A&'i&tnthiui ?i Tijoiniiih'MfOv, piaţa mure nr. 30.iKiCOiá ÜX-. 89

üriinaac.Is&fiîimţrt« ati se zetriaJti

INSERATEi>« siaiiMc ia AdministrAt|tun« !b Smîov «i la unnâicrele SSROURI ae ANUNŢURI:

te V!f>n«: la M. Duke® Naa&i., S/hX, AuşentWd & Himeric Lioa- aw.. Koinricii 3<îhalei:, A, Op-

Naokf., Anton Oppaiik. ta fiuiapasta la A. Y. öoiií- hfi'iRer. SkstMH Bcsna«, luiin >opold (TU B sssébet-iörutj.

CREŢUL INSERŢIUNItOR : o ae- iie gasmond -p® o aoionâ 10 î<ui; pentru o publicare. Pu> bkcări mai dese dup» tarii» a învoială, — EKCLAiOS pe aîvi^na 8-6 o «ană S0 ban!

A R U L LXIX.

M m if ieMÎBĂMareiţAtasaatt psitri instio-üuarlfPe un au 24 cor., pe şese luni

12 «Oi., pe tre i luni 6 cor. »-Hi de Dumlnsoi 4 oor. pe as.

M ir i imkiî ţl străinătate:Pe un an 40 franci, pe şese

Ioni 20 £r., pe trei luni 10 fir.N-rll de Duminecă 8 IV. pe an,

Se ppenumerâ la tó té ofl- ciele poştale din in tru şi din afară şi la d-nii colectori.

Ibonaientul neutru BrasotÂdmmurraţiunea, P iaţa mare.

Târgul Inului Nr. 80. etagiu I.: Pe un an 20 oor., pe şese luni 10 cor., pe tre i luni 5 oor. Cu dusul in casă : Pe un an 24 oor., p© şâse luni 12 oor., pe trei luni 8 oor. — ü n esem- piar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţinnile sunt a se p lăti înainte.

Nr. 260. Braşev, Sâmbătă 25 Noemvrie (3 Decemvrie) 1906.

Expozeul baronului Aehrenthal.Interesant şi mult comentat este

ixpozeul, ce Pa făcut Marţi în comi- siunea budgetară a delegaţiunei au- striace noul ministru de externe al monarchiei noastre, baronul Aehren- thal.

N’a spus nimic nou bar. Aeliren- thal. El şi-a început expozeul, care a surprins de astă-dată prin scurţimea lui — diariştii au constatat că expu­nerea sa n’a durat mai mult decât 20 de minute — constatând, că „po­litica monarchiei este politica conti­nuităţii“, care va să cjică monarchia va continua a susţinea cu toţi fac­torii politicei europene raporturile cele mai amicale. A vorbit ministrul de externe încunjurând ori ce fraze şi a vorbit scurt şi cuprindător, iodicând cărările pecari se va mişca în viitor politica continuităţii. !

Punctul de pornire şi de razim va fi, (Jice br. Aehrenthal, şi în viitor alianţa şi amiciţia strînsă cu Germa­nia, care se bazează pe comuniunea de mari interese. Spune, că convor­birea ce a avut’o de curând la Ber­lin cu principele Biilow, a avut ca rezultat îmbucurător deplina concor­

d e a Vftdftrilnr amândiiKffl .̂După aceasta Aehrenthal a tre­

cut la Italia „la celălalt factor în tripla alianţă“. E de notat aici că noul ministru de externe n’a amin­tit de tripla alianţă ca atare în tot expozeul său. Tot ce a dis sunt cu­vintele de mai sus, că Italia „e al treilea factor în tripla alianţă“.

Ceea-ce a declarat cu privire la raporturile cu Italia să deosebeşte mult de ce a dis asupra legăturilor cu Germania. Raporturile cu Italia le-a declarat de „cordiale şi sincere“ spunând că a avut un schimb de vederi amical cu ministrul de externe Tittoni, prin care s ’au reînoit „rapor­tul cordial diutre ^guverne“. Iar pe

când în ce priveşte Germania a dis, că ne leagă de ea comuniunea de mari interese, faţă cu Italia a con­statat numai că între acest regat şi monarchia noastră „nu există con­traste de interese“. Br. Aehren­thal face jdeosebire între „guverne“ şi între „opiniunea publică care de amândouă părţile devine câte-odată nervoasă şi este dusă în rătăcire“.

Deosebirile acestea sunt de o actualitate pronunţată. E ştiut, că o- piniunea publică în Italia numai fa­vorabilă nu este adi susţinerei şi în- târirei triplei alianţe, iar „raporturile“ în afară de cercul în care se învâr­teşte politica oficială a guvernelor din Roma şi din Viena, au ajuns chiar la punctul critic în cât unul din membrii comisiunei budgetare a opinat tot în şedinţa de Marţi, că dacă Italia se înarmează la graniţă, atunci şi Austro-Ungaria trebue să facă acelaş lucru. (!!)

Dela Italia br. Aehrenthal a tre­cut la Rusia, care formează un ca- pitlu distinct cu multă îngrijire rele­vat şi accentuat al „amiciţiei sincere ce există de peste un deceniu între Austro-Ungaria şi Rusia“; al amiciţiei, pe care a-o cultiva şi-a fost pus ca ţintă principală încă în decursul ca­rierei sale diplomatice. Br. Aehrenthal a ocupat postul său de ministru de externe veuind dela Petersburg, unde ca ambasador al monarchiei noastre a susţinut cele mai excelente rapor­turi cu guvernul rusesc. Interesele celor două împărăţii le vede Aehren­thal mergând paralel în toate Gestiu­nile mari. El vrea şi în viitor să cul­tive legăturile existente ale ami­ciţiei cu Rusia „pentru a face posi­bilă şi de aci încolo o conlucrare a celor două puteri în interesul susţi­nerei păcei şi a îmbunătăţim situa­ţiei poporaţiunilor din Turcia euro­peană“.

Pasagiul din expozeu privitor la j

Rusia e aşa de călduros şi se deose- besce aşa de mult de ceea ce a spus despre „raporturile cordiale“ cu gu­vernul italian, încât foile radicale ko- şutiste l’au salutat cu articoli întitu­laţi „Jon a muszka“ (vine muscalul), dând alarmă, că Aehrenthal pregă­teşte eliminarea Italiei din tripla a- lianţă, şi înlocuirea regelui Victor Emanuel cu tătucul Ţar al tuturor Rusiilor, că ar vrea adecă nici mai mult, nici mai puţin decât restabilirea ve- chei „sfinte alianţe“ a celor trei îm- pârăţiii, cu care şovinismul unguresc, firesce, greu se va putea înţelege!....

In cele din urmă primejdia poate nu va fi tocmai aşa de mare. Destul că, cu toată scurţimea şi continuita­tea politicei, Aehrenthal a scos din pepine pe marii interpreţi ai opiniu- nei estreme independiste din residenţa a doua a împăratului şi Regelui Fran­ci se Iosif.

A vorbit în fine ministrul nos­tru de externe despre reformele şi nevoile din Macedonia, a căutat să s’arate cât mai amicabil faţă de gu­vernul bulgar, despre b cărui înţe­lepciune în timpul din urmă este în­cântat; are cele mai amicabile înclinări şi faţă cu cei din Belgrad, unde de­osebeşte „raporturile politice nor­male“ de „raporturile economice a- normale“ şi faţă cu cei din Atena, iar pentru „vecinul România“ şi-a rezervat „raporturile cele mai ami­cabile“, pe care le „accentuează ex­pres“, ferindu-se a efice un cuvânt despre satisfacţia ce i-s’ar cuveni acestui regat pentru cele ce tre­bue să le sufere protegiaţii lui aro­mâni din cauza intrigelor greceşti în Macedonia. Dar, cum am dis, Aeh­renthal s’a distins în expozeul său tocmai prin aceea, că a retăcut mai mult, decât a spus.

Din delagaţiunl Comisiuneabudgetară a delegaţiunei aastriace a ţinut în 5 De­cemvrie şedinţă. A vorbit contele Monte- cuccoli despre marina de räzboiü. — Dele­gatul Steiner critică acordul încheiat între ministerial de războiu şi guvernul ungar în privinţa furnizărilor. — Dobernik se jé- lueşte că şi la marina de räzboiü rreşte influinţa maghiară. Austria va trebui să facă separaţia, înainte de a se separa Un­garia. — Clam-Martinitze de părere că co­muniunea austro-ungară trebue susţinută.— Contele Schönborn zice că comuniunea trebue susţinută pănă se poate, deşi ad­mite îndreptăţirea părerii contrare, dat fiind, că die partea Maghiarilor se observă tendinţe periculoase. După ce a mai vor­bit Montecuccoli şi Baerenreiter. s’a primit budgetul marinei.

In delegaţiunea ungară subccmisiu- nea armatei şi-a continuat în 5 Decemvre desbaterile. Peste tot spiritul conciliant predominează. Veleităţi curuţeşti nu se a- rată nici măcar în măsura, cum s’a obser­vat în ultimeJe delegaţiuni ţinute la Viena. Okoticsanyi vorbeşte despre auditorii cu­noscători de 1. maghiară al căror număr se va spori cu 90. Bakonyi vorbeşte des­pre tribunalele militare. — Szabó despre reforma juriilor de onoare. Preşedintele constată, că justiţia militară nu este de competenţa comisiunei, ci a parlamentului.— Ministrul de räzboiü Schönaich la în­trebarea lui Hegedűs răspunde că reforma justiţiei militare se va face în camere. S’a hotărît revizuirea manualelor şcolare din institutele militare, dacă corăspund dreptului public ungar.

Acuzaţiuni contra pressei maghiare.In delegaţiunea austriacă deputatul Steiner a adresat o interpelaţie ministrului de ex­terne Aehrenthal, intrebând că din fondul de dispoziţie al ministeriului de externe, care face 1,430.00 coroane, cât capătă pre­sa maghiară, căci există bănueli întemeiate, că pressa coaliţionistă maghiară capătă mai mult de cât i-se cuvine după quotă — zicea delegatul austriac. Ministrul de externe

FOILETONUL >GAZ. TRANS.«\xv :xwxn' x.' ,v\x\\x\\x>\x>'-'V'' -v': vs%\\% o ~v' vwn\ y

O vară perdută.(Ceva despre porturile oltene şi altele.)

— Urmare.

Petrecerile populare. In copilăria mea una din petrecerile principale pentru şco­lari şi învăţători erau serbările şcolare, maialurile, iar pentru poporul de rând ie­şirea între hotare în ziua de Ispas, şi la Rosalii, unde se adunau feciorii şi fetele din 3—4 sate la joc comun într’o Dum­bravă frumoasă la umbra unor copaci stu­foşi, şi ne oferia şi nouă ocasiunea de a face reflecţiile de copii. In prima linie e- rau foştii grăniţeri, mai chipeşi, mai bine lustruiţi şi mai disciplinaţi cari dădeau tonul. De graniţa abia desfiinţată mai a- mintesc cămeşile lor nemţeşti, cioareci cu flori — Vitéz kötésül, laiberele, jiletcele de postav vânăt ori negru cu nasturii mici la guler, cari aminteau gradele infe­rioare în graniţă, apoi surtuce-rocuri. Pieptarele şi frigiurile se vedeau mai rar la ei. Foştii iobagi mai umili şi năcăjiţi p&nă ieri, abia îndrăsneau să între în jo­cul celor dintâi şi la petrecerile lor, ca mai săraci, mai bundoci şi mai puţin um­blaţi în lume.

In unele sate de iobagi femeile şi j chiar fetele umblau în ă în opinci chiar | şi sărbătoarea nu numai în zile de lucră- i toare. Flăcăii aveau cămeşi vechi româ- ! neşti cu gulerul mic de obruzeală cu mâ- j necile largi, în colo purtau cioareci fără flori de şinoare negre, frigiuri şi zechi ne­gre, încălţămintea lor obicinuită erau o- pincile, cişmele o raritate la dânşii. Boie­rii din contră, ca foşti privilegiaţi erau mai ţanţoşi mai îndrăsneţi. Ei încă purtau cămeşi cu gulere înalte şi cu pumnicei strînşi la mână. — încolo boierii negrani- ceri purtau cioareci albi, frigiuri şi zechi negre ori cojoace. Portul românesc era în localitate reprezentat propriu zis prin foş­tii iobagi şi boierii negraniceri. Grănicerii adoptase tot felul de modele şi tipare stre­ine în îmbrăcămintea lor.

Şcolarii dela şcoala graniţărească cu 3 clase ale ei — era pe acea vreme un fo­car însemnat de cultură românească, care cualifica şi pregătea pentru postul de învăţător, notar, primar, colector de dare şi in special pentru gradele inferioare in armată, dar şi pe viitorii candidaţi de preoţie. Şcolarii erau băieţi mari de câte 18—20 ani, umblau în ascuns prin şeză­tori, şi intrau şi în joc de multe-ori unde erau bine priv ţi. Ei treceau peste preju- diţiile sociale şi fiind din familiile fruntaşe ale satelor, erau cu multă trecere, şi fiind şi buni jucători, luau concurenţa cu flăcăii din sat.

Astăzi — şcoaleie graniţereşti deve­nite comunale au perdut tot nimbul şi vaza lor seculară, servind esclusiv comu­nei în care sunt situate. De maialurile lor abia se mai pomeneşte, diferenţa de por­turi şi clase sociale în îmbrăcăminte şi traiu aproape că au dispărut şi s’au asi­milat modernisându-se după calapodul a- doptat de mai nainte de foştii grăniceri, inteligenţa se îmbrăca mai mult în costu­mele de modă — albăstrimea a sporit prin sate, dar şi ţăranii cu dare de mână nu mai poartă frigiuri, zăbune şi zechi ca mai nainte ci rocuri, spenţere, jiletce, cis- me şi ghete. De altfel zechea oltenească se poartă la fel în jud. Romanaţi, în Ol- ţenia, în Moldova, pe la Neamţu şi de că- tră grănicerii dela Năsăud şi de Bucovi­neni.

Portul sexului frumos a progresat şi a deviat foarte mult în detrimentul casei şi industriei naţionale. înainte vreme fata când era să se mărite ori să se gătească pentru joc şi horă se îmbrăca esclusiv în hainele făcute numai cu mânile sale, ori în casă, şi era o ruşine de a împrumuta şi cumpăra din boltă, şi consuma şi între­buinţa esclusiv produse şi manufacturi ale industriei casnice româneşti. De acolo pro- venia mulţimea şi variaţiunea culorilor şi nuanţelor în porturi şi haine. Astăzi se

. îmbracă păr.ă şi fata din urmă din sat în I haine şi mătăsuri cumpărate din boltă.

Nu putem susţine deci, că prin aceea fru­museţea, bunăstarea ori avuţia naţională ar fi câştigat ceva. Din contră a pierdut.

In băile dela Căciulata-Calimăneşti intr’una din Dumineci proiectasem să fac o escursiune în oraşul Râmn/Vâlcea ca să vizitez nişte familii cunoscute. La ora fi­xată când era să plec cu fiul meu, îi per- dui urma, şi în căutarea lui perdui şi trenul ce era să ne ducă la Râmnic. Toată ziua tusei indispus din causa acestei neas­cultări a copilului. In schimb însă fusei răsplătit în altă parte de acea zi pretins perdută.

Pe la orele 3 după prânz se începu Hora în curtea băilor. Dar ce mai horă ?! O bună muzică militară cu orchestra com­plectă în semn de adio, şi o horă de vr’o câteva sute de persoane, venite din 3 ju­deţe sau chiar din 4: Argeş, Vâlcea, Mus­cel printre cari sporadic se amestecau şi Boitencele şi Reşinarenele noastre. Dar ce mândreţe, ce podoabe pe ele ! O sce- nărie de ballet era o nimica pe lângă ele era ca o feerie şi un adevărat caleidescop. O bogăţie de porturi, ţesăţuri şi brodării naţionale cum nu mai văzusem în viaţa mea, unde borangicul rivalizâ cu firele de aur şi argint, cu flutureii şi altiţe de nu ştiai care este ţăsul în pânză şi care este brodat? O fi fost peste una sutămodeluri şi tipare diferite care de care mai frumos şi mai variat. Dar cine ar putea să le

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 260 -1906.

vCa răspuns. In cercurile politice ungare au provocat resens acuzările delegatului au- ■triac şi părerea generală era, că minis­trul de externe va trebui constrâns, să răspundă, ceea ce va fi cu atât mai uşor, cu cât printre delegaţi este şi redactorul şef al uneia dintre foile fruntaşe ma­ghiare.

Ziarul „A Nap« adresează şeiului de secţie Jettel, respective ministrului de ex­terne, somaţia, să numească acele foi ma­ghiare, cari s’au împărtăşit din fondul de dizpoziţie al ministeriului de externe. Să se ştie cine a căpătat şi cine mai capă­tă bani de la duşmanul cel mai înverşu- *iat, — Austria ?

Din delegaţiunî.Exprzeu! baronului Aehrenthal asupra politicei

esterioare.

Publicăm astăzi mai pe larg1 declaraţiunile făcute de ministrul de externe austro-ungar bar. Aehrenthal în oomisiunea budgetară a delegaţiu- nei austriaco, cu privire la situaţiunea externă a monarchiei.

Iată aceste declaraţiuni:Austro-Ungaria întreţine relaţiunî a-

micale şi pline de încredere cu toţi factorii poiiticî europeni. Politica monarchiei este o politică de continuitate şi ministrul va veghea scrupulos la menţinerea acestor raporturi.

Cu Germania, Austro-Ungaria este legată printr’o amiciţie strânsă bazată pe o comunitate de mari interese şi această amiciţie, care ţine de peste 25 de ani, este o garanţie din cele mai de căpetenie de j pace şi va exercita, — şi de aceasta sunt j pe deplin convins, a zis ministrul — şi pe | viitor o influenţă din cele mai favorabile în favoaiea unei politice de conservare. Recenta convorbire a baronului de Aehren­thal cu principele Biilow, a constatat acor­dul desăvârşit de vederi.

Relaţiuniie cu Italia, celalalt factor al triplei alianţe, sunt cordiale şi sincere. Schimbul de vederi dintre ministru şi d-1 Tittoni a dovedit, odată mai mult şi fără echivoc, cordialitatea raporturilor existente între cele două guverne. Dacă se judecă situaţiunea în mod obiectiv, nu se vor pu­tea găsi neînţelegeri între Monarchie şi Italia.

Ministrul este de părere, ca monar­chia austro-ungară va putea proceda, ca şi până acum, în deplina armonie cu re­gatul italian în toate chestiunile mari. Bu­nele raporturi stabilite între guvernele ce­lor două ţări vor uşura sarcina de a tranşa cu sânge rece incidentele, cari din neferi­cire tot se produc din când în când.

O amiciţie sinceră ne leagă de mai bine de 10 ani cu Rusia, a continuat apoi baronul de Aehrenthal, şi voiü veghea la menţinerea ei. Din convorbirile amicale a- vute cu ministrul Iswolsky, rezultă că pu­tem privi cu încredere o cooperare ulte­rioară a celor două puteri, tinzând la men­ţinerea păcei şi la îmbunătăţirea soartei populaţiunei din Turcia europeană.

descrie sau să le fixeze cel puţin pentru un minut pe toate, pentru a le putea re­produce cât de palid ori-care ochiu cât de obicinuit cu ele, ori şi ce pană cât de a- geră să fi fost după diversitatea culorilor şi tiparelor!? Pentru mine a fost una din cele mai plăcute zile din viaţă. Totuşi cele mai alese şi mai bogate în fireturi şi cu mai multe figuri erau din judeţul Muscel.

Incontestabil că boierii noştri de pe ţeara Oltului şi grănicerii au perdut mult imitând şi adoptând tipare şi modele stră­ine dela unguri şi nemţi. Moşnenii din cealaltă parte a Carpaţilor din judeţele Muscel, Argeş, Vâlcea şi Gorju şi-au păs­trat cu mai multă tenacitate porturile lor pană în ziua de astăzi nealterate, şi rău ar face dacă le-ar schimba ori modernisa. După aceea am început şi eu a privi mai de aproape la costumele şi porturile naţi­onale, şi d’aci nainte ori ce costum mai bogat şi mai frumos, ce-mi eşia înainte îl presupuneam a fi din jud. Muscel!! Am văzut la întrunirea corurilor din Arenele romane a peste 10.000 persoane în majo­ritate în costume naţionale — dar acolo seliştencele noastre au uimit şi atras a- tenţiunea publică asupra lor prin frumuse­ţea şi simplicitatea costumelor lor, dar şi prin eleganţa şi frumuseţea naturală a ce­lor ce le purtau, dar aceste se impuneau prin bogăţia cusăturilor şi fireturilor lor.

(Va urma).

Legăturile cu Anglia şi cu Franţa sunt din cele mai bune şi ministrul se va sili să le facă încă şi mai cordiale.

Vorbind de Turcia, ministrul relevă că Austro-Ungaria şî-a dat totdeauna samă de dificultăţile poziţiunei guvernului oto­man, dar totuşi, monarchia a intervenit totdeauna în mod amical ori de câte-ori era vorba de a se conjura un pericol şi de a se preveni complicaţiunl.

Reformele din Macedonia, formulate la Viena şi Miirzsteg, sunt în starede exe- cuţiune unele, iar altele în pregătire şi se vor aplica cu recentul reglement al bud­getului Macedoniei, care garantează utili­zarea veniturilor acestor provincii pentru propriile lor trebuinţî.

Am făcut un mare pas înainte, va trebui să realizăm acuma un al treilea punctai programului din Miirzsteg şi anume reforma justiţiei, care totuşi nu va putea fi adusă la îndeplinire, decât în mod suc­cesiv şi cu băgare de samă.

Comparând situaţiunea de acum pa­tru ani cu cea de astăzi în această parte a Turciei, se poate pretinde că, dacă ea este mai puţin defavorabilă, această uşoară îmbunătăţire nu este decât relativă şi se aplică în primul rând faptului că plânge­rile contra abuzului administraţiunei lo­cale au devenit mai rare.t

Ministiul relevă dificultăţile cu cari trebueşte luptat, în special citează scrupu­lele Turciei, mersul tărăgănat al afacerilor la Poartă, mecanismul complicat al nego­cierilor între puteri, căci, a zis ministrul, ne trebue asentimentul şi sprijinul tuturor puterilor şi aceasta nu este totdeauna uşor de obţinut şi necesită dese-ori mult timp; în sfârşit acţiunea noastră este împede- cată prin rivalitatea pasionată, care a iz­bucnit între diferitele naţiuni creştine în Macedonia şi care se resimte şi în afară din Macedonia,

Ministrul observă că trebue făcută o distincţiune între atitudinea guvernelor din Atena, Soda şi Belgrad şi atitudinea unor anumite centre, foarte patriotice, din ţă­rile respective.

Ministrul relevă că a văzut cu satis- facţiune în declaraţiunile ministrului afa­cerilor streine ale Bulgariei, că guvernul princiar îşi dă seamă de sforţările marelor Puteri, de a îmbunătăţi situaţiunea în Ma­cedonia prin acţiunea reformelor. Dar pe când atitudinea guvernelor acestor ţări este corectă, cu părere de rău s’a consta­tat în ultimele iunî simptome de animosi- tate reciprocă şi chiar acte de violenţă în­tre populaţiunile creştine.

Formaţiunea de bande n’a încetat din nefericire, dar ministrul speră că o poto­lire va avea loc şi comptează pentru acea­sta pe bunul simţ al pooulaţiunilor, cari vor sfârşi poate prin a înţelege că acest răsboiă al tuturor contra tuturor nu poate fi decât în dauna propriilor îor interese.

Din raporturile agentului nostru ci­vil, a continuat ministrul,rezultă că popu- laţiunea creştină din mai multe părţi ale Macedoniei începe a avea încredere în ac­ţiunea de reformă şi adresează plângerile lor agenţilor civili şi consulilor cari fac ce le stă în putinţă pentru a îndrepta răul, este caracteristic că această încredere se manifestă mai des la populaţiunea bulgară, din nefericire însă, populaţiunea greacă şi sârbească observă încă în această privinţă o mare rezervă.

Vreau încă să observ, a zis baronul de Aehrenthal, în mod expres că am gă­sit relaţiunî din cele mai amicale cu ve­cina noastră România.

Credincioşi programului nostru bal­canic, avem faţă de Bulgaria, Grecia, Mun- tenegru şi Serbia simpatii din cele mai cordiale şi o sinceră bună voinţă.

Raporturile politice cu Serbia sunt normale. Nu e tot aşa însă cu privire la relaţiuniie noastre economice cu această ţară. Ultima notă sârbă nu conţinea, cu privire la chestiunea furniturilor, de cât promisiuni cari nu erau suficient de obli­gatorii. Ministrul austro-ungar la Belgrad a primit instrucţiuni în vederea răspunsu­lui de dat notei sârbeşti. Cerem ca guver­nul sârbesc să preciseze promisiunile an­terioare cerere care este justificată şi din faptul că ar oferi Austro-Ungariei o com- pensaţiune pentru primirea produselor a- gricole sârbeşti. Cu chipul acesta Serbia ar putea restabili o situaţiune normală în raporturile sale economice cu monarhia.

*Comisiunea budgetară a delegaţiunei

austriace a primit în mod simpatic expo­zeul baronului de Aehrenthal. Aproape toţi oratorii şî-au exprimat viua satisfacţiune de menţinerea strânsă a alianţei cu Ger­mania precum şi cu privire la raporturile favorabile cu celelalte puteri. S’a accen­tuat necesitatea de a se întări legături în­

tinse cu Rusia, aducându-se mulţumiri mi­nistrului pentru că a creiat baza acestor legături.

Căzu! Juriga.In şedinţa de Mercuri a camerei un­

gare s’a petrecut ceva surprinzător. Pro­punerea comisiunei de imunitate, de a suspenda dreptul de imunitate al deputa­tului Juriga, pentru ca să poată fi^pus în arest preventiv — a fost combătută cu argu­mente puternice de doi deputaţi, unul care face parte din coaliţie, iar celălalt demo­crat. Ministrul Polonyi, de frica să nu ră­mână în minoritate, a preferat să ceară amânarea chestiei pănă după votarea bud­getului.

Până şi unele toi coaliţioniste, ca »Alkotmány« califică acest fapt ca o re­tragere, cn atât mai vârtos foile opoziţio­nale. Reproducem mai jos unele pasage i din ziarul socialist, „Népszava“, cari sunt cu atât mai caracteristice, cu cât persoana despre care e vorba aici, este un preot ca­tolic Dar un preot catolic care luptă pen­tru drepturile poporului. Lăsăm să urmeze ce scrie *Népszava< sub titlul »Atentat ză­dărnicii;«, lăsând toată răspunderea pentru cele afirmate acestei foi :

»Dacă Polonyi Géza în punctul cinstei ar mai avea ceva de pierdut, atunci n’ar fi pus la calo contra deputatului Ferdinand Juriga goana aceasta scârboasă. Dacă Po- lonyi Géza n’ar avea rădăcini tari în gu­vern, în coaliţie şi în întreg sistemul do­minant de astăzi, atunci n’ar fi îndrăznit a se întinde cu mână sacrilegă la dreptul dr imunitate, această garanţie importantă constituţională...

»Această figură conducătoare detesta­bilă a vieţii publice maghiare a pornit o goană scârboasă contra unui deputat, Pen­tru ce? Pentru ca în acest om să com­promită şi înfrângă năzuinţele naţionalită­ţilor, şi pentru ca din acest caz să alcă­tuiască precedent pentru nimicirea liber­tăţii de acţiune a deputaţilor dietali.

»Pe Juriga l’adat în judecată »procu­rorul meu« pentru delict de pressă. Majo­ritatea camerei, fireşte, la acuzarea pornită din goană politică a dat pe acest deputat naţionalist pe mâniie justiţiei. Majoritatea, care refuză suspendarea imunităţii calom­niatorilor infami şi potlogarilor cari calcă cinstea cetăţenilor muncitori cinstiţi, a extrădat cu grabă pe deputatul naţiona­list judecătoriei, a cărei sentinţă o putea s’o ştie oricine dinainte. L’au şi condamnat pe Juriga la 2 ani închisoare şi 1200 cor. a- raendă. Pănă aci toate sunt în regulă. Doar politicianii socialişti şi naţionalişti aşa o păţesc în faţa justiţiei nepărtinitoare ma­ghiare.

»Dar sentinţa n’a intrat încă în vi­goare şi duşmanul politic odios nu poate fi încă înlăturat. Maffia patriotică n’avea răbdare să aştepte. Maestrul cel mare al tuturor porcăriilor, Polonyi... s’a angajat deci, să amuţească în grabă pe adversarul politic, iar pe ceilalţi să-i bage în groază salutară. Prin călăii săi mişei şi cu ajuto­rul potaielor infame mercenare din pressă a scornit svonul, că deputatul condamnat chiar şi după ce a fost condamnat, ur­mează cu agitaţia sa periculoasă. Pe de altă pane şi-a procurat »date« că Juriga are de gând să fugă în America. Pe baza acestora a dat apoi ordin procurorului »său«, să ceară dela tribunalul punerea în prevenţie a condamnatului. Tribunalul a şi decis în privinţa aceasta. Dar Juriga era deputat şi trebuia reclamat dela Ca­meră. Fiscalul bordeielor a pregătit dispozi­ţia camerei pentru o deciziune, care core­spundea planurilor sale. Nu s’a mulţumit că a prezentat pe Juriga ca agitator peri­culos, ci l’a prezentat ca pe o figură tică­loasă şi laşă, care s’a milogit promiţând îndreptare, dacă va fi iertat, iar acum era să fugă în America. Şi comisiunea de imu­nitate a propus camerei extrădarea.

»Azi a discutat camera această che­stie. Şi »fugarul« s’a prezentat la şedinţă. Şi au ieşit la iveală următoarele lucruri :

»Polonyi a minţit obraznic, când a zis că Juriga s’a milogit. Adevărul este că cei ce desonorează scaunul unui Szilágyi Dezső a chemat pe Juriga la sine şi sub pretext că îi va mijloci stingerea procesului, a extorcat dela el o scrisoare. Această scri­

soare privată extorcată cu şiretlic a între­buinţat-o în mod beciznic contra omului credul, care nu ştia încă ce tacâm e Po­lonyi.

»Polonyi a minţit susţinând ca Juriga vrea să fugă. Afirmaţiunea şi-o întemeiâ pe raportul unui solgăbirău, care spunea că Juriga a cerut dela superioritatea sa bisericească congediarea, pentru a emigra în America. Astăzi iese la iveală că Iuriga a făcut această cerere înainte cu 2 ani, când nici nu scrisese încă articolele incri­minate.

»...Nu s’a mai întâmplarea un mem­bru al camerei ungare să fi fost închis înainte de a fi întrat în vigoare sentinţa. Polonyi, aranjatorul vizibil al porcăriilor guvernului, a vrut să creeze un precedent. Dacă reuşiâ, atunci îşi asigura dominaţia bandei înşelătoare de popor pe timp de o generaţie...«

C ronica ex tern ă .O cuvântare a Prinţului Bulgariei.

Principele Ferdinand a primit alaltăeri de- putaţiunea Sobraniei, care i-a remis răs­punsul la mesagiul tronului. In alocuţiunea sa prinţul a îndemnat pe deputaţi la mun­că pentru viitoarea desvoltare şi conso­lidare economica a Principatului, pentru a face aptă naţiunea de a’si îndeplini idea­lurile tradiţionale şi scopurile ei istorice.

Skupşcina sârbească continuând dis- cuţiunea în chestiunea tunurilor, deputa­tul naţionalist Scoriei a reproşat în şedin­ţa de alaltăeri şefului guvernului trădarea tarei, de oarece acesta a cerut în 1885 ajutorul Bulgarilor în contra Serbiei. Oratorul nu poate avea confienţă într’un guvern, al cărui şef este un trădător a! ţârei. (Vii protestări în dreapta)

Ministrul de interne Pi'otici arată, că ar dori ca Serbia să dispună de mulţi tră­dători şi oameni de Stat aşa de prudenţi ca Pasici. (Aplause irenetice din partea guvernamentalilor).

Primul ministru Pasici apără, în mij­locul aplauselor dreptei, politica partidului radical din 1885.

Reichstag-ul german continuă discu- ţfunea" cretfttelor pentru Africa de Suîî- ' Vest. Ministrul Dernburg răspunzând dis­cursului lui Bebel declară că principiul său este următorul: Funcţionarii culpabili vor fi pedepsiţi, funcţionarii nevinovaţi vor fi apăraţi, iar calomniatorilor li se va cere socoteală. Corectitudinea în administraţiu- nea colonială este suprema noastră dato­rie. Nu mă voiu influenţa, zice ministrul, nici de dreapta nici de stânga; daca nu voi putea să ’mi îndeplinesc însărcinarea într’un mod onorabil, voiu părăsi postul meu. (Mare mişcare. Se strigă din stânga: Fă asta !)

în c ă c e v a d e s p re co m u n a S ă iiş te , al cărei renume creşte din zi în zi.

(R ă s p u n s.)

Am cetit declaraţia iscălită de 33 de Sălişteni şi publicată în Nr. 245 al acestui ziar. Această declaraţie întăreşte cele spuse de mine îri corespondenţa din Nr. 237, unde spuneam : »Sunt fără îndoială în Să­iişte destule lucruri, pentru cari ar faee să vie un străin să le vadă, dar sunt din nefericire si foarte multe lucruri, pentru cari cei de aici ar trebui să ia lumea in cap de durere şi de ruşine«. Acele lucruri bune pentru cari ar merita să vio străini ca să le vadă ar fi (după cum reiese din corespondenţa mea pentru ori-ce om care judecă drept) şcoala cu unii învăţători ai ei, cassa de păstrare (despre care numai Telegraful român a aflat vorbe de ocară în corespondenţa mea) precum şi în ge­nere faptul, că ia noi există atâtea reu­niuni cu caracter cultural, ca nicăiri în- tr’alt loc. La cele rele cari sunt la noi şi a căror neexistenţă nu o-ar putea dovedi nici alte de 33 de ori câte 33 de sub­scrieri mai mult sau mai puţin din inimă ieşite — zic la relele acelea din nefericire trebue să mai adaug unui în urma acestei declaraţii, unul foarte mare, cu mult mai mare de cum s’ar crede : anume răul de a vedea la olaltă pe cei buni cu cei răi, pe cei buni cari nu-i pot ridica pe cei răi la sine, şi pe cei răi din cari unii nu vor, alţii nu pot să se ridice la cei buni. Căci ce alta înseamnă când în aceeaşi tovărăşie de 33 de inşi găseşti alăturea de atâtea persoane, cari merită respect, şi atâtea persoane cari nu merită acest respect, cei mai mulţi nu pentru că nu pot ci pentru- că nu vor să fie buni.

Nr. 260.—1906. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

In adevăr ce caută între mulţi oa- I meni de cinste şi de faptă*) cutare preot I al cărui glas n’a fost auzit de nimeni nici- I odată în afaceri de interes obştesc, sau 1 cutare preot care nu-şi împlineşte aproape I absolut de loc chemarea sa sub nici un I raport (aş ruga pe corespondentul »Liber- I tăţiic, »Telegraful român« şi »Tribuna« I acel cu »pe noi ne nimiciră«, să afle o faptă I de a preoţilor noştri, o faptă, şi va do- ! bândi un premiu atât de mare cât va voi K ori*care dintre ei) sau cutare învăţător, 1 care după ce a fost adus nu tocmai pe I cele mai liniştite căi în Sălişte a dovedit

prin lungi ani de zile că nu prea e la culmea chemării sale, sau cutare om care iscăleşte şi el acuza că subscrisul ar fi »atăcat« şi cel mai scump tezaur ome­nesc: cinstea morală, fără însă ca să poată avea cineva încredere în el sub raportul acesta (rog pe comitetul parochial care pare a fi voit să apere prin iscălitura tuturor membrilor săi tocmai acest tezaur omenesc — da omenesc — să mă ierte, dar am găsit între cei iscăliţi, destui cari nu pot jura pe cele iscălite de ei); sau ce caută printre atâţia domni onorabili şi mai puţin onorabili acei »mojici de ţărani«, acei »Buri« (cum ii numesc domnii) îm­potriva cărora se purta de Englezi mai acum câtăva vreme un răsboiu atât de aprig, cari nici nu vor fi înţeles cele scrise de mine, şi cari nici nu vor fi iscălit toc­mai din cea mai mare tragere ,de inimă acele rânduri numai pe jumătate pe în­ţelesul lor? Deşi am pentru ei o mare stimă, ca de altcum pentru atâţia din »domni« pe cari regret că i-am jignit prin câte-va cuvinte delà sfârşitul articolului meu, cari mi-se par şi mie cam aspre (cad. e. umbre macabre şi răufăcători ucigaşi) totuşi îmi pare curioasă presenţa lor pe lista de condamnare a mea, acest fel de presenţă anume. De ce dacă odată au fost aduşi ca mărturii ţărani—a căror mărturi­sire de altcum plăteşte în caşul de faţă mai mult decât a domnilor — de ce au fost aduşi numai aceşti ţărani şi nu şi aceia delà casina economilor, despre cari încă am vorbit în corespondenţa mea. Cât de mult ar fi vorbit iscăliturile simple ale acelor oameni mai fără vicleşug. Dar vezi, acelea nu s’au putut câştiga, deşi ar fi avut o mare greutate, căci acei oameni nu se lasă conduşi spre prăpăstii, fie ele cât de mici. Lipsa acestor iscălituri, ori ce s’ar zice, spune mult, mai mult decât iscăliturile acelor ţărani, cari dacă au is­călit au făcut’o nu pentru a mă combate pe mine, ci pentru a apăra numele »pri­mejduit« (dragă Doamne) al satului nostru »a cărui dragoste de neam e neîntrecută, t cărui hărnicie e cunoscută şi a cărui viaţă familiară e neprihănită şi de toată lumea respectată«, după cum i se pare co­respondentului din Sălişte al »Tribunei« (Nr. 206) şi după cum eu aş voi să fie în adevăr.

Mă miră mult iscăliturile membrilor comitetului parochial şi mă întreb cu ce

Ivoiu fi putut greşi împotriva acestei res- Ipectabile representanţe? Şi iarăşijmă miră■ mult iscăliturile în numele casei de păs- Itrare (despre care numai corespondentul ■foarte puţin iubitor de adevăr al »Tele- ■grafului român« află că aş fi zis vr’o ■vorbă de ocară), ale reprezentanţei comu- |nale (care pănă acum n’a dat nici o po- Inincă împotriva acelui care a scris din l>răinţă sau poate din răsbunare« rândurile ■cari se comentează aici) ale reuniunei de ■pompieri, despre care n’am zis nici o vorbă, ■nici de bine nici de rău,a celor delà reu- laiunea de înmormântare, al cărei interes ■după cât se poate crede nu poate fi altul ■decât de a mă face membru pasiv ai ei, ■şi mă mai miră şi codiţa corpului învăţă- lioresc, care s’a folosit şi ea de ocazia de■ »protesta« (măcar aşa.)

Mă miră faptul că s’au putut pune litâtea iscălituri sub o declaraţie care nu 51 ü combatea prin dovezi, ci prin vorbe, şi Icare nu a purces împotriva niea f̂iind-că am spus atâtea lucruri adevărate, ci fiind-

jcâ au găsit în articolul meu câteva vorbe Iprea aspre, de cari s’au acăţat ca de ül­lőmül paiu menit a mântui onoarea Să- Iliftei. După ce am vorbit mai mult cu ■Hpte decât cu vorbe, ar fi fost de aşteptat jca împotriva faptelor mele să se aducă tot ifcpte cu dovezi, dar de unde să le aducă, Idnd nu*i de unde ?

Apoi pentru ca să trec delà decla- Inţia oficioasă a Săliştenilor, la unele ne- loficioase, mă mai miră şi vorba aceia ne­isprăvită a corespondentului »Tribunei*

■ *) „Telegraful român“ e de rea credinţă când ■«firmă că am făcut aluzii „răutăcioase la unele ■jersoane cu rol în viaţa noastră publică.“ N’am ■Acut nici o aluzie, afară de acea foarte nerăută- aâoasă cu privire la faptul că unul din învăţătorii l«dQşi anul acesta în Sălişte e nepotul unui „atot- jputernic“ de aici. M’am convins că acela nu-i e jj»pot, ci numai omonim şi consătean, deci aluzia laşa nu mai are rost in punctul acesta.

»pe noi ne nimiciră«. Da, dragă d-le,multe ne nimiciră pe noi, şi multe ne vor mai nimici. Intre altele îţi atrag atenţia numai asupra următoarelor: ne nimiceşte solida­ritatea rău înţeleasă, ca atunci când vrem să impunem prin umăr şi nu prin faptul că am putea jura pe tot ce spunem, ne mai nimiceşte prea marea încredere în micile noastre puteri; apoi poleirea cu linguşiri a unor lucruri cari au o faţă cu totului tot altcum de cum iese de obiceiu la iveală, ne mai »nimiciră« şi lipsa de sinceritate şi lipsa unui suflet larg şi alte păcate de ale noastre, pe cari dacă nu le vom părăsi ne vom prăpădi. încolo dragă d-le tămăduitor de neurastenie, putem avea multe, foarte multe forme cât de frumoase cât de strălucitoare ; dacă nu-i temeiu, toate-s praf, azi sau mâne.

Şi mă mai miră şi acea dibăcie (vorbă să fie) de a nu răspunde la între­bare, de a ocoli răspunsul, cum face acel gentil corespondent al »Libertăţii«, care m’ar spânzura pentru »ascuţişul sau as- cuţişurile (deci lucrul 'naibii) muşcătoare îndreptate nici în contra unei ori duor instituţiuni, în care nu s’ar fi lucrând bine ori destul de mult (dar spune-le pe faţa stimabile, de ce nu-ţi iai atât curaj, dacă vrei să fii obiectiv?!) ci contra tuturor acelor persoane din Sălişte, cari au con­ducerea aşezămintelor din Sălişte«. D l̂ din chestiune vrea să fie obiectiv ! Ci-că aş fi îndreptat ascuţişuri împotriva şcoalei d̂e­spre care am zis între altele că e frumoasă are 10 învăţători dintre cari unii lucrează şi o sală festivă mare şi frumoasă. In „Ga­zeta Trans.« Nr. 245 sunt combătut. Toţi învăţătorii lucrează, dovadă că toţi au is­călit plânsoarea, toţi preoţii lucrează, do­vadă că toţi au iscălit (cu mâna lor şi nu prin punerea degetului) plânsoarea. Ar putea să spună d-lui împotriva cui mi-am mai îndreptat »ascuţişul« ? căci doar nu va fi în stare să afirme că am minţit spu nând ce am spus despre aceştia?

(Va urma.)

Ş T I R I L E ZILEI .— 7 Decemvrie n.

Procesul de agitaţie al preotului slo­vac Hlinka şi tovarăşi, a cărui pertractare s’a început înainte cu 10 zile în faţa cur­ţii cu juraţi din Rozsahegy, s’a terminat eri. Pe baza vordictului curţii cu juraţi tribunalul a croit următoarele pedepse: Preotul Hlinka a fost condamnat la 2 ani temniţă de stat, 1500 cor. amendă în bani şi 1680 cor. cheltueli de proces: acusatul Srobar 1 an temniţă, lancsek 6 luni, Gre- gus 5 luni, preotul Tonik 4 luni iar alţi 4 acusaţi ia câte 2 luni. Patru acusaţi au fost achitaţi. Lui Hlinka, Srobar, lancsek şi Gregus li se compută în pedeapsa dic­tată 5 luni, cât au stat închişi în arest preventiv. Condamnaţii au fost lăsaţi pe picior liber. Pedeapsa dată în cei mai nou proces politic intentat naţionalităţilor face nici mai mult nici mai puţin decât 47 lunt temniţă şi 3180 cor.

ClinuniO. Domuul Dr. Teodor Mihalţ, deputat şi preşedintele clubului naţiona­list din dietă îşi va serba cununia re­ligioasă cu domnişoara Eleftera Porescu, directoara Asilului Regina Elisabeta Dumi­necă în 26 Novembrie v. ora 11J/2 iß Bi­serica Albă (Calea Victoriei) din Bucu­reşti. — Felicitările noastre călduroase !

Societatea de lectură »Petru Maior«(Budapesta. Râday-u. 20) învită la concer­tul ce-1 va aranja în 15 Decemvrie st. n. în sala cea mare dela Saskör (Irânyi-utcza 17.) Preţul de întrare : pentru o persoană 2 coroane, pentru o familie 5 coroane. Ve­nitul e destinat pentru Societatea »Petru Maior«. începutul la 8 oare seara.

Regele Portugaliei atacat de un mi"Streţ- Regele Portugaliei şi fiul său prinţul moştenitor au trecut printr’un mare peri­col la ultima vânătoare de porci mistreţi. Amândoi se aflau la vânătoare în mijlocul unei societăţi numeroase. Deodată un mi­streţ atacă pe vânători şi se aruncă cu fu­rie tocmai asupra calului pe care se afla regele. Calul fu sfâşiat de dinţii fiorosului animal. Mistreţul se repezi apoi asupra calului pe care călărea prinţul, care de asemenea căzu ucis de muşcăturile fiarei. Regele şi prinţul au scăpat neatinşi. Trei persoane din atnurajul regelui se află grav rănite, iar trei cai au fost ucişi.

Patru nevinovaţi condamnaţi la moarte Şi executaţi* Din Varşovia se anunţă: Pro­curorul tribunalului militar din Petersburg a făcut cunoscut telegrafic guvernorului general din Varşovia, că advocatul celor 4 persoane, cari cu câteva zile în urmă au fost condamnate la moarte de cătră tribunalul militar din Varşovia, a declarat

pe cuvântul său de onoare că toţi 4 sunt cu desăvârşire nevinovaţi. Procurorul ruga în acelaşi timp ca să se amâne executarea pedepsei pănă la complectarea cercetărilor. Telegrama adresată guvernorului general se termină cu cuvintele : » Guvernorul va lua de urgenţă măsurile necesare, aceste cuvinte sunt scrise de însuşi Ţarul«. Din nefericire nu s’a mai putut lua nici o mă­sură deoarece telegrama a sosit după exe­cutarea pedepsei.

Executarea ucigaşului Hennig Din Ber­lin se anunţă, că ucigaşul Hennig a fost executat Miercuri dimineaţa. Istoria lui este cunoscută. Hennig a omorât pe chelnerul Hirnot şi a dispărut apoi fără a i se pu­tea da de urmă. După câtva timp a apă­rut la Berlin, unde a fost văzut zilnic fără a putea fi prins. Hennig a fost condamnat la moarte şi a cerut apoi împăratului gra- ţiare, lucru ce i s’a refuzat.

Nouă cancelarie de advocat, d -i Dr.Victor Pop, advocat şi-a deschis cancela­rie Jn Gherla, strada Felsőközép - uteza nr. 12. 1

Un câştig mare pentru patrie ne a-nunţă foaia oficială nr. 282 din Budapesta scriind următoarele :

»Lui Gheorghe Groza recte Oni din Agoştin luceător cu ziua la C. F. U. şi co­piilor săi minori Gheorghe şi Teodor mi­nistrul de interne li-a permis prin ordinul Nr. 125.230 schimbarea numelui familiar în >Gyerő<.

Greva echipagiilor de pe vapoarele dinOdessa. De Mercuri dimineaţa portul din Odessa esţe pustiu. Toate echipagiile vapoa­relor ruseşti s’au pus în grevă. Nici un vapor nu a putut pleca. Guvernorul ora­şului a ordonat să se congedieze imediat toate echipagele, angajându se alte nouă pentru toate vapoarele. Pentru eri s’a aş­teptat aci sosirea unui detaşament de in­fanterie de marină din Sevastopol desti­nat vapoarelor a căror plecare nu suferă întârziere.

Sinodul patriarhatului din Constanti-nopol a respins cererea familiei Costuri de a se face un parastas în biserica grecească din Goritza în memoria albanezului Costuri, asasinat numai de curând de bandiţi greci, pe motiv, că familia Costuri se află în le­gătură de propagandă cu Români şi preoţii români excomunicaţi. Ruşine !

Bazar de binefacere. Nu esista boală mai crâncenă decât oftica sau tuberculosa. Toată lumea s’a asociat de a-o combate. Spre acest scop se cer jertfe. La înfiinţa­rea unui spital pentru tuberculos! — pro­iectat de Reuniunea braşoveauă a sanato­riului Archiducele Iosif — damele din so­cietatea braşoveană vor să contribue şi dânsele şi aranjază Duminecă în 9 Dec. st. n. un bazar în sala Redutei din cetate, strada Hirscher, începutul la 3 oare p. m., iară sara la 6 oare tombolă. La 8 oare sara dans în sala albastră. Bilete cu en­trée de 20 filerî de persoană se vând ia cassă sara. Reuniunea femeilor române a- ranjază mese de vânzare separate. Invităm întreg publicul român sa ia parte la acest bazar şi să dea mână de ajutor la reali- sarea acestui scop umanitar.— Elena Să- bădeanu.

Halva şi rahat excelent, se ştie cât de sănătoasă este consumarea de halva şi rahat bun nu numai pentru copii ci şi pentru adulţi. Aici în Braşov suat mai mulţi producenţi de halva şi rahat, între cari ocupă un loc de frunte albanezul Pa- vel Theofilovici, care locueşte în str. Fân­tânei Nr. 7 (Scbeiu). Halvaua şi rahatul acestui producent este excelentă, pregătită curat, şi o recomandăm în atenţiunea con­sumatorilor braşoveni.

U L T I M E Ş T I R I ,Budapesta. ? Dec. n. (Telegr.

part. sosită tocmai înainte de înche­ierea foaiei.) Deputatul Dr. Ştefan P op a vorbit eri în cauza Moţilor cu m are succes. Vorbirea a fost admirabilă.— Clubul.

Budapesta. 7 Dec. Deputatul Ste-1 fan C. P op vorbeşte de miseriile din munţii apuseni. Pe la Câmpeni unde erarul are întinse proprietăţi sunt nişte stări, despre cari ministrul de agricultură habar n’are. Regularea co­munelor urbariale s’a făcut cu des- poiarea şi înşelarea completă a popo- i rului, in bătaia de joc a legii. Erarul: a dat urbarialiştilor păduri, cari erau cu desăvârşire stârpite, iar păşune I n’au căpătat de loc. 1

In cursul vorbirei lui Pop s’a suspendat şedinţa.

După redeschidere P op continuă a vorbi despre abuzurile cu pescă- ritul şi roagă guvernul să nu permită persoanelor oficiale să arendeze teri­torii de pescărit şi vânat, căci ei pe­depsesc cea mai mică contravenţie cu rigoare draconică. Moţii aveau 30 de ferâstraie de apă, atreprenorii însă au pus mâna pe toate pădurile şi po­porul a fost silit a înceta cu exploa­tarea. Roagă guvernul să nu dea pă­durile în arendă, iar contractele în­cheiate de guvernele anterioare şi cari să împotrivesc intereselor popo­rului, să se rezilieze.

Budapesta. < Dec. In şedinţa de la 6 Decemvrie a dietei deputatul Aurel N ovac susţine că o desvoltare economică nu se poate ajunge decât prin teritoriul vamal independent. Sta­tui trebue să intervie pentru îndrep­tarea situaţiei micilor agricultori. Tre­bue înfiinţate grădini model agricole în legătură cu şcoala. Statul să cum­pere latifundiile şi să le parceleze îm- părţindu-le la clasa de mijloc. Refuză budgetul.

Budapesta, ? Dec. Se svoneşte, că guvernul va cere indemnitate de o lună, dacă nu se va putea termina budgetul înainte de Crăciun. Numai în cazul când deputaţii naţionalişti vor renunţa la discursuri mai lungi, se va abandona ideea indemnităţii.

Budapesta. 7 Dec. Luni d. a. de­putaţii naţionalişti vor ţine confe- renţă, în care se va stabili textul manifestului, ce-1 vor publica drept răspuns la discursul lui Andrassy.

Budapesta. 7 Dec. Se desminte svonul că J u r ig a şi-ar fi revocat re­cursul în Cassaţie. Acest recurs însă nu va putea fi petractat decât pe la 9 Ianuarie.

Bucureşti. 7 Decemvrie. Eri la orele 3 p. m. s’a făcut cu deosebită solemnitate închiderea expoziţiei. A u a sis ta t reg in a E lisave ta , miniştrii şi representanţii ţărilor străine, membrii corpurilor legiuitoare etc. In discur­sul de închidere ministrul L a h o va ry a adus elogii regelui Carol, a mul­ţumit tuturor celor cari au colaborat la ridicarea expoziţiei tuturor guver­nelor străine, cari s’au asociat la sărbătoarea României şi în special guvernelor străine „ca ri cu a tâ ta bunăvoin ţă au în lesn it R om ân ilo r d in a fa ră v iz ita re a ex p o ziţie i“.

Bucureşti. 7 Dec. In şedinţa de Luni camera va vota fă r ă d iscu ţie răspunsul la mesagiul tronului în semn de condescendenţă pentru rege, care nu e încă pe deplin restabilit.

Gâmpina. 7 Dec. E r i la orele 3 p . m. a lu a t foe rezervoaru l societă­ţ i i „S teau a R o m â n ă î n care se află vre-o 350 vagoane ţiţe i. Incen­d iu l în frico şa t a lua t p ro p o r ţii co­losale. Mai multe sonde se află în e- rupţie. Victime pănă acum nu s’au semnalat. Focul a continuat toată noaptea. Sunt temeri de un mare de- sastru.

Sevastopol. 7 Dec. Tribunalul a condamnat 225 persoane la muncă silnică pe diferite perioade de timp, iar pe revoluţionarii Kantalovicin şi Barisow la moarte.

Proprietar: Dr. Aurei Mureşianu. Redactor respons. interim.: Victor Branisce,

C o r s e t e—s cele mai bune şi moderne

la B. Goldstein, Braşov strada Vămei 2L

T lI î i î i i i . c r a s e i .s’a mutat

VIII Kochgasse Nr. 29 — VienaConsul t a ţ i un i

cu celebrităţile medicale, cu specialiştii de ia

facultatea de medicină din Viena.

Telefon nr. 17065.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 260 -1906

Nr. 16585-1906.

Licitaţiune cu ofertepentru executarea canalisa(iunei ce­

tăţii libere reg. Brassó.Conform conclusului reprezen­

tanţei oraşului liber reg. Brassó din 18 şi 14 Decembre 1905, Nr. prot. 885 si 387 să escrie licitaţie publică pentru lucrările ş i asortările necesarii la efeptuirea canalisaţiunei ale aci nu­mitului oraş.

Lucrările vor cuprinde constru­irea de canale din ţevi de lut ars în estensiune de 6780 m. şi din be­ton în estensiune de 17665 m., mai multe bazine şi toate întocmirile la­terale.

Desemnuriîe şi condiţiunile, cari servesc de bază pentru facerea ofer- tului sunt puse spre vedere în can­celaria magistratului orăşănesc al Braşovului secţia Va.

Bazele ofertelor să pot căpăta dela numita secţie a magistratului orăşănesc Brassó cu trimiterea unei taxe de 10 cor,, iar planul do situa­ţie şi tăietura transversală a cana­lelor cu noua taxă de 5 cor.

Informaţiuni să pot lua dela D-l conducător al construirei Dr. Emerich Forbdt în Budapesta, strada Lipot Kőrút Nr. V.

La ofert are să se alăture şi adeverinţa de primire din partea cassei oraşului a vadiului în valoare de 50,000 cor., adecă cincizeci de mii de coroane, ce este a se depune

conform dispoziţiilor şi condiţiunilor de ofert, sau să se predea această adeverinţă la mâna conducătorului licitaţiunei cu oferte înainte de des­chiderea ofertelor.

Ofertele sunt a se face pe for­mularele de ofert, ce se pot procura dela magistratul orăşănesc; acestea sunt a se subscrie cu mâna proprie a oferentului şi a se alătura lângă ofert şi un esemplar din condiţiuni de asemenea subscris de oferent; apoi şi euvertat ofertul timbrat şi francat să se subştearnă pană în 15 Ianuarie 1907 înainte de prânz la 10 Oare. Adresa pe cuvertă are să sune: „Ofert pentru efeptuirea canalizaţiu- nei oraşului liber regesc Brassó“, şi ofertele au să fie prezentate în des­părţământul V. al Magistratului în oarele de oficiu (8 —12 a. m. şi 3 —5 p. m ). dacă se prezântă pană la ziua de licitaţie, iar dacă se prezântă în ziua de licitaţie, atunci se predau la mâna conducătorului licitaţiei în sala cea mare din casa Sfatului în timpul dela 8—10 oare; la 10 oare a. m se vor deschide ofertele.

Ofertele întârziate, făcute prin telegrame, sau oferte date după ter­min precum şi oferte explicative, în fine oferte, cari nu corespund con­diţiunilor, cu se iau în considerare.

Oraşul îşi rezervă dreptul de a alege după plac dintre ofertele in­trate.

Br as s ó , in 24 Novembre 1906.2U24/2-2. Magistratul orăşănesc.

— — -------------------------------------K

Z D r o g ~ u . e r i e 3 ^ Q . e d . i c i 3 a . s u l ă .a lu i

C . H . N E U S T Ă D T E R ,B R A Ş O V . S trada P o rţii Nr. 15 (Casele Altstadter).

Magazinul cel mai bogat şi bine asortat In Braşov de:D rogue , Chemicali.

P u dre şi Par fu m u r i fran ţu zeşti.Articole pentru frum seţe, M anicure.

P e r ii pentru dinţi pir şi haine. A pă de p ă r ş i de gură. T o a te articolele de to a le tă .

Pansam ente, mărfuri de gum ă.Irr ig a to a re Aparate de Inhala ţie şi de photografie

cu articole necesarii. TJntură de peşte alhă şi gâl- bue. S ăru ri m inerale pentru baiă. Ceai. Făină

lactată Nestle, K ufeke, Iheinhard . U leiuri eterice, esenţe pentru ltu m , liqu oru ri etc.

Cadouri frumose pentru Crăciun şi Anul nou. Z iln t « exped iţie ea poşta.

ES

X

M

XX

XX

H

C r u c e s é u s t e a d u p l ă . e l e c t r o - m a g n e t i c ă ,

x x i o u n f i n u n n o t t t i o n t x x x wXXX

X

X X

P a t e n t IT r. 8 6 9 6 7 .

Nu e crccea lui Volta.Vindecă şi înviorésâ

Deosebită atenţiune e a acest aparat vindecă boa-

Nu e mijloc secret.

pe lângă garanţie.se da împrejurării, că le vechi de 20 ani.

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra: durerilor de cap şi dinţi, migrene, ne- uralgie, împedecarea oirculaţiunei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, sgârciuri de inimă, asmă, aucj.ul greu, sgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, re- ceală la mâni şi la pioióre, reumă, podagrâ, ischias, udul in pat, influenţa, insómnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bólé, cari la tractare normală a medicu­lui se vindecă pr:n electricitate. — In cancelaria mea se află atestate încurse din tóté păr- ţile lumii, cari preţuesc cu mulţămire invenţiunea mea şi ori-cine póte examina aceste atestate Acel pacient, care în decurs de 45 cjbe nu se va vindeca, i-se retrimite banii. Unde ori­ce încercare s’a constatat zădarnică, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis s ése coifuride cu apa/ratul „Volta“, de ór e-ce „Oiasul-Volta“ atât în Germania cât şi în Austro- Ungaris a fost oficios oprit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut apreciat şi cercetat. Deja ieftinătatea crucei male eleclro-magnetice o recomandă îndeosebi

Preţui aparatului mare e 6 cor.folosibil la morburi, cari nu sunt

mai vechi de 15 ani.

Pretol aparatului mic e 4 cor.folosibil la copii şi femei de

constituţie torte slabă.Expediţie din centra şi local de vendare pentru ţâră i streinătate e:c.

d a VADÁSZ 4 2 A./ E. s t r a d a K álm án.

XX.X ' ä ä x K Ä Ä Ä K X ä X ä ä ä ä X X X X

MÜLLER ALBERT, Budapesta, w- cs*r,a„í

XXXXXXXXXu

XXXXXX

XXX-**

1 9 0 519 Novembre

Banca Naţională a României.S i t i i a ţ i u î & e s u m a r ă ,

——->>>£> c*r»~—-C t i N7*

1 9 0 G11 Novembre. 118 Novembre.

113.783,7061.380.247

66.591,69523.850,874

180188706 Reser. metal, aur 84774472) [38595000 „ Trate aur 86065000) Argint şi diverse monede . . . . Portofoliu Român şi străin. . . . *Impr. contra efec. publice 10436500)

121.146,202592,443

85.263,32532.276,570

120.839,472608,053

89.742,60231.964,840„ „ „ în cont-corent 21528340)

11.999.776 Fonduri p u b l i c e ............................. 11.999,979 11.999,97915.075,400 Efectele fondului de reservă . 14.721,335 14.721.3352.920,477 Efect. fond. de amort. imob. şi mater. 2.899,824 2.899,8245.760,484 I m o b i l e ............................................ 5.814,017 5.814,092

597,246 Mobilier şi Maşini de Imprimerie . 606,927 607,107722,883 Cheltueli de Administraţiune . . . 692,619 786,192

82.643,285 Depozite libere . . . . . . . 82.926,550 82 839,800— „ „ & provizorii . . . 20.973,500 20.949,500

16.794,327 Compturî-corente............................. 12.862,270 10.207,72027.309,866 Compturî de valori . . . . . . 21.516,917 20.071,694

369 430,266P a s i v

C a p i t a l ............................................

414.292,478 414.052,210

12.000.000 12.000,000 12.000,00020.110 084 Fond de r e z e r v ă ............................. 21.621,136 21.621,186

3.039,628 Fondul amortis. imob. şi material 3.275,468 3 275,468248.972.26C Bilete de Bancă în circulaţiune . 270.403 390 270.178 540

1.560,783 Profituri şi p e r d e r l ......................... 1.646,498 1.646.4981.104,226 Dobânzi şi beneficii diverse . . . 1.445,936 1.541,2681

82.643,285 Depozite de r e t r a s ......................... 82.926,550 82.839,800— „ „ „ & provizorii. . 20.973 500 20.949,500— Compturi curen te.............................. — —

869.480 266 Scomptul 5%* Dobânda 5®/#*

414.292,478 414.052,2101

P u b l i c a ţ i u n e .Subscrisul voind să subarândez

cârciuma comunală din Vlădeni constătătoare din 8 odăi, începând dela 1 I a n u a r i e 1907 pe tre i ani, acei Domni, cari doresc să o iee în arândă, au a se adresa la mine cel mult dela datul acestei publicări în 20 de zile.

Cei-ce voesc să vadă localităţile, au a se adresa îa notarul comunei Vlădeni G e o r g e Ca r ian.

F ă g ă r a ş i u , în 5 Nov. 1906.2593,10-10. Dr. Nicolae Şerban

A m e o o e o e e e e e e o kse «M ănâncă b ine

U JII&Ef şi se béu VINURÍ curate de Mediaş BERE de Pi lsen ,?Urqueli“ próspétá dela cep în fie-care (}iî 1 La z z z z z z z =

B s s t a u r & u t u l S e h v a n b o r gîu Braşov, Str. Spitalului nr. 20.De o cercetare numerósá se rogă

C. R. GLIGORE CRISTEA81—0 condu isitorul restauratului.

La prea Înalta pornncă a # Maiest. Sale Ăpost. c. şi reg.

A X X V . L O T E R I E de stat c. r.pentru scopuri de binefaceri militare.

T o te r ia a c e s t a unică în Austro-Ungaria concesionată conţine A 8.3S9 c â ş t ig u r i în b a n i g a t a cu suma totală de 5 f i£ .8 $ 0 C o r .

p rin c ip a l 200.000 co rone bani gata.Tragerea urmeză irevocabil la 20 Dec. 1906. Un los costă 4 corone.

LosurI se capătă la secţiile loteriilor de stat în Viena III Vordere Zollamts- strasse 7. Colectanţi de loterie, Trafici, la oficiile de dare, poşte, telegraf şi căi ferate, zarafii etc. Planuri pentru cumpărători gratis.

-------- - d o s u r i l e se t r im i t f ra n c o . ~

Direcţia e. r. a loteriei.(2 5 9 1 .9 - 1 0 ) Secţia loteriei de stat.

Telefon nr. 100. j

FARMACIA la URS a luiT 7 " I

Coltul Strada H irscher si Orfanilor nr. I.• * 9(fost Târgul Straelor în apropierea Teatrului.)

Cel mai mare depou de specialităţi ph&rmaceutiee(INBI&SHl §1 STR1ÎHS.)

C ' ' R E M E pentru f rumseţe şi S Ă P U N U R I ,^ p U D R E şi PARFU M URÎ franţuzeşti,

^ A R T I C O L E de toiletft.A A p e m i n e r a l e -

j y ^ ă r f u r î d e g u m ă .E xpediţie zilnic CU poşta. P r o p r ie t a r u l fiind m a i m u l ţ i am în

B u c u r e s c î la Farmacia B r u s, dă r ă s p u n s în l im b a r o m â n ă la ori ce în­t r e b a r e . 84-100.5Vn^aagwsaæaaBBË5SSgi^Ë3Ê3E3Eg3E3E3E3E3Ë3HËBSSsaBiaaBi^g 8 »5* Æ Z sèÿ

Tipografia A . M ureşianu. Bxasov.