A COM ISIUNEI REGIONALE DE UN IFICARE D IN CLUJ

Pentfu .publicatiuni oficiale (anunţuri ju­diciare, administrative, polilienesti etc.) se vor plăti 50 bard de fiecare cuvânt sau număr, piua timbrul de chitanţă !ji preţul

exemplarelor dorite.

Pre{ul abonamentului:

Pe un an . . '.x . . . • 120 Coroane

UN ''EXEMPLAR 5 COROANE

Pentru publicaţiuni pasticuiare se vor plăti câte Cor. 1*50 de fiecare centimetru pâtraf la prima publicare, acordându-se la pu­blicarea a doua o reducere de 10%, iar la

publicarea a treia.o reducere de 20%.

: REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA; CLUJ, PALATUL DE JUSTIŢIE PARTER USA 22.

PARTE OFICIALĂ.Ministerul industriei şi comerţului

■ , Secretariatul general din Cluj.

No. 3813/V, ; •

Ordonanţădespre Regulamentul verificării măsurilor

şi greutăţilor.

Pentru executarea prescripţiunilor §§ 17,

24, 28 şi 30 a Ordonanţei No. 8018/V din 6

Februarie 1920 despre măsuri şi greutăţi (Gazeta Oficială, No. 86 ex 1920), să fixează

următorul Regulament a verificării măsurilor

şi greutăţilor, care intră în vigoare cu data

publicării lui în „Gazeta Oficială".

Regulamentulverificări măsurilor, greutăţilor şi instru­mentelor de cântărit şi de măsurat pentru Ardeal, Bănat şi părţile ungurene locuite

de Bomâni.

Prescriptiiini asupra materialului, formei, călită- lilor şi înscriptiunei măsurilor, greutăţilor şi instru­mentelor de ; cântărit şi de măsurat, cari se întrebuinţează pentru uzul public, precum şi limitele erorilor (tolerantelor) cari sunt admise Ia

examinare -şi verificare.

I. Măsuri de Lungime.'i

Măsuri admise.

La examinare, şi verificare se admit următoarele măsuri de lungime:

20 metri . . . . . . 4 metri,10 „ 2 ‘ f,5 „ . . . . . . 1 metru

0*5 metru, ori 5 decimetri, sau 50 centimetri,0‘2 metru,'sau 2 decimetri, sau 20 centimetri.

/Diviziunile sunt admise în metri, sau în jumătăţi de metri, decimetri, centimetri şi milimetri.

' §• 2. ,

Inscriptiunea.

Fiecare măsură 'trebue se aibă pe faţa divizionată inscriptiunea corespunzătoare lungimei. Dacă mai multe feţe sunt divizionate, atunci toate feţele poartă inscripţiunea lămurită şi durabilă corespunzătoare.

Inscripţiunea la măsurile de lungime se, face prin aplicarea cuvântului Metru, iar 11 măsurile cari sunt fracţiunea metrului, prin cuvintele Decimetru, sau Centi­metru. Se pot aplica * şi semnele prescurtate, conform §-lui 2 a Ordonanţei despre măsuri şi greutăţi No. 8018/V din 6. Februarie 1920 (Gazeta Oficială, No..86 ex. 1920). ’ •

Cifrarea subdiviziunilor, cari se află pe măsura de lungime a unui metru poate fi executată după decimetri, centrimetri, sau. milimetri, lâ care cifrare se pot adăuga semnele prescurtate pentru decimetru, centimetru şi mi­limetru. -

; Măsurile cari pe lângă diviziunea metrică poartă şi altă diviziune, sunt excluse dela examinare şi verificare.

^'Material,"forma şi construcţia. \

Măsurile de lungime/ cari trebue examinate şi ve­rificate se vor construi din materii, a căror călităţi asi­gură o soliditate, suficientă. Forma şi secţiunea măsurii trebue să fie proporţională pentru a preîntimpina altera- ţiuni prin cari lungimea tnăsurei ar trece limita -erorilor admise.: , a -

, La ex mi nare şi verificare; sunt admise: ■ 1 : V

a) Măsuri din o singură bucată. '

Aceste sunt următoarele: ; 11. Măsuri liniare în lungime de 5 metri până

inplusive 0‘2 metru, cari sunt construite cu suprafaţă ter­minală, sau cu gradaţie (liniuţe).

2. Măsuri liniare pentru .riiarfă,de lipscănie de 1 m şi 0'5 m cu suprafaţă terminală şi subdivizionate. numai în centimetri. / '

b) Măsuri din mai multe bucăţi.

Aceaste sunt admise în lungime dela 5 m până. inel. la 0'2 metru. Articulaţiunea acestor bucăţi cari prin desfacere dau lungimea adeverată, trebue să poseadă o stabilitate suficientă, ce se poate ajunge prin aplicarea unor arcuri de întâlnire, balame şi asemenea. ,

, c) Măsuri în formă de panglică.

1. Măsurile în formă de panglică din metal, sunt admise în, lungime dela 20 până la 1 metru inclusiv.

2 GAZETA OFICIALĂ Mo. li

Ambele extremităţi a panglicei pot avea inele, sau gujbe. Să mai admite că centrul, sau marginea exterioară a inelelor,-sau a gujbelor să formeze extremităţile măsurei.

Dacă centrele inelelor sunt extremităţile măsurei, atunci aceste extremităţi trebuesc semnate prin liniuţele a a (Fig 1, tab. I). Este admis mai departe a pune la un capăt a panglicei un inel, sau o gujbă, iar celalalt capăt a’l fixa pe o osie aşezată în o cutie, sau cadru, pe care se poate înfăşură panglica.

2. Măsura pentru cai de doi metri lungime din panglică des ţesută, care se întinde foarte puţin şi care e cel puţin 20 mm lată. Extremitatea panglicei la care începe măsura, trebue fixată pe o placă de metal, care placă se aşează, la întrebuinţarea măsurei sub co­pita calului. Placa această este făcută în formă de furcă pentru înfăşurarea panglicei. Primul metru a'panglicei este subdivizionat în decimetri iar al doilea metru în centimetri (Fig 3 şi 4, tab. I.)

d) Măsuri ca clape.

Măsurile cu clupe servesc la măsurarea diametrului lemnelor rptunde şi se construesc dintr’o măsură liniară (dreptar) de 2, 1, sau 0’5 metru lungime cu două braţe cari stau normal pe măsura lineară (fig. 5 şi 6, tab. I.) Dreptarul trebue să fie divizionat în centimetri, sau în jumătate centimetri. Un. braţ este fixat la un capăt a măsurii liniare, iaf celalalt braţ (fugarul) se poate mişca prin o călăuză dealungul măsurii în mod alunecos şi fără împletecire,

La măsurile cu clupe de lemn în lungime de 2 metri, călăuza va îi cel puţin de 20 cm lungime, iar la clupele de 1 m şi 0*5 de cel puţin .10 cm. La măsurile

' cu clupe de metal de 2 metri, călăuza va fi de cel puţin de 10 cm, iar la cele de 1 şi Oo m lungime, cel puţin de 5 cm lungime. Lungimea fiecărui braţ va fi egală cu jumătatea măsurii liniare.

e) Măsuri de'lungime pentru scopuri speciale.

La .dorini* partidelor, Direcţiunea măsurilor şi greutăţilor va exscuta examinarea şi verificarea măsurilor de lungime, cari nu corespund de tot prescripţiunilor sus menţionaţe d. e. măsuri de lungime de preciziune, mă­suri pentru recrutări, măsuri pentru grosime, planimetre, e; t. c. Pentru obiectele examinate se vor elibera certi- ficte de examinare.

Asupra construcţiei măsurilor de lungime sunt a se observa 2 a . a i următoarele: Toate măsurile de lun­gime cu sui: tfaţă terminala, construite de lemn, trebue- provăzute la extremităţi cu ferecătură de metal, care fere- cătură (garnitură, îmbrăcăminte) trebue nituită (ţintuită) bine pe măsură. Extremităţile măsurilor pentru marfă de lipscănie, pot să fie ascuţite în formă de ic.

Diviziunea pe măsurile de lungime se face de re- ' gulă prin liniuţe (trăsături) drepte şi normale pe axa

lungimei măsurii. Aceste liniuţe se pot face şi prin încrustaţiunea sârmei de metal, sau prin fâşii fine.de tinichea, întărită pe suprafaţa măsurii. Lăţimea liniu­ţelor nu pot fi mai mare decât 05 mm. La măsuri de lungime din lemn de 2 m lungime şi mai mari, liniuţele pot fi arse; în cazul acesta lăţimea liniuţelor nu poate îi mai lată de cât 1 milimetru. La măsurile în formă de panglică liniuţele pot fi gravate pe plăci de alamă, cari (plăci) sunt bine nituite de panglică; în acest caz, lăţi­mea liniuţelor nu poate trece paste 0'5 mm. în toate aceste caşuri se consideră ca dMziune mijlocul liniuţelor.

La măsuri de 2 m şi mai mari se admit "ca s e m n e

de subdiviziuni şi puncte, ţînte şi găurele, dacă d iam etru l punctelor, ţintelor şi găurelor nu sunt mai late de cât 2 mm. Mijlocul punctelor, ţintelor şi găurelor se consider ă-

ca semnul împărţiri.

Măsurile cari corespund prescripţiunilor sus f ix a te se pot admite Ia examinare şi verificare chiar şi a tu n c i, când aceste ar fi părţi constitutive ale altor instrum ente

de măsurat, dacă pentru aceasta examinare ne stau dispoziţie; instrumentele necesare.

' ■ , ■ ' ■ : ■ §• 4.'

Examinarea oficioasă.

La măsurile de lungime examinarea oficioasă s e estinde atât asupra lungimei întregi, cât şi asupra s u b ­diviziunilor ei. Verificarea oficioasă se va face n u m a i

atunci, dacă diferenţa (abaterea) între lungimea în tre g ă a măsuri şi a etalonului uzual nu trece peste, lim ita , erorilor admise sub punctul a) şi dacă diviziunea cores­punde prescripţiunilor indicate sub b).

a) Limitele erorilor admise pentru , lungimea- întregă.

Abaterea lungimei întregi dela etalonul uzual poa te să fie în plus sau minus: -

1. Pentru măsurile liniare de preciziune din m etal, dintro bucată:

La o lungime de:

; 1 metru . . . . O'l milimetru,0'5 şi 0'2 metru . 0‘05 „

2. Pentru măsuri de lungime ordinare din m eta l din una sau mai multe bucăţi:

La o lungime de:

5 şi 4 metri . . . 2 milimetri, ' -2 /netri . . . . . . 1 milimetru,1 metru . . . . . 0'5 „0*5 şi 0’2 metru. . . 0’25 „

3. Pentru măsurile de lungime din una, sau m a i multe bucăţi, cari nu sunt construite din metal, ci d in alt material:

La o lungime de:

5 şi 4 metri . •. . 4- milimetri,2 metri . . . . • 2 „1 metru . . . . . 1 milimetru,0 5 „ . . . . . 0 75 „0' 2 „ . . . . . 05 „

/ -4. La. măsurile de lungime pentru marfă de

lipscănie: 1

La o lungime de:

1 metru . . . . . I milimetru,0‘5 „ .................. 0'.75 „

5. La măsurile în formă de panglică din metal:

La o lungime de:

20 m e tr i................ 4‘5 milimetri ,10 . . . . . . 3 „5 şi 4 metri . . . 2 ,,2 metri . . . . . 1’5 milimetru1 m etru............... 1 ,,

Na. 11 GAZETA OFICIALA 3,

, 6. La măsurile de lungime pentru cai: ,

La o lungime de 2 metri . . . 3.jtiilimetri.

7. La măsurile,,cu clupe dfn metal:

La o lungime de:

2 metri . . . . . . 1 ■ milimetru,1 şi 0'5 metru . • . 0’5 „

8. La. măsurile cu clupe din lemn: 1

La o lungime de:

2 metri . . . . . . 2 milimetri,1 metru. . . . . . 1 milimetru0‘5 „ ....................0‘75 „

Pentru abaterea distanţei celor două braţe normale: (ad 7 şî 8) la capetele lor, în comparaţie cu lungimea cetită pe măsură, să admite limita erori de 2‘5 milimetri.

b) Limita erorilor admise pentru diviziune.

Distanţa între o diviziune şi proxima extremitate a măsurei şi distanţa analogă dela etalonul uzual nu poate avea o abatere mai mare la măsurile mai mari de 2 meiri, decât jumătatea erori admisă pentru lungimea întreagă. La măsurile de 2 metri şî acele mai mici, această abatere nu poate fi-mai mare. decât cea admisă. pentru lungimea întreagă.

Mai departe! lungimea centimetrilor învecinaţi nu pot diferă mai mult decât 0'5 mm, iar lungimea mili­metrilor învecinaţi mai mult decât 0‘2 mm.<

' §■ 5- ; o f , .■•/.•■Verificarea oficioasă. ■

Verificarea să face prin imprimare, apăsarea sau baterea mărcii de verificare. La măsurile de lungime din lemn de 2 până 5 metri se poate executa verificarea şi prin ardere. Verificarea să poate face şi prin cauteri- zarea mărcilor de verificare.

Mărcile , de verificare pentru lungimea întreagă, se aplică chiar la extremităţile măsurei. La o extremitate a măsurei să pune pe lângă marca imperiului şi numărul anului. ;

La măsurile de lungime cu suprafaţă, terminală, provăzute cu ferecătură (capac) de metal, marca de verificare să aplică astfel, că jumătate din marcă să fie Imprimată pe ferecătură de metal şi jumătate pe lemn, sau numai pe lemn, imediat lângă ferecătură de metal. Dacă măsura este divizionată pe mai multe feţe, marca imperiului se va aplica pe toate feţele divizionate.

La măsurile în formă de panglică cu cutie, marca imperiului se aplică la începutul măsurei, totaşa şf Ia acele pentru cai. La măsurile în formă de panglică cu inel mobil, marca imperiului (de verificare; se pune lângă liniuţele a a, cari trec prin mijlocul inelului, res­pective Ia extremitatea măsurei a (fig. 1, tab. L). Mai departe marca imperiului să pune pe cel puţin unul dintre niturile b b, cu cari panglica este fixată pe balama A; mai departe pe nitul c, precum şi pe osia balameid (fig. 2. tab. I.). La măsuri în formă de panglică cu inel fix, marca să pune ‘lângă a, respective lângă a şi b. La măsurile de preciziune, pe lângă marca de verificare să bate şi o steluţă cu şase raze.

La măsurile cu clupe marca de verificare să pune jumătate pe un braţ şi jumătate pe celalalt braţ când sunt împreunaţi, afară de aceea şi pe dreptarul (fig.5, tab. I.).

H. Măsuri de dapacitate.

A) Măsuri pentru lichide.

; ■ .. §. 6/- -

v Măsuri admise.

; La examinare şi verificare se admit măsuri de- următorea capacităte:

100 litri

■■ 2 „

1 litru ~ .■Va litru sau 0*5 litru sau 5’ decilitri,

0-3 „ „ 3 „

. U' '>» , 02 ,, 2 ,,

Ai 3>

0'1 „ „ 1 decilitru

Vig » , .V32 „ . ; ■ ' ' .

0‘05 „ „ 5 centiUtri0 02 „ „ 2 „001 „ „ 1 centilitru

; § . ?. ;

înscripţiunea.

Fiecare măsură, trebue să poarte înscripţiunea clară; a capacităţi; cele din metal trebue să fie provăzute şi cu marca fabricantului (constructorului):

înscripţiunea capacităţi Ia măsurile de metal să poate face prin batere, împrfmare sau prin gravare, la măsurile din lemn prin ardere; la cele din sticlă prin cauterizare sau şlifuire, Ia măsurile din tinichea de fer emailate prin înfierare. Se admite însă că Ia măsurile de lichide din metal să se aplice o placă de alamă sau alt metal cu, înscripţiunea capacităţi. Legătura acestei plăci de metal cu măsura trebue asigurată prin verificare.

La măsurile pentru lichide de metal dela 5 litri în sus pe placa de metal se aplică patru picături de staniu (cositor), cari în parte trec şi pe peretele vasului; aceste picături sunt astfel aşezate, că liniile cari ar trece prin doue picături opuse, să fie aproape verticale (fig. 12, tab. I.).

Măsurile vor purta înscripţiunea întregă îndicată în §. 6 ; este însă admis, ca în locul cuvintelor; Litru, Decilitru, Centilitru să se aplice semnele prescurtate:l, dl, ci. Afară' de înscripţiunile amintite este admis a îndica şi înscripţiunea fabricantului sau marca de fabrică.

§. 8.

Materialul.

Măsurile de lichide pot fi construite din cositor, tinichea de fer spoită cu- cositor, aluminium, nichel, din tinichea de fer sau oţel nichelată sau cu nichel plachată. Măsurile de capacitate pentru lichide se mai construesc— cu excepţiunea măsurilor cu suprafaţă terminală — şi din alamă, bronz sau aramă; în cazul acesta trebue să fie pe din lăuntru bine spoită, cu cositor. Sunt admise şi măsuri de lichide şi din tinichea de fer emailat, cari

4 GÂZEf A. OFidĂLA

inclusiv mânerul trebue să fie atât pe din lăuntru, cât şi pe din afară emailate. Coloarea emailului (smalţului) în ; interiorul măsurei trebue să fie deschisă. Măsurile de doi litri şi în jos să construesc şi din sticlă, porcalan sau olărie. Măsurile de 0 litri capacitate şi mai mari pot fi construite şi din lemn. '

f Forma măsurilor pentru lichide din metal.

1 1. Măsurile pentru lichide din metal, de un litru şi de doi. litri capacitate, precum şi înjumătăţirile de 1h, V*, Vsj Vig şi V32 litru trebue să poseadă o formă cilind- rică, la care înălţimea este egală cu dublul diametrului (fig 7 până 9, tab. I.) Aceste se vor construi după ur­mătoarele dimensiuni: : '

, Măsurile pentru lichide de metal de 5, 10, 20 şi 50 litri trebue construite în formă de cilindru cu grumaz j îngust (fig. 12 şi 13, tab. I), sau în formă de tron con; după următoarele dimensiuni: , j

a). Măsuri pentru lichide. în formă cilidrică cu gru­maz îngust: . , / ■

Capnc:ia!ea Diametrul de Distanta de la

măsurii:

Capacitatea Diametrulmăsurii:, cilindrului:

2 litri 108*4 mm1 litru i 86'0.

V* „ • 68*3 „

V* 54*2 „

v « . „ . ■ • ■ 43'0 „Vl6 ;• „ r ;' 1 34*1 „Vaa; „ v 27*1 „

5102050

litri

; Diametrul de jos q6 şi înăl­

ţimea ac:

• ■ 170 mm 215 „ 270 „ 370 „

Diametrul gru- lnea de su; mazului ef: pân| la {und ha: |

100 mm 125 „ 160 „ 200 „

280350450600

mm

Aceste măsuri se pot construi şi după dimensiunile următoare: . • ; ' ,

C .M c « = . I n i l j i W

înălţimea ac; conulul eg;

5 litri 10 „ 20 „ 50 „

170212

/270365

mm 62 mm 87 „ 96 „

147 „

Diametral înălţimea

grumazului;

100 mm 62 mm125 „ 87 „160 „ : 96 „200 „ 147 „

2. Măsurile de lichide din metal, în formă de. tron- com (con retezat) de 0*3, 0‘2, 0‘1, 0t)5, 0 02 si 0 01 litru capacitate (fig. 10, tab. I.) şe sonstruesc după urmă­

toarele dimensiuni: - ■ • : ,^ » r*. 1 1 j lnăllimea conu-Diametiulde ’ Diametrul de pâng ţa og. sus al conului: jos al comilui: jinţja lichidului;

84'0

b). Măsuri pentru lichide în formă de troncon (cor. retezat):

( Capacitatea'

Capacitateamăsuri;

0’3 litru 0'2 „ 01 d’05 0-02 0*01

576 50'3 39*9 31 '7 23*4 18'5

mm ,76-867*153'242'331*124"7

mm mm73'458’346‘334*127'0

Măsurile de lichide sus amintite in. formă cilind­rică şi conică trebue construite astfel, că la o umplere exactă, oglindă (luciul) apei să fie sub marginea de sus a vasului. Distanţa dela marginea de sus a vasului .pana Ia suprafaţa lichidului (limita capacităţi) trebue_ să fie la măsurile de 2 ,1 . şi 1h 1, cel puţin 6 mm, şi cel mult 12 mm, la măsurile mai mici, cel puţin 4 mm şi cel

mult 8 mm. : . - ■• 3. Măsurile pentru lichide-din metal de 2, 1, 0 5,

03, ,0'2, 0*1,' 0*05, 0*02, şi 0*01 litru se pot construi şi ca măsuri cu suprafaţă terminală (măsuri pline), în for­ma cilindrică (fig. 11 şi 15, tab. I) după următoarele dimensiuni:

Diametrul cilindrului:

108*5 mm86 * „68 „57*5 „50 „40 „32 „

; 23*5 „18*5 „

5 litri10 „ 20 „ 50 „

Diametrul de .. jos;

200'mm 250 „ • 320 „ 430

Diametru! de sus;

/ 100 mm 125 ,, 160 „ 215 „

Distanta margi- nei de sus dela fundul măsurii:

280 mm 360 „440 „. 600 „

; înălţimea ) cilindrului;::

217 mnr 172 „ 137 „

• l Capacitatea măsuri:

‘ . 2 litri 1 litru 0-5 „0*3 „0-2 „

0*1 „

0*05 „0‘02 „0'01 „

Pentru a uşura construcţiunea măsurilor pentru lichide menţionate sub punctul 1, 2, şi 3 se admit aba­teri dela mărimea diametrului şi anume,- la cele de 2, 1, ?i 0’5 1. o abatere până la 2 mm, la celei’alfe mă­suri mai mici până la 1 mm în plus sau minus.

Pentru a uşura construirea măsurilor pentru li­chide de 5, 10, 20 şi 50 1 capacitate se admite o aba­tere până la 57o dela mărimea'‘dimensiuni lor ' indicate, întru cât aceste abateri n’ar influenţa capacitatea lor,, că să treacă peste limitele erorilor ficsate. in § 15. Dis-.i tanţă între oglinda lichidului şi marginea de sus a vasu-. lui, la măsurile pentru lichide de 5 şi 10 litri _ poate* să fie de 10 până 30 mm, iar la măsurile de 20 şi 50! pot fi de 20 până 50 mm.

c) Măsuri de lichide din metal în formă de cilindri (fig. 16 şi 17, tab. 11):

Distanfa liniutf capacităţi pân-‘

la fund:

Capacitatea-măsurii:

. 5 litri10 „20 „50 „

Diamettul:

178 mm 224 „ 283 „ 384 „

Înălţimea;

*268 mm ' 338 „

424

m „

201 mm 253*5 „ 318 „ 432 „

115 101 80

, 63 46 37

'Măsurile pentru lichide indicate sub c) de 10, 20 litri capacitate se pot împărţi în părţi de câte 5 iar măsurile de 50 I capacitate în părţi de câte 10 Iitr

Măsurile pentru lichide din metal de 10, 20 şi 5 litri capacitate.. să pot construi şi în formă de putit portative (berbeniţe, puţine pe spate) cu o secţiune dup plac, caretsecţiune se micşorează de jos în sus. Secţiune berbeniţelor la înalţimea oglindei lichidului trebue să aproape aceeaşi, ca la măsurile pentru lichide de met' de sub punctul b) de aceaşi mărime.

• . . § ,10- : - '•

Construcţia şi proprietăţile măsurilor pentru licliii din metal:

Peretele şi fundul măsurilor de metal trebue. ^ fie destul de resistente, aşa ca prin întrebuinţare măsu« să nu se diformeze şi să nu sufere alteraţiuni ”, da

totuşi ar. obveni atari stricări, aceasta să se poată numai decăt observă. Este admis ca măsurile, pentru lichide din metal să se construiască şi din o singură bucată.

La măsurile pentru lichide din metal trebue în gene- pal marginea de sus şi de jos întărită prin îndoire. în- luntru sau în afară a păretelui, sau prin aplicarea unei sârme de metal în îndoitura marginei, sau prin cercuri. La măsurile cu suprafaţă terminală pentru uleu, întă-

| rîfura dela marginea de jos lipseşte (fig. 15, tab. I).|| Lăţimea cercurilor pentru întăritura măsurilor pentru

lichide de 0'5, 1 şi 2 litri capacitate trebue să fie 12 până 20 mm; la măsurile de 0‘ 1 până 0'3 litru cel -puţin 9 mm; la măsurile mai mici cel puţin 6 mm.( Fundul la măsurile pentru lichide de metal trebue să fie plan şi paralel cu marginea de jos. La măsurile cari nu sunt construite din o singură bucată, sau nu sunt sudate,; fundul trebue provăzut cu o îndoitură la margine, si nutnai atunci să poate aplica ca fund un disc fără această îndoiturăj dacă \ marginea păretelui este,

: îndoităînlăuntru şi suprafaţă lipiturei cel'puţin 2 mm lată., ■ Dacă fundul măsurilor pentru lichide din metal este

provăzut cu o îndoitură la' margine, atunci această îndoi-; tură, sau cuprinde păretele măsurei, sau păretele strânge

i în sine îndoitura fundului; în ambele cazuri îndoitură ţ fundului trebue bine lipită de păretele măsurei. i Pe un plan măsurile trebue să aibă echilibru stabil.; La măsurile pentru • lichide emailate păretele poate î fi îndoit în formă de" picior, pe care este aşezat fundul;i în cazul acesta legătura între fund şi părete se asigură ' prin emailare (smalţuire).

Măsurile pentru lichide din metal dela 2 litri în os, cari nu sunt emailata, distanţa între fund şi margi­nea de jos . trebue să fie cel puţin 2 şi cel mult 3 mm; la măsurile- de 5, şi, 10 litri, fundul trebue întărit prin o

»punte da metal, iar la măsurile de metal pentru lichide £ de 20 şi 50 litri prin două punţi normale una pe alta,. aşezate în dungă (cu muchea în sus).

•/. Măsurile; pentru lichide din metal dela 2 litri în f J'°s trebue provăzuta cu un mâner, sau cu un cârlig de t:' atârnare. Cârligul de1 atârnare să fixează sub cercul de p^sus (Fig. 15, tăb. I.) şi cam în acelaşi plan cu; mărgi­ni;; nea de sus va avea o îndoitură dreptunghiulară de , 3 i l’ană 4 mm. :: V; ■ ■

i Măsurile pentru lichide de metal delâ 5 1. în sus ■se pot provedea cu două mânere. La măsuri pentru li- îcmde din metal se admit şi ciocuri de’scurgere, cari se ;întăresc că şi marginea de sus a măsurii. ,■

'> Limita capacităţii la măsurile de metal pentru lichide,• cu escepţiunea celor cu suprafaţă terminala, se mar­chează prin două liniuţe orizontale de cel puţin 2Q. mm jungime, cari stau în un plan paralel cu marginea de jos. Aceste doue liniuţe trebue săpate în direcţiunea diametrală

mâneruliiî, pe păretele din lăuntru a măsuri. La masurile l l idicate în §. 9 sub c) trebue marcate asemenea fiecare s Ubdiviziune cu asfel de liniuţe.

Exact deasupra litiiuţelor se aplică câte o picătură v e cositor sau ridicături presate în forma capului.de pituri. La măsurile pentru lichide din aluminium se aplică l!1 locul picăturilor de cositor, nituri (ţinte) cu. un diametru

3 până 5 mm. S* admit în locul niturilor a lipi şi 1 cături de aluminium.

La măsurile emailate, deasupra liniuţelor se aplică te un cerc sau semicerc cu'.un diametru de 3 până 5

f-^n, în culoare întunecată. Aceste mărci trebue arse. ■3'. • Limita capacităţi la măsurile pentru lichide de metal, jp ţa 5 I în sus se poate marca prin două limbuţe de >a ^îchea spoită, cu cositor (fig. 14. tab. 1.) Aceste limbuţe fp.bue întărite în cel puţin doua locuri diamatral i opuse.

Aceste limbuţe, cari se lipesc de peretele în interiorul măsurii şi se prind cu 1 nituri, se îndoesc dreptunghiular imediat deasupra niturilor, şi vor avea o lungime de 3 până 5 mm. Suprafaţa superioară a limbuţelor represintă limita , adeverată a. capacităţii. Limbu|ele trebue vizibil

La măsurile pentru lichide de metal, la cari marca de verificare .nu se poate aplica direct pe peretele vasului ca în (fig. 15, tab. I.) trebe pentru imprimarea mărcilor de verificare aplicate doue picaturi frezate departe una de altă 5 mm, de cositor cu un diametru de, 8 mm, sub întăritura marinei de sus pe partea exterioară a vasului (fig. 7 şi 11, tab. I.) La măsurile cu suprafaţă terminală {fig. 15, tab. I.) marca de vericare se aplică pe cercul de sus; la aceste măsuri nu se aplică picături de cositor. In"toate cazurile verificarea se va face pe partea, -

' care poartă inscripîiunea capacităţi şi anume, dacă ţinem măsura cu mânerul spre p?pt, pe partea dreaptă'a măsurei (înainte). i'>

Pentru lipirea acestor picături de cositor se poate: aplica pe peretele exterior a : măsurei sub întăritura marginei de sus o '.placă'*- mică de tinichea (fig. 9 s i , 10, tâb. 1) care la măsurile emailate trebue să fie şi ea emailată. Pe această' placă poate fi indicată şi copacitatea măsurei (comp. şi §, 7, al. 2).

§ 11.Forma măsurilor de lemn pentru lichide.

. Măsurile pentru lichide de lemn sunt construite din doage cu o secţiune cercuală (fig. 18, tab. II.). Aceste măsuri se construesc după următoarele dimensiuni:

- C apacita tea .;, 'D iam etru l - - .D iam etru l D istan ta în tre m a rg i- .m a s u r i : de jo s : de s u s : nea de sus ş i fund:

5 litri. 190 mm 214 mm 214 mm10 „ . 240 „ 270 „ 270 „

/ 20 „ . 302 „ 340 „ 340 „ •! :-'.50', 343 „ 381 „ 572 „100, 432 „ 480 „ 720 „

Dela dimensiunile sus indicate se admit abateri de 15 mm in plus sau în minus. |-

Măsurile de letnn pentru lichide de 10, 20 şi 50 litri capacitate se pot construi şi în formă de puţine porta­tive (berbeniţe) cu o secţiune după plâc, însă secţiunea . la suprafaţa lichidului corespunzătoare capacităţii, trebue să fie aproape aceaşi ca la cele indicate mai sus.,.

§. Î2.

.Construcţia şi călitatile măsurilor de lemn pentru lichide.

Grosimea doagelor la măsurile- pentru lichide de5, 10 şi 20 litri capacitate trebue să fie cel puţin 13 mm, la cele de 50 litri cel puţin 17 mm şi la măsurile de 100 litri cel puţin ,25 mm. Unele doage pot trece peste gura măsurei, şi să fie formate ca mânere. Se admit însă şi alte construcţii de mânere (fig. 18, tab. II).

Măsurile^da lemn pentru lichide trebue întărite cu cercuri de fer şi anume, măsurile de 5 şi 10 litri cu cel ' puţin 2 cercuri, măsurile de. 20 litri cu cel puţin 3 cercuri şi măsurile de 50 şi 100 litri cu cel puţin 4 cercuri, a căror lăţime (cerculiror) nu poate fi mai mică, decât 25 imn.

1 Cercul de sus şi de jos trebue fixat de doage prin câte doue nituri diametral opuse, a căror capete turtite trebue aşezate în interiorul măsurei. La măsurile 'pentru lichide de 50 şi 100 litri capacitate trebue întărit fundul

6 GAZETA OFICIALĂ No. U

măsurei prin două şine de fer, cari faţa de încheeturile fundului, stau sub un unghiude 45 grade.

Limita capacităţii măsuri trebue marcată prin două cuiţe late (fig. 19, tab. II.), care se bat în două doage diametral opuse. * ,

Măsurile pentru lichide de lemn de 10 şi 20 litri capacitate se pot diviza în părţi de câte 5 litri, cele de 50 litri capacitate în părţi de câte 10 litri şi cele de 100 litri în părţi de 20 litri capacitate. Limita capacitătii care corespunde fiecărei părţi a măsurii va fi marcată prin cuiţe late, bătute în aceaşi doagă a măsurii faţă în faţă. Suprafaţa de sus a cuiţelor represintâ limita măsurii resp. a capacităţi respective.

§. 13.

Forma şi calitatile niăsurilor fle sticlă pentru lichide.

Măsurile - penţru lichide de siclă dela 2 litri în jos trebue construite în formă cilindrică (fig. 20, tab. II), sau în formă de troncon, devenind mai îngust din jos în sus, sau din sus în jos.- Diametrul interior a măsurilor în planul liniuţelor

cari limitează capacitatea trebue să fie conform prescip- ţiunilor fixate în § 9, punct 1 şi 2. Limita capacităţii se marchează prin două liniuţe orizontale în lungime de15 până 20 mm diametral opuse, cari sunt cauterizate sau şlifuite pe măsură. Aceste liniuţe nu pot fi mai groase de uti mm. Liniuţele cari limitează capacitatea vor fi sub marginea de sus', la măsurile de 2 până la 0'5 litru cel puţin 6 mm si cel mult 12 mm; la masu­rile mai mici cel puţin 4 si cel mult 8 mm. Măsurile pentru lichide de sticlă trebue să fie astfel constuite, că pe un plan neted să aibă echilibru stabil, să fie fără coloare şi transparente. La aceste măsuri nu , se admit încreţiri pe’ partea interioară şi pe partea, exterioară, unde se sapă inscripţiunea capăcităţi si mărcile dfc verifi­care. Nu se permit nici falduri (încreţiri) în interiorul vasului la transiţia peretelui în fund, cari ar impedeca golirea totală a lichidului din măsjiră. - ■

. § • 14’

Yase pentru debitul băuturilor.

La examinare şi verificare se admit şi vase (păhare) pentru debitul băuturilor.

Pentru aceste vase sunt valabile prescripţiunile pentru măsurile de capacitate pentru lichide de sticlă (§ 13) cu următoarele modificaţiuni:

a) Sunt [admise păhare (vase) de 2 1 şi 1/2 1, sau 0'5, 03, 1/4, 0*2, 1/8 şi

b) Unul şi acelaşi păhar pentru debitul băuturilor poate purta afară de marca capacităţi măsuri întregi şi mărci a părţilor mai mici, dăcă diametrele acolo, unde sunt indicate mărcile, corespund prescripţiunilor respective.

Fiecare marcă trebue să corespundă limitelor erori admise şi să fie verificată. Verificarea se poate face numai atunci, dacă totate mărcile corespund prescripţiunilor.

Pe un păhar pentru debitul băuturilor pot fi numai subdiviziuni zecimale, sau numai subdiviziuni diadice.

c) Distanţa minimală între suprafaţa lichidului şi marginea de sus trebue să fie la păhare pentru debitul băuturilor de 2 şi 1 litru, 20 ram ; la 1/2 sau 0'5 litru, 15 imm} la 0'3 litru, 12 mm şi la păhărele mai mici 10 mm.

Se admit şi sticle la verificare dacă corespund prescripţiunilor de mai sus. Mărcile trebue să fie săpate pe gâtul sticieror şi nici decum nu se" admit pe con- vexitatea corpului sticlei.

■ §■ 15.

Examinarea şi limita erorii.

Examinarea măsurilor pentru lichide se face conform metodei indicată în instrucţiunea verificărilor măsurii o i si greutătilor. La verificare se admit urmatoarele aba te r i în plus suu minus â capacităţi măsurate de capacitatea etalonului uzual respectiv:

La 100 litri 500 cm8 La 02 litru 2 cm3

*. 50 „ 250 n » 0’1 2 99

># 20 „ 100 n » 0'05 n 1 n» 10 „ 50 » n 0‘02 i) 0‘6 n

5 „ : 25 - f t n 0’01 0'3 *9

» 2 „ 10 n n 1/4' » 2’5 n

n x 1 litru 5 M n 1/8 n 2‘5 nn 0'5 „ 5 n n 1/16 n T2 f f

n 0-3 „ 3; n n 1/32 n 0-5

Capacitatea măsuri limitată prin mărcile sub diviziunei se poate abate de capacitatea etalonului uzual cel m u l t până la limita erori fixată pentru marca cea mai d e sus a măsurii.

§. 16.

Marcarea.

MărCile de verificare la măsurile pentru lich ide construite din metal trebue aplicate pe picăturile d e cositor (v. §. 10 al. penultim), sau imediat sub marginea, respective sub întăritura măsurei pe suprafaţa exterio­ară şi anume în stânga marca ţării şi în drepta num ărul anului (fig. 7, 8, 11 şi 15, tab. I). La măsurile pentru lichide de metal, Ia cari limita capacităţii este indicată prin limbuţe de tinichea (v. §. 10, al. 14), marca de v e r i­ficare se aplică şi pe capul niturilor (fig. 14, tab. 1) , a limbuţelor. • . '

Dacă măsura pentru lichide de metal are o p lacă cu inscripţiunea capacitaţi măsurii (fig. 12, tab. I) atunci!* trei- picături de cositor din acele patru cari sigurează; placa, trebue provăzute cu marca ţării, iar a patra pică- tură cu numărul anului. In cazul acesta măsura nu tre- i bue marcată sub marginea, resp. întăritură de sus. La | măsurile pentru lichide de metal dela 5 1 în sus, cari nu î sunt construite din o bucată, încheeturile se vor asigura ; prin picături de cositor acolo, unde încheeturile orizontale j să întâlnesc cu cele verticale şi pe fiecare din aceste j picături de cositor se va aplica marca de verificare. j :

La măsurile de sticlă pentru lichide şi la vasele j pentru debitul băuturilor, marca se aplică prin cauterizare f imediat sub una din liniuţele, care indică limita capaci- ? tăţii (fig. 20, tab. II.) La măsurile pentru lichide de lemn, j fară subdiviziuni,- marca ţări se aplică prin ardere pe j peretele exterior a măsurii şi pe suprafaţa interioară a| fundului., Numărul anului se pune imediat sub marcap ţării pe peretele măsurii. La măsurile pentru lichide cu subdiviziuni marca ţării se arde şi pe partea exterioară 1

a fundului.

B) Măsuri de capacitate pentru materii uscate, j (

§• 17- ' j j ;Măsuri admise. Vi

La examinare şi verificare sunt admise măsuri cu ) următoare capacităţi:

1 hectolitru72 „ sau 0'5 hectolitru sau 50 litri - r Vi „ „ 25 litri r de

No. 11 GAZETA OFICIALĂ 7ihmhiwt»

20 litri 10 „

■ ■ 5 „ •"

' 2 *■- 1 litru _!Va „ sau 0’5 litru sau 5 decilitri

' 1/4 " '0 2 » » 2 ii

Vs

0‘1 „ „ 1 decilitruVio

0'05 „ „ 5 centilitru0 02 „ , '2 *0 0 1 » » 1 »

■ , ' §. îs ;. ■ "i

Inscripţiunea.

Fiecare măsură de capăcitate'pentru materii uscate trebue să poarte inscripţiunea clară a capacităţi şi anume conform §-lui 17. Se admite însă a aplica în locul cuvintelor Hectolitru, Litru semnele prescurtate hl, l Afară de acestea se mai admite şi inscripţiunea construc­torului (firmei) şi marca de fabrică.

Inscripţiunea capacităţi la măsurile de metal se poate face prin batere, imprimare sau gravare, iar la măsurile din lemn prin ardere. Se admite că măsurile de metal dela 5 1 în sus să fie provăzute cu o placă de alamă sau aramă, care poartă inscripţiunea capacităţi. Legătura acestei plăci cu măsura trebue însă asigurată prin mărcile de verificare. In acest scop se aplică patru picături de cositor, jumătate picături pe placă iar tea raită jumătate pe mantaua măsurei. Aceste picături trebue să lipească bine placa pe măsură şi Să îie aşezate astfel, că liniile cari ar trece prin doue picături opuse, să fie aproape verticale.

■ : §• I9- ■■:■■■■Materialul.

Măsurile de capacitate pentru materii uscate se pot construi diri tinichea de fer, tinichea de fer spoită cu

■ cositor, din alamă, bronz, aramă, mai departe din tinichea de oţel nichelat, sau tinichea de fer" nichelată sau cu nichel placată. Măsurile de capacitate dela un litru în sus se pot construi şi din lemn.

§. 20.Forma.

Măsurile de capacitate indicate în §. 17. dela un hectolitru capacitate în jos se vor construi în formă cilindrică (fig. 21 până 23, tab. II) Ia care înălţimea este egală cu diametru, dupe următoarele dimensiuni:

Capacitatea măsuri:

1 hectolitru 0‘5 „

v . - ;

20 . io „ !

i 5 »r 2 „■\ 1 litru

J

Diametrul şi Capacitatea Diametrul şiînălţimea măsuri: inaljimea

cilindrului; cilindrului;

503’1 mm 0"5 litru 86'0 mm3993 » 0'2 „ 63’2 „316-9 ■„ o-i „ 50‘2 „294-2 „ 0'05 „ 40-0 „233-5 „ 0'02 „ 29-2 „185*4 „ V 0*01 „ 23‘3 *136-6 * Vi v 68‘3 „108-4 „ Vs „ 54-2 „

. l/l6 „ 43-4 „

Pentru uşurarea construcţiei se admit unele abateri dela mărimea diametrelor sus fixate, Ia un hectolitru

capacitate-10 mm, la măsurile dela ih hl până la un litru capacitate 5 mm, la toate celelalte 'măsuri 2 mm, în plus sau în minus. f

; Din abaterea admisă pentru mărimea diametrelor sus indicate, precum şi din limita erorilor admise pentru capacitătea măsurilor cuprinse în §. 23, reese abaterea admisă pentru înalţimea măsurilor sus amintite. _

Măsurile de capatitate de 0'2, 0‘1 şi 0’05 litru se pot construi şi în formă de troncon (fig. 24, tab. II)

după următoarele dimensiuni:

Capacitatea Diametrul Inallimea

măsuri de sus , - de Jos tronconului

0’2 litru 63’4 mm 79'2 mm 49‘9 mm0‘1 „ . 50’3 „ 62'9 „ 39‘6 *005 „ 39 9 „ 49'9 „ 31*4 „

Se admite o abatere de 2 mm în plus sau în; minus dela mărimea diametrului sus indicată. Din aceste abateri admise Ia diametrele de sus şi din limita erorilor fixaţă pentru capacitatea acestor măsuri cuprinse în §. 23, re- sultă abaterile admise pentru dimensiunile Înălţimilor sus indicate.

§• 21.Consti’ucţiunea fi diferite proprietăţi.

a) Măsuri de capacitate pentru mateniiuscate din metal.

Grosimea pereţilor şi a fundului acestor măsuri de capacitate trebue astfel construită, ca la întrebuinţare să opuie o resistenţă suficientă a influenţelor inevitabile şi eventualele stricăciuni să se poată uşor observa. Măsurile aceste pot fi construite şi din o singură bucată.

Marginea de sus a măsuri care reprezintă limită capacităţii trebue să fie plană si orovazută cu un cerc sau cu o altă Întăritură. La .măsurile de £ lăţimea margine! trebue să fie cel puţin de 5 .nim; iz. năsi^ile' mai mari cel puţin 8 mm. Marginea de jos a măsurei deasemenea trebue proporţional întărită. . '

Fundul măsurilor de capacitate din metal trebue să fie plan şi paralel cu marginea de jos şi de sus a mă* surei şi bine lipit de peretele măsuri. La măsurile de 5 litri capacitate fundul trebue întărit prin o punte, la mă­surile mai mari prin două punţi de meial, verticale una pe altă, aşezate în dungă.

Peste gura măsurilor de capacitate de 20, 25 şi 50 litri se va aplica o punte de fer cu o secţiune semicercuală (fig. 22 şi 23, tab II), la cele de un hectolitru o cruce de fer. Suprafaţa de sus acestei punte (crace) trebue să zacă în planul marginei de sus a măsurii. Lăţimea acestor înterituri a punţi trebue să fie Iată minimum 12jmm. Puntea sau crucea se fixează cu ţinte, îar centrul ei cu fundul măsurii prin o rudiţă de fer,, care are un diametru de 8 până 12 mm.

Măsurile de capacitate de 20, 25, 50, litri şi un hectolitru trebue provăzute cu două mânere (fig. 22, 23, tab. II). Se admite ca şi măsurile mai mici să fie pro- yăzute cu mânere. Măsurile dela 2 litri în jos au aceleaşi mânere ca şi măsurile pentru lichide, cari au aceeaşi mărime (fig. 21 şi 24, tab. II). Mânerul nu poate trece , peste marginea de sus.

b) Măsuri de capacitate pentru materii uscate din lemn.

Măsurile de capacitate de lemn dela 0'5 hl până la 1 I se pot construi ca măsuri din doage sau din aşchii. Măsurile de 1 hl se pot construi numai din doage, iar cele de 1 1 şi 2 1 şi din o bucată din lemn.

Măsurile de doage trebue construite din lemn,tare. Cele de 20, 25, 50 1 şi 1 hl se provâd cu trei cercuri

8 g a z e t a o f ic ia l ă

(fig. 25 până 28, tab. II), iar cele mai mici cu două cercuri. Marginea exterioară a cercurilor de sus şi de jos trebue să cadă în planul marginei de sus, sau de jos a doagelor. Grosimea ; doagelor la marginea de sus, lai măsurile de .1 hl şi hl trebue să fie minimum 12 mm, Ia cele de Vi hl, şi 20 1, minimum 10 mm, lâ cele de: 10 l, minimum 9 ,mm, Ia cele de 5 1 minimum 8 mm, şi la măsurile mai mici cel puţin 6 mm. Toate doagele trebue întărite la încheeturi de cercul de sus (fig. 26 şi 28, tab. II), prin ţinte de fer, a căror capete frezate sunt în interiorul măsurii. t ; - ' *

; Partea din lăuntru a fundului măsurilor de capaci­tate trebue să fie plană la suprafaţa interioară. La mă­surile de 0‘5 hl fundul trebue întărit în direcţia diame­trului cu o şină de fer în grosime de 1 mm, în direcţiunea unui diametru, normal ’ pe incheeturile' fundului. La mă­surile de 1 hl se aplică 2 şine, cari stau sub un unghiu de 45 grada faţă de încheeturile fundului. Aceste şine tfebue înduse prin doage şi trase până , la marginea de sus a măsurei. şi. acolo capetul şinei încovoiat în jos. Capetele îndoite în jos a şinei să fixează prin ţinte de crucea sau puntea, împreuna cu cercul de sus. Cercul de jos deasemenea trebue nituit de doage cu patru nituri. La măsurile dela V4 hectolitru în jos ajung şi trei nituripentru fixarea cercului de jos. ■;

Peste gura măsuri* de capacitate de lemn de 0'5 hl se pune că şi la măsurile de metal o punte de fer, iar la măsurile de 1 hl, se văîntinde o cruce de ferj a căror supra­faţă de sus trebue să cadă îti planul marginei de sus a măsuri. La mijloc, crucea sau puntea trebue legată de fundul măsurei prin un băţ de fer în grosime de 8 până12 mm. Băţul acesta se întăreşte aşa, că pe fundul mă­surei aplicăm două plăci de metal, una înlăuutru, una în afară, cu uri diametru de 25 până 30 mm şi. o grosime de 4 mm minimum. Aceste plăci sunt înduse în fund şi fiind găurite, precum şi puntea, şi şina de fer pe fuad capetul băţului de fer trece prin şină la fundul măsurii şi şade pe placa din lăuntru, iar parteă mai subţire a băţului trece prin plăca exterioră. Capetul băţului trebue nituitpe plăcă de fer sub fund (%.• 28, tab. II.).

..■ Măsurile de capacitate/a căror pereţi sunt construiţi din lemn încovoiat, şe numesc măsuri de aşchii. Aceste măsuri trebue construite din lemn tare; fundul lor trebue şă fie neted şi şe poate construi atât din lemn tare cât şi din lemn moale, însă fără noduri a căror grosime la măsurile de 20 litri şi mai mari nu poate J fi mai mică decât 18 mm, iar la măsurile de 10 litri şi mai mici mai mică ca 12 mm. Fundul poate să se aşeze peste marginea de jos a mantalei ca un capac întrând în lăuntru cu 2/3 din grosimea lui.

Măsurile de aşchii de 0'5 hl trebue ferecate (gar­nisite) cu două sau trei şine aşezate în latin fundul mă­surei,' capetele şinelor trebue îndoite peste peretele mă­suri şi trase până Ia marginea de sus a măsuri. Una dintre aceste şine trebue să acopere încheetura aşchiei. La marginea de jos şi de sus peste şină se aplică câte un cerc. Pe o masă plană aceste măsuri trebue să aibe echilibru stabil. ,

In direcţia diametrală a încheeturii aşchiei peste gura măsurei, se aplică câte o punte ca lâ măsurile de doage de 0'5 hl, a cărei suprafaţă trebue să cadă în planul marginei de sus. Legătura între fund şi această punte să face chiar aşa ca Ia măsurile de doage, numai că placă de metal nu se pune din afară pe fund. Băţul de fer trebue ţîntuit de acele doue sau trei şine de fer. .

Măsurile de aşchii de 1/4 hl, 20 litri şi 10 litri trebue întărite (garnisite)-ca şi cele de 0'5 hl; Ia aceste măsuri nu trebue puntea. Pe fund se aplică numai două

şine, cari stau sub un unghiu drept. Una dintre aceste şine trece peste încheetura aşchiei. La măsurile de aşchii de 5, 2 şi 1 litru ajunge, dacă aplicăm numai o singură şină pe încheetura aşchiei. Cercul dela marginea de jos a măsuri poate lipsi.

Măsurile cări sunt pregătite din una bucată de lemn masiv sa întăreşte numai marginea de sus cu *un cerc dev metal. Aceste cercuri trebue ficsate cel puţin cu trei nituri pe măsură. 1 /

§ 22.

Râzătoarele. :

Măsurile de capacitate pentru materii uscate sunt măsuri cu suprafaţă terminală; Râzătoarele pentru aceste măsuri le construesc din lemn tare şi bine uscat, în formă de liniai cu muchi ascuţite, având o suprafaţă plană, care nu poate' fi ferecată (garnisită.)

Râzătoarele se construesc dupe următoarele dimensiuni:

Pentru măsurile de: Lungimea: Lâjimea: Grosimea:

1 hectolitru 680—710mm 100— llOmm 10—I 2«un0‘5 „ : 550—580 „ V4 hl 'pânâ 10 I 400—430 „ 5 I şi 2 1 250 -280,, mai mici ca 2 1 150— 180 „

90—100,, 10-12 ,,80— 90 „ 8-10 „ 50— 60 „ 6 — 8 „30— 40 ,, 4 — 6 „

; / . § 23. ' . \ .

Examinarea.

Examinarea măsurilor de capacitate pentru materii uscate se face conform metodei cuprinsă în instrucţiunea pentru examinarea şi verificarea măsurilor.

^ Limita abaterilor admise;în plus sau minus a capa­cităţi măsuri de etalonul uzual, să stabileşte după cum urmează:

Lâ măsura de capacitate.de: Din metal:

0-5 „ 250 „u . , 100 „

20 litri 100 cm310 „ 50 „5 „ - 25 „2 „ 10 „1 litru 5 „

0-5 „ 5 „

0-2 „ 2 „

o-i „ 2 ...„

0'05 „ 1 »0'02 „ . 0-6 „

o-oi 03 „

1/4 „ 2’5 „

1/8 „ 2-5 „

1/16 „ 1*25 „

; §2 4 ,

Din lemn:

1000 cm3500 „250 „ 200 cm3100 „

50 „20 „10 „

..Marcarea.

Marcarea măsurilor de capacitate construite-din lemn se execută pe suprafaţa exterioară a peretelui şi pe suprafaţa interioară a fundului prin ardere a mărcilor de verificare. Mai departe se imprimă .mărcile de verificare în trei locuri la distanţe egale, aproape de marginea de sus a măsurei. La măsurile de aşchii se aplică mărcile de verificare şi pe încheietura aşchiei din afară şi anume în trei locuri egal departate, din cari una pe fund.

Pentru a putea aplica marca de verificare pe înche­etura cusături măsurei pe fund şi aşchie trebue că cercul

fundului să fie găurit în trei locuri, a căror: (găurilor) diametrul să nu fie mai mic de 12 mm

La măsuri decapacitate din metal (fig. 21 şi 24, tab. ■ II) mărcile de verificare se aplică ca şi la măsurile pentru

lichide (v. § 16.) ,Pe lângă marca ţării pe suprafaţă estenoară se mai

pune şi numărul anului. - . -Râzătoarele trebue marcate la ambele capete, dar

numai pe o faţa lată. '

III. Butoae.

' . § 25-

Materialul şi diferite proprietăţi.

1 . La examinare şi verificare se admit butoae construite din lemn sau din metal.-Mantaua, sau fundul butoaelor, trebue să fie astfel construite, că formarea spaţiilor um­plute, cu aer să fie cu totul eschise. Dacă mantaua este cilindrică, atunci fundul trebue se fie convex şi gaura de umplere se face la mijlocul fundului, dacă mantaua este boltită (bulbucată,) atunci gaura de umplere se aplică pe mantaua butoiului.

Se admite ca mantaua butoaelor pe din lăuntru să fie trasă cu o materie corespunzătoare. Butoaele de bere din metal trebue necondiţionat trase cu o astfel de materie; cele de bere din lemn trebue smolite (trase cu reşină), căci numai în cazul acesta vor fi admise la examinare şi ve­rificare. .

_ La butoaele din metal, încheetura mantalii poate fi sudată sau nituită, tot aşa şi legătura dintre fund şi manta. Se admite că niturile să fie lipite cu cositor. Butoaele din tinichea undulată se întăresc din afară cu şine, cari stau paralel cu axa şi totodată cu cercuri de ( alunecare (pentru rostogolire):

Butoaele din metal, întrucât- conţinutul nu s’ar putea indica pe manta sau pe fund, se provăd cU o placă de metal, care poartă inscripţiunea capacităti. Placa această trebue întărită pe suprafaţa unui fund şi mai ales pe acela, unde se află gaura de scurgere, dacă aceasta: nu este posibil, atunci placa se aşează pe mantaua butoiului, aşa, că să nu se poată desface fără a vătăma marca de verificare. Placa de metal se lipeşte sau nitueşte de butoiu. Această legătură trebue asigurată cu patru picături de cositor. Aceste picături trebue să lipească atât pe placă de metal, căt şi pe suprafaţa butoiului. Liniile ce trec prin câte două picături opuse, trebue să fie aproape normale una pe alta. Butoaele de lemn încă pot.fi provăzute cub placă, care poartă inscripţiunea capacităti. Această placă se fixează pe fundul cate poartă gaura de scurgere. Legătura ecestei plăci trebue asigurată prin patru, picături de cositor.

§ 2 6 . . .

Determinat ea capacităţi şv limita erorii.

Capacitatea butoaelor se determină conform proce- durei fixată în instrucţiune, cu o precisiune de 1/300 a valorii. Capacitatea aflată se rotunzeşte la butoaele dela 300 litri în sus în litri întregi, iar la măsurile mai mici în decilitri. Capacitatea 4g butoaele de lemn, se arde pe fundul care poartă gaura de scurgere, respective se. gravează. pe placa de metal; Ia butoae mai mici se poate indica capacitatea prin ardere pe manta. La butoaele de metal, capacitatea se marchează prin imprimare sau gravare pe manta, sau pe fund, sau pe placa de metal, aşezată pentru acest scop. -

' 'Nrr.;ii — p : :v v.: .y.GAZETA: OFICIALA , ’ 9

- - ’ înălţimea cifrelor şi literilor trebue să fie cel puţin de 10 mm. \ Z V . :

La stabilirea darauei, la butoaele până la 30 kg se ,admite o toleranţă de O' l kg, la cele mai - mari maximum 1/300 din tara butoiului în plus sau în minus.

Rezultatul darauei şe însamnă prin kg şi aplicarea iniţialelor D Um (daraua umedă), sau D Us (daraua uscată); după cum butoiul la cântărire a fost făcut mai nainte umed, sau s’a cântărit în stare uscată.

,'■■■■■■ ; Marcarea.

La butoaele de lemn se aplică mărcile de verifi­care cu anul şi luna corespunzătoare pe fundul, care poartă gaura de scurgere, sau pe manta, respective pe placa de metal, pe care este indicată capacitatea.

La butoaele de metal se aplică mărcile de verifi­care cu numărul anului şi luna, deasemenea pe placa de ‘'metal, care poartă inscripţiunea capacităţii, respective daraua butoiului. Dacă capacitatea, respective daraua butoiului este indicată pe manta, atunci mărcile de veri­ficare cu numărul anului şi luna se aplică tot pe mantă. Dacă placa de metal amintită; este lipită, sau nituită, atunci mărcile de verifîcâre se aplică şi pe cele patru picături ide cositor,>cu cari s’a fixat placa pe butoiu.

La butoaele pentru transportul berei (fig. 29, tab.II) marca de verificare cu numărul anului şi luna se aplică deasupra inscripţiunei capacităţii; la toate cele­lalte butoaie de desubt (fig. 30 şi 31, tab. 11). Mărcile se aplică totdeauna pe doaga, care poartă, gaura de scurgere.

La butoaele, la cari fundul cu gaura de scurgere are o sculptură artistică, marca de verificare se poate aplica escepţional pe celalalt fund. Dacă butoaele ar avea anumite aparate (întocmiri), prin cari s’ar putea modifica capacitatea butoiului, atunci marca de verificare se va; aplica şi pe aceste, pentru asigurare contra schim­bărilor

ÎV. Puţine de plămădeală.

§ 28. .

Puţine ele plămădeală admise, inscriptiunea

) şi constructiunea acestora.

La examinare şi .verificare se admit puţine con­struite din lemn cu o secţiune cercuală sau ţliptică, la cari diametrul cel mai mare, măsurat pe fund, nu poate fi mai mare ca unu şi jumătate a îiiălţimei. 1

Capacitatea maximală a putinei trebue să cuprindă un număr întreg de hectolitri. înălţimea corăspunzătoare capacităţii maximale vafi marcată decătră organele de verifi­care în patru locuri, în direcţiunea alor două diametre nor­male unul pe altul, cu câte două cuie, cu cap rotund, sau lat, de aramă, bătute strâns unul de altul astfel, ca ca­pul cuielor să fie tăiat în două de suprafaţa lichidului. Pe partea exterioară a mantalei la înălţimea acestor cuie se va aplica inscripţiunea capacităţii prin ardere cu semnul prescurtat hl.

Subdiviziunile Ia putinele mai mari de 10 hl sunt admise în gradaţiuni numai de câte 1 hi, sau multipii acestuia. La putinele mai mici până Ia 10 hl se admit în jumătatea .de sus a putinei şi gradaţiuni de 0'5 hl. Subdiviziunile se indică de către organele de veriţicare prin cuie bătute în patru locuri în aceeaşi linie normală care trece prin mărcile capacităţii maximale. La diviziuni

GAZETA OFICIALA No. 11

în hl întregi, marcarea se face ca, şi Ia mărcile de sus în patru locuri, bătând câte două cuie, licite strâns unui de altul. La puţine, cari sunt. divizate în jumătăţi de hl se bat cuiele în patru locuri (câte un cui) la gradaţiile de jumătate hectolitru, iar câte» o păreche de cuie la gradaţiile cari corespund unui hectolitru întreg.

'.. ' O ' § 29' ■ " '• \

Deteminavea capacităţii şi limita erorii.

Determinarea înălţimei corespunzătoare capacităţii, -resp. a diviziunilor puţinelor de plămădeală se face conform metodei indicate în instrucţiune cu o preciziune de Vso a valorii.

§ 30.Marcarea. •

Marca de verificare se aplică pe partea exteri6ară a mantalei sub inscripţiunea capacităţii şi totodată pe partea interioară a'fundului; la putinele subdivizate se aplică şi deasupra primei liniuţe a subdiviziunei, soco-

„ tită dela gura putinei. Pe partea exterioară a mantalei,- pe lângă marca de verificare se mai aplică şi anul curent.

V. Cadre pentru măsurarea lemnelor de foc.--KW»-- ' \

A) Cadre pentru măsurarea lemnelor de foc despicate.

’ ; ■ / ' § 3i. ' .; , ■ ■ , ;Măsuri admise. 4

Cadrele pentru măsurarea despicăturilor. se con- struesc astfel, că la o înălţime de 1 nr sau 2 m ’ să cuprindă un "număr întreg de metri cubi (1 până 4), având îa vedere lungimea lemnelor despicate şi aşezarea lor în cadru, aşa ca se rămână cât mai puţine goluri între lemne. , •

Cadrele se construesc după următoarele dimensiuni:Lungimea

despicăturilor: Metri cubi*: Lungimea I n m

lnăltir e t r i :

0'5 1 - 2 I2 2 . • 23 3 24 4 2

0‘6 1 1’667 12 1-667 23 = .' 2‘5 2

' 4 3‘333 20'8 1 1*25 1

2 2'5 1\ . 3 ,1'875 2

4 2‘5 . 21 1 1 . 1

2 2 . 13 1*5 24 2 2

§ 32.

. Inscripţiunea.

Fiecare cadru trebue se poarte inscripţiunea cuba- jului în metri cubi pe cari îi cuprinde, prin aplicarea în mod vizibil a iniţialelor Cm şi lungimea despicăturilor pentru care serveşte această măsură de capacitate, expri­mată în forma L. D .........m (fig. 32, tab. III).

La cadrele de metal inscripţiunea menţionată se poate indica pe o placă de metal, a cărei legătură cu cadrul trebue asigurată prin aplicarea mărcilor de veri­ficare pe patru picături de cositor.

§ 33.

Materialul şi construcţia.

' Cadrele pentru măsurarea lemnelor de foc des­picate se pot construi din lemn, fer sau alt material resistent. Grosimea stâlpilor trebue să fie proporţională cu încărcarea, ca să opuie o rezistenţă suficientă la folosire.

Cadrele constau din patru stâlpi (i^ucăţi) fixaţi ast­fel, că formează o figură drept-unghiulară (fig. 32, tab. III). Aceste bucăţi pot fi fixate una de alta (cadre fixe), sau bucata deasupra se poate demonta, rămânând celelalte trei înţepenite, sau întreg cadrul se poate de­monta în patru părţi (cadre demontabile).

La cadrele demontabile lungimea fiecărui stâlp (bucată) trebue marcată. La cadrele de lemn legătura stâlpilor trebue asigurată prin colţare de fier (fig. 32, tab. III). Poziţia drept-unghiulară a stâlpilor, atât la ca­drele construite de lemn, cât şi la cele de fer, fie acele din bucăţi fixate, sau cu o bucată demontabilă, trebue asigurată prin două răzimătoare (proptele), cari înţepe­nesc stâlpii , de talpa cadrului.

încheeturile la cadrele cu bucăţi demontabile tre­bue astfel construite, că poziţia drept-unghiulară să nu se schimbe şi. distanţa bucăţilor cadrului să rămână aceeaşi. Cadrele cu bucăţi demontabile de 4 m8 capaci­tate pot să fie aşa întocmite, că bucata demontabilă să se poată aşeza la jumătatea înălţimei cadrului, adecă Iao distanţă de un metru 'dela bucata, de jos (talpă). Se . admite la atari cadre, că amândoi stâlpi (bucăţile late­rale) să se ţ di vizioneze în jumătatea de ■ sus în grada- ţiuni de 10 dm. O atare gradaţiune nu se poate admite în jumătatea de jos a stâlpilor. Bucata mobilă de peste stâlpi se .poate diviziona în cm, pentru măsurarea lun­gimei despicăturilor.

. ; ' '. § 34. ' .

Examinarea şi limita erorilor.

Examinarea cadrelor se face prin măsurarea lun­gimei înterioare a fiecărei bucăţi, care compune cadrul resp. a diviziuni acestor bucăţi. La examinare se admiteo abatere pentru dimensiunile indicate în § 31, pentru fiecare metru în plus, sau minus cel mult 5 mm; frac­ţiuni de un metru se socotesc ca un metru întreg. Aba­terea lungimei despicături îndicata pe bucată verticală (stâlp) de lungimea nominală, nu poate fi mai mare de3 mm. •

La o diviziune în decimetri sau centimetri aplicată pe o bucată, abaterea dela valoarea nominală la un metru lungime nu poate fi mai mare ca 3 mm, iar frac- 'ţiuniile metrului trebue luate ca întregi.

§ 35. '

Marcarea.

La cadrele de lemn, mărcile de verificare se aplică prin ardere, la cele din fer prin batere, pe încheeturile bucăţilor cari compun cadrul (fig 32, tab III). La cad­rele demontabile se aplică aceste mărci lângă mărcile, cari mărginesc lungimea fiecărei bucăţi; mai departe lângă gradaţiile de înjumătăţire a bucăţilor yerticale, mai

No. 11

/ ' '

GAZETA., OFICIALA - 11

departe lângă gradaţiile extreme a acestor bucăţi verticale, în sfârşit pe liniuţele, cari limitează lungimea despicătUri- lor. Pe' acele bucăţi de cadre, cari portă înscripţiunea capaţităţii, se bate, respective se arde şi numărul anului. Dacă cadrul de măsurat este provăzut cu o placă de metal, atunci marca de verificare se aplică pe trei pică­turi de cositor, cari asigură legătura plăcii cu cadru, iar pe a patra picătură de cositor se bate numărul anulului.

B). Cadre pentru măsurarea lemnelor de foc mărunţite _

/ ' § 36 .: -

Cadre admise.

Pentru măsurarea lemnelor de foc mărunţite sunt admise la examinare şi verificare cadre în următoare

Mărimea înălţimea xî n m

Lungimea e 1 r i:

4 metri pătraţi • • • 2 . 2\ o

n n • 1-5 2 .!-2 w n •

/ ■• •! • 1 2 '■

1 metru pătrăt • * • 1 1- 0‘5 „ „ . 0'625 0-8

0-2 „ • • • 0'4 0’5o i „ „ . • • • 0'25 0’40-05 * „ .

§ 37.

02 0-25

înscripţiunea.

înscripţiunea rse face indicând numărul metrilor pătraţi, alăturând semnul m2, pria batere, sau ardere astfel, că înscripţiunea aceasta să fie vizibilă, când cadrul este umplut.

- ■ - § 38 .. .

Materialul, forma şî construcţia.

Cadrele cari servesc la măsurarea lemnelor mărunţite se construesc din lemn (scânduri), sau din metal. Aceste cadre capătă forma unui dreptunghiu resp. unui pătrat. ,

Lăţimea bucăţilor la cadrele din lemn, trebue se fie minimum 150 mm iar grosimaa.lor minimum 25 mm. Cele patru bucăţi trebue legate la capetele lor prin incheeturi cu dinţi şi legătura această trebue asigurată prin colţare de fer la fiecare colţ, cari se deltuesc în lemn.

Cadrele dela 0‘05 până la 0*5 m2 pot se posede la o lăture un fund, care permite trMşportarea prin curelele Cadrului. Cadrele pot fi din o^ucată făurită, sau singuraticele bucăţi, cari compun cadrul sunt legate între şine prin nituire. Tăria şi grosimea bucăţilor cad- rului trebue se fie astfel, încât se poată în destul resista încărcărilor.

§ 39..

Examinarea şi limita erori.

Examinarea cadrelor de măsurat se face prin măsurărea lungimei şi înălţimei interioare a cadrului, la care se admit abateri în plus, sau minus până la 10 mm, la cadrele de 4, 3, 2 şj 1 m2, iar la cele mai mici până la 5 mm.

§4 0 .

Marcarea.

Marcarea se face la Incheeturile bucăţilor singuratice a cadrului şi anume: la cadre de lemn prin ardere, la cadre de .metal prin imprimarea mărcilor de verificare.

VI. Măsuri pentru cărbuni de lemn, fizic (târfă), cărbuni minerali, cocs, var şi alte

producte minerale.

■’ . §41.- ' •

Măsuri admise.

La examinare şi verificare se admit măsuri în formă de: Cilindru, ladă, cadru, în formă măsuri-da resturnar.e, precum şi în formă de vase pentru extragerea minereului (vagonete), a căror capacitate este de 1 hl sau multiplii întregi a hectolitrului. Măsurile în formă de cilindru se admit şi de o capacitate de 9'5 hl(fig. 33 până 37, tab. III).

.. ’ ' ' ' ' § 42.

v înscripţiunea.

înscripţiunea măsurilor amintite în § 41 se face îndicâncj în mod vizibil capacitatea în hectolitri, adaugând cuvântul Hectolitri sau literile hl. Alte îhscriptiuni afară de această, a firmei, sau ev. a mărci de fabrică, nu sunt admise. ' •. .; înscripţiunea capacităţi la măsurile de metal'se. face

prin batere, imprimare sau gravare, la cele din lemn prin ardere. Şe admite că măsurile de metal se fie provăzute cu o placă de metal, care poartă înscripţiunea capacităţi (fig. 37, tab III). Legătura dintre placă şi măsură trebue asigurată prin marca de verificare; în acest scop se aplică patru? picături de cositor, cari zac atât pe placa de metal, cât si pe peretele măsurii. Liniile1 ■ ce trec prin câte două picături de cositor ce stau opuse, trebue se fie aproape perpendiculare una pe alta.

" § 43 Materialul şi forma.

Măsurile în formă de cilindru, Iadă, cadru, măsurile 1 de răsturnare şi vase pentru extragere se>„pot construi din lemn, sau din fer.- Măsurile în formă cilindrică au o secţiune cercuală

(fig. 33), cele în formă de ladă şi cadru şe construesc • în formă de prismă cu.o .secţiune dreptunghiulară (fig.34 până 36). Măsurile în formă de ca'dru (fig. 36) n'au fund; la întrebuinţare ele se aşează pe un padiment, care este orizontal şi să umple cu material. După umplere se ridică cadrul, iar materialul din măsură rămâne pe padiment. , ,

Măsurile de răsturnare (fig. 37, tab III) se construesc în formă de cilindru ,cu o secţiune semicercuală.La ambele capete măsura să provede cu pereţi, cari stau normal pe axa măsurei. . ., . i

Construcţia vaselor pentru extragerea minereului după formă nu este legată de anumite prescripţiuni; . aceste vase se pot construi în formă de cilindru, butoiu (boloboc), sau con.

La măsurile cilindrice, afunzimea trebue se fie mai. mare de 60% şi mai mică de 70% a diametrului; la celelalte măsuri, cea mai mare dintre cele trei dimensiuni . (lungimea, lăţimea la marginea superioară şi adâncimea perpendiculară) pote fi în maximum de trei ori mai mare de cât dimensiunea mai mică.

§ 4 4 .

Construcţia şi diferite ca iiăţi. .

Măsurile în forme de cilindru construite din lemn trebue provăzute cu trei cercuri de fer, unu Ia marginea de'jos, altul la marginea de sus a.doagelor, stând în acelaşi plan marginele doagelor şi al treilea Ia mijloc

t

12 v GAZETA OFICIALA ; No. 11 -_ • •; ■" ~ — *r ^ " 1 “^

între cele două cercuri (fig. 33, tab. III). Fundul acestor măsuri cilindrice trebue întărit prin două şine, cari stau sub un unghiu de 45 grade fată de încheeturile doagelor.

La măsurile, cilindrice ae metal marginea de sus trebue întărită prin o şină mai groasă/ aşezată în dungă şi nituită pe din afară, iar fundul trebue întărit pe din­afară prin coaste.

' La măsurile în formă de ladă construite din lemn (fig. 34 şi .35, tab. 111), legătura păreţilor cu fundul trebue asigurată prin o ferecătură din fer plat. Marginea de sus trebue întărită prin un cerc de fer, ca la măsu­rile cilindrice astfel, că cerpul să zacă în planul marginei

■ măsurii. ' ■ ,

La măsurile de metal în formă de ladă trebue întărită marginea de sus prin şină de fer mai tare, care e aşezată în dungă, şi care se nitueşte din afară; fundul

. se asigură prin aplicarea coastelor. Fundul măsurilor în formă de ladă poate fi construit din două uşi, cari se dcşcîiid în afară.

La măsurile în formă de cadru (% . 36, tab. III) marginile de'sus şi de jos a pereţilor trebue şe fie plane şi la cele de lemn, se. fie întărită cu şine de fer aşezate pe din afară, iar la cele de metal prin şine de fer aşezate în dungă şi nituite pe din afară,pe pereţi.

Marginea de sus a măsurilor de răsturnare con­struite din lemn trebue asigurată din afară; prin şine de fer în forrhâ de panglică (plat bande),, deasemenea şi legătura dintre păreţi şl mantaua convexă, precum ./şi legăturile singuraticelor părţi prin o îmbrăcăfniufe din fer plat. La măsurile de metal (fig. 37; tab. III), mar­ginea,de sus trebue întărită prin o şina de fer, aşezată în dungă şi nituită pe, din’ afară., > '

La vasele pentru extragerea minereului, marginea do sus trebue să fie plană şi întărită prin un cerc de fer

■ Examinarea şi limita erorilor.

Examinarea măsurilor în formă de cilindru, ladă, cadru, de resturnare. şi extragerea minereului se face conform metodei cuprinsă în Instrucţiune. Limita erorii admisă între capacitatea constatată şi capacitatea nomi­nală nu poate fi mai mare, de ,Vso a capacităţi nominale în plus, sau minus. ' ‘ ~

.■ .■ •' §. 46.

■' ■Marcarea. ' ' ■

:.La măsurile în formă de cilindru construite din lemn, marcă de verificare se aplică ca la măsurile de capacitate de. lemn pentru materii uscate ; la măsurile în forma de ladă, cadre, de resturnare, precum şi la vasele pentru extragerea minereului construite dih lemn, marca de verificare trebue aplicată pe toţi pereţi asupra mar­ginei de sus a şinei de fer, respective la1 măsurile în formă de cadru, atât la marginea de sus, cât şi la cea de jos. '

La măsurile în formă de cilindru, ladă, cadru şi de resturnare, precum şi la vase pentru extragere, construite din metal, marca de verificare se aplică afară

~ imediat sub marginea măsurii, mai departe în trei Jocuri a marginei de sus (la măsuri în formă de cadru şi de asupra marginei de jos). Dacă măsurile menţionate sunt provăzute cu o placă care poartă inscripţiunea, atunci marca de verificare nu se aplică pe pereţii exteriori a măsurii. Această placă trebue însă asigurată prin apli* carea mărcilor de verificare.

' Pe lângă marca de .verificare (imperiului) pe supra­faţa-exterioară trebue imprimat şi numărul anului. Dacă măsura are o placă de metal cu inscripţiunea capacităţi (fig. 37, tab. III.), atunci legătura dintre măsura şi placă trebue asigurată cu patru picături. de cositor, aplicând marca de verificare pe .trei picături, iar pe picătură a patra, se aplică numărul anului.

VIL Aparate pentru măsurarea lichidelor.

A) Aparate pentru măsurarea lichidelor cari sunt supuse unei voîaterizăii repezi.

V" ;■ ^

Aparate de măsurare admise.

Pentru lichida cari sunt- supuse unei volaterizări rapide, se admit ‘ la examinare şi verificare aparate de măsurat, la cari lichidul se măsură prin vase de măsurat' încuiate, în cari se conduce lichidul direct prin ţevi, sau prin un conduct special dintr’un rezervoar (de previziuni).

La unul şi acelaşi rezervoar se pot lega mai multe vase de măsurat. Mai multe reservoare, cari servesc, pentru diferite lichide pot fi provăzute cu o învălitoare comună, în caşul acesta fiecare reservoar trebue însă să poseadă câte un vas propriu de măsurat.

Măsurarea ţrebue făcută după măsurile de 1, s/i, .■Va, 74, Vs, O’ă, 0'2 şi 0' 1 litru şi după multiplii întreg^ a litrului. r - ;

La aparate cu mai multe vase de măsurat cu câteo măsură, cari au o gaură de scurgere' comună, frebus să se execute măsurarea cantităţi lichidului totdeuna exact, indiferent, dacă se goleşte în; acelaşi timp un singur , vas de măsurat, sau mai multe de odată. Nu se admite ap­licarea altor mecanizme, cari permit o măsurare a can­tităţi lichidului, pe lângă mecatiizmele de măsurare deja examinate şi verificate. Nu se admite întrebuinţarea di­viziunilor zecimale pe lângă diviziunea înjumătăţită la unul şi acelaşi vas de măsurat.

. ^ §. 48.

; Construcţiuitca. ,

Mecanizmele cari servesc pentru măsurarea diver­selor lichide pot fi diferite şi se admit următoarele mecanizme:

1. Vasul de măsurat, care de obicei are o formă , cilindrică, sau conică, este provăzut cu o scală, pe care se poate ceti nivelul lichidului în vasul de măsurat. Trăsăturile scalei trebue aplicate pe păretele vasului, dacă este pregătit în parte, sau în total din sticlă, sau pe o ţeavă de sticlă, respective pe lângă ţeava, când ţeava comunică cu vasul de măsurat.

In caşul ultim, în locul trăsăturilor se pot aplica şi arătătoare astfel aranjate, că poziţiunea lor se fie asigu­rată prin marca de verificare contra schimbărilor arbitrare.

Se admite că vasele aceste se fie provăzute înla- untru cu conducte. Dacă acest conduct mijloceşte auto­matic oprirea' la trăsătura de sus aplicată pe păretele vasului, atunci trebue se fie situat punctul cel mai de ; jos a deschizături de sus a conductului, în planul ori­zontal pe trăsătura cea mai de sus.

2,‘v.Pe păretele sau pe fundul vasului de măsurat sunt aşezate un şir de ( ţevi de scurgere, provăzute cu robinete, din cari fiecare ţeavă ajunge în vasul de mă­surat până la o înălţime fixată. La poziţia corespunză­toare unui robinet, se umple vasul de măsurat pănă la

GAZETĂ OFICIALĂ 13

un oarecare nivel. Debitul lichidului, care trebue măsurat se execută prin mişcarea robinetului corespunzător de

; scurgere. : ■ . ■ ,v ■-3. întocmirea vasului de măsurat poate fi astfel,

că prin o schimbare corespunzătoare acestuia se poate da drumul unei cantităţi fixe de lichid. La această mani-

■_pulatie.se.aduce'-vasul de măsurat prin un mâner, cu care este unit un arătător, prin punerea arătătorului pe mărcile aplicate, în poziţia cerută.

. ,4. Aparatul de masurăt poate se fie provăzut cu p teavă de scurgere. Această ţeavă se poate mişca într’o stulpă, ce se află pe fundul vasului şi prin punerea unui arătător* pe ' o marcă, se poate aduce Ja înălţimea trebuinceoasă astfel, că pe lângă scurgerea lichidului pe marginea de sus*a teavei, din vasul care s’a umplut mai

. înainte, să se scurgă cantitatea lichidului cerut.- 5. Aparatul de măsurat poate în fine se posede

mai multe vase de măsurat despărţite, a căror capacitate corespunde cantităţilor de lichide, cari trebuesc măsurate şi din cari se dă direct drumul lichidului.

T' i- S ' ' §• 49.

Diferite calităţi a aparatelor peutiu măsurarea

lichidelor..

Vasele de măsurat pot fi aşezate în învelitoare speciale, sau în reservoarul de lichid, sau pot fi fixate pe păretele din afară a reservoarului. '

Cantităţile lichidului cari trebuesc măsurate prin vasele de măsurat, trebue să fie independente de poziţia lichidului din reservoar. -

• Toate vasele de măsurat trebue pro văzute cu ţev* sau gaure de resuflare, pentrucă umplerea lor să nu fie împedecată. Nu se admite că mecanizmele - de resuflare să Înfluinţeze măsurarea exactă a căntităti lichidului.

La aparate Ja. care exactitatea măsurării depinde dela poziţia perpendiculară a vasului da mâsiirat, trebue provazută cu un pendul i (fir de plumb), cu ajutorul căruia se controlează pozitiunea perpenticulară a măsurii. Legătură pendulei,cu măsura trebue asigurată prin marca de verificare. ' ;

. Mecanizmul pentru măsurarea trebue să fie astfel construit, că luând în conziderâre limitele erorii stabilite în § 51, cu siguranţă să poată ajunge gradul necesar, de exactitate pentru determinarea lichidului, ce trebue măsurat. - . ■ ■- " ; '

La mecanizmele amintite în § 48 de sub punc­tele 1 şi 2, diametrul vasului de măsurat pentru măsu­rile până la 0'2 respective V* litru, nu poate. fi mai mare ca 80 mm şi la, măsurile'mai mici peste 60 mm.

La aparatele menţionate sub punctele 3 şi 4 trebue mecanizmul să fie astfel construit, că o variaţiune în

.urma căreia s’ar trece peste limita erorilor amintite să fie cu totul eschisă.

Dacă poziţia lichidului ar fi vizibilă prin aplicarea: unei ţevi de sticlă, care comunică cu vasul de măsurat atunci diametrul înterior acestei tevi nu poate fi mai mic ca 10 mm. Dacă indicarea preciză fiecărei căntităti de lichid este condiţionată prin o. completă umplere de. mai nainte a vasului de măsurat, ca Ia instrumentele menţionate in § 48, sub punctul 3 şi 4, atunci, trebue învederat când are loc umplerea completă,1. într’un mod vizibil din afară.

Trăsăturile care sunt gravate pe peretele de sticlă a vasului de măsurat, trebue se aibe o lungime de mi­nimum 30 mm, ele pot fi însă şlefuite în jurul peretelui măsurei de sticlă. , ’ - 7

§.50 .

Inscriptiunea.

Lângă fiecare marcă de împărţire, sau lângă fiecare gaură de scurgere trebue aplicată inscripţiunca cantităţii de lichid, care se va măsura şi cuvântul. Litra, sau litera1. Mai departe trebue fiecare aparat de măsurat pro. văzut cu un număr şi totodata trebue indicat lichidul, pentru care este menit aparatul.. Aparatele pentru măsurarea lichidelor cu măi multe' reservoare, pro văzute cu o învălitoare comună,. trebue aceste reservoare se aibă însriptiunea cantităţi de lichid pe această învălitoare, deasupra mecanizmului pentru a se şti cărei măsurări se ţine. >

1 Se admite că fiecare aparat de măsurat să poarte şi inscriptiunea firmei. : . ■

- ■ v f/,'/('■■■:- • §rExaminarea şi limita Erori.

Examinarea se face conform .metodei cuprinsă în Instrucţiunea. Pentru măsurile singuratice a apăratelor se admite o eroare în plus sau îa minus dela capacitatea nominală, Ia măsurile de 0'1 şi V» 1 până Ia V&o din capacitatea nominală, la " măsurile dela 0'2 1 până mai puţin de 1; litru maximum Vioo a capacităţi nominale,'la cele de 1 litru şi mai mari V20Q din capacitatea no­minală.

§. 52.

Marcarea.

. Inchizătoarea şi invariabilitatea volumului vadului de măsurat, precum şi invariabilitatea mecanizmelor pentru măsurarea şi legătura lor cu vasul de măsurat

-trebue să fie asigurată prin construcţia mecanizmelor, sau prin aplicarea mărcilor de verificare aşa, că orice schimbare a înscripţiunilor, şi a capacităţii vasului-de măsurat, după marcare să nu se poată face. Mai dejrarte trebue, dacă este necesar, cauterizate mărcile împeriului pe vasele de sticlă pentru măsurare, sub fiecare trăsătură de diviziune.' In fine trebue asigurată învariabilitatea plăci, care poartă - inscripţiunea capacităţi, precum şi pendula prin aplicarea -mărcilor - de- - verificare.

B) ltohineto pentru măsurarea berei.

§ .53 .

Robineto pentru măsurarea horei şi înscripţiunea lor.

Robinetele pentru, măsurarea berei sunt vase de măsurat cu o secţiune cercuală, a căror fund ferecat (montat) cu metal este provăzut cu un robinet. Robi­netele pentru măsurarea berei dela 2 litri în jos se admit Ia examinare şi verificare, dacă corespund urmă­toarelor condiţiuni: >

Măsurarea trebue să se facă în litri, sau în părţi de litru. Diviziunile zecimale ale , litrului nu pot fi mai mici ca 0’2 I, iar la diviziunea diadică nu poate fi mai mică ca V4 1 ; se admite şi multiplul unui decilitru, sau a unui pătrar de litru. Nu se admite diviziunea zecimală pe lângă cea diadică (înjumătăţită).

Asupra fiecărei mărci de diviziune trebue aplicată înscripţiunea cantităţii berei; care se va măsura, cu litere înalte cel puţin de 12 mm, iar lângă marca superioră a diviziunei şi acelei care corespunde unui litru, trebue pus şi cuvântul Litra sau litera l. Fiecare robinet pentru măsurarea berei trebue să poarte învedarat înscripţiunea Robinet pentru măsurarea berei şi un număr, prin litere clare şi durabile.

14 GAZETA OFICIALĂ Nr. 11

■- ; , , ; 54.

> Construcţinnea şi alte calităţi.

Vasele de măsurat de 'sticlă a căror diametru în- terior nu poate îi mai mare ca 80 mm, trebue astfel legat cu robinetul, încât această legătură să poată fi asigurată prin mărcile de verificare. Macanismul robi­netului trebue astfel construit, ca ehsă permită: 1. Legă­tura butoiului cu vasul de măsurat, 2, legătura vasului de măsurat cu deschizătura de scurgere şi 3. legătura butoiului cu deschizătura de scurgere.

‘Mărcile diviziunei pe vasele de sticlă să şlefuiesc. Se admite , că mărcile diviziunilor să se aplice pe o fâşie de alamă, care se întinde în jos pe vasul da mă­surat ; în acest caz mărcile diviziunei de pe faşia de alamă, trebue să fie continuarea mărcilor ce sunt şlefuite pe vasul de sticlă. înscripţiunea mărcilor diviziunei se poate şlifui pe vasul de sticlă, sau gravă pe banda de metal. Mărcile aplicate pe vasul de măsurat trebue să aibă o lungime de cel puţin 30 mm, ele pot fi şlifuite sau gravate şi în jurul vasului de măsurat. Marca cea mai de sus trebue să fie aşezată minimum la 20 mm sub marginea vasului de măsurat.

Robinetele, la cari mărcile diviziuni nu sunt şlefuite în jurul vasului de măsurat, trebue provăzute cu o pen-

• dulă care se asigură / contra schimbărilor pe picăturile de cositor prin marca de verificare.

§. 55.

Examinarea şi limita erori.

Examinarea robinetelor pentru măsurarea berei se face conform metodei'îndicată în Instrucţiune. Abaterea cantităţii de lichid, cuprinsă între două mărci a diviziuni,

t*:se după plac, nu poate fi mai mare de capacitatea minală, respective în plus sau minus pentru:

§• 56. .

Marcarea. /

'' Marcarea se face pe picăturile de cositor, aplicate pentru asigurarea legături vasului de măsurat cu robine­tul, şi totodată pentru asigurarea invariabilităţii pendulei. Pe lângă o marcă a imperiului să aplică şi numărul anului curent. Mai departe trebue cauterizată marca imperiului sub fiecare trăsătură a gradaţiei.

C) Aparate pentru măsurarea laptelui,

' §. 57.

Aparate admise la măsurarea laptelui.

La examinare şi verificare se admit atari aparate pentru măsurarea laptelui, la cari cantitatea laptelui ceo cuprinde, o putem ceti pe o diviziune. Atari aparate sunt admise cu o capacitate dela 5 litri până la 100 litri.

./ §. 58.

* Materia!, forma şi construcţia.

■Aparatele; pentru măsurarea laptelui pot fi const­ruite din lemn, tinichea albă, oţel tras cu zinc, sau nichelat, sau din tinichea de fer trasă cu zinc, sau niche­lată şi din aluminium. Aparatele se pot face şi din alte metale, în cazul acesta insă în lăuntru şi pe din afară trebue spoite cu cositor. /

Aparatele pentru măsurarea laptelui se pot cons- trui în formă puţinelor portative (berbeniţe), sau în formă de stâlpi, aceşti din urmă executaţi în formă conică sau cilindrică; la forma conică diferinţa între diametrul cel mai mare şi între diametrul cel mai mic, nu poate fi mai mare decăt 0'2 din diametrul mic. Diametrul cir­cumferinţei a secţiunei, la cele «cilindrice şî diametrul mij­lociu la alte forme de secţiune, nu poate fi mai mare decât dimensiunile arătate mai jos: V

La vase de 5— 10 litri capacitate 280 mm » » n 10 30 n _ „ 370 »„ „ peste 30 „ „ 500 „

, Grosimea păretului şi a fundului vasului trebue să fie astfel, că aparatele pentru măsurare Ia întrebuinţare să opună o rezistenţă suficientă influenţelor inevitabile. Fun­dul acestora trebue să fie neted şi trebue se corespundă tuturor prescripţiunilor esenţiale referitoare la măsurile pentru lichide, construite din lemn, sau din metal. La măsurile din metal se admite, că în locul crucilor de- fer, fundul să-1 întărim şi în altă formă.

Diviziunea pe care se poate ceti cantitatea laptelui cuprinsă în vase de lapte, poate fi indicată- sau pe un băţ liniar, sau la aparate pentru măsurarea laptelui din metal, se poate indica pe două părţi opuse a păretului. interior a vasului. Băţul liniar (grădat) se face din lemn tare sau din metal cu o secţiune dreptunghiulară. Dacă băţul grădat e făcut din metal, atunci trebue spoit subţire cu cositor, dacă e făcut din lemn tare, atunci capătul de jos, unde se află începutul diviziunei, trebue provăzut cu o îmbrăcăminte de metal, construită în formă de ic rotund şi lungă de 30 mm. Aeeastă îmbrăcăminte trebue spoită subţire cu.cositor.

Băţul liniar trebue astfel întocmit, ca el la mă­surare să poată fi pus în poziţie verticală în mijlocul instrumentului, sau că el să fie în legătură cu o plută. în cazul ultim în direcţia diametrală să aplică la mar­ginea de sUs a vasului de măsurat un mâner de metal lat de cel puţin 30 mm şi gros cel puţin 4 mm, provăzut cu o tăietură, a cărui dungă superioară indică pe băţul liniar cantitatea laptelui în litri care e cuprins în vas.

Atât mânerul cât şi pluta dacă sunt construite din . metal, trebue spoită cu cositor. Pluta atât pe o parte, cât şi pe cealaltă trebue să fie convexă.

La aparatele cu o capacitate‘maximală de 10 litri, diviziunea scarei se face în Vi sau Vs litri. La aparate cu capacitate maximală de 30 litri, diviziunea se face în Va litru, iar la aparatele mai mari împărţirea trebue să fie în litri întregi. La toate aparatele de măsurat sub­diviziunea trebue se fie uniformă. în cazul când divi- viziunea se face în 1U sau V5 litru, atunci fiecare tră­sătură corespunzătoare litrului întreg, trebue indicată prin cifre-..fn cele două cazuri din urmă, când diviziunea se face în jumătăţi, sau în litri întregi., trebue indicate numai acele trăsături prin cifre, cari corespund tot Ia 5 litri. Pe lăngă numărul litrilor se poate pune litera /.

Diviziunea scarei, la vasele cari au un diametru de cel mult 280 mm, poate să înceapă dela un litru. La vasele mai mari, a căror diametru trece peste 280.

Cantitatea lichidului Abaterea admisă- delamăsurat: capacitatea nominală:

2 litri........................... .1 0 cm31 litru . * . . . . . . 5 „0 5 „ * * • • • • • 5 „0 3 „ • . « • t . i • 3 g0'2 „ .............................2 „ ■1 i n . . . . . . . . 2 5»

Nr. 11 GAZETA OFICIALĂp

15

mm-până Ia 370 mm, diviziunea trebue să înceapă cel puţin dela 5 litri, iar la vasele cu un diametru mai mare scara trebue să’ înceapă cel puţin dela 10 litri.

La aparatele pentru măsurarea laptelui cu plută şi băţ gradat, liniuţa (trăsătura) cea mai de sus a scarei trebue să corespundă 'numărului celui mai mic de litri întregi, prin umplerea cărei cantităţi cu lapte să ajunge că plută se ridică dela fund şi pluteşte liber. Dela liniuţa "această începe scara, deci liniuţa această trebue însemnată cu cifrele corespunzătoare şi de asupra linitiţei se pune inscripţiunea 'Litri. La aparate, pentru măsurarea laptelui cu plută şi băţ grădat să trage de asupra primei liniuţe pe amândouă feţele băţului o altă liniuţă, care concade cu dunga de sus a tăieturei mânerului (toartei) când vasul este gol. Această liniuţă nu poate purta nicio inscripţie. 1

La apăratele pentru măsurarea laptelui construite : din lemn, trebue arsă pe suprafaţa exterioară inscripţiunea

Lapte, mai departe capacitatea, care corespunde ultimei trăsături a diviziuni, prin arătarea număruKii litrilor şi punerea cuvântului Litri, sau a literei l şi sub această se arde distanţa între prima gradaţiune şi capătul bă­ţului grădat, exprimată în milimetri prin semnul mm. Mai departe de asupra acestei inscripţiuni şi Ia capătul de sus a băţului gradat, pe faţa care poartă diviziunea trebue ars numărul curent, sub care e întrodus aparatul în Registrul de verificare.

Aparatele pentru măsurarea laptelui de metal pe supra­faţa exterioară a peretelui vasului trebue se poarte o placă de metal bine lipită, a cărei legătură cu vasul se asigură cu patru picături de cositor, pe cari se aplică marca de verificare. Aceste picaturi de cositor, cari în parte trec pe placă de metal, în parte pe peretele vasului, trebuesc astfel aşezate, că linilie ce trec. prin . câte două picături opuse, se stee perpendicular una pe alta.

' Pe placa de metal trebue bătute sau imprimate următoarele inscripţiuni: •

A. La aparetele pentru măsurarea laptelui cu băţ grădat, fără plută, sau cu grădaţie pe peretele interior a vasului:

1. Numărul de fabricaţiune,2. Aparat pentru măsurarea laptelui cu băţ grădat

(resp. cu scală) până la . . . . . litri.

; 3. Distanţa primei liniuţe dela capătul de jos a băţului grădat (resp.. distanţa dela prima liniuţă până la suprafaţa intrerioară a fundului) . . . . . mm.

B.) La instrumentele pentru măsurarea laptelui cu plută şi băţ grădat:

1. Numărul fabricaţiunei şi inscripţia fabricei,2. Aparat pentru măsurarea laptelui cu scală şi plută

până l a ............litri,

3. A se ceti la marginea de sus a mânerului,4. Distanţa dela punctul cel mai de sus a mâne­

rului până la suprafaţa interioară a fundului . . . mm.Trebue să se imprime, sau bată numărul de fab­

ricaţiune si pe capetul de sus a băţului grădat, pe acea faţă, pe care se află diviziunea.'

§. 59.

Examinarea şi limita erori.

Examinarea trebue făcută conform metodei indicată în Instrucţiune.

La examinare şi verificare se „ admit atari aparate pentru măsurarea laptelui, la cari abaterea între capa­citatea constatată cu etalonul uzual şi capacitatea nomi­

nală corespunzătoare nu trece limita erorilor în plus sau minus: ^

Ia trăsăturile de 5— 15 litri . . . . . 0'3 litru

» » ' yy 15-- 25 » • ; • • • 0'4 »» yy 25-- 35 yy 1 . ; . 0‘5 yyn » n 35-- 45 yy . . . . , . 06 yfyy yy 45-- 55 ; yy . . . . 07 yyyy , 9y yt 55-- 65 y> . . . . . 0‘8 yy> > ' yy » 65-- 75 yy . . . . 0‘9 yy

>* yy 75--100 yy . . . . . r o ti

§• 60. V - /

Marcarea -

Lă aparatele pentru măsurarea laptelui construite din lemn, marca imperiului se bate la capătul de jos al 'băţului' grădat pe îmbrăcămintea de metal, Iar pe capătul de sus a băţului grădat se arde marca imperiului şi numărul anului, între inscripţia No şi Litri-, mai de­parte tot prin ardere se aplică marca imperiului şi nu­mărul anului pe suprafaţa exterioară a vasului, sub ins- cripţiunea indicată acolo. '

La aparatele pentru măsurarea laptelui din metal se bate marca imperiului imediat pe prima şi ultima liniuţă a scarei. Pe lângă marca lângă liniuţa de sus, se pune şi numărul anului. Pentru aplicarea mărcii de verificare se pot pune şi picături de cositor. Pe trei picături de cositor (v. §. 58, al. 11.), cari asigurează legătură plăci de metal cu peretele vasului, se aplică şi marca de verificare, iar pe a patra numărul anului.

VIII. Cane pentru lapte.

• § 61.

Cane pentru lapte admise.

Canele pentru lapte pot avea o capacitate dela un litru pâoă la maximum 50 litri. Canele de lapte dela 1 litru până la 5 litri capacitate pot fi divizionate numai în jumătăţi de litru, iar cele dela 5 litri în sus în orice

•mărime.

: § 62. ■ . . ' ■

M aterialu l şi forma.

Canele de lapte au formă cilindrică cu gât îngust şi cu o bucată intermediară (între gât şi partea de jos) în formă de con retezat (troncon). Diametrul de sus riu poate fi mai mare ca jumătatea înălţimei canei. Canele de lapte se pot construi şi în formă de butoiu. Canele de lapte se pot construi din tinichea fin spoită cu cosi­tor,7 sau din lemn. Grosimea pereţilor şi a fundului tre- bua şă fie în raport cu capacitatea vasului.

4»

§ 63.

Constructiunea. ,

A) Carie de lapte din metal.

Canele de lapte din metal pot fi construite din o singură bucată fără încheeturi, sau din mai multe bu­căţi. Canele construite din mai multe bucăţi trebue pro- văzute la fiecare încheetură cu câte două picături de cositor, cari se întind peste încheetură.

Canele de lapte până la 5 litri capacitate trebue întărite prin cercuri de fşr fin spoite cu cositor sau prin costiţe de fer fin spoit cu cositor. Canele dela 5 până

1 6 ^ ; ' - v 'g a ze ta o f ic ia la ■ : v n 0. 11

la 10 litri capacitate, trebue provăzute pe fund cu şine de fer aşezate în dungă, iar la canele mai mari cu cel puţin două şine în dungi încrucişate. Se admite că marginea, de sus a canei să se întărească şi cu, sârmă, care se aşează în niargineaJ ei încovoiată. ţ , .

Capacitatea canei se limitează prin limbuţe. Aceste limbute se aplică în două locuri opuse, sau în trei locuri la dspărtare egală, pe suprafaţa interioară a vasului., Limbuţele trebue construite din o fâşie de tinichea tare şi, fin spoită cu cositor, cari se lipesc pe peretele inte "nov a vasului şi totodată şi nituesc. Limbuţele se îndo­iesc orizontal imediat deasupra nitului în o lungime de cel puţin 3 mm. Suprafaţa limbuţelor formează limita adeverată a capacităţii canei. Pe capul niturilor se aplicăo picătură de cositor, pentru marca de verificare.

, B) Cane de lapte din lemn.

Canele de lapte construile din lemn trebue întărite cu' cercuri de fer. Canele aceste pot fi căptuşite în interior cit tinichea de fer, spoite fin cu cositor.

Cercul de sus şi de jos trebue fixat 3e peretele de lemn în direcţia diametrală, cu cel puţin două nituri sau şurube, egal Îndepărtaţi: unul de altul şi pe capul lor extern se aplică câte o picătură de cositor pentru mărci de verificare. : ’ : ,

Capacitatea canei trebue limitată prin două lim­buţe; aceste limbuţe se aplică ca la canele din metal, atât cu privire:1a locul ■ aşezărilor, cât: şi la construcţie. Şi la aceste cane limbuţă! trebue fixată pe peretele va­sului,prin marca de verificare.

§ 64.

Inscriptiunea.

. Capacitatea canei şe indică prin gravare sau im- ; primare pe o placă'de metal, sau prin ardere pe pere­

tele de lemn indicând numărul litrilor, jumătăţilor de litru (în forma Alinei fracţiuni zecimale), alăturând cuvân­tul Litri sau litera /. Dacă. cana este provăzută cu o placă de metal, atunci această placă, la canele de lemn se fixează de cercul de fer de sus şi şe asigură prin marca de verificare. Pe placa această se aplică patru picături de cositor, cari în parte se întind pe peretele măsurii şi în parte peste placa de metal, lipind bine pe aşternutul lor (la vasele din lemn pe cerc), a căror linii.de legătură dintre două picături, opuse trebue să fie aproape vertical una pe alta. .. - ,

§ 65. 'v

Examinarea şi lim ita erorilor.

Examinarea canelor de lapte se face conform me­todei cuprinse în instrucţiune şi se verifică numai atunci, dacă capacitatea canei constatată la examinare nu trece limita erorilor admisă, şi anume: La canele de 1 până la 2 1 capacitate, nu trece în plus sau în minus peste 10

. cm3, Ia canele peste 2 până inclusive 5 1 capa­citate 25 cm3, , şi, la canele , peste 5 1 şi mai mici de10 I ncapacitate, 50cms, şi în fine la canele, de 10 1

; capacitate şi mai mari nu trece V200 din capacitatea niminaia. , .

• § 66.

"Y' Marcarea.-

. La canele de lapte din lemn fără placă de metal, capacitatea constatată trebue arsă pe peretele măsurii i totodata aplicate mărcile de verificare pe peretele canei.

- . Prin mărcii de verificare trebue asigurate : . [a) Limbuţele cari indică limita capacităţii canei JP« |

picăturile de cositor, puse pentru acest scop.< b) La canele de metal incheeturile, aplicându s e mărcile de verificare pe’picăturil^ de cositor, iar la c a n e le | de lemn pe capul niturilor, sau şurubelor, cu cari fixat cercul de fer de sus şi cel de jos pe peretele t i s lemn. ■ , \

c) Cele patru picături de cositor, la măsurile c a r i ( poartă o placă de metal, cu inscripţiunea capacităţi c a n e i . r Pe două picături de, cositor (din acele pătru p icături} se aplică şi numărul anului pe lăngă. marca de verifi c a r e .

IX. Reservoarele şi baloanele de sticlo. -

; A) ReservoareleY

§ 67. . ■

f Condiţiile de construcţie.

Reservoarul (cazanul), pentru a putea fi verificat trebue construit din tinichea, pentru cazane (lolă) de o grosime corespunzătoare. Reservoarele mai mari t r e b u e să fie astfel întărite, că prin.întrebuiţarea obicinuită, s c h im ­barea capacităţii reservoarului să fie exclusă. Reservoarul cu intăriturile lui din lăuntru (coastele etc.) trebue a s t fe l construite, ca să nu se formeze spaţiuri umpluţi cu a e r în interiorul cazanului. Dacă suprafaţa de sus a m anta le i cazanului (reservoarului) nu şe ridică spre gaura d e curăţire, prin ce s‘ar exclude formarea spaţiilor de a e r , atunci trebue să se facă conducte aeriene corespunzătoare cu un diametru de cel puţin 25 mm, pentru a se în d e ­părta aerul din spaţiile amintite. Fiecare cazan trebue s ă aibe în punctul cel mai adânc un robinet (supapă). D a c ă . I robinetul e montat aşa fel pe cazan, încât să nu se p o a tă >

• înlătura, atunci trebue să fie indicat pe corpul de rob inet ţ inscripţiunea: Scurgere. Dacă însâ robinetul este demon- j tabil, lângă robinet trebue să fie o. plăcă ţintuită, c u inscripţia: Scurgere. Robinetul acesta trebue să fie a ş a 'aşezat, că la deschiderea robinetului să poată curge d u p ă posibilitate tot lichidul din cazan, dacă eventual ar fi m a i rămas un rest, acesta nu poate fi mai mare decât V2000 a capacităţii cazanului. Se admite că partea de jos a cutiei ventilului să fie în legătură cu o ţeavă de scurgere pro- văzuţă cu un robinet. Capacitatea rezervoarului, care s ’a constatat la examinare, se socoteşte însă numai pănă la ventilul de oprire, cea ce trebue special indicat în cei*- ti ficatul de verificare.

Cazanul poate avea o turlă(dom) cu gaură de cu­răţire, sau numai gaura de curăţire. Diametrul gaurei de curăţire trebue să fie cel puţin de 50 cm (său dacă gaura este eliptică, cel puţin 40 şi în osie 50 cm). Gaura de curăţire trebue să aibe o suprafaţă plană, care Ia cazăne fixe, resp la acele transportabile, când sunt aşe­zate pe o bază orizontală, trebue să fie orizontală.

: Din armaturile cazanului, când se supune cazanul la verificare, afară de robinetul de scurgere amintit în \ aliniatul 3, pot remânea numai o ţeavă de întrare, un robinet i de resuflare şi o ţeava de sticlă pentru nivelul apei. Ţe- : ava de conduct trebue să poseadă imediat lângă cazan un j robinet, care se ţine închis la examinare, la vindere pre- fc cum şî la cumpărare. . N

Cazanele pot fi provăzute şi cu aparate de meste- care, cari se pot pune în mişcare din afară. In acest caz gaura de curăţire trebue după examinare asigurată prin plombe, pentru care scop trebue aplicăt un mecanism

. corespunător. ■ ?

Nr. 11 Gazeta o fic ială i?

_ Cazanul şi armaturile trebue să închidă hermetic. La cazanele cari n’au turlă (dom) pe mantaua cazanului sub gaura de curăţire, trebue aplicat numărul fabricaţiunei şi

- înscripţiunea: Până la marginea de sus a turlei, respective Până la marginea de sus agaurei de curăţire' şi toto­dată trebue îndicată şi capacitatea astfel. . . . . I. .

înălţimea literilor trebue să fie cel puţin de' 20 mm.Se admite şi aplicarea unei plăci de metal, care

poară inscripţiunea: 1 ;; ;

No. fabr. . . . .

Capacitatea până la marginea de sus a S ^ cut r ~

........... litri.

înălţimea literelor pe această placă trebue se fie cel puţin de 20 mm. Această placă trebue bine ţin­tuită şi lipită de cazan şi asigurată prin patru picături de cositor, cari în parte trec şi' pe‘ mantaua cazanului şi pe placă. Dacă s’ar pierde această placă, atunci se va putea aplica altă plăcă în sensul al. de sus, dacă ca­zanul a fost din nou supus examinări şi verificării şi abaterea dela capacitatea nominală nu trece peste V300 a capacităţii căzanului, indicată pe cazan. Capacitatea constatată, dacă corespunde cerinţelor de mai sus se va indica atunci pe placă de metal cu inscripţiunea caza­nului, care este învederată pe mantaua turlei, resp a ca­zanului. ;

Dacă abaterea capacităţi constatată dela capâcitatea care este îndicată pe mantauat urlei resp a cazanului, este mai mare de V300 a capacităţi indicată pe cazan, atunci mărcile, de verificare trebue nimicite şi cazanul se poate pune în uzul public numai atunci, dacă s’a verificat din nou. Aceleaşi prescriptiuni au valoare şi pentru cazul când placa de metal cu inscripţiunea capacităţii s’ar aplica ulterior pe un cazan căre era deja verificăt. ,,

; - § 68.

; Examinarea si marcarea.'" . ■ /

Cazanele fixe se examinează: la fata locului unde sunt montate. Examinarea cazanelor transportabile nu este le­gată de loc, însă trebue făcute toate pregătirile, pentru a se poutea examina şi verifica în stare uzuală. -

Cazanul se poate marca numai atunci, dacă resul- tatul examinări care s’a făcut după întsrucţiune, nu se abate mai mult decât 1/300 din capacitatea cazanului. Marcarea se face prin baterea mărcii imperiului în două locuri, înainte şi după inscripţiunea capacităţii şi pe lângă una din aceste mărci se mai aplică şi numărul anului.

Dacă cazanul poartă o placă de metal cu înscrip- ţiunea, atunci această placă, după ce s’a îndicat capaci­tatea, trebue asigurată prin patru picături de cositor. Pe două picături se aplică numai marca imperiului, iar pe celeaite două se aplică şi numărul anului.

Asupra verificării, resp. examinării conform §•■Iui 67, al, penultima, posesorul va primi un certificat, resp. un buletin de examinare.

B) Baloane ne sticlă (demijoane).

§. 69. '

Forma, inscripţia şi alte calităţi.

■1 La examinare şi verificare se admit vase de sticlă făcute în formă de carafă cu gât scurt'dela 3 până 50 litri capacitate, dacâ corespund următoarelor prescriptiuni.

Construirea acestor vase, cari se pot aşeza fix peo placă orizontală nu este legată de anumite dimenziuni

presrise. Marca care arată nivelul, lichidului' trebue să fie gravată, sau şlefuită .împrejurul'gâtului. Nu se admite- că această marcă să concâdă cu planul de jos al dopului.

§. 70.

Examinarea şi marcarea.

Capacitatea babanelor de ctiClâ se examinează conform metodei îndicată în Instrucţiune. Se admite o eroare de 1/200 din capacitatea nominală. Capacitatea constatată se-îndică pe corpul sticlei în litri, sau zecimi de litru, şi verificarea se face prin cauterizarea mărci imperiului şi a numărul anului, sub înscripţia capacităţii.

Baloanele de sticlă nu trebue supuse ’ verificării periodice. Dacă marca nu s’ar cunoaşte clar pe balon,, atunci trebue balonul din nou verificat.

X. Greutăţi. V

Gr^ulăji de preciziune şi greuîătî pentru comerţ.

: ; :■ §• 71.

Greutăţi admise şi inscripţia lor.

Greutăţile pentru uzul public se admit Ia verifi- , care numai în următoarele mărimi:':

- G R EU TĂ ŢI ADMISE

ISCRIPŢIUNEA^LA G REU TĂ ŢI .

- PRECISIUNE - COM ERŢ

50 k i l o g r a me . . . . . . ' 50 k g20 „ . . . . . . 20 k g ’ 20 „10 . „ . . . 10 „ - 10 „5 „ . . . . . . 5 » ; 5 .2 „ • . . . . . . 2 „ 2 „1 k ilogram ... . . . . . 1 „ . 1 „

500 g ram e sau 50 dekagram e 500 g - 50 dkg200 20 „ 200 „ J 0 „100 „ „ 10 . „ 1 0 0 ,, • 10 „50 „ „ . 5 . . „ 50 „ ’ • 5 „20 „ „ 2 ' „ 2 0 ,, - : 2 „1 0 » „ 1 „ 10 „ 1

- 5 „ 5 ,,. , 5 g2 . ' ■ ■■■■ 2 „1 gram 1 » 1 ”

500 m iligr. sa u 50 centigr. 500 m g sau 50 c g ş a u O ‘5 g200 „ „ 20 . . , , 200 „ „ 20 „ „ 0-2 „100 „ „ 1 0 „ 100 „ „ 10 „ „ -O’l „50 „ „ 5 „ 50 ,, „ 5 „ ,) 0‘0 5 ,,20 „ „ 2 „ 20 „ 2 „ „ 0 '02 „10 „ 1 centigr. 10 „ 1 » » 001 „-5 „ 5 „ . . . .

2 „ 2 „. 1 m iligram , 1 1 ■ 1

La'toate greutăţile înscripţiunea trebue aplicată în mo­dul arătat.mai sus (fig. 58, tab. IV.), pe'suprafaţa de asupra a greutăţilor cu litere adânce si clare, prin batere, sau când se toarnă greu tăţile, cu excepţiunea greutăţilor din fer turnat (fontă) de 2 kg, 1 kgşi50dkg.

La greutăţile din fontă de 2 kg, 1 kg şi 50 dkg trebue aplicată înscripţiunea în relief pe suprafaţa man­talei (fig, 61 până 66, tab. IV).

Se admite, că la greutăţi să se aplice prin gravare şi marca fabricantului sau a vânzătorului în formă pre­scurtată şi anume, Ia greutăţile de alamă pe fund, întru­cât aceasta înscripţiune n’ar împedeca aplicarea mărcii de verificare. La greutăţile de fer cu măciulie se poate pune această marca pe suprafaţa mantalei, în partea opusă a înscripţiunei, iar la greutăţile cu Inel pe aceea suprafaţă, pe care se află dopul pentru verificare. *

18 GAZETA OFICIALĂ N

§. 72.

MaterialuL

Greutăţile dela 50 kg până la 1 g se pot construi din alamă, bronz, pakfon şi din, alte metale, sau din aliaje, ,cari în privinţa, tăriei şi durabilităţii au aceleaşi proprietăţi contra" influenţelor aerului, ca şt metalele amintite. Greutăţile se pot construi din fontă numai dela

, 50 kg până la 50 dkg. Se admite, ca greutăţile'" să fie trase cu, un strat de. nichel.

Pentru subdiviziunile -unui gram; până inclusiv10 mg (fig. 51 până: 56, tab. Hl.) se pot întrebuinţa afară de metale i şi; aliaje sus amintite, şi platină şi alu* miniitm, sau un alt metal, sau aliaj, care în privinţa densităţii şi stabilităţi: contra influenţelor exterioare sunt asemenea aiuminiumului.

Pentru greutăţile de 5, 2 şi 1 mg se admite numai aluminium, sau alt metal, resp. aliaj, care în privinţa, densităţii şi stabilităţi contra influenţelor exterioare cores­punde aiuminiumului. -i. .

§. 73.

Forma.

A) Greutăţi' de preciziune. >

, * Greutăţile de preciziune dela 1 g şi mai mari au forma unui con-retezat cu bază mică (fig. 38 până'50, tab. III). Dungile acestora trebue rotunzite. Greutăţile de

■ 20, 10 şi 5 kg se pot construi cu măciulie, sau cu mâner fix (fig. 38 şi 39, tab. III.), iar greutăţile dela 2 kg până la 1 g se construesc numai cu măciulie (fig. 40 până 50, tab. III.). .

.* Diametrul de jos a greutăţilor de 20 kg până la 500 g trebue să fie aproape egal cu 85% şi înălţimea aproape egală.cu 92% a diametrului de sus; Ia greu­tăţile dela 200 g până la -5 g, diametrul de jos trebue să fie aproape egal cu 80°/0 şi înălţimea aproape egală cu 45% a diametrului de sus; iar la greutăţile de 2 şi1 g. diametrul de jos trebue-să fie aproape egal cu 80% şi înălţimea aproape egală, cu: 22% / a diametru­lui de sus. '

Piesele dela 500 mg până la 1 mg se pot construi din plăci de tinichea în formă dreptunghiulară, având o

•margine îndoită în sus, sau piesele de 500 şi 50 mg în formă unui pentagon regulat, iar piesele de 100 şi 10 mg în fârmă unui triunghiu ecvilateral '(fig. 51 până 56, tab. III.). -

B) Greutăţi pentru comerţ-

Greutăţile de 50, 20, 10 şi 5 kg din fontă de fer ; trebue să aibe forma aratată'în fig. 57. până 59, (tab.

IV). Aceste; greutăţi. trebue construite în ; formă puţin conică aşa, că diametrul de. sus să fie aproape egal cu 95% a diametrului de jos, iar înălţimea greutăţilor trebue să fie aproape egală.cu diametrul de jos. Aceste piese trebue provăzute cu un inel, care are o secţiune cer- cuală; suprafaţa deasupra acestor greutăţi va avea forma arătată în desemn, pentru a putea culca inelul şi pentru a putea aşeza greutăţile; una pe alta. Luând ca bază greutatea specifică a fontei.de" fer de 7' 1, dimenziunile în milimetri a greutăţilor construite în . formă aminită sunt următoarele: . •

La greuîetile deE0kg

20kg

10kg

5kg

InăJ[iriea întreagă ' . . . * 2172 1600 1269 1007> înălţimea până la suprafaţa, pe

1810 1333 1058 839care este aşezat conul mic . .Inâltimea conului mic şi a semi- /

168362 267 211Diametrul bazei . . . . . 2172 1600 126 9 100 7Diametrul suprafeţei superioare . 2063 1520 1206' 95'7Diamelrul conului tăiat, jos . . . 850 627 497 39'5Diametrul conului tăia*, sus . 1031 76-0 603 47-9Diametrul conului mic, Jos ., . . 597 440 34 9, 277Diametrul conului mic, sus . .• . ; 418 307 243 193Diametrul inferior al urechii (fig.

59, a, tab. IV.) . . . • • • • . 220 160 130 100Grosimea urechii . . ; . • • • • 80 60 50 40Lăţimea urechii; . < . . V . 22 0 160 130 100Diametrul interior al inelului . . 787 580 460 36-0Grosimea inelului . . . . . . . 160 120 100 8-0

Piesele de 50, 20, 10 şi 5 kg construite din ala­mă, sau din alte metale trebue să aibe o formă cilind­rică, provăzute ^cu o măciulie, sau cu Un mâner - (fig. 60,; tab'. IV). înălţimea acestui cilindru este aproape egală cu 3l/io a diametrului. Piesele de 2, 1 kg şi 50 dkg sunt construite în formă de.’ cilindru cu măciulie fără considerare la materia din care sunt făcute. La acest© greutăţi, diametrul este egal cu înălţimea cilindru­lui (fig. 61 până 66, tab. IV). Piesele de 20 dkg- până Ia 1 g. se vor construi în formă de discuri, a căror di­mensiuni se pot vedea în fig. 67 până 74, tab. IV,

Dimensiunile pieselor de greutăti se stabilesc con­form metodei indicată în Instrucţiune. Dela aceste di-- menziuni se admit următoarele abateri :

La greutăţile dela 50 kg până la 5 kg, abaterea, Ia dimensiuni de sub 40 mm nu poate să fie mai mare de 2 mm, iar Ia dimensiui de 40 jnm şi mai mari, aba-_

j terea nu poate fi mai mare ca'5% a dimensiunei respec­tive. La greutăţile de 2 kg până la 100 g, la dimenziuni •de sub 10. mm se admite o abatere de 1 mm şi la cele de 10 mm şi . mai mari, se admite o abatere maximă, de 10°/o a dimeniunei.respective..La greutăţile de 50 până Ia 1 g, abaterile în dimenziuni de 3 mm şi mai mari, nu pot fi mai mari de 10%. a dimenziunei respective.

: ; t p ip - vJ;

Alte calităţi.

Suprafaţa pieselor de greutate trebue să fie regu­lată şi astfel - formată,, că sub influenţele întâmplătoare la întrebuinţare sa nu sufere nici o diformare şi să putem spera o invariabilitate suficientă, iar eventualele vătă­mări să se poată uşor cunoaşte. .

Greutăţile construite din alamă şi din metaluri ana- loage, trebue- provăzute cu o măciulie, sau cu un mâner masiv, cori sunt corp comun cu piesa de greutate (fig. 38 până 50, tab. III, şi fig. 60, 67 până 74, tab. IV). Prin urmare, nu se admit atari greutăţi la cari măciulia sau mânerul se poate demonta. La greutăţile din fontă inelul respectiv, la greutăţile de preciziune, mânerul tre­bue să fie sudat. Mânerul precum şi urechea, care ser-.

, veşte pentru trecerea inelului, să fie turnate de odată cu piesa de greutate. Nu este permis că .urechea să tre- 'acă peste suprafaţa superioară a greutăţii.

. Toate piesele de 50 kg, până la 500 g (50 dkg) trebue să posede o gaură de ajustare (corecţiune), care comunică cu o cavitate, în care se întroduce materialul de ajustare, de exemplu : alice de plumb, de fer, de

No. 11 GAZETA OFICIALĂ 19

cositor etc. La greutăţile cari sunt'provăzute cu un inel, gaura de ajustare se află pe suprafaţă unde este eşe-

: zat conul- mic (fig. 58, tab. IV). Lacelel’alte greutăţi cavitatea va comunica cu gaura de ajustare la suprafaţa

.de sus, sau la suprafaţa bazei; Cavitătile trebue astfel ^ţlimenzionate că eventualele modificări, cari rezultă prin ^/ntrebuiiiţare în uzul public, să se poată corecta prin

întregire cu material de darauă. Gaura de ajustare trebueI să aibe astfel de formă, ca dopul care se bate în această | sa nu cadă uşor afară, sau să nu se poată scoate după | aplicarea mărcilor de verificare. ;

5 Diametrul gaurei de ajustare trebue să fie ,1a pie- S sele de 50, 20, 10 şi 5 kg cel puţin 12 mm şi cel multI 18 mm, latoate,: celel’alte greutăţi trebue să fie cel | puţin 6 mm şi-cel mult 12 mm. Dopul pe care se vorl aplica, mărcile de verificare trebue construite; din sîrmă j moale de alamă,; sau da aramă." Suprafaţa superioară a r dopului trebue să cadă, întrucât se poate îrt acelaşi plan | cu suprafaţa greutăţi, încât dopul să nu poată .fi scosj fără. a vătăma mărcile de verificare. . ...,

î Fiecare piesă de greutate trebue să aibe o supra-I faţă curată:şi;netedă, pe care nu se pot vedea găurele,I sau scobituri, şi nu este permis sâ se umple aceste gau- | rele cu un oare care material. Nu se admite să se bată | nicf tînte. în greutăţi. La greutăţile făcute,din alamă şi | din metale analoage, pe suprafaţa bazei trebue , să se

cunoască lucrarea pe strung. Nu se admit greutăţi. cu o bază cu margină, fie această construită prin turnare sau prin strunguire. , •. ■- Greutătile. construite din fontă trebue vopsite pe suprăfaţă cu cerneală şi cerneala arsă în foc.

Greutăţile, a căror construcţie nu ar corespunde prescripţiuniţor §§ 71 până 74, dar cari sunt verificate în regatul vechiu, se admit şi pentru Ardeal, Banat şi părţile ungurene, dacă dela ultima verificare n’a urmat

1 în construcţia originală acestor greutăţi o schimbare.

f . . ' §75 .

I Examinarea şi limita erorilor.

| Examinarea greutăţilor se face conform metodeiI cuprinsă în Instrucţiune/ Greutăţile menţionate în § 74, î al. ultima, se vor examina numai în privinţa exactităţi.

Mărimea piesei de

' greutate

j&buterea admisă Ia greutătile d e ,

precis'une comerţ

50 kg ... • :v 6000 mg20 „ ' 1500 mg 400010 ,. 900 „ 2C00 ...

■ 5 „ 450 „ . ' iroo ,. ‘2 „ ' 225 500 ... . . .

' 1 1 150 300500 g 90 200 „

- 200 „ U 40 .. 100 '100 25 Oi 50 „ ,

: 50 ,, 20 40-..20 / . 1 0 20 ..10 ■ 8 „ : 16

-5 „ 10

2 V i; ;v i ^ 3 ,. : . 6 ...1 2 „ ’ 4 *■ " ■

50 cg '• . 2 ,. . ■20 „ ■ /.•■■■: i - :10 „ 1 „ ■>

.: 5 1 C5 ..2 0-5 . '■ ,

0'5 „ -5 mg , 0.2,.

0.2 .. - v _

■ 1 0.2 ..

§ 76.

„ Mărcarea.

Greutăţile provăzute cu un dop, se vor Verifica pe suprafaţa de sus a dopului, iar. acele . greutăţi, cari sunt: construite din alamă,, sau din asemenea metale şi aliage, marca de verificare să mai aplică şi pe suprafaţa bazei greutăţilor. Dacă greuţăţile sunt construite din alamă, sau din alte metale, sau aliage asemenea alamei, şi nu sunt provăzute cu dop, marca de verificare se va aplica, atât pe, suprafaţa de sus, cât şi pe suprafaţa bazei. Greutăţile în formă de placă, se vor verifica pe acea suprafaţă, care poartă inscripţiunea. :"T

Pe lângă marca imperiului, pe: suprafaţa de^sus a dopului se, aplică şi numărul anului, şi anume imediat sub marca imperiului. La greutăţile de precisiune, dela cele mai mari, până la un gram, se mai aplică o marcă în formă de steluţă cu şase raze, la greutăţile mai mici această, marcă se aplică insă numai atunci, dacă este loc.

‘ î XI. Balanţe. •

§ 77.

Balanţe admise.

La examinare şi verificare se» admit balanţe cu pârghie simple şi compuse, a căror construcţie şi pres­taţie experimentală oferă garanţie sigură,. că în privinţa sensibilităţii, exactităţii, puterii şi invariabilităţii cores­pund pe de plin cerinţelor din uzul public. SulL această presupunere în privinţa principiului de construcţie se admit în general balanţele :y * *1

: 1. La cari greutatea sarcinei se constată într’o sin­gură poziţiune a sistemului de pârghie, aşa numită pozi­ţiunea de echilibru (poziţiune normală), care poziţiune trebue să se cunoască lămurit.

2. La cari greutatea sarcinei rezultă din poziţia schimbată, a sistemului de pârghie, care (poziţie) se poate ceti pe o diviziune corespunzătoare într’un mod, care exclude orice îndoială. . .. -

., § 78. ■ ' '

Condiţii generale de conslructiuoe.

•: Pârghiile cari compun sistemul de pârghie, întrucât pentru exactitatea balanţei este necesară limitarea inva­riabilă a braţelor pârghiei, trebue sa fie limitate prin cuţite. Toate cuţitele, precum: şi perniţele, întrucât vin în. atingere, trebue făcute din oţel şi lucrate cât se poate de curat şi totodată călite astfel, încât să poată rezisia unei pile bune. ' , ' > . ,

.; Cuţitele ce sunt aşezate pe aceeaşi'pârghie, trebue să fie paralele şi pe pârghie astfel fixate, că din poziţi- unea această să nu se poată scoate fără instrumente speciale. Toate cuţitele trebue mai departe astfel aşezate, că poziţiunea de echilibru a balanţei în limita încărcări şi oscilaţiunilor balanţei, să fie stabilă. Fjecare balanţă trebue deci, după ce a fost pusă- în oscilaţiune, să-se oprească în poziţiunea de echilibru. Perniţele trebue să vină în atingere numai, cu muchile extreme a cuţitelor şi să posede ca şi cuţitele o lungime suficientă. Legătura dintre pârghii, precum şi legătura dintre mecanisme, cari servesc pentru aşezarea sarcinei (talere, pod etc) cu pârg­hii, trebue făcută prin atărnătoare (amnare), sau prop■ tele, cari, sunt provăzute cu perniţe pentru cuţitele res-: pective. Părţile singuratice a balanţei trebue să. aibe o aşa rezistenţă, încât la o încărcare maximală admisă, să

26 GAZETA OFICIALĂ Nr. 11

nu sufere'nici o schimbare în formă sau în lungime, care se poate observa.

Fiecare balanţă trebue săpoarte inscripţiunea lămu­rită a încărcării maximale admise a puterii, pentru care e destinată, dacă din mecanismul balanţei nu s‘ar putea cunoaşte aceasta încărcare. Inscripţia puterii balanţei se va indică în kilograme sau grame. Balanţele de o putere mai mică de 500 grame se admit şi fără; înscripţiunea. încărcări maximale. La balanţe se admit şi aparate pentru înregistrarea rezultatului cântăririi, precum şi alte meca­nisme suplementare, cari în practică servesc pentru scopuri speciale, dacă aceste nu împedecă libera oscilaţiune a

.balanţei. '

§ 79. ’ .

Sistemele de constructie admise.

La examinare şi verificare se; admit următoarele, sisteme de construcţie: .

A. Balanţe cu raport invariabal a braţelor pârghii;

a) Balanţe de grindă cu braţe egale,b) Balanţe cu talere deasupra, sau balanţe cu. table.c) Balanţe de grindă cu braţe inegale,d) Balanţe cu pod şi taler pentru greutăţi.

• B. Balanţe cu raport variabil a braţelor pârghii;

a) Balanţe repede, sau cântare romane.b) Balanţe cu pod, cu cursor şi scală.

. C. Balanţe de înclinare;

a) Balanţe de înclinare simple,b) Balanţe de înclinare cu greutăţi de atârnare,c) Balanţe de înclinare încopciate. • ‘

D. Combinaţiile sistemelor, de . construcţie citatesub A, B, şi C. : ' -.

E. Balanţe de sisteme citate mai, sus, întocmite ca• mecanisme pentru scopuri speciale. -

Pentru sistemele de construcţie sus menţionate trebue observate următoarele prescrispţiuni:

A) B&lanţş ctt raportinvaribil a braţelor pârghii:

'.v.. §. so.a) Bal8nfe de grindă cu farafe egale.

Balanţe de grindă cu braţe egale sunt acele, a căror grindă constă din o pârghie cu braţe pe cât se poate egale, la cari încărcările se află sub osiile extreme astfel, că în decursul oscilaţiunitor balanţei centrul de gravitate a încărcări remâne vertical îub osia extremă respectivă. Balanţe de grindă cu braţe egale, cari se supun verifi­cării, trebue să întrunească, afară de Condiţiunile, fixate în §1 78, şl următoarele prescripţiuni speciale:

1. Braţele grindel trebue să aibă aceeaşi formă; grinda balanţei trebue construită din material rezistent (oţel, fer, alamă, pakfon şi asemenea.) Pentru încărcarea maximală pentru care e menită balanţa, grinda ei trebue construită corezpunzător de tare şi fasonată cu îngrijire.

2. Amândouă braţele grindei trebue să aibe pe cât se poate aceeaşi lungime; în privinţa această se adnit numai astfel de abateri, prin cari exactitatea balanţei n’ar fi jignită peste limita erorii admisă în §. 90. a Regula

. mentului.3. Muchile cuţitelor (ascuţişurile) trebue să fie drept

liniare; mai cu seamă ascuţişurile dela amândoue jumă taţi a cuţitului de mijloc (mezului), trebue, aşezate într’o

linie dreaptă. Cuţitele extreme se pot construi şi în ' formă de inel, formând corp comun cu grinda balanţei.

‘ Aceste insle trebue construite 'înlăuntru. cu o muche ascuţită în sus şi planul care jtrece prin acest ascuţiş trebue sa fie paralel cu plănui, ce trece prin muchea cuţitului de mijloc. - ' . ‘ -

4. Perniţele pentru cuţitele de mijloc (găurele foarfecelui, perniţele învârtitoare) când balanţa oscilează, trebue să zacă în aceaşi plan orizontal, ele pot fi aşezate pe sprijinitori sau în foarfece liber atârnătoare.

5. Pentru indicarea poziţiunei de echilibru, fiecare balanţă ;de grindă cu braţe egale trebue, pro văzută cu o limbă, a cărei.lungime nu poate fi mai mică ca jumă­tatea [lungime!; grindei balanţei. Limba trebue să fie dreaptă şi destul de tare, ca să nu sufere eventuale diformări. Legătiîra dintre limbă şi grindă balanţei trebue să fie astfel, că să asigure poziţia ei invariabilă. Axa limbei, când balanţa este în poziţia de echilibru, trebue să fie verticală pe planul care trece prin muchile cuţitelor extreme, care plan e parale! cu cuţitul de mijloc, iar prelungirea axei limbei trebue să treacă exact prin ascuţişul cuţitului de mijloc. Limba trebue să fie aşa construită, ca să se poată observa sigur poziţiunea de echilibru a balanţei. Lăţimea limbei deci trebue să fie egală cu lăţimea foarfecelui, dacă pentru acest scop nu este altă întocmire, de exemplu, vârful unei mărci fixate în foarfeci, în faţa vârfului limbei. Limba poate fi îndrep tată în sus, sau în jos. _ -

6. Talerele cari aparţin balanţei de grindă cu braţe egale pot fi făcute numai din metal, corn, sticlă şi as., dar nici -, decum din lemn, sau. din imitaţie de lemn. Talerele cu atârnătoarele, lanţurile, sfoarele, sau toartele, cari servesc pentru agăţare, trebue să aibe o greutate. egală una cu alta.- ; .

Pentru a aduce la o greutate, egală aceste talere şi accesoriile lor, nu e permis a na folosi de mijloace de ega­lizare dezlegate (separabile) d, e. sârmă, plumb, sau bucăţi de alamă etc. Dacă atârnătoarele cu talerele nu sunt legate Inseparabil, atunci trebue să fie .şi atârnăto­arele de o greutate egală.

.7. Atârnătoarele talerelor balanţei trebue să se mişte liber pe cuţitele, sprijinitoare, fără nici o frecare a marginelor. . * V

8 Grinda balanţei singură, adecă după-: ce s‘au ridicat talerele trebue să posede o poziţiune de echilibru stabilă. La grinda balanţei nu se admit mecanisme, cu ajutorul cărora s’ar putea schimba poziţiunea centrului de gravitate.

9. Inscripţiunea puterii Ia balanţele de grindă cu braţe egale, trebue făcută pe unul dintre braţele grindei.

: §. 8 i . ..

bj Balanţe cu talere deasupra, sau balanţe cu table.

[Balanţe cu talere deasupra sunt acele balanţe cu braţe egale, la cari centrul de: gravitate a încărcărilor se află deasupra osiilor extreme şi la cari pârghiile sunt astfel întocmite, că talerele cari servesc la primirea res­pective încărcărilor, în decursul oscilaţiunilor balanţei, se mişcă paralel cu .planul original. Aceste balanţe,-cari urmează a fi supuse verificări trebue să corespundă, afară de prescripţiunile generale cuprinse în §. 78, şi următo­arelor prescripţiuni speciale: . [

1. Puterea maximale[ (încărcarea unilaterală maxi* mală admisă) nu poate fi mai mică de 1 kilogram.

2 . Pentru aşezare încărcărilor respective greutăţilor servesc talere, sau table. Aceste talere (table) stau în legătură prin perniţe cu cuţitele portative a pârghiilor.

Nr. 11 GAZETA OFICIALĂ _______21... . ........... .......................— -- - ■-■■■»--i.."-.1— ..

Perniţele/aceste nu se pot separa din poziţiunea lor; sau talerele zac pe sprijinitorii talerelor. Sprijinitorii talerelor se vor construi astfel, ca să nu.se poată, separa din locul lor, şi să fie în legătură cu cuţitele portative prin perniţe. . ■ ' '

3. Talerele se pot construi'numai din metal, sticlă peatră şi asemenea materie şi nici decum din "lemn, sau imitaţie de lemn. V v r

4. Nu şe admite montarea talerelor de darauă pentru ' ethilibrarea balanţei pe lângă t'alerele respective. Se

admite însă'a Construi sprijinitorii talerelor din câte două bucăţi aşa, că fiecare sprijinitor al talerului să aibă o cavitate închisă pentru darauă. Această cavitate pentru

.darauă trebue însă să rămână închisă dupâce, cele două bucăţi a sprijinitorilor s’au împreunat şi legat solid prin aplicarea unui cui, care trece prin amândouă bucăţi â .sprijinitorului. Acest cui trebue ţintuit la capete. Legătura această se poate face şi prin un şurub, care trece prin

. sprijinitorul taleru'ui, dar atunci capul lui trebue tăiat până în suprafaţa sprijinitorului.

5. Balanţa când se aşează pe un plan orizontal în stare neîncărcată trebue să aibq o poziţiune de echilibru, iar dacă talerele se pot ridica şi atunci, când ridicăm talerele.

6. Pentru - indicarea poziţiuriii de echilibru a balanţei se aplică doi arătători (viziere) cari stau faţă în faţă pe sprijinitorii talerelor, sau pe grinda principală se aplică o limbă verticală, iar pe stativul balanţei se fixează un arătător, sau o scaiă. Lungimea limbei verticale nu poate fi mai mică ca Vs parte din lungimea grindei principale (distanţa între cuţitele extreme). Prelungirea axei limbei trebue să treacă prin axa de învârtire. '

7. Dacă sistemul de pârghie a balanţei cu talere deasupra este închis într’6 cutie, atunci stâlpii (grumazii), cari trec prin capacul cutii, şi cari servesc ca suport talerelor sau sprijitorilor, trebue ţîntuiţi sau şurubaţi de sprijinitori talerelor. In cazul acesta dacă balanţa n’are o limbă, care trece prin capacul cutiei, atunci se aplică pe sprijinitorii talerilor în interiorul cutiei doue viziere,' ce se pot vedea din afară, pentru observarea poziţiunei de echilibru a balanţei. ’ v :

’ 8. Inscripţiunea puterii balanţei (încărcarea unilate­rală maximală admisă) trebue indicată la balanţei cu talere deasupra pe grinda principală; sau pe stativ, sau pe o placă de metal, care este fixată' pe stativul sau pe cutia balanţei.

. - ; V §. 82.:; ;

c) Balanţe de grindă cu braţe inegale.

La examinare şi verificare se admit astfel de balanţe cu braţe inegale, a căror putere maximală nu poate fi mai mică de cât 20 kg. Pentru aceste balanţe au valoare prescripţiunile § lui 80, fixate pentru balanţele de grindă cu braţe egale, în măsură care feese din prescripţiunile următoare:

1. Raportul braţelor pâghiei, sau raportul greutăţii cătră sarcină poate fi numai l.iOsau 1:100. Acest raport trebue îndicat pe grinda balanţei într’un mod vizibil.

2 Lungimea limbei nu poate fi. mai mică ca Iun- 'gimea îndoită a braţului scurt, iar dacă lungimea acestui braţ ar fi mai mică ca 50 mm, atunci limba nu poate fi mai scurtă ca 100 mm. Limba trebue aşa întocmită ca să se poată observa cu uşurinie poziţiunea de echilibru a balanţei. - .

In locul limbei se pot aplica şi viziere, dintre cari una este fixată pe stativul (capra) balanţei, iar alta pe grinda balanţei. Această întocmire trebue făcută la o astfel de distanţă .dela osie de învârtire, care corespunde pres* cripţiunilor precedente, cu privire la lungimea; limbei.

3. Talerele în privinţa greutăţii nu sunt egale Talerele. se pot departa, sau sunt legate inseparabil ,de balanţă. Dacă talerele se pot departa, atunci trebue ta­lerele însemnate cărui braţ de pârghie, aparţin, ca să nu se întâmple la întrebuinţarea balanţei o confusiune. In locul talerului se pot aplica şi lanţuri, cari sunt împreu­nate prin un inel de atârnător. La capetul v acestor lan­ţuri se află câte un cârlig pentru atârnarea sarcinei.

4. Nu se cere poziţiunea de echilibru pentru grinda balanţei,-după ce-s’au ridicat talerele de pe balanţă, prin urmare balanţa atunci îşi ia poziţia de echilibru când este provăzută cu tăierile şi nu este încărcată.

§. 83. -•

d) Balanţe cu pod şl taler pentru greutăfî.

• Balanţe cu pod şi taler pentru greutăţi sunt acele Tjalanţe de grindă cu braţa inegale, la car? centrul de gravitate a sarcinei zace deasupra cuţitelor portative, iar-dispoziţia acestor pârghi este astfel întocmită şi ra­portul braţelor astfel ales, că podul, care serveşte pentru sarcina, în decursul oscilaţiunilor rămâne' paralel cu po - ziţia lui de plecare.

La examinare şi verificare se admit numai acele balanţe cu pod şi taler pentru greutăţi, la cari raportul dintre greutătea şi sarcină este 1:10 sau 1:100, |i cari afară de prescripţiunile generale de construcţie, amintite în § 78, împlinesc şi următoarele condiţiuti! speciale:

1. Puterea balanţelor zecimale nu poate fi .mai mică de 20 kilograme, iar puterea balanţelor centezi* male, mal micâ ca 200 kilograme, ;

2. Perniţele prin cari podul se razimă pe cuţitele portative, se pot fixa de pod, sau de întocmiri speciale (proptele), sau podul se razimă pe amnare atârnătoare pe cari sunt aşezate perniţele. Trebue îngrijit, că per­niţele în decursul oscilaţiunilor balanţei, sa nu alunece •pe cuţitele portative. '

3 Fiecare balanţă cu pod trebue provăzută cu un mecanizm de oprire pentru fixarea grindei balântei. Balanţele cu pod la cari podul nu se razimă pe amnar, trebue provăzute cu un aparat de descarcare, (desle- gare), cu ajutoful căruia'putem întrerupe contactul între cuţitele portative şi perniţele aparţinătoare. când nu se întrebuinţează balanţa. ‘ .

4. Aparatul-de descărcare (deslegare) a balanţei cu pod se poate construi pentru a se,pune în funcţiune cu mână, sau prin presiune idraulică, sau prin presiunea aburilor, precum şi, prin aer comprimat. în toate aceste cazuri, aparatul de descărcare trebu? se corespundă ur­mătoarelor condiţiuni: ;

a) Mişcarea sistemului de pârghii şi a podului tre- -bue să fie limitată de o parte şi de aitâ..

b) Când balanţa e ridicata, adecă pregătită pentru, cântărire, nu se admite că podul să se coboare automatic atâta în jos, în cât rezultatul cântăririi să nu corespundă . realităţi. La o încărcare maximală, această coborâre în timp de zece minute nu poate fi mai mare, de cinci milimetri. '

c) Mişcarea podului, respective a sistemului de pârghii trebue să urmeze exact motorului. La descăr­carea balanţei, scobarârea podului nu este permis, să se

*facâ prin zdruncinături (prin coborâri întrerupte), când aparatul de descarcare să mişcă regulat.

. d) Nu se admite că aparatul de descărcare să In­fluenţeze mişcările balanţei. Prin urmare- numai atuncij, se admite o legătură între aparatul de descărcare ş organele oscilatoare a balanţei, dacă aparatul, singur fe parte la oscilaţiune, făra a impedeca'aceste oscilatiunii

22 GAZETA OFICIALĂ Nr. 11 \

e) Aparatele de (descărcare) deslegare provăzute cuo pumpă pentru lichide, care aparţine balanţei şi care

se pune în funcţiune cu mână, sau prin o forţă îneca

nică, să provăd pe rezervoarul lichidului, cu o teavă de

comunicare pentru nivelarea lichidului, care arată sau

lângă care este lămurit măreaţă, cantitatea minimală de

lichid, adecă acelei căntităti a lichidului, care este ne­

cesară la ridicarea preciză a pistonului de comprimare.

f) Aparatele de descărcare (deslegere) trebue pro-

vazute cu un mecanizm, care îndată ce pistonul şi sis­temul de pârghii a ajuns poziţia exactă, face că pumpa-

rea să fie fără efect şi nevătămatoare balanţei.

Această prescripţiuue este valabilă şi pentru apa­

rate de deslegare, cari se pun în funcţiune fără pumpă prin presiunea de materii fluide, sau gazoase e’ela fabrica

centrală.

g) Poziţiunea adevărată a pistonului, precum şi a

sistemului de pârghii şi a podului, trebue indicată într’ un mod învederat prin un arătător fix şi prin unul mişcător.

h) La una şi aceaş balanţă se admit şi doue apa­

rate de deslegare. In cazul acesta, aparatele trebue cons­truite astfel, că fiecare să se poată pune separat în

funcţiune, iar ridicarea sistemului de pârghii şi a podului Şă o facă amândoue aparate în acelaş senz şi în măsură

egală- Diferenţa între poziţiunile arătătorilor mobili la

întrebuinţarea ambelor aparate de deslegare, nu poate fi mai mare de doi milimetri.

5. Fiecare balanţa cu pod trebue să poseadă pe grinda balanţei un arătător (indice), din poziţia căruia

faţă cu un alt arătător (indice) fix, se poate cunoaşte cu siguranţă poziţiunea de echilibru a balanţei.

Balanţele cu pod trebue provăzute mai departe cu mecanizm pentru daraua (o cutie pentru darauă, res­

pectiv un cursor fără scară) cu ajutorul căruia se poate echilibra balanţa. Cu ajutorul acestei întocmiri se va egaliza

greutatea sistemului de pârghii sprijinitoare şi a podului

astfel, în cât arătătorul balanţei trebui să indice exact

poziţiunea de echilibru, când balanţa nu e încărcată. Aceste întocmiri pentru darauă trebue aşa construite ca

să le putem cunoaşte după structura lor, sau Irebue să

aplicăm pe aceste o inscripţiune corespunzătoare.

6. Pe fie care balanţă cu pod şi taler pentru greutăţi trebue lămurit imprimată sau gravată pe grinda balanţei

la un loc vizibil inscripţiunea puterii balanţei, adecă a

încărcării maximale admise, exprimată în kg, precum şi

raportul dintre greutatea şi sarcină în modul : 1:10 (la

balanţe zecimale), sau 1:100 (la balanţe centezimale\

Se admite şi aplicarea inscripţluriei fabricei pe balanţă.

7. Balanţele portative cu pod trebue provăzute cu

un pendul (fir cu plumb), cu ajutorul căruia se poate aşeza balanţa în poziţia orizontală, necesară la exami­

nare şi întrebuinţare.

B) Balanţe cu iaport variabil a braţeloi pârghiei.

§. 84.

a) Balan(e repede (cântare romane).

Balanţele repezi sunt'balanţe de grindă cu raport variabil a braţelor pârghiei, la cari sarcina se aplică pe

braţul scurt a grindei, care (grindă) zace cu osia de

învârtire într’un foarfece, iar braţul lung al pârghiei care

este provăzut cu una sau două scare, poartă un cursor

(pară), care se poate deplasa pentru a aduce batenţa în

poziţia de echilibru.

Balanţele repezi, a căror putere nu poate fi rnai|

mică de 10 kg, trebue să corespundă pe lângă pres- cripţiunile indicate în § 78, şi următoarelor cond iţiun i j

1. Balanţele repezi se pot construi cu un cuţitj

pentru sarcină şi unul pentru învârtire, sau cu d o u i

cuţite pentru sarcină şi unul pentru învârtire şi în firo cu un cuţit pentru sarcină şi două pentru învârtire. 1"

cele două cazuri din urmă braţul lung al pârghiei, tre- ;

bue provăzut cu două scale (diviziuni), caii nu po t fifj

aplicate pe aceaş suprafaţă a braţului pârghiei.

2. Cuţitele trebue aşezate paralel, iar faţă de axa

pârghiei, trebue se zacă normal.

3. Linia de mijloc a limbei trebue se zacă vertical

pe planul ce trece prin muchile cuţitelor extreme. Lă­ţimea limbei trebue se fie egală cu lăţimea foarfecelui.!

Lungimea limbei, măsurată dela osia de învârtire a grin-l

dei, trebue sa fie, cel puţin una şi jumătate din lungimea

braţului scurt a pârghiei şi anume dacă balanţa poarte

doua scale, atunci lungimea limbei se socoteşte dupa

braţul scurt, care corespunde împovărării uşoare.

4. Cursorul fpara, romana) se poate construi ast­

fel, că para să se poată separa, sau se fie unită în mo:

inseparabil de grinda balanţei. In cazul prim, păstaia se provede cu un atârnător (amnar), care se razimă pe ur|

cuţit şi de care (amnar) se acaţă cursorul. Atârnătorul

se întocmeşte astfel, ca să nu se poată separa de pasf

tae. Păstaia pe care este fixat cuţitul şi pe care s(|

aşează atârnătoarea, trebue astfel construilă, ca să n| se poată scoate de pa grinda balanţei şi să posead;[

doue mărci vizibile pentru cetire. In cazul al doilea tre

bue cursorul fixat de atârnătoare (amrfar), sau se fixe ază direct de o şină, care se poate deplasa pe grinda

balanţei, dar de care nu se poate separa. Cursorul în

cazul ultim trebue provăzut cu una, sau în caz de tre buinţă cu două mărci vizibile de cetire. In amândoi;:

cazuri centru de gravitate a cursorului trebue să stT

mişte în o linie dreaptă, care este pararelă cu planul

trece prin cuţitul de învârtire şi cuţitul extrem a brî;

ţului scurt.

Nu se admite să se construiască cursorul (para) d

un cârlig, înlăuntru ascuţit, pentru a’l atârna direct i[

crestăturile grindei balanţei. Cursorul se poate face ie mai din material admis pentru construirea greutăjilj

pentru comerţ. Dacă cursorul este făcut în formă manşon, şi îmbrăţişează grinda balanţei, sau şina curer

atunci invariabilitatea mecanizmului cursorului şi a i părţirii massei înlăuntru acestuia, trebue să fie garant

prin formă, material, precum şi prin alte proprietăţi

5. Cursorul trebue sa poseadă o suprafaţa neţi

şi curată. Dacă cursorul se poate separa de gri'

balanţei, atunci trebue provăzut cu o cavitate pen

ajustare (carecţiune), care trebue astupată cu un d

pe care se aplică marca de verificare.

6. Dacă balanţa repede este provăzută numai

o scală, atunci cursorul însuşi poate să mai poarte alt cursor mai mic cu scală, sau numai o scală, care

poate deplasa... 7. Greutatea cursorului care se poate separa

pe grinda balanţei şi a cârligului, c a r e este fixat (turn

de acest cursor, trebue sa aibă un număr întreg de k grame. Greutatea această trebue imprimată sau gra\

pe cârligul cursorului, precum şi pe pastae, în forir

C . . . . kg, sau R . . . . kg.8. Gărligul care serveşte Ia atârnarea obiecti

ce trebue cântărit, respective un alt mecanizm care e mc

pentru acest scop, precum şi talerul care serveşte pe;i

p rimirea sarcinei, trebue să fie în legătură înseparat41

r-Nr- 11 GAZETA OFICIALĂ . ' 23

cu atârnătoarea /amnarul), carc zace pe cuţitul braţului scurt de pârghie.

9. Dacă balanţa repede are un punct. de atârnare şi două pentru sarcină, atunci balanţa poate avea două atârnătoare'pentru sarcină, cari (atârnătoare) nu se pot separa de pe braţul scurt, sau are numai o atârnătoare, care se poate separa da pe braţ şi care, serveşte pentru

i amatidouă puncte de sarcină. Se admite însă şi o-atâr­nătoare, care nu se poate separa de grinda: balanţei,

' care serveşte pentru amândouă puncte de sarcină. In : cazul ultim, dacă pentru împedecarea separării atârnă-

toarei la- capătul braţului sarcinei: se fixează un disc, atunci trebue astfel strîns lipit, că între disc şi grindă să nu rămână un spaţiu, în care s’ar putea aşeza corpuri streine. 1

10. Diviziunea scalei trebue făcută pe cât se poate în părţi egale, exprimate în kg şi în submultiplii zeci­mali a kilogramului, iar distanţa între doua diviziuni (trăsături) vecine nu poate fi mai mică de. 3 mm. Trăsă­turile (liniuţele) diviziunilor se vor face prin gravare sau batere, în general trebue executate aşa, că sa nu se şteargă. Balanţele repede c<‘iri pe lângă diviziunea metrică, mai au şi o diviziune streină (ăltui sistem), nu se'admit la exeminare şi verificare. . 1 ■ > V

11. Diviziunea scaiei trebue îndicată prin cifre lămurit imprimate şi bine vizibile. La primul şi la ulti- mul număr, pe fiecare scară, cu excepţiunea liniuţei de zero, trebue alăturat semnul kg. Prima şi ultima liniuţăa. fiecărei scale, trebue să corespundă unui număr întreg de Kilograme. V... . .. ; •

12., La balanţe repede cu două scale trebue prima liniuţa a scalei pe grea (scara pentru sarcine grele) se corespundă acelui număr ds kilograme, cu care se închee

•scala pe uşor (scala pentru sarcini uşhare). ~ :

13. La balanţe repede Ia cari cursorul este unit. cu braţul lung a grindei în mod inseparabil, scara balan- ţai trebue să înceapă cu zero. In ăcest. caz nu trebue' greutatea cursorului şi cârligului indicată pe cârlig- şi păstaie. v ■

: v -14. , Dacă atârnătoarea, care este unită în* mod’ inseparabil cu cârligul, care serveşte la acăţarea obiec­telor ce trebue cântărite; resp. este unită cu lanţuri şi cu cârligul, sau cu talerul, care serveşte pentru primirea" sarcinei, se poate separa de braţul grindei, atunci scala trebue sa înceapă cu zero, sau greutatea totală ® âtărnătoarei dinpreuna cu accesorile unite inseparabil (cârligul, lanţul, urechea şi talerul), trebue sa aibă u'tv număr întreg de kilograme. Această greutate trebue imprimată sau gravată pe atârnătoare şi pe braţul scurt a grindei balanţei în forma: A . . . . kg, iar dacă pentru primirea sarcinei serveşte un taler, greutatea se înseamnă pe braţul scurt a grindei balanţei' şi fie taler în formă: T ... . . kg. Dacă pe lângă atârnătoare pen­tru talerul de sarcină se află şi un cârlig, atunci greu­tatea totală a cârjiguiui şi talerului pentru sarcină trebue indicată în formă: T. . .'. . .kg . Dacă atârnătoarea este unită cu braţul grindei în* mod insepărabil, atunci scala trebue să înceapă cu zero. In cazul acesta ..greu­tatea atârnătoărei. şi a accesorilor (cârligului, lanţurilor etc.) nu trebue indicată.

15. Puterea maximală şi minimală a balanţei re- pede trebue indicată prin gravare pe cârligul cursorului Şi .pe cârligul atârnătoarei sarcinei, respective pe: taler. Această inscripţiune se face prin indicarea greutăţii pri­mei şi ultimei gradaţiuni a scarei în. formă: P. . . . kg.-ta balanţe repede cu două scale, inscripţiunea puterii

balanţei se face însă prin .indicarea greutăţii primei şi ultimei . gradaţiuni a scalei pe uşor, si prin indicarea greutăţii ultimei gradaţiuni a scalei pe greu în formă:

P. . . . — • — kS-

: ■'%..§■ 8 5 ? Balanţe cu pod cu cursor .si scală.

Puterea balanţelor- cu pod, 'cursor şi scală mi poate fi. mai. mică de 20 kg. Prescripţiunile cuprinse în

’ punctele . 2 . până 5 şi 7 a § lui 83, se aplică şi la aceste balanţe, cu aceia deosebire, că dacă aceste ar avea o cutie pentru daraua,-atunci trebue indicat rostul acestei cutii. . - ' . - ■ • “■

Diviziunea scalelor trebue făcută în kilograme şi în submultiplii zecimali a-kilogramului. Distanţele între liniuţele diviziunei se fie pe cât se poate egale. Fiecare scală.trebue sa.înceapă cu zero şi liniuţele (trăsăturile) scarei trebue se fie gravate sau imprimate. Distanţa între doua liniuţe, vecine nu poate fi mai mică ca 2 mm,

viar distanţa între două r liniuţe vecine a : cursorului cel mai inie trebue să corespundă acelei greutăţi, care este egală ; cu 1/2000 a. încărcării maximale admise. Balanţe cu pod cu * sursor şi scară, cari pe : lângă Escala metrică, mai posed şi scala altui sistem de greutate, :nu se admit

la examinare şi verificare. •• ,;ţ ' -s:; , ^

* ■ Cursorul poate să zacă prin intermediul Junei atâr­nătoare, cu care este unit inseparabil pe un cuţit , fixat pe o păstaie,, care se poate deplasa, sau cursorul se poate deplasa direct pe grinda balanţei, resp. pe o şină care se’ deplăsează şi care este unită în mod inseparabil cu grinda balanţei. In rcazul prim, cuţitul pe: care se sprijineste cursorul,' în'cazul doilea,' centrul de gravitate a cursorului trebue să se mişte în. un plan paralel şi care este-foarte, aproape de planul, care trece prin cuţi-

' tul de învârtire şi cuţitul de sarcină a grindei balanţei.

Fiecare păstae care se deplăsează, resp. fiecare cursor trebue să poseadă o marcă-, care se cunoaşte lămurit, cu ajutorul căren să poate ceti greutatea sarcinei pe diviziunea scalei. - T ' -y

Invariabilitatea înacamztnului cursorului şi a împăr­ţirii masei lui, trebue să fie garantată pe deajuns prin formă, material şi alte; călităţi. Se ’ admit şi riiecanizme, la cari cursorul însuşi este purtătorul unui, sau mai mul­tor ciirsore mai mici cu scale, respective 1 purtătorul unei. sau mai multor scări cari se deplasează. Eventualii şurubi de ştrângere sau apăsare, trebue să fie în legătură inse­parabilă cu cursorul. Pentru a putea aşeza, mai uşor şi

- mai sigur cursorul cel mare pe acele trăsături ale pâr­ghiei, cari corespund unui număr întreg de kilograme, să admite încrestarea pârphiei „sau şinei, curente. Pozi­ţiunea cursorului pe : scală trebue cetită prin ; ajutorul unei mărci fixate pe cursor.— -r -

Pe fiecare balanţă cu pod, cu cursor şi scală tre­bue gravat sau imprimat-lămurit Ia un loc-vizibil (pe grinda principală a balanţei, pe stâlp) puterea : balanţei ~ exprimată în kilograme, precum şi numele fabricantului balanţei. .. , '■ ; ;

Balanţe de înclinare.

; § 86. , - ■■■ .

a) Balanţe de înclinare simple.

Balanţele de înclinare sunt astfel de balanţe de* pârghii, la rcari poziţiunea de echilibru schimbată, a sis­temului de pârghii, constitue măsura pentru sarcina caretrebue cântărită, ! 1

24 . GAZETA

Balanţele de înclinare trebue să corespundă condi­ţiunilor generale de construcţie indicate în § 78.

Balanţele de inclinare trebue provăzute cu scale în faţă careia oscilează arătătorul (acul), care stă în legătură cu sistemul de pârhii. Se poate construi şi aşa, că scala să .stea în legătură cu sistemul pârghiilor şi. arătătorul sa fie fix aşezat; Legătura arătătorului scalei cu sistemul pârhiei trebue astfel făcută, că în caz nece­sar să se poată asigura prin marcare. Scara balanţelor de înclinare trebue împărţită în kilograme,: sau în multi­plii zecimali, respective în. submultiplii zecimali a kilo-, gramului şi să fie însemnate cu cifrele corespunzătoare şi să poarte numărul de fabricaţiune.

Distanţa între două liniuţe (trăsături) vecina a sca­lei nu poate fi mai mică de un milimetru şi socotită după valoarea sa de greutate, poate corespunde în maxi­mum 1/1000 parte a încărcării maximale admise.

Vârful arătătorului, care oscilează în faţa scalei se poate construi şi cu o scală suplinitoare, cu ajutorul cărei se poate ceti mai exact poziţiunea arătătorului. Vârful arătătorului nu poate fi mai lat de 1 mm, iar distanţa între scala şi vârful arătătorului,- resp. între scala suplinitoare,; nu poate fi mai mare de 2 mm.

Pentru evitarea oscilaţiunii prea îndelungate' a ară­tătorului, este admis a construi un aparat de amorţire (potolire, micş'orare). Dacă nu se întrebuinţează aerul, ci un lichid pentru amorţirea oscilaţiuhilor, atunci trebue acel vas, în care se află lichidul să poarte o marcă fixă de umplere, care se vede din afară. Marca această este necesară numai atunci, dacă vasul acesta nu e închis din toate ; lăturile. In acest caz trebue afară de friarca amintită să fie aplicată pe Învelitoarea balanţei şi o placă cu,jnscripţiunea materii lichidului^ care serveşte pentru amorţirea oscilaţiunilor, iar placa această trebue să fie astfel aşezată, ca să se poată sigura prin verificare.

'Este admis a întocmi balanţa de inclinare cu greu­tăţi pentru regulare. Poziţiunea acestor greutăţi psntru regulare, cu excepţiunea- acelei greutăţi care serveşte pentru echilibrarea balanţei, trebue să fie astfel, ■ ca să se poată sigura prin verificare. Greutatea care serveşte pentru echilibrarea (daraua balanţei), trebue să poarte o placă, care se poate sigura prin verificare şi care trebue însemnată prin litera E, sau prin cuvântul Echilibrare.

Întrucât balanţele de înclinare sunt transportabile, trebue să fie provăzute şi cu un fir cu plumb, de o lungime corespunzătoare.

; §• 87.

b) Balanţe de înclinare cu greutăţi de afinate.

Balanţe de inclinare cu greutăti de atârnâre sunt astfel de balanţe, la cari o pârghie a sistemului de pârghii are mai multe cuţite, pe cari-cuţite se aşeeză greutătile de atârnare prin perniţele lor. Aşezarea greutătilor de

. altârnare pe această pârghie pentru greutăţile de atârnare se poate executa cu mână sau automatic, corespunzător fiecărei încărcări. ~

Balanţele de inclinare cu greutăţi de atârnare trebue să corespundă condiţiunilor indicate în § 86 a Regulamentului.

Greutăţile de atârnare trebue să fie de obiceiu făcute dintr’o bucată. Dacă sunt însă compuse din mai multe bucăţi, atunci, trebue să fie astfel întocmite, încât să. poată asigura legăturile acestor bucăţi prin verificare.

Pe greutăţile de atârnare trebue imprimat numărul de fabricaţiune. Greutătile de atârnare trebue numerotate şi în concordanţa cu această numerotaţie Irebue cifrate şi cuţitele, ce sunt aşezate pe pârghia pentru greutăţile (je afârnare, pe carj cuţite se aşează aceste greutăţi.

OFICIALĂ . Nr. l l „

Pentru ajustarea (corecţiunea) mai uşoară a balanţe! poate pârghia pentru greutăţile de atârnare în sensul al.

. penultime din § 86, să fie provăzute cu o greutate, care se deplasează şi afără de această şi cu o greutate de atârnare, ce zace pe un cuţit şi care (greutate) e reunită

. în mod inseparabil cu pârghia. Această greutate de atârnare trebue însă să corespundă prescripţiunilor al. 2 si 3 şi să poarte semnul zero. Cuţitul aparţinător trebue deasemenea însemnat cu zero.

Balanţele de inclinare cu greutăţi de atărnare trebue provăzute cu o scală principală, pentru care trebue aplicate prescripţiuhile al. 2 si.3 a § 86 şi afară de această şi cu o scară de ajutor (suplinitoare), care conform numărului greutăţilor de atărnare cari s’au aşezat, ne arată acea greutate, care trebue adausă la , cetirea pe scara principală, pentru a afla greutatea sarcinei care trebue cântărită. V

§. 88. .

c) Balanţe de inclinare încopciate.

Balanţe de inclinare .încopciate sunt astfel de balanţe de înclinare, la cari se transmite acţiunea sarcinei, prin mijlocirea pârghiilor intermediare - pe mai multe balanţe de înclinare simple, cari întră de arândul (una după altă) în funcţiune. \

Balanţele de înclinare încopciate trebue să cores­pundă condiţiunilor indicate .în § 86 a Regulamentului.

Balanţele de înclinare singuratice trebue însemnate cu numărul de fabricaţiune a balanţei. -

Contragreutăţile balanţelor de inclinare singuratice trebue să fie construite cu pârghiile aparţinătoare dititr’o bucată, sau trebue se fie astfel întocmite, că poziţiunea lor invariabilă să se poată asigura pe pârghie, respective prin aplicarea mărci imperiului (mărci de verificare).

Scările trebue deasemenea însemnate cu ctnnărul de fabricaţiune. a balanţei. Mai departe trebue . puse picături de plumb, sau cositor, imediat înaintea primei

/trăsături şi după ultimă trăsătură a scarei, pe cari picături trebue inprimate mărcile de verificare (marca imperiului). Este admis a întocmi mecanizmul astfel, că arătatorii balanţelor de înclinare singuratice să oscilează Înaintea unei şi ,'aceaşi scări. In acest caz trebue aratatorii să poarte pJăci, cari indică acea încărcare, la care se opreşte aratătorul respectiv pe zero scării. , ;

Indica/ea greutăţi pe placă trebue Ia cetirea scării adunat, pentru a căpăta greutatea obiectului cântărit.

Mai departe este admis, a întocmi astfel meca­nizmul, încât să fie . scările cu balanţele de inclinare aparţinătoare unite şi cetirea şă se facă prin un arătător (indice), care e fixat pe capra balanţei.

§. 89. ; ; ‘ .

D) Combinaţiile sistemelor de construcţie de sub A , B, si C.

Balanţele cari reprezintă o combinaţie a sistemelor de construcţie indicate in §§ 80 până 88 se pot supune examinări şi verificări. ‘

Balanţele construite după sistemele sus numite se vor. verifica atunci, dacă fiecare construcţie de balanţă ce sunt combinate, corespunde pentrti sine următoarelor prescripţiuni: •

Balanţe cu pod, cu" cursor şi scară, cari posed un taler pentru greutăţi, trebue dacă urmează a fi supuse verificări să aibă cel puţin o putere de 200 kilograme.

Talerul pentru greutăţi poate fi întocmit numai Ia acele lungimi de.pârghi, cari corespund unui raport zecimal, sau centezimal dintre greutate şi sarcină.

No. 11 GAZETA OFICIALĂ 25

Puterea balanţei de înclinare cu mecanizm pentru cursor fără taler- pentru greutăţi, trebue să fie cel puţin 20 kilograme, iar puterea balanţelor de înclinare cu mecanizm, pentru cursor şi cu taler pentru greutăţi trebue să fie cel puţin 200 kg.

• Pentru întocmirea talerului pentru greutăti sunt valabile- prescripţiunile indicate in al. 3, de mai înainte.

; ' §• 90. I

Examinarea şi limita eroirlor.

Examinarea unei balanţe, care este, admisă în senzul prescripţiunilor citate, în privin{a exactităţi, .sensibilităţi şi puterii, trebue executată după metoda care e indicată în instrucţiune. Balanţa se poate verifica însă numai atunci, dacă:

1. După ce .s’a aşezat sarcina maximală admisă, un adaus; care corespunde acestei sarcini şi a sistemului balanţei respective, care e indicat în clasificarea urmă­toare, realizează pe scară încă o aplicaj:e permanetă a limbei (vizierelor, arătătorului) de cel puţin 1 „ mm (sensibilitatea) şi

' 2. Erorea exactiţăţi nu trece peste limitele fixate pentru sensibilitatea balanţei. Adausul de greutate maximală admis în raport cu încărcarea unilaterală a balanţei este pentru : ’

a) Balanţe de preciziune şi anume de o putere maximală unilaterală:de , 5 kilograme putere şi mai în sus . . . 1/10.000 de 250 grame putere până sub 5 kg putere . 1/5.000 » 20 „ „ „ „ 250 g „ . 1/2.500 de o putere mai mică de 20 grame putere . 1/1.000

bj Balanţe pentru uzul comercial şi anume de o, putere maximală unilaterală :

de - 500 grame putere şi mai în sus* i . . .. 1/2.000 de o putere mai mică de 500 grame . . . . 1/1.000

c] Balanţe de Înclinare . . . . . . . 1/1.000

La balanţe repede se admite, la greutatea unui* organ care se poate separa, o abatere de greutatea nominală care e indicată pe acel organ, la o greutate de 1 kg până 2 kg, în maximum şau minimum, în limita erori admisă pentru greutăţile de comerţ, iar la greutăţile mai mari, se admite o abatere de 200 mg pentru fiecare kilogram, în maximum sau minimum.

:■ . §. 91.

Marcarea.

Marcarea balanţelor se face pentrii construcţiile balanţelor singuratice dupe metoda, care este indicată în Instrucţiune. Marcarea se face prin imprimarea mărcilor de verificare. Pentru aplicarea mărcilor de verificare pe părţile de construcţie, făcute din fontă, trebue puse dopuri de aramă, sau de alamă.;

E. Balanţele sistemelor înainte citate cu mecanizme pentru scopuri speciale.

§. 92. ’ , -

a) Balanţe de exploatare [pentru vagonete]

Balanţele de exploatare sunt balanţe cu pod, cu mecanizm .de cântărire admis (taler pentru greutăţi, jrjccanism cu cursor, balanţe de înclinare), destinate pentru cântărirea mărfurilor de o valoare minimală, la cari bucă­ţile de şine (fie aceste întocmite suspendat sau proptit), cari sunt aşezate în calea de exploatare, primesc sarcina care trebue cântărită.

- Pentru aceste balanţe se vor aplica prescripţiunile §§ 83, 85, 86, 87, 88, şi 89 după felul mecanizmului de cHitărire. Puterea balanţelor de exploatare nu poate fi mai. mică. de 20 kilograme.

* Dacă bucăţile de şine sunt aşezate în mod suspendat în balanţe.de exploatare (tren suspendat), atunci trebue construit un mecanizm pentru a opri clătinarea (balansarea) lăturalnică a balanţei, când trebue să oscileze liber.:

Pentru micşorarea loviturilor, la dezlegarea şi încărcarea bucăţilor de şine, ce sunt aşezate în balanţă sunt admise aparate d2.amorţire, cari trebue să cores­pundă prescripţiunilor din § 86, al. 5.

Este admis, a aplica la balanţele de exploatare me- canizme suplementare cari sunt necesare pentru trebuin­ţele circulaţiei (activităţi); nu este însă permis, că ăceste mecanizme să înfluinţaze oscilaţiunea liberă a balanţei şi exactitatea resultatului de cântărire, sunt deci admise şi mecanizme, cari înregistrează rezultatul cântăriri, fără considerare, dacă aceste mecanizme întregistrează întreagă sarcină care s’a cântărit, sau pe lângă numărul cântăriri­lor singuratice înregistrează numai supragreutatea pesteo încărcare minimală, acceptată pentru fiecare cântărire.

Dacă balanţele de exploatare posed mecanizme de înregistrare, adecă mecanizme pentru numerat (numără­toare), atunci trebue aceste numărătoare să poarte îns- cripţiunea Kilogrumi sau semnul kg.

Dacă numărătoarele aceste nu înregistrează întreagă sarcină, ci numai supragreutatea peste o încărcare mini­mală acceptată, atunci trebue pe lângă această numărătoare să fie pusă şi. altă numărătoare,, care arătă numărul cântăririlor singuratice. Această din urmă numărătoare trebue să poarte inscripţia: Numărul cântăririlor sin- gurjxtice. , ' - -

. -■ § 93.

Examinarea şi verificarea.

Examinarea şi verificarea balanţelor de exploatare este rezervată Biroului de măsuri si greutăţi din sediul Inspectoratului măsurilor şi greutăţilor. Examinarea şi verificarea balanţei se face, dupa ce partida a înaintat- cererea la Biroul c?e măsuri şi greutăţi respectiv, în localul fabricei (resp. în atelierul de reparaţii)* sau la faţa locului, unde se întrebuinţează balanţa. în amândouă caşuri este obligată partida să îngrijească de toate în­tocmirile (uneltele), cari sunt necesare pentru executarea examinării, se pregătească marfa de cântărire şi se pună la dispoziţie lucrători de ajutor. La examinarea acestor balanţe, trebue urmată metoda, care e îndicată în Instruc­ţiune pentru singuraticele tipuri de balanţe.

Balan{a se pote verifica însă numai atunci, dacă după ce s’a pus pe balanţa sarcina maximală admisă, un adaus de greutate de Vaooo din această sarcină, resp. de Viooo, când apăratul de cântărire este o balanţă de înclinare, execută (cauzează, pricinueşte) încă o aplecare permanentă a limbei, a vizierelor, sau a arătătorului scarei de cel puţin 1 mm şi eroarea exactităţi nu trece -peste limita menţionată. . •

Când balanţa de exploatare serveşte pentru cân­tărirea curentă a mărfurilor de valoare minimală d. e. pentru cărbuni minerali, lignit, 'cocs, . tizic (turfă), mi­nereu, var, cărămidă şi asem., atunci se adtnit pentru indicarea balanţei următoarele.limite a erorilor:

a) Dela valoarea nominală, abaterea valorii mij­locie din 20 îndicări a balanţei nu poate fi mai mare de■ jumatate procent acestei valori şi ■ :

b) Abaterea îndicări balanţei dela valoarea nomi­nală la o cântărire singuratică, poate fi în maximum un % procent din valoarea nominală.

26 GAZETA OFICIALĂ No. I I

La balanţele de exploatare, trebue să fie ţ'întuită la lin loc învederat o placă de metal, care trebue să poarte următoarea înscripţiune: .

■ Balanţă de exploatare pentru . . . . pentru sarcini până la . . . kilograme. A se lua în seamă

„certificatul aparţinător. ' ;îV Maî departe pe această placă, trebue să fie indicat

numele şi domiciliul fabricantului şi numărul curent de fabricaţiune. Mărimea literilor şi cifrelor acestei înscrip- ţiuiii 'trebue se fie peste 7 111111.

Verificarea balanţelor de exploatare se face dupe îndrumările din Instrucţiune. . - - :1

Pentru: fiecare balanţă de exploatare examinată şi verificată trebue emis un certificat, care în dosul seu conţine indicarea scurtă (un rezumat) a- întrebuinţării balanţei. . ■■ ••

§ 94. :

B) Balanţe macara

Balanţele macara sunt balanţe cu cursor şi scară resp. balanţe cu taler pentru preutâţi, sau balanţe cu taler pentru greutăţi şi mecanizm cu cursor şi scară; cari sunt construite în interiorul irnei macara, sau într’un scripeţ şi cari sunt destinate pentru constatarea greutăţi obiectelor foarte grele şi [voluminoase,;la ridicarea lor prin macara, sau scripeţ. ,

Balanţele macara trebue se corespundă prescrip­ţiunilor respective, cari au valoare.pentru balanţele cu pod* cu cursor şi scală, resp. pentru balanţele cu pod

.şi taler pentru greutăţi; sau pentru balanţele cu pod şi taler-pentru greutăţi şi mecanizm cu cursor şi scală (v. §§ 83, 85 şi 89). [

Dacă balanţele macara poartă un tater pentru greutăţi, .atunci poate fi aşezat talerul pentru greutăţi numai ’la acele lungimi de pârghie, cari corespund unui raport

^entezimal între greutate şi sarcină.Pe fiecare balanţă macara trebue se fie la un

loc vizibil indicat numele fabricantului şi numărul curent de fabricaţiune. s

, ; - § 95.-: - 'Examinarea ş i verificarea. '

Examinarea şi verificarea balanţelor macara se va face după dorinţa partidei sau în localul fabricei (respective în atelierul d i reparaţii), sau la faţa locului unde se întrebuinţează balanţa.- Examinărea se.va face după metoda 'indicată- în Instructie, dacă balanţa are o sensibilitate suficientă şi dacă raportul pârghiilor este exact.

Partida este obligată să . îngrijească, de toate în­tocmirile, cari sunt necesare pentru executarea examinării, să pregătească marfa de cântărire şi. se pună la dis­poziţie uneltele de ajutor şi lucrătorii. .

Verificarea balanţei macara se va face numai atunci, dacă după ce s’a pus sarcina maximală admisă pe balanţa, un adaus de greutate V2000 din această sarcină execută încă o aplecare permanentă a limbei, sau a vizierelor, de cel puţin 1 mm şi eroarea exactităţii nu trece peste

, limita menţionată. . ,La verificare trebue procedat după Instrucţiune.

§ 96.' C) Apaia<e de cântărire pentru cânlări’eă vagone-

lor cu n?ai multe osii.

La examinare şi verificare se admit .ca aparate de cântărire pentru cântărirea vagoanelor cu mai multe osii:

a) Balanţe centezimaie cu pod a căror pod este împărţit, respective cu doue poduri, fără mecanizm cu cursor şi scară. . ' . .

%

b,) Balanţe cu pod cu două poduri, cu mecanizm cu cursor şi scară : .

c) Aparate de cântărire , compuse din mai multe balanţe cu pod singuratice (balanţe împărţite), Ia cari balanţele împărţite sunt trainic* fixate (nu se mută loc\ sau se mută (se pet deplasa). v

: Aparatele de cântărire sus amintite, trebue si corespundă după construcţia lor prescripţiunilor resp, (v. §§ 83, 85 şi 89). Dacă apăratul de cântărire constă din mai multe balanţe singuratice, atunci trebue să fîe un număr cu soţ din aceste balanţe.. Dacă balanţele împărţite se pot mută (deplasa

atunci' podurile acestor balanţe împărţite nu» trebue se posede mecanizme speciale de descărcare. ■

° : § 97.Examinarea ş i verificarea.

/ Examinarea şi verificarea aparatelor de cântărire pentrir vagoanele cu mai multe osii se va face din par tea Biroului de măsuri şi preutăţi din sediul Inspectoraţu Iui. Pentru executarea examinări şi verificări aparatele respective, trebue deci partidele să se adreseze cu rugare; cătră Inspectoratul competent, care pe urmă va dispune cele necesare. .

Examinarea se va face după metoda îndicată î Instrucţie şi se vor lua în seamă prescripţiunile stabilite pentru balanţele cu pod de aceaşi construcţie, atât Îe privinţa limitelor erorilor, precum şi a gradului de sen sibilitate. ■[ ' . -

Marcarea se va face după prescripţiunile cari suni valabile pentru balanţele cu pod. Aparatele de cânfărireM cu mai'multe balanţe împărţite, se pot marcă însă numai ■*' atunci, dacă s’au examinat toate balanţele şi s’a cons­tatat că se pot verifica.

7 § 98.

D/ Balanţe de pod eu arălator penlru bagaj.

Balanţele de pod cu arătător pentru bagajul călă­torilor pe căile ferate sunt balanţe de. înclinare, cai trebue să corespundă . prescripţiunilor stabilite în § în măsura următoarelor dispoziţiuni:

• - 1. Puterea balanţelor de pod cu arătător pentr. bagaj nu poate fi mai mică-de 200 kilograme şi n poate trece peste 500 kilograme.

2. Este admis a combina balanţa de înclinare c:o balanţă de grindă cu braţe egale, sau cu braţe ine gale, sau să fie combinată cu un mecanizm cu curse şi scară, care balanţă însă nu trebue să poarte o scar; care e devizionată dela kilogram la kilogram.

. 3. Cadranele pe cari se află scara, trebue facu' sau din metal, sau din carton, care este bine lipit p; placă de metal.

4. Scara cadranurilor trebue să fie împărţită i kilograme întregi. Un interval a diviziuni nu poate mai mic de 3 mm.

Gradaţiile (liniuţele) trebue să fie destul de tari ‘ bine vizibile. Scara trebue să poarte înscripţiunea Kilo?, rame. întrucât cadranul-ar fi construit din metal, atun- trebue pusă câte o picătură de cositor, imediat lânş prima şi ultimă gradaţie (Iiniuţă) a scării. Pe aceste P:U cături de cositor se vor imprima mărcile de verificai 5

Pe cadran trebue mai departe pusă înscripţiunea- Balanţe de pod cu arătător pentru bagaj şi număr1111 de fabricaţiune. Cadranele trebue acoperite cu sticlig care sticlă trebue din lăuntru pusă într’un cadru de metal închiderea acestor cadre de metal trebue astfel întocmiri

No. 11 GAZETA OFICIALĂ

ca să se poată asigura la verificare prin imprimarea mărci de, verificare pe o picătură-de plumb sau cositor, sau prin aplicarea unei mărci cu plombă. •

' 5. Balanţa trebue să fie provăzută cu un fir cu plumb, a cărui lungime trebue să fie cel puţin de 300 mm.

, v : ; . : ; ; ' : ; §. 99..

' Examinarea si verificarea,

' Examinarea şi verificarea balanţelor de pod cu ărător trebue executată la locul de întrebuinţare. Exa­minarea trebue făcută după metoda indicată în Instruc­ţiune şi balanţa să poate numai atunci verifica, dacă*’

1. Abaterea indicări pe cadran dela indicarea no­minală, între zero şi 250 kilograme este în maximum’ 500 grame, iar Ia indicări mai mari de 250 kilograme abaterea nu e mâi mare de Vooo de indicarea nominală respectivă. ; .

2. Această valoare a Umilei erori nu e mai mare nici atunci, când aceaşi sarcină să aşează de mai multe ori pa diferite locuri a podului.

Pentru verificarea balanţei trebue observate îhdru mările din Instrucţiune.

; §*100.

e) Baîanje aatomaiice de îttreg.sirare penlru ma­terii în iorma de praf, sau nisip ş i pentru maifa

înfonna de greunfs mărunte

Balanţele automatice ; de înregistrare sunt balanţe, Ia cari se face umplerea taurului de sarcină cu * cantităţi fixate, dintr’un material, care se toarnă de sus, şi la care talerul de sarcină să goleşte totdeuna automatic, iar umplăturile singuratice să înregi-trează prin un nu­mărător. \ ' ■ .

Balanţele automatice de. Înregistrare trebue să co­respundă condiţiunilor generale de construcţie, fixate în §. 78. ■■ ■/

Puterea briantelor automatice de înregistrare nu poate fi mai mică de 20 kilograme. Este admis a aplica aparate de corecţiune, cari regulează scurgerea (turnarea) materialului şi admit echilibrarea talerului de sarcină. Nu este admis, că aceste aparate de corectiune să influ­enţeze libera oscilaţiune a balanţei şi aparatele aceste se admită schimbarea greutăţi'unei umplături a talerului de sarcină, mai rnult decât un procent ( 1% ) în plus sau minus. ■ • z''7;/ ■;

Este admisă aplicarea suplementară a unei balanţe cu cursor şi scară sau â unui oarecare aparat de cân­tărire, dacă servesc pentru cântărirea rămăşiţelor, cari s’armai afla după ce s’a terminat cântărirea automatică (cu umpleri complete).

; Aparatele aceste suplementare trebue să cores­pundă prescripţiunilor corespunzătoare. Pe capra balanţei trebue ţintuit într’un loc vizibil o placă, pe care este. împrimat, gravat, sau turnat numele fabricantului balanţei, numărul de fabricatiune şi înscriptia: Balanţă automa­tică pentru cântărirea............... .pentru umpluturi de....1— kilograme. .

Dacă prin aparate de'corectare se pot regula um­plăturile singuratice conform materialului, atunci trebue această îndicată pe placa amintită.

In caz dacă este aplicat un aparat suplementar de 'cântărire, care corespunde al. 3, a acestui §., atunci în scriptiunea de pe placă trebue să poarte un adaus cores­punzător, d. e. la balanţe automatice cu mecanizm cu cursor şi scară, înscripţiuuea această ar fi: Balanţă automatică cu mecanizm cu cursor şi scară pentrucântărirea ....... '......... pentru umpluturi de........ kilog’-rame. .• ; ■■■': - ' ■

: Balanţa trebue *ă fie provăzută cu un fir cu plumb. Numărătorul aplicat pe ,balanţă trebue să înregistreze numărul golirilor, sau greutatea în kilograme. Deasupra sau de dedesuptul numărătorului trebue să fie aplicată inscripţiunea respectiva: Numărul golirilor,sau Kilog­rame. Acest numărător trebue fixat astfel pe capră, încât să nu se poată înlătura fără vătămărea mărcilor de ve­rificare şi să nu să poată atinge din afară'părţile cons­titutive cari functioneaza. Sticla care serveşte ca apără­toare şi care acopere cadranul; trebue pusă din launtru ' astfel, încât să -nu să poată înlătura fără a vătă na măr­cile de verificare.

^ . §. 101.

Examinarea si verificarea.

- Examinarea şi verificarea balanţelor automatice de înregistrare se. face după prescripţiunile . respective, in­dicate în Instrucţiune. Examinarea şi verificarea sa poate face după doriaja partidei în localul fabricei (resp. în atelierul de reparaţii), sau la faţa locului, unde să în­trebuinţează balanţa. In amândouă cazuri, partida--este obligată să îngrijească d§ toate întocmirile technice, cari sunt necesare pentru executarea examinări, să pregăte­ască marfa de cântăriri: şi să pună la dispoziţie lucrătorii.

Balanţa automatică de înregistrare se va verifica

numai atunci, dacă greutătea înregistrată nu se abate dela greutatea nominală în pltis sau minus mai mult de O'l procent a greutăţii nominale.' •

Verificarea se vă face după îndrumările respective ce sunt conţinute- în Instrucţiune/' _

v " u XII. Aerometri,

i : Aerometri adeniş'. x

La examinare şi verificare se admit a crometri cari arată densitatea unui lichid la temperatură hotărâtă (fixata), sau arată o mărime, care stă cu desimea în relaţiutie simplă, în cadrul limitelor erori admise.

; A. Aerometri pentru desime(densimetrele) arată la o temperatură de 15° C densitatea unui lichid la acestă temperatură, în raport cu densitatea apei curate la 4" C.

B. Aerometri pentru vitriol de cupru arată la o temperatură- de 15° C valoarea reală (titlul legal) a unei soluţiuni apoase de vitriol de cupru (peatră vânătă), exprimată în vitriol de /cupru ; cristalizat, în procente de greutate. ■

C) ^/coojo/ne/ri arată conţinutul alcoolului spirtoase­lor în procente de volum pentru temperatura de 15° C.

D. Saharometri arată procentele de greutate aza- hărului,. pe care îl conţine o soluţiune de zahăr curat în apă destilată la temperatura de 17'5°C.

, E. Saharometri pentru must sunt saharometri la cari 17 grade must sunt egale cu 20 grade saharo- metrice. ' *. , ' •

§ .103. \ ;

. Condiţiuni gfenerale de construcţie.

Instrumentul care este eonstruit din sticlă curată şi fără muchi (ondulaţiuni), a cărui' lungime nu poate trece peste 440 mm şi a cărui coadă (tubul subţire) trebue să poseadă un diametru de ceLpuţin 4 mm, trebue să cu­prindă un termometru, care este împărţit conform scări de'temperatură, fixată în §. 12 a Ordonanţei de măsuri şi greutăţi din 6 februarie 1920, No. 8018/V. (Gazeta

28 V GAZETA 0FICI4LĂ No. 11

Oficiala, No. 86 ex 1920) şi a cărui vas pentru mercur, care se află sub corpul aep metrul ui tubului gros, ajunge (este suficient) ca îngreunare pentru instrument, Vârful (bolta) tubului subţire şi partea direct alipită (împreunată) acestuia în o lungime de cel puţin 2 mm, trebue să fia ■provăzut din lăuntru cu un acoperamânt din ceară roşie. Mărginea de jos aţestui acoperământ trebue să fie departe de marginea sus â scalei de hârtie, cel puţin 10 mm. Marginea de jos a bandei (fâşiei) de hârtie poate fi în maximum 10 mm mai sus de locul, unde tubul gros se uneşte cu tubul subţire. ■;

Lungimea mijlocie a unui înţerval dintre două tră - sături de grade (partea unui grad', adeca distanţa între tră­sătura primă şi trasatura ultimă a scării în milimetri, împărţită prin numărul intervalurilor părţilor (gradelor) trebue să fie de cel puţin 1‘5 mm. - . »

Numerotarea (însemnarea cu cifre) trebue făcută cel puţin tot la a zecea liniuţa (trăsătura), mai departe tră­săturile diviziunilor din zece. în 10 grade vor fi mai

-lungi ca acelea; din cinci în cinci grade, iar ale acestora din urmă măi lungi ca trăsăturile fiecărui grad. Gradaţia cea mai de jos (trăsătura inferioara) va trebui sa fie cel puţin 10 nun mai sus d. e. locul unde tubul subţire să uneşte cu tubul gros. In tubul subţire (coada) sus, trebue fixată scara prin cleiu de peşte, şi jos cu ceară roşie. Scara trebue şă fie perforată ap'oape de marginea de sus.

Distanţa dela liniuţa cea mai de sus (trăsătura su­perioară) până lâ„bolta tubului-subţire (extremitatea de sus) nu poate fi mai ,mică de 20 mm. '

- Termometrul cuprins în corpul aerometrului trebue să fie provăzut cu o scară de hârtie, sau carton, care e fixată sus şi jos în corpul aerometrului, care' poartă pe partea din faţă o diviziune care cuprinde un interval dela 1°C sub zero până la 30°C peste zero. Trăsăturile

. (liniuţele) de 5 şi 10 trebue să fie corespunzător mai lungi şi acele din urmă şi însemnate vizibil cu cifre. Mai departe trebue să poarte scara înscripţiunea în mod for­mal Celsius.

Distanţa trăsăturilor (liniuţelor) zero-şi 30 nu poate fi mai mică de 45 mm; eroarea împărţirii nu poate.fi mai mare decât 0‘1 grad. Gradaţia inferioară (cea mai de jos) trebue să fie cel puţin 10 mm deasupra reser- voarului. ' .

Pe dosul scării de termometru poate fi îndicat numele şi locuinţa fabricantului, nu întimpină nici o difi­cultate a aplica această inscripţiune eventual pe scara aero- metrului. •

Mercurul- trebue să facă o boltă complect regulată, când se urcă şi cade temperatura, şi nu e permis să se tragă pieziş, nu e permis a se lipi de sticlă şi nu e per­mis nici să se facă băşicuţe. Gând se întoarce termo-, metrul fără zguduitură cu rezervoarul în. sus, nu este permis, că firul de mercur să se rupă şi nu e permis să cadă jos. Ţeava capilară a termometrului trebue * să fie trasă într’un capăt ascuţit, fără se facă o lărgire. .

§ 104. '

A. Deisimefre. #

Densimetrele cari se supun examinări şi verificări trebue să corespundă afară de condiţiunile generale ex­puse îii §. 103 şi următoarelor condiţiuni speciale: '

I Scara de hârtie cuprinsă în tubul subţire (coadă) trebue înpărţită în grade întregi de densitate, la care densitatea apei curată Ia 4°C să socoteşte egală cu 1000 grade densimetrice. Această scară trebue să fie provă- zută. cu numărul curent de fabricaţiune, numărul anului şi lunei de fabricaţiune a instrumentului şi cu înscripţi­

unea: Grade densimetrice la 15nC. Apa la 4* C — ÎOOO. A se ceti de sus.

2. Abaterea poziţiunii liniuţelor (trăsăturilor) singu­ratice de diviziunea regulată nu poate fi mai mare de 0-l £rade densimetrice. Indicaţiunile instrumentului (densimetrului) nu e permis să difere (abată) în nici un punct cu mai mult d6 0'5 grade de densitate dela valoa­rea nominală.

3. Dosul scarei termometrice trebue să poarte îns­cripţiunea. Indicaţiunile acestui instrument trebue reduse dupâJabela oficioasă aparţinătoare.

4. La prima verificare se admite că indicaţiunile termometrului să fie:în maximum 0'1° în plus, resp 0'2°C în minus.

§ 105. .

B. Aerometri pentru vitriol de cupru.

Aeromeîri pentru vitriol de cupru trebue să cores­pundă prescripţiunilor generale fixate în § 103 şi pe lângă ‘această să împlinească dispoziţiile următoare speciale:

1. Scara de hârtie, care se află în tubul subţire (coadă* trebue împărţită în zecimi de procente' dela 0 '2 procente deasupra zero până la 4‘2 procente sub' zero.'

2. Pe scara de hârtie trebue indicat numărul curent de fabricaţiune'şi numărul anului şi lunei de fabrica­ţiune a instrumentului. Mai daparte scara trebue să poarte inscripţiunea: Procente de greutate de vitriol de cupru, la 15o C. — A se ceti de sus. .

Abaterea poziţiuni trăsăturilor singuratice de divi­ziunea normală nu poate fi mai mare de 0'01 procente., Indicaţiunile instrumentului nu .se pot abate în nici un punct curmai mult de OM procent de indicaţiunile nominale. •■■■>'. o ' ' .

4. Dosul scării termometrice trebue să poarte îns­cripţiunea: Indicaţiunile acestui instrument trebue reduse după tabela oficială aparţinătoare.:

5. La prima varificare pot îndicaţiunile termomet­rului şă fie cel mult 0’1° în plus, resp. 0.'2° în minus.

, § 106.

C. Alcoolometri.

Alcoolometrele trebue să corespundă prescripţiuni­lor'generale fixate în § 103 şi afară de aeeastă să îm­plinească dispoziţiile următoare speciale:

1. Scara de hârtie, care se afla în tubul subţire (coadă) poate cuprinde scara întreagă dela 0 până la 100, sau numai o fracţiune din această şi anume în pro­cente întregi, sau cu indicaţiunea fracţiunilor. Subdiviziu­

nea poate fi executată în jumătăţi, cincimi, sau zecimi de procente.

2. Lungimea mijlocie unui interval din două trăsă­turi (diviziunea unui grad) trebue să corespundă pres­cripţiunilor fixate în § 103, al. 3, iar distanţa între două trăsături, vecine nu poate fi mai mică de 0'7 mm.

3. Pe scara de hârtie a alcoolometrului trebue indicat numărul curent de fabricaţiune, numărul anului şi a lunei de fabricaţiune a instrumentului, şi mai-de parte înscrip­ţiunea: Alcoolometru în procente.pe volum alcool, de densitate 0'7950 la -j- 15° C. A se ceti de sus.

. 4. Indicaţiunile instrumentului nu se pot abate în nici un punct, cu mai mult de 0'2 °/o.de indicaţia nominală.

5. Dosul scării termometrice trebue să poarte •înscripţiunea: Indicaţiile acestui instrument trebue re­duse după tabela oficială aparţinătoare.

6. Indicaţiile termometrului nu e permis să se abată mai mult de 0'2 grad de indicaţia nominală.

\ '■’ §• I07- ’

D. Saharometri.

- Saharometri cari' urmează a fi supuşi examinări şi verificări, trebue să corespundă afară de prescripţiunile

\ generale fixate în §. 103 şi următoarelor condiţiuni: • Q - 1 • Scara de hârtie cuprinsă *în tubul subţire (coadă)

a căriii întindere a scării poate fi oarecare (după plac), trebue să fie cel puţin împărţită în cincimi de grade.

2. Pe scara de hârtie a saharometrului trebue indicat numărul curent de fabricaţiune, numărul anului şr-lunai de fabricaţiune a instrumentului şi înscripţaiiea: Saharo- metru în procente de greutate la plus 17'00 C.—A se ceti de sus. .

3. Abaterea poziţiuni trăsăturilor singuratice de diviziunea normală nu poate fi mai mare Ia saharometri cu o diviziune progresivă în cincimi de grade decât 0'02 grad, iar Ia acei cu o diviziune progresivă în zecimi de grade nu poate trece peste O'Ol grad.

Indicaţiunile .instrumentului nu se pot abate în nici un punct cu mai mult de 0‘2 grad de îndicaţiune a no­minală. ■ _- 4 . Termometru acelor saharometrii a căror scară

saharometrică ^progresează în cincimi de grade, trebue provăzute afară de scară pentru temperatură şi cu o scară de corecţiune. Scara pentru temperatură trebue executată la, stânga de ţeava de termometru, în culoare neagră, iar scara de corecţiune în dreaptă de ţeava de termometru, în culoare roşie.

' Zero; scări de corecţiune .este aşezat la 17'5 grade peste zero a termometrului. Pentru a obţine trăsăturile acestei scări de corecţiune deaspra şi dedesuptul zero,

, trebue împărţit spaţiul între 17'5 şi 5°C în patru, iar h acel între 17'5 şl 30° în 'şase părţi egale. lYăsăturile

sub zero trebue însemnate cu 1, 2, 3 şi 4, iar acele deasupra zero_ cu 1, 2,. 3, 4, 5 şi 6. Pe scară trebue notat că aceşti numeri roşi înseamnă zecimi de grade şi că trebue peste zero adunaţi la îndicăţiunile scări saharometrice, iar sub zero dela aceste scăzuţi.

Scara termometrică dela saharometri a căror, scară saharometrică este împărţită în zecimi de grade, nu e permis să poarte o scară de corecţiune. La aceste saharometre să anexează certificate, cari conţin pe lângăo instrucţiune pentru întrebuinţare şi tabela de reducţi- une necesară. •

Pe scara termometrică acestor saharometri din urmă trebue pusă înscripţiunea: Indicaţiunile acestui instru­ment trebue reduse după tabela oficială aparţinătoare.

- 5. Indicaţiunile termometrului pot fi în maximum 0'5° C mai sus, resp. mai jos.

/■ ; ; §. 108. ;•/ . 7 .

E. Saharometrii pentru must. .

Saharometrii pentru must, cari se supun, examinări şi verificări, trebue să corespundă afară de condiţiile fixate în §.103 şi următoarelor^prescripţiuni speciale:

1. Scara de hârtie, care se află îa tubul subţire (coadă) trebue cel puţin împărţită în grade întregi de must, Ia care se socoteşte 17 grade de must egal cu

| 20 grade a saharometrilor admişi la verificare în■ sensul §. 107. .\ ' Scara trebue să cuprindă un interval de 10 până Sl 30 grade de must. şi trebue să fie provăzută cu numărul I curent de fabricaţiune şi numărul anului şi lunei de fab-

I ricaţiune a instrumentului, şi cu inscripţiunea:

I Grade de must la 17'5 °C.—17 grade de must ■.[ *=-20 grade saharometrice. A se ceti de sas. ..

' No. H GAZETA OFICIALĂ' . 29

2. Abaterea poziţiuni trăsăturilor singuratice de diviziunea regulată nu poate: fi mai mare de O'1. grad

. de must. .■',■■■ ■3. Indicaţiunile instrumentului nu e permis să difere

la nici un punct cu mai mult de 0'2 grad de must de valoarea nominală. ■ ■ ' : -

; 4. Pe scara termometrică trebue marcată tempe­ratura de 17'5° C prin o trăsătură (liniuţă) roşie.

Indicaţiunile termometrului pot fi în maximum 0'5 grade mai înalte resp. mai scăzute.

" - " ' §* 109. '

Examinarea^ vtrifîcarea

' Examinarea şi verificarea densimetrelor, aeromet- relor pentru ‘vitriol de cupru, saharometrilor şi celor­lalte aerometre, pentru care se'emit (distribuesc) certifi­cate, să. execută numai Ia Birourile de măsuri şi greu tâţi la sediul Inspectoratelor. '

. Pentru examinarea aerometrelor trebue să preme­argă o depozitare a acestora de b lună, socotită .dela momentul predări la Biroul de mastiri şi greutăţi..

Marcarea instrumentelor se face astfel, că se pune marca imperiului pe coada între bolta de ceară roşie şl scara, şi pe corpul aerometruhu. Pe lângă marca impe­riului mai mare, pe corpul aerometrului trebue pus şi numărul curent a registrului. ! -

Pentru, fiecare densirnetru, aerometru pentru vitrio- de cupru şi saharometrii, a căror scară de termometru nu poartă o scară de corecţiune, precum şi pentru fie­care saharometru pentru must, să eliberează un certificat! Acest certificat conţine numărul Gurent de fabrica­ţiune, numărul oficios de registru, luna şi anul de fabrica­ţiune a instrumentului, întinderea scarei şi adeverirea (confirmarea), că s’a plătit taxa de verificare. Pe lângă certificat este alăturată o inctructiune pentru întrebintarea instrumentului, precum şi tabelă necesară de reducţie.

La alcoolometre, precum şi ;la saharometre cu scară de corecţiune, cari sunt verificate se eliberează un atestat de verificare, iar la alcoolometre pe lângă acesta şi un exemplar a tabelei pentru reducţiune, precum şil o instrucţiune tipărită pentru întrebuinţare.

Pentru acele instrumente (densimetre, aerometre pentru vitriol de cupru, saharometre, saharometre pentru must), cari se refuză (înapoiază) la vericare, resp. marcare din oare şi care cauză, să eliberează un . atestat tie restituire (de înapoiere), care conţine indicaţiile lipselor (defectelor) constatate şideasemeriea adeverirea(autentificarea), că, s’a plătit taxa (taxa de restituire)'..

„ XIII. Măsurători de gaz.

- . ‘ * . §.' no. 'Măsurători de gaz admlş».

La, examinare şi verificare se admit numai astfel de măsurători de gaz, Ia cari volumul gazului parcurs să măsoară prin compartimente sau prin despărţituri de o capacitate precizată (fixată) şi să înregistrează în metri cubi. 1

§ 111.Călitătile şi mecanizmul.

' \A) Măsurători de gaz umezi..

Măsurători de gaz, la cari se face măsurarea ga­zului prin a tobă de tinichea scufundată în apă, sau în

: alt lichid potrivit, care se învârteşte în jurul axei sale,.; se numesc măsurători de gaz umezi. ;

30 GAZETA OFICIALĂ

Măsurători, de gaz umezi, cari urmează a fi supuşi verificări trebue să corespundă următoarelor condiţiuni:

1.: învelitoarea care serveşte ca ' reservoar (vas) pentru lichid şi care totodată închide de jur împrejur în . căperile, cari conduc gazul, trebue să fie Impermeabilă - (perfect ustupată), să; nu se poată modifica arbitrar apa ■ ratele de' măsurare, precum şi celel’alte părţi interioare de construcţie importante pentru măsurarea gazului, fără a vătăma mărcile de verificare, cari se aplică pe închee- turile de legătură a diferitelor părţi. : , ; . ;

' 2. Fiecare ţeavă (tub, conduct), care este menită pentru aducerea, sau scurgerea lichidului, trebue să fie provăzută cu o închaietoare idrâulicâ, care nu lasă să treacă gazul, a cărei înălţime este de cel puţin 40 mm.

3. întrucât mărimea încăperilor de măsurat de pinde de poziţiunea nivoului lichidului, pentru susţinerea nivoului normal a lichidului trebue să se afle la măsu ratori de gaz mecanizme,: cari permit ori şi când-res­tabilirea nivoului just (exact) a lichidului.-

4. Este şi admis în învelitoarea măsurătorului de gaz a aşeza aparate speciale, cari sunt potrivite pentru restabilirea automatică, resp. pentru susţinerea nivoului exact a lichidului în măsurătorul di «gaz. Mecanizmele cari- servesc pentru restabilirea resp. pentru susţinerea nivoului cxact a lichidului, trebue să fie astfel construite şi aşezate, că la o marcare portrivită, să nu se poată modifica, sau înlătura aceste mecanizme, fără a vătăma marca de verificare. - •' ■

5. Marginele de jos -a picioarelor (talpelor) dela măsurători de gaz, trebue să fie aşezate îri acelaş plan şi pe cât se poaFe paralel qu osia (axa) tobei. ■

6. Fiecare măsurător de gaz trebue.să fie provăzut cu un fir de plumb, a cărui legătură cu învelitoarea măsurătorului de gaz trebue sigurată prin marcare.

In loc de fir de plumb să poate întrebuinţa şi- un dispozitiv (libelă) potrivit, a cărui legătură cu înveli-

toare, trebue de asemenea sigurată prin marcare.7. Numărătorul trebue să fie astfel închis de jur

împrejur, încât să nu se poată ajunge la el fără a vătama mărcile de verificare. Fiecare cadran resp. disc de tobă a numărătorului poate conţine numai numeri, cari indică cantitatea gazului măsurat în metri cubi, afară de această trebue să mai fie şi un cadran suplementar, sau o tobă suplementâră, prin care se va face aprecierea fracţiunilor de metru cub a gazului parcurs (lăsat jă treacă), până la acea mărime minimală, în jos, care este necesară pentru

• determinarea (fixarea) exactă a eroarei existente.

B. Măsuritori de gaz uscaţi.

Măsurători de gazr Ia caii urinează umplerea şi- golirea încăperilor de măsurat a compartimentelor prin

pereţi mişcători (mobili) fără ajutorul' unu*1 lichid, să numesc măsurători de gaz' uscaţi. Măsurători de, gaz

. uscaţi cari urmează a fi supuşi verificări, trebue să corespundă următoarelor condiţiuni:

1. învelitoarea, care închide de jur împrejur în­căperile, care conduc gazul trebue să fie perfect astupată să nu treacă gazul prin învelitoare şi ee fie astfel construită, ca să nu să poată modifica arbitrar aparatele de măsurare, precum şi celelalte părţi importante in­terioare-de construcţie, cari servesc pentru măsurarea gazului, fără a vătama mărcile de verificare, cari trebue aplicate pe incheeturile.'

2. Locul întrări şi eşiri a gazului trebue să fie însemnat ca atare.

3 . Membranele întrebuinţate pentru , compartimen- tele interioare trebue să fie impermeabile (perfect dese să nu treacă gazul) şi culisele (zăvoarele, împingători)

trebue se fie exact şlefuite (poleite) pe netezeaia culiselor. . ••

4. Numărătorul trebue se fie astfel închis de jur împrejur, ca se nu se poată ajunge la el fără a vătăma

- mărcile de verificare. -Fiecare cadran, resp. disc de tobă a numărătorului

poate conţine numai numeri, cari indică cantitatea gazului, ce trebue măsurat în metri cubi; afară de această trebue să fie un cadran suplementar.sau o tobă suplementâră, care permite măsurarea fracţiunilor (părţilor mici de vo­lum) de mîtrucubka gazului parcurs (care a trecut), până la acea mărime minimală, care este necesară pentru fixarea exactă a eroarei existente,

Iriscripţiunea,

Pe fiecare măsurător de gaz trebue să fie indicat în mod inseparabil: ,

l 1. Numele şi domicilul constructorului.2: Numărul curent de fabricaţiune.

1 3. Capacitatea tuturor încăperilor de măsurat în litri sub presupunerea unei presiuni de gaz de 40 mm coloană de apă şi apă ca lichid de umplut, în modul: Capacitatea . . . . . litri,resp. Cap -= . . . . . I. j

4. Volumul maximal a gazului, pentru care e des­tinat (menit) a l lăsa să treacă într’o oară, exprimat în metri cubi, în modul: V= . . . . .metrii cubi, resp.

‘:-V= . . m\ . :V-VEste admis a indica numărul becurilor (flăcărilor)

sari corespund volumului maximal. ■ “5. Numărătorul trebue se , poarte înscripţiunea AMr/7

, cubi, resp. m\. Cadranele, resp. discurile de tobă trebuesemnate 'conform valoarii, care se înregistrează prin aceste, deci prin: Unităţi, Zeci, Sute tic. sau cti numeri1, 10, 100 etc. "

6. Măsurători de gaz cu aparate speciale (îneca • nizm de automat), cari permit conzumul gazului numai după ce s’a aruncat o monedă fixată şi cari închid automatic aducerea gazului, după ce s’a corizumat can­

titatea' gazului, care corespunde preţului acesteimonede, trebue să fie provăzută cu inscripţiunea: Măsurător de gaz cu constrângerea plătirii anticipate sau Automat de gaz, sau asemenea. Mai departe acest măsurător de gaz trebue să poarte indicaţia lămurită preciza a monedei în lei, care (monedă) trebue Introdusă în mecanizmul de automat şi acelei căntităţi a gazului, care se poate lua pentru această monedă. Aceste indicaţiuni trebue aplicate la un kny care este puţin departat de locul înscripţiunilor sus prescrise. , 7

7. Pe fiecare măsurător de gaz cu mecanizm de automat, trebue mai departe să fie aşezată la un loc de toţi vizîbil (d. e. pe ladă de dinainte jos, peste, sau lângă placa cu înscripţiuuile sus menţionate, sau pe în­velitoarea tobei dinaintea deschizeturii (eşirei gazului) o placă mică de metal, pe care trebue împriniată sau gra­vată, lămurit înscripţiunea: -Mecanizmul pentru- plutirea anticipată nu este supus examinări oficioase. Această placă mică trebue să fie pe aparat astfel fixată şi- prin marcare sigurată, ca se nu se poată înlătura fără a vătăma mărcile de verificare.

§ n3 . ; ; ■

Examinarea ş? limita erori.

Examinarea măsurătorilor de gaz trebue executată după metoda îndicată în Instrucţiune, iar verificarea.se va executa numai atunci, dacă numărătorul îndică exact

cantitatea gazului eşit, la care se admite în maximum o eroare de"2 procente în plus sau minus. ;;

Eexaminarea amănunţită a numărătorului nu- se face de regulă, .dar se poate executa prin verificatori

V în caz de îndoială întemeiată. ' ..

r ) -■'■■■■:■ :•> § 114 . -

- Maicsrea

i Marcarea se face prin imprimarea sau baterea, î mărcilor de verificare pe picături de cositor, care trebue [ să fie astfel aşezate, că o desfacere a părţHor, din care ţ constă învelitoarea care închide jur împrejur mecaniz- | mele de măsurat, şi o îndepărtare a închizătoarei numără-• torului şi a plăcilor , cu inscripţiuni, fără" a. vătăma l mărcile de verificare, să fie imposibilă. Pe lângă marca | imperiului pe încheetură de lăgătură dinainte, trebue pus s şi numărul anului. ;-| La măsurători de gaz uimzi, trebue sigurat prin I aplicarea mărcilor de verificare şi invariabilitatea firului I de plump şi a tuturor mecanizmeîor, cari servesc pentru I restabilirea, resp. susţinerea nivoului normal a lichidului,| dacă nu sunt închise în învelitoare. ' r’

XIV. Idrometri (măsurători de apă).;

; § . . ..

5 Dispozi^iuni generale.

L Idrometri cari urmează w fi intercalaţi în conducte. | de apă (apaducte), -resp. sunt intercalaţi şi a căror i îndicaţiuni formează baza pentru socotirea între furni­zorul de apă-şi conzuniătorul de apă, sunt supuşi veri-;

Sficări, resp. verificări periodice. Idrometri cari nu apar transportabili nu trebue supuşi, verificări.; Se consideră

ca netransportabili din punct de vedere a serviciului verificări nacei idrometri, cari nu admit scihmbarea locului

| montări lor, fără a se aşteapta la o influenţă a exac- \ tităţi îndicaţiunilor acestor aparate de măsurat. _

r { • § n6 .

! Idrometri admişi. ' •

.; La examinare şi verificare se admit numai acei | idrometri, transportabili, la cari cantitatea apei cursă I prin idrometru se înregistrează în litri, hectolitri, sau I metri cubi. - . v ... . . .'

' ■ § V17-•Călifăţile ş i construcţia.

Idrometri, cari urmează a fi supuşi verificări trebue I să îndeplinească următoarelor dispoziţiuni: : - , 1. Idrometri trebue să fie construiţi după un sistemI concedat. Despre admiterea unui sistem de idrometru la Iverificare decide Direcţiunea măsurilor şi greutăţilor, j . 2. Fiecare idrometru trebue se fie închis jur împre-, jur într’o învelitoare, ce" se poate sigura prin închidere leu plombe şi care e provăzută cu o sticlă de privit; şi- care sticlă de privit trebue se fie înţepenită (pusă) în Învelitoare din lăuntru. ■ u: : :

3. In canalul de întrare a apei în îdrometru trebue: s aşezată o sită metalică. Această sită este. montată fix Jn idrometru, sau este unită cu învelitoarea idrometrului

^ cofă de nămol (sac delnămol, burete), în care e . aşe­zată sita astfel, ca să se. poată scoate la nevoe pentru, /curăţire. Nu e însă,permis în nici un caz, că prin . aşe-

J 2area sitei, secţiunea caUbnilui să se micşoreze (să se ~ reducă). ' ‘ ; ' ' :

y/. Mo. 11 GAZETA OFICIALĂ 31

,, ' 4. Idrometru trebue să fie astfel construit,, că el să poată rezista la o presiune interioară de 10 atmosfere.

5. Aparatul de măsurare trebue să funcţioneze de încredere şi se fie astfel construit, ca să garanteze ca îndicaţiile sale rămân constante în limitele toleranţelor admise şi în terminul de valabilitate a mărcilor de veri- ■ ficare. — ;. ' v : '■

;6 . Calibrul care este învederat pe idrometru trebue să corespundă până la -]- 5°/o a diametrului secţiunei conductului de scurgere trecerei apeiv. Nii se’admit mize (vapeluri., înnădituri) sau aparate, care admit o schim­bare tardivă a calibrului. '

■ §. 118.

Inscripţiunea.

Idrometri trebue să poarte următoarele inscripţimii pe cadran:

1. Numărul curent de fabricatiune.2. Diametrul; secţiunei conductului de scurgere

(cal ibrti) în milimetri a aparatului de măsurare.

: 3:; Numele Constructorului a idrometrului. Se a l- ' mite indicarea numelui constructorului şi pe învelitoarea idrometrului. - ■'

' Este admis a indica pe-cadran, sau pe învelitoarea y idrometrului-şi domicilul constructorului, sau" numele şi domicilul vânzătorului idrometrului," sau alte mărci de fabricaţiune. . . . _ ■ / „

Aparatul de măsurare trebue să poseadă un cad­ran normat, adecă un astfel de cadran, care poseadă. afară de alte discuri cifrate şi un disc cifrat, împărţit în sute părţi din litru în litru, a căror trăsături (gradaţii) nu pot fi mai groase de o pătrime a intervalului divi­ziuni (a spaţiului dintre trăsături).

\ Arătătorul acestui disc cifrat;(felie cifrată) trebue să fie la capăt ascuţit, plan şi cu vârf. Vârful arătăto- rului nu poate sta mai departe de discul, divizat, decât lungimea unui spaţiu dintre diviziuni. -v

Mărimea diviziuni în litri se poate .alege după plac, din contra transmisiunea mişcări aparatului adeverat de măsurat (roata înaripată, mecanizmul capsular şi aseiri.) asupra osiei discului divizat în litri, poate produce numai schimbări dela iuţeli unghiulare mari, la mai mici. .

■ La idrometri de un calibru (diametrul secţiuni con­ductului de scurgere),de 40mm şi mai mare de^O mm, să poate întrebuinţa un disc împărţit în litri, cuprinzând ' diviziuni până la 100, sau până la 1000 litri şi care e ;> împărţit din 10 în 10 litri.

r' : Discurile cifrate trebue să poarte inscripţiunea: - : Unităţi, Zeci, Sute resp. Zecimi, Sutimi şi m. d. şi împreuna Unitatea aleasă: Litrii, sau /; Hectolitri, sau Iii; Metri cubi, sau m3. - - ;

In locul inscripţiunilor: Unităţi, . Zeci, Sute, resp. Zecimi, Sutimi şi m. d. să pot aplica şi inscripţiunile cifrate 1, 10, 100, resp. Vio, Vioo'şi m. d. sau şi astfel de inscripţiuni, cari nu aduc pagubă preciziuni (clări- tăţi) cetirii. , :. :v

Mai departe să recunoaşte un cadran ca normal, la care discurile (tobele) cifrate dela 0 până la 9 să conduc astfel, că trec lângă un sector, unde se poate ceti deadreptul cantitatea apei trefcută prin idrometru ca număr întreg, resp. ca număr întreg ' cu fracţiune ze- citnală. ; ,, ■ • - ■ ■■■ - ■ • , - .

Este şi admis în loc a pune în mişcare aratători pe cadrane, a conduce cadranele să treacă lângă sectori cari sunt provăzuţi cu un indice.

32 7 GAZETA OFICIALĂ _______ No. l i

' §. 119.

, Examinarea şi limita erori.

Examinarea idromefrilor trebue executată după metoda indicată în Instrucţiune şi verificarea se va face numai atunci dacă: . '

1. Abaterile indicaţiunilor idrometrului de indicaţi­unile nominale acestuia la. 100, 50 şi 10 procente a încărcări maximale fac în plus sau minus, maximum 2 procente a indicaţiunii nominale.

La 2 procente încărcare, trebue să pornească idro- metru sigur. > ^

încărcarea maximală să. fixează astfel, că pe fie­care milimetru pătrata secţiunei conductului de scurgere declarată, să cadă jumătate litru apă înir’o minulă, îndată ce suprapresiunea face şase atmosfere. Abateri sunt admise în senzul unei căntităţi mai mici de scurgere pănă la 10% a căntităţi prescrise.

Acolo unde la examinarea idrometrilor nu ar. exista •o suprapresiune de 6 atmosfere, Direcţiunea măsurilor şi greutăţilor va fixa pentru idrome'ri respectivi, din când în când, încărcarea maximală, luând ca bâza sus menţio­nata, cantitate a maximală scursă, conform presiunei care stă la dispoziţie.

2. Ca presiune activă în sensul acestor prescrip­ţiuni se priveşte presiunea mijlocie dela secţiunea de înfrare şi scurgere a idrometrului. <

3. Idrometri, cari au un calibru mai mic de 5 mm nu se supun verificări. -

* Idrometri dela 5 mm în sus, cari nu corespund prescripţiunilor mentionate în privinţa cantităţi de scur­gere, sunt excluşi dela verificare.

- . §• 120. .

. ■ ■ ■> Locul verificări şi marcarea.

Examinarea şi verificarea idromelrilor se eXecută Ia Birourile de măsuri şi greutăţi din sediul Inspectora­telor serviciului verificări măsurilor şi, greutăţilor. Dacă pentru examinarea şl: verificarea idrometrilor la Biroul amintit, ar resulta greutăţi speciale şi cheltueli mari dis-, proporţionale, atunci se pot idrometri examina şi veri­fica, întrucât permit împrejurările serviciului, prin dele­gaţi Biroului amintit, în localul partidei. Partida este atunci obligată să îngrijească de toate întocmirile, cari sunt nedesare pentru verificările la faţa locului, precum şi să poarte cheltuelile, cari. rezultă din deplasarea orga­nului, care fete însărcinat cu verificările respective.

Idrometri, cari la exeminare corespund condiţiunilor citate în § 119 să închid ofîcial prin una sau mai multe plombe astfel, ca să nu fie posibilă deschiderea înveli- toarei idrometrului, fără a vătama închizătparea plombelor. Plombele, cari se întrebuinţează pentru acest scop, poartă pe o faţă marca imperiului, iar p» faţa cealaltă numărul anului şi lunei, când s’a verificat idrometrul.

Pe aceaşi închizătoare de plombă să fixează o /placă mică de metal, pe care este învededat numărul oficial de înregistrare. -

Pentru fiecare idrometru Verificat să eliberează un certificat. '

XV. Măsurători de electricitate.

; v §. i 2 i.

Condiţiuni generale.Măsurători de electricitate, cari urmează a fi inter­

calaţi W plăsări şi a căror indicâţiuni formează baza socotirei între furnizorul curentului şi a consumatorului de curent, sunt supuşi verificări, resp. verificări periodice.

Măsurători de electricitate, cari nu se pot transporta, nu sunt supuşi examinări şi verificări; 'acestea să p o t însă întrebuinţa în starea lor de present în reţea de curent, în carixsunt da preseat intercalaţi, până Ia finea anului 1922,' iar după acest termin trebue îdepărtaţi din plăsări. .

Se consideră ca netransportabil din punct de vedere.

a serviciului7verificării, acei măsurători de electricitate, cari nu admit schimbarea locului a montări lor, f ă r ă a se aşteptă la o influenţă a exactităti indicaţiunilor acestor aparate de măsurat. ■

•§.122.

Unităţi electrice de măsurat.

Unităţile electrice sunt • derivate dupe sistemul metric electromagnetic, conform prescripţiunilor § 11 Ordonanţei despre măsuri şi greutăţi (Gazeta Oficiala, No. 85 ex. 1920), din unităţile fundamentale de lungime şi a.massei, luând în socoteală unitatea timpului. La această se po r­neşte dela centimetru ca unitate de lungime, dela gram ca unitate de massă şi dela secunda timpului mijlociu de soare — din care 86.400 secunde fac o zi mijliocie de soare — ca unitate de timp şi astfel produsul sistem metricelectromagnetic se numeşte sistemul c g s (sistemul centrimetru gram secundă.)

Una oră amper corespunde 3600 culotnbi.

§.123. .

Măsuiători de electricitate admîşV căHtăţile şi construcţia lor.

La examinare şi verificare se admit numai acei măsurători de electricitate, cari înregistrează cantitatea electrică consumată, respective energia electrică în ore amper, ore*watt, ore hectowatt, sau ore kilowatt, sau cari se pot afla prin înmulţire prin o constantă. Măsu­rătorii de electricitate, destinaţi pentru uzul public trebue să aparţină unui sistem de măsurători de elecricitate, care este admis la verificare. Despre admiterea unui sistem de măsurător de electricitate la verificare,'decide Direcţiunea măsurilor’ şi greutăţilor.

Măsurători de electricitate trebue mai departe să * îndeplinească urmatoarele condiţiuni ;

1. Măsurătorul! de electricitate trebue să fie închis jur împrejur Într’o învelitoare, ce se poate asigura prin închidere‘cu plomba, şi să fie provăzut cu o sticlă de privit, care este pusă în înyelitoare dinlăuntru.

La măsurători da electricitate cu transformatori de curent şi tensiune, la măsurători cu aparate pentru i încăsări automatice, precum şi cu mecanizm care arată curentul tare, mai departe la măsurători de electricitatea cu mai multe tarife, se pot închide transformatorii de curent şi tensune, aparatele pentru încăsările automatice, aparatele pentru-indicarea curentului tare, respective mecanizmul ceasului care'arată timpul,înînvelitoareseparate.

2. Măsurători de electricitafe până la o . intensitate de curent incluziv 150 amperi, pentru a putea fi supuşi examinări şi verificări, trebue să fie construiţi pentru

■ una din urmatoarele intenzităţi a curentului şi anume ; penntru 1 V2, 3, 5, 10, 15, 30, 50, 100 sau 150 amperi. ; Pentru măsurători de electricitate cu intenzităţi a curen- : tului mai înalt, nu sunt prescrise graduri de curent. '

3. Măsurători de electricitate, cari servesc pentru determinarea consumului energiei electrice, trebue să ^ poseadă strănsături (cleşte) de legături secundare separate (strînsături de tensiune), cari se pot lega (pune în comunicaţie) cu cleştele curentului principal (respective conductul) dupe verificare, fără vătămarea plombelor. Legătura secundară trebue aplicată la măsurători r

No. 11 GAZETA OFICIALĂ ' 33

cu mai multe conducte, pe conducătorul exterior. La, măsurători de electricitate cu mai multe faze, se admit conform sistemului curentului excepţii corespun­zătoare. : -k?'

La măsurători ds electricitate, când se supun veri­ficări trebue legătura mosorului (sulului) de tensiun* cu mosorul curentului, desiegată (desfăcută) prin Interesaţii..

4. La măsurători de electricitate cari sunt construiţi* pentru mai multe tarifuri, precum şi la măsurători de electricitate cu aparat pentru încasări automatice, sau cu. aparate, cari îndică curentul cel mai înalt, trebue supus numai măsurătorul de electricitate examinări, respective, verificări. „ ■ •

5. Măsurătorul de electricitate trebue să poarte ,un cadrau normal. Ca cadran normal se recunoaşte acela care posede pe lângă alte discuri cifrate un astfel d& disc, la care arătătorul pe lângă încărcarea plină: a măsurătorului, în timp da 6 minute, face cel puţin o învârtire (rotaţiune) completă. Discul cifrat, sus menţionat trebue să fie împărţit în 100 părţi şi trăsăturile să nu fie mai groase de V4 a Intervalului unei diviziuni.

•Arătătorul trebue să fie la capăt plan şi vârful lui ascuţit, iar vârful să nu fie mai departat decât lungimea unui înterval de diviziune.

Mai departe se recunoaşte un cadran ca normal, la care discurile (tobele) cifrate dela 0 până la 9 trec astfel lângă un sector, că îndicaţiunea măsurătorului să să poată ceti direct ca număr întreg, respective ca număr întreg cu fracţiune zecimală. Şi în acast caz trebue ultimul disc cifrat, sau toba să facă în timp*da şase minute la încărcarea plină a măsurătorului, cel puţin o învârtire completă şi să fie împărţit în IOD părţi, iar în faţa discului trebue să fie un îndice vizibil.

.Discul' (toba) din urmă menţionat să 'poate înlocui prin discul cifrat cii indicele citat în ăl. 1,‘ acestui punct (5).

§.124.

Inscripţiunea.

Măsurătorii de electricitate trebue să poarte urmă­toarele înscriptiuni:

1. Pe învelitoare trebue aplicată o placă, care nu se poate schimba fără a vătăma închjzătoarea plombelor, aparatului. Această placă trebue să poarte înscripţiunea intensităţii curentului maximale admise şi acelei tensiune (la măsurători cu. mai multe conducte, măsurători cu mai multe faze în modul 2 X . . ., 3 X . . , resp. 4 X . •.) pentru care e destinat măsurătorul de electricitate. Indi­carea limitelor curentului şi tensiunei nu se admite.

La măsurători pentru curent alternativ trebue indicat pe placă şi numărul , perioadelor complecte pro secundă -pentru care e construit măsurătorul. Toate înscriptiunile sus menţionate, care trebue de obiceu aplicate pe placă, să pot aplica şi pe învelitoarea măsurătorului. Măsură­torii pentru curent ,alternativ, trebue marcaţi, pe. înveli- toare cu Iiterile A, B său C, după felul întrebuinţării pentru care sunt destinaţi" şi anume : •

Măsurătorii pentru, curent alternativ, cari' sunt intercalaji în plăsări cu încărcare liberă de induc{iune vor fi semnaţi cu litera A, măsurătorii pentru curent alternativ pentru întreruper (intercalări) cu o fază, cu semnul B, iar măsurătorii pentru curent alternativ, pentru intercălări după plac, rvor fi semnaţi cu litera, C.

2. Pe placa sus menţionată, pe măsurătorul de electricitate sau pe învelitoarea lui, trebue mai departe vizibil indicat numărul curent de fabricaţiune a măsură­torului de electritate şi numele şi domiciliul costruc torului, sau a vânzătorului aparatului. '

Se admite şi inscripţiunea numelui şi domiciliului constructorului şi vânzătorului.

3. Măsurătorii - de' electricitate * pentru mai multe tarifuri, resp. măsurătorii de electricitate cu aparate pentru indicarea curentului tare, trebue să poseadă a două placă, care trebue sigurati şi pe ;care : este indicat, că meca-

? nizmul ceasului, resp. aparatul : pentru încărcarea auto­matică, sau aparatele cari indică curentul tare, nu s’a supus examinări oficioase. -

4. Discurile, cifrate'trebue . semnate cu cuvintele: Unităţi, . Zeci, Sute,, resp. Zecimi, Sutimi etc. şi la olaltă prin .unitateaaleasă: Ore-watt, ore-hectowatt, sau ore- kilowatt,

In locul înscripţiunilor: Unităţi, Zeci, Sute, resp, Zecimi, Sutimi, etc. să pot alege şi semnele cifrelor 1,10, 100, resp. 01, O’Ol, etc.

Inscripţiune a comună aunităţi nu se pune pe cadran la măsurătorii de-electricitate, a căror constantă la examinare nu s’a găsit, că este egală unu şi nu este permis a se aplica nici pe alte părţi a măsurătorului de electricitate d. e. pe învelitoarea etc., nici înainte, nici dupe verificare.

§. 125.

Examinarea si limitele erorilor.

Examinarea măsurătorilor de electricitate trebue executată dupe metoda , indicată în Instrucţiune, iar veri­ficarea să execută numai atunci,; când;

' 17 Măsurătorul de electricitate, ; a cărui intensitate maximală a curentului face l ’/a sau 3 amperi' porneşte sigur Ia 3 procente ă încărcări maximale, sau când inten v sitatea maximală a curentului este mai mare, porneşte sigur la 2 procente a încărcări lui maximale.

2. Măsurătorul de electricitate, neîncărcat, dar în legătură cu tensiunea,- nu înregistrează mai mult-de Vio procent acelei indicaţiuni,. pe care măsurătorul l’ar face

' în acealaşi timp la încărcarea plină (maximală). •\ 3. Abaterile indicaţiunilor măsurătorului de electri­

citate dela indicaţiunile nominale acestuia Ia 100, 50 şi10 procente a intensităţi declarate a curentului, sub con- diţiunile declarate pentru tensiune, la măsurători pentru curent alternativ şi sub condiţiunile declarate pentru nu­mărul alternării de pol şi pentru încărcarea fliberă de inducţiuni, fac în plus, sau minus maximum 4 procente a infaicaţiunii nominale, la temperatura de observare (exa­minare).‘ ! Indicaţiunile măsurătorilor pentru curent alternativ să pot mai departe abate ,de indicaţiunile nominale, sub condiţiunile declarate pantru tensiune, numărul alternări' (variaţiunilor) de pol şi aîutensităti curentului, la tempe­ratura de observare pentru valorile limitelor fixate a schim­bări (deplasări) fazei, în plus sau minus, în maximum 4 procente a indicaţiuni nominale.

La măsurătorii pentru curent alternativ, cari se sem­nează cu; Iiterile A, B resp. C, fac (să urcă) valorile pentru Schimbarea (deplasarea) fazei unghiului la acei cu semnul fi pentru intreruper cu o faza 0fl ş i+ 45°, Ia acei cu semnul C pentru întreruper de uria sau mai multe faze, —30° şi -h 75“ C» La măsurători pentru mai multe faze de curent, sunt valabile, privitor pentru schimbările de fază, acelî limite de valori normate, cari s’au fixat pentru măsurători de curent alternativ cu semnul B.

4. La măsurători pentru curent continuu şi curent alternativ cu semnul A, trebue privit ca constantă ter­menul mediu aritmetic din acei trei factori, cu cari ţre- b'ue înmulţite indicaţiunile măsurătorului la 100, 50 şi

.1 0 procente a intensităţi declarate a curentului, pentru a1

34 GAZETA OFICIALĂ No, 11

căpăta energia, resp. cantitatea curentului, care să con- , sumă sub condiţiunile declarate pentru tensiune, la mă­surători pentru curent alternativ şi pentru numărul alternărilor polului.

• La măsurători pentru curent alternativ cu semnul B sau C, precum şi la' măsurători cu mâi multe faze se priveşte ca constantă termenul mediu aritmetic din factori, cu cari trebue înmulţite indicaţiunlle măsurătoru­lui pentru a căpata cantitatea de curent, resp. de ener­gie consumată la 100, 50 şi 10 procente a intenşităţi curentului declarată şi la 100 procente acestui din urmă, şi a curentului cu schimbări de fază, ’ sub condiţiunile dec­larate pentru tensiune şi numărul alternări polului.

- r*'. ' ’ '\^ : §. 126. ■ ■; . •.

Locul verificării şi matcaiea.

Examinarea şi verificarea măsurătorilor de electrici­tate (instrumente- pentru uzul public) se va executa numai Ia Biroul de măsuri şt greutăţi, din sediul Inspectoratelor-serviciului verificări măsurilor şi greu­tăţilor.

Dacă pentru examinârea şi verificarea măsurători­lor de electricitate în Biroul amintit ar rezulta greutăţi speciale şi cheltueli mari disproporţionate, atunci se pot măsurătorii de electricitate examina şi verifica şi la faţa

, locului, întrucât permit împrejurările serviciului, prin [ delegaţi Biroului amintit. Partida este atunci obligată să poarte cheituelile, cari rezultă din deplasarea organului însarcinat cu, verificările respective şi să stabilească pentru examinare pregătirile necesare, în înţelegere cu Biroul menţionat,' resp. cu organul delegat, pe cheltuiala proprie.

Când se vor provedea partidele, cu instrumentele (întocmirile) tecnice speciale, din caz în caz prescrise de» Inspectoratul serviciului verificării măsurilor şi greutăţi­lor şi dacă vor păstra aceste instrumente sub închi- zătoareâ oficială, atunci se poate executa examinarea şt verificarea măsurătorilor de electricitate, cu excep- ţiunea verificări susmenţionate, pe baza cereri, din; când în când la faţa locului (în localităţile partidei), întrucât'autencitatea acestui act oficial prin această nu s’ar

- primejdui nici într’o direcţiune. Un drept la această favo­rizare nu compete însă partidei. t '

" Măsurătorii de electricitate, cari la examinare îm­plinesc condiţiunile citate în § 125 să închid oficial prifî una sau mai multe plombe astfel, că să. nu se poată deschide învelitoarea măsurătorului de electricitate, fără a vătăma închizătoarea plombei.

La măsurătorii de electricitate, care se verifică la locul montări, trebue sigurate şt capacurile pentru cleştele de legătură prin una sau mai multe plombe, încât între­ruperea conductului să nu fie posibilă fără vătămarea plombei. <

Dacă transformatorii de curent şi tensiune a măsu­rătorului de electricitate sunt închişi în învelitoare sepa. rată (v. § 123, punct 1), atunci se vor 'închide oficial şi aceste învelitoare prin ..plombe astfel, că învelitoarea să nu se poată deschide fără ( vătămarea închizătoarei plombei. <

La măsurătorii de electricitate cu aparate pentru încăsări automatice, mai departe cu aparate cari indică curentul tare, precum şi la măsurătorii de electricitate pentru mai multe tarifuri - (vezi § 123, punct 1) nu se vor aplica închizătoare de plombe pe învelitoarea (resp. sub despărţirile lor), care cuprinde aparatele pentru încăsările automatice, aparatele pentru indicarea curen­tului tare, iar la măsurători de electricitate pentru mai .multe tarifuri, mecanizmul ceasului.

Fiecare plombă; care se întrebuinţează la verificare poartă pe o faţă marca imperiului, iar pe ceala'tă fată numărul anului şi lunei verificării. Tot Ia acea închiză-

. toare de plombă să fixează o placă mică de metal, pe care este învederat numărul oficial de înregistrare.

La fiecare măsurător de electricitate verificat să eliberează un certificat, a cărui text este compus conform măsurătorului de electricitate respectiv., .

XVI. Măsurători de spirt.

: , V :‘ § 127.

Măsurători de spirt admişi.

Măsurători de spirt, cari urmează a fi supuşi veri- - ficări| trebue să fie construiţi .exact dupe prescripţiunile financiare şi să ofere garanţa; că indicările măsurătorului sunt sigurate contrai influenţelor, prin cari s’ar păgubi venitul dârei. ■

Măsurători de spirt, trebue mai departe se împli­nească următoarele condiţiuni:

1. Toba cte măsurare trebue construită din metal de britanin. <

2. învelitoarea (Iada) măsurătorului . trebue se închidă jur împrejur toate părţile de construcţie a măsu­rătorului astfel, Încât funcţionarea acestuia să nu se poată influenţa din afară. '

3. Vasele de probă, precum şi vasele cu suport pentru examinarea conţinutului alcoolului nu pot avea crăpături. ■

4. Numărătorul tebue sigurat contra tuturor influ- - enţelor din afară.

5. Dacă toba de măsurat se învârteşte uşor şi numărătorul corespunzător funcţionează preciz.

V § 129.

Inscripţiunea.

Pe fiecare măsurător de spirt trebue indicată urmă­toarele inscripţiuni: / x '

1. Numele constructorului.2. Numărul curent de fabricaţiune a măsurătorului

§ 130.

Examinarea şi limita erorii.

Examinarea măsurătorului de spirt se execută după metoda indicată în Instrucţiune, prin concursul unui delegat a controlei tecnice financiare, la Inspectoratul serviciului verificări măsurilor şi greutăţilor în Cluj.

Măsurătorul de spirt trebue să îndeplinească. la examinare toate prescripţiunile generale de construcţie şi prescripţiunile speciale pentru tobă, toba nemişcătoare (leagănul), vasele de suport, precum şi linguriţelor de probă, termometrului maximal şi a numărătorului.

Verificarea măsurătorului de spirt se va exscuta numai atunci, dacă indicaţiunile măsurătorului la examinarea capa­cităţii:

La, examinare ; şi verificare se admit numai ace măsurători da spirt, a căror tip şi construcţie siint

prescrise de Ministerul finanţelor şi la cari cantitatea spirtu­lui, ce curge prin măsurător se măsoară prin comparti­mente, sau despărţituri de o capacitate Jjxată şi care se înregistrează în litri, resp. hectolitri.

§ 128.

Călităţile si construcţia.

No. li GAZETA OFICIALĂ’ 35 /5S5E

; 1) Despărţiturilor tobei, la cursul apei de'5 I pe minută, capacitatea despărţituri mai mare, de cea mai mică, nu se va abate în plus, sau minus peste 0‘1 1,

2) Despărţiturilor tobei nemişcătoare Ia cursul apei de 5 I pe minută, capacitatea nu se va abate peste02 i.

3) Tobei întregi, capacitatea tobei nu se va abate de capacitatea nominală de 20 1 în plus, sau. minus, în maximum: '

la cursul de 5 1 pe minută 0'2 °|o,„ „ „ 1 şi 10 1 pe minută 0'3 °jo,„ „ „15 I pe minută 0’5 °|o şi

4) Tobei nemişcătoare, capacitatea ei, la cursul apei de 5 1 pe minută, nu se va abate de capacitatea nomi­nală mai mult de 3 °|o.-

- Linguriţele de probă, cu o capacitate de, 5 cm3 trebue să umple vasul de suport cu 300 cms apă; când trece o cantitate de 600 1 apă prin .măsurător.

Indicaţiunile termometrului maximal nu.se pot abate în plus sau minus de indicaţiunile termometrului normal peste T50 C.

" ' ‘ ; ■ ■ § m :Marcarea.

Marcarea măsurătorului de spirt se va face prin aplicarea mărciiior de verificare pe picăturile de cositor aşezate în interiorul Iadei, pe marginea gurei de curgere şi a tobei. \ '.

Pe capacul Iadei măsurătorului 'de spirt, pe uşile respective, precum şi pe capacul numărătorului se pune câte o închizătoare de plombă, căre poartă pe o faţă, marca imperiului român, iar pe faţa cealaltă numărul anului şi lunei când s’a verificat măsurătorul.

Pentru fiecare măsurător de spirt să eliberează un certificat, care trebue subscris şi- din partea asistenţei controlei financiare.

PARTE NEOFICIALĂ.Ministerul fie Justiţie.

Secrelariatul general din Cluj.

Tribimcilui Odorheiq.

Nr. 11287—1920. Pres. just.

In numele legei!

Camera .de acuzare a, trjbunalui Odorheiu a adus în> afacerea criminală pornită contra lui Gâbor Mike pentru crimă; de furt, la rechisitorul de sub Nr. 309—1920, în şedinţa secretă tinuiă cu data de mai jos.

Decisiaurmătoare: •

Camera de acuzare sistează procedura pornită contra lui Gâbor Mike, potrivit art 106. Pp. pentru cauza de pvescr.ptie a faptei sale, §i revocă, potrivit ait 407. Pp. mandatul de urmărire liberat contra lui la 27 Februarie 1915 sub Nr. 4—1915—2. Etc.

Odoiheiu, !a 21. Aprilie 1920.

Dr. "Ludovic Szebo, Dr. Josif Kâlmăn,preşedinte. judecălor dc şedinţă, raportor.

Cluj. la 6. Maiu 1920,

Pentru sccretangonerol: ; Dr. KisS.

Lupu şeful sec|iei.

Nr. B. 4-1915.

XVII, Mărcile de verificare.

§ 132.

Marca.de verificare generală.

Marca de verificare cu care se semnează măsurile greutăţile şi instrumentele de cântărit şi de măsurat este arma (marca) imperiului român. ,

; ' ’• §133.MarcaDirectiiinii măsurilor $î greutăţilor.

Marca de verificare a Direcţiunii măsurilor şi greu­tăţilor are la amândoue lături a mărcii imperiului româno steluţă cu şase raze. \

: §134. \Marca regiunilor de supraveghere.

Mărcile fiecărui,-. Inspectorat a serviciului verificări măsurilor şi greutăţilor poartă numărul de. ordin propriu pe partea stângă a mărcii imperiului român, iar pe par­tea dreaptă o steluţă cu şase raze.

;.V o . § 135.

Mărcile Birourilor de măsuri şi greu^i ş« a Verific&toriilof de dutoae.

Birourile de măsuri şi .greutăţi şi Verif icătoriile de bu­toae poartă Ia stânga mărcii imperiului românv numărul de ordin a Inspectoratului, cărui, este supus, iar în dre­apta numărtfl de ordin, care este acordat înlăuntrul Re: giunei de supraveghere. . : *

Cluj, la 11. Aprile 1920. f .

ing. Teodor Filipescu,V directorul general-ai măsurilor şi greu'ălilor.

Nr. 11188—1920. Pres. just. v

In numele legei! «Camera de acuzare a tribunalului Odorheiu a

adus în afacerea criminală pornită contra, lui Ioan Lukâcsffy pentru crimă de sustracţiune săvârşită de un depositar public, la rechizitorul procurorului de sub Nr. 232—1920, în şedinţa secretă Jinută cu data de mai jos, - - ,

Decisiuneaurmătoare:v Camera de acuzare sistează procedura pornită

contra Iui Ioan Lukâcsffy pentru crimă de sustrac- tiune săvârşită prin un depozitar public, în virtutea art. 106 Pp. penlru cauza de prescripţie a acestei fapte, şi revoca, în virtutea art. 470 Pp. mandatul de urmărire liberat contra susnumitului la 9. Ianuarie 1915 sub Nr. B. 3655-1914 etc.

Odorheiu, la 21. Aprilie 1920.

Dr. Ludovic Szabo, Dr. foaif Kăltnăn,preşedinte. judecălor de şedinţă, raportor.

Cluj, la 6. Maiu 1920. ,' - \s

Pentru secretar general: Dr.' Ki8S,Lupu. •! şeful sccliei.

Nr. B, 510-1915.

36 GAZETA

Ministerul fio Interne. 1Inspectoratul General Aduinistratie pentru Transilvania, Banat,

Crişana, Să'mar, şi Maramureş.

Publicaţiune. '

In ziua de' 19 Iulie 1920 se va tine la Jaşi licitatie publică perttrii , vinderea materialelor şi ma- şinelor cu tracţiuneautomobilă ale Statului ce se află in parcurile Soda şi Lalescw

Cluj, la 14 Iunie 1920. i

Inspector general: administrativ

No. 167, i A. Fălcoianu.

Anunţuri judiciare.

Judecătoria de ocol Braşov. :

Edict.Judecătoria de ocol Braşov publică, că afirmative,

s’ar fi pieidut următotul document; 3 livreluri de depunere si anume 1 livret de depunere eliberat de Banca Comer­cială filială Braşov, sub nr. 5345, despre suma de 29743 cor. 65 fii-, 1 livret de depunere eliberet de Banca „Albina* filiala Braşov, sub nr. 28658 despre auro a de 11606 coroar.e 75 fileii, 1 livret de depuneri eliberat de Banca Generală (Allgemeine Spaicas&e), sub nr. 19707 despre suma de 6945 cor. 63 hl. pe numele Iui Pozsăr Mihâ'y şi soţia Pozsăr Sâra.

In urma rugării lui Pozsâr Mihâly şi solia domici­liat in Brfşov, procedura pentru anularea documentului acesta s’a pus in curgere. In consecinţa provoacă pe detentorul documentului mai sus descris, că in foimin de un cn, socoiit dda prima publicare al acestui tdict. Gazeta Oficială să’l prezinte ecef tei judecătorii, căci la cea- contrar şi la noua cerere a petentului, - judecătoria va anunţa după expirerea terminului din nou acest docu­ment de anulat. —^Braşov, la 6 Martie 1920. Dr. Banda, şef judecător. ,

Nr.' Pk 4611/1919. • (773) 1-2

Edict. - . ■;, :

Judecătoria de ocot Braşov publică, că afirmative s’ar fi pierdut următorul document; 1 livret de depunere eliberat de Banca Generală (Allgemeine Spaikassa) din Braşov, Sub nr. 25388 pe numele Tontsch Mărie şi având la 15 Iulie 1919 un aaîd de 1800 coroane.

In urma rugării Tontsch Mărie domiciliată in Hăl- chin, piocedura pentru anulaVea documentului acesta s’a pus in curgere. In consecinţă provoacă pe detentorul documentului mai sus descris, că in termin de un an, socotit deJa prima publicare al acestei edict. Gazetă Oficială sa’l prezinte acestei judecătorii, căci la caz con­trar şi la noua cerere a petentului, judecătoria va anunţa după expirarea Serminului din nou acest document de ţanukt. — Braşov, la 6 Martie 1920, Dr. Banda, m. p. şef-judecă!or. (

' Nr. Pa. 4552-1919. (774) 1-2

. ; Judecătoria de ocol Sibiiu

Publicaţiune.

Judecătoria de ocol Sibiiu face cunoscut, că, pentru anularea următorului document afirmative pierdut „Libel de păstrare estradat de „Sp«r- und Vorschussv. rein“ din Cisnădia. pag. principală 113/VIII. despre 108l‘61cor. pe numele Fricda Handel din Cisnădia", mai departe „Libel de păstrare, estradat de „Sp r- und Vorschussverein" din Cisnădia pag. principală 55/VII despre 215 cor. 16 fii. pe numJe E.ftiede Gundiscb, Cisnădia" la cererea numitei proprie s’a pus procedura in curgere.

Prin urmare provoacă pe posesorul numitului do­cument, că în termin de un an socotit dela ziua inserării a 3 a a acestei publicări în Gazeta Oficială să prezinte judecătoriei documentele, pentrucă in caz contrar judecă­toria la innoita cerere a petentului le va declar^ de anu­late — Sibiiu. Ia 27. Februarie 1920. Pildner, m. p., com. la Curtea de apel.

Nr. Pk. 5558—1919. _____ (1278) 1-1

Publicaţiune.Judecătoria de ocol S.biiu face cunoscut, că pentru

anularea utinătoiuiui document afirmative pierdut „Libel de păsîrare estradat de „Spar- und Vorschussverein" din Cisnădia pag. principală 36/V1 despre 401 cor. 43 fii; pe numele societatii „Hendels und Geweibeverein Heltau

' la cererea ulterioară a numitei s’a pus procedura» in curgere. • • •■■ ■ f; j ■' :

Prin ut mare provoacă pe posesorul numitului do­cument, că in termin.de un an socoiit dela ziua inşerăfii a 3-a a acestei publicări in „Gazeta Oficială" să prezinte judecătoriei documentul, pentrucă in casi contrer judecă­toria la inno.ta cerere a petentului îl va declara de anu­lat. —; Sibiiu, la 26 Februarie 1920. Pildner, nt- P-, cons. la Curtea de ape!. '

Nr. Pk. 11. 361-1920. y (1279) 1— 1

Publicaţiune.Judecătoria de ocol Sibiiu publică, că afirmative

fl’ar fi pierdut următorul document: Un livret de depuneri liberat de „Verschuss* und Sparverein în Heltau" despre suma de 374!13 cor. pe numele Johann Sturm, Vărd, sub H, B, fol. 216—VI. ' >

In uima rugării lui Johtmn Tturm. domiciliat in Vârd, procedura pentru enularea documentului acestuia s’a pus în cur; ere.

In consecinţă provoacă pe detenlorul documentului mai sus descris, că in termin de un a n ‘socotit dela prima publicare a acestui edict în „Gazeta Oficială" să4 prezinte acestei judecătorii, căci la caz contrar şi Ia noua cerere a petentului, judecătoria va anunţa după

vexpirvrea terminului de sus eceat document de anulat.— Sibiiu, 1a 27 Ianuarie 1920. Pildner m. p„ cons. la curtea de apel.

Pk. 6014-1919. (590) 1-1

,. Judecătoria de ocol Bozovicm.

1 Publicare.

Judecătoria de ocol Bozoviciu aduce la cunoştinţă că pentru anularea următorului document afirmative pierdut : „Libel de depunere" pe numele lui Simion Sicora eliberat de instiîutul Almajana pima, casă de păstrare societate pe actii în Bozoviciu sub Nr. 1756 despre 3050 cor. 64 fileri introduce procedura de anulare.

II provoacă deci pe posesorul acestui libel de de­punere că In termin de un an socotit dela a 3-a apariţie a! acestei publicaţiuni în Gazeta Oficială se îl prezinte judecătoriei documentul, căci la caz contrar judecătoria la innoita cerere a petentului îl va declara de anulat.— Bozociviu, la 8 Mai 1920. Indescifrabil, şefjudecător de ocol. <

Nr, 932-1920. ■ , (1302) 1-1

Tribunalul Siahetul-Marmaţiei.

Publicaţie.

Tribunalul din SighetuI-Maramureş publica, că in procesul reclamantei Ana Andruc domiciliată in Veldte intentat în contra pârâtul Carol Nosziiczius fost domiciliat în Velete sa fixat termen de desbatere §i se somează partidele, că să se prezinte în fa(a tribunalului la 10 Iulie 1920 totodată pe seama lui Carol Noszticzius care de prezent se află în Ioc

OFICIALĂ No. 11

No. II GAZETA OFICIALĂ 37

necunoscut, denumeşte tribunalul ca curator de Di. Izidor Anderco din Sighetul-Maramureş.

Tribunalul somează pe Carol Noszticztus ca la terminul mai sus fixat să se prezinte în faja tribu­nalului, în caz contrar îl va reprezenta curatorul cu depline drepturi. — Sighet, Ia 22. Mai 1920. Dr. Geter m. p., judecător.

P. 3Ş-920. • _ _ _ % (1371) 1-2

• Edict de publicare.

Tribunalul Sighetul Marmatiei publică, că in baza rugărei înaintată conform punctului 733 din legea -.I,-1911 de reclamanta Ujhelyi Maria maritală Elek Viimoi şi reprezentată prin advocatul.din Sighet Dr. Iosif Pop, o bus în curgere procedura penlru declararea de mort lui Elek Vilmos fost domiciliat in Ronaszek, afirmntiv decedat în răsboiul mondial iar pentru aparerea intereselor dirpăru- tului a denumit ca curator pa advocatul din Sighet Dr. Gheorge Mihalca. '

Tribunalul provoca pe dispărutul şi pe toti acea, cari au cunoştinţa despre dispărutul ca să comunice tribunalului susnumit şi totodată se comunice ţoale datele din cari s’ar putea constata ca dispămtul es'e in viată deoarece in contra caz după espirarea terminului de trei luni co.nputat dela publicarea a treiaore in Gazeta Oficială acestui edict dispărutul va' fi declarat de mort. —: Sighet, Ia 20 Aprilie 1920. Dr. Peter m. p. judecător.

Nr. P. 704— 1920. (1143) 1-1

Edict de publicare. ■

Tribunalul Sighetul Maţm8(iei publică, că in bazo rugarei inăintate conform punctului 733 din legea 1,1911 de reclamanta Tivadar Anna gi rejrresenfat prin advoca­tul Dr. Iosif Pop, a pus in curgerea procedura pentru declararea de mort lui Tivadar Sandpr fost domiciliat in Alsdrâinâ, afirmativ decedat pe frontul, iar pentru apa­rarea îtitereselor dispărutului a denumit ca curaior, pe advocatul din Sighet Dr. Doros Titusz.

Tribunalul oiovoacă pe dispărutul şi pe toti acea cari au cunoştinţă despre dispărutul ca să comunice tri­bunalului susnumit /§i totodată se comunice toate datele din cari sar putea constata ca dispărulul este in viata de oarece in contra caz după espirarea terminului de trei luni; computat dela publicarea a treiaoară in Gazeta Oficială, acestui edict dispărutul va fi declarat de mort.

Sighet, la 11 Maiu 1920. Dr. Peter m. p. judecător.Nr. P. 849—1920. , (1212) 1-1

, Edict de publicare.

Tribunalul Sighetul Marmatiei publică că in baza rugarei inăintate conform punctului 733 din legea I, 1911 de reclamanta Bedej Mihâly şi reprezentat prin advocatul Dr. Iosif Pop, a pus in curgerea procedura pentru decla­rarea de mort Iui Mărkus Jânos fost domiciliat in Bedo* hâza, afirmativ decedat pe frontul Italian, iar pentru apararea intereselor dispărutului â denumit ca curator pe advocatul din Sighet Dr. Doros Titusz.

Tribunal provoacă pe dispărutul şi pe toji acea, cari au cunoştinţa despre dispărutul ca să comunice tribunalului susnumit şi totodată se comunice toată datele din cari s’ar putea constata că dispărutul este in viată, deoarece in contra caz după espirarea terminului de trei Jui'*. computat dela publicarea a treiaoară in Gazeta Oficială, acestui edidt dispărutul va fi declarat de mort.— Sighet. la Yl Maiu 1920. Dr. Peter m. p. judecător.

Nr. P. 851-1920. ' (1211) 1-1

Edict de puclicare.

Tribunalul Sighetul Marmatiei publică, ca in baza rugarei inăintate conform punctului 733 din legea 1,1911 de reclamanta Szaucsuk Anna şi representat prin advo­catul Dr. Iosif Pop, a pus in curgerea procedura pentru declararea de mort lui Szurupâ Lâszlâ fost domiciliat in

Nagybocsk6, «fiîmativ decedat pe frontul Nord, iar pentru apararea intereselor dispărutului a denumit ca curator pe advocatul din Sighet Dr. Doros Titusz.

Tribunalul provoacă pe dispărutul şi pe tot» ncea cari au cunoştinţă despre dispărulul ca să comunice tri­bunalului susnumit şi totodată tej comunice toate datele din caii sar putea constata ca dispărutul' este in viată deoarece in contra caz după espirarea terminului de trei luni computet dela publicai ea a treiaoară in Gazeta Ofccială, acestui edict dispărutul vă fi declarat de mort.— Sighet, Ia 11 Maiu 1920. Dr. Peter m. p. judecător.

Nr. P.-850-1920. ; ____________ (1213) 1-1

Tribunalul Braşov.

; Publicaţiune.In baza cererii pe'enfuUii Francisc Vajda în Braşov

reprezentant prin advocatul Dr. Ioan Lalicu şi în virtutea pundului b) din art. 77 al legii XXXI. din 1894 tribunalul invită pe Ana Bede fost domiciliată în Braşov cu domi­ciliul necunoscut să restabiliâscă cu actul său convieţuirea conjugală bazată pe casaforia , celebrată în Baraolt înaintea ofiţerului staţii civile la 26 Febiuarie 1910 întermen de un an socotit dela a doua publieari în Gazetei Oficială, căci la din contra tribunalul va aduce hoîarare defeniliva e supta actiunei de divorţ. U somează mai departe, să încunoştinteze tribunalul despre domiciliul său, căci în caz contrar fătă amai fi citat va f reprerer.tat prin advo- caiul Dr. Alfred Tontsch numit de cumîar. —■ Braşov, la. 20 Ianuarie 1920. Dr. Silviu Moldovan m. p., judecător Ia tribunal. . ’ ' ' , 1 ;

Nr. 1764 -1919. civ. '_____ „ (572) 1-1

v Publicaţiune.

Tribunalul Braşov aduce la cunoştinţă generală, că în urma cereri înaintate din partea Rozei Ştefan Bre ssai născ. Sebestyen în baza §-u!ui 748 nl legii I. din anul 1911 cu ziua de azi a început procedura pentru consta­tarea morţii lui Ştefan Brassai,; foit locuitor în Kfipecz, (jud. Treiscaune) care afirmativi â 'murit în Pasa (lângă Petrograd) Rusia în 6 Martie 1917 Ia Spital în pneumoniă. şi deleagă de curator al absentului pe advocatul Dr. Alfred Tontsch în Braşov.

Tnbunalul invită pe dispărutul şi pe toţi a eeia, cari au cunoştinţă, că dispărutul ar fi în viafă să încu- noştiinjeze despre aceasta tribunalul sau pe curatorului totodată să comunice şi datele, din care s ar putea -la­bili, că dispărutul e în Viată, cunoscând că in caz contrar tribunalul după expirarea celor trei luni socotită dela ziua; ce a urmat inserării a treia în Gazeta Oficială cari rezultatului procedurii de. preluare va pronunţa pe cale judecătoreasca faptul' morjii. — Braşov, la 24 Martie 1920 Dr. Petru Meles m. p., preşedinte.

Nr. civ. 791-1920 _____ ' (814) 1-2

j Publicatiune.Tribunalul Brsşov aduce la cunoştinţă generală, că

în urma cererei înaintate ‘‘.din partea Barbarei George Vencsa născ. Bendo în baza § ului 748 al legii I. din anul 1911 cu ziua de azi a început procedura pentru constatarea morţii lui George Vancsa, fost locuitor în Tărlăngeni (judeţul Breşov), care afirmativ , a murit în26. August 1914 în frontul rusesc în Galitia şi deleagă de curator al absentului pe advocatul Dr. Ignatz Weiss domiciliat în Brsşov.

Tribunalul invită , ps dispărutul şi pe toti a ceia. cari au cunoştinţă, că dispărutul ar fi în viată să încu- noştiinteze despre aceasta, tribunalul sau pe curatorul lui totodată aă comunică şi da'ele, din care s-ar putea stabili, că dispărutul e în viată, cunoscând că în caz contrar tribunalul după expirarea alor. trei luni socotită dela ziua, ce a ufpat înserării a treia în G azeta Oficială cari rezultatului procedurii de preluare va pronunţa pe cale judecătorească faptul morţii. — Braşov, Ia 18. Martie 1920 Dr. Pettu Metes m. p., preşedinte,

Nr. civ. 839 -1920, (815) 1-2

38 GAZETA OFICIALA

Pubiicatiune.In baza cereri petentului Iosif Gelcs domiciliat in

Miklâsvâr, reprezentat prin advocatul Dr. Ernest Kovâcsy, şi In virtutea a punctului b)' din: art., 77. al legii XXXI. din anul 1694, tribunalul invită pe Maria Bogdan, cu domiciliul necunoscut, şă se restabiliască cu soţul său convieţuirea conjugal^,'bazată pe căsătoria celebrată în Kopecz înainiei^ ofiţerului stării civile la 4. Maiu 19Q2 în termen de un an soco’it dela a doua publicare în Gazeta Oficială, ‘ căci la din contra, tribunalul va aduce hotarare definitiva asupra actiuneiş de divorţ: invită mai departe, să încuncşUnteze tribunalul despre domiciliul său, căci la din contra fără să mai fi citat, va fi reprezentat prin advocatul Dr. Ion L«ticu din Braşov numit de curator.— Breşov, la Martie 1920. Dr. Ioan Issekutz m.p., judecător.

Nr. civ. 806-1920. _____ • (702) 1—1

Pubiicatiune.Tribunalul Braşov aduce Ia cunoştinţă generală, că

în .urma cererei înainta:e din partea Măriei George Ţopfer născută Tittes în baza §-ului 738 al legii I. din anul 1911 cu ziua da azi a început procedura pentru consta tarea morţii lui _George T6pfer.. fosi locuitor în Braşov, care afirmativ a murit la 18.,Maiu 1915 în Galitia lângă Lisovica gi deleagă de curator al absentului pe advocatul Dr. Oscar ŢeDman în Braşbv.

Tribunalul invită pe dispărutul şi pe toti a ceia, cort.au- cunoştinţă, ca dispărutul ar fi în viată să încu- ndşliinteze despre aceasta tribunalul sau pe curatorul lui. totodată să comunice şi datele, din care s ar putea sta­bili,' că dispărutul e In yiejă, cunoscând că în caz contrar tribunalul după expirarea "celor trei luni, socotită dela ziua, ce a urmat înserătii a treia în Gazeta Oficială, caii rezultatului procedurii de preluare va pronunţa pe cale judecătorească faotul morţii. — Braşov, la 18. Martie 1920. Dr. Petru Metes m. p„ preşedinte.

Nr. civ 790-1920. _____ ; (833) 1—2

Pubiicatiune.Tribunalul Breşov aduce Ia cunoştinţă generală, că

în urma cererii înaintate din partea Măriei Ityim Csuru născ’ Stan Teaka în baza §-Iui 748. a legii I. din 1911 cu ziuă de azi a început procedura pentru constatarea morţii lui Ityim Csurâ fost locuitor din SosmezS (judeţul Treiscaune) care afirmativ a murit în luptele în Galitia în 28 , August 1914 şi deleagă de curator al.absemnatului pe Dr. Oscar Dieners advocat.

Tribunalul invilă ple dispărutul şi pe toti aceia, cari au cunostiinta. că; djspăj;utul ar fi In viata să încunoş- tiinteze despre aceasta tribunalul sau pe curatorul lui totodată să comunice şt datele din; care sar putea s’abili că dispărutul e în viata, cunoscând că în caz contrar tribunalul după espirarea alor , trei luai socotite dela ziua. ce a urmat însărerii a treia în Gazeta Oficială; cari rezul­tatului procedurii de preluare va pronunţa de cale jude­cătorească faptul morţii. — Braşov, la 15. Ianuarie 1920. Dr. Petru Metes m. p., preşşdinte. ' i

Nr. civ. 5822-1919. _ _ _ (756) 1-2

Pubiicatiune.In baza cererii peîentei Efrosina Budacu reprezen

tată prin advocatul Dr. Daniil Vaşii şi în virtutea punc­tului1 b) din ait. 77. al legii XXXI. din 1894. tribunalul invită pe Ioan Budacu fost domiciliat în Oprea battisoara de prezent cu domiciliul necunoscut să restabiliască cu soţia să convieţuirea conjugala bazată pe căsătoria cele­brată înaintea ofiţerului stării civile la 26 Februarie 1911 în termen de un an socotit dela a doua publicare în Gazeta Oficială, căci Ia din contra tribunalul va aduce hotarare difenitiva asupra actiunei de divorţ H somează mai departe, să încunoştinteze tribunalul despfe domi­ciliul său, căci în caz conirar fără a mai fi citat va fi reprezentat prin advocatul Dr. Ernst Kovâcsy numit de curator. - Braşov. Ma 28 Ianuarie 1920/Dr. Silviu Mol- dovan m. p. judecător la tribunal.

Nr. 1376/2—1919. civ. (546) 1—1

Tribunalul Lugoj,

Pubiicatiune.

Tribunalul Lugoj publică în urma cererii Ecatarina Henritzi născ. Lovâsz locuitoare în Lugoj reprezentat prin advocatul dr. Zoltân Litsek din Lugoj, pe baza § ului 748. Ies ea I. d n anul 1911 în ziui de azi a indicatpro- cedura pentru constatarea de moarte a lui Ferdinand Henritzi fost locuitori în Lugoj care afirmative ar fi căzut pe câmpul de luptă în Isonso în 7. August 1915, şi denumeşte de curator pe advocatul dr, Lâszlo Mor locuitori în Lugoj.

Tribunalul provoacă pe peritul şi pe toti aceia, cari au cunoştinţă despre aflarea în viată a peritului, să avizeze tribunalul sau curatorul şi totodată datele acelea din care poate constata aflarea în viata a peritului, pentrucă in caz contrar tribunalul la 3 luni după pub­licarea publicatiunei acesteia de 3 ori în „Gazeta Ofi­cială", va declam pe susnumitul perit de mort. — Lugoj, la 26 Martie 1920. Szeles m. p., pres. ds sen.

Nr. Civ. 429-1920. (910) 1~1

Judecătoria de oro't Liuioj ca aidnrilale funduară■

Pnblicaţiune de licitaţie şi condiţii de licitaţie.

, In cauza de executiune a firmei înregistrate din Lugoj „Kozgazdasâgi bank râszV.-târs. felszâmolâs alatt" ca creditoare in conlra masai falimentului a lui Ăuspitz Vilmos ca debitoare, Ia cererea creditoarei, spre • incas- sarca capitalului de 150000 cor, a dobânzilor socotite cu 5% dela 30 Iunie 1911, a. chelţuiel lor orocesului şi ale execut unei stabilite până acum cu 3089 cor. 40 fileri, precum şi a ohe’luielilor cererei ds licitaţie siabilitg prin aceasta cu 462 cor. 40 fii., deasemenea spre încasarea pretentiunei de 308 cor. 70 fii. capital c. s. c. a firmei Steiner Salzbeck şi sot, declarate de asociată la execu* t une, autoritatea funduară, in virtutea §§-elor 144, 146 şi 147 ale legei LX din 1881 ordonă licitaţia executorie la următatea înregistrată în foia funduaiă pe numele lui Auspitz Wilmos a următoarelor bunuri nemişcătoare află­toare in oraşul Lugoj pe teritoriul judecătoriei de ccol Lugoj şi anume:

1. La jumătăţile următoarelor bunuri nemişcătoare înregistrata in foaia funduară nr. 1713 din Lugoju'-Român sub nr. A'tl nr. parc, 5736 cu ' ' 65'— cor.

n - tt A f2 tt u 5738—5739, casa nr. consr.117 şi fânaţ cu 2000- - »

», n A 1 3 i i » 5737 podgorie 320'— »

tt tt A 1 4 tt tt .5742 , fânaţ tt . 24'- tt

ti tt A f5 it » 5743 podgorie ■ » 313 — tt

» tt A f6 tt tt 5745 . fânaţ i 6'— tt

n ti A t7 y> rt 5746 podgorie tt 93 - V

n „ A f 8 ' » tt 5744/b fânaţ n 3 7 - n

tt tt. A f 9 tt tt 5744/a podgorie 6 8 - tt

» tt A f 1 it tt 5727—5728 păşune n 12'— „

» ; » A t 2 n w 5731 » tt 1 13'— tt

tt ■ 1» A t 3 tt tt 5798 tt n 36'— tt

n tt A f 1 tt - 5723—5734 podgorie n 344'— »

» • nA f 2 u 5726 n )) 205'— n

tt • n A t 3 tt 5729-5730 tt tt 276'-

2. La jumătăţile următoarelor bunuri nemişcătoare înregistrate in foaia funduară nr. 2210 din Lugojul-Korr.ân sub nr. A f 1 nr. parc. 5788 fânaţ cu t*50 cor„ „ A f 2 „ „ 5790 ‘ ‘ „ „ 9‘- „„ „ A f l B „ 5789 podgorie „ 26'— „

3. La jumătăţile următoarelor bunuri nemişcătoare înregistrate in foaia fundua ă nr. 2595/din Lugojul-Rcmânsub nr. A 1 1 nr. parc. 5583 fânaţ cu 43'- cor

n ti A t 2 n . n 5885 n » 66'-tt « A t 3 » » 5599-5605/b „ 639'-tt ' n A t 4 tt tj - 5787 ' » . 342'- tt

n 9 A t 5 M » 5792 tt u 253'— . »>tt tt A t 1 n tt 558 l/b ' n ti 512 — II

u » A f2 n ti 5582 podgorie ‘ » 30'-M A 1 3 n •* 5584 182* — ifn tt A f 4 n n 5791 fânaţ . 32'— ' n

No. 11 GAZETA

4. La jumăta'ea ogorului inregiairst in foeia fundu- eră nr. 3410 din Lugojul-Românsub nr. A t Knr. parc. 4550 cu 625— cor

5. La jumătatea podgoriei înregistrate in foaia fun- duară nr. 3428 din Lugojul-Român ~ \ : sub nr. A t 1 nr. parc. 5566 cu 42— cor.

7. La jumătatea următoarelor bunuri nemişcătoare înregistrate in' foc ia fundueră nr. 3752 din Lugojul-Româns!ib nr. A t 1 nr. parc. 55G5 podgorie . cu 73'— cor,11' >* A t 2 11 11 5612/a păşune ^» 188'- „11 ■ A f 3 11 >1 5612/c ' 11 ' -11 .,24’- „n ti A 1 4 .11 '• 11 5612/b podgorie ti 2 9 - „» . » A f 5 » 11 5614 păşune 11 ,26 '- „»» h A t 6 11 }> 5611 11 )} 42'- „

ii A f,7 fi * 11 5610 podgorie 11 85'- „>t ft A t 8 11 ■11 5573 fânat 'w 195'- „ii n A t 9 >> - 11 5572/b ii *. ti 27'- „n , ii A f 10 11 5607/a—2 ii 11 4— .,ii ii A-j- 11- it n 5607/c—2 u 11 12'- „ii n A t 12 ii ) 1 5572/a 11 II T - „

. ii. . ii A t 13 ii " 5607/a-1 .>1, 11 - 26'— „» A t 14 ) i 11 5607/c— 1 ■ ■ 11 - 13'- „ii. » A t 15 » >1 5613 1t * 156'— „ii v I» A t 16 ii M 557 i/b podgorie 11 49'- „it 11 . A t 17 ' n 11 5607/b -2 fânaţ 11 79' - „» ., •1 A t 18 ii 11 5574 podgorie, 11 411'- „ii' ’ 11 A t 19 ii 11 5571/a 11 11 48' — „n 11 A f 20 i i f t 5607/b-1 . fânat 11 5 '- „f i 11 A t 21 fi 11 5563 podgorie 11 105'- „

ii ' 11 A t 22 , n 11 5554 ii 11 149'- V» 11 A t 23 h 11 5567 podg. şi g răd .; 194'- „

5» »> A t 24 11 „ 5568 fânaţ p 26'- „

>» 1* A 1 25» . „ 5569 J1 ’ St 43'— „

I I » ■A t ;26 11 11 - 5608-5609 casa nr. conscr. 1121 J» 600'— ’ „

11 11 A 4-27 11 I I 5570 podgorie - 11 . 39'- „

7. La jumătatea ogorului înregistrat in foaia fun- duară nr., 3990 din Lugojul-Românsub nr. A f l nr. parc. 4518 cu ' 225'— cor.

8. La jumălatea ogorului înregistrat in foaia fun- duară nr. 4036 diri Lugojul Românsub nr. A f l - 2 nr. parc. 4684 4575 cu 588‘-— cor

9. La jumătatea ogorului înregistrat in foaia fundu- ară nr. 4094 din Lugojul Romă nsub nr. A f 1 nr. parc. 4532 cu 363'— cor

10. la jumătatea ogorului înregistrat in foaia fundu­eră nr. 4102 din Lugojul-Românsub nr. A11 nr. parc. 4567 cu „ 363'— cor

11. La jumătatea' ogorului înregistrat in foaia fun- duară nr 4110 din Lugojul Român

sub nr. A f l nr. parc. 4558 cu ' ' 363'— cor

12 La jumătatea păşunei înregistrate in foaia fun- duară nr. 4574 din Lugojul-Român

sub nr. A f l nr. parc. 5709 cu 14'— cor

ca prej fixat pentru inc?perea licitajiei.

Autoritatea funduară fixează pentru licitaţie in loca­lul său oficial (parter uşa nr. 8) termenul la 17 August 1920 la orele 3 p. w, şi'stabileşte condicile licitaţiei pe baza §-ului 150 al art. de lege LX din 1881 in mod următor:

1. Nemişcătorul supus licitaţiei nu se poate vinde cu un pret mai mic decât două treimii ale preţului fixnt pentru începerea licitaţiei (§ 23 al art. de lege XLI din 1908).

2. Cei ce au de gând să fee parte Ia licitaţie sunt obligaţi să depună Ia exmisul judecătoriei o garanţie de a zecea parte a preţului' fixat de strigare in bani gata sau in hârtie de valoare apte pentru cauţiune, socotite cu cursul determinat de § 42 al art. de lege LX din 1881 sau se preiee reversul de depoziţie eliberat despre jude­cătorie şi sunt obligaţi să iscălească condiţiunile de licitaţie. —' Lugoj, la 29 Martie 1920. Dr. Kohănyi m. p.judecător. *

Nr. 1849-1920. , (1221) 1-1

Registrul firmelor.- Tribunalul Arad.

Rugarea lui Aurel Morariu gi.Alecsaiţdru Popeşcu locuitori in Măderat pentru ştrergerea firmei „A. Morariu si Popescu.“, '

■ ' Decis. •• v ■

Cererii să dă loc. Tribunalul dispune şi îndrum^, conducătoriul de lista firmelor ca pe pagina 195 a volumului IV. firmei sociale să inducă următoarele:1., 100/2., 2, 28 ianuarie 1920, IV, Ct, 100/3, 920,8., Acesa împrejurare ca firma „A.. Morariu si Popescu“ sau sustatsa inregistreaza.

Firma recurentă să invită ca decisul de fală săi publice in „Gazeta oficială ce apare in Cluj gi ecsemplarul relatir in termin de 60 zile săi insinue ca la caz contrar voi fi pedepsiţi cu 500 coroane.— Arad la 28 Ianuarie 1920. H&ller m. p. referent.

Ct. 100/3 1920. r ^ (1316) 1—1

Tribunalul Caransebeş.

Cererea soc.: „Banca de industrie şi comerţ soci­etate pe acţîi Orşova", pentru înregistrarea firmei şi a statutelor. ~

Deciziune. t

Tribunalul ordonă înregistrarea firriiei şi a statutelor.„Banca de industrie şi comerţ societate pe acţii

Orşova.“ Societate aceasta s’a înfiinţat în baza statutelor primite în adunarea generală de constituire ţinută la 29 Februarie 1920. Sediul societăţii e comuna Orşova. .

Scopul societăţii este ; a favoriza desvoltarea indu­striei, comerţului, agriculturei, economiei şi întreprinderilor de tot felul. Cercul de activitate a societăţii. se estinde asupra următoarelor acte şi fapte comerciale: a.) cum­pără şi vinde efecte publice ca: scrisori funciare, urbane şi rurale, obligaţiuni de stat, judeţe şi oraşe, precum şi acţiuni şi obligaţiuni de ale ■; societăţilor industriale şi comerciale, — b.) Face schimburi de tot felul de -mo­nede şi bilete de bancă, —- c.) Face împrumuturi pe titlurile enumerat ,1a alienatul a.), d.) Poate luă parte la tot felul de emisiuni de titluri de stat, de oraşe şi judeţe, sau de ale întreprinderilor private,— e.) Scon­tează poliţe, cupoane şi titluri eşite la sorţi, cumşi orice creanţe .de portofoliu, — f.) Face -împrumuturi contra gaj comercial sau prin acte autentice, operaţiuni de ce- ziuni de orice natură, — g.) Face împrumuturi în cont- curent contra gaj de poliţe sau pe garanţii ipotecare, —h.) Face avansuri pe depunerile la fructificare şi avan­suri în:cont-curent pe depozite de titluri, din cele pre­văzuta la alienatul a. jşi pe mandate de ale statului, ju­deţului şi comunei, cu un scăzământ la sută sub cota zilei, care se va determină de direcţiune. — i.) Cum­pără imobile când iar-ij necesare pentru localul său, sau pentru realiz area unei creanţe, — j.) Ia garanţii ipote­care pentru garantarea efectelor de portofoliu, — k.) Primeşte bani şi efecte în depozit cu termene şi cu pro­cente convenţionale. — 1.) Se împrumută pe efectele, imobilele sau pe creditul ei personal, dela alte institu- iiuni din- ţară sau străinătate, — m.) Reescomptează sau cesionează creanţele ce are în portofoliu, — n.) Poate cere deschidere de compturi curente la alte bănci din ţară sau străinătate,"-— o.) Poate cumpără trate si cecuri asupra caselor din strănătate şi a le negocia la rândul său, p.) Poate vinde cecuris au trate cu termene asupra corespondenţilor săi din ţarâ sau străinătate. — .

OFICIALĂ V v< V 39

40 GAZETA OFICIALĂ No. 11

q.) Poate accepta sau plăti trate sau cecuri trase de corespondenţii ei din ţară;sau străinătate, — r.) împru­mută pe mărfuri, care îi sunt constituite în gaj, — s.)- Se însărcinează cu operaţiuni de comision de cereale şi de orice natură de produse agricole sau industriale, în ţară sau străinătate, — t.) Poate face operaţiuni comer­ciale, industriale şi agricole, — u.) Poate face interme- diarea de import şi export, — v.) Poate mijloci respec­tive face transporturi de mărfuri atât pe ! uscat cât şi pe apă.

Durata societăţii e timp ; nelimital.' ''Capitalul social 1.250,000 coroane, si se compune

din 2500 buc. de actii nominative în valoare nominativă de 500 coroane. : ; 1

Membrii in consiliu de administraţie sunt următorii1 Const. Tunei primpretor Orşova, Enache Tepeneag di' rector scoal. Orşova, George Mioc comerciant Orşova, Vladimir Dimîtrievici comerciant Orşova, Dimitrea Op- rean comerciant Orşova, Valeriu Giorgiu director băncii., Lugoj, Nicolea Milivoi croitor Orşova, Hugo Scheinberr ger comerciant Orşova,>; Juliu ; Hlittl fabricant Toplet, Teodor T. Codreanii Inginer şi progr. T. Severin, Aris- tide. Moisescu advocat T.-Severin, Nicu Bărdacă ? prop­rietar T.-Severin /. ■ . ■■ ■ ;

Semnarea firmei e validă, dacă directorul executiv si un membru din direcţiunea; sau, şi uri funcţionar al băncii incredtntat cu lirmareâ îsi iscălesc numelei dedea-., suptul textului scris sau imprimat a firmei.

Publicările sncieţăţii se: vor; face în foan Gazeta Română“ din Orşova, iar întrucât foaia aceasta ar încetă, să apară, se: vor face în foaia oficioasă „Monitorul oficial,“ . ■■ : ,

Cu înregistrarea şi publicarea acestor date tribu-• naiul încredinţează' jpe conducătorul de registre, iar pa directorii societăţii îi somează ca de aici înainte toate semnările firmei se Ie efectueze potrivit modelului de semnare şi Ia caz, că se va încredinţa vre un oficiant ai băncii cu samnarea firmei, se înainteze un exemplar din procesul 'verbal- dresat cu acest prilej în şedinţa consiliului de administraţie-, — Caransebeş, la 4. Maiu 1920. Dr. Ilie Mielân , m. p. judecător.

Nr. Fi. 34— 1920. • . (1340) 1— 1

Animtim pariicuîare.

Publicatiune.

Pieizând biletul de reformare liberat de comisia 9-a mc^co-militaiă din Arad cu Nr. 225 V. Ţ, îl dj clar de nul în; mâna ori cui s’ar găsi. r— Invalidul de război Vasile Popai domicilia! în Bonleşti, jud.^Arad, (805) 1—2

Societatea pe actii a căilor ferate vicionale Sibiu—Şighişoară

Convocare / v ' t :v7

a X. adunare generală ordinarăa- socictăţei pe acţii a căilor ferat'e vicinale Sibiu—Şighiţoara,

'Care sq va ţinea marţi .in 29. Iunie 1020 după amiazi Ia ora 5

In sala.de şedinţă a casei oraşului In Sibiu.

3) Raportul comitetului de supraveghiere referitor Ia bilanţ

şi la! propunerea direcţiunii asupra'tmpărţirei profitului curat. '

i v , 4) Hotărirea asupra raporturilor şi propunerilor sub punctul ;

1—3, asupra stabilirei bilanţului şi asupra descărcărei direcţiunii ,

şi a comitetului de supraveghiere. ; j -

. ■ 5) Alegerea pe 3 ani comitetului de pupravegiore. , - , ;

Sibiu, la 0, Iunie 1920. , \ :

Direcţiunea.Acei •acţionari, cari doresc a participa In persoană sau prin re?

presentantii lor Ia adunarea generală, sunt Invitaţi să-şi depună

- acţiile eu 3 zile înainte de adunarea generală in Sibiiu In biroul

societăţii (Saggasse 29.) sauia institutul de credit fonciar ‘con­

firmările despre acţiile depuse seresc, ca legitimaţiune la partici­

parea adunarei generale. Erarul, judeţul Sibiiu şi Târnâvamare,

comunele şi cele şapte judeţe sunt scutite de depunerea acţiilor .

. Bilanţul anual precum şi raportul comitetului de supra-

■ veghiere să pot vedea în .biroul societăţii cu 8 zile înainte de

adunarea generală.

Bilanţ la 31. Decemvrie 1919. i

Activ a .- Spese de construcţie căilor ferate cor 6.229.645.07 Institut de credit fonciar în Sibiu cor 4.139.80. Hârtie de valoare a. fondului de reservă cor. 12.400. Mijloace de gestiune cor. 220-033. Lucrări pregătitoare 9.542. Pagube de vismajor 51-808.05. Caile lente rom. de stat 200-000. Caile ferate mg. de stat 52,41051- De­bitori diferiţi 37-74. Cont de casă 922.39. Laolaltă: 6 780 838-56.

Pnisivc; Cap tal societar, cor. 1.640,400. Capital de prio- riiate 3.903,200. Contribuţii Ia capitalul societar 100,000. Fond de reservă 48.795*13. Fond de reservă specială 2,142’45. Avansul de la stat; 676,045'07. Cont de dividende 39,916. împrumut 164,243. - Spe-’e restante 101,584, Salda profitului 101,512 91. Loalalt»: 6J80,838 56. .

Contul Profit şi Perdere. 31. Decemvrie 1919.

•D e lii: Competinţsle directiunei gi comitetului de supra­veghere, Spess1 personală şi de birou cor. 13.234*05. Impozite şi -competinta cor. 782‘19. Spese restante cor.104,584. Saida profi­tului cor. 101,512'91, Laolalta; 220,113'15.

••Credit,; VeniteleC. F, cor. 213.332.07. Baia de pietriş în Moliu cor. 248-27, Venite divere cor. 6.532 81’ Laolaltă; 220.113.15.

Direcţiunea societăţii pe acţii a căilor ferate vicinale Sibiiu— Sighişoara. ■ . • , . ■ . • • ’

Conturile prezente de bilanţ de profit si de pierdere leam• confrontat- cu cărţile principale si euxiliare examinat si aflate in deplină regulă. . . : ■

Coniftetul de supraveghere societăţii, pe acţii a cailor ferate vicinale Sibiiu—Sighişoara.

Convocare.Societatea Anonima de Clădire Gersier, Megyeri şi Szunyogh

la 23 Junie 1920, după masă la oara 4, în Oradea-Mare In

, localul institutului Banca, şi Cessa d e , Economie Fuzionată

Societate Anonimă, Piaţa Regina Maria 4., îşi v’a jinea

adunarea generală anuală'la care st acţionari numai decât sunt invitati.

\ Ordinea de zi:

1) Raportul directiunei despre anul de gestiune 1919, în

legătura cu acesta stabilirea bilanţului şi a contului profit gi

perdere. ■ ’ i

2) Raporlul comitetului de supraveghere.

3) AbsoluiOrul directiunei şi comitetului de supraveghere.

4) Alegerea comitetului de supraveghere pe timp de un an.

5) Propuneri cu privire la modificarea şi întregirea statutelor.6) Eventuale propuneri. /Ordinea de zi.

i) Raportul direcţiunii despre anul de gestiune expirat

' 2) Prezentarea contului de încheiere ţi propuneri îefaritoare

la bilanţ ţi la .întrebuinţarea profitului.im mi.. ‘"

____ Oradea-Mare la 7. Junie 1920.

Timarul tipoflroftei Lopkiadft R.-T. Ciul.

Direcţiunea.

Redactor responsabil Dr. Tlieodor F&blni.