SIBIU Sibiueste reedina de jude i cel mai mare municipiu aljudeului Sibiu,Romnia. Sibiul este un important centru cultural i economic din sudulTransilvaniei, cu o populaie de 147.245 locuitori conformrecensmntului din 2011. Staiunea de iarnPltinise afl la 37 km distan de centrul municipiului, iarlacul glaciarBlease afl la aproximativ 100 km distan de ora. Municipiul Sibiu a reprezentat i reprezint unul dintre cele mai importante i nfloritoare orae din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale colonitilorsaistabilii n zon. Oraul a fost capital a Transilvaniei ntre anii 1692-1791 i 1849-1865. A cunoscut n ultimii ani o renatere economic i cultural semnificativ. Sibiul este n prezent unul dintre oraele cu cel mai mare nivel de investiii strine din Romnia. n anul 2007 a fostCapitala Cultural European, mpreun cu oraulLuxemburg. Puine orae din Romnia se pot mndri cu o istorie att de bogat.V prezentm mai jos o list cu principalele evenimente care au constituit la vremea respectiv o premier romneasc sau mondial:1292Este atestatprimul spitaldin Romnia;

1330Este menionatprima bibliotecde pe actualul teritoriu al Romniei;

1380Prima atestare a unei coli din Romnia;

1494Se deschideprima farmaciedin Romnia;

1525Este atestat prima tipografie din Transilvania i a doua ca vechime de pe actualul teritoriu al Romniei;

1534Prima moar de hrtiedin Romnia;

1544La Sibiu se tiprete prima carte n limba romn din Ardeal;

1551Konrad Haas experimenteazprima rachet n trepte din lume;

1557Este menionatprima librriede pe actualul teritoriu al Romniei;

1612La Sibiu apareprimul calendarde pe actualul teritoriu al Romniei;

1671n jurul Sibiului se descopergazul metan;

1717Se inaugureaz prima fabric de bere din Romnia;

1778La Sibiu se public primul ziar din Transilvania, "Teatrul Wochenblatt fr das Jahr 1778;

1782Chimistul Franz Joseph Mller descoper la Sibiu elementul chimicTelurul;

1788Se inaugureazprima cldire de teatrude pe actualul teritoriu al Romniei;

1793Prima carte de medicin romneasc scoas la Sibiu de Ioan Piuariu Molnar;

1795Cel mai vechi paratrznetdin sud-estul Europei se instaleaz lnga Sibiu, la Cisndie;

1817Se deschide Muzeul Brukenthal,primul muzeu din Romnia i din sud-estul Europei;

1852Apare Telegraful Romn care de atunci are apariie nentrerupt,cel mai vechi ziar din sud-estul Europei;

1859Podul Minciunilor esteprimul pod de fontdin Romnia;

1863Se inaugureazprimul spital de boli nervoase, fiind primul aezmnt de acest fel n Romnia i sud-estul Europei.

1875Prima fabric de maini unelte din Transilvania;

1882Se inaugureaz Banca Albina,prima banc cu capital integral romnescde pe actualul teritoriu al Romniei;

1886Ia fiin fabrica Iosif Datky, prima fabric de arcuri din Romnia;

1894Pltiniul devineprima staiune montandin Romnia;

1895Se publicprima Enciclopedie din Romnia;

1895S-a deschis muzeul de Istorie Natural care cuprindecel mai vechi ierbar din Romnia;A fost prima cladire din Romnia ridicata cu destinatia de muzeu!

1896La Sadu se inaugureaz prima hidrocentral din Romnia;Sibiul devine primul ora din Transilvania iluminat cu curent electric;

1897Se deschide prima fabric de cntare din Romnia;

1904Sibiul esteprimul oradin Transilvania care introduce un mijloc de transport n comun electric fr ine(omnibusul), strmoul troleibuzului;

1921Primul meci de handbal i prima echip de handbal din Romnia;

1923Se inaugureaz cldirea Arhivelor, prima construcie din ar pentru pstrarea i conservarea patrimoniului arhivistic;

1929S-a deschisprima grdin zoologicdin Romnia;

1934Se deschide grdina cinema Thalia, primul cinematograf n aer liber din Romnia;

1945Se nfiineaz "Junii Sibiului", primul ansamblu folcloric din Romnia;

1989Sibiul este al doilea ora din Romnia care s-a ridicat mpotriva comunismului;

1994Se deschideprimul muzeu de etnografie universaldin Romnia;

2007Sibiul devine Capitala Cultural European, primul ora din estul Europei care primete acest titlu.

Transport Galati-Sibiu: automobil Traseu: GALATI ->Focsani ->Marasesti -> Targu Secuiesc -> Sfantu Gheorghe -> Brasov -> Fagaras -> Avrig -> SIBIUDistanta: 410 kmBenzina: 30, 7 l ( aproximativ 187 Ron )

Transport Galati-Sibiu : microbuzTraseu: GALATI ->Brasov->SibiuDistanta: 410 kmCost: 75 lei/persoana

Transport Galati-Sibiu: tren IRTraseu: Galati->Barbosi->Faurei->Buzau->Ploiesti Sud->Predeal->Brasov Brasov->Fagaras->Ucea->Avrig->Podu Olt->Talmaciuc->Sibiu (REGIO) Distanta: 410 kmCost: 85 lei/persoana

5 locuri de vizitat in SibiuBiserica Ursulinelor Biserica a fost ridicata de catre calugarii dominicani in anul 1479. Dupa doua secole este transformata in constructie baroca dar elementele gotice nu dispar in totalitate. Unul dintre cele mai importante elemente gotice este portalul de pe fatada de vest. Interiorul bisericii este in stil baroc, dar exista si elemente noi cum ar fi trei altare care au origine recenta. Pe aceste trei altare se afla picturi cu coroana Maicii Domnului, aparitia Sfintei Mucenici Ursula in fata Sfintei (fondatoare Ordinului Ursulinelor) Sfanta Angela Merici si Sfatna Angela instruind copii. O importanta mare o are inscripita care se afla deasupra arcului de triumf, aceasta amintind de imparateasa Maria Tereza, binefacatoare bisericii. In 1969 are loc o prima restaurare a bisericii, iar mai apoi inca una intre anii 1996-1998. Biserica acesata este una dintre cele mai importante biserici din Sibiu.

Muzeul civilizatiei Traditionale ASTRA

Este unul dintre cele mai populare muzee in aer liber din Romania. Este situat la 4 km de orasul Sibiu in Padurea Dumbrava. Muzeul a fost infiintat in anul 1963 iar suprafata alocata muzeului este de 96 de hectare. In muzeu se gasesc peste 300 de cladiri care ilustreaza monumente reprezentative pentru sistemul de valori al satului romanesc. In cadrul muzeului sunt descrise 5 sectoare in functie de tematica. Sunt prezentate toate domeniile: cresterea animalelor, agricultura, apicultura, pescuitul, vanatul. Deasemenea muzeul ne prezinta si ateliere pentru prelucrarea pietrei si a metalelor, pentru realizarea obiectelor de uz gospodaresc, prelucrarea lemnului, etc. In fiecare an in cadrul muzeului sunt organizate festivaluri mestesugaresti reunind in fiecare an cei mai valorosi creatori ai centrelor de veche traditie mestesugareasca reprezentand genurile artei populare: olarit, tesut, prelucrarea sticlei, lemnului, etc.Turnul Gros - Sala Thalia In trecut de-a lungul timpului intre anii 1540-1552, pentru apararea orasului Sibiu au fost construite rondele de artilerie. O astfel de rondela care a rezistat peste vreme este Turnul Gros, situat pe strada Cetatii care se intinde si pe Bld. Cornelui Coposu. Turnul are ziduri din piatra si o platforma pe care erau amplasate tunurile. In 1787 Martin Hochmeister primar al sibiului reuseste sa obtina cedarea cladirii pentru construirea Salii Thalia, primul teatru din Romania. in 1788 are loc primul spectacol. Multe personalitati au urcat scena acestui teatru precum Mihai eminescu, George Enescu. Teatrul este mistuit de un incendiu in 1949, reconstructia cladirii dureaza 14 ani fiind schimbata si destinatia salii, aceasta slujind muzicii si nu teatrului din anul 2004.

Casa cu cariatide

Este una dintre cele mai interesante cladiri din Sibiu situata pe strada Mitropoliei. Cariatidele este statuia care reprezinta doua femei stand in picioare si sunt menite sa indeplineasca functia de coloane de sustinere. Cladirea are o curte interioara generoasa, construita in stil baroc sub forma dreptunghiulara. Mansarda cladirii a fost realizata in trei trepte iar fatada pe inaltimea a doua etaje. Datorita ansambului arhitectural cladirea are un aer de epoca.

Pasajul Scarilor

Este cunsocut si sub denumirea de Zidul cu ace face legatura intre Orasul de sus si Orasul de Jos. Cele doua ramificatii de scari inconjoara zidurile Bisericii Evanghelice. Partea superioara a pasajului este locul unde cele doua ziduri se intalnesc. Arhitectura este aproximativ aceeasi cu cea din zilele noatre cu singura schimabe care a loc in anul 1950 cand un arhitect a amplasat acolo niste scari. De-a lungul timpului acest pasaj a fost conservat, fiind considerat cel mai pitoresc loc caracteristic sibiului vechi.CAZARE IN SIBIUNivel minim: Pensiunea Podul Minciunilor 2 stelePret: 124 Ron camera/ noapteDetalii: Pensiunea Podul Minciunilor este situat n centrul oraului Sibiu, la doar 50 de metri de Piaa Mic i la 200 de metri de Muzeul Brukenthal. Exist acces gratuit la internet Wi-Fi. Camerele pensiunii au TV prin cablu, o zon de relaxare i o baie cu du i articole de toalet gratuite. Pensiunea Podul Minciunilor include o teras, unde putei petrece clipe relaxante pe perioada lunilor calde. Pensiunea este la 100 de metri de Podul Minciunilor i de cel mai apropiat restaurant i la 70 de metri de cel mai apropiat supermarket. Aeroportul oraului Sibiu este la 6 km.

Nivel mediu: Ibis Centru Sibiu Hermannstadt 3 stelePret: 289 Ron camera/ noapteDetalii: Hotelul Ibis Centru este situat pe bulevardul principal, la o distan de 2 minute de mers pe jos de Teatrul Naional Radu Stanca. Hotelul ofer camere izolate fonic, cu aer condiionat i acces gratuit la internet Wi-Fi. Hotelul Ibis Sibiu ofer restaurantul La Table Rouge, cu mncruri din buctria internaional. Putei savura o butur de la barul nonstop din hol, Rendezvous, i v putei relaxa pe terasa de var. Hotelul se afl la 5 minute de mers pe jos de Muzeul Naional Brukenthal i de Piaa Mare. Aeroportul este la 15 minute de mers cu maina. Se asigur gratuit un numr limitat de spaii de parcare n aer liber. Aproape de hotelul Ibis Centru Sibiu Hermannstadt exist o sal de sport i o grdin zoologic. La recepie sunt disponibile bilete de teatru la pre redus.

Nivel maxim: Hotel Casa Luxemburg 5 stelePret: 1.133 Ron camera/ noapteDetalii: Casa Luxemburg este un hotel fermector situat n centrul istoric al Sibiului, care ofer camere cu design personalizat, ntr-un decor medieval unic. Hotelul a fost construit pe fortificaiile oraului i este una dintre cele mai vechi cldiri, cu o istorie bogat. Camerele de la acest hotel cu faad n stil baroc au vedere pitoreasc la Podul Minciunilor, pe care orice turist trebuie neaprat s-l vad. Acestea sunt dotate cu toate facilitile moderne, iar Wi-Fi gratuit este disponibil. V putei ncepe ziua n lounge, cu un mic dejun delicios gratuit. n Sibiu exist cafenele minunate, unde putei savura buturi delicioase i asculta uneori muzic live cntat la pian. n apropiere este disponibil o parcare.

Restaurante Restaurantul: Fattoria del gustoSpecific: mediteraneanLocalizare: Restaurantul Fattoria del Gusto se afla in centrul orasului Sibiu fiind la doar 950 de metri de Piata Mare, la 900 de metri de Piata Mica si la 800 de metri de Podul Minciunilor.Descriere: Restaurantul Fattoria del Gusto este situat in incinta Exclusive Hotel & More de 4 stele din Sibiu, si va ofera o gama larga de preparate gustoase pregatite de Chef Horatiu Boca.Tarife: Mic Dejun 1 persoana- 40 lei

Restaurantul: Casa WeidnerSpecific: Traditional romanescLocalizare: Restaurantul Casa Weidner este situat n inima oraului Sibiu, la doar civa pai de cele mai importante obiective turistice (Piaa Mare, Muzeul Brukenthal, Turnul Sfatului sau Podul Minciunilor).Descriere: Dac v facei puin rgaz pentru a savura gustul i pentru a admira rafinamentul preparatelor noastre, elegana ambienei, amabilitatea personalului, vei simi c totul a fost creat special pentru dumneavoastr.

Fie c avei afaceri de rezolvat prin Sibiu sau vrei doar s admirai frumuseile mprejurimilor, v ateptm cu ospitalitatea specific ardeleneasc.Tarife: Mic Dejun 1 persoana- 30 lei Restaurantul: Pizza Ouattro StagioniSpecific: InternationalLocalizare: Restaurantul este amplasata in centrul orasului, la doar 5 minute de gara, si un pas de Piata Mare a orasului in apropieria spitalului Polisano.Descriere: Restaurantul Quattro Stagioni din Sibiu te asteapta in toate cele patru anotimpuri ale anului cu peste 40 tipuri de pizza gustoasa, ce iti ofera o experienta culinara deosebita. Pe langa pizza, la restaurantul Quattro Stagioni, vei gasi alte preparate care cuprinde specialitati atent gatite din ingrediente proaspete si bauturi pe toate gusturile. Poti alege sa savurezi preparatele noastre in restaurant sau in gradina de vara.

La Restaurantul Pizza Quattro Stagioni gasesti: acces wireless la Internet, posibilitatea achitarii consumatiei cu cardul, iar pentru cei mai mici dintre oaspetii nostri, un loc de joaca amenajat in gradina de vara.

Bauturi specifice

Bauturile alcoolice specifice zonei Sibiului sunt tuica de Talmaciuc sau rachiul Sadu care sunt consumate ca aperitive.Fructele stau la baza prepararii acestor bauturi tari. Zmeurata, afinata sau visinata sunt bauturi savuroase cu arome puternice si care, consumate cu moderatie, au proprietati curative ce vindeca afectiuni ale intestinelor sau stomacului. Bauturile non-alcoolice specifice zonei Sibiului Dealurile terasate si insorite alaturi de solul bogat au permis cultivarea livezilor in special de meri si pruni in mai multe zone din judet. Sucul natural de mere de la Slimnic sau cel de Mlncrav sunt cunoascute pentru valorile nutritive. Incercati si siropurile naturale din fructe de padure, deliciosul sirop din muguri de brad sau socata indulcita cu miere de albine, preparate dupa retete vechi. Localnicii consuma si astazi diverse plante medicinale sub forma de infuzie. Daca veti cere un ceai de plante, veti primi o infuzie revigoranta de sunatoare,tei si menta, cu proprietati curative.

CE SE VINDE CEL MAI BINE?

Straiele populare tesute in Marginimea Sibiului au ajuns celebre in toate colturile lumii. In pitoreasca zona din inima Ardealului, mestesugarii croiesc si astazi pieptare, camasi, palarii sau costume prin aceleasi metode pe care le-au invatat de la stramosii lor, cu zeci de ani in urma. Aproape jumatate din ce produc exporta in Franta, Germania, Canada sau Japonia. Iar comenzile sunt mai mari de la an la an. Numele Klaus Iohannis vinde bine, asa spun proprietarii de restaurante din Sibiu, care au inclus in meniu preparate cu numele presedintelui. Unele sunt inspirate chiar din ce comanda acesta, pe vremea cand era primar. Pizza lui Iohannis, turnedo Herr President, piept de pui Iohannis sau prajitura Klaus, sunt doar cateva dintre mancarurile care se cer tot mai mult in restaurante. Trendul eco ctig tot mai mult teren n rndul consumatorilor de la ora, care tnjesc dup gustul produselor autentice. Locuitorii unei comune din judeul Sibiu au neles acest lucru i l-au transformat ntr-un avantaj. Nicio oaie de aici nu mnnc altceva n afar de iarb de pe puni nepoluate sau furaje din semine cu certificat ecologic. Comuna este, acum, aproape 100% eco, iar produsele se vnd printr-o asociaie, pe model vest-european. Un salam cu renume... Cine nu a auzit de Salamul de Sibiu? A fost apreciat de romani inca de la inceputul aparitiei acestuia, fiecare roman si-l dorea sa-l aiba pe masa, macar de sarbatori. Din pacate dupa anii 1870 produsul s0a gasit din ce in ce mai putin pe piata romaneasca din cauza exportului masiv impus in regimul comunist. Primele livrari peste hotare de Salam Sibiu s-au realizat in anii 50. Pana in anul 1989 se ajunsese la un export de 40-50 de tone lunar in Austria, RFG, Cehoslovacia, Polonia, Israel, Belgia, Suedia si URSS. Datorita succesului sau, atat pe piata nationala, cat si la export, productia salamului de Sibiu s-a extins in diferite zone ale tarii. In perioada regimului comunist, in anii 1975-1976, s-au infiintat si alte fabrici care produceau salamul de Sibiu. La Sinaia au venit muncitori din Salonta si Bacau pentru specializare privind tehnica de producere a salamului crud-uscat cu mucegai de Sibiu. In prezent exista producatori recunoscuti in Romania. Toti acesti producatori mentin vechile specificatii si reteta originala.

Traditii O bun parte din datinile i obiceiurile din btrni se mai pstreaz i astzi n localiti din judeul Sibiu. Strns legate de anumite srbtori religoase i ritualuri ancestrale, aceste obiceiuri se transform n adevrate spectacole de muzic, dans, port tradiional, buctrie local, ndemnare artistic, creativitate i joc.

Srbtoarea lovirii cocoului de la Scdate Considerat un ritual pgn, obiceiul lovirii cocoului de la Scdate este o srbtoare incitant.` Se petrece a doua zi de Patele catolic, cnd feciorii se trezesc de diminea pentru a le putea uda cu ap de izvor pe toate fecioarele satului, care i ateapt gtite n straiele populare spectaculoase, n faa porii deschise. Ceata este nsoi de orchestra alctuit din muzicienii comunitii, deoarece n timp ce se mparte cozonacul, plinca i oule colorate fetele trebuie dansate. La ora 12.00 satul se adun la biseric pentru a participa la liturghie, dup care rmn n centrul satului unde, cu pene roii i ct mai anos, apare vedeta evenimentului, cocoul, care va porni cu parada spre locul ritualului pe cmp. Acolo este legat cu o sfoar de un ciot iar tinerii ncep o hor la o sut de pai distan. Pe rnd fiecare fecior prsete dansul pentru a aa cocoul cu un par, ca simbol de pedeaps pentru trdarea comis cu muli ani n urm, cnd a dat de gol comunitatea ascuns n faa nvlitorilor. La un moment dat cel mai n vrst fecior doboar cocoul i arunc parul, moment n care bieii se desprind din hor i alearg ctre salcmul prestabilit. Primul ajuns va fi purtat pe sus i recunoscut drept primul fecior al satului pn la urmtoarea srbtoare. Cocoul este gtit n tocan i mprit comunitii adunate la festinul de sear. Manifestarea organizat an de an n satul de pa malul Oltului de maghiarii evanghelici este una pestri din punct de vedere cultural i etnic, rezultat al convieuirii i al schimbului de valori, de tradiii i simboluri ntre comunitile romneti, sseti i ungureti. Ziua urilor i burduhoilor, Cra La Cra, 8 ianuarie esteZiua Nebunilor! Este ziua n care tinerii se mpart n dou cete, n burduhoi i n uri i mzglesc oamenii cu untur i funingine pentru a alunga spiritele rele. Burhuhoii simbolizeaz spiritele rele i ncearc s in oamenii departe de spiritele bune ntruchipate de uri. Urii i burduhoii pornesc pe uliele satului, nsoii de muzicani. n fruntea alaiului merg burduhoii, iar apoi vin urii. n drumul lor ei i mzglesc pe cei care le ies n cale. Oamenii sunt considerai acum a fi curai i se altur alaiului. Ziua Nebunilorse ncheie la lsatul ntunericului cu un foc mare aprins n curtea gazdei cetei unde urii i ard costumele pentru a arde rul.

Buzduganul de seceri, Cra n fiecare iulie, la Cra, se srbtorete Buzduganul de la seceri. Dimineaa, din centrul satului i pn la pmntul gazdei, alaiul merge cntnd, iar aici, btrnii comunei nva tinerii s taie spice i s lege snopi. La final, femeile leag snopii n form de cruce, iar apoi aaz crucile n form de buzdugan. La ntoarcerea n sat, alaiul este condus de dou fetie ce poart buzduganul. Pe uliele satului alaiul e ntmpinat de femei care stropesc secertorii cu ap curat, ca semn al prosperitii, belugului i sntii. Alaiul se oprete la casa gazdei pentru a-i primi rsplata pentru ajutorul dat. Secertorii sunt ateptai cu masa plin de bucate alese. Dup jocul Cntecului Grului, buzduganul este dus la biseric unde localnicii se roag pentru o toamn mbelugat.tiai c?Tradiiile seceriului s-au nscut din credina c exist un spirit al grului, un spirit ce se ascunde n ultimele spice i care trebuie protejat prin cununa de seceri, un spirit ce simbolizeaz ncheierea unui ciclu vegetal?

Meteleaua, Avrig In 28 decembrie, e zarv mare laAvrigvizitatori de peste tot se adun n Piaa Gheorghe Lazr pentru a vedeameteleii.Ateptat de muli, srbtoarea Meteleaua este unul din cele mai vechi obiceiuri care se practic la Avrig. Este o srbtoare cu origine pgn care simbolizeaz birunia binelui, a luminii, a renaterii. Costumaia i mai ales mtile cetelor de juni devin veritabile tablouri alegorice cu subiecte din cele mai diverse. Dup parada costumelor, la miezul nopii, feciorii ard lemnele rmase din cele strnse de la gospodari n Ajunul Crciunului lundu-i rmas bun de la srbtoare.

tiai c?Obiceiul i are originea n perioada precretin cnd oamenii srbtoreau solstiiul de iarn aprinznd focuri pe dealuri i la rscruci de drumuri? Focurile alungau spiritele rele, iar arderea unui om de paie la rscruci simboliza nnoirea, renaterea, arderea vechiului an i pregtirea pentru un nou an.

Udatul Ionilor, Tlmcel Udatul Ionilor este un obicei pstrat din strbuni laTlmceli care se srbtorete n continuare an de an.n ziua Sf. Ioan Boteztorul, de cum se ivesc zorile, ntregul sat vuiete a srbtoare. Dup slujba religioas, pornete spre ru alaiul format din feciori clri ce poart steaguri tricolore, copii i juni mbrcai tradiional, un car alegoric tras de boi mpodobii cu esturi i mrgele i mai n urm, mgruii cu moul i baba din paie. Ajuni la ru, pe versuri tradiionale, junii i ud rnd pe rnd pe toi ce poart numele de Ion. i pentru a uita de gerul de afar, Ionii udai sunt rspltii cu colaci, vin i uic. Srbtoarea continu apoi pe uliele strmte ale satului cu dansuri i cntece specifice locului. Udatul Ionilor a devenit o srbtoare cu adevrat spectaculoas care transmite un strop din veselia i emoia ntregului sat.tiai c?Unul dintre cele mai comune nume la romni esteIon? Patronul spiritual al celor ce poart acest nume este Sf. Ioan Boteztorul i se srbtorete pe 7 ianuarie. Ionii din sat sunt dui cu alai la rul din sat unde sunt botezai pentru iertarea pcatelor din anul tocmai ncheiat i pentru un an nou mbelugat.

Fuga Lolelor, Agnita Legendele spun c acest obicei i are rdcinile n Evul Mediu. Pe cnd nvlitorii turci au asediat cetateaAgnitei, o tnr curajoas pe nume Ursula s-a deghizat ntr-un costum nfricotor, a ieit din cetate i pocnind din bici fcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speriai.n secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strns legat de obiceiul nmnrii lzii de breasl noului staroste. Adunarea era nsoit delole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja lzile de vecintate. Astzi, obiceiul se desfoar sub forma unei parade deschise de cpetenia breslei cizmarilor nsoit de doi copilai, simbol al ngerilor pzitori. Urmeaz apoi breasla croitorilor, breasla blnarilor i breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentnd publicului meteugurile tradiionale, elemente i personaje specifice. Defilarea se ncheie cu intonareaImnului Transilvanieiapoi lolele alearg n grupuri pe strzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri i zgomotul tlngilor. Dac sunt recunoscute de trectori, acestea ofer drept recompens cte o gogoa.tiai c?Denumirea delolevine de la verbul german "lallen" - a se blbi, cu referire la greutatea vorbirii de sub masc. Cuvntul ssescUrzelnnu s-a putut traduce exact, ns se presupune c deriv de la numele mbrcminii confecionate din resturi textile, care n dialectul ssesc din Agnita se numea "Urzen".

Obiceiuri de iarn, Mrginimea SibiuluiCetele de Juni din Mrginimea Sibiului

Dac v aflai n Mrginimea Sibiului n preajma srbtorilor de iarn, cu siguran vei avea ocazia de a v ntlni pe uliele satelor cu Ceata Junilor. Ceata Junilor este un obicei prezent n aproape toate localitile Mrginimii Sibiului, mai puin n Poiana Sibiului. Aceasta se formeaz, conform tradiiei, la Sf. Nicolae, iar organizarea lor difer de la o localitate la alta. Cetele de Juni i ncep activitatea o dat cu colindul din Ajunul Crciunului. Mai nti ei colind n gospodria primarului, apoi preoii din sat dup care urmeaz s fie colindai localnicii. n 28 decembrie, are loc la Slite ntlnirea cetelor. Juni i junese din ntregul jude, mbrcai n costume tradiionale cu migal esute i special pregtite pentru aceast zi de srbtoare se ntlesc la Slite n pai de dans i cntece vesele tradiionale. E o srbtoare a bucuriei, un adevrat spectacol al portului popular att de diversificat. Timp de patru sptmni Cetele de Juni rspndesc cu bucurie, joc i voie bun vestea Naterii Domnului i trecerea la noul an.

Craii i Irozii

Craii sau Irozii sunt copiii care colind interpretnd o scenet religioas.Colinda lor este att de bogat n coninut pentru c ea transmite mesajul printr-o scenet i nu prin colinde. mbrcai n costume populare, cu coifuri, sbii, panglici Craii interpreteaz n prima zi de Crciun, la biseric scena Naterii Domnului. Acetia aduc bucurie i emoie tuturor celor prezeni prin mesajul plin de nsemntate pe care l transmit.

ngroparea anului, Jina

La miezul nopii, junii ies n centrul comunei i svresc un ntreg ceremonial de ngropare a anului ce a trecut, dup care ntmpin anul ce urmeaz s vin cu jocuri, cntece i focuri de artificii.

OBIECTIVEMUZEEMuzeul National Brukenthal- Cel mai important complex muzeal din Sibiu si cel mai vechi muzeu din Romania are la baza colectia de arta a Baronului Samuel von Brukenthal.Complexul National Muzeal Astra-Complexul este format din trei muzee : Muzeul Civilizaiei Populare Tradiionale ASTRA, Muzeul Franz Binder i Muzeul Emil SigerusMuzeul Bisericii Evanghelice C.A.- constituie un important spaiu al rememorrii i al experienei acumulate de-a lungul secolelor de existen a Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustan.

BISERICI ISTORICECatedrala OrtodoxaBiserica EvanghelicaBiserica CatolicaBiserica UrsulineBiserica FranciscanaBiserica din groapaBiserica Dintre braziBiserica ReformataBiserica Sf. JohannisBiserica Sf. ElisabetaBiserica Sf. LucaBiserica AziluluiCapela CruciiSinagoga

CENTRUL ISTORICPIATA MARE- este centrul orasului Sibiu de peste 500 de ani, un loc in care istoria se intalneste la orice pas.PIATA MICA-este impartita in doua de strada Ocnei care face legatura intre Orasul de Sus si Orasul de Jos.PIATA HUET- s-a format pe traseul primei incinte de fortificatii, este dominata de Biserica Evanghelica.TURNURI DE APARARE- Cetatea Sibiului dispunea in 1751 de 39 de turnuri de aparare; unele din acestea se pot vedea si astazi.ZIDURILE CETATII- la sfarsitul secolului XV, Sibiul era cea mai puternica cetate din aceasta parte a Europei.

ZONE DE AGREMENTParcul de sub Arini- este unul dintre cele mai vechi si mai frumoase parcuri din Romania fiind amenajat in 1856.Parcul Astra- este situata in inima orasului si afost amenajta in 1879 pe locul vechilor ziduri ale orasuluiPadurea Dumbrava- se intinde pe 960 de hectare si este situat la 4 km de centrul orasului.Gradina zoologica- este prima gradina zoologica din Romania si se afla in Padurea Dumbrava.

PALTINIS Statiunea Paltinis este cea mai veche statiune montana din Romania fiind inaugurata in anul 1894