pentru o infracţiune

politică sau o trecere frauduloasă a frontierei, pentru o acţiune %ravă de dreptcomun# sabota economic, delapidare sau tâl5ărie1$H în $ ore trebuiau să părăseascăzona de frontieră, pe cont propriu.

1! oan J5. Purc5escu, eportările în 'ărăgan, 3n act de terorism de stat , în nalele 3i%5et 0, 6ucureşti, 1 ", p. !$1.1" Ibidem .1$ onstantin onstantinescu, J5eor%5e Dăescu, eportările din Me4edinţi în 'ărăgan , în nalele 3i%5et 0,6ucureşti, 1 ", p. !!!#!!".

10


13/26

+aioanele de deportare se situau iniţial pe terenurile J 3#urilor din comunele7ălăraşi, /odelu, Pe%ălia, 'ietroiul,


14/26

Documentele arată că au fost deportaţi !- B0- de persoane, pentru transportul lor folosindu#se doar într#o primă fază 0 "$ camioane şi $ 011 va%oane1 . oţi aceştia proveneaudin 10 raioane ale udeţelor imiş, araş#3everin şi /e5edinţi, şi anume7 3ânnicolau#/are,

imişoara, Deta, 4raviţa, +eşiţa, /oldova#=ouă, lmă , urnu# 3everin, 3tre5aia, 6aia de

ramă, @ân u#/are, 'leniţa şi reprezentau 120 de comune0-

. Dislocaţii au fost aşezaţi peterenurile Jospodăriilor de 3tat din re%iunile 6ucureşti, alomiţa şi Jalaţi, aici fiind înfiinţate1C localităţi noi, ? imp de cinci ani, Qsatele noiR din 6ără%an au funcţionat însă după modelulunor la%ăre de muncă. =eavând voie să se deplaseze pe o rază mai mare de 1" Gm, ceideportaţi trebuiau să lucreze la fermele de stat din apropiereA01. 'ersoanele dislocate în

âmpia 6ără%anului erau nemulţumite că nu puteau să#şi e&ercite meseriile, acestea fiindnevoite să se an%a eze ca zilieri în %ospodăriile a%ricole de stat. *levii şi#au continuat studiil

la şcolile din noile localităţi. inerii care doreau să se înscrie la liceu sau facultate aveaunevoie de aprobarea / şi DJ/ care nu întotdeauna dădea aviz favorabil.

În localităţile fi&ate de autorităţi urmau să se contruiască 2 --- de case din c5irpiciacoperite cu paie sau stuf. asele au fost construite de cei dislocaţi, pe parcele de 0 "-- mpfiecare, din terenurile %ospodăriilor a%ricole de stat, materiale pentru construirea caselor fiind puse la dispoziţie de autorităţi (lemnul pentru %eamuri şi uşi). ot din c5irpici au fostconstruite şi localurile pentru autorităţi şi instituţii (sfaturi populare, posturi de miliţie, şcoli,cooperative etc.), acestea fiind construite tot de deportaţi, prin muncă voluntară. Dislocaţii aufost folosiţi în J 3 la cultivarea bumbacului, orezului etc. De asemenea cei care înainte dedeportare au ocupat funcţii administrative puteau fi folosiţi în aceeaşi activitate.

Lo!# ită$i ,'0ii'$#te de !ei deport#$i ,' Bără-#'

1 Ibidem , p. 1 ".0- Ibidem , p. 1 ".01 3maranda @ultur,3n trist bilanţ5 deportările din perioada stalinistă a comunismului rom!nesc , în volumulcoordonat de +u&andra esereanu,#omunism şi represiune în Rom!nia5 istoria tematică a unui fratricid naţional , *d. 'olirom, aşi, 0--$, p. 1!0.

1!

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cumplita-noapte-rusaliihttp://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cumplita-noapte-rusalii


15/26

1"


16/26

În anii 1 ""#1 "$ pe fondul desc5iderii E+33 către 4ccident şi al reluării relaţiilor E+33 cu u%oslavia persoanelor dislocate li s#au ridicat restricţiile domiciliare00 însă nu pentru toţi cei vizaţi de dislocare ridicarea restricţiilor a însemnat şi reîntoarcerea la fostuldomiciliu. 4peraţia de ridicare a restricţiilor a început pe 0! ianuarie 1 "" şi s#a terminat la

12 ianuarie 1 "$. u fost formate şase ec5ipe compuse din câte un ofiţer de securitate şi B#!miliţieni, care au avut misiunea de a verifica persoanele cărora li se ridicau restricţiiledomiciliare şi de a le aduce la cunoştinţă acest fapt. u fost anulate buletinele ce purtaumenţiunea D4, eliberându#le pe loc adeverinţe temporare, cu o valabilitate de ma&imum -de zile, termen în care trebuiau să primească un nou buletin de identitate. 'ână la 0! ianuarie1 "$ plecaseră ! 2!0 de familii0B, casele fiind predate, pe bază de proces#verbal sfatului popular comunal. u toate acestea au e&istat şi familii care au rămas în continuare, de

bunăvoie, să locuiască în comunele din 6ără%an. 'otrivit / nr. 0$ ! din 2 decembrie persoanelor dislocate li se restituiau terenurile a%ricole şi casele pe care le#au posedat la data părăsirii localităţii.

Domiciliul obli%atoriu era aplicat celor care erau ?eliberaţiA din penitenciare saucolonii de muncă, care dacă la eliberare se dovedeau nereeducaţi erau trimişi în 6ără%an pentru un număr mare de luni, care la e&pirare se prelun%eau ( 0!, B$, !C sau $- de luni). 'rin

/ nr. BB2 din 11 martie 1 "! / a fost autorizat să fi&eze D4 ?acelor elemente care lae&pirarea pedepsei e&ecutată în înc5isori sau la%ăre, dovedesc că nu s#au reeducat şi prezintă pericol deosebit pentru securitatea statuluiA.


17/26

înc5isoare a avut domiciliu obli%atoriu onstantin icu Dumitrescu. În satul @alea ălmăţuidin comuna +ubla a avut D4 orneliu oposu. În cele 1C sate noi li s#a fi&at domiciliuobli%atoriu şi recidiviştilor de drept comun şi de asemenea şi unor persoane internate încolonii de muncă, e&. lui on . 6rătianu, în iunie 1 "! i s#a fi&at domiciliul obli%atoriu pe

timp de 0! de luni, în comuna 3c5ei, din re%iunea Jalaţi, iar la e&pirarea pedepsei aceasta i s#a prelun%it pe termen nelimitat. ceste persoane erau suprave%5eate de către or%anele desecuritate, ele fiind nevoite să se prezinte la postul de miliţie, la început de două ori pesăptămână apoi o sin%ură dată, duminica dimineaţă, pentru a dovedi că nu au părăsit D4.

1. Mărt"riiDupă 1 C , anul în care +omânia a revenit la democraţie, au început să apară şi au

fost publicate din ce în ce mai multe mărturii ale persoanelor care au trecut prin diferiteleforme de represiune impuse de re%imul comunist, sub forma amintirilor, memoriilor şi urnalelor. u ieşit la iveală abuzurile practicate de comunişti, suferinţele românilor asupracărora s#au abătut torturile dictate de sovietici.

În ur de !-.--- de persoane deportate au fost deportate# români, %ermani, sârbi, bul%ari, ma%5iari, basarabeni şi bucovineni, macedoneni şi în număr mai redus alte etnii, aufost mai ales ţărani, intelectuali, oameni de la sat. u plecat cu întrea%a familie care împărţeaaceeaşi casă, fiind forţaţi să părăsească în mare %rabă locuinţele, au rămas bunuri de tot felul,recoltele de pe pământurile pe care nu mai aveau să le mai primească înapoi vreodată, rude şi prieteni, consăteni. u luat totul de la început7 în câmpul pustiu sau plantat cu cereale unde înmomentul sosirii lor nu e&ista nimic altceva decât un ţăruş ce marca, printr#un număr, locul deaşezare ? 5iar aşa a fost. =e#au descărcat în mi locul câmpiei, în mi locul %râului zdrobit subroţi şi copite. 3oldaţii îşi urlau ordineleS /obila şi restul avutului au fost aruncate din car.

urând a apărut o ima%ine %rotescă, cutremurătoare7 în mi locul câmpiei7 dulapuri, paturisaltele, mese, baloturi, în urul cărora se aflau oameni derutaţi ce urmăreau cu privirea carelece se îndepărtauA0".

Deportarea în 6ără%an a avut loc în seara de 1C spre 1 iunie 1 "1, aceasta urmărindun tipar aplicat în toate oraşele de unde au fost deportaţi oameni. În acea noapte miliţienii culistele în mână, însoţiţi de armată şi civili au început acţiunea# oamenii aflaţi pe liste au fosttreziţi, li s#a spus că vor fi mutaţi şi să ia cu ei ce pot. >i s#au pus la dispoziţie căruţe pentrutransportul bunurilor, au fost conduşi la %ară şi urcaţi în bou#va%oane pentru a fi lăsaţi încâmpul liber.

0" 3maranda @ultur, in istoria unei memorii 'ărăgan &*%&-&*% , accesibil la5ttp788999.revista00.ro8din#istoria#unei#memorii#bara%an#1 "1#1 "$#0CBB.5tml.

12

http://www.revista22.ro/din-istoria-unei-memorii-baragan-1951-1956-2833.html%20http://www.revista22.ro/din-istoria-unei-memorii-baragan-1951-1956-2833.html%20http://www.revista22.ro/din-istoria-unei-memorii-baragan-1951-1956-2833.html%20http://www.revista22.ro/din-istoria-unei-memorii-baragan-1951-1956-2833.html%20http://www.revista22.ro/din-istoria-unei-memorii-baragan-1951-1956-2833.html%20


18/26

După miezul nopţii oamenii au fost treziţi din cauza unor bătăi puternice în poartă,când au desc5is poarta şi au întrebat cine este li s#a răspuns7 ?*ste miliţia, desc5ide poartaTA./iliţienii aveau o treabă precisă şi anume să anunţe oamenii de ceea ce aveau de făcut şi ceavea să se întâmple în scurt timp, au făcut apelul, au cerut buletinele de identitate şi le#au

comunicat oamenilor că în decurs de trei ore trebuie să îşi facă ba%a ul şi să se pre%ătească de plecare7 ?În câteva ore să vă strân%eţi ce credeţi din %ospodărie, mâncare, îmbrăcăminte, pentru că veţi pleca într#o direcţie necunoscută. 3ă fiţi atenţi, nu cumva să încercaţi să fu%iţi, pentru că aici rămâne o sentinelă care este înarmat şi are dreptul să tra%ă în voiA0$.

În acel moment oamenii au început să facă ba%a ele, au luat cu ei îmbrăcăminte,alimente, mobilă, animale (vaci, cai) cât să încapă într#un va%on, pentru fiecare familie fiinddisponibil câte un va%on dar ma oritatea lucrurilor au rămas în case. După ce au împac5etat au

mers la %ară de unde au fost urcaţi în va%oane de vite, fiecare familie având dreptul la unva%on7 ?3emăna cu un convoi de ţi%ani lăieţi care umblă cu corturile. *ra format din care,căruţe, în care se vedeau de#a valma saci cu făină ori cereale, mobilă, cearşafuri în care eraînnodată îmbrăcăminte, covoare, oale, perne, saltele şi tot felul de alte lucruri pe care oameniile adunaseră la repezeală. 'rintre mobile erau raţe, %âşte, purcei, copii sau bătrâni, care priveau speriaţi când la soldaţi, când la oamenii care ţipau la mar%inea satului ca după mort,când la oamenii la fel de speriaţi care se uitau de după %arduriA02.

Drumul a fost lun%, a durat două săptămâni, iar călătoria forţată spre 6ără%an a fost pentru zeci de deportaţi ultimul drum7 ? m mers cu va%oanele două săptămâni. 3#auîmbolnăvit mulţi şi au murit. ând se oprea trenul, verificau cine mai trăieşte şi cine a maimurit. 'e ăia care mureau îi luau din va%oane şi îi aruncau ca pe nişte saci. 'entru ei, nu erauoameni. Enii, când verificau dacă cineva mai trăieşte, loveau cu picioarele fără milă. Dacăvedeau că mişcă, îi lăsau în paceA0C. În timpul drumului s#a zvonit că vor a un%e în 3iberia saucă familiile vor fi despărţite, copiii într#o parte, bărbaţii în alta şi femeile în alta. ând aua uns la destinaţie au fost lăsaţi în câmp ?


19/26

ţăruşii. =u ştiu câţi metri. 0-- de metri, aşa ceva, atât am avut cu %rădină cu totAB-. Enelefamilii au stat în floarea soarelui, altele au nimerit în orz, în %râu sau în stuf ? =imeni nu

CASELE DIN C2MPIA BĂRĂGANULUI

B- Ibidem , p. 1! .

1

http://www.afdb.eprocom.org/romana.htmhttp://www.afdb.eprocom.org/romana.htm


20/26

MONUMENTUL DE LA TIMI3OARA

0-

http://www.banaterra.eu/romana/romana/in_memoriam/monumente/monumentul%20deportatilor/MonumentDeportatiBaraganTimisoaraAns.jpghttp://www.banaterra.eu/romana/romana/in_memoriam/monumente/monumentul%20deportatilor/MonumentDeportatiBaraganTimisoaraAns.jpg


21/26

vorbea cu noi. =e încărcau lucrurile şi porneau cu noi în 6alta 6rateşului, unde ne aruncaulucrurile os, în câmp, în stuf, unde se nimerea, şi plecau să mai aducă şi alte familii. *ram sub

01


22/26

cerul liber. După aceea au venit cei cu or%anizarea satului să ne ducă la loturile stabilite pentru fiecare familieAB1.

În momentul în care s#au văzut în câmpul liber primul lucru a fost să clădească fiecarecum a ştiut mai bine un adăpost deasupra capului ?În primul rând lăzile care le#am adus, le#

am făcut aşa un careu, uşile de la şifonier le#am pus aşa, plapumile deasupra şi aşa am mersvreo lună de zile, intram aşa în %enunc5i ca să putem să...paturile puse aşa, acolo, mă ro%,eram aşa ca nişte cârtiţeAB0. În prima seară oamenii au dormit sub cerul liber, pe pământul %ol, pe ce aveau la îndemână sau şi#au construit %ăuri în pământ.

'rimele tipuri de locuinţe au fost bordeele, săpate în pământ. Încet dar si%ur locuinţeleau evoluat, oamenii şi#au construit case#tip din c5irpici acoperite cu paie ?am făcut ăştia patrustâlpi, cu covoru şi aşa am stat până#n toamnă, când am început să ne facem c5irpici...şi în

sfârşit, am stat până în septembrie, la sfârşitul lui septembrie când a fost %ata casa. asa cumeraU Întâi şi#ntâi rezistenţa casei era făcută tot din pământ, că nu aveai piatră nu ştiu ce. *i ne#au dat ferestre şi lemnele pentru acoperiş. Însă acolo am acoperit cu stuf. Li în sfârşit ne#amfăcut două camere7 în prima cameră era soacra mea şi am făcut o sobă ca la ţară, cu plită, aşaşi în camera a doua a făcut bărbatu#meu o sobă din cărămidă, care a fost foarte bunăABB.

asele din c5irpici şi acoperite cu paie sau cu stuf ofereau şi ele o si%uranţă precară,incendiile, inundaţiile sau vânturile puternice din 6ără%an fiind capabile să le surpe sau să lespulbere într#o clipă.

>a început principalele constante care îi preocupau pe deportaţi erau foamea, frica,nesi%uranţa zilei de mâine, lipsa apei potabile, a lemnelor de foc. *rau sub strictăsuprave%5ere neavând voie să se deplaseze pe o distanţă mai mare de 1" Gm şi fiind nevoiţi înfiecare săptămână să se ducă la miliţie, să se prezinte. ontrolul corespondenţei era o practicăconstantă. De asemenea rudele care încercau să#i viziteze în primele luni după deportare eraue&pediate cu primul tren înnapoi, de aici rezultând faptul că izolarea celor aduşi cu forţa în6ără%an trebuia să fie totală, nedorindu#se să se ştie prea multe despre satele noi, înfiinţate dedeportaţi, pentru aceasta c5iar localnicii din satele învecinate fuseseră preveniţi că au de#aface cu ?răufăcătoriA, cu ?coreeniA.

3atul nou era un adevărat la%ăr de muncă. ctivitatea lui era condusă de uncomitet provizoriu alcătuit din activişti de partid, care informau zilnic, apoi din trei în trei zile,despre situaţia satului. 3e trimiteau rapoarte statistice informative privind potenţialul forţei demuncă, pe vârste, se&, apt, inapt, profesii etc., tabele şi locuri de muncă.


23/26

/uncile prestate de deportaţi erau istovitoare. 'e lân%ă lucrul la propria casă şi munca laJ. .3 pentru " lei8zi dar necesară pentru a#şi câşti%a e&istenţa ei erau nevoiţi să presteze şimuncă voluntară la construirea altor clădiri7 şcoală, dispensar, primărie, casa pentru plutonierul de miliţie cu familia lui, toate acestea ridicate prin munca deportaţilor7 ?Din

fiecare casă mer%ea cineva la lucru, nu spun de câte ori am urcat mortar cu tar%a, acolo, zi dezi munceam, aşa. Li în fiecare zi ne c5ema să ne facă prezenţaAB!.

Deportaţii au săpat şi şi#au făcut fântâni pentru că una dintre cele mai mari problemeera cu apa potabilă, în unele sate e&istând doar o sin%ură fântână iar în altele niciuna, apa fiindadusă cu cisterna din alt sat ?În problema apei de băut, se resimte lipsa de apă şi nu s#auamena at butoaiele cu capace şi cana pentru a se evita infectarea apei. 3#au %ăsit viermi în apadin butoaieAB". ?=u era apă suficientă nici pentru oameni, nici pentru animaleH nu era bună

nici de băut, nici de spălat, nici pentru mâncare. *ra adusă cu cisternele, era caldă, cu %ust rău,dar tot stăteam la coadă pentru câţiva litri, aşa rea cum era.


24/26

ei mai mulţi dintre deportaţi s#au întors în 6anatul natal în 1 "$, an în care, după ceau fost ridicate restricţiile de circulaţie impuse în 1 "1, în urma normalizării relaţiilor cu

u%oslavia cei mai mulţi s#au %răbit să lase în urmă calvarul şi să revină pe plaiurile părăsiteforţat cu cinci ani în urmă. @iaţa celor deportaţi a fost destul de %rea. 4amenii au suferit de

fri%, de căldură, de foame, de sete, de boli, de muncă epuizantă asupra lor e&ecitându#se şi presiuni de ordin politic7 arestări, verificări, încercarea de a fi transformaţi în colaboratori ai3ecurităţii.

BIBLIOGRA4IE

0!


25/26

L"!rări -e'er# e:esereanu +u&andra,#omunism şi represiune în Rom!nia" Istoria tematică a unui

fratricid naţional , *d. 'olirom, 6ucureşti, 0--$,omisia 'rezidenţială 'entru naliza Dictaturii omuniste din +omânia, Raport

Final , 6ucureşti, 0--$, la adresa5ttp788999.presidenc:.ro8static8ordine8+ '4+ ;< = >;' D +.pdf

=icoleta onescu#Jură, imensiunea represiunii din Rom!nia în regimul comunist ,*d. orint, 6ucureşti, 0-1-.

S"rse i'ter'et:#umplita noapte de Rusalii , la adresa5ttp788999.5istoria.ro8e&clusiv;9eb8%eneral8art

col8cumplita#noapte#rusalii eportări în 'ărăgan /II1 9imbaj, morala şi moravuri , la adresa

5ttp788999.revista00.ro8deportări#în#bără%an#ii##limba #morala#şi#moravuri#01$C.5tml eportările în 'ărăgan la adresa5ttp788enciclopediaromâniei.ro89iGi8DeportI !I

CBrile;I BI *n;6I !ICBrI !ICB%an eportaţi în 'ărăgan-6Mica .iberie7 după 8 de ani , la adresa

5ttp788999.adevărul.ro8actualitate8social8/ica;3iberie#după;$-;de;ani;-;!"0 ""B- ".5tml eportat în 'ărăgan5 69agărele, comuniştii ne-au stricat caracterul" (ram în stare să

omor!m pe oricine A la adresa5ttp788999.adevărul.ro8actualitate8Deportat;în;6ără%an#;#>a%ărele#comuniştii;ne#au;stricat;caracterul#*ram;în;stare;să;omorâm;pe;oricine;-;B--"2-BCB.5tml

3maranda @ultur, in istoria unei memorii 'ărăgan &*%&-&*% , la adresa5ttp788999.revista00.ro8din#istoria#unei#memorii#bără%an#1 "1#1 "$#0CBB.5tml.

L"!rări spe!i# e:azacu J5. /arcel, (liberarea prin deportare , în ? nalele 3i%5et 0A, 6ucureşti, 1 ",

pp. !$!#!$2.onstantinescu onstantin, J5eor%5e Dăescu, eportările din Me4edinţi în 'ărăgan ,

în ? nalele 3i%5et 0A, 6ucureşti, 1 ", pp. !!0#!"-.onstanţa '. iupa%ea,3rmările comunismului , în nalele 3i%5et 0, 6ucureşti, 1 ".

Purc5escu J5. oan, eportările în 'ărăgan, un act de terorism de stat , în ? nalele3i%5et 0A, 6ucureşti, 1 ", pp. !$-#!$B.

/ateescu leana, eportarea în 'ărăgan , în ?/emoriaA, "C#" 80--2, pp. 1"!#1$".

0"

http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdfhttp://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdfhttp://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cumplita-noapte-rusaliihttp://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cumplita-noapte-rusaliihttp://www.revista22.ro/deportari-in-baragan-ii--limbaj-morala-si-moravuri-2168.htmlhttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83ganhttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83ganhttp://www.adevarul.ro/actualitate/social/Mica_Siberie-dupa_60_de_ani_0_45295530%205.htmlhttp://www.adevarul.ro/actualitate/Deportat_in_Baragan-_-Lagarele-comunistii_ne-au_stricat_caracterul-Eram_in_stare_sa_omoram_pe_oricine_0_300570383.htmlhttp://www.adevarul.ro/actualitate/Deportat_in_Baragan-_-Lagarele-comunistii_ne-au_stricat_caracterul-Eram_in_stare_sa_omoram_pe_oricine_0_300570383.htmlhttp://www.adevarul.ro/actualitate/Deportat_in_Baragan-_-Lagarele-comunistii_ne-au_stricat_caracterul-Eram_in_stare_sa_omoram_pe_oricine_0_300570383.htmlhttp://www.revista22.ro/din-istoria-unei-memorii-baragan-1951-1956-2833.html%20http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdfhttp://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdfhttp://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cumplita-noapte-rusaliihttp://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cumplita-noapte-rusaliihttp://www.revista22.ro/deportari-in-baragan-ii--limbaj-morala-si-moravuri-2168.htmlhttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83ganhttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Deport%C4%83rile_%C3%AEn_B%C4%83r%C4%83ganhttp://www.adevarul.ro/actualitate/social/Mica_Siberie-dupa_60_de_ani_0_45295530%205.htmlhttp://www.adevarul.ro/actualitate/Deportat_in_Baragan-_-Lagarele-comunistii_ne-au_stricat_caracterul-Eram_in_stare_sa_omoram_pe_oricine_0_300570383.htmlhttp://www.adevarul.ro/actualitate/Deportat_in_Baragan-_-Lagarele-comunistii_ne-au_stricat_caracterul-Eram_in_stare_sa_omoram_pe_oricine_0_300570383.htmlhttp://www.adevarul.ro/actualitate/Deportat_in_Baragan-_-Lagarele-comunistii_ne-au_stricat_caracterul-Eram_in_stare_sa_omoram_pe_oricine_0_300570383.htmlhttp://www.revista22.ro/din-istoria-unei-memorii-baragan-1951-1956-2833.html%20


26/26

/irciov +afael, 9agărul deportării" agini din lagărul 'ărăganului , *ditura /irton,imişoara, 1 C.

=icoleta onescu Jură, islocarea din centrele aglomerate a persoanelor care6dăunau construirii socialismului în Republica opulară Rom!nă7 în aietele .=.3. .3.,

nr. 0 F0--C. Idem , .erviciul dislocări şi domicilii obligatorii /." " "01 din cadrul Ministerului

2facerilor Interne /&*%+-&*% 1 în aietele .=.3. .3., nr. 1 (B) F0-- .

Me&ori# isti!ă:3arafolean 3ilviu, eportaţii în 'ărăgan &*%&-&*% , *ditura /irton, imişoara, 0--1.3pi avca *lena, Munci şi zile în 'ărăgan , *ditura

memorialistica deportarilor. studiu de caz-baragan

Documents