tiiieţli ţi Administraţia! - riAfA LDIKBTATEI braşov. —

VSLEFON 226.AtauuMnt anual 860 lei.; afriru straiătnate 800 lei.Anunţuri, reclame, după tarif

Fondată la |® de George lariţluApare de trei ori pe s&ptim&nA

In alegerile legislative guvernul itaţional-fărănesc a distrus autoritatea guvernamentală — scrie »Viitorul*—: fiindcă a înlăturat autorităţile şi jandarmeria/

A face ce spune legea însemnează deci distrugerea autorităţii guvernamentale! 11

1.

f

4

SelecţionareO pera, pe care guvernul a

început*o pentru purificarea şf se lecţio n area corpului funcţio- n ăresc , nu poate fi decât salu- tată de o rice om, căruia-i zace la inima binele fSril. Nu ti pofî doară închipui bunul m ers al vieţii unei ţări fără de funcţio- nari, cari cunoscându-şi datoria, caută să-şi îndeplinească con- ştienţios îndatoririle pe c e li-le impune serviciul. Numai duş­manul acestui adevăr mai poate condam na d eci opera de s e ­lecţionare a funcţionărimii.

Nervositatea (p re se i liberale p e această temă îşi are tâlcul ei. Întâi partidul şi-apoi ţara — a fost lozinca acestui partid. Funcţionarul liberal nu trebuia să fie omul ţării ci al partidului.

Pentru a ce e a , o ispravă e le c ­torală înlocuia orice cunoştinţe şi alte condiţii cerute de lege pentru ocuparea unui post. Nici nu era de-altfel nevoe de cu­noştinţe, când chem area celor înfrăţi în slu jbe pe uşa in tere­selo r de partid se mărginea la un singur Hucru: să convingă prin teroare pe subalterni, că prima condiţie a funcţiona­rului de stat este cartea de membru a partidului liberal, care ţine locul oricărei alte di­plome. Ş i înarmat cu acea stă armă funcţionarul devenea in­tangibil de sancţiunile legii în faţa oricărei potlogarii sau afa­ceri necurate.

Iaiă deci rostul armatei de

şi purificare.directori, inspectori şi suprains- pectori, cărora guvernarea libe­rală le-a dat drumul ca unui nor de lăcuste peste ţară, pen­tru ca trândăvia şi incapacitatea să sfideze m unca slujbaşului cinstit.

D e a ic i ţipetul de groază al presei liberale .în faţa operei de purif. ca re, pornite de actua­lul guvern contra acestor li­pitori ale bugetului ţării.

Am fost totdeauna pentru răs­plata cuvenită şi meritată a muncei funcţionarului şi pentru asigurarea lui în drepturile sa le . Am înţeles însă şi înţelegem aici pe slujbaşul cinstit al ţării, pe care nu vrem să i confun- fundăm cu elem entele de dis­trugere cu cari liberalii au îm­bâcsit oficiile publice.

A cestea trebue să dispară. Ţara are nevoe de slujbaşi, cari s ’o servească, nu de u- nelfe politice cari prin s a b o ­tare şi falie acte inspirate de ce i-ce i*au aşezat în slu jbe, se pun de a curmezişul acţlunei de refacere a ţării, pornită de câ r­muirea de azi.

Ori cât s ’ar sbate presa libe­rală, b o cete le şi strigătele ei vor răm âne fără răsunet. G u­vernul îşi va continua opera de a da ţării slujbaşii de cari are nevoie, punând la locul lor pe ce i cari şi-au confundat datoria de a-şi servi ţara cu m eseria de a face pe spionii liberali.

alegerile parţiale de DuminecăGuvernul se busură de încrederea ţării.

Dum ineca au avut lo c a leg e­rile parţiale de senatori la Arad, Roman şi Vaslui şi alegerile de deputat la V laşca şi C etatea-A lbă

Clasul urnei a strigat încă odată încrederea pe care ma­se le poporului o au în actualul guvern.

Atât propaganda electorală cât şi actul alegerii au decurs în cea mai com plectă libertate şi linişte, dându-se astfel a leg ă­torilor posibilitate deplină să-şi spună dorinţa inimii.

D acă la Roman şi la Vaslui a reuşit lista liberală — faptul e uşor de espiicat. Aici, fiind vorba de alegerea de senatori a i consiliilor com unale şi ju d e­ţene, n-au fost chem ate ia vot m osseie alegatoare c i membrii consiliilor, ajunşi şi puşi în a- c e s ie slu jbe de voinţa şi do­rinţa liberală. Semnificativ este faptul că cu toate acestea lista liberală n a putut întruni decât mici majorităţii chiar din partea oam enilor proprii.

Cu totul altcum se prezin ă însă rezultatul alegerilor din Arad, V laşca şi Cetatea-Albă, unde s*au prezentat la urnă m asele votului universal. Voinţa ţării şi-a scris a ici apăsat cu­vântul:

La C etatea-A lbă candidatul naţional-ţărănist a primit 36.045 voturi din totalul de 44 .267 ; la V laşca naţional-ţărănistul 28.843

voturi din 49.000, iar la Arad candidatul guvernului a obţinut din totalul de 37.689 voturi p es­te 3 pătrimi, ad ecă 28 478 voturi.

C ifrele de mai sus sunt d es­tul de vorbitoare. E le desmint întru totul pe ce i ce mai cu te­zau să afirme că popularitatea guvernului se m acină.

Partidul naţional-Jărănesc e tare. Tăria lui se razimă pe pro­gramul lui de lucru şi pe încre­derea pe care poporul o are în ei.

Dovada au făcut-o alegerile de Dum inecă.

Note.Titlul unui articol d>n o f ido*

sul liberali mSub presiunea trus­turilor*.

... Eram, de sigur, până acum câteoa luni; dar am început să scăpăm de ele.

Acelaş oficios se laudă cu mare e nsucces m oral* dela Vlaşca.

Noi socotim că era mai fericit dacă putea înregistra un succes, fie şi mai mic, dar material.

Se svoneşte că generalului Alevra îi va urma la comunicaţii un civil.

E o comandă, pe care de mul- tă vreme o aşteaptă locomotivele.

Mephisto et Comp.

0 circulară venită la timp.

La alt lo c al numărului n os­tru de astăzi publicăm recenta circulară a d-lui ministru de in­terne Vaida-Voevod, prin care se o p resc autorităţile cari stau sub ordinele ministerului de in­terne de-a se mai ocupa cu d esfacerea de tablouri, de b i­lete de sp ectacole , de loterie etc. prin organele lor subalterne.

A cest ordin era de mult a ş­teptat şi prin aplicarea lui rigu­roasă este menit să pună capăt unor abuzuri revoltătoare p rac­ticate ani de zile în dauna mul­tor categorii de cetăţeni, dar şi în dauna prestigiului statului.

C ine nu şi aduce aminte de d esele »vizite*, pe cari le făceau funcţionari de*ai poliţiei, de-ai siguranţei sau de-ai altor auto­rităţi pe la com ersanţi, indus­triaşi, m eseriaşi şi alţi cetăţeni, desfăcând »în numele guvernu­lui* tablouri, diverse bilete de intrare, reviste, broşuri etc. şi încasând în schimb taxe, uneori destul de însem nate. D acă a-

I ceste descinderi o ficia le s’ar fi restrâns la o ofertă făcută în ter­mini politicoşi, — treacă-m eargă. D el care primea a ce ste organe putea refuza marfa ce*i s e o fe ­rea sau lua din politeţă un bi­let de sp ectaco l sau o broşură. D ar in ce le mal multe cazuri cetăţeanul că lca t de autorităţi era constrâns să cum pere, dân- du-i se se înţeleagă că în caz de refuz, va avea să suporte anumite consecinţe. Ş i atunci bietul contribuabil cumpăra, iar după p lecarea funcţionarilor a- runca ce le cumpărate înlr’un colţ şi înjura...

înţelegem ca uneori pentru anumite scopuri de binefacere obştească, de promovare a unei opere importante şi de interes general să se recurgă prin or­ganele sfatului la punga contri­buabilului, lămurindu i-se s co ­pul şi apelând, fără n ici o con­strângere, la o contribuţie mo­destă; dar şi în aceste Cazuri rare să se procedeze cu cea mai mare băgare de seam ă şi nejignind pe nimeni.

In fine prin recenta circulară s e pune capăt unei plăgi, care a produs destulă revoltă şi a- mărăciune, punându-se în ve­dere contravenienţilor sancţiuni. In acelaşi timp s e salvează şi prestigiul funcţionarilor şi se lasă la dispoziţia esclusivă a cetăţeanului de-a contribui cu banul său atunci şi aco lo unde crede şi vede util să-şi dea concursul său bănesc.

C etăţenii ţării sunt mulţumi­tori d lui ministru Vaida-Voevod pentru ordinul categoric dat au­torităţilor din subordinele mi­nisterului de interne.« ____ •ai

D e m is ia g u v e rn u lu i p o lo n . Preşedintele “republicei polone a primit demisia cabinetului Bar- tel, încredinţând m isiunea de a forma noul guvern, d-lui doctor Switaiski, fost ministru al ins­trucţiei.

Sovietele $i coMfa fa in i.Nu suntem dintre scepticii,

cari cred că războiul este o catastrofă inevitabilă, o soluţie pe care nimeni n’o doreşte, dar care, în anumite momente, nu se poate oco li. Credem , dimpo­trivă, că e posibilă o emulafie între naţiuni, pe ierenul ştiinţei şi al arfelor, cu m ijloace civili­zate, şi că odată, când raţiunea va fi stăpână pe instinctele pri­mare, energia umană nu se va mai risipi în opere de distracţie, c i va căuta să supună forţele naturii exclusiv în folosul o- mulul.

Mărturisim însă că timpul a- ces ia ni s e pare îndepărtat. P rea sunt multe focarele de conflicte în Europa, ca să nu mai vorbim de problem ele ce se ridică în alte continente. In diferitele puncte ale globului, prea e mare tensiunea şi prea sunt num eroase fricţiunile, pen- truca să putem crede în mod sincer într’o apropiată desar- mare. Ideia de pace va fi fă­când, fără îndoială, zi de zi pro­grese, dar o radicală transfor­m are a moravurilor, o schim ­bare atât de profundă a psi- choiogiei popoarelor, nu se poate îndeplini in câţiva ani. E mult mai probabil că omenirii îi suni rezervate încă multe su­ferinţe şl că p acea se va plă­mădi în chinuri, ca toate lucru­rile mari de altfel.

C e e a c e trebue relevat însă, este jo cu l perfid al sovietelor în m area chestiune a desarmă- rii. Tocm ai fiindcă ştiu că sufle­tele nu sunt pregătite pentru o colaborare frăţească ' întru pro*

movarea civilizaţiei, e le vin cu programe radicale de desarm a- re, despre cari sunt convinse că nu vor fi acceptate, nu pot fi acceptate. S e naşfe astfel desam ăgirea în sufleiele ce lo r buni, se aruncă sămânţa discor­diei între popoare, iar ele, so ­vietele, se prezintă în ochii pro­letariatului, drept protagonistele păcii. Bineînţeles, că în acest timp nu uită să se înarm eze din greu, ca să pareze »complotu­rile statelor capitaliste“. Acţiu­nea de sabotare a păcii şi de învrăjbire a naţiunilor, m erge aşa de departe, încât reprezen­tanţii sovietelor vorbesc două limbajuri cu desăvârşire opuse« după cum se adresează opiniei publice din Europa sau ce le ia din Rusia. Astfel, presa din din M oscova pregăteşte prole­tariatul rus pentru războiul, ca re va izbucni negreşit până în 1935, iar d-1 Liiwinov, la Varşovia, declară că desarm area va fi fapt împlinit în 1933. C e însem ­nează această duplicitate? S o ­vietele iau parte la «conferinţele desarmarii numai pentru a pu­tea fa ce intrigi, numai pentru a creia sau accentua conflictele dintre celelalte state. D acă un nou război e dorit de cineva cu ardoare, acest cineva e Rusia. Cu condiţia, bineînţeles, de a putea ju ca rolul de arbitru.

D e aceea , faţă de noua se ­siune dela G eneva, să păstrăm cuvenita rezervă. Nu toţi, ca ri se adună acolo , ,au gândurile curate, cu atât mai puţin b o l­şevicii.

Guvernul examineazădoleanţele minoritare.

Lucrările comlslunii speciale dela Preşidenţia Consiliului.

Dumineca, 14 Aprilie 1929, la orele 9 jum. dimineaţa, a avut loc, la Preşidenţia Consiliului, o şedinţă a Com isiunii guver­nului, însărcinată să discute chestiunea minorităţilor.

Au fost prezenţi: d-nii Iuliu Maniu prim-ministru, dr. Al. Vaida-Voevod, Aurel Vlad, N. C osfăchescu , P. Halippa, Voicu Niţescu şi I. Lugoşianu.

Au lipsit: d-1 Ion M ihalache, fiind reţinut în altă com isiune şi d-nii Sever B ocu şi Sauciuc Săveanu, absenţi .din Bucureşti.

D-1 |ministru al Instrucţiunii Publice a raportat Com isiunii asupra diverselor memorii ale organelor reprezentative ale bi- sericeior minoritare, cari în prin­cipiu cer subvenţiuni propor­ţionale cu numărul şcolilor şi profesorilor.

D l Ministru al cultelor a ra­portat de asem enea Comisiunii doleanţele minorităţilor în baza memoriilor trimise.

Com isiunea a decis c ă poli­tica guvernului în chestia mi­norităţilor trebuie întem eiată pe

| respectarea tratatelor Internaţio­nale în spiritul hotărâtor dela Alba-Iulia, în cadrul prevederilor constituţionale.

Hotărârile comisiunei.Pentru a se stabili în mod

p ractic dorinţele minoritarilor şi posibilităţile imediate de rea­lizare practică ale acestora, c o ­misiunea a hotărât:

1. S ă se ia .avizul ministrului de finanţe în c e priveşte prima subvenţiune pentru minoritari.

2. S ă se ceară un referat al ministerului instruciiunei relativ la doleanţele minorităţilor în c e priveşte şco lile de stat şi în ce priveşte învăţământul lim­bilor minoritare.

3. S ă se pună în studiu de către ministerul cultelor toate doleanţele minoritare în legă­tură cu cultele şi artele cerân- du se reprezentanţilor autorizaţi ai minorităţilor tablouri amănun­ţite:

a ) de ajutoarele pe care le prim esc dela Stat sub orice titlu;

b ) de necesităţile lor actu ale

Pagina 2. 6AZBTA TRANSILVANI», Ht 40 -1920

In legătură cu chestiunile confe- sionale ;

c ) de veniturile lor proprii pentru toate scopurile mai sus m enfionate.

4. Pentru şedinţa viitoare a com isiunii, d l ministru de in* terne şi d*nii miniştri de stat au fost ruga fi să propună solutiuni con crete privitoare la întrebun* tarea limbilor minoritare în ad­ministraţiile publice' şi ia do­leanţele de ordin agrar şi s o ­cial al minorităţilor.

Noul inscrleriîn partidul naţional-ţărănesc.

D-nii I. Petovici şi M. M anoi- lescu şi-au cerut înscrierea în partidul naţional ţărănesc. Intr-o scrisoare adresată d-lui p reşe­dinte Iuliu Maniu, dânşii îşi mo­tivează astfel trecerea ţin parti­dul naţionalţarănesc :

....Ar fi fost cu totul împotriva conştiinţei noastre să continuăm a răm ânea încadraţi intr-o for­maţiune, care*şi propunea să lupte cu ori*ce m ijloace în con ­tra regimului actual, a cărui con­solid are noi o socoteam neapă­rat n ecesară şi pentru satisface­rea nevoilor im ediate şi pentru împlinirea aspiraţiilor ideale ale |§rii.

D e a ce e a în deplină co n sec­venţă cu concepţiile şi credin­ţe le noastre, de atâtea ori m a­nifestate în mod public, şi în­credinţaţi, ca în lupta cât mai crân cen ă cu adversarii săi, par­tidul pe care-1 conduceţi i-ar fo losi să mai câştige pe lângă •vechile lui falange — şi alţi lup­tători convinşi şi hotărîţi, supu­nem aprecierii dvs. înscrierea noastră, dimpreună şi cu a altor prieteni, care vor urma imediat gestul nostru în rândurile parti­dului naţional-ţărănesc.

Târgul da mostre din Buda

Târgul internaţional de m os tre din Budapesta are ioc în acest an dela 4 p ân ă la 13 M ai. Costul unei legitimaţii de târg« care se poate procura dela C am era de com erţ şi de indus* trie Braşov» este de L ei 120.

Pentru vizitarea acestu i târg se acord ă urm ătoarele avan ta jii:

1. L ibera intrare în târg.2. Începând din 29 Aprilie

1929 şi până la 13 M a1' se poate călători în Ungaria <şi fără viză de peşaport. La frontiera un­gară se va prezenta numai pa* şa portul şi legitimaţia de târg. In termen de 24 ore însă so ­cotite dela trecerea graniţei» că ­lătorul este obligat să se pre* zinte pentru viza paşaportului dela 29 Aprilie până la 3 Mai la Mmisterul Reg. Ung. a l Afa cerilor Streine, ^Serviciul p aşa poartelor (Budapesta II. Fo utca 1) iar din 4 până la 14 Mai» pe teritoriul târgului. A ceastă viză dă drept vizitatorului să răm ână pe teritoriul ungar două luni, reducerile de călătorie însă îşi pierd valabilitatea d e ja mai înainte.

3. Cu începere dela 29 Aprilie până la 13 Mai 1929 se poate că 'ă iori pe toate liniile căilor ferate ungare cu reducere de 5 0 3/o* Biietul de călătorie cu preţ redus pe căile ferate un­gare se poate obţine la birourile d e voiaj d in ţară sau la graniţa ungară dela conductorul tre~ nului.

Căile ferate rom âne acordă la înapoiere în intervalul dintre 6— 18 Mai o reducere de 5 0 % vizitatorilor în b aza legitimaţiei târgului şi a biletului de tren C F. R- folosit la ducere, care va trebui păstrat.

Orice alte informaţi uni se pot obţine dela Camera de combrt şi de industrie din Braşov.

Cetiţi şi răspândiţi9 i â Z 6 t â | T r a n s l l v a n i e i *

Dela „Astra “-Braşov.

Raport generalasupra activităţii comitetului Despărţământului Central judeţean „Astra“ — Braşov, pe anul 1928—1929, cetit în adunarea generală a despărţământului, ţinută în ziua de 24 Martie 1929, în sala festivă a liceului „Andreiu Şaguna“

din Braşov.— Urmare. —

Conferinţele „Astrei* la Braşov.

No. Conferenţiarul Data C o n f e r i n ţ a

î . N. OrghidanInsp -şef şc.

9 F ebr. 1929 Braşovul, aşezarea geografică.

2. Ion C olan prof.

16 „ 1929Figuri uiiafe din trecutul Bra­

şovului : I. Scriitorul Ioan Barac.

3, M. Sotiriu dir lie. „Meşofă*

23 • 1929Din împărăţia luminei; spec­

trul şi razele invizibile.

4. loan Moşoiu dir. lie. „Şaguna“

2 Mari. 1929„Ţara Bârsei“. Consideratiuni istorice.

5. O ct. Giurgiu prof. 9 „ 1929 Tîtu Maiorescu.

6. Eugen Hulea prof.

16 « 1929Legăturile Braşovului cu Ţara

Românească.

7. Dr. Voicu Niţescu Ministrul Ardealului

23 „ 1929Braşovul şi viata socială şi na­

ţională în trecut. Considera­tiuni la istoricul presei.

8. D-na M. Baiu lescu preş. U. F. R.

6 Apr. 1929 Femeia din Scheiu.

9. N. B aboie Insp. şc.

13 * 1929fRomânii din Scheiu; originea

şi trecutul lor.

10. loan Pricu "dir. şc. comer.

20 * 1929 Comerful braşovean.

Tot aici amintim conferinţa ţinută de d-1 Axente Banciu , în sala cinematografului „Astra“, la 1 D ec. 1928, cu prilejul ser­bărilor pentru aniversarea a 10 ani dela Unire.

S ’au ţinut, aşadar, 39 de conferinţe, numai de către mem­brii „A strei“ Braşov, faţă de 25, anul trecut.

1 Decembrie 1928.

Era vorba să sărbătorim 10 ani dela Unire. Trebuia un festival, iar nu o simplă serbare obicinuită la care oboseala e le­vilor să concureze uneori cu a cea a spectatorilor Aniversăm Unirea Ardealului. In sală trebuie să se creieze o atm osferă de sărbătoare naţională.

Am fost mulţumiţi acum un an de ceca*ce am făcut; sun­tem mult mai mulţumiţi astăzi, chiar dacă ziarele locale şi-au uitat să înregistreze această serbare. Dar pentru*că despre ceea -ce facem e bine să rămână urme, mulţumind mai întâiu celor ce ne-au dat concurs, în ce le ce urmează dăm şi pro­gramul acestui „C oncert festiv“.

Despărţământul „A $ T R A“ Braşov.

organizeazăS â m b ă tă , 1 D e c . 1928 o r a 5 p. m . în S a la T e a tru lu i „ A s tr a “

un

C O N C E R T F E S T I Vcu prilejul aniversării unui deceniu dela Unirea Ardealului,

Banalului, C rişanei şi Maramureşului cu Patria-Mamă, cu concursul

R e u n iu n ii d e c â n tă r i „Gh. D im a“, C o n s e r v a to r u lu i d e m u z ic ă „Astra“. O r c h e s t r e i o r a ş u lu i (com plectate)

şi alD-nei S a b in a N ic u le scu -K u lib in .

P r o g r a m :1 . T r ă ia s c ă R e g e le . (C o r mixt. Reuniunea „Gh. D im a“).2. D-1 Axente Banciu preşed. „Astrei“: 1 D e c e m v r ie , Cu­

vântare ocazională.3. Brediceanu T ib .: Uvertura la „Sara M are“. (O rchestră).4. So lo de harpa: de d-na Sabina Niculescu-Kulibin.5. Colinde cu acom paniam ent de harpa: D-na Lucia Cosm a.6. C ân tece rom âneşti: D-1 N. Munteanu, prof. C ons. „Astra“.7. Solo de pian: D-1 I. Bernfeld, prof. C ons. „Astra“.8 . S . D răgoiu: „D ela Nistru pân’ la T isa*. (C or. mixt.

Reun. „Gh. D im a“.9. S . D răgoiu: Lăudaţi. (C o r mixt şi fanfară).

10. Gh. Dima: Un răsunet. (C o r mixt şi orchestră).D i r i g e n ţ i :

Dr. Tib. Brediceanu şi L. Blum.

VI. Subvenţiuni şi ajutoare.a) Primite.

La a cest capitol informaţiunile pe care Ie putem da sunf rele . Prim ăria pe temeiul unei dispoziţiuni m inisteriale ne-a tăiat subvenţia de 250.000 le i; Prefectura ne-a tăiat şi ea sub­venţia de 50.000 le i; Com unele din judeţ, Tafară de 12, dease- m enea nu ne-au mai dat nimic. C e e a -ce tradus în cifre însem ­nează că anul acesta am fost lipsiţi de 355.415 lei adică 7* din bugetul întreg.

Totuşi, bugetul a putut fi echilibrat; ce e a -ce am fi putut fa ce însă cu aceşti bani, tot numai cu aceea şi sumă vom putea fa ce , dar nu vedem de unde o putem lua. Ş i ,ciudăţenia jocu lu i de cifre, — pentru noi tot în minus — e com pletată de o altă sumă pe ca re * o dăm cu titlu de curiozitate: numai impozit la Stat cinem atograful nostru a plătit acum un an 829.363 Iei -f- 100.000 lei chiria.

Iar noi, în schimbul acestor „ieşite* am primit, în total 27.500 lei - j- 10.097 restanţe din anul 1927, adică în total 37.597 lei conform tabloului de mai jo s :

T a b l o ude subvenţiunile primite dela com unele din jud. Braşov.

No. C o m u n aRestanţă

din1927

Subvenţiepe

1918 i1 . M ăeruş 1.000 — I2. Măgura 97 —

3. B arcan 500 —

4. Vama-Buzăului 500 —

5. Feldioara 5.000 3.0006 . Prejm er 3.000 —

7. Rotbav — 2/ 008 . Bod — 2.0009. Baciu '— 1.000

10. Satulung — 3.000

11. Cristian —. 5.00012. Purcăreni — 1.00013. Zizin — 1.00014. Holbav — 50015. Teliu — 2.00016. Cernatu — 5.00017. Hărman — 2.000

10.097 27.500 Total 37.597 lei

Com unelor care ne-au dat, Ie mulţumim şi aici, iar ce lor­lalte le mulţumim pentru ce e a -ce ne-au dat altădată.

— Va urma. —

I)

In şedinţa de Sâm bătă a C a­m erei d-1 deputat V. V. Haneş a adresat următoarea comuni­care :

D ela instalarea actualului gu­vern, satele noastre aşteaptă re forma administraţiei com unaie şi judeţene, adică măsura rădi­cată de reintrare în legalitate prin instituirea unor consilii c o ­munale care să isvorească din voinţa nestingherită a cetăţenilor acestei ţări şi corespunzătoare unei aplicări drepte şi ciastiie a textelor de legi.

In fruntea satelor gospodă* re sc astăzi tot aceia cari au fost înstelaţi în dispreţul şi că l­carea legilor, prin furt de urne, prin schim barea voturilor, prin îngăduinţa vinovată a multor magistraţi sau aşa zişi bărbaţi de încredere, cari au prezidat alegerile com unale — sau în cazul ce l mai bun, prin neînde- plinirea formelor de publicare a lor, în timp util şi cu bună credinţă.

Muiţi dintre reprezentanţii ac ̂tuali ai Parlamentului, am pro­testat în Parlam entele trecute, dela această tribună, împotriva samavolniciilor com ise la a le­gerile comunate, şi am declarat că considerăm ilegale ace le consilii com unale instituite prin manevrele guvernelor de atunci şi prin m ijloacele condamnabile, înmormântate de actualul re ­gim.

P resa şi Monitorul O ficia l au înregistrat protestele noastre.

Am onoare a întreba p e d-l ministru de interne, d acă nu

este o datorie de consecvenţă politică şi de respect al legali­tăţii şi drep»ăţil sociale, să sfâr­şim odată cu starea de ilegali­tate dela sate.

Nu crede d-sa că este into­lerabilă şi anormală situaţiunea ca ţărănimea să fie gospodărită ş i condusă tocm ai de nealeşii ei?

Nu socoteşte d 1 ministru că e în interesul liniştei şi bunei dezvoltări a vieţei noastre s ă ­teşti, să pună capăt stării de nemulţumire aproape generală, rezultată din continuarea unei călcări de legi, ce trebuia sa ia sfârşit odată cu instaurarea re­gimului de dreptate socială, el aciuatului guvern?

In sfârşii, nu crede d 1 minis­tru de interne că înainte de celelalte legiferări, — toate utile şl n ecesare pentru buna orga­nizare şi desvoitare a Statului — se impune aducerea imediată în discuţiunea parlamentului a proiectului de reformă adminis­trativa, menită să dea gospodă­riilor noastre comunale şi ju d e­ţene, în spiritul dem ocratic ai vremilor de azi, şi pe tem elii norm ale de bună desvoitare, tă ­ria şi siguranţa, de care ţara noastră are atâta nevoe şi cari alcătuesc pârghia de rezistenţă a unui stat, întemeiet pe un p o­por, alcătuit în m area lui m ajo­ritate de ţărani ? ?

Abonamente la ziar se pot face pe timp mai îndelungat sau lunar.

Nr 39 -1929 , QAZBTA TBAM31LTABBI

Interzicerea slujbaşilor Statuluide a vinde piiblicaţiuni sau bilete de serbări.

O c i r c u la r ă a M in is te ru lu i d e in te r n e .

D 1 dr. Al. Vaida-Voevod, mi­nistru de interne, a trimis tutu* ror prefecţilor de judeţ Şi de politie, următorul ordin circular:

O rea deprindere a trecutului a făcut ca o întreagă pletoră d e oameni să considere auto­ritatea Statului şi organele lui drept unelte şi surse pentru satisfacerea intereselor lor per­sonale. Este un ob icei prea a- dânc generalizat ca autorităţile ş i bugetele Stalului, judeţelor ,şi ale com unelor să fie co n si­derate ca menite a provoca gus­tul de editură a diferitelor per­so an e şi societăţi, care scot diferite publicaţii periodice, ta­blouri, cărţi, aranjează diferite festivităţi cu scopul de a realiza beneficii din exem plarele şi b i­letele plasate la autorităţi.

D e multe ori plasarea încear­că să se facă la autorităţile din întreaga Ţară cu concursul cir­cularelor ce ni se solicită nouă.

Având în vedere că uneori printre unele inutilităţi, care se editează cu intenţiile sus ară­tate, că printre multele serbări care se organizează, sunt şi lu­crări sau serbări date pentru scopuri serioase, pentru care nu putem refuza o recom andare către autorităţile în subordine ţinem să precizăm sensul în care trebuesc înţelese a ceste circulări.

N ic i o a u to r ita te p u b lic ă d in s u b o r d in ile '.a ce s tu i d e ­p a rta m e n t n u s e v a p u te a

{ o c u p a c u d e s f a c e r e a rn ic i u* n o r lu c r ă r i , ta b lo u r i, b i le te d e s p e c ta c o le , d e lo te r ie , e tc . c o n tr a v e n in d p r in a c e a s t a n o r m e lo r d e p re s t ig iu a le a- u to r itâ ţ ilo r p u b lic e .

Nici o autoritate de Stat, ju ­deţeană ori comunală, nu va ccnsld era ordinele de recom an­dare ca obligatorii în vederea facerii unei plăti din fondurile respective şi numai ca o simplă atragere a atenţiei asupra lu­crărilor ori serbărilor, cari prin scopul c e -1 urm ăresc merită a fi relevate, rămânând la dis­creţia şe iilor acestor autorităţi să ju d ece dacă în condiţiile sp ecia le locale merită să fie sprijinite prin cumpărări de e- xem plare, sau b ilete făcute din fondurile disponibile ale autori­tăţilor respective. In nici un caz chiar apreciind ca extrem de importantă în conditiunile locale sp eciale o lucrare sau serbare, şefii de autorităţi sub nici un motiv şi sub nici o formă nu vor putea obliga pe funcţionarii în subordine să vândă publicu­lui şau să cum pere ei înşişi exem plare din a ceste lucrări ori din biletele de intrare la serbare.

C ei ce vor contraveni a c e s ­tor dispozitiuni vor fi supuşi ri­gorilor disciplinare. Funcţionarii şî publicul va putea adresa plângerile împotriva contrave­nienţilor la a c is l ordin direct ministerului de interne.

Yineri 19 Aprilie a. c. ora 87« seara, va avea loc în sala Honterus al doilea concert de rio lw ă dat de d-1 C. BOBSSCU.

La pian d-1 proî. I. Bernield. Programele cari dau drept la intrare, se găsesc la „Câr­tea Românească (vis-a-vis de Sfat),

Surse de studii pentru ziarişti.

Dând urmare dorinţelor ex­primate anul trecut de conferin­ţe le .M ice i înţelegeri a P re se i" şi .P r e s e i Polono-Rom âne*, ţi­nute la Bucureşti, D irecţia P re­s e i din Ministerul de Externe a înfiinţat pentru anul 1929 trei burse pentru ziarişti.

A ceste burse au fost puse la dispoziţia com itetelor .M ice i în­ţelegeri a P rese i" şi .P r e s e i Polono-Rom âne" cu următoa­rele precizări:

1. In scop de a da unor zia­rişti români posibilitatea de a cunoaşte de-aproape C ehoslo ­vacia, Iugoslavia şi Polonia prin- Ir’o documentare serio asă a- supra vieţii politice, econom ice ş i culturale a acestor ţări, se în­fiinţează trei burse de câte 7 5 T C H lei fie*care.

2 . Beneficiarii acestor burse vor fi obligaţi a face un stagiu neîntrerupt de 3 luni, unul în Cehoslovacia şi Iugoslavia al doilea în C ehoslovaca şi P o­lonia, al treilea în Polonia ş i Iugoslavia, fie-care stând câte o lună şi jumătate în ce le două ţări pentru care se acordă bur­se le .

3. B u rsele se afribue numai ziariştilor profesionişti, membrii ai unei societăţi de presă din fără.

4. Beneficiarii burselor vor fi datori a trimite în timpul stagiu­lui ce l puţin o corespondenţă pe săptăm ână din tara respec­tivă ziarului din redacţia căruia fa c parte sau oricărui ziar ales de ei. Ei se vor bucura de per­m ise de călătorie spre a s e pu­te a deplasa în cuprinsul ţărilor unde vor fa ce stagiul.

5. Bursele vor fi achitate în trei rate lunare de câ te 25.000 le i: prima rată la p lecare, ce le ­lalte două în cursul stagiului prin Legaţiile respective, unde ziariştii vor trebui să facă do­vada că au petrecut efectiv în ţara respectivă termenul p res­cris.

6 . Data începerii stagiului va fi a leasă de beneficiari, ea nu va putea fi însă mai târzie decât 1 Septem brie 1929.

7. La terminarea stgiului, în fiecare ţară, benefic irii vor fi obligaţi să transmită comitetului respectiv o dare de seam ă a- supra activităţii şi observaţiilor lor.

8. Com itetele vor face pe lângă direcţiile ziarelor, unde lucrează beneîiciarii, demersuri pentru obţinerea concediilor n e­cesare .

9. Ziariştii doritori de a o b ­ţine a cesie burse, vor adresa cererile ior până la 5 Mai a. c. D irecţiei P rese i din Ministerul de Externe, care Ie va trimite com itetelor sus arătate. A cestea vor decide asupra acordării lor ce i mai târziu ia 15 Mai a. c .

C u r s u l d e l im b a g e rm a n ă d u p ă m e to d a d ire c tă , cu nos­cut şi răspândit în întreagă lu­m ea s-a deschis şi în oraşul nostru. In decurs de trei luni poate oricine învăţa să vorbească şi să compună perfect nem ţeşte, cu m are uşurinţă. Numărul cursiş- tilor este limitat şi înscrierile se. pot face până la 18 Aprilie, între orele 2 — 3 d. a în prăvălia dr. Balogh (Strada Principele C a- roi 29).

T â f l f t P 4 c lase liceale ş tin d 1 ( U l u i m aşina de scris caută ssiv iciu . A dresa la ziar.

Locala 1 PÁSZTORII ruMiwu « HETTi&NN |i B R A Ş O V |

I F abrică de m ateriale de k 4 m obile, de fer şi oţel. Ij L ivrează prompt împleti* J I furi şi ţesături de sârm ă I 4 de tot soiul precum şi mo- $ I bile de fier şl otel in dife | I 382 rite califăţi. 3 — 16 |

S o c . S c r i i t o r i lo r R o m â n i la B r a ş o v . Societatea Scriito ­rilor Români a organizat, sub înaltul patronaj al d-lui dr. Voi* cu Nifescu, ministru al Ardea lului un turneu oficial [prin Ardeal.

M iercuri în 24 Aprilie a. c . va avea lo c o mare şezătoare la Braşov. Vor ceti din operile lor scriitorii: Oh. Braescu , Al. Cazaban, G . Grigorian, Ion Mi- nuiescu, C incinal Pavelescu , V. Savel, Coton Teodorian, G . To- pârceanu. Va da concursul şi un solist al O perei Rom âne.

Preturile 60, '40 şi 20 L ei; * pentru studenţi 10 Lei. B ilete se J vând la casierul teatrului d-1 t Zâne şi la comitet. 1

• 1 în c h id e r e a că m in u lu i c o ­

m u n is t d in lo c . In ziua de 13 Aprilie d. m. a descins la C ă ­minul comunist din localitate d-1 prim*procuror Popovicî, ins­pectorii muncii N icolae Pop ea şi Munteanu, direct, preţ. Nico- J

lae Crăciun, şeful serv. de si- | guranţă Virgil M arinescu, cari f au închis şi sigilat căminul la ordinul ministerului de interne.

Cu această ocazie dir. pref. Crăciun a găsit ascunse în lo cuinta particulară a intendentu­lui căminului Papp Ferencz şi acte compromiţătoare, p eca rile -a transmis Parchetului.

C o m p a n ia «T eatru l IN o stru " va da în sala teatrului Astra- j Apollo, M iercuri 17 Aprilie 1929 i ora 9 seara, o singură repre- 1 zentaţie cu cei mai m are suc- j ce s ai stagiunei bucureştene | În c u r c ă lum e, com edie în 3 : acte. B ilete la d l Zâne şi la J C asa teatrului.

4l«««4«4

A c c e s o r i d e c r o i to r ş i p e n tru a lte s c o p u r i .

Stelage» pulturi, oglinzii şifonere se vând cu

preţuri convenabile.

n i e m e n| Str. P rin cip ele C arol 6 .j m 2— 2

P g p n u l g S pentru locuri de t di bulu ca se lângă statia Bartolom ei se vând eftin. In* formaţiuni P. S toica Strad a Bi* sericei Rom âne 19. 1P9 8 — 10

„A R B O R”D e p o z i t d e l e m n e

S T R A D A G A R E I 5 3T elefon 149

a r e î n c e p u t f u n c ţ i u n e a .

C o m e n z i l e s e p r i ­m e s c i a f i r m a d e m a i s u s ş i l i f i r m a

I O S I F M A T Y A S S ir . HSlhaîI W eis 7 , T el. 4 .

C asa d ş ajutor reciproc* eco n o ­m ie şi împrumut a funcţionarilor

de finanţe în ja d u l BraşOv.

ConvocareS e ad u ce la cunoştinţa g en e­

rală* că în conformitate cu arh 49 şi 63 din statute:

In z?ua de 23 Aprilie a . c- orele 9 a. m se va ţine adu* n area generală ordinară in \o* calu l Administraţiei financiare Braşov, cam era No. 36, avân - du-se ca subiect la ordinea zi* lei urm ătoarele:

1- D area de seam ă pe an ul expirat 1928.

2. Com piectarea com itetului executiv.

3. M odificarea unor articole din Statute.

Domnii membrii sunt rugaţi a lua parte în num ăr cât m ai m are.

Soliile membrilor* care sunt înscrise* în caz că nu pot lua parte Ia adunare, pot fi repre­zentate prin sofii dum nealor P/in procură, care se va depune pe birou înainte de deschiderea şedinţei.

Preşedinte: luUu SuCiu•

Secretar: /. Odor.

De vânzare din m ână liberă 1

ca să constătătoare din 3 odăi, 1 bucătărie, curte, grajd de ca i, şopron şi o grădină în str. Po- dul-Iui-grid No. 1 2 .

D o v l l t V f P â din m ână li- U f? V f l U Z a l d beră ca sa din strada V alea Morilor C. No. 38 constătătoare din 3 odăi şi bu* călărie de vară, pivniţă etc. in* formaţiuni V alea Morilor A. 49,

P f l f t f l l h i i creştin* experim en- I l U u l l X I I I I tat caută Coope­rativa de consum »Tricolorul* din Buşteni (Judelui Prahova). Ofertanţii trim eală copii depe acte indicând prthnţiun ile,409 2— 3

ocazie, perfectă b U C Y f f J l t l l stare de fu nc­ţionare. V ând preţ absolut fix 45,000 lei. Adresaţi ziar.396 3 - 3

f i n v ă 117$ VCfe ° ca să constă i l u v U u l f u i v tătoare dsn 2 camere» bucătărie, pivniţă şi de­pendinţe, care se poate ocupa imediat, situată în Str. Coaslei D. 8 . Informaţiuni Ia proprietar 0 . C aţanaş Str. St. N icolae C. 1. 404 2 - 2

P lis e u r i f r a n c e z e d e la 2.5 m m . în d ife r ite co in *

b in a ţiu n iG O liV R E

A JO U ftE N D L

a c e s t e lu c r ă r i s e p r i­m e s c d e a cu m la

SALON PLISSÉ „IDEAL“Strada Aţei No. 8

342 6— 6

FubiicaţiuneS e invită cei interesat*, care

au primit dela Adm inistraţia financiară procente la renta an a tibelica, sâ se prezinte cu a c ' tele de identitate la cam era No. 21 din Palatul F inanciar spre a primi ordinul de prezentare Ia caserie. 1— 1

Români, abonaţi cel mal vechiu zia r românesc po* lltic »Gazeta Transilva­niei“ , care a împlinit 90 ani de existenţă.

Gorgal Pntirelloi Trlbanalolnl________ Bh *ot.________

No. 2301— 192a

Publicaţtune de licitaţieSubsem natul Şef*portărel priit

aceasta publică că în baza deci"5 siunei No. G. 4381/1929 a judecătoriei de ocol B raşo v în favorul reclam antului F . W o k al repT. prin advocatul dr* TelJm ann pentru în casarea creanţei d e^ l2 .150L ei şi acc- s e fixează term en de licitaţie pe ziua de 24 Aprilie 1929, orele 10 a* m. la fata locului în B ra­şov Târgului Grâului No. 8 unde se vor vinde prin licitatiune pu* blică judiciară ştofe englezeşti m ob liar com . în valoare d e 380C0 Lei.

In ca z de nevoie şi sub pre­ţul de estim are.

Braşov* la 8 Aprilie 1929«Gh. Stănculeanut

425 1— 1 Şef'poiiărel.

Voiţi să fiţi sănătoşiBeţi vinurile naturale dela P iv­niţele »B icbns* Str. Neagră 14 Lei 22— 28. A nalisate oficia No. 31/929 şi recom andate.356 3 —o Bubnceanii.

COftTRA PISTRUILOR Ia p e t e l o r d e f i c a t , a p i e l e i a s p r e ş i p ă t a t e a r e u n e f e c t r e p e d e ş i e f i c a o e

CREMA Mo. 1 7 2 0U n m i j l o c s p e c i a l c u e f e c t ş i i n o f e n s i v , p r o b a t p e b a z ă d e p r e s c r i e r i m e d i c a l e - P r e f a l u n u i b o r c a n ( s u f i c i e n t p e n t r u o c u r ă ) L e â 7 0 . — S e p o a t e p r o c u r a p r i n

F ai-m ao a-ln g ep u l p izito i*B r a ş c v , T â r g u l G r â u l u i l i o - 7 .

9 0 0 0 € > 0 o o 0 0 o 0 0 0

ŞBUZIAS băile minerale?I'S’I * I n

^ Nauheimul românesc ▼f»J cu ape minerale radioactive feruginoase, foarte bogate de acid car- y jj Mr bonic. Ca efect mare la boalele organice de inimă saa arteriosclero- 0 > . tice, !a aorta, după podagră cu anemie, reumatismul şi morburile de jffe y jj nervi după infecţiunile acute sau chronice şi la eonturbaţiunile cir- j - J

cula} unei sângelui. La boalele de rinichi, catar de beşică, ia morbu- rile femeieşti, neplăcerile climaterice. Băi naturale acido-carbonice» feruginoase, cure de beut, tratament medical de specialitate, bucătăria excelentă, hotel de prim ui rang, penziune dietetică cu preţuri moderate.

B asin nou, m o d era de în otat eu p la ja de soare . F Sezon dela 15 Maiu — 1 4) e tom vrie. “

Prospecte şl desluşiri cu plăcere.

Direcţiunea Băilor Beziaşv 1Banat. I.

â??o

GAZETA TRANSILVANIEIPagina 4. Nr, 4Q—1929

Ultime ş tir it i u U l i i înlro l i M i

$i membrii unei i c i ppulan*Ministerul de interne a fost încunoştiinţat că în comuna Ple*

90Î, judeţul V âlcea , cu prilejul a legere! Consiliului de adminis­traţie al B ăn cei Populare, o ceată de bătăuşi liberali a atacat pe membrii băncei cu focuri de armă şi cu pari rănind grav nume­roase persoane.

Iată cum s’au petrecut faptele:O ceată de bătăuşi liberali, în frunte cu d nii C . Opream

fost deputat, Al. Părăianu, mare proprietar, Al. A. Părăianu, fost primar, St. Popescu, I, Ionescu, cantonier, SL Dumitrescu şi H» Nicoleanu, au căutat să împiedice pe membrii băncei populare să intre în local. C etăţenii au încercat să pătrundă cu forţa in lo ca­lul băncii, nefinând seam a de ameninţările bătăuşilor. Atunci d-1 Al. Părăianu a sco s un revolver şi a tras în mulţime. Au fost grav răniţi d n ii Gr. B . Părăianu şi G . Ivanciu. Ceilalţi bătăuşi încurajaţi de focurile de armă, au atacat cu parii pe cetăţeni. Au fost grav răniţi locuitorii: St. Ganciu, C . D incă, Gr. Oiaconu, L Părăuşanu, I. St. Gogu, St. Iepure şi V. B. Părăuşanu.

La fata locului au sosit d l C . Petoianu, prefectul judeţului ş i comandantul com paniei de jandarmi, cari au luat măsuri pentru dezarmarea bătăuşilor.

Ancheta este condusă de d nii I. D. Popescu judecător de instrucţie şi Ilie Bociu , procuror.

Noul guvern polon.V a r ş o v ia 15. Dum inecă după amiază, preşedintele republice!

a numit noul cabinet. Preşedintele al consiliului a fost numit d*i Svitalski, fost ministru al instrucţiunii în cabinetul precedent. M a­reşalul Pilsudski a fost numit ministru de războiu, Zaleski, ministru de exlerne, Skaldkovski, ministru de interne.

M p f e revolutiORars In M M .P a r is 15. „Le Journal“ află din Madrid că în cursul nopţii

trecute s ’au lipit pe zidurile străzilor afişe purtând inscripţia „Tră­ia scă republica, jo s dictatura“.

Profesorii universitari au trimis ministrului de instrucţie o scrisoare prin care declară că refuză să-şi exercite funcţiunea, atâta vreme cât Universitatea nu va fi repusă în toate prerogativele.

O notă oficioasă anunţă că s ’au luat măsuri de prevedere, date fiind intenţiile ' unor grupări de tineri de a provoca dezordini în cursul m anifestaţiilor de lealitate fată de regim .

G e n e v a , 15 Aprilie. — Com isiunea pregătitoare ka C onfe­rinţei dezarmării şi-a inaugurat azi dimineaţă, lucrările în a ş a se a sesiune. Participă reprezentanţii a 28 slate, membre şi nem em bre ale Societăţii Naţiunilor.

După o telegram ă paiticulară în prima şedinţă ”a conferintii dezarmării a avut loc un incident. Preşedintele ^conferintii a vrut să citească o scrisoare a americanului Clifton, preşedintele a so ­ciaţiei internaţionale a aviatorilor care propune să se formeze un corp internaţional al aviatorilor care să stea la dispoziţia L ig e i Naţiunilor ca un fel de politie internaţională aeriană.

C ontra citirei acestet scrisori s ’a ridicat Lordul Cushendun care în mod energic a protestat contra citirei de scrisori din partea personalităţilor, pe cari el nu le cunoaşte şi cari nu au nici un fel de însemnătate. A ceastă eşire a lui Kushendum este pusă în legătură cu observaţia preşedintelui că la secretariatul Ligei se află peste 1000 de memorii şi scrisori din întreaga lu­me prin care se protestează contra metodei de tărăgănare a chestiunii dezarmării, in urma acestui incident conferinţa şi-a a- mânat şedinţa pentru m âine Mărfi.

D e cân d d 1 ministru V* M ed gearu a luat interimatul minis- ferului de com unicaţii s’a pro­dus o vădită uşurare a atm os­ferei îm bâcsite In jurul acestui important departem ent. T o ată lum ea, dar îndeosebi ce a dela G F. R. respiră m ei uşurată luâr.du i se p arcă o m are gre­utate de pe suflet.

Numirei noului director ge* neral la G F. R . în p ersoana d*iui inginer Vidrighin» a urm at o ad resă trimisă de d-1 m inis tru M adgearu preşedintelui con­siliului de adm inistrafie a l c ă ­ilor ferate rom âne că , in con­formitate cu articolul 46 din legea pentru organizarea şl ad­m inistrarea pe b aze com erciale a întreprinderilor şi avuţiilor publice, e x is ă incom patibilitate Intre funcţiunea de membru al consiliului de administraţie GF. R. şi ace la de administrator a l unei întreprinderi private cu interese contrarii, sau furnizoare către G F. R.

Im ediat !ce a primit această ad resă, d l Al. Cottescu» preşe dintele consiliului de adm im s trefle a căilor ferate rom âne, ş i'a îneintat dem isia din a ceastă demnitate* In a ce laş timp au m ai dem isionat din a re l con­siliu d nii C. Bălteenu, Gr. Stra- tilescu, A. F . B ăd escu şi M. G e o g e scu .

T oate aceste demisiuni eu foşti bine înţeles» primite de că tre d-1 ministru Madgearu*

Chestiunea membrilor din con­siliul de adm inistraţie G F. R. cari sunt şi m em b ii în co n si­liile altor socieiăfl furnizoare a le C. F. R» a fost de altfel desbătută şi în Parlament*

Încă in luna lenuarie s’a a dresat în parlament o interpe*

Ministerul cehoslovac al In- srucflunii publice a organizat o anchetă în lumea pedagogico* ştiinflfică pe tem a: reform area învăţământului cehoslovac în spiritul cerinţelor mederne. An­cheta a fost organizată în forma de consfătuiri la minister, cari au durat câteva zile. Interesul opiniei publice cehoslovace pen* tru chestiunile învăţământului este foarte viu şi deasem enea şi presa acordă o mare atenfle acestor chestiuni. Ancheta a dat rezultate foarte importante, aşa c ă ministerul şcoalelor va avea un material folositor la desle- garea problem elor reform ei în ­văţământului, mai ales că în u- nele privinţe aproape tofl parii cipanţii au fost de acord.

Ministrul Instrucţiunii publice dr. Ştefanek, luând uliimul cu* vântul, a rezumat pe scurt re­zultatele dezbaterilor, aşa că expunerea sa a fost de fapt o cercetare a problem elor celor mai discutate în domeniul re ­formei învăţământului. Intre al­tele minislrul a declarai:

In şco ala unitară, deşi unii delegaţi s ’au pronunţat împo­triva ei, vad idealul viitorului. B ine înfeles, ne vom putea a- propia atunci de a ceste idea­luri, când toate tradiţiile pre­luate dela vechea Austrie vor fi uitate. Mă bucură concluziile tuturor acelora, cari caută noui că i şi noui idealuri.

Ministrul s’a referit apoi la diferitele puncte din anchetă. Chestiunea clasei a patra obli­gatorii la şco lile urbane (şco ala urbană sau „m estanska skola“, este o şco ala In câre se poate intra după terminarea şco alei pri­m are de patru clase, şi care e echivalentă cu primele trei c lase gim naziale) şi in legătură cu ea

lare in acest sens, arătând că anumiţi membrii din consiliul de administraţie al căilor ferate cumpără în această calitate, pe contul s ta tu lu i, marfă pe care tot ei o vând, în calitate de administratori al altor societăţi» pe contul lor p e r s o n a l.

Intr’adevăr, d nii Cottescu» Stratîlescu şi B âlteanu, azi de­m isionaţi ‘conduceau în e ce laş timp diverse societăţi cari fur­nizau anual căilor ferate m ă r furi în valoare de sute de mi lioane lei. F ără îndoială c ă si tuefla acestor domni era câ t se poete de delicată-

Dar ei n’au înţeles s ă facă gestul cere trebuia să le clari* fice situaţie. De a ce e a d 1 mi* nistru Madgearu» luând condu cerea ministerului de comuni* caflî, a socotit n ecesar ca , îna inte de a păşi le reorganizarea căilor ferate, să lăm ureescă si­tuaţia membrilor , din co n sJiu l lor de administraţie»

Trimiţând adresa de care vor­beam mai sus d 1 M apgearu a lămurit a ceastă chestiune: puşi să aleagă, conform lrgii, între situaţia de membru în consiliul căilor ferate şi ace ia de mem­bru în alte consilii, nici unul din cei vizaţi de adresă n ’a ezitat o chpă: Toţi au preferat să se »jertfească* intereselor personale, plecând dela C. F . R , dar rămânând în celelalte societăţi.

D 1 ministru M adgearu a pri leju t astfel opiniei publice să aprecieze p â ră la ce punct foştii membrii ai consiliului de adm inistraţie C* F. R. au putut să apere interesele Statului a tunci cân d ele erau în raport invers cu interesele societăţilor unde aceşti domni au răm as azi.

prelungirea obligativităţii şco lare până la 15 ani la tineret, for mează deocam dată o cerinţă irealizabilă, însă se va înfiinţa un al patrulea curs facultativ la şco lile urbane.

Prin o alcătuire potrivită a proectului, va fi posibil, ca tre­cerea şcolarilor dela şcolile medii în gimnazii să se facă prin un simplu exam en ia limbi străine. La şco ale ie medii reale se va înfiinţa prin noua lege o c lasă specială de tranziţie, în ca re absolvenţii şcoalelor ur bane să se poată pregăti pen­tru intrarea în clasa a 5 a reală.

O deosebită importantă pre* zintâ chestiunea, dacă trebue să existe două tipuri de şco li medii sau un singur tip. A ceasta este o problem ă, care vine mereu la ordinea zilei şi în alte ţări cul­turale şi rezolvarea ei cu greu poate fi aşteptată în timpul a- propist. Ministrul şi-a exprimat părerea, ca tocmai împărţirea în două tipuri — latin şi nelatin — corespunde mai bine nevoi* lor actuale şi e în strânsă legă­tură cu actuala concepţie mon­dială.

La părerile unora, ca să se lase elevilor dela şcoaleie medii superioare o oarecare libertate în alegerea obiectelor şi să li se permită chiar un fel de aso- ciafle liber ă de muncă, ministrul răspunde că aceasta ar strica scopului de educaţie al şcoalei medii şi ar diviza interesul şea- iărimei.

In chestiunea învăţământului pentru fete, ministrul a decla­rat, că sistemul coeducaflei la şco lile medii există numai din nevoe, idealul ar fi o şcoală medie de fete aparte, in mod hotărât nu e de dorit ca să se creeze aşa z sul tip de fernee-

bărbat, care s'ar înstrăina de misiunea de mamă şl gospodină.

Ancheta a arătat, c ă şco lile profesionale, precum şi şco lile continuare (cursuri serale , etc.) sunt foarte înfloritoare în C eh o ­slovacia. Ministrul acordă o mare atenfie studiului limbilor, în sp e­cia l la şco lile com erciale. O mai m are atenfle se va acorda educaflei în c e priveşte cântul ş i muzica, ceea*ce form ează de fapt un vechlu deziderat al p e­dagogilor. Cu toate astea, va fi n ecesar, după cuvintele mi­nistrului, a s e reduce cantitatea materialului de învăţământ pen­tru tofl şcolarii. A ceasta cu atât mai mult, cu cât în C ehoslova­cia învăţământul este mult mai fundamental şi mai amplu de cât în m ajoritatea altor state.

Ministrul Instrucţiunii publice şi-a încheiat cuvântarea lui cu cuvinte, ceri sunt foarte impor tante în special prin faptul, că au fost rostite de un reprezen­tant slovac din guvern:

„Am com plectă înţelegere pen­tru limba cehă şi limba noastră slovacă, dar nu e posibil nici în Cehia, nici în Slovacia şi Rusia subcarpalina, a se educa tineretul în regionalismul strâmt, care nu uneşte, ci desparte.

Ministrul a promis, că în tim­pul ce l mai apropiat va orga­niza o nouă anchetă în privinja mai multor chestiuni speciale pedagogice.

Informaţii5

S e s iu n e a p a r la m e n ta r ă a f o s t p re lu n g ită cu încă o lună de zile, dela 15 Aprilie la 15 Mal, în vederea urgentelor şi importantelor proecte de legi ce urmează a fi discutate ş i votate de corpurile legiuitoare.

D -1 iuliu Maniu preşedintele consiliului de miniştri a cetit la C am era şi la .Senat înal­tul decret regal de prelungire a sesiunii.

A le g e r ile d e D u m in e c ă . Rezultatul alegerilor de Dumi­necă este următorul: Colegiul universal a sco s senator ia A- rad pe d 1 C . Veliciu naţional- ţărănist, deputaţi la C etatea Albă pe d-1 Gh. Stanev, iar la V iaşca pe d-1 ion Nichifor C rainic, am­bii naţional-ţărănişti. La Roman şi Vaslui consilierii comunali şi iudeteni au ales pe d nii G . Tă- tărescu şi Al. Lapedatu, liberali,

In altă parte a ziarului arătăm mai pe larg decursul şi sem ni­ficaţia acestor alegeri.

C o n d a m n a r e a v in o v a ţilo r d e la B o b o c . Vinovaţii caias* trofei de ca le ferată dela B o b o c impiegatul Ţurcan şi acarul Dinu Neacşu au fost condamnaţi ia 2 ani închisoare corecţionala şi la câfe 5000 lei amendă în fo* losul statului, Revizorul de a ce N icolae G heorghe a fost achitat.

•

In c e n d iu p r o v o c a t d e u n a v io n . Cu ocazia serbărilor date la Neapoie de compania aeriană din G enua pentru inau­gurarea nouei linii aeriene G e ­nua-Atena-Egipt, în Jegătură cu j India, un avion cu 4 motoare s-a prăbuşit deasupra portului Neapoie, incendiind mai multe tancuri cu benzină. Focul a cu ­prins mai multe vapoare şi un hidroavion englez aflat în port şi a fost stins, în ce le din urmă,cu m aie greutate.•A dm inistraţia ziarului i i » n -

tru aduce la cunoştinţa abonaţilor şi clientelei câ servitorui Todor Apos­tol a fost dimis din serviciu cu ziua de 15 1. c. Aflând că servitorul dimis se plânge prin oraş câ a fost fără mo­tive scos din serviciu suntem nevoiţi a aduce la cunoştinţa publică, că di- miterea lui din serviciu, a fost moti­vată prin numeroase incorectităţi să­vârşite la încasări de conturi. Dânsul nu mai are nici un drept de-a face încasări, despre ceea-ce avert.săm pe abonaţii noştri.

U n d e m e n t î ş i u c id e s d ţia ş i c o p iii . S e anunţă din F o c ­şani : in noaptea de Sâm bătă spre Dum inecă locuitorul Sim ion Panaite din comuna Voltura, fiind cuprins de un a cc e s de demenţă furioasă, s*a sculat din somn şi cu un topor şi-a mal­tratat întreaga familie com pusă din soţie şi 5 copii.

Fem eia a murit imediat iar copiii după 3 ore.

După com iterea odioasei fapte criminalul a ieşit în curte şi a pus fo c la un grajd în care se aflau un cal şi o vacă. Anima­lele au fost carbonizate.

Potoiindu-se fero cele criminal s*a prezentat jandarm ilor din c o ­mună. Consultat de m edic s-a constatat că ţăranul era bolnav de pelagră.

A V IZ . Dr* Alfred Grauenfels» m edic pentru boli de fem ei şi cosm etica m edicală, specializat la V iene, sa mutat la Piaţa»

| Târgul Grâului No. 9 Cons«» . 9— i şi 3— 8 Diaihermie, Quarz

şi Electrolherepie. 427 1— 3

D e la P r e fe c tu r a P o liţ ie i .

i u l i u i i i i iIn gară s-a găsit o fetită de

7 ani, care spune că o chiam ă C hiş Roza, dar nu poate spune de unde este. S e pare a fi de­mentă.

0

Şoferul V asile Dumilrescu din Braşov strada Bisericii rom âne Nr. 70 a izbit cu automobilul trăsura lui Cristea B lebea, ră- nindu-i grav caii şi sfărămându-i trăsura. Şoferul a fosţ beat.

Automobilul încă a suferii a~ variţii. Un călător anume Ştefan Bodeanu este în spital bolnav»

TIPOGRAFIA A» MURSŞIANU: BRA N ISCE & CO M P. B R A ŞO V ^ Redactor responzabii i| V IC TO R BRAN ISCE,