vladimirescu · sămânța asta‐i numai un anumit procent în fiecare. Și apoi, la unii din noi...

e‐mail: [email protected] l internet: www.primariavladimirescu.ro l facebook: Primăria Vladimirescu Oficial

Ziar de informare a cetățenilor comunei

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUAnul XIV

14 IANUARIE 20198 pagini l Tiraj: 5.000 exemplare 359săptămână de săptămână

Se distribuie GRATUIT în localitățile Vladimirescu, Horia, Mândruloc și Cicir (conform Legii 544/2001, Legii 52/2003 (reactualizate) și H.G. 1723/2004)

„Din două una, daţi‐mi voie: ori să se revizuiască, primesc!Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu

se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”

(Ion Luca Caragiale)

Da. Da, da, Caragiale trăiește! E cu noi. E în noi. În fiecareromân... câte un pic. Un piculeț, așa. Sămânță românească…Nu ne putem dezice de el. Problema noastră, a românilor,este aceea că mulți dintre noi, fără să ne dăm seama, poate, neidentificăm cu personajele sale. Ridicoli, teatrali, mincinoși,auto‐lăudători și, de cele mai multe ori, lipsiți de coloanăvertebrală. Într‐un cuvânt cu grave carențe de educație, cin‐ste, corectitudine, onoare. Și‐n plus: lingușitori, profitori,egoiști și supuși până ne atingem micul interes material. Înrest, Dumnezeu cu mila!

Dar acum să nu se creadă că asta‐i sută‐n sută părerea mea!Sămânța asta‐i numai un anumit procent în fiecare. Și apoi, launii din noi mai mult, la alții... și mai mult. Puțin la puțini...Hazul de necaz al românului. Da‐s ai mei și îi iubesc.

Aici unde mă aflu de ceva timp, la primărie, am trăitmomente în are credeam că personajele lui Caragiale sunt dedomeniul trecutului. Am avut, însă, și momente în care per‐sonajele lui puteau fi considerați mici puișori. Iar ironiile scri‐itorului erau mici adieri, chiar mângâieri față de realitateadin actualitate. Ceva exemplificări: l În cursul anului 2018 am avut multe sesizări cum că pe

strada Gării din Vladimirescu, deși indicatorul de circulațieplantat la intrare pe stradă indica restricție de tonaj, TIR‐urileintrau „într‐o veselie”, deranjând locatarii, scuturând caseleși distrugând carosabilul. l Altă stradă, altă localitate: Mândruloc. Pe strada cu

moara. Cetățenii și chiar un consilier PSD reclamă ca pos‐esorii de TIR‐uri, în special cele cu butelii la depozitul dinzonă, să folosească alt traseu. Nu s‐a pomenit de TIR‐urile dela moară, care merg pe același traseu. Motivul? Deranjează șidistruge asfaltul. Așa este. Petenții, inclusiv d‐nul consilierlocal care locuiește pe stradă, aveau dreptate.l La fel, în Horia, există o asemenea situație. Acolo, propri‐

etarul cerea nici mai mult nici mai puțin... să mutăm strada,ca să aibă loc! Vă amintiți cu basculantele prin Cicir, cât amavut de furcă? Când dă roata‐n groapă, tremurau paharele pemasă!

De‐ale lui CaragialeEditorial

Continuare în pagina 2

Anul‐JubileuEMINESCU

Anul 2019 poate fi considerat, printre altele, și „Anul‐Jubileu Eminescu”, deoareceau trecut 130 de ani de la trecerea în neființă a celui care este considerat „poetulnepereche” al literaturii române. În paginile 4 și 5 puteți citi un interesant articoldespre personalitatea lui Mihai Eminescu, dar și câteva poezii care nu au mai fostpublicate în ziarul nostru


VLADIMIRESCU l Anul XIV (Nr. 359) l 14 Ianuarie 2019 l DIN ACTUALITATE Pagina 2

Primarul, convins că cetățenii și petenții consilieri au drep‐tate, după un studiu a înaintat un proiect de hotărâre, princare, în conformitate cu legile în vigoare, a supus ConsiliuluiLocal spre aprobare remedierea situației. Acest proiect reme‐dia situația într‐o bună măsură. Și… s‐a votat.

Înainte de a vă spune rezultatul votului, vă informez că încomuna Vladimirescu în prezent sunt peste 200 de camioanecu tonajul de peste 12 tone și până la tonajul TIR‐urilor, foartegrele, care sunt cele mai multe.

Vă mai informez că pentru a intra în Arad cu asemeneacamioane este nevoie de autorizație, care se plătește între 100și 300 lei/zi. Posesorii de TIR‐uri plătesc o taxă anuală saulunară. La Arad. La noi... NU! Acestea sunt venituri la buge‐tul local.

La noi, posesorii celor 200 de mașini de tonaj greu nu plă‐tesc nimic. Bugetul local plătește reparația asfaltului de pestrăzile de acces, mai frecvent decât pe străzile pe care nu cir‐culă aceste mașini de tonaj greu. Venitul la bugetul local alcomunei, dacă se aplică această taxă, va fi de două miliardede lei vechi (200.000 lei noi).

Și acum votul: A fost respins proiectul. Motivul pentrucare PSD, Noua Dreaptă și ALDE: Cum aduni banii? Cineîncasează? Că parcă nu are primăria sistem de colectare ataxelor.

Opinia mea proprie: consilierii PSD‐ALDE și NouaDreaptă, care au votat contra, vor să nu reparăm străzi. Că„văd oamenii”, și își fac o părere bună despre cei dinprimărie: primar și viceprimar. Apoi, acești proprietari deTIR‐uri pot deveni „sponsori cu bani”. Trebuie asmuțițiîmpotriva primarului. Să îi facem dușmani între ei. Și așa,noi, cei „contra”, avem ceva finanțe‐sponsorizare. Ei, pri‐marul și viceprimarul, cu PNL‐ul lor, rămân cu cei mulți...care nu sponsorizează! Așa că „le‐o tragem”! Asta‐i viața.Bugetul? Să fie sănătos, ce dacă‐i mai mic? Pentru noi, cei„contra”... este bine!

Dragă Dorule, să nu mai ridici problema podețului distrus,a scuturatului casei părintești din Mândruloc, sau să‐ntrebicine a distrus capacul căminului de apă! Că nu‐ți mai spun.Nici ție, nici celui care manipulează „sforile păpușii”.Lucrurile‐s foarte simple: banii se fac, nu pică din cer.Dumnezeu îți dă, dar nu‐ți bagă‐n straiță. Gospodarii adunăban cu ban. Și după ce îi ai ce faci? Plănuiești pe ce‐i cheltu‐iești. Dacă nu‐i ai, nu‐i ai și gata! N‐ai ce planifica și ce chel‐tui. Stai pe loc. Asta doriți dvs pentru comunitate, domnilor?

Spune, asta dorești „ghenose”? Să nu avem bani? Să nufacem nimic, crezând că așa vii mata mare șef? Și dacă nu vii,ce facem? Crezi că stă pe loc comunitatea? Să știi că indifer‐ent cine vine, soarele va răsări la aceeași oră. La fel, oraapusului nu se schimbă. Așa că fii bărbat și spune. Tare și cucuraj. Oamenilor să le spui. Nu mie. Că eu cunosc și știu ade‐vărul. De ce vrei ca totul să fie distrus, dacă nu‐i meritulmatale?

Ce nu pot înțelege eu, primarul, este lipsa de reacție acelorlalți, care una spun (înainte de ședință, când discutăm încomisie) și alta votează... în plen. Adică invers de ceea ce afir‐mă! Exact precum Farfuridi lui Caragiale.

Vă rog, stimați cititori, recitiți pasajul din discursul acestu‐ia, reprodus la începutul articolului: „Ori să nu se schimbenimic: primesc; ori să se schimbe, pe ici, pe acolo, prinpărțile esențiale.” Ce zici, ghenose F? Dacă recunoști că nuștii citi românește, eu sunt mulțumit. Te cred. Vorba luiGhiță Pristanda, în dialogul cu prefectul Fănică:

Prefectul: – Murdar, Ghiță!Ghiță: – Curat murdar, coane Fănică! Dar lasă…că vine ea și vremea curățeniei...

Cu respect, primarul comunei,IOAN CRIȘAN

De‐ale lui CaragialeUrmare din pagina 1

Spectacol de Crăciun organizat deParohiile Ortodoxe din Vladimirescu



l Cu așa vreme, când de iarnă‐iarnă, când maicu ninsoare, când cu soare, care o topește, au tre‐cut și Sărbătorile. De acum, adică de a treia zidupă Noul An, am început activitatea. Și cumaveam de anul trecut un plan pentru acest an, cuce mai trebuie să facem, m‐am gândit împreunăcu colaboratorii mei, vicele Mihai și consilierulDorel, că bine ar fi să vă consultăm. Și așa, iatăcâteva din obiectivele propuse de realizat în 2019.Dumneavoastră le citiți și vă rugăm să vă spunețipărerea. Sau, și mai bine, să veniți cu propuneri,care poate nouă ne scapă. Deci, ce ne dorim să‐ndeplinim:

‐ La VLADIMIRESCU: 1. Cartierul Gării: asfaltat alei, străzi, trotuare ‐

costuri (procedura de licitație a început de treiluni): 1.400.000 lei.

2. Drenajul apei pluviale din același cartier:

250.000 lei.3. Iluminatul public în Cartierul Florilor și

Cimitirele Vladimirescu și Horia: 300.000 lei.4. Înființarea parcului din Cartierul Glogovăț

(cu toate dotările): 500.000 lei.5. Extindere gaz în toate localitățile și străzile

lor: 500.000 lei.‐ La HORIA:6. Modernizarea și dotarea Căminului Cultural:

250.000 lei.7. Asfaltarea tuturor străzilor din Cartierul

Nou: 1.000.000 lei.8. Reabilitare grădiniță (schimbarea acoperiș și

interioare).‐ La MÂNDRULOC‐CICIR:9. Asfaltarea Cartierului Nou: 1.000.000 lei. 10. Drenarea tuturor șanțurilor de scurgere a

apelor pluviale, atât la Mândruloc, cât și la Cicir:

500.000 lei. De asemenea, în toate localitățile comunei vom

continua cu construcția de trotuare. La Cicir șiHoria, în Cartierele Noi. La Mândruloc șiVladimirescu, în Vatra Veche.

Acestea sunt numai o parte, cea mai costisitoa‐re, din lista de investiții pe care ne‐o propunempentru acest an. Desigur, această listă estedeschisă și oricine poate veni cu propuneri. Leaștept, stimați locuitori ai comunei Vladimirescu!

*****l Și încă o veste care mie mi‐a dat o satisfacție

la început de an. ATENȚIE, LOCUITORI AICOMUNEI DIN CARTIERUL FLORILOR ȘICARTIERELE NOI DIN MÂNDRULOC‐CICIR.Vă rog notați o adresă:

ARAD, CALEA RADNEI NR. 154. Program cupublicul: Luni, Marți, Miercuri și Vineri, întreorele 8:00 ‐ 16:00, iar Joi, între orele 10:00 ‐ 16:00.Bateți la ușă. Cereți să fiți branșați la GAZ culocuințele. Gazul este „pe țeavă” și țeava pe stra‐da Dumneavoastră. Ce bine‐i când se termină cubine! Dumnezeu să vă ajute!l O precizare: Nu uitați să treceți pe la Casieria

primăriei. Apoi, la eliberarea autorizației de con‐strucție. Și, foarte important: CITIȚI INSTRUCȚI‐UNILE PENTRU FOLOSIREA CUPTOARELOR,TERMOTECILOR SAU ALTOR APARATE CUGAZ!

Al Dumneavoastră, Primar IOAN CRIȘAN

Ne‐am bucurat de Sărbători. Toți. Pentru că în comunitate nu s‐au produs lucruri ieșite din comun (incendii,inundații, accidente catastrofale) în sensul rău al cuvântului. Bineînțeles, referirea o facem la comunitatea noas‐tră. Am tăiat porcul. Mulți l‐au tăiat... de pe listă, că nu‐i sănătos să mănânci nesănătos! Că parcă porcul ar fifost bolnav.

Am tras vinul de pe drojdie și nu‐l prea bem, că nu‐i sănătos. Acela‐i limpede, la sticlă, cu multă bentonită șialți „limpezitori” chimici. Ăla‐i bun. Că‐l bem. Cu eticheta. Că‐i a‐ntâia. Eticheta, nu vinul. Strălucește. Acela‐ivin. Și e foarte bun. Că‐i scump, și dacă nu‐l ai pe masă râde vecinul și prietenii de gazdă. Să‐i vezi cum se cotesc:„Uită‐l ce vin producție proprie bea prietenul”. Mai facem haz. C‐așa‐i românul când se‐nveselește. Și familia‐icu el. La masă, la biserică, la vizită, la neamuri, la vecini. Vesel și bucuros. Mulțumimu‐ți Ție, Doamne, c‐ai fostcu noi! Cu toată comunitatea!

S‐au întâmplat în ultima perioadă, în comuna noastră...

În conformitate cu Ordinul InspectoruluiGeneral pentru Situații de Urgență, în bazaO.M.A.I. nr. 1.259 din 2006, pentru aprobareaNormelor privind organizarea și asigurarea activi‐tății de înștiințare, avertizare, prealarmare și alar‐mare în situații de protecție civilă, în fiecare primăzi de miercuri din lună, în intervalul orar 10:00‐11:00, se vor executa exerciții de alarmare însituații de protecție civilă. În acest sens vă infor‐măm asupra tipurilor de semnal folosite:l ALARMĂ LA DEZASTRE: 5 sunete a 16

secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele(pentru sirene electrice și electronice);l PRE‐ALARMĂ AERIANĂ: 3 sunete a 32 de

secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele(pentru sirene electrice și electronice);l ALARMĂ AERIANĂ: 15 sunete a 4 secunde

fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele (pentrusirene electrice și electronice;l ÎNCETAREA ALARMEI: se compune dintr‐

un sunet continuu de aceeași intensitate, cu duratade 2 minute.

Tipurile de semnal acustic, însituații de Protecție Civilă

SALA DE SPORT DIN VLADIMIRESCUOferă spre închiriere un spațiu propice, tuturor celor

care doresc să practice sportul la nivel de echipe:FOTBAL, BASCHET, HANDBAL,

VOLEI, TENIS DE CÂMPSe oferă condiții excelente, într‐o incintă

echipată la ultimele standarde!Pentru rezervări, sunați la:

0743‐144.735


VLADIMIRESCU l Anul XIV (Nr. 359) l 14 Ianuarie 2019 l SPECIAL Pagina 4

„Luceafărul poeziei româneşti“ sau„poetul nepereche“. Aşa a fost numit, de‐a lungul vremii, Mihai Eminescu (1850‐1889), cel care a stârnit o adevărată rev‐oluţie în literatura română. În anul încare aniversăm 130 de ani de la moarteasa, există centre de studii eminesciene,dar şi profesia de eminescolog.Amorurile sale, ca şi picanteriile vieţiiboeme au fost, de asemenea, subiectulunor ample polemici în mediul public,încă din timpul vieţii poetului.

Eminescu a fost aproape sanctificat.Dincolo de efervescenţa creată de operaşi de viaţa lui, în spatele geniului s‐aascuns omul, adevăratul MihaiEminescu, cel care s‐a lăsat cunoscut cuadevărat doar de apropiaţi. Istoricii, darşi pasionaţii de literatură din Botoşaniau făcut o incursiune în spatele imaginiiLuceafărului, pe care istoria literaturii,dar şi presa de scandal au scos‐o la vede‐re de‐a lungul vremurilor. Şi, totuşi, cumera cu adevărat Mihai Eminescu?

„Era izbitor de frumos. Chipul lui ne minuna“

„Eminescu era un om obişnuit, ce‐idrept, foarte plăcut şi charismatic, dar omera. Şi era şi foarte discret. Nu era nici «sifi‐liticul» sau «nebunul», aşa cum de multe oria fost numit. Nu era nici omul pus pe harţăîn versuri şi înnebunit din dragoste, aşa cumîl prezintă eronat unii, dar nici sfânt cum îlvor alţii. Era un om cu defectele, calităţile şipatimile lui”, îşi începe discursul, pentru„Adevărul”, Gheorghe Median, unistoric botoşănean care a cercetat, ani larând, numeroase mărturii ale contempo‐ranilor marelui poet.

În opinia istoricului, Mihai Eminescuimpresiona la prima vedere, avea o cha‐rismă extraordinară şi un fizic foarte plă‐cut. Gheorghe Median a găsit, în cercetă‐rile sale, mărturia unui văr al luiEminescu, Mihai Mavrodin, care, printr‐un articol din presa vremii, vine să sus‐ţină această părere. „Şi astăzi, chipul luiminunat îmi stă în minte. L‐am văzut şieu.... era izbitor de frumos. Era imposibil săapară într‐o sală, fără ca fiinţa sa să atragăprivirile chiar ale celor ce nu‐l cunoşteau.Chipul lui ne minuna şi pe noi, copiii”, scriaMihai Mavrodin într‐un articol din anul1929, din ziarul botoşănean „Ştirea“.

Despre imaginea Luceafărului, din‐colo de singurele fotografii cunoscute,apare şi o descriere a unui bun prieten alui Eminescu, fost coleg de clasă la şcoa‐la din Cernăuţi, şi, mai apoi, la Univer ‐

sitatea din Viena, Teodor Ştefanelli.„Avea statură mijlocie, era cam lat în spate,dar totul era proporţionat. Avea ochii negrişi adânci. Purta mustaţă, rar o rădea”,spune Ştefanelli în cartea sa „Amintiridespre Eminescu”.

„Avea o voce de aur, îi acompania pe lăutari”

Istoricul botoşănean GheorgheMedian mai spune că ceea ce impre‐siona, însă, cu adevărat la poet era voceasa. „Eminescu avea o voce blândă, calină şiun zâmbet liniştitor, molipsitor. Asta o spuntoţi cei care l‐au cunoscut. În ciuda tonuluide revoltă din poezia sa, era un om foarteblând, care degaja multă căldură în jurul lui.Avea o voce de aur. Cânta foarte frumos. Seştie puţin despre acest talent al luiEminescu. Ar fi putut fi oricând un bunsolist vocal. De multe ori îi acompania pelăutari la câte un chef, dar şi rudele îl rugausă le cânte”, spune Median.

Despre vocea lui Eminescu a rămasde pomină o întâmplare povestită chiarde lăutari. Este vorba despre celebrulbard botoşănean din secolul al XIX‐lea,Toma Micheru (n.r. – Toma Micheri, aşacum se prezenta public lăutarul). Acestaspune că a fost dat gata de vocea poetu‐lui, la o petrecere. Lăutarul, împreună cuEminescu, care avea atunci 25 de ani şivenise la Botoşani pentru o vară, aupetrecut o noapte într‐o cameră a fostu‐lui hotel Moldavia din oraş. Alături de eiau mai fost şi sora lui Micheri, frumoasaNataliţa, dar şi bogatul armean AdronicŢăranu.

Eminescu ar fi cântat întreaga noaptecu lăutarii, fără să răguşească, TomaMicheri exprimându‐şi regretul că estepoet şi nu cântăreţ. Mavrodin, vărul său,îşi aducea aminte că Eminescu cântauşor şi pe stradă. „Era extrem de vesel şi îiplăcea la nebunie muzica. Fredona cândvenea din plimbările sale în parc. Avea ovoce cristalină, spune Mavrodin (n.r.‐măr‐turie preluată din acelaşi articol publicat înziarul „Ştirea”, în 1929), de întorcea toatălumea capul”, susţine scriitoarea LuciaOlaru Nenati, din Botoşani, expertă înopera şi viaţa lui Eminescu.

Scriitoarea Lucia Olaru Nenati aexplicat, pentru „Adevărul”: „Suntcercetări pe care le‐am făcut personal şi carereprezintă obiectul unor lucrări cu adevăratştiinţifice privind muzicalitate poeziei luiEminescu şi mai ales modul special în carepoetul înţelegea muzica. Era un meloman,iubea muzica şi ştia să o asculte. Avea şi o

voce de aur. Contemporanii lui spun că îţidădeai cămaşa de pe tine numai să îl auzicântând. În lucrarea mea privind aceastăcalitate a lui Eminescu am ataşat şi 11 bucăţimuzicale cântate de Eminescu. A fost unefort extraordinar de documentare, dar amreuşit. Printre bucăţile lui muzicale prefer‐ate erau melodii din folclorul tradiţional,foarte vechi. Piesa lui favorită era BarbuLăutarul şi o doină. Din păcate nu ştim caredoină”.

„Îi plăcea să piardă nopţile şi să fumeze”

„Eminescu nu era răzvrătit, aşa cum leplace multora să creadă. Era un individ plă‐cut în societatea. Avea duşmani şi stârneaantipatii pentru ceea ce scria, nu pentrumodul cum se comporta în societate. Nu eraun revoluţionar, în fapt. El se răzvrătea înpoezie şi publicistică. Rareori ridica tonul,prefera să asculte pentru a înţelege cât maibine discuţia decât să îşi dea cu părerea. Într‐un fel, era retras, dar când era cazul era uninterlocutor foarte plăcut. Multor contempo‐rani le‐a lăsat impresia că este tăcut şi gân‐ditor. Nu se putea, însă, abţine când eravorba de politicieni. Îi ura, mai ales pe parve‐niţi”, a spus, pentru „Adevărul”, LuciaOlaru Nenati.

Totodată, Eminescu, din ceea ce spuncontemporanii săi, avea doar un singurviciu major, fumatul. „S‐a dus vestea căera băutor. Paradoxal pentru cei care şi‐au format imaginea asta cu petrecerile luiEminescu, poetul nu era un băutor înrăit.Bea puţin. Dar îi plăcea, în schimb, să piar‐dă nopţile şi să fumeze. Fuma enorm. Defapt, atunci când vorbea, fuma ţigară dupăţigară şi bea cafele”, precizează Median.

Spusele istoricului botoşănean suntconfirmate şi de fostul coleg de la Vienaal poetului, Ştefanelli, care povestea înscrierile sale că lui Eminescu, îi plăcea să„vorbească” băutura. „Eminescu nu beamult. La un sfert de litru de vin sau la ohalbă de bere era în stare să petreacă o noapteîntreagă, dar, în schimb, lua mai multe cafe‐le negre şi fuma mult”, precizează Şte‐fanelli. Totodată contemporanii îşi aducaminte de Eminescu ca de un personajglumeţ cu cei apropiaţi. „Mi‐a vândutpantalonii şi m‐a lăsat doar în lenjerie cândm‐am trezit dimineaţa”, spune Ştefanelli.Tot fostul coleg al poetului mărturiseştecă Eminescu era glumeţ şi cu femeile, pecare le atrăgea ca un magnet. „Le vorbeadulce, le făcea complimente şi, lucrul princi‐pal, conversa cu ele totdeauna potrivit cuindividualitatea lor. Câştiga uşor simpatia

damelor”, spunea acelaşi Ştefanelli.Un patriot adevărat:

„Trăiască naţia!”Printre lucrurile mai puţin cunoscute

despre Eminescu se numără şi formulasa originală de salut, dar şi modul cumştia să le răspundă prietenilor. Cu orici‐ne se întâlnea, Eminescu îl saluta cu„Trăiască naţia!”. „Poetul era cunoscut cafiind un patriot adevărat. Acest salut al săustrârnea, de obicei, simpatia. Prietenii, cândîl zăreau, obişnuiau să i‐o ia înainte şi îispuneau ei «Trăiască naţia!». El răspundeaatunci răspicat: «Sus cu dânsa!». De altfelera un personaj şi cu un umor fin”, spuneistoricul Gheorghe Median. Totodată,apropiaţii poetului povesteau căEminescu avea şi un tic verbal. Ştefanellispune că, de când l‐a cunoscut, de elev,obişnuia să folosească mereu expresia„pur şi simplu”, aproape în orice context.Totodată se spune că Eminescu nuobişnuia să înjure. Nici măcar când seameţea de la băutură. Singura lui înjură‐tură ar fi fost „Tu‐i neamul nevoii!”.

Sindromul bipolar îl ajuta la creaţie

Dincolo de amabilitate şi de glasulsău de aur, se pare că, după vârsta de 25de ani, poetul a început să se confruntecu proprii demoni. Focul creaţiei, viaţade multe ori precară pe care o ducea, tul‐burările sufleteşti au făcut ca poetul săcapete o tulburare psihică gravă: sin‐drom maniaco‐depresiv. Diagnos ticuleste susţinut de un medic psihiatru dinBotoşani, doctor în medicină, care s‐aaplecat, din pasiune pentru poezia luiEminescu, şi asupra problemelor sale desănătate.

„Din păcate, din simptomele pe care amreuşit să le văd în nişte documente medicale,Eminescu suferea de tulburare afectivă bipo‐lară. Ea se manifesta în reprize. Bineînţeles,geniul lui Eminescu nu a provocat aceastăafecţiune şi nici boala nu a condiţionatgeniul său. Erau total independente.Probabil a ajuns în această situaţie din cauzacondiţiilor de trai dintr‐o anumită perioadă,a zbuciumului interior. În orice caz, creaţiaîl transforma”, a explicat, pentru„Adevărul” doctorul Nicolae Vlad, fostdirector al Spitalului de PsihiatrieBotoşani.

Medicul botoşănean spune că Emi ‐nescu se comporta ciudat în diferitelestadii ale bolii. „Propriu‐zis, creaţia luipoetică se desfăşura în episoadele lui depre‐sive. Era trist, era adâncit în tristeţe.

CUM ERA, CU ADEVĂRAT, MIHAI EMINESCU.SECRETELE GENIULUI: SINDROMUL BIPOLAR,MANIA, DEPRESIA ȘI VOCEA CARE CUCEREA

Tulburător de frumos, cuceritor, cântăreţ cu o voce de aur, fumător înrăit, mare amator de cafea şi petrecăreţfără margine, dar şi un patriot pentru care „Trăiască naţia!” era singurul salut.Aşa l‐au redescoperit cercetătoriipe Mihai Eminescu‐omul. Puţini sunt cei care ştiu că geniul creativ al Luceafărului era în strânsă legătură cu o

tulburare afectivă cumplită: sindrom bipolar


VLADIMIRESCU l Anul XIV (Nr. 359) l 14 Ianuarie 2019 l SPECIAL Pagina 5

Atunci reuşea să se descarce cel mai bineîn literatură. Sufletul lui era deosebit deîncărcat de tristeţe în acele episoade. Este caşi cum ar fi ajuns pe marginea prăpastiei. Înacele perioade se pare că se şi însingura, nucomunica. În contrast, în momentele demanie, Eminescu se comporta exuberant. Seîmbrăca multicolor, dorea să şocheze, îşiatârna medalii de haine. Se spune că, înepisoadele de manie, fugeau şi prostituatelede Eminescu, atât era de exuberant, vorbeaextrem de vulgar”, spune mediculbotoşănean.

Totodată, din punctul de vedere alpsihiatrului Nicolae Vlad, poetul nu aprimit nici tratamentul adecvat. „Nuerau tratamente eficiente în acea perioadă. Şimedicii vienezi la care a fost dus au confir‐mat acest diagnostic. În România era băgatîn butoaie cu apă rece, atunci când stările seagravau”, mai spune Nicolae Vlad. Dealtfel, şi medicul neuropatolog OvidiuVuia de la Bucureşti, într‐un studiu ded‐icat bolii şi morţii lui Eminescu, confir‐mă diagnosticul de sindrom maniaco‐depresiv şi condamnă tratamentul cumercur pe care medicii i l‐au aplicat poe‐tului, pentru sifilis.

Lacul cu nuferi, o invenţie a comuniştilor

Oameni de cultură din Botoşani, careau studiat în detaliu opera lui Eminescu,au argumente solide pentru o altă teoriedin categoria „mituri spulberate desprepoetul nepereche“. Ei susţin că nu lacul cunuferi din pădurea de la Ipoteşti a fost,de fapt, sursa de inspiraţie a poetuluipentru cele mai celebre creaţii ale sale.Adevăratul lac unde Eminescu îşi căutaliniştea ar fi situat la opt kilometri deoraşul Botoşani şi foarte aproape de casacăminarului Eminovici, tatăl luiEminescu, de la Ipoteşti. Balta din apro‐piere de Cucorăni, cum este întâlnită cadenumire în memorialistică, este de faptastăzi iazul Loeşti, un luciu de apă aflatîn proprietate privată, frecventat de pes‐cari.

Iazul Loeşti, adevăratul „lac al lui Eminescu”

„Lacul din pădurea de la Ipoteşti n‐arelegătură cu peregrinările lui Eminescu.Probabil a trecut şi pe acolo, sunt multelocuri legate de Eminescu în Botoşani. Dar,ca loc de relaxare şi inspiraţie poetică,Eminescu alegea actualul iaz Loeşti, puţinmai la vale de cel prezentat în mod tradiţio‐nal turiştilor ca fiind lacul lui Eminescu.Acest iaz este descris în multe mărturii alecunoscuţilor poetului“, spune scriitorulGellu Dorian, referent de specialitate lasectorul Literatură‐Teatru al CentruluiJudeţean de Conservare şi Valorificare aTradiţiei şi Creaţiei Populare Botoşani.

Spusele scriitorului botoşănean suntîntărite de documente. Este vorba, înprimul rând, despre o scrisoare a luiMatei Eminovici, fratele lui Eminescu,adresată, în 1909, prietenului său,Corneliu Botez. În document este descri‐să cu nostalgie o vânătoare de raţe orga‐

nizată de Matei cu fratele său mai mare,Mihai, pe iazul Loeşti. „Când venea Mihaivara, în vacanţă de la Wienna, mergeamamândoi la vânătoare de raţe la un iaz de pemoşia Cucoreni, el cu puşca pe care o luasetata la moartea lui Iuraşcu şi eu cu una maimică, pe care o avea tata de la Balş“, se aratăîn cuprinsul scrisorii trimise de MateiEminovici prietenului său.

„Vedea zâne albe cu păr de aur roş“Tot fratele marelui poet arată că iazul

de la Loeşti era adevărata sursă de inspi‐raţie pentru poet, spunând în aceeaşiscrisoare către Corneliu Botez că acololângă iaz, sub sălcii, Eminescu „vedeazâne albe cu părul de aur roş“. Totodată,istoricii identifică în poezia lui Eminescutrăsături ale peisajului din zona Loeşti.„Sunt poezii unde se vede că se inspira dinnatura locului. Şi în «Luceafărul» suntpasaje, cosmogoniile fiindu‐i inspirate şi decerul larg de deasupra lacului, plin de stele“,spune istoricul Gheorghe Median. Unadintre poeziile inspirate de iazul Loeşti,ar fi „Din străinătate“, unde poetuldeclamă: „Aş vrea să văd acuma natala meavâlcioară /Scăldată în cristalul pârăului de‐argint“.

Iazul Loeşti, format dintr‐un afluental pârâului Dresleuca, se întinde pe 12hectare şi aparţine astăzi fostului şef alPoliţiei Rutiere din Botoşani, DumitruZmău. Poliţistul a reuşit să‐l cumpere dela urmaşii familiei Goilav, cărora le‐afost retrocedat după 1995. „Sunt un omnorocos că deţin acest iaz. Am citit maimulte documente unde se arată că Eminescuvenea aici să se scalde şi să se relaxeze. Îlcurăţ doar, nu intervin să modific peisajul.Încerc să‐l las aşa cum era pe vremea luiEminescu“, spune Dumitru Zmău.

Iazul de la Loeşti a fost uitat în regi‐mul comunist. Făcând parte din moşiaboierilor Goilav, trecută în fondul C.A.P.,lacul lui Eminescu a devenit loc de adă‐pat vitele. Diriguitorii comunişti au con‐siderat că pot vinde mai bine povestealacului cu nuferi din pădure, împrejurulcăruia au fost amenajate drumuri şi alei.Lacul de la Ipoteşti, aflat încă în proprie‐tatea statului, este lăsat în paragină şi s‐a umplut de gunoaie.

Psihiatrul mutat la Botoşani, din dragoste pentru Eminescu

Medicul psihiatru Nicolae Vlad esteconsiderat unul dintre cei mai buni spe‐cialişti din Botoşani. S‐a născut pe 19aprilie 1946 în localitatea prahoveanăValea Doamnei, dar a profesat peste treidecenii în Moldova, alegând expresBotoşaniul. După absolvirea Facultăţiide Medicină din Iaşi, cu specializareaPsihiatrie, Nicolae Vlad a cerut insistentsă fie detaşat la Botoşani. Medicul adorit să lucreze şi să trăiască în oraşulunde s‐a născut şi a trăit MihaiEminescu.

„I‐am iubit poezia de mic. Ştiam pe derost mare parte din creaţia lui. Mă fascina şiîncă mă fascinează acest geniu al literaturii.Voiam neapărat să trăiesc unde a trăit el“,

spune acum psihiatrul Nicolae Vlad.Medicul care s‐a remarcat în psihiatrie laBotoşani, reuşind să obţină doctoratul îndomeniu şi să publice peste 60 de lucrărişi articole de specialitate, s‐a făcutcunoscut şi în literatură, publicând dejatrei volume de poezii, inspirat spune el,de locurile natale ale lui Eminescu.

COSMIN ZAMFIRACHEhistoria.ro

*****

CÂND AMINTIRILE...

Când amintirile‐n trecutÎncearcă să mă cheme,

Pe drumul lung şi cunoscutMai trec din vreme‐n vreme.

Deasupra casei tale iesŞi azi aceleaşi stele,

Ce‐au luminat atât de desÎnduioşării mele.

Şi peste arbori răsfiraţiRăsare blânda lună,

Ce ne găsea îmbrăţişaţiŞoptindu‐ne‐mpreună.

A noastre inimi îşi jurauCredinţă pe toţi vecii,

Când pe cărări se scuturauDe floare liliecii.

Putut‐au oare‐atâta dorÎn noapte să se stângă,Când valurile de izvorN‐au încetat să plângă,

Când luna trece prin stejariUrmând mereu în cale‐şi,

Când ochii tăi, tot încă mari,Se uită dulci şi galeşi?

CRĂIASA DIN POVEŞTI

Neguri albe, străluciteNaşte luna argintie,

Ea le scoate peste ape,Le întinde pe câmpie;

S‐adun flori în şezătoareDe painjen tort să rumpă,

Şi anină‐n haina nopţiiBoabe mari de piatră scumpă.

Lângă lac, pe care noriiAu urzit o umbră fină,

Ruptă de mişcări de valuriCa de bulgări de lumină,

Dându‐şi trestia‐ntr‐o parte,Stă copila lin plecată,

Trandafiri aruncă roşiiPeste unda fermecată.

Ca să vad‐un chip, se uităCum aleargă apa‐n cercuri,Căci vrăjit de mult e lacul

De‐un cuvânt al sfintei Miercuri;

Ca să iasă chipu‐n faţă,Trandafiri aruncă tineri,

Căci vrăjiţi sunt trandafiriiDe‐un cuvânt al sfintei Vineri.

Ea se uită... Păru‐i galben,Faţa ei lucesc în lună,Iar în ochii ei albaştri

Toate basmele s‐adună.

DORINŢA

Vino‐n codru la izvorulCare tremură pe prund,

Unde prispa cea de brazdeCrengi plecate o ascund.

Şi în braţele‐mi întinseSă alergi, pe piept să‐mi cazi,

Să‐ţi desprind din creştet vălul,Să‐l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei şedea‐vei,Vom fi singuri‐singurei,

Iar în păr înfiorateOr să‐ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă‐n părul galbenPe‐al meu braţ încet s‐o culci,

Lăsând pradă gurii meleAle tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,Îngâna‐ne‐vor c‐un cânt

Singuratece izvoare,Blânda batere de vânt;

Adormind de armoniaCodrului bătut de gânduri,

Flori de tei deasupra noastrăOr să cadă rânduri‐rânduri.

LACUL

Lacul codrilor albastruNuferi galbeni îl încarcă;Tresărind în cercuri albe

El cutremură o barcă.

Şi eu trec de‐a lung de maluri,Parc‐ascult şi parc‐aştept

Ea din trestii să răsarăŞi să‐mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,Îngânaţi de glas de ape,

Şi să scap din mână cârma,Şi lopeţile să‐mi scape;

Să plutim cuprinşi de farmecSub lumina blândei lune ‐

Vântu‐n trestii lin foşnească,Unduioasa apă sune!

Dar nu vine... SinguraticÎn zadar suspin şi sufărLângă lacul cel albastru

Încărcat cu flori de nufăr.



Ansamblul folcloric „Florile Mureșului”din Vladimirescu a încheiat anul cu

Colinde, joc și multă voie‐bună

VLADIMIRESCU l Anul XIV (Nr. 359) l 14 Ianuarie 2019 l SPORT Pagina 7


Gala Bushido 2018, în cadrul căreia aavut loc premierea pe club, s‐a desfășurat însala de antrenamente în ziua de 19 decem‐brie 2018.

La fel ca în fiecare an, sportivii au făcut omică demonstrație pentru părinții care auvenit sa îi vadă și să îi felicite pentru rezulta‐te obținute în cursul anului, iar apoi s‐a des‐fășurat premierea propriu‐zisă.

În anul 2018, lotul de performanță a par‐ticipat la nouă competiții (Campio natulNațional de copii sub 12 ani, CampionatulNațional pt sportivi de la 13 ani în sus, CupaRomâniei, Campionatul Balcanic, Cupa Cam ‐pionilor Europeni si alte patru competiții), treistagii de pregătire și un cantonament, undeau câștigat 82 de medalii, din care 34 aur, 20argint și 28 bronz.

Sperăm ca în acest an să reușim să mer‐

gem și la Campionatele Eur o pene șiMondiale.

CLASAMENTUL ANULUI 2018 ARATĂ ÎN FELUL URMĂTOR:

Locul 1: CARABA INGRID, care pentrucă este pe primul loc a obținut și titlul de“Sportivul anului” pentru al doilea an con‐secutiv;

Locul 2: RIEGER GIULIA;Locul 3: PLEȘCUțĂ RUBEN;Locul 4: KUNCZ ERIK;Locul 5: ROȘU SERGIU;Locul 6: JURCA GABRIEL;Locul 7: RADU CRISTIAN;Locul 8: VARGA ANDREEA;Locul 9: CIORNEI ANDREI.Trei Premii Speciale care au mers la

GERDAN RĂZVAN, HERLO FLAVIUS (celmai avansat sportiv al clubului) și HORGAIOAN (cel mai vârstnic sportiv al clubului).

Tot în cadrul Galei Bushido a avut loc șiînmânarea echipamentelor spor tive primitedin partea Primăriei Comunei Vladimirescu,iar pe această cale țin să mulțumesc d‐luiprimar Crișan Ioan și d‐lui viceprimar MagMihai.

Antrenoare, LAVINIA MORARU

C.S. BUSHIDO Vladimirescu

Premierea sportivilor de la C.S. Bushido Vladimirescu

l Etapa I: Ineu – Socodor 5‐0, Zăbrani – Felnac 6‐1, Pâncota –Șimand 1‐2, Glogovăț – Pecica 1‐6, Curtici – Sântana 1‐1, UTA II –Nădlac 2‐2, Săvârșin – Turnu 3‐1, Păuliș a stat.

l Etapa a II‐a: Sântana – Pâncota 4‐2, Turnu – Glogovăț 0‐3(omologare), Nădlac – Săvârșin 4‐2, Felnac – UTA II 1‐3, Șimand –Păuliș 2‐3, Pecica – Curtici 2‐0, Socodor – Zăbrani 1‐2, Ineu a stat.

l Etapa a III‐a: Ineu – Păuliș 1‐1, Pâncota – Pecica 2‐2, UTA II –Socodor 4‐0, Glogovăț – Nădlac 5‐1, Săvârșin – Felnac 2‐0, Curtici –Turnu 5‐0, Șimand – Sântana 0‐4, Zăbrani a stat.

l Etapa a IV‐a: Ineu – Zăbrani 0‐3, Pecica – Șimand 1‐0, Turnu –Pâncota 5‐2, Nădlac – Curtici 1‐3, Felnac – Glogovăț 1‐2, Socodor –Săvârșin 3‐1, Păuliș – Sântana 3‐3, UTA II a stat.

l Etapa a V‐a: Zăbrani – Păuliș 2‐1, Pâncota – Nădlac 7‐0, Șimand– Turnu 11‐2, Sântana – Pecica 2‐0, UTA II – Ineu 2‐3, Glogovăț –Socodor 3‐1, Curtici – Felnac 4‐0, Săvârșin a stat.

l Etapa a VI‐a: Ineu – Săvârșin 6‐0, Zăbrani – UTA II 4‐2, Turnu –Sântana 0‐9, Nădlac – Șimand 0‐3, Felnac – Pâncota 1‐3, Socodor –Curtici 0‐4, Păuliș – Pecica 1‐4, Glogovăț a stat.

l Etapa a VII‐a: Pâncota – Socodor 1‐2, Glogovăț – Ineu 2‐6,Șimand – Felnac 5‐2, Sântana – Nădlac 11‐0, Pecica – Turnu 9‐0, UTAII – Păuliș 6‐0, Săvârșin – Zăbrani 1‐3, Curtici a stat.

l Etapa a VIII‐a: Zăbrani – Glogovăț 3‐3, Ineu – Curtici 1‐0, UTAII – Săvârșin 2‐2, Păuliș – Turnu 8‐0, Nădlac – Pecica 0‐9, Felnac –Sântana 0‐4, Socodor – Șimand 1‐2, Pâncota a stat.

l Etapa a IX‐a: Pâncota – Ineu 2‐2, Glogovăț – UTA II 1‐3, Curtici– Zăbrani 1‐0, Sântana – Socodor 3‐0, Pecica – Felnac 5‐0, Turnu –Nădlac 3‐3, Săvârșin – Păuliș 4‐6, Șimand a stat.

l Etapa a X‐a: Ineu – Șimand 1‐1, Zăbrani – Pâncota 5‐1, Socodor– Pecica 0‐7, UTA II – Curtici 1‐1, Săvârșin – Glogovăț 5‐4, Păuliș –Nădlac 8‐1, Felnac – Turnu 2‐1, Sântana a stat.

l Etapa a XI‐a: Pâncota – UTA II 5‐1, Nădlac – Felnac 0‐1,Glogovăț – Păuliș 3‐1, Curtici – Săvârșin 6‐1, Șimand – Zăbrani 0‐2,Sântana – Ineu 1‐0, Turnu – Socodor 1‐4, Pecica a stat.

l Etapa a XII‐a: Ineu – Pecica 0‐2, Zăbrani – Sântana 0‐2, Socodor– Nădlac 13‐1, UTA II – Șimand 2‐0, Săvârșin – Pâncota 0‐2, Glogovăț– Curtici 1‐2, Păuliș – Felnac 2‐0, Turnu a stat.

l Etapa a XIII‐a: Pâncota – Glogovăț 2‐3, Șimand – Săvârșin 2‐1,Sântana – UTA II 3‐3, Pecica – Zăbrani 3‐1, Turnu – Ineu 0‐4, Felnac– Socodor 0‐2, Curtici – Păuliș 2‐2, Nădlac a stat.

l Etapa a XIV‐a: Ineu – Nădlac 3‐0 (omologare), Zăbrani – Turnu6‐0, Păuliș – Socodor 2‐2, Curtici – Pâncota 0‐1, UTA II – Pecica 1‐2,Săvârșin – Sântana 3‐2, Glogovăț – Șimand 1‐0, Felnac a stat.

l Etapa a XV‐a (ultima din tur): Pâncota – Păuliș 2‐1, Șimand –Curtici 0‐1, Sântana – Glogovăț 3‐0, Pecica – Săvârșin 10‐0, Turnu –UTA II 2‐11, Nădlac – Zăbrani 0‐7, Felnac – Ineu 0‐4, Socodor a stat.

l Etapa a XVI‐a (prima din retur): Socodor – Ineu 3‐1, Felnac –Zăbrani 3‐2, Șimand – Pâncota 2‐3, Pecica – Glogovăț 3‐0, Sântana –Curtici 3‐0, Nădlac – UTA II 0‐8, Turnu – Săvârșin 1‐5, Păuliș a stat.

l Etapa a XVII‐a (a doua din retur): Pâncota – Sântana 2‐3,Glogovăț – Turnu 5‐0, Săvârșin – Nădlac 8‐0, UTA II – Felnac 6‐0,Păuliș – Șimand 0‐1, Curtici – Pecica 1‐1, Zăbrani – Socodor 1‐2, Ineua stat.

CLASAMENTUL LA FINALUL SEZONULUI DE TOAMNĂ:1. Progresul Pecica ............................................. 16 13 2 1 66‐ 9 41p2. Unirea Sântana ............................................... 16 12 3 1 58‐14 39p3. Victoria Zăbrani .............................................. 16 11 1 4 48‐20 34p4. F.C. UTA Arad II ............................................. 16 8 4 4 56‐26 28p5. Frontiera Curtici ............................................. 16 8 4 4 31‐15 28p6. C.S. Ineu ........................................................... 15 8 3 4 37‐17 27p7. C.S. Glogovăț 2013 ......................................... 16 8 1 7 37‐37 25p8. Podgoria Pâncota (P) ..................................... 16 7 2 7 38‐33 23p9. Șoimii Șimand ................................................. 16 7 1 8 31‐25 22p

10. A.C.S. Socodor ................................................ 16 7 1 8 34‐38 22p11. Păulișana Păuliș .............................................. 15 5 4 6 39‐32 19p12. Cetate Săvârșin ............................................... 16 6 1 9 38‐52 19p13. Victoria Felnac ................................................ 16 2 0 14 11‐52 6p14. Victoria Nădlac ............................................... 16 1 2 13 13‐93 5p15. Speranța Turnu (P) ......................................... 16 1 1 14 16‐90 4p

P – echipă promovată din Liga 5.

Rezultatele omologate în turulCampionatului Județean de Fotbal

LIGA 4 – Ediția 2018/2019

Redacția: MIHAI MAG (viceprimar), DOINA GROZAV (SecretariatPrimărie), prof. DANIELA RUS (director Școala Gimnazială Vla di mirescu),DIANA GIURGIU (director Casa de Cultură Vladimirescu).

Tehnoredactare: CLAUDIU IACOB.

211 Secretariat212 Primar213 Contabil‐Șef214 Arhitect‐Șef215 Urbanism216 Stare Civilă217 Agricol

218 Casierie219 Viceprimar220 Finanțe221 Social222 Secretar Juridic223 Pază224 Salarii

INTERIOARE PRIMĂRIE

Tipărit la: Compania de Producție Tipografică Cluj ISSN 1842‐9947

Serviciul PublicComunitar Local pentru Evidența

PersoanelorVladimirescu

(intrarea de pe str. Ion Vodă)

0257/515.270

VLADIMIRESCU ‐ SĂPTĂMÂNĂ DE SĂPTĂMÂNĂPUBLICAȚIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL VLADIMIRESCU

Se distribuie GRATUIT în localitățile Vladimirescu, Horia, Mândruloc și Cicir ‐ conform Legii 544/2001, Legii 52/2003 (reactualizate) și H.G. 1.723/2004 ‐

l Adresa: Str. Revoluției nr. 4, Localitatea Vladimirescu, Cod poștal: 317405, Județul Arad. l telefon: 0257‐514.902, 0257‐514.101; fax: 0257‐206.280. l e‐mail: [email protected] site web: http://www.primariavladimirescu.ro. l facebook: Primăria Vladimirescu Oficial

VLADIMIRESCU l Anul XIV (Nr. 359) l 14 Ianuarie 2019 l ULTIMA PAGINĂ Pagina 8

COORDONATOR EDIȚIE:IOAN CRIȘAN

(primarul comuneiVladimirescu)

Telefon centrală: 0257‐514.902

MĂSURI DE PREVENIRE PENTRU SEZONUL RECE:a) Controlul instalațiilor și al sistemelor de încălzire existente la

operatorii economici, instituțiile publice, locuințele și gospodăriilepopulației (ex: surse de căldură, conducte, corpuri și elemente deîncălzire, sobe, coșuri și canale de fum);

b) Înlăturarea defecțiunilor constatate la instalații și sistemele deîncălzire și asigurarea funcționării acestora la parametrii normați;

c) Protejarea contra înghețului a componentelor instalațiilor de stin‐gere cu apă;

d) Asigurarea uneltelor și accesoriilor pentru deszăpezirea căilor deacces, de evacuare și de intervenție.

REGULI DE PREVENIRE A INCENDIILOR, SPECIFICE SEZO‐NULUI RECE:

În anotimpul rece, pericolul de incendiu la gospodăriile populațieicrește, datorită mai multor factori.l Suprasolicitarea sistemelor și instalațiilor de încălzire.l Folosirea de sisteme și instalații de încălzire improvizate.l Existența mai multor consumatori electrici, ce depășesc puterea

instalației electrice din locuință.REGULI DE FOLOSIRE A MIJLOACELOR DE ÎNCĂLZIRE:l Sobele fără acumulare de căldură (metalice) se vor monta pe pos‐

tament din materiale necombustibile, cu grosimea de 25 – 30 cm;l Sobele se vor amplasa la o distanțã de minim 70 cm față de pere ‐

ții din cărămidă, respectiv 1 m față de pereții combustibili, din lemn.l În fața focarelor se vor amplasa foi de tablă, cu dimensiunile de

50 x 70 cm.l Se va evita supraîncălzirea sobelor pe timp geros, deoarece prin

căldura radiantă acestea pot aprinde obiectele din jur.l Jarul și cenușa se vor depozita numai în gropi special amenajate;l Lemnele și rufele vor fi amplasate la o distanță de minim 1 m față

de sobele metalice, respectiv 50 cm față de cele din teracotă.l Focul se va supraveghea permanent și nu va fi lăsat la îndemâna

copiilor.l Se va evita aprinderea focului în sobe cu ajutorul lichidelor infla‐

mabile.l Se vor folosi sobe în stare perfectã de funcționare fără defecțiuni.REGULI DE FOLOSIRE A COȘURILOR ȘI A BURLANELOR

PENTRU EVACUAREA FUMULUI:l Coșurile de fum se vor izola față de elementele combustibile ale

planșeelor prin îngroșarea zidăriei de cărămidă a coșului cu 25 cm; înspațiul dintre coș și planșeu se recomandă introducerea unui strat demateriale necombustibile.l Se va evita încastrarea, în coșuri și burlane, de elemente combus‐

tibile ale acoperișului sau planșeului.l Coșurile se vor prelungi deasupra acoperișului cu cel puțin 80 cm;l Se va realiza curãțirea coșului de evacuare a fumului, de cãtre per‐

sonal specializat în domeniu.

DE REȚINUT: ESTE MULT MAI UȘOR SĂ PREVII UN INCENDIU, DECÂT SĂ ÎL STINGI!

Sursa: INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ”VASILE GOLDIȘ”

AL JUDEȚULUI ARAD

REGULI DE PREVENIRE ȘI STINGERE A INCENDIILOR PEPERIOADA SEZONULUI RECE

VÂNZĂRI, CUMPĂRĂRI, ÎNCHIRIERI359@ Vând porc de 150 kg; tel. 0741‐787.790.359@ Vând: congelator Zanussi, uscător rufe,

aparat de masaj, grill electric Bosch, scaun rota‐tov de birou, prețuri negociabile; tel.0257/338.540 sau 0770‐664.506.

359@ Vând casă în Via Carmina: parter ‐ 1 dor‐mitor, o sală de luat masa, baie, bucătărie, dress‐ing, cămară, la etaj ‐ 2 dormitoare, baie, 2 dressin‐guri; casa are gaz, apă și canalizare și se vindemobilată și utilată, la prețul de 83.000 euro (nego‐ciabil); tel. 0748‐903.422.

357@ Vând porci cu greutatea între 80‐120 kg;tel. 0725‐352.552.

357@ Vând: chiuvete inox de bucătărie (cu 1 și2 cuve), chiuvete de baie (diferite mărimi), vaseWC cu capac și rezervor, masă joasă (tip bar),scaune cu schelet metalic, covor persan (3,5 x 4,5m), uși sobă și teracotă, precum și alte accesoriipentru baie; 0740‐032.719.

357@ Vând cazan din fontă cu cătlan din oțel,tub CO2 mare, 3 oglinzi înrămate (1,2 x 1 m),sfărâmător de porumb, cazane pentru untură,țevi de aluminiu (pentru instalație pneumativătâmplăcie PVC); tel. 0742‐352.280.

OFERTE DE SERVICIU@ INSTRUCTOR autorizat pregătesc elevi pen‐

tru obținerea permisului de conducere categoriaB; tel. 0723‐942.215.

@ REMODELARE CORPORALĂ pentrudoamne sau domnișoare, termocuvertură pentrueliminarea apei și celulitei, masaj cu bețe de bam‐bus, masaj de relaxare, masaj facial sau împa‐chetări; tel. 0748‐903.422.

@ CAUT FEMEIE pentru îngrijirea unei femeicu handicap la domiciliul propriu sau personal,ofer salariu negociabil; tel. 0771‐330.013.

@ ORGANIZEZ diferite evenimente: botezuri,zile onomastice, pomene, etc; mâncarea este asig‐urată (după caz) de firmă de catering; tel. 0740‐

120.741.@ CAUT femeie pentru îngrijit o bolnavă;

Vladimi rescu, tel. 0722‐532.521.@ TRANSPORT, la cele mai mici prețuri: nisip,

balast, sort, pământ, deșeuri din construcții,materiale de construcții; telefon: 0743‐939.748.

@ OFER SERVICII DE MENAJ: curățenie, căl‐cat, îngrijit copii (dus la școală, supravegheatacasă), la domiciliul clientului; tel. 0755‐232.551.

@ EXECUT lucrări de arat și frezat grădini, cuutilaje mici, la prețuri negociabile; tel. 0758‐333.105.

@ TRANSPORT lemne de foc, balast, nisip, sorturi,pământ; tel. 0742‐493.438.

@ TRANSPORT și TRACTĂRI autoturisme, intern șiinternațional; tel. 0727‐150.277.

@ TRANSPORT: nisip, balast, pământ pentrugazon, diverse; tel. 0742‐132.230.

@ TRACTĂRI AUTO la cele mai mici prețuri;tel. 0742‐132.230.

@ EXECUT diferite lucrări de confec ții metalicede orice tip: porți, garduri, terase și balustrade;tel. 0722‐587.943.

@ OFER servicii de reparații radio‐TV; tel. 0745‐210.268.

@ TRANSPORT nisip, balast, sorturi, pământ,gazon și ridic moloz; tel. 0737‐112.945.

@ ÎNGRIJESC la domiciliu per soa ne cu han ‐dicap sau familie; am 13 ani de experiență îndomeniu și nu am vicii; tel. 0741‐679.157.

@ EFECTUEZ lucrări de confecții metalice:porți, garduri, etc; tel. 0723‐587.046.

@ TRANSPORT lemne pentru foc, balast, nisip,sort; tel. 0742‐493.438.

@ ASCUT mașini de carne (ciur) și cuțite; tel.0748‐379.860.

@ CONFECȚIONEZ îm bră că minte pen tru băr‐bați, femei și copii; confecționez lenjerie dediferite mo dele; execut retușuri îmbră căminte șicălcat produse de îm brăcăminte și lenjerie; tel.0728‐128.902.

MICA PUBLICITATE

vladimirescu · sămânța asta‐i numai un anumit procent în fiecare. Și apoi, la unii din noi...

Documents