sfinţii Împăraţi constantin şi elena – ocrotitori ai creştinătăţii (21 mai)

8/6/2019 Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena – ocrotitori ai creştinătăţii (21 mai)

http://slidepdf.com/reader/full/sfintii-imparati-constantin-si-elena-ocrotitori-ai-crestinatatii 1/223

Sfinţii Împăraţi Constantin († 337) şi Elena (†327) – ocrotitori ai creştinătăţii

(21 mai)

Prin Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a adus Dumnezeu libertate religioasă în lume, a slăbit păgânismul şi idolatria şi a întărit Biseria şi redinţa reştină pe pământ! Sfânta drept"redinioasă Împărăteasa Elena, întomai u #postolii $!%&' " !(%)*, a fost mama SfântuluiÎmpărat Constantin el mare! +aius la-ius .alerius #urelius Constantinus $%/ februarie %/% "%% mai ((/* unosut şi sub numele de Constantin 0 sau în adrul Biseriii 1rtodo2e subtitulatura de Sfântul Constantin el mare, a fost un împărat roman, prolamat #ugustus de ătretrupele sale în data de %3 iulie (45 d!6r! şi are a ondus 0mperiul 7oman până la moartea sa,sur-enită în anul ((/! Biseria îi insteşte în rândul sfinţilor pe %8 mai, fiind numiţi 9Sfinţii :ari

Împăraţi, întomai u #postolii, Constantin şi mama sa Elena;!

Cuprins

Evan!elia şi "postolul #ilei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$3



Canon %e ruăciune către Sfinţii &ari Împăraţi' ntocmai cu "postolii' Constantin şi mamasa' Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$"catistul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$13

*uăciunea nt+i$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2,*uăciunea a %oua$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2

-araclisul Sfinţilor Împăraţi şi ntocmai cu apostolii Constantin şi maica sa Elena 2./mnorafie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$01

ieţile Sfinţilor iaţa Sf+ntului &arelui Împărat şi ntocmai cu "postolii Constantin şi amaicii lui' Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$02Sinaar -omenirea sfinţilor' măriţilor' %e 4umne#eu ncoronaţilor şi ntocmai cu apostolii'marilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$,.-re%ici şi e%itoriale la pră#nuirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena$$5

-ărintele /lie Cleopa -re%ică la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena$$$$1Sf+ntul 6icolae elimirovici -roloaele %e la !ri%a -omenirea Sfinţilor' &ăriţilor' %e4umne#eu ncoronaţilor şi ntocmai cu "postolii' marilor mpăraţi Constantin şi maica saElena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$71

C+ntare %e lau%ă la Sf+ntul Constantin cel mare$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$70&itropolitul "uustin %e 8lorina -re%ică la pomenirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şiElena Contri9uţia oferită umanităţii %e Constantin cel mare$$$$$$$$$$$$$$$$7Sf+ntul "ntim /vireanul Cuv+nt %e nvăţătură la Sfinţii şi ntocmai cu "postolii mpăraţiConstantin şi Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.5-ărintele Seriu *oşca -re%ică la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena' ntocmai ca"postolii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.,-ărintele /on C+rciuleanu Sfinţii mpăraţi Constatin şi Elena$$$$$$$$$$$$$$$.:-r$ 4r%$ &i!ai ;vor+şte -aneiric la săr9ătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$:0-reasfinţitul /oac!im <ăcăuanul' episcopvicar al "r!iepiscopiei *omanului şi <acăului -rin Sf+ntul Constantin am primit %arul %ivin al li9ertăţii cre%inţei$$$$$$:7=!eor!ios &etallinos Constantin cel mare şi a%evărul istoric$$$$$$$$$$$15.-rof$ %r$ &arin Se9astian Sf+nta Împărăteasă Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$127<iserica creştină n timpul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena$$$$$$$$130-omenirea Sfinţilor' slăviţilor' %e 4umne#eu ncoronaţilor şi ntocmai cu "postolii'marilor mpăraţi Constantin († 337) şi Elena († 327)$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$10Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$10:=!eor!e Cristian -opa Cultul Sfinţilor Împăraţi a nflorit n 4ealul -atriar!iei o%ată

cu a%ucerea n 2552 a moaştelor lor 4e nouă ani' mai aproape %e noi 1,6icolae -intilie Sf+ntul Constantin cel mare şi răsp+n%irea reliiei creştine 1,:Sf+ntul Constantin cel mare şi creştinarea Europei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$13/coana făcătoare %e minuni a Sf+ntului Împărat Constantin cel mare$ $1:Euse9iu %e Ce#areea >În acest semn vei nvine?@$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$173Euse9iu %e Ce#areea Sf+nta Elena' o mpărăteasă n miAlocul poporului17,-r$ %r$ &i!ai *oşu Sf+nta Împărăteasă Elena' mo%el al %raostei %e 4umne#eu şi %eoameni$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$177"n%reea ieru Sf+nta Elena' mpărăteasa care nea %ăruit Crucea lui Bristos 1.3

Sf+nta Elena' o mpărăteasă pe urmele &+ntuitorului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1."%rian "ac!i -elerinaAul Sfintei Elena n ara Sf+ntă$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1:3Duana Du9an -e urmele Sfintei Împărătese Elena$$$ la -aris$$$$$$$$$$$$$$$1:&orm+ntul Sfintei Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$252



/coana şi &oaştele Sfintei Împărătese Elena %in "nassis' la săr9ătoarea Sf+ntului4imitrie cel nou' ocrotitorul <ucureştilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$25."n%a -ostolac!e 2513' an omaial pentru Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena 2114e #iua Sf+ntului /erar! 6icolae au fost a%use moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şiElena la 4eva$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$21-ovestioară reliioasă pentru copii Sfinţii Constantin şi Elena$$$$$$$$$$$$225-ovestioară reliioasă pentru copii -rotectorii creştinismului$$$$$$$$$$$$$222

Semnificaţia numelor Constantin şi Elena$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$220-ictură$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$227/coane$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$23.

Evan!elia şi "postolul #ilei

Evan!elia



Ev. Ioan 10, 1-9

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acelaeste fur şi tl!ar.".Iar cel ce intră prin uşă este păstorul oilor.#.Acestuia portarul îi desc!ide şi oile ascultă de $lasul lui şi oile sale le c!ea%ă pe nu%e şi le%nă afară.&.'i cnd le scoate afară pe toate ale sale, %er$e înaintea lor şi oile %er$ după el, căci cunosc

$lasul lui.

(.Iar după un străin, ele nu vor %er$e, ci vor fu$i de el, pentru că nu cunosc $lasul lui.).Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n-au în*eles ce însea%nă cuvintele +ui..A zis deci iarăşi Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt uşa oilor..o*i c*i au venit %ai înainte de /ine sunt furi şi tl!ari, dar oile nu i-au ascultat.9.Eu sunt uşa: de va intra cineva prin /ine, se va %ntui şi va intra şi va ieşi şi păşune vaafla.

"postol

8aptele Sfinţilor "postoli



"p$ 8apte 2' 1' 1225

n zilele acelea,1.A$ripa a zis către avel: *i este în$ăduit să vor2eşti pentru tine. Atunci avel, întinznd %na, se apăra:1".'i în felul acesta, %er$nd şi la 3a%asc, cu putere şi cu însărcinare de la ar!ierei,

1#.A% văzut, o, re$e, la a%iază, în calea %ea, o lu%ină din cer, %ai puternică dect strălucirea soarelui, strălucind î%pre4urul %eu şi a celor ce %er$eau î%preună cu %ine.1&.'i noi to*i căznd la pă%nt, eu a% auzit un $las care-%i zicea în li%2a evreiască: 5aule,

5aule, de ce /ă pri$oneşti6 7reu î*i este să loveşti în *epuşă cu piciorul.1(.Iar eu a% zis: Cine eşti 3oa%ne6 Iar 3o%nul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu l pri$oneşti.1).3ar, scoală-te şi stai pe picioarele tale. Căci spre aceasta /-a% arătat *ie: ca să ternduiesc slu4itor şi %artor şi al celor ce ai văzut şi al celor întru care /ă voi arăta *ie.1.Ale$ndu-te pe tine din popor şi din nea%urile la care te tri%it,1.5ă le desc!izi oc!ii, ca să se întoarcă de la întuneric la lu%ină şi de la stăpnirea lui

satana la 3u%nezeu, ca să ia iertarea păcatelor şi parte cu cei ce s-au sfin*it, prin credin*a în /ine.19.3rept aceea, re$e A$ripa, n-a% fost neascultător cereştii arătări8"0.Ci %ai înti celor din 3a%asc şi din Ierusali% şi din toată *ara Iudeii şi nea%urilor le-a%vestit să se pocăiască şi să se întoarcă la 3u%nezeu, făcnd lucruri vrednice de pocăin*ă.



Canon %e ruăciune către Sfinţii &ari Împăraţi' ntocmai cu "postolii'Constantin şi mama sa' Elena

roparul Sfinţilor &ari Împăraţi' ntocmai cu "postolii' Constantin şi mama sa' ElenaFC<ipul Cruii =ale pe er -ăzându"l şi a Pa-el <emarea nu de la oameni luând, el între

împăraţi apostolul =ău, Doamne, împărăteasa etate în mâinile =ale o a pus! Pe are păzeşte"ototdeauna în pae, pentru rugăiunile >ăsătoarei de Dumnezeu, unule 0ubitorule de oameni!

C+ntarea 1

/rmosulF #pa treând"o a pe usat şi din răutatea egiptenilor săpând, israeliteanul striga?0zbă-itorului şi Dumnezeului nostru să"0 ântăm!

Sti!F 5fin*ilor %păra*i, ru$a*i-vă lui 3u%nezeu pentru noi.

@nule Împărate Ceres, din păatul el e împărăteşte aum întru mine, pentru rugăiunilerobilor =ăi, mântuieşte"mi smeritul meu suflet!

Sti!F 5fin*ilor %păra*i, ru$a*i-vă lui 3u%nezeu pentru noi.7â-nitor fiind de împărăţia ea de sus, feriite Constantine, Împăratului şi Stăpânului tuturor uminte urată rezând ai sluAit ui!

5lavă atălui şi iului şi 5fntului 3u!.

Cu lumina ea dumnezeieşte stăpânitoare luminându"te, întuneriul neunoştinţei ai lăsat uade-ărat, de Dumnezeu înţelepţită Elena, şi după ade-ăr Împăratului -eaurilor ai sluAit!



'i acu% şi pururea şi în vecii vecilor. A%in a ;ăscătoarei<.

Ceea e eşti uşă a dumnezeiesului 7ăsărit, des<ide"mi uşile poăinţei şi din uşile păatuluielui de moarte purtător, u miAloirea ta, mântuieşte"mă, Stăpână!

C+ntarea a 3a

/rmosF Doamne, Cel e ai făut ele de deasupra rugului eres şi ai zidit Biseria, =u pe minemă întăreşte întru dragostea =a ă =u eşti marginea doririlor şi redinioşilor întărire, @nule,iubitorule de oameni!


7ăsplătirile ele ereşti a dobândi te"ai ne-oit pentru aeasta Celui e te"a <emat, de Dumnezeuînţelepţite ai urmat şi întuneriul şi înşelăiunea date ţie de la părinţi ai lăsat şi luminător întru

dumnezeiesul Du<, te"ai făut!Sti!F 5fin*ilor %păra*i, ru$a*i-vă lui 3u%nezeu pentru noi.

De 6ristos lipindu"te şi întru Dânsul toată nădeAdea punându"ţi preainstită, la sfinţitele uilouri ai aAuns, întru are preainstitele patimi întrupându"se le"a răbdat Cel bun!


#rma ea de mântuire, biruinţa ea nestriată, nădeAdea reştinilor, instita Crue ea asunsă prin pizmă, tu o ai arătat, u dumnezeiasă dragoste fiind aprinsă, de Dumnezeu feriită!


Din sfinţita petreere ăzând eu, Preaurată, m"am alipit lângă animale şi osândit tot m"am făut!Ceea e ai năsut pe Fudeătorul, de toată Audeata sapă"mă şi mă mântuieşte!

C+ntarea a 0a

/rmosF #m auzit, Doamne, taina rânduielii =ale, am înţeles lururile =ale şi am preaslă-itDumnezeirea =a!


Din er, a şi pe Pa-el de demult, te"a -ânat 6ristos Domnul, Constantine, în-ăţându"te să"insteşti pe aest Împărat unul!

Sti!F 5fin*ilor %păra*i, ru$a*i-vă lui 3u%nezeu pentru noi.Cu prealuminat semn din stele, feriite, 6ristos, Soarele, te"a luminat şi luminător pe tine elor întuneaţi te"a arătat!




Gi după deprinderi şi după dumnezeieştile fapte, ai fost iubitoare de Dumnezeu şi -redniă deminune, feriită! Pentru aesta u redinţă pe tine te mărim!


#rătat"ai aum dumnezeiasa biruinţă a Cruii ea asunsă de mulţi ani prin are ne"am mântuitşi din înşelăiunea demoniă ne"am izbă-it!


uminează sufletul meu el întuneat u greşelile, eea e ai năsut pe Soarele dreptăţii, purureaeioară!

C+ntarea a ,a

/rmosulF :âneând strigăm Hie, Doamne, mântuieşte"ne pe noi! Că =u eşti Dumnezeul nostru,afară de =ine pe altul nu ştim!


:âneând la Soarele el neapus şi Stăpânul, împărate de Dumnezeu înţelepţite, de lumină plinte"ai făut!


Împreunatu"te"ai, Elena, u etele elor fără de trupuri lui Dumnezeu sluAind u faptele tale eleîmbunătăţite!


Dragostea şi milosti-irea ea desă-ârşită, a o porfiră purtând, te"ai sălăşluit aum întruÎmpărăţia ea de sus!


Sufletul meu el prin îndemnarea şarpelui întinat u desfătări trupeşti, urăţeşte"l, eioară, preaurată!

C+ntarea a a

/rmosF 7ugăiunea mea -oi înălţa ătre Domnul şi ui -oi spune sârbele mele ă s"a umplutsufletul meu de răutăţi şi -iaţa mea s"a apropiat de iad, şi a 0ona mă rog? Dumnezeule, din

striăiune soate"mă!




#dunat"ai, feriite, sobor de părinţi, de Dumnezeu purtători u preamărire şi printr"înşii,Constantine, inimile tuturor ele în-iforate le"ai întărit să slă-easă pe Cu-ântul întomai institu Cel e "a năsut şi pe un saun şezător!


Crezând întru Domnul el -iu, are a dat tuturor fiinţa, de sluAbele ele de moarte făătoare, ale

idolilor elor urâţi şi deşerţi te"ai lepădat, şi ai luat u buurie, Elena, Împărăţia Cerului!


Cu palma =a fiind îndreptaţi, Cu-inte, întuneriul neunoştinţei el prea adân şi -iforulumplitei nedumnezeiri au părăsit, ei e au împărăţit prin =ine şi s"au adus la limanurile eleline ale dreptei redinţe, buurându"se!


.indeă inima mea ea bolna-ă fără -indeare şi rănită umplit u muşarea elui -ilean,eioară, şi mă în-rednieşte de -indearea ea de la tine şi mă miluieşte pe mine el enădăAduies întru tine, u rugăiunile tale, Preaurată!Conda, glasul al ("lea! -o%o9ieF eioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pământul

peştera Celui neapropiat adue! Îngerii u păstorii sla-oslo-es, iar magii u steaua ălătores, ă pentru noi S"a năsut Prun tânăr, Dumnezeu el mai înainte de -ei!

Constantin astăzi, u maia sa Elena, Cruea a arătat, lemnul el preainstit, are este ruşinareatuturor iudeilor şi armă redinioşilor împăraţi asupra elor potri-nii! Că pentru noi s"a arătatsemn mare şi în războaie înfrioşător!

C+ntarea a 7a

/rmosF =inerii ei e au mers din 0udeea în Babilon oareând, u redinţa =reimii, -ăpaiauptorului au ălat"o, ântând? Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti u-ântat!


#le =ale poruni păzind, s"a supus legii =ale Constantin! Pentru aeasta a surpat taberele elor fără de lege, strigând ătre =ine? Doamne Dumnezeule, bine eşti u-ântat!


emnul are pe toţi i"a tras din groapa pierzării, el îngropat prin pizmă, nouă l"ai desoperit,-redniule de minuni, pe demonii ei preastriători îngropând în -ei!


Cu fapte dumnezeieşti ţi"ai zidit inima ta Biseriă lui Dumnezeu, Elena şi biserii sfinţite ui aizidit, unde a primit u trupul pentru noi preainstitele patimi!




De bună -oia mea greşind şi robindu"mă u netrebnie obieiuri, la milosti-irea ta ea obişnuităalerg aum? mântuieşte"mă pe mine el deznădăAduit, Preasfântă >ăsătoare de Dumnezeu!

C+ntarea a .a

/rmosF De şapte ori, uptorul, <inuitorul <aldeilor l"a ars nebuneşte institorilor de Dumnezeu

şi, -ăzându"i pe aeştia u putere mai bună mântuiţi, a strigat? Pe ăătorul şi 0zbă-itorul, =ineri, bine" u-ântaţi preoţi, lăudaţi" noroade, preaînălţaţi" întru toţi -eii!


Ca şi u o porfiră îmbrăându"te, mărite, u milosti-irea şi a şi u o <lamidă u bunele blândeţi,u oroană pentru -irtuţi te"ai împodobit, fiind u minte desă-ârşită! Gi mutându"te de pe pământla împărăţiile ele de sus, strigi? Preoţi bineu-ântaţi, popoare preaînălţaţi pe 6ristos în -ei!

Sti!F 5fin*ilor %păra*i, ru$a*i-vă lui 3u%nezeu pentru noi..ăzându"te pe tine -eselindu"te u fiul tău, el de Dumnezeu înţelepţit, prea lăudată Elena, întruîmpărăţia lui Dumnezeu, pe 6ristos slă-im, Cel e ne"a arătat nouă instita -oastră prăznuire,are ne luminează mai mult deât razele soarelui, pe noi ei e ântăm u redinţă? Popoare

preaînălţaţi pe 6ristos în -ei!

=inecuvntă% pe atăl şi pe iul şi pe 5fntul 3u!, 3o%nul.

Cât este de luminat dorul tău şi obieiul dumnezeies, mărită Elena, lauda femeilor ă aAungândla lourile unde a primit institele patimi Stăpânul tuturor, u biserii prea frumoase le"aiîmpodobit, strigând? Popoare preaînălţaţi pe 6ristos în -ei!


1<ii sufletului meu ei orbiţi u multe ălări de porună, luminează"i de Dumnezeu >ăsătoare împaă mintea mea, rogu"mă şi inima mea ea tulburată u desfătări de multe felurişi mă mântuieşte pe mine el e strig? Preoţi bineu-ântaţi, popoare preaînălţaţi pe 6ristos în-ei!

C+ntarea a :a

/rmosF Spăimântatu"s"a de aeasta erul şi marginile pământului s"au minunat, ă Dumnezeu S"aarătat oamenilor trupeşte şi pânteele tău s"a făut mai desfătat deât erurile! Pentru aeea petine, >ăsătoare de Dumnezeu, înepătoriile etelor îngereşti şi omeneşti te slă-im!


:ormântul unde se odi<neşte sfinţitul şi institul tău trup, Constantine, raze de dumnezeieşti-indeări urate elor e se apropie le iz-orăşte, gonind întuneriul a tot felul de patimi, şi ulumină neînserată luminând pe ei e te laudă pe tine!




Cu sfinţenie a ta -iaţă sfârşindu"ţi, u sfinţii aum te"ai sălăşluit, plină fiind de sfinţenie şi deluminare! Pentru aeasta totdeauna iz-orăşti râuri de tămăduiri şi patimile înei, feriită Elena, şiadăpi sufletele noastre!


Împărate el fără îneput şi fără de moarte, împărăţiei elei de sus ai în-redniit pe ei e i"aiîndreptat de demult pe pământ, u dreaptă redinţă să împărăţeasă, Doamne, pe sfânta Elena şi pe marele Constantin, are urat =e"au iubit! Pentru ale ăror rugăiuni milosti-eşte"=e spre noi!


Pe împăratul şi Iiditorul tuturor zămislindu", "ai năsut, eioară şi iată aum a oÎmpărăteasă stai înaintea ui de"a dreapta, urată! Pentru aeasta te rog să mă izbă-eşti din parteaea de"a stânga în easul Audeăţii şi să mă împreuni u oile ele de"a dreapta! Sedelna, glasul al '"lea! -o%o9ieF Pe Înţelepiunea şi Cu-ântul în pânteele tău zămislind, lumiiai năsut pe Cel e ţine toate, :aia lui Dumnezeu, şi în braţe ai a-ut pe Cel e uprinde toate, peDătătorul de <rană al tuturor şi ăătorul făpturii şi Domnul! Pentru aeasta, te rog, Preauratăeioară, şi u redinţă strig ătre tine a să mă izbă-eşti de greşeli ând -a fi să stau înainteafeţei Iiditorului meu! Stăpână eioară urată, aAutorul tău atuni să"mi dăruieşti, ă toate le poţi,âte le -oieşti!

Simţirile întinzându"ţi spre er şi semuind podoaba stelelor şi dintr"însele unosând pe Domnultuturor, arma Cruii în miAlo a străluit, sriind? întru aeasta -ei birui şi puterni -ei fi! De unde

des<izându"ţi o<iul sufletului tău, Sriptura ai itit, şi aea în<ipuire ai unosut,Constantine preainstite! 7oagă pe 6ristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiasă, elor e prăznuies udragoste sfântă pomenirea ta!

"catistul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena



5fin*ii %păra*i Constantin şi Elena de la Cernica

*uăciunile ncepătoare

În numele atălui' şi al 8iului şi al Sf+ntului 4u!$ "min$

5lavă >ie, 3u%nezeul nostru, 5lavă >ie ? de # ori<

%părate ceresc, /n$ietorule, 3u!ul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi toate lei%plineşti, @istierul 2unătă*ilor şi 3ătătorule de via*ă, vino şi te salaşluieşte întru noi, şi necură*eşte pe noi de toată intinaciunea, şi %ntuieşte, =unule, sufletele noastre.

5finte 3u%nezeule, 5finte are, 5finte fără de %oarte, %iluieşte-ne pe noi. 5finte 3u%nezeule, 5finte are, 5finte fără de %oarte, %iluieşte-ne pe noi. 5finte 3u%nezeule, 5finte are, 5finte fără de %oarte, %iluieşte-ne pe noi.

5lavă atălui şi iului şi 5fntului 3u!. 'i acu% şi pururea şi în vecii vecilor. A%in.

reasfntă rei%e, %iluieşte-ne pe noi8 3oa%ne, cură*eşte păcatele noastre8 5tăpne, iartă fărădele$ile noastre8 5finte, cercetează şi vindecă neputin*ele noastre, pentru nu%ele ău. 3oa%ne, %iluieşte ? de # ori<


atăl nostru, Care eşti în ceruri, sfin*ească-se nu%ele ău, vie î%pără*ia a, facă-se voia a

precu% în cer aşa şi pe pă%nt. inea noastră cea spre fiin*ă dă-ne-o nouă astăzi. 'i ne iartănouă $reşalele noastre, precu% şi noi iertă% $reşi*ilor noştri. 'i nu ne duce pe noi în ispită, ci ne iz2ăveşte de cel rău.



entru ru$ăciunile reasfintei ;ăscătoare de 3u%nezeu, ale 5fin*ilor ărin*ilor noştri şi aletuturor 5fin*ilor, 3oa%ne Iisuse ristoase, iul lui 3u%nezeu, %iluieşte-ne pe noi. A%in.

/iluieşte-ne pe noi, 3oa%ne, %iluieşte-ne pe noi, că nepricepndu-ne de nici un răspuns,această ru$ăciune aduce% >ie, ca Bnui 5tăpn, noi păcătoşii ro2ii ăi, %iluieşte-ne pe noi.


3oa%ne, %iluieşte-ne pe noi, că întru ine a% nădă4duit, nu te %nia pe noi foarte, nici po%eni fărădele$ile noastre, ci caută şi acu% ca un %ilostiv, şi ne iz2ăveşte pe noi devră4%aşii noştri, că u eşti 3u%nezeul nostru, şi noi sunte% poporul ău, to*i lucrul %inilor ale şi ;u%ele ău c!e%ă%.

'i acu% şi pururea şi în vecii vecilor.A%in.

Bşa %ilostivirii desc!ide-o nouă, 2inecuvntată ;ăscătoare de 3u%nezeu ecioară , ca să nu

pieri% cei ce nădă4dui% întru ine, ci să ne %ntui% prin ine din nevoi, că u eşti %ntuirea nea%ului creştinesc.

3oa%ne %iluieşte de 1" ori<.

5lavă atălui şi iului şi 5fntului 3u! şi acu% şi pururea şi in vecii vecilor. A%in.

Cred întru unul 3u%nezeu, atăl atot*iitorul, ăcătorul cerului şi al pă%ntului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor. 'i întru unul 3o%n Iisus ristos, iul lui 3u%nezeu, Bnul-;ăscut,care din atăl 5-a născut %ai înainte de to*i vecii8 +u%ină din +u%ină, 3u%nezeu adevărat din 3u%nezeu adevărat, născut, iar nu făcut8 Celde o fiin*ă cu atăl, prin Care toate s-au

făcut. Care pentru noi oa%enii şi pentru a noastră %ntuire, 5-a po$ort din ceruri şi 5-aîntrupat de la 3u!ul 5fnt şi din /aria ecioara şi 5-a făcut o%. 'i 5-a răsti$nit pentru noi în zilele lui on*iu ilat, şi a păti%it şi 5-a în$ropat. 'i a înviat a treia zi, după 5cripturi. 'i s-a suit la ceruri şi şade de-a dreapta atălui. 'i iarăşi va să vină cu slavă, să 4udece viii şi %or*ii, a Cărui î%pără*ie nu va avea sfrşit. 'i întru 3u!ul 5fnt, 3o%nul de via*ă făcătorul,Care din atăl purcede, Cel ce î%preună cu atăl şi cu iul este înc!inat şi slăvit, Care a $răit

prin rooroci. ntru una, sfntă, so2ornicească şi apostolească =iserică. /ărturisesc un =otez întru iertarea păcatelor. Aştept învierea %or*ilor. 'i via*a veacului ce va să fie.

A%in.

sal%ul (0 /iluieşte-%ă, 3u%nezeule, după %are %ila a, şi după %ul*i%ea îndurărilor ale, şter$e fărădele$ea %ea. /ai vrtos %ă spală de fărădele$ea %ea, şi de păcatul %eu %ă cură*eşte. Că fărădele$ea %ea eu o cunosc, şi păcatul %eu înaintea %ea este pururea. >ie Bnuia a% $reşit,şi rău înaintea a a% făcut, aşa înct drept eşti u întru cuvintele ale şi 2iruitor cnd vei

4udeca u. Că iată întru fărădele$i %-a% ză%islit şi în păcate %-a născut %aica %ea. Că iatăadevărul ai iu2it, cele nearătate şi cele ascunse ale în*elepciunii ale %i-ai arătat %ie. 5tropi-

%ă-vei cu isop şi %ă voi cură*i, spăla-%ă-vei şi %ai vrtos dect zăpada %ă voi al2i. Auzului %eu vei da 2ucurie şi veselie8 2ucura-se-vor oasele %ele cele s%erite. ntoarce fa*a a de către

păcatele %ele, şi toate fărădele$ile %ele şter$e-le. Ini%ă curată zideşte întru %ine, 3u%nezeule, şi 3u! drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale %ele. ;u %ă lepăda de la fa*aa, şi 3u!ul au cel 5fnt nu-+ lua de la %ine. 3ă-%i %ie 2ucuria %ăntuirii ale, şi cu 3u!



stăpnitor %ă întareste. nvă*a-voi pe cei fără de le$e căile ale, şi cei necredincioşi la ine sevor întoarce. Iz2ăveşte-%ă de vărsarea de sn$e 3u%nezeule, 3u%nezeul %ntuirii %ele82ucura-se-va li%2a %ea de dreptatea a. 3oa%ne, 2uzele %ele vei desc!ide şi $ura %ea vavesti lauda a. Că de-ai fi voit 4ertfă, >i-aş fi dat8 arderile de tot nu le vei 2inevoi. ertfa lui

3u%nezeu, du!ul u%ilit8 ini%a înfrntă şi s%erită 3u%nezeu nu o va ur$isi. ă 2ine, 3oa%ne, întru 2unăvoirea a, 5ionului, şi să se zidească zidurile Ierusali%ului. Atunci vei 2inevoi 4ertfa dreptă*ii, prinosul şi arderile de tot8 atunci vor pune pe altarul ău vi*ei.

Con%acul 1

Cel e <ipul Cruii străluind pe er mai mult deât soarele l"ai -ăzut şi biruinţa semnuluiDomnului bine ţi"a desoperit, u are într"armîndu"te pe toţi -răAmaşii i"ai biruit, aum şi nouăelor e ne pleăm genun<ii înaintea ioanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă"ne nouă,împreună u buna ta maiă, Împărăteasa Elena, aAutor, elor e ântăm -ouă? =ucura*i-vă,

părin*ii creştinilor?

/cosul 1Ca un înger luminos ai bine-estit lumii pe Domnul nostru 0isus 6ristos, ă este Dumnezeu şi iullui Dumnezeu el ade-ărat pentru aeasta ântăm ţie aestea?Buură"te, al reştinilor numit de noi tatăBuură"te, ă singur Domnul 0isus în -is ţie s"a arătatBuură"te, ăi u semnul Sfintei Crui te"a înarmatBuură"te, ă pe :a2enţie, prin puterea institei rui, l"ai biruitBuură"te, ă în 7oma u mare alai ai intratBuură"te, ă romanii u buurie împărat al lor te"au pus

Buură"te, ă în instea Domnului 0isus 6ristos o rue de piatră în miAloul 7omei ai pusBuură"te, ă pe Sfânta Crue ai sris? J0isus 6ristos >0K#J, adiă, u aest semn -ei biruiBuură"te, ă prin puterea ruii lui 6ristos pe toţi -răAmaşii tăi i"ai biruitBuură"te, ăi u ştirea şi -oia lui Dumnezeu, de boala leprei te"ai îmbolnă-itBuură"te, ă ţie sfinţii mai"marii apostolilor ţi s"au arătatBuură"te, ă prin în-ăţătura Sfântului 0erar< Sil-estru u toată inima ai rezut în Domnul nostru0isus 6ristos

=ucură-te, 5finte %părate Constantin?

Con%acul al 2lea

.ăzându"te singur ă eşti lepros u trupul şi u sufletul, ai <emat în aAutor pe Dumnezeulreştinilor, iar Dumnezeu, nezăbo-ind, ţi"a trimis pe Sfinţii #postoli să te mângâie şi ţi"a spus esă fai a să fii sănătos şi, buurându"te de dumnezeiasa eretare, ai ântat lui Dumnezeu?

Aliluia?

/cosul al 2lea



Pe împărăteasa Elena ea prea"instită, pe maia împăratului Constantin, u buurie să neadunăm toţi dreptredinioşii reştini, împreună u mona<ii şi mona<iile şi să o lăudăm uântări a aestea?Buură"te, ă eşti năsută din neam împărătesBuură"te, ă eşti maia Sfântului Împărat ConstantinBuură"te, ă în 0isus 6ristos ai rezutBuură"te, ă în numele Sfintei =reimi te"ai botezat

Buură"te, ăi u sârguinţă şi u multă e-la-ie la 0erusalim ai pleatBuură"te, ă tu Cruea Domnului mult ai doritBuură"te, ă aolo Cruea ea de -iaţă făătoare ai aflatBuură"te, ă Sfintei Crui tu întâi ai zis? JBuură"te lemn feriitJBuură"te, ăi u mare -eselie te"ai buurat ând Sfânta Crue pe el mort l"a în-iatBuură"te, ă în 0erusalim biseriă mare şi prea frumoasă ai porunit să se zideasăBuură"te, ă JBiseria În-ierii Domnului 0isus 6ristosJ ai porunit să se numeasăBuură"te, ă tu reştinilor ne eşti a o maiă

=ucură-te, 5fntă %părăteasă Elena?

Con%acul al 3leaPreainstită împărăteasă, noi redinioşii, împreună u lerul şi u toţi mona<ii, ătre tine năzuimîn ne-oile noastre fii aum şi nouă păătoşilor grabniă folositoare, a să ântăm u buurie luiDumnezeu? Aliluia?

/cosul al 3lea7â-nitor fiind de Împărăţia ea de sus, feriite împărate Constantin, Împăratului şi Stăpânuluituturor u minte urată rezând, te"ai botezat pentru aeasta ântăm ţie aşa?Buură"te, ă în numele =atălui şi al iului şi al Sfântului Du< te"ai botezatBuură"te, ă în timpul botezului mâna Domnului 6ristos de tine s"a atinsBuură"te, ă boala leprei a nişte solzi de pe tine a ăzutBuură"te, ă în <aine albe îmbrăându"te, împărat reştin te"ai numitBuură"te, ă tuturor păgânilor a se boteza le"ai porunit şi reştini să se numeasăBuură"te, ă tu apiştile idolilor ai porunit să se risipeasăBuură"te, ă sfinte biserii în numele lui 0isus 6ristos ai porunit să se zideasăBuură"te, ă pe sfânta maiă Elene u multă inste şi a-ere la 0erusalim ai trimis"oBuură"te, între împăraţi el dintâi reştinBuură"te, ă în toată lumea u botezul tău mare buurie ai făut

Buură"te, ă păgânii, ăutând la tine, reştini s"au făutBuură"te, ă şi noi, lerul mirean şi ălugăres, deşi păătoşi fiind, îţi ântăm laude şi măriritotdeauna


Con%acul al 0leaPomenirea binerediniosului împărat Constantin a nişte mir de mult preţ, astăzi a răsărit, ăide 6ristos dorind, pe idoli a defăimat pentru aeasta, după -redniie, împreună u tine ântămlui Dumnezeu? Aliluia?

/cosul al 0leaHie, elei după -redniie şi u redinţă următoare Cu-ântului lui Dumnezeu, Care pentru bunăuerniia ta te"a împodobit u multă inste, a pe o împărăteasă a reştinilor, u buurie îţiaduem aeste laude?



Buură"te, ă în 0erusalim optsprezee biserii ai ziditBuură"te, ă pe aeste biserii u toate podoabele le"ai înfrumuseţatBuură"te, ă împreună u fiul tău, împăratul Constantin, Sfânta Crue în mâini o ţineţiBuură"te, ă o parte din lemnul ruii elei de -iaţă făătoare la Constantinopol ai adus"oBuură"te, ă şi sfintelor piroane pe rue Domnul 0isus 6ristos le"a dat putere -indeătoare, iar tu în mâini le"ai purtatBuură"te, ă după botez u dreaptă redinţă lui 6ristos ai sluAit

Buură"te, ă întotdeauna pe sărai ai miluitBuură"te, ă tu u toate faptele bune te"ai împodobitBuură"te, ă pentru -iaţa ta ea bună pe pământ de multă inste te"ai în-redniitBuură"te, ă toate neamurile reştine a pe o împărăteasă bineredinioasă te instesBuură"te, ă slăbind de osteneli şi de blândeţe, aproape de sfârşitul -ieţii ai aAunsBuură"te, ă bine"plăînd lui Dumnezeu, te"ai mutat din -iaţa aeasta, la -iaţa ea -eşniă


Con%acul al ,lea

Cu mare râ-nă te"ai străduit Sfinte Împărate Constantin, să răspândeşti reştinismul în totimperiul tău, preum şi în toată lumea drept aeea multe şi drepte <otărâri ai luat pentru a aduela bun sfârşit aest at reştines, preum şi de a urăţi diferitele eresuri e o dată u reştinismulîntemeiat au răsărit a neg<inele în <olda dreptei redinţe pentru aeasta împreună u tineântăm lui Dumnezeu u dragoste? Aliluia?

/cosul al ,lea#i adunat, preaferiite împărate Constantin, sobor de părinţi de Dumnezeu purtători şi printr"înşiiinimile tuturor ele în-iforate de blestematul eres al lui #rie le"ai întărit să slă-easă pe Domnul0isus 6ristos, iul lui Dumnezeu pentru are îţi aduem ţie laudele aestea?Buură"te, ă soborul el dintâi al elor trei sute optsprezee sfinţi părinţi u poruna ta în >ieeas"au adunatBuură"te, ă prin lupte mari redinţa ea dreaptă s"a luminatBuură"te, ă #rie de la sobor a rămas ruşinatBuură"te, ă nerediniosul #rie în -ei u dia-olii este băgat în iadBuură"te, ă noi reştinii de la tine u dreapta redinţă suntem luminaţiBuură"te, ă pe Domnul nostru 0isus 6ristos în toată lumea "ai propo-ăduit a fi iul luiDumnezeuBuură"te, ă prin reştinarea ta Cruea Domnului s"a aflat

Buură"te, ă prin aflarea Sfintei Crui duşmanii ei se tânguiesBuură"te, ă prin însemnarea institei Crui dia-olii se izgonesBuură"te, ă împreună u sfânta maia ta, Cruea Domnului 0isus 6ristos în mâini o ţineţiBuură"te, ă o parte din lemnul ruii adus de sfânta maia ta, împărăteasa Elena, în sfintele talemâini ai primit"oBuură"te, ă nouă fraţilor în 6ristos eşti rugător mare ătre Dumnezeu


Con%acul al lea

Ca şi u o porfiră te"ai îmbrăat, mărite, u milosti-irea, şi a şi u o <lamidă u bunele blândeţite"ai împodobit! Drept aeea, instind pomenirea ta, preaslă-im pe Dumnezeu, ziând? Aliluia?

/cosul al lea



Dar um -om ânta mai u -redniie, sau u e u-inte mai potri-ite -om lăuda frumuseţea bunătăţilor tale, instită Elena, ele âştigate în eruri, de la Dumnezeu, Cel e ştie a insti pe eidrepţi pentru aeasta noi îţi ântăm ţie unele a aestea?Buură"te, eea e sfântul tău suflet u mare inste în eruri de îngeri este suitBuură"te, ă în lumina ea prea străluită pe Dumnezeu ai -ăzutBuură"te, ă lui Dumnezeu"Cu-întul şi preauratei :aiii ui, ăzând, te"ai în<inatBuură"te, ă loaşurile ele prea frumoase ale sfinţilor le"ai eretat

Buură"te, ă şi frumuseţile raiului toate ţi le"a arătatBuură"te, ă pe ele e o<iul omenes nu le"a -ăzut şi ure<ea nu le"a auzit şi la inima omuluinu s"au suit, aum tu luminat te înduleşti de eleBuură"te, ă întru Împărăţia erurilor te"ai sălăşluitBuură"te,împărăteasă, ăi u Împărăteasa erurilor împreună eşti petreătoareBuură"te, ă împreună u ar<ang<eli eşti -orbitoareBuură"te, ă împreună u îngerii ânţi lui Dumnezeu ântareBuură"te, ă şi noi ne-redniii îţi ântăm ântare -eselitoare


Con%acul al 7leaGi după deprinderi şi după ale tale fapte bune ai fost iubitoare de Dumnezeu şi -redniă deminuni, feriită împărăteasă Elena pentru aeasta u redinţă şi u e-la-ie mare, noi, ei esuntem luminaţi prin <arul lui Dumnezeu, ântare -eselitoare ântăm? Aliluia?

/cosul al 7leaPopor al lui Dumnezeu ai făut, prin dumnezeiesul Du<, pe poporul el -e<i al iudeilor şi al

păgânilor, u baia botezului luminându"i pentru aeasta te lăudăm, ziând?Buură"te, ă întomai u apostolii, de la Dumnezeu eşti institBuură"te, ăi ât ai trăit multe milostenii şi faeri de bine ai făutBuură"te, ă, după multe osteneli, ne-oinţe şi griAi, la feriit sfârşit ai aAunsBuură"te, ă, după puţină boală, ai adormit şi sufletul de trup s"a despărţit, zburând la erBuură"te, ă ar<ang<elii u frumoase ântări îngereşti la eruri te"au suitBuură"te, ă saunului Sfintei =reimi te"ai în<inatBuură"te, ă Sfinţii #postoli înaintea lui Dumnezeu te"au lăudatBuură"te, ă sfinţii muenii şi u-ioşii şi toţi drepţii u inste ţi"au ieşit înainteBuură"te, ă bunătăţile raiului le moşteneşti aum şi în -eii nesfârşiţiBuură"te, ă întru Împărăţia erurilor aum şi totdeauna -ieţuieşti

Buură"te, ă şi noi, împreună u mona<ii şi u pustniii, toţi, într"un glas îţi ântăm aşa? =ucură-te, 5finte %părate Constantin?

Con%acul al .lea:ormântul tău, unde odi<neşte sfinţitul şi institul tău trup, împărate Constantin, raze dedumnezeieşti -indeări iz-orăşte elor e u redinţă se apropie, iar nouă elor e -ieţuim îndreapta redinţă, te rugăm, a împreună u buna ta maiă Elena, să ne daţi mână de aAutor, elor e ântăm lui Dumnezeu? Aliluia?

/cosul al .leaCât este de luminat sufletul tău, mărită împărăteasă Elena, lauda femeilor, ă aum eşti în eruri, primind plata ostenelilor pentru aeasta îţi ântăm aşa?Buură"te, aflarea institei ruiBuură"te, a ei -redniă în<inătoare



Buură"te, ă prin al ruii aAutor reştinilor ai fost izbă-itoareBuură"te, ă prin rue te"ai făut lui 6ristos următoareBuură"te, a stăpânirii iadului şi a satanei în-ingătoareBuură"te, a ereştii măriri moştenitoare în -eiBuură"te, a elor greşiţi şi păătoşi, ătre Dumnezeu miAloitoareBuură"te, a Audeătorilor elor răi bună îndreptătoareBuură"te, a elor din ne-oi grabniă aAutătoare

Buură"te, de patimile noastre trupeşti şi sufleteşti izbă-itoareBuură"te, a bolna-ilor bună tămăduitoareBuură"te, a tuturor bineredinioşilor reştini bună aAutătoare


Con%acul al :leaCu sfinţenie a ta -iaţă să-ârşindu"ţi, u sfinţii aum eşti sălăşluită, plină fiind de sfinţenie şi delumină nespusă pentru aeasta ne luminezi şi pe noi ei întuneaţi u păatele, a, luând prin tineiertare, să ântăm lui Dumnezeu? Aliluia?

/cosul al :leaPe Împăratul şi Iiditorul tuturor instindu", împărate Constantin, a dar pentru osteneli te"aîn-redniit pe tine în eruri de mare sla-ă pentru aeasta îţi ântăm ţie aeste laude?Buură"te, ă Preau-iosului Paisie, singur i"ai spus ă eşti instit împreună u sfinţiiBuură"te, ă, sfânt fiind, te rogi pentru noi ătre Domnul DumnezeuBuură"te, ă noi păătoşii a-em mare nădeAde în rugăiunile taleBuură"te, ă noi în ne-oi <emăm numele tău şi tu ne auziBuură"te, ă în neazuri ne eşti nouă mare buurieBuură"te, mărgăritarul nostru el de mult preţBuură"te, el e eşti pentru noi soare luminosBuură"te, ă pe idoli i"ai dat iadului elui întuneosBuură"te, ă demonii fug, izgoniţi fiind u puterea rugăiunii taleBuură"te, ă tu eşti lauda ârmuitorilor reştiniBuură"te, turnul el nebiruit al reştinilor ortodoşiBuură"te, al mănăstirilor şi al biseriilor noastre mare apărător


Con%acul al 15lea

Din er a şi Pa-el te"a -ânat 6ristos Domnul, Sfinte Constantin, în-ăţându"te a să" insteşti pe #esta a pe Împăratul el @nul şi u ade-ărat rezând întru El, "ai instit, aduând lumeatoată la redinţa ui, a să"0 ânte neînetat? Aliluia?

/cosul al 15leaÎmpărăteasă Elena, sfântă de Domnul 6ristos aleasă, milosti-eşte"te spre noi şi lumineazăsufletele noastre ele întuneate u păatele, netreând u -ederea sufletele şi rugăiunile noastreşi primind mulţumirile noastre aestea?Buură"te, trandafir prea frumos mirositor al raiului

Buură"te, rin alb răsărit în grădina ea de sus a raiului eresBuură"te, împărăteasă du<o-nieasăBuură"te, a dreptei redinţe propo-ăduitoareBuură"te, a în<inării de idoli surpătoareBuură"te, a eresurilor pierzătoare



Buură"te, a răutăţilor duşmanilor izgonitoareBuură"te, în ne-oile noastre aAutătoareBuură"te, ătre Dumnezeu a noastră miAloitoareBuură"te, de buurii du<o-nieşti aduătoareBuură"te, de fapte bune pilduitoareBuură"te, a obştii reştineşti po-ăţuitoare


Con%acul al 11lea#estea ziând, mă liniştes u sufletul şi mă buur nu mă tem de tot e -or urzi împotri-a mea-răAmaşii mei, pentru ă te am pe tine, împărăteasă Elena, puterniă aAutătoare în toate ne-oiledrept aeea împreună u îngerii preaslă-es pe Dumnezeu u ântarea? Aliluia?

/cosul al 11leaDat"ai, preadule, 0isuse, bine"rediniosului împărat Constantin, înţelepiunea lui Solomon,

blândeţile lui Da-id, dreapta redinţă a apostolilor şi puterea lui Samson asupra -răAmaşilor

pentru aeasta şi noi îl instim u laude, ziând?Buură"te, deât toţi împăraţii mai întîiule şi alesule al lui DumnezeuBuură"te, ă pe Domnul nostru 0isus 6ristos ţie =atăl ţi "a desoperitBuură"te, ă pe #esta Dumnezeu ade-ărat "ai propo-ăduitBuură"te, luminătorule al ereştii unoştinţeBuură"te, ă prin tine Domnul 0isus 6ristos S"a slă-itBuură"te, ă prin tine Cruea Domnului 6ristos se insteşteBuură"te, al luminii elei nemărginite pri-itoruleBuură"te, ă prin tine lumea s"a luminat u dreapta redinţăBuură"te, ă prin tine s"a izgonit întuneriul relei redinţeBuură"te, prietenul lui Dumnezeu el urat u inima şi luminat u sufletulBuură"te, ă pe noi ei slabi ne întăreşti u răbdareBuură"te, ă de la milosti-ul Dumnezeu ne miAloeşti nouă mântuire


Con%acul al 12leaDarurile ele prea bogate şi mai bune le primeşti aum de la Dumnezeu, Sfinte ÎmpărateConstantin, -eselindu"te a un împărat în eruri pentru aeasta şi binerediniosul domnBrîno-eanu Constantin întru al tău nume a zidit sfinte mănăstiri Domnului, iar noi, buurându"

ne, ântăm lui Dumnezeu? Aliluia?

/cosul al 12lea >iiodată nu -om tăea a -esti minunile tale în glas mare -om ânta prăznuirea ta şi dupău-iinţă îţi aduem mulţumire pentru toate faerile de bine e ne fai nouă, Sfântă ÎmpărăteasăElena, instind pomenirea ta u aeste laude?Buură"te, împărăteasă smerită şi prea iubităBuură"te, omoară de bunătăţi nedeşertatăBuură"te, a elor e te roagă u redinţă orotitoare neobosită

Buură"te, a -răAmaşilor sfintelor mănăstiri izbă-itoareBuură"te, ă elor e te instes pe tine le eşti bună mângâietoareBuură"te, ă de sus din eruri pri-eşti şi le aAuţi elor e se roagă ţieBuură"te, ă înaintea Preasfintei =reimi stând, te rogi pentru noiBuură"te, ă şi la preaurata >ăsătoare de Dumnezeu miAloeşti pentru noi



Buură"te, ă a ta feriire în eruri în -ei nu se sfârşeşteBuură"te, ă împreună u fiul tău, împăratul Constantin, întru împărăţia lui Dumnezeu te-eseleştiBuură"te, a trupurilor noastre de patimi tămăduitoareBuură"te, ă sfintele tale rugăiuni sunt pentru noi toţi folositoare


Con%acul al 13lea $de trei ori*uminători are aţi luminat lumea u dreapta redinţă, -oi u ade-ărat -"aţi arătat, de Dumnezeuînununaţilor Împăraţi Constantin şi Elena primiţi aum şi rugăiunile noastre şi le dueţiÎmpăratului 6ristos, pe are Îl slă-im a pe @nul e -"a înununat pe -oi, ântându"0 u -oi şi utoate oştile ereşti? Aliluia?

#poi iarăşi se zie?

/cosul 1Ca un înger luminos ai bine-estit lumii pe Domnul nostru 0isus 6ristos, ă este Dumnezeu şi iullui Dumnezeu el ade-ărat pentru aeasta ântăm ţie aestea?Buură"te, al reştinilor numit de noi tatăBuură"te, ă singur Domnul 0isus în -is ţie s"a arătatBuură"te, ăi u semnul Sfintei Crui te"a înarmatBuură"te, ă pe :a2enţie, prin puterea institei rui, l"ai biruitBuură"te, ă în 7oma u mare alai ai intrat

Buură"te, ă romanii u buurie împărat al lor te"au pusBuură"te, ă în instea Domnului 0isus 6ristos o rue de piatră în miAloul 7omei ai pusBuură"te, ă pe Sfânta Crue ai sris? J0isus 6ristos >0K#J, adiă, u aest semn -ei biruiBuură"te, ă prin puterea ruii lui 6ristos pe toţi -răAmaşii tăi i"ai biruitBuură"te, ăi u ştirea şi -oia lui Dumnezeu, de boala leprei te"ai îmbolnă-itBuură"te, ă ţie sfinţii mai"marii apostolilor ţi s"au arătatBuură"te, ă prin în-ăţătura Sfântului 0erar< Sil-estru u toată inima ai rezut în Domnul nostru0isus 6ristos


Con%acul 1

Cel e <ipul Cruii străluind pe er mai mult deât soarele l"ai -ăzut şi biruinţa semnuluiDomnului bine ţi"a desoperit, u are într"armîndu"te pe toţi -răAmaşii i"ai biruit, aum şi nouăelor e ne pleăm genun<ii înaintea ioanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă"ne nouă,împreună u buna ta maiă, Împărăteasa Elena, aAutor, elor e ântăm -ouă? =ucura*i-vă,

părin*ii creştinilor?şi apoi se ites aeste rugăiuni?

*uăciunea nt+i



Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi :aia Domnului, -oi sunteţi nădeAdeanoastră şi folositorii noştri -oi ne sunteţi nouă buurie în -remea neazului, -oi ne orotiţi înne-oi şi ne aAutaţi!

.oi Sfintelor mănăstiri şi biserii le sunteţi păzitori pentru aeasta ădem înaintea -oastră ularimi, rugându"-ă să nu înetaţi a ne aAuta nouă neputinioşilor, i miAloiţi la Dumnezeu şi la

preaurata lui :aiă şi pururea eioara :aria, a şi pe noi să ne păzeasă fără pri<ană şi pe toţisă ne întăreasă în redinţă, până la sfârşitul -ieţii, spre mântuirea sufletelor noastre!

#min!

*uăciunea a %oua



Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ei e sunteţi mai instiţi deât toţi împăraţii, aleşii luiDumnezeu, ăzând înaintea -oastră u larimi -ă rugăm? Daţi"ne mângâiere şi nouă elor esuntem în neazuri -oi sunteţi miAloitori Sfintei =reimi şi puteţi să ne aAutaţi nouă!

#uziţi"ne şi pe noi aum, alungaţi de la noi neazurile şi ne-oile e -in asupra noastră în aeastă

-remelniă -iaţă şi -indeaţi neputinţele noastre, tămăduiţi bolile noastre, potoliţi răutateanoastră, izgoniţi pe -răAmaşii noştri -ăzuţi şi ne-ăzuţi!

Daţi"ne nouă a în pae şi în linişte să trăim aAutaţi"ne nouă u sfintele -oastre rugăiuni! Pentrumântuirea sufletelor noastre faeţi milă u noi aum, ând u friă şi u umilinţă ziem ătre -oiaşa? Buuraţi"-ă, părinţii reştinilor!

#min!

-araclisul Sfinţilor Împăraţi şi ntocmai cu apostolii Constantin şi maica sa Elena



+rupul Psalti al Episopiei Caransebeşului " Paralisul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena!#fost pus pentru prima dată pe note în limba română de Pr!+<eorg<e =istu apare u

bineu-ântarea Prea Sfinţitului uian, episopul Caransebeşului?<ttps?LLMMM!Noutube!omLMat<O-2/n>Q:ns@5R<ttps?LLMMM!Noutube!omLMat<O-zp7t#f+PFQ

TPreotul? fae obişnuitul îneput, ziând? Bineu-ântat este Dumnezeul nostru!U

Citeţul? #min! Sla-ă Hie, Dumnezeul nostru, sla-ă HieV

*uăciunile ncepătoare

5lavă >ie, 3u%nezeului nostru, 5lavă >ie?

https://www.youtube.com/watch?v=x7nN_MnsU6Q

https://www.youtube.com/watch?v=zpRtAfGPJ_k

https://www.youtube.com/watch?v=x7nN_MnsU6Q

https://www.youtube.com/watch?v=zpRtAfGPJ_k



%părate ceresc, /n$ietorule, 3u!ul Adevărului, care pretutindenea eşti, şi toate lei%plineşti, @istierul 2unătă*ilor şi 3ătătorule de via*ă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi necură*eşte pe noi de toată intinăciunea, şi %ntuieşte, =unule, sufletele noastre.

5finte 3u%nezeule, 5finte are, 5finte fără de %oarte, %iluieşte-ne pe noi. 5finte 3u%nezeule, 5finte are, 5finte fără de %oarte, %iluieşte-ne pe noi. 5finte 3u%nezeule, 5finte are, 5finte fără de %oarte, %iluieşte-ne pe noi.


reasfntă rei%e, %iluieşte-ne pe noi8 3oa%ne, cură*eşte păcatele noastre8 5tăpne, iartă fărădele$ile noastre8 5finte, cercetează şi vindecă neputin*ele noastre, pentru nu%ele ău.

3oa%ne, %iluieşte ? 3oa%ne, %iluieşte ?

3oa%ne, %iluieşte ?


atăl nostru, Care eşti în ceruri, sfin*ească-se nu%ele ău, vie î%pără*ia a, facă-se voia a precu% în cer aşa şi pe pă%nt. inea noastră cea spre fiin*ă dă-ne-o nouă astăzi. 'i ne iartănouă $reşalele noastre, precu% şi noi iertă% $reşi*ilor noştri. 'i nu ne duce pe noi în ispită, ci ne iz2ăveşte de cel rău. Că a a este %pără*ia şi puterea şi slava, a atălui şi a iului şi a

5fntului 3u!, acu% şi pururea şi în vecii vecilor. A%in.

3oa%ne, %iluieşte ? $de 8% ori*


@eni*i să ne înc!ină%, şi să căde% la %păratul nostru 3u%nezeu.@eni*i să ne înc!ină%, şi să căde% la ristos %păratul nostru 3u%nezeu.@eni*i să ne înc!ină%, şi să căde% la însuşi ristos %păratul şi 3u%nezeul nostru.

Apoi:

-salmul 102F 3oa%ne, auzi ru$ăciunea %ea, ascultă cererea %ea, întru credincioşia a, auzi-%ă, întrudreptatea a. 5ă nu intri la 4udecată cu ro2ul ău, că ni%eni din cei vii nu-i drept înainteaa. @ră4%aşul pri$oneşte sufletul %eu şi via*a %ea o calcă în picioare8 făcutu-%-a să locuiescîn întuneric ca %or*ii cei din veacuri. /!nit e du!ul în %ine şi ini%a %ea încre%enităînlăuntrul %eu. Adusu-%i-a% a%inte de zilele cele de de%ult8 cu$etat-a% la toate lucrurileale, la faptele %inilor ale %-a% $ndit. ntins-a% către ine %inile %ele, sufletul %eu caun pă%nt însetoşat. 3e$ra2 auzi-%ă, 3oa%ne, că a slă2it du!ul %eu. ;u-*i întoarce fa*a a

de la %ine, ca să nu %ă ase%ăn celor ce se co2oară în %or%nt. ă să aud di%inea*a %ila a,că la ine î%i este năde4dea. Arată-%i calea pe care voi %er$e, că la ine a% ridicat sufletul %eu. 5capă-%ă de vră4%aşii %ei, că la ine aler$, 3oa%ne. nva*ă-%ă să fac voia a, că ueşti 3u%nezeul %eu. 3u!ul ău cel 2un să %ă povă*uiască la pă%ntul dreptă*ii. entrunu%ele ău, 3oa%ne, dăruieşte-%i via*ă. ntru dreptatea a scoate din necaz sufletul %eu.



ă 2unătate de strpeşte pe vră4%aşii %ei şi pierde pe to*i cei ce necă4esc sufletul %eu, că eusunt ro2ul ău.


Aliluia? Aliluia? Aliluia? 5lavă >ie, 3u%nezeule? de # ori<

3u%nezeu este 3o%nul şi 5-a arătat nouă. =ine este cuvntat Cel ce vine întru nu%ele 3o%nului. de # ori<, apoi:

roparF C<ipul Cruii =ale pe er -ăzându"l şi a Pa-el <emarea nu de la oameni luând, elîntre împăraţi apostolul =ău, Doamne, împărăteasa etate în mâinile =ale o a pus! Pe are

păzeşte"o totdeauna în pae, pentru rugăiunile >ăsătoarei de Dumnezeu, @nule, 0ubitorule deoameni!


Cela e pentru noi =e"ai năsut din eioară şi răstignire ai răbdat Bunule, Care u moartea pemoarte ai prădat şi în-ierea ai arătat, a un Dumnezeu, nu tree u -ederea pe ei e i"ai zidit umâna =a! #rată iubirea =a de oameni, :ilosti-e, primeşte pe >ăsătoarea de Dumnezeu, eea e=e"a năsut pe =ine, are se roagă pentru noi şi mântuieşte, :ântuitorul nostru pe poporul eldeznădăAduit!

sal%ul (0 /iluieşte-%ă, 3u%nezeule, după %are %ila a, şi după %ul*i%ea îndurărilor ale, şter$e

fărădele$ea %ea. /ai vrtos %ă spală de fărădele$ea %ea, şi de păcatul %eu %ă cură*eşte. Că fărădele$ea %ea eu o cunosc, şi păcatul %eu înaintea %ea este pururea. >ie Bnuia a% $reşit,şi rău înaintea a a% făcut, aşa înct drept eşti u întru cuvintele ale şi 2iruitor cnd vei

4udeca u. Că iată întru fărădele$i %-a% ză%islit şi în păcate %-a născut %aica %ea. Că iatăadevărul ai iu2it, cele nearătate şi cele ascunse ale în*elepciunii ale %i-ai arătat %ie. 5tropi-%ă-vei cu isop şi %ă voi cură*i, spăla-%ă-vei şi %ai vrtos dect zăpada %ă voi al2i. Auzului %eu vei da 2ucurie şi veselie8 2ucura-se-vor oasele %ele cele s%erite. ntoarce fa*a a de către

păcatele %ele, şi toate fărădele$ile %ele şter$e-le. Ini%ă curată zideşte întru %ine, 3u%nezeule, şi 3u! drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale %ele. ;u %ă lepăda de la fa*a

a, şi 3u!ul au cel 5fnt nu-+ lua de la %ine. 3ă-%i %ie 2ucuria %ăntuirii ale, şi cu 3u!stăpnitor %ă întăreşte. nvă*a-voi pe cei fără de le$e căile ale, şi cei necredincioşi la ine sevor întoarce. Iz2ăveşte-%ă de vărsarea de sn$e 3u%nezeule, 3u%nezeul %ntuirii %ele82ucura-se-va li%2a %ea de dreptatea a. 3oa%ne, 2uzele %ele vei desc!ide şi $ura %ea vavesti lauda a. Că de-ai fi voit 4ertfă, >i-aş fi dat8 arderile de tot nu le vei 2inevoi. ertfa lui

3u%nezeu, du!ul u%ilit8 ini%a înfrntă şi s%erită 3u%nezeu nu o va ur$isi. ă 2ine, 3oa%ne, întru 2unăvoirea a, 5ionului, şi să se zidească zidurile Ierusali%ului. Atunci vei 2inevoi 4ertfa dreptă*ii, prinosul şi arderile de tot8 atunci vor pune pe altarul ău vi*ei.

Canonul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena' cei ntocmai cu "postolii

C+ntarea /



Pe araon, el e se purta în ar, l"a ufundat toiagul lui ,,:oise, el e a făut minuni oareând,în <ipul Cruii lo-ind şi despărţind marea şi pe 0srael fugăritul şi mergătorul pedestru l"aizbă-it pe el e ântă ântare lui Dumnezeu;!

Sti!F 5finte %părate Constantin, roa$ă-te lui 3u%nezeu pentru noi.

C<ipul Cruii -ăzându"l străluind mai u putere pe erul inimii tale, ai lepădat tot întuneriul

neunoştinţei, iar aum u razele rugăiunilor tale în<ipuie feriite, semnul biruinţei pe erulsufletelor elor e te laudă pe tine u seninătate!


Cetatea împărăteasă s"a înins u putere în -remea împărăţiei tale şi u zidurile rugăiunilor tales"a păzit de nă-ala eretiilor, pe are şi aum u seera rugilor tale îi leapădă a pe nişte neg<inedin ţarina .ieţii!

Sti!F 5lavă atălui şi iului şi 5fntului 3u!. >umele =reimii Celei de -iaţă făătoare s"a slă-it prin tine, el e te"ai arătat arte purtătoare a-oinţei dumnezeieşti, pe are o arată şi nouă spre îndreptarea paşilor -ieţii pe ărările mântuirii!

Sti!F 'i acu% şi pururea şi în vecii vecilor. A%in.

Cetatea ta îţi adue unună prea slă-ită gătită din florile laudelor dumnezeieşti, pe are o primeşte u bună-oinţă, :aiă Preaurată a Domnului şi plineşte robilor tăi ererile elemântuitoare!

C+ntarea a ///a

=u eşti tăria mea, Doamne, =u şi puterea mea, =u, Dumnezeul meu, =u buuria mea, Cel Ce n"ailăsat sânurile părinteşti şi a noastră sărăie ai eretat"o! Pentru aeasta, u profetul #-aum, strigătre =ine? Sla-ă puterii =ale, iubitorule de oameni!

Sti!F 5fntă %părăteasă Elena, roa$ă-te lui 3u%nezeu pentru noi.

Cu e-la-ia pătrunzându"te, ai alergat u dor pe urmele paşilor :ântuitorului şi biseriile ziditespre sla-a =reimii astăzi poartă peetea mulţumirii tale în-rednieşte"ne şi pe noi a ne fae

părtaşi buuriei unirii u 6ristos întru legătura gândului smerit!


.redniă ai fost de a purta Cruea ostenelilor spre întărirea poporului întru redinţă, însă nuîneta rugându"te să purtăm şi noi u -redniie ruea neazurilor spre urăţirea de păate!

Sti!F 5lavă atălui şi iului şi 5fntului 3u!.

:âna ea ne-ăzută a Proniei te"a ălăuzit pe ărările redinţei spre a des<ide poporului porţileîndurărilor dumnezeieşti, însă nouă miAloeşte"ne intrarea pe uşa mântuirii!




:aiă a Cu-ântului, srie"mi u-ânt de mântuire în artea sufletului, a să nu fiu eu arunat înfoul el -eşni pentru multele însemnări ale păatelor mele!

#poi aeste sti!iri?

Să înununăm u dumnezeieşti ântări pe stâlpii Biseriii, pe ei e s"au ostenit să păzeasăturma lui 6ristos de toată înşelăiunea -răAmaşilor, a prin rugăiunile lor să ne izbă-easă detoată răutatea potri-niilor!

Caută u milosti-ire, u totul lăudată >ăsătoare de Dumnezeu, spre neazul el umplit altrupului meu şi -indeă durerea sufletului meu!

Se%ealnaF Cetatea saltă şi îţi dăruieşte ţie Sfinte Constantine, ununa mulţumirii ei, ăi o păzeştineînetat u sutul rugăiunilor tale de toată -ilenia -răAmaşului elui rău!

C+ntarea a /a

>epăzind porunile =ale Stăpâne, u mintea mea intrând în patimile desfătărilor, am fost golit de<ar şi pentru răni za gol i mă rog Hie, :ântuitorule, mântuieşte"măV


Pe :a2enţiu, el fără de sooteală ai biruit u puterea Cruii, iar aum însemnezi pe erulsufletelor noastre semnul bineu-ântat al mântuirii spre întărirea în redinţă!


Pe reştini ai -eselit u ale tale legi iz-orâte din poruna iubirii lui 6ristos, însă roagă"te să nefaem şi noi -rednii plinitori ai u-ântului dumnezeies spre izbă-irea din ursele -răAmaşilor ne-ăzuţi!

Sti!F 5lavă atălui şi iului şi 5fntului 3u!.Pentru paea Biseriii mult te"ai ostenit, feriite Constantine, iar aum în eruri în Biseria ea

triumfătoare odi<nindu"te, roagă"te să ne faem şi noi -rednie slugi ale Cu-ântului!


Preaurată eioară, Cerul el înţelegător al îngerilor, u stelele -irtuţilor tale lumineazăîntuneriul inimii mele şi mă mântuieşte!

C+ntarea a a

Căutând u o<iul =ău el neadormit, milosti-eşte"=e spre mine, el uprins de dormitareatrândă-iei şi are sluAes somnului desfătărilor în patul patimilor Cel e ţi"ai pleat apul peCrue şi =e"ai trezit de bună-oie, mişorând 6ristoase, noaptea păatului, Cel e eşti luminadreptăţii!




>u ai aflat odi<nă inimii tale până e nu ai desoperit Cruea Stăpânului, pe are arătându"olumii, ai întărit"o în nădeAde a să slă-easă pe 6ristos neînetat!


>ădeAdea reştinilor, u fălia rugăiunii tale luminează"mi alea mântuirii şi mă po-ăţuieşteătre 0z-orul -ieţii, a să"mi răores arşiţa neputinţelor mele şi să salt îngereşte u du< umilit!


Cununa bineredinioaselor împărătese, u razele -irtuţilor tale împodobeşte septrurile elor eondu şi pe noi arată"ne stăpânitori peste patimi, a pe tronul inimii să înălţăm gând umilit,strigând =reimii elei făătoare de -iaţă? ,, umina şi Buuria noastră, sla-ă Hie V W

Sti!F 'i acu% şi pururea şi în vecii vecilor. A%in..indeă degrab Preaurată, neputinţa mea şi eretării tale mă fă părtaş rugând pe Cel milosti-

pentru sănătatea mea!

C+ntarea a /a

7ugăiunea mea -oi înălţa ătre Domnul şi ui -oi spune mâ<nirile mele ă sufletul meu s"aumplut de răutăţi şi -iaţa mea s"a apropiat de iad! Dar a 0ona mă rog? Dumnezeule, dinstriăiune soate"mă!


Întărirea elor e ondu şi peetea ea străluită a 1rtodo2iei, mare împărate Constantin,întăreşte în dreapta redinţă pe ei e u friă de Dumnezeu ârmuies poporul el

bineredinios, a întru pae toţi să lurăm faptele mântuirii!


Cu ploaia rugăiunii tale adapă pământul el însetat al inimii mele şi u iz-oarele rugăiunii taleurăţeşte toată întinăiunea ereziilor din ogorul dreptei redinţe, prea feriite Constantin!


Sobor de Dumnezeu sfinţit ai adunat în etatea >ieei, a să statornieasă ade-ărul elnes<imbat şi u adână e-la-ie te"ai pleat înaintea stâlpilor Biseriii, slă-ind pe Cel e i"aîntărit pe ei în răbdarea prigonirilor pentru dreapta redinţă!


.eseleşte"te, tu, Ceea e ai năsut pe loarea mântuirii lumii, are u mireasma darurilor Sale tot pământul l"a sfinţit!



Sti!iriF

Să înununăm u dumnezeieşti ântări pe stâlpii Biseriii, pe ei e s"au ostenit să păzeasăturma lui 6ristos de toată înşelăiunea -răAmaşilor, a prin rugăiunile lor să ne izbă-easă detoată răutatea potri-niilor!

Caută u milosti-ire, u totul lăudată >ăsătoare de Dumnezeu, spre neazul el umplit al

trupului meu şi -indeă durerea sufletului meu!

Con%acF Constantin astăzi, u maia sa Elena, Cruea a arătat, lemnul el prea instit, are esteruşinea tuturor iudeilor şi arma redinioşilor împăraţi asupra elor potri-nii! Că pentru noi s"aarătat semn mare şi în războaie înfrioşător!

:inunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, Dumnezeul lui 0srael!:inunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, Dumnezeul lui 0srael!

Sfinţilor elor sunt în pământul ui! :inunate a făut Domnul toate -oile Sale întru dânşii!:inunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, Dumnezeul lui 0srael!

Evan!elia %upa /oan

Ev. Ioan 10, 1-9

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acelaeste fur şi tl!ar.".Iar cel ce intră prin uşă este păstorul oilor.#.Acestuia portarul îi desc!ide şi oile ascultă de $lasul lui şi oile sale le c!ea%ă pe nu%e şi le%nă afară.&.'i cnd le scoate afară pe toate ale sale, %er$e înaintea lor şi oile %er$ după el, căci cunosc

$lasul lui.(.Iar după un străin, ele nu vor %er$e, ci vor fu$i de el, pentru că nu cunosc $lasul lui.).Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n-au în*eles ce însea%nă cuvintele +ui..A zis deci iarăşi Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt uşa oilor..o*i c*i au venit %ai înainte de /ine sunt furi şi tl!ari, dar oile nu i-au ascultat.

9.Eu sunt uşa: de va intra cineva prin /ine, se va %ntui şi va intra şi va ieşi şi păşune vaafla.


entru ru$ăciunile 5fin*ilor ăi %păra*i, /ilostive, cură*eşte %ul*i%ea $reşelilor noastre.

'i acu% şi pururea şi în vecii vecilor. A%in.

entru ru$ăciunile ;ăscătoarei de 3u%nezeu, /ilostive, cură*eşte %ul*i%ea $reşelilor noastre.

Sti!F /iluieşte-ne, 3u%nezeule, după %are %ilă a şi după %ul*i%ea îndurărilor alecură*eşte fărădele$ile noastre.



Ca un soare aşezat pe tronul el sfinţit de Cu-ântul ai fost Sfinte Împărate Constantine, u razeleînţelepiunii tale bine oârmuind pe ei de sub soare, are şi aum te instes u redinţă!

(Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, cercetează lumea Ta cumilă şi cu îndurări, înalţă fruntea creştinilor ortodocşi şi trimite peste noi milele Tale celebogate pentru rugăciunile !reacuratei "tăpânei noastre #ăscătoarei de Dumnezeu şi pururea

$ecioarei Maria cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei %ruci cu ocrotirile cinstitelor,cereştilor netrupeşti !uteri pentru rugăciunile cinstitului, măritului !rooroc, &naintemergătorului şi 'otezătorului oan ale "finţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor )postoliale tuturor sfinţilor sfinţiţilor ierar*i ale sfinţilor, măriţilor şi bunilor biruitori mucenici ale

preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor !ărinţilor noştri, ale "finţilor (#+, a căror pomenireo săvârşim, ale "finţilor &mpăraţi %onstantin şi lena, ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti

!ărinţi oac*im şi )na şi pentru ale tuturor sfinţilor rugămu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm .ie, şi ne miluieşte pe noi/

Doamne, miluieşte (de 01 ori+/%u mila şi îndurările///+

C+ntarea a //a

C<ipului elui de aur neîn<inându"se tinerii lui #-raam, s"au lămurit a aurul în topitoare ă înuptorul el de fo, a într"o ămară luminată, dănţuiau, ântând? Bineu-ântat eşti, Dumnezeul

părinţilor noştriV


Pe urmele paşilor Cu-ântului ai alergat, -oind a afla Cruea ea de -iaţă purtătoare şi a te în<inaei pentru aeasta, întinde"ne şi nouă mână de aAutor, a să purtăm ruea noastră u -redniie!


Caută u milosti-ire spre ei e te instes pe tine, prea feriită Elena, ăi u ade-ărat tu te"aiadăpat din iz-orul buuriei lui 6ristos la aflarea Sfintei Crui, iar aum te -eseleşti întru lumina

buuriei elei -eşnie!


Preasfânta =reime S"a slă-it prin -iaţa ta ea luminată de fapte bune, ăi pe alea mântuirii aimers u adână e-la-ie, lăudând pe 6ristos în -ei!Sti!F 'i acu% şi pururea şi în vecii vecilor. A%in.

Caută din er Preaurată, spre sufletele noastre neăAite şi opreşte -iforul patimilor noastre spre aadue întru pae sla-ă =reimii!

C+ntarea a ///a



.ăzându"=e soarele întins pe Crue, şi"a strâns razele şi tot pământul s"a lătinat u utremur,Împărate al tuturor, -ăzându"=e de -oie pătimind, Cel e eşti din fire nepătimitor! Pentru aeasta,=e rog 6ristoase? =ămăduieşte a un dotor patimile sufletului meuV


Cununa împăraţilor, stând înaintea tronului eres roagă"te să ne izbă-im noi de întuneriul

neştiinţei şi să aAungem la lumina înţelepiunii elei du<o-nieşti!


Sfinţii #postoli ţi s"au arătat ând erai pe patul bolii şi tămăduire de la 6ristos ţi"au iz-orât, însăaum şi tu, Sfinte Constantin, re-arsă apele tămăduirilor elor umplit isto-iţi de foul bolilor sufleteşti şi trupeşti!


Întru legătura păii ne uneşte pe toţi prin rugăiunile tale, a unul e nu ai dat somn o<ilor tăi până nu ai alungat -iforul eresurilor lui #rie prin de Dumnezeu sfinţitul sobor!


=u, Preaurată, goneşti pornirea ispitei şi lo-irea amarei primeAdi dei pentru aeasta te laudtotdeauna!

C+ntarea a /Ga

E-a adiă, prin păatul neasultării, blestem înăuntru a adus, iar tu eioară de Dumnezeu >ăsătoare, prin odrasla purtării în pântee, lumii bineu-ântare ai înflorit pentru aeasta toţi teslă-im!

Sti!F 5fin*ilor %păra*i Constantin şi Elena, ru$a*i-vă lui 3u%nezeu pentru noi.

Cununa redinioşilor şi ai Biseriii stâlpi de nădeAde, ei e u podoabele faptelor -oaste elor bune aţi luminat toate laturile reştinătăţii, nu înetaţi a -ă ruga pentru întărirea dreptei redinţe!

Sti!F 5fin*ilor %păra*i Constantin şi Elena, ru$a*i-vă lui 3u%nezeu pentru noi.

:asă du<o-nieasă astăzi întindeţi elor e -ă instes pe -oi u redinţă, a să nu maiflămânzim de paea lui 6ristos, i întărind dragostea dintre noi, să slă-im pe 0z-orul iubirii!


Biseriile ele zidite prin osteneala -oastră u glasuri de ântări împodobes prăznuirea noastră

ea minunată, iar noi, ei e suntem lăaşuri întuneate de patimi, u raza rugăiunilor -oastreluminându"ne strigăm u e-la-ie? ,,Sfinţilor Împăraţi, nu înetaţi a fae pomenire înaintea lui6ristos de ei e u e-la-ie -ă instes pe -oi, a să dobândim iertare de păate şi să ne mântuimtoţiV ;




Împărăteasa îngerilor, aută u milă spre ei e te instes pe tine şi zapisul păatelor noastre îlrupe u suliţa rugăiunii tale!

Cuvine-se cu adevărat să te ferici% pe tine ;ăscătoare de 3u%nezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi /aica 3u%nezeului nostru. Ceea ce eşti %ai cinstită dect eruvi%ii şi

%ai slăvită fără de ase%ănare dect 5erafi%ii, care fără stricăciune pe 3u%nezeu Cuvntul ai născut, pe tine, cea cu adevărat ;ăscătoare de 3u%nezeu, te %ări%.

Ca nişte sfeşnie luminoase străluiţi în Biseria lui 6ristos, aduând lumina rugăiunii -oastreînaintea uminii Celei neapuse, a să se lumineze şi gândurile noastre u ade-ărata unoştinţă deDumnezeu şi să ne arătăm şi noi fălii -ii ale Înţelepiunii!

Cununa -ieţii elei nestriăioase aţi dobândit de la Împăratul el >emuritor, înaintea Căruiastând aum u -redniie, nu înetaţi a adue Aertfa rugăiunilor -oastre pentru poporul el

redinios, a toţi să ne mântuim!Cetele puterilor netrupeşti, u Botezătorul, u #postolii lui 6ristos, u Sfinţii Împăraţi Constantinşi Elena şi u toţi Sfinţii împreună u >ăsătoarea de Dumnezeu :aria, faeţi rugăiune a să nemântuim!

*uăciunea nt+i

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi :aia Domnului, -oi sunteţi nădeAdeanoastră şi folositorii noştri -oi ne sunteţi nouă buurie în -remea neazului, -oi ne orotiţi înne-oi şi ne aAutaţi!

.oi Sfintelor mănăstiri şi biserii le sunteţi păzitori pentru aeasta ădem înaintea -oastră ularimi, rugându"-ă să nu înetaţi a ne aAuta nouă neputinioşilor, i miAloiţi la Dumnezeu şi la

preaurata lui :aiă şi pururea eioara :aria, a şi pe noi să ne păzeasă fără pri<ană şi pe toţisă ne întăreasă în redinţă, până la sfârşitul -ieţii, spre mântuirea sufletelor noastre!

#min!

*uăciunea a %oua

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ei e sunteţi mai instiţi deât toţi împăraţii, aleşii luiDumnezeu, ăzând înaintea -oastră u larimi -ă rugăm? Daţi"ne mângâiere şi nouă elor esuntem în neazuri -oi sunteţi miAloitori Sfintei =reimi şi puteţi să ne aAutaţi nouă!

#uziţi"ne şi pe noi aum, alungaţi de la noi neazurile şi ne-oile e -in asupra noastră în aeastă-remelniă -iaţă şi -indeaţi neputinţele noastre, tămăduiţi bolile noastre, potoliţi răutateanoastră, izgoniţi pe -răAmaşii noştri -ăzuţi şi ne-ăzuţi!

Daţi"ne nouă a în pae şi în linişte să trăim aAutaţi"ne nouă u sfintele -oastre rugăiuni! Pentrumântuirea sufletelor noastre faeţi milă u noi aum, ând u friă şi u umilinţă ziem ătre -oiaşa? Buuraţi"-ă, părinţii reştinilor!

#min!



1utpustul!

/mnorafie

roparC<ipul Cruii =ale pe er -ăzându"l şi a Pa-el <emarea nu de la oameni luând, el întreîmpăraţi apostolul =ău, Doamne, împărăteasa etate în mâinile =ale o a pus, pe are păzeşte"o

totdeauna în pae, pentru rugăiunile >ăsătoarei de Dumnezeu, @nule, 0ubitorule de oameni!

Con%acConstantin astăzi, u maia sa Elena, Cruea a arătat, lemnul el prea instit, are este ruşineatuturor iudeilor şi arma redinioşilor împăraţi asupra elor potri-nii ă pentru noi s"a arătatsemn mare şi în războaie înfrioşător!



ieţile Sfinţilor iaţa Sf+ntului &arelui Împărat şi ntocmai cu "postolii Constantin şi amaicii lui' Elena

Împăratul Britaniei, Consta, are se numea lor, era nepotul lui Claudie, împăratul el maidinainte, are se năsuse din fiia lui! Dei, Consta şi Elena au fost părinţii marelui Constantin!Consta a a-ut şi alţi opii u altă femeie, u numele =eodora, are a fost fiiă a împăratului:a2imian Erulie! #easta a năsut lui Consta pe Constantie, tatăl lui +alie şi al lui 0ulian peDalmatie, pe >a-alian şi o fiiă, Constantia, are a fost dată după iiniu! 0ar din Elena estenăsut Constantin el :are, are a fost şi moştenitor al împărăţiei tatălui său!

Despre Consta, tatăl lui Constantin, se po-esteşte ă, deşi se arăta a fi în<inător de idoli, dupăobieiul el -e<i al 7omei, nu se silea spre sluAba idoleasă a eilalţi în<inători de idoli i searăta şi nădă4duia spre 3u%nezeu cel reaînal t/ El învă*a pe fiul său, Constantin, să caute şi să ceară a4utor de la cea de sus purtare de $ri4ă' iar nu de la idoli! +ui îi era %ilă de creştinii ce

se %unceau şi se o%orau de ceilal*i î%păra*i pă$ni8 pentru aceea el nu ura =iserica lui ristos, ci o apăra de pri$onire. 3eci, creştinii din păr*ile Apusului aveau odi!nă su2stăpnirea lui8 iar ei din părţile 7ăsăritului erau supuşi la diferite <inuri, de -reme e:a2imian +alerie, ginerele lui Dioleţian, stăpânea părţile aelea!

a urtea împăratului Consta erau mulţi reştini în tot felul de dregătorii, iar unii dintre ei erau<iar sluAitori de aproape ai lui! @rnd î%păratul să ştie care dintre 2ăr2a*i sunt 2uni,desăvrşi*i şi statornici în credin*ă, a făcut aceasta: A c!e%at toată curtea sa î%pără*ească şi le-a zis: D3acă î%i este cineva credincios şi voieşte să fie în palatul %eu, să se înc!ine zeilor

%ei şi î%preună cu %ine să le aducă 4ertfe şi atunci î%i va fi prieten adevărat, slu4indu-ne în2oieria sa şi învrednicindu-se de la noi de %ai %are cinste. Iar dacă cineva nu va voi să seînc!ine zeilor %ei, să se ducă din curtea %ea unde va voi, deoarece nu pot să fiu î%preună cucei ce nu sunt de o credin*ă cu %ineD.



%păratul, zicnd acestea, deodată, cei ce stăteau de fa*ă, s-au î%păr*it în două păr*i8 pentrucă cei ce erau adevăra*i ro2i ai lui ristos, adică creştinii, s-au dat la o parte, lăsndu-şi astfel dre$ătoriile şi ran$urile lor cele %ari cu care erau însărcina*i şi, astfel, au început a ieşi din

palatele î%părăteşti. Iar cei ce iu2eau lu%ea aceasta şi slava ei %ai %ult dect pe ristos,adevăratul 3u%nezeu, aceia s-au plecat la cuvintele î%păratului şi se înc!inau idolilor. 3eci,î%păratul, oprind pe adevăra*ii creştini, a zis către dnşii: D3e vre%e ce vă văd, că slu4i*i cucredin*ă 3u%nezeului vostru, voiesc ca voi să fi*i sfetnicii, slu4itorii şi prietenii %ei8 pentru că

nădă4duiesc că în ce fel sunte*i credincioşi 3u%nezeului vostru, tot în acel fel ve*i fi credincioşi şi către %ine?D Iar către cei care au voit a se a2ate de la ristos şi a se înc!ina zeilor, a zis: De voi nu %ai voiesc să vă a% în curtea %ea8 căci, dacă nu a*i păstrat credin*a 3u%nezeului vostru, apoi cu% ve*i fi credincioşi %ie6D

Astfel i-a $onit ruşina*i din fa*a sa. 3e aici se vede ct era de 2un acel î%părat către creştinii cei credincioşi.

Aflndu-se în =ritania şi, căznd în 2oală de %oarte, a încredin*at î%pără*ia fiului său,

Constantin, cel născut din Elena, pe care îl iu2ea %ai %ult dect pe to*i fiii săi cei născu*i dincealaltă fe%eie şi, în ur%ă, şi-a dat ulti%a suflare.

Constantin a luat stăpânirea împărăţiei după moartea tatălui său, u în-oirea a toată oastea, pentruă era iubit de toţi, a o odraslă ieşită dintr"o rădăină bună! :a2enţie, fiul el nelegitim al lui:a2imian Erulie, auzind de aest luru, s"a umplut de za-istie şi, amăgind âţi-a senatori din7oma, ărora dându"le multe daruri şi făgăduindu"le multe altele, i"a răpit saunul împărătes,făându"se astfel împărat al 7omei u puterea sa, fără -oia poporului 7omei şi a toată oastea!Constantin, înştiin*ndu-se de acest lucru, nu s-a supărat asupra lui, ci %ai ales s-a şi învoit cu dnsul şi a tri%is la el soli pentru pace, lăsnd pe /aen*ie să î%pără*ească în Fo%a, iar el %ul*u%indu-se cu =ritania şi cu păr*ile ei cele de un !otar. :a2enţie însă, nu -oia paea uConstantin şi nii nu"l reunoştea a împărat, -oind a singur să rămână împărat a tot pământul şiţinuturilor de sub stăpânirea 7omei! El, întărindu"se în 7oma, a îneput a fae multă răutate

poporului ăi nu numai pe reştini îi gonea, i şi pe păgânii săi îi munea! El a omorât pesenatorii ei instiţi, Aefuindu"le a-erile, batAoorind asele ele de neam bun şi -ieţuind uneurăţie pentru ă răpea femeile şi feioarele senatorilor spre neurăţia lui, îndeletniindu"sefoarte mult la -răAi şi fermeătorii, făându"se foarte aspru şi urât în toată 7oma pentru tirania luiea spurată!

Dei, romanii au trimis în taină la Constantin are petreea în Britania u mama sa Elena,rugându"l să -ină şi să"i sape de ael tiran! Constantin a sris mai întâi lui :a2enţie, sfătuindu"l

prieteneşte, să îneteze u tirania sa, :a2enţie nu numai ă nu l"a asultat şi nu s"a îndreptat, dar mult mai rău s"a făut, gătindu"se de război împotri-a lui Constantin, nemai-oind a"l lăsa săîmpărăţeasă împreună u dânsul!

Constantin, auzind ă :a2enţie nu se îndreptează, i se întinde spre lururi mai rele şi adunăoaste multă împotri-a lui, a pornit el împotri-a lui u război! Dar, -ăzând ă puterea lui de oasteeste puţină şi gândindu"se şi la farmeele lui :a2enţie, a îneput a se îndoi de biruinţă, deoaree

ştia ă :a2enţie -arsă mult sânge omenes prin faerea -răAilor şi pe mulţi pruni, feioare şifemei însărinate le Aung<ia şi le Aertfea dia-olilor, făându"şi lui milosti-i pe zeii ei deşerţi, spreare nădăAduia!



acopo @i$nali, Apparizione della croce a Costantino

@ăznd Constantin că de partea lui /aen*ie era %are puterea diavolească, a început a seru$a adevăratului 3u%nezeu, Care stăpneşte cerul şi pă%ntul, pe Care nea%ul creştinesc îl cinsteşte, ca să-i dăruiască c!ip de 2iruin*ă asupra tiranului. 3eci, cu osrdie ru$ndu-se, i s-a arătat întru a%iazăzi c!ipul Crucii 3o%nului, înc!ipuit cu stele strălucitoare, %ai %ult dect soarele, iar deasupra acestui c!ip era ur%ătoarea scrisoare: DCu aceasta vei 9iruiD.

Aceasta o vedeau to*i ostaşii, peste care era co%andant Arte%ie - care s-a %uncit de Iulian pentru ristos - şi se %inunau. Iar cei %ai %ul*i dintre dnşii au început a se te%e, deoarece,

la nea%uri, c!ipul Crucii era se%n de nenorocire şi de %oarte, fiindcă tl!arii şi făcătorii derele se pedepseau cu răsti$nirea pe cruce. 3eci, ostaşii se te%eau to*i ca nu cu%va răz2oiul lor să fie fără iz2ndă, iar î%păratul Constantin era întru nepricepere %are.



iero della rancesca - ConstantineGs 3rea%

;oaptea, pe cnd el dor%ea, i s-a arătat sin$ur 3o%nul nostru Iisus ristos şi iarăşi i-a arătat se%nul cinstitei Cruci, cel ce i se arătase, şi i-a zis: D 5ă faci ase%ănarea acestui se%n şi să porunceşti ca să-l poarte înaintea cetelor şi vei 2irui nu nu%ai pe /aen*ie, ci şi pe to*i vră4%aşii tăi?D



3rea% of Constantine and 2attle of t!e /ilvian 2rid$e in t!e o%iliesof 7re$orH of ;azianzus

5culndu-se î%păratul, a spus 2oierilor săi acea vedenie a sa şi, c!e%nd %eşteri iscusi*i, le-a poruncit să facă cinstita Cruce, după c!ipul se%nului ce i se arătase, de aur, de %ăr$ăritare şi de pietre scu%pe. El a %ai poruncit ca toată oastea să înc!ipuiască se%nul 5fintei Cruci petoate ar%ele, pe stea$uri, pe coifuri şi pe paveze. Păgânul :a2enţie, înştiinţându"se de -enirea

lui Constantin din Britania asupra 7omei, u multă îndrăzneală, şi"a sos oastea romană şi atăbărât împotri-a marelui Constantin iar Constantin a porunit să poarte instită Crue înainteaetelor ostaşilor săi!

=attle of t!e /ilvian =rid$e 2H 7iulio Fo%ano, 1("0



@atican-Apostolic alace-=attle of /ilvian =rid$e

După o luptă în-erşunată, :a2enţie a fost biruit u puterea institei Crui şi mulţi ostaşi au fostuişi în aea luptă! 0ar el, fiind urmărit de împăratul Constantin, a fugit pe podul de peste râul=ibru, pe are singur îl zidise, şi, striându"se podul u puterea lui Dumnezeu, s"a afundattiălosul în râu u ostaşii săi, a şi araon el de demult şi astfel s"a umplut râul de ostaşi şi de

ai! 3upă aceasta %arele Constantin a intrat în Fo%a cu 2iruin*ă, înt%pinat de tot poporul cu %are 2ucurie şi cinste8 iar el a înăl*at %are %ul*u%ire lui 3u%nezeu, Celui ce i-a dat 2iruin*a asupra tiranului cu puterea cinstitei şi de via*ă făcătoarei Cruci. 5pre po%enireaacelei preaslăvite 2iruin*e, a pus o cruce în %i4locul cetă*ii Fo%ei, pe un stlp înalt de piatră şi a scris pe dnsa: Drin acest se%n %ntuitor, cetatea aceasta s-a eli2erat de su2 4u$ul tiranuluiD.



Faffaello, Costantino a onte /ilvio

El a mai a-ut al doilea război împotri-a .izantiei, are era atuni etate miă zidită de un greoareare, anume .izas, în numele său, pe -remea lui :anase, împăratul iudeilor! AcoloConstantin fiind 2iruit de două ori, era într-o %are %!nire8 dar, făcndu-se seara, şi-aridicat oc!ii spre cer şi a văzut o scrisoare alcătuită de stele, care înc!ipuia aceasta:DC!ea%ă-%ă în ziua necazului tău, şi te voi scoate şi /ă vei prea%ări D.

nfricoşndu-se, şi-a ridicat oc!ii spre cer şi a văzut înc!ipuită o cruce de stele şi î%pre4urul ei aceste cuvinte: D-rin acest semn vei 9iruiD. Astfel, punndu-se crucea iarăşi în frunteacetelor, a 2iruit pe vră4%aşii săi şi le-a luat cetatea @izantiei.

Fap!ael @ision Cross

Avnd al treilea răz2oi cu tătarii la 3unăre, iarăşi i s-a arătat pe cer se%nul 5fintei Cruci,

ar%a cea %ntuitoare şi, ca şi %ai înainte, a avut 2iruin*ă. 3e aceea, î%păratul Constantin,cunoscnd puterea lui ristos, Cel ce 5-a răsti$nit pe cruce, a crezut în ristos adevăratul 3u%nezeu şi s-a 2otezat î%preună cu %aica sa, Elena, cea vrednică de laudă.



Convertirea lui Constantin de Fu2ens

3espre 2otezul 5fntului Constantin se povesteşte astfel: Cu purtarea de $ri4ă a lui 3u%nezeu, Cel ce le rnduieşte toate spre folosul o%enesc, î%păratul Constantin a căzut într-o lepră foarte cu%plită, care i-a cuprins tot trupul de la cap pnă la picioare, înct tot trupul lui era o rană. El a adus %ul*i doctori preaîn*elep*i şi vră4itori, nu nu%ai din stăpnirea

Fo%ei, ci şi din ersia8 însă nici un folos n-a cşti$at la 2oala sa. /ai în ur%ă venind laî%părat, slu4itorii idoleşti de la Capitoliu i-au zis: D3e nu-*i vei face scăldătoare din sn$e decopii %ici şi de nu te vei spăla în acel sn$e, fiind cald, apoi nu po*i să te tă%ăduieşti8 iar de

vei face aşa, atunci îndată vei fi sănătos, căci altă doctorie nu este %ai 2ună dect aceastaD.

Atunci î%păratul a tri%is pretutindeni ca să adune prunci %ici, pentru a face din sn$ele lor scăldătoarea. Adunndu-se la Capitoliu o %ul*i%e de prunci %ici, care su$eau la snul %aicilor lor şi, sosind ziua în care erau să fie 4un$!ia*i, a %ers şi î%păratul la Capitoliu8

pentru că acolo îi $ătise slu4itorii idoleşti scăldătoarea de sn$e. Atunci s-au adunat o %ul*i%ede fe%ei, care îşi s%ul$eau părul de pe cap şi cu un$!iile îşi z$riau fe*ele, tn$uindu-se şi

pln$nd cu a%ar. 3eci, între2nd î%păratul care este pricina pln$erii lor, şi aflnd că sunt %a%e ale pruncilor aduna*i pentru 4un$!iere, s-a u%ilit şi, văznd pln$erea şi tn$uirea cea

a%ară, a zis: D, ct de %are este neo%enia celor ce %-au sfătuit să vărs sn$e nevinovat?C!iar de aş fi ştiut cu adevărat că %ă voi tă%ădui, apoi %ai 2ine era ca eu unul să ra2d durere, dect să vărs sn$ele la at*ia prunci, care nici un rău nu %i-au făcut, şi încă şi pe%aicile lor să le u%plu de neîncetata tn$uire şi %!nireD. Acestea zicnd, s-a întors la palat şi îndată a poruncit să dea %a%elor, sănătoşi pe fiii lor, dndu-le în acelaşi ti%p şi aur dinvistieriile î%părăteşti, şi astfel le-a eli2erat pe ele cu pace.

Iar rea2unul 3u%nezeu, văznd o %ilostivire ca aceasta din partea î%păratului, i-a răsplătit cu îndoită sănătate şi trupească şi sufletească. 3u%nezeu a tri%is la dnsul pe 5fin*ii şi

/arii Apostoli etru şi avel , care s-au arătat în vedenie pe cnd dor%ea, stnd ln$ă patul lui. %păratul i-a între2at pe dnşii, cine sunt şi de unde vin, iar ei au zis: D;oi sunte% etru şi avel, Apostolii lui ristos, tri%işi de 3nsul la tine să te povă*ui% la calea %ntuirii ,să-*i arătă% 2aia în care vei cşti$a sănătatea sufletului şi a trupului şi să-*i fă$ădui% via*acea veşnică de la 3u%nezeu, pentru via*a cea vre%elnică pe care ai dăruit-o pruncilor, fiindcă



i-ai cru*at pe dnşii de %oarte. 3eci, c!ea%ă la tine pe episcopul 5ilvestru, care se ascunde de frica ta în %untele 5oract, şi să ascul*i învă*ătura aceluia, pentru că el î*i va arăta oscăldătoare, în care te vei cură*i de toate spurcăciunile şi vei fi sănătos cu trupul şi cusufletulD. 5fin*ii Apostoli, zicnd acestea, s-au dus de la dnsul.

Împăratul deşteptându"se din somn, se minuna de aea -edenie, ând, după obiei, a intrat ladânsul dotorul! #tuni împăratul a zis ătre dânsul? J 3e acu% nu %ai a% tre2uin*ă de doctoria

voastră, fiindcă nădă4duiesc spre du%nezeiescul a4utor J! Gi l"a gonit pe el de la dânsul! Dupăaeea a porunit, a îndată să aute pretutindeni pe episopul Sil-estru şi să"l aduă la dânsul uinste! Dei, găsindu"l pe episopul Sil-estru şi aduându"l la împărat, l"a primit u mare insteşi dragoste, pentru ă, singur sulându"se, l"a întâmpinat şi l"a îmbrăţişat prieteneşte!

Apoi l-a între2at pe dnsul, zicnd: D5unt la voi oarecare du%nezei cu nu%ele etru şi avel6D

5ilvestru a răspuns: D %părate, unul este la noi 3u%nezeu, Care a zidit cerul şi pă%ntul şi

toate cele ce sunt pe dnsul. Iar aceia cărora tu le zici etru şi avel, nu sunt du%nezei, ci ro2i ai lui 3u%nezeu, care au propovăduit în toată lu%ea nu%ele lui Iisus ristos şi %ai peur%ă şi-au vărsat sn$ele lor pentru 3o%nul, fiind ucişi de către ;eroD.

Auzind aceasta, î%păratul s-a 2ucurat foarte %ult şi a zis: DFo$u-%ă *ie, episcope, arată-%i %ie ase%ănarea lor, dacă o ai pe icoane înc!ipuită, ca %ai cu încredin*are să ştiu de sunt aceia ce %i s-au arătat %ie în visD.

Atunci 5ilvestru a tri%is îndată un diacon să aducă icoana 5fin*ilor Apostoli etru şi avel.

3eci, văznd î%păratul înc!ipuirile fe*elor apostoleşti, a zis: DCu adevărat aceştia sunt, cei văzu*i de %ine?D

Atunci î%păratul a spus episcopului cu de-a%ănuntul toată vedenia lui şi l-a ru$at pe el să-i arate scăldătoarea aceea, în care ar putea să se cură*e de lepra sufletească şi trupească, dupăcuvntul apostolilor, care i s-au arătat lui în vedenie.

5fntul episcop 5ilvestru a zis î%păratului: D ;u se cade *ie să intri într-alt fel în scăldătoareaaceea, dect să crezi fără şovăire %ai înti în 3u%nezeul acela, pe Care +-au propovăduit apostolii ce *i s-a arătat *ieD.

%păratul a răspuns: D3e n-aş fi crezut că Iisus ristos este Bnul 3u%nezeu, apoi niciodatănu te-aş fi c!e%at la %ine pe sfin*ia taD.

7răit-a lui 5fntul: D 5e cade %ai înti să posteşti, apoi, cu ru$ăciuni şi lacri%i, prin%ărturisirea păcatelor tale, să %ilostiveşti pe 3u%nezeu. 3eci, leapădă-*i porfira şi coroanaî%părătească ti%p de şapte zile şi să te înc!izi în ca%erele dinăuntrul palatului şi, pln$nd însac şi în cenuşă, să-*i faci pocăin*ă, aruncndu-te la pă%nt8 apoi porunceşte să se înc!idăcapiştile idoleşti şi 4ertfele lor să înceteze8 pe creştinii ce sunt în te%ni*e să-i eli2erezi şi celor

ce stau în le$ături dăruieşte-le li2ertate8 fii 2un cu cei ce se roa$ă *ie, î%plineşte-le toatecererile lor drepte şi dă din averea ta %ultă %ilostenie săracilor D.

%păratul a fă$ăduit că pe toate acestea o să le î%plinească8 iar episcopul, punndu-şi %na pe capul lui, s-a ru$at şi l-a făcut pe el unul dintre cei c!e%a*i la pri%irea 5fntului =otez.



Apoi, adunnd pe to*i credincioşii, le-a poruncit şi lor ase%enea să postească şi să se roa$e, caastfel să înceteze ura î%potriva =isericii lui 3u%nezeu, să piară întunericul înc!inării de idoli şi să strălucească tuturor lu%ina cea %ntuitoare.

Faffaello, =attesi%o di Costantino

5osind a şaptea zi, 5fntul 5ilvestru a venit la î%părat şi, învă*ndu-l %ulte despre tainelesfintei credin*e celei întru reasfnta rei%e, i-a pre$ătit scăldătoarea 5fntului =otez. Cnd a intrat î%păratul în scăldătoarea 5fntului =otez şi, după ce 5fntul 5ilvestru l-a afundat de

trei ori în nu%ele 5fintei rei%i, deodată a strălucit o lu%ină %are din cer, %ai %ult dect razele soarelui, înct s-a u%plut casa de ne$răita strălucire.

Atunci î%păratul, îndată s-a cură*at de lepră, care, căznd de pe trupul lui ca nişte solzi de peşte, a ră%as toată în apă. Astfel a ieşit sănătos din scăldătoare, înct n-a %ai ră%as nici ur%ă din 2u2ele ce au fost pe trupul lui. Apoi, î%2răcndu-se în !aine al2e după 5fntul

=otez, a povestit sin$ur, zicnd: DCnd %-a% afundat în apă, a% si%*it o %nă de sus,întinzndu-se şi atin$ndu-se de %ineD



Constitutu% Constantini, Constantine and pope 5Hlvester I

3upă acestea, î%păratul îndată a dat poruncă să nu îndrăznească ni%eni a !uli pe ristossau a supăra pe creştini. 3eci, a zidit în cur*ile sale î%părăteşti o 2iserică în nu%ele

/ntuitorului ristos şi a poruncit să se 2oteze fără întrziere to*i cei ce vor voi să fiecreştini8 iar !aine al2e pentru 2otez să ia din vistieriile î%părăteşti. n ceasul acela s-au2otezat o %ul*i%e %are de popor şi, din zi în zi, creştea şi se în%ul*ea =iserica lui ristos, iar înc!inarea de idoli se î%pu*ina.

#stfel s"a făut buurie mare redinioşilor, a ăror mulţime era atât de mare în 7oma, înât-oiau să goneasă din etate pe toţi ei e nu -oiau să fie reştini! Dar împăratul a oprit poporul,ziând? J 3u%nezeul nostru nu voieşte ca cineva să vie la El cu sila şi fără de voie8 ci, dacăcineva de voie li2eră şi cu scop 2un se apropie de El, în acela El 2inevoieşte şi cu %ilostivire îl

pri%eşte8 deci, precu% voieşte cineva să creadă cu li2ertate, aşa să creadă, iar nu să se pri$onească unul pe altul?J

De aest împărătes răspuns şi mai mult s"a în-eselit poporul ăi lăsa pe toţi să trăiasă înlibertate, pe fieare în redinţa şi după -oia sa! Dar nu numai în 7oma s"a făut buurie

redinioşilor, i şi în toată lumea! Pentru ă pretutindeni se eliberau din legături şi din temniţeredinioşii ei <inuiţi pentru 6ristos şi se întoreau de la în<isori iar ei e se asundeau prinmunţi şi prin pustietăţi de fria munitorilor, -eneau la lourile lor fără de friă, şi astfel,

pretutindeni, a înetat prigonirea şi tirania!

3upă aceasta, 2inecredinciosul î%părat Constantin a voit să zidească în nu%ele său o cetateîn Ilie, unde - precu% se povesteşte - a fost răz2oiul troadenilor cu elinii. 3ar el, cudu%nezeiasca înştiin*are, s-a oprit să zidească acolo cetate şi i s-a poruncit s-o zidească %ai 2ine în @izantia. 3eci, supunndu-se voin*ei lui 3u%nezeu, a zidit în @izantia o cetate %are şi slăvită, a înfru%use*at-o cu toate podoa2ele şi a nu%it-o după nu%ele său, Constantinopol.

Apoi a %utat acolo scaunul său de la Fo%a cea vec!e, poruncind ca acea cetate să senu%ească Fo%a cea nouă, încredin*nd-o apărării lui 3u%nezeu şi a reacuratei 5ale /aici.



În aea -reme rău rediniosul #rie, tulburând u eresul său Biseria lui 6ristos, aest bineredinios împărat a -oit u dinadinsul să înere ele pentru sfânta redinţă! Dei, a porunit să se ţină în >ieea Sinodul el mare a toată lumea, unde s"au adunat (8' Sfinţi Părinţi,are au alătuit redinioasele dogme ale sfintei redinţe, iar pe #rie şi eresul lui l"au blestemat!

Acest sinod care s-a *inut în anul #"( în ;iceea a fost întiul sinod a toată lu%ea.

!e ourneH of 5aint elen to erusale% in 5earc! of t!e rue Cross.

%păratul Constantin a tri%is apoi pe fericita sa %aică, Elena, la Ierusali% cu %ultă avere, ca pe una ce era preaiu2itoare de 3u%nezeu, pentru căutarea cinstitei şi de via*ă făcătoarei Cruci a 3o%nului. Ea, ducndu-se la Ierusali%, a văzut acele 5finte +ocuri, le-a cură*it despurcăciunile idoleşti şi a scos la lu%ină cinstitele %oaşte ale %ai %ultor sfin*i. e acea vre%e

era patriar! în Ierusali% /acarie, care a înt%pinat pe î%părateasă cu cinste cuviincioasă.

ericita î%părăteasă Elena, vrnd să caute Crucea 3o%nului cea făcătoare de via*ă, care eraascunsă de evrei, i-a c!e%at pe to*i şi i-a între2at să-i arate locul unde este ascunsă cinstitaCruce a 3o%nului. Iar ei lepădndu-se că nu ştiu, î%părăteasa Elena îi în$rozea cu %unci şi cu %oarte. Atunci ei i-au arătat pe un 2ăr2at 2ătrn cu nu%ele Iuda, zicnd: DAcesta poatesă-*i arate ceea ce cau*i, de vre%e ce este fiul unui cinstit proorocD. 3eci, făcndu-se %ultăcercetare, iar Iuda lepădndu-se a spune, î%părăteasa a poruncit să-l arunce într-o $roapăadncă, în care petrecnd ctăva vre%e, în cele din ur%ă a fă$ăduit să-i spună. 3eci,

sco*ndu-l din $roapă, au %ers la un loc, unde era un %unte %are, pe care Adrian, î%păratul Fo%ei, zidise o capişte zei*ei Arte%ida şi pusese în ea pe idolul ei. Acolo a arătat acel Iuda, căeste ascunsă Crucea 3o%nului. %părăteasa Elena a poruncit să dăr%e capiştea idolească,iar zidul şi pietrele să le risipească.

ericitul patriar! /acarie ru$ndu-se, a ieşit în locul acela un %iros de 2ună %ireas%ă şi îndată s-a arătat spre răsărit, /or%ntul şi locul Căpă*nii 7ol$ota<, iar aproape de ele auaflat în$ropate trei cruci şi î%preună cu ele au aflat şi cinstitele piroane . ;epricepnd ni%eni care ar fi fost Crucea 3o%nului nostru Iisus ristos, s-a înt%plat în acea vre%e, că duceauun %ort la în$ropare. Atunci patriar!ul /acarie a poruncit celor ce-l duceau să stea, şi a pusuna cte una crucile pe cel %ort, iar cnd a pus Crucea lui ristos îndată a înviat %ortul şi s-a sculat viu cu puterea du%nezeieştii Cruci a 3o%nului. Iar î%părăteasa, lund cu 2ucuriecinstita Cruce, i s-a înc!inat ei şi a sărutat-o8 ase%enea şi toată suita î%părătească ce era cu



ea. Iar unii nu puteau să vadă şi să sărute 5fnta Cruce în acea vre%e, de în$!esuială, pentruaceea au cerut ca %ăcar s-o vadă de departe.

Atunci /acarie, patriar!ul Ierusali%ului, stnd la un loc %ai înalt, a arătat poporului cinstitaCruce8 iar to*i stri$au: D 3oa%ne %iluieşte?D 3e atunci s-a început a se prăznui

năl*area 5fintei Cruci.

%părăteasa Elena a luat cu sine o parte din acest sfnt le%n, ase%enea şi sfintele piroane8iar pe cealaltă parte punnd-o într-o raclă de ar$int, a dat-o patriar!ului /acarie pentru

păzirea nea%urilor care vor fi de aici înainte.

#tuni ael 0uda şi împreună u el o mulţime de iudei au rezut în 6ristos şi s"au botezat! El s"anumit din Sfântul Botez C<iria, are, după aeea, a fost patriar< al 0erusalimului şi s"a sfârşit pe-remea lui 0ulian Para-atul, fiind munit pentru 6ristos!

5fnta %părateasă Elena a poruncit ca în Ierusali%, pe la sfintele locuri, să se zidească

2iserici.

/ai înti a poruncit să se zidească =iserica nvierii 3o%nului nostru Iisus ristos,ln$ă 5fntul /or%nt, acolo unde s-a $ăsit 5fnta Cruce.

A %ai poruncit să se zidească o 2iserică şi în 7!etsi%ani, unde este %or%ntul reasfintei ;ăscătoare de 3u%nezeu, a cinstitei ei Ador%iri.

Apoi, după ce a zidit şi alte optsprezece 2iserici, înfru%use*ndu-le cu toate podoa2ele şi dăruindu-le cu îndestulate averi, a venit la Constantinopol, aducnd o parte din le%nul 5fintei

Cruci cea de via*ă făcătoare şi sfintele piroane cu care a fost pironit trupul lui ristos. Apoi,nu după %ultă vre%e s-a %utat la 3u%nezeu, 2ineplăcîndu-I +ui, şi a fost în$ropată cucinste.

0ar marele împărat Constantin, după moartea maiii sale, Sfânta Elena, -ieţuind a zee ani şie-a, a pleat la război împotri-a perşilor!



5arcofa$ul 5fintei Elena

Dar într"un sat al >iomidiei a ăzut în boală! Dei, unosând ă i s"a apropiat sfârşitul, a făutdiata, împărţind împărăţia la ei trei fii ai săi şi, bolind u trupul, şi"a dat sfântul său suflet înmâinile lui 6ristos Dumnezeu, eresul Împărat! După aeasta a fost adus în Constantinopol,unde s-a în$ropat cu slavă în 2iserica 5fin*ilor Apostoli. El a %urit la #" de ani ai î%pără*iei sale8 iar to*i anii de la naşterea sa avea şaizeci şi cinci. 0ar aum -ieţuieşte în -iaţa ea fără desfârşit, în -eşnia împărăţie a lui 6ristos Dumnezeul nostru, Căruia împreună u =atăl şi uSfântul Du<, se u-ine inste, sla-ă şi în<inăiune în -eii -eilor! #min!

Sinaar -omenirea sfinţilor' măriţilor' %e 4umne#eu ncoronaţilor şi ntocmai cu apostolii'

marilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena



În aeastă lună $mai*, în ziua a douăzei şi una, pomenirea sfinţilor, măriţilor, de Dumnezeuînoronaţilor şi întomai u apostolii, marilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena!

Acest %are între î%pJra*i, fericitul şi pururea po%enitul Constantin, a fost fiu al lui Constan*iu, care se nu%ea Clor, şi al cinstitei Elena. Constanţiu a fost nepot de fiiă lui Claudiuel e a împărăţit în 7oma mai înainte de împărăţia lui Dioleţian şi a lui Carin! #estConstanţiu, după e a fost primit de Dioleţian şi de :a2enţiu Eruliu a să fie părtaş alîmpărăţiei lor, ând :a2imian +aleriu dimpreună u alţi prigonitori, u tărie ridiaseră prigonireasupra tuturor reştinilor, el singur întrebuinţând blândeţea şi mila, mai -ârtos pe ei e se luptau

pentru redinţa lui 6ristos îi întrebuinţa sfetnii şi părtaşi ai sluAbelor împărăteşti!

În-ăţând el buna instire pe Constantin fiul său el iubit, are după aestea s"a numit întâiulîmpărat al reştinilor, l"a lăsat moştenitor al împărăţiei sale, în insulele Britaniei!

După e Constantin a fost înştiinţat de lururile neinstite, desfrânate, pierzătoare şi proaste, peare le făea în 7oma, :a2enţiu, fiul lui Eruliu, şi îndemnat de dumnezeiasa râ-nă şi <emând

pe 6ristos împreună oştitor, a pogorât împotri-a lui :a2enţiu! Dei, -ăzând Dumnezeu urăţeniasufletului lui i s"a arătat mai întâi în somn, după aeea în amiaza zilei, în<ipuind semnul Cruiisris u stele? l"a arătat lui şi elor e erau -rednii!

Dei, îndrăznind în <ipul institei Crui şi făând u aur semnul Cruii pe arme, a mers la7oma, şi pe însuşi pierzătorul :a2enţiu l"a arunat în râul =ibon, îneându"l lângă podul :il-ia,

şi aşa a izbă-it pe etăţenii 7omei de tirania aestuia!

#tuni marele Constantin, pornindu"se de la etatea romanilor şi mergând pe ale -oia săzideasă o etate pe numele său în 0lion, unde se zie ă a a-ut lo războiul =roienilor u eliniiînsă a fost oprit prin dumnezeiasa înştiinţare şi i s"a porunit de la Dumnezeu a mai degrabă în



Bizanţ să"şi zideasă etatea! Dei, urmând -oii elei dumnezeieşti, a zidit aeastă de Dumnezeu păzită etate pe numele său, pe are a şi adus"o lui Dumnezeu a pe o pârgă a redinţei sale!

Gi deoaree ăuta sumpătatea redinţei elei din -remea noastră, a adunat în >ieea ar<ierei dintoate părţile, prin are s"a propo-ăduit redinţa ortodo2ă, şi iul a fost reunosut de o fiinţă u=atăl, iar #rie şi ei împreună u el au fost daţi anatemei, dimpreună u <ula lor!

# trimis înă şi pe maia sa Elena la 0erusalim pentru ăutarea institului lemn pe are a fost pironit u trupul 6ristos, Dumnezeul nostru apoi, aeste părţi de lemn sfânt au fost mutate, adiăo parte a fost aşezată <iar în 0erusalim, iar ealaltă parte a adus"o în împărăteasa etate!

%părăteasa Elena, după ce a a4uns la Constantinopol, şi-a săvrşit via*a8 iar %areleConstantin, î%podo2ind cetatea cu înnoiri şi cu prăznuiri, şi pu*in ceva trecnd peste

patruzeci şi doi de ani ai î%pără*iei sale, şi începnd răz2oiul cu perşii, şi în oarecare sat ln$ă ;ico%idia fiind, s-a %utat către 3o%nul, şi a fost adus în cetatea sa, unde a fost pri%it cu evlavie şi cu prea încuviin*ate înt%pinări, a fost aşezat în 2iserica 5fin*ilor Apostoli. Gi a

împărăţit în 7oma ea >ouă în anul de la zidirea lumii, ini mii opt sute optsprezee iar de la-enirea ea în trup a :ântuitorului nostru Dumnezeu trei sute treizei şi şapte, fiind al treizei şidoilea împărat de la #ugust!

Gi se să-ârşeşte pomenirea lui în preasfânta biseriă ea mare, în biseria Sfinţii #postoli, şi îndumnezeiasa biseria sa, în :ânăstirea C<insterna lui .is, unde mergând patriar<ul împreună uîmpăratul şi u suita sa u litanfe, să-ârşes aduerea dumnezeieştilor =aine!

-re%ici şi e%itoriale la pră#nuirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena



-ărintele /lie Cleopa -re%ică la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena



Cine este 3u%nezeu %are ca 3u%nezeul nostru6 u eşti 3u%nezeu Care faci %inuni.roc!i%en la praznice<

0ubiţi redinioşi, ând a bine-oit Preabunul şi Preamilosti-ul Dumnezeu să îneteze pâraiele desânge, are se -ărsau din trupurile apostolilor, ale martirilor şi ale mărturisitorilor Săi şi să deadeplină libertate Biseriii Sale, răsumpărată u Sfântul şi Preasumpul Sânge al iului Său,atuni şi"a ales pentru aest sop, dintre to*i î%păra*ii lu%ii, pe 5fntul î%părat Constantin cel

/are şi pe %a%a sa, Elena. rin aceşti 5fin*i î%păra*i a adus 3u%nezeu li2ertate reli$ioasăîn lu%e, a slă2it pă$nis%ul şi idolatria şi a întărit =iserica şi credin*a creştină pe pă%nt.

Sfinţii împăraţi şi Jîntomai u #postoliiJ Constantin u maia sa, Elena, erau de neam roman!=atăl său, împăratul Constantin Clor împărăţea peste +alia şi 0nsulele britanie! După moartea saa lăsat urmaş la domnie pe fiul său, feriitul Constantin, aAutat de redinioasa lui maiă, SfântaElena!

#uzind el ă :a2enţie, are împărăţea în 7oma, fae multe nelegiuiri poporului, <inuind pereştini şi dărâmând sfintele biserii, s"a pornit u război împotri-a lui! Deşi a-ea mai puţiniostaşi a :a2enţie, el îşi punea năde4dea în a4utorul adevăratului 3u%nezeu, Căruia adesea se

ru$a, cu toate că nu era încă 2otezat. 'i iată că în a%iaza %are, i se arată o cruce %are pe cer,cu stele înc!ipuită, iar dedesu2t aceste cuvinte scrise: JCu acest semn vei 9iruiJ!

Apoi a poruncit ostaşilor să se înse%neze cu se%nul 5fintei Cruci pe !aine, pe coifuri şi pear%ele lor şi aşa au pornit la luptă. 3eci, cu a4utorul crucii lui ristos, 5fntul Constantin a2iruit pe :a2enţie, îneându"l în apa =ibrului, lângă 7oma, iar el a fost primit u mare buurie înetate şi înoronat a împărat al întregului 0mperiu roman de #pus, în anul mântuirii (8(!



Ca se%n de %ul*u%ire lui 3u%nezeu, %arele Constantin a dat un act î%părătesc în acelaşi

an, după sfatul %aicii sale, cunoscut pnă astăzi su2 nu%ele de DEdictul de la /ilanD, princare s-a dat desăvrşita li2ertate tuturor creştinilor, lăsnd astfel pe fiecare să creadă cu%voieşte.

:are buurie a uprins atuni întreaga reştinătate, -ăzând pe sfinţii episopi şi preoţi ieşind de prin în<isori, -ăzând apiştile idoleşti dărâmându"se, iar în loul lor, biserii frumoaseînălţându"se! #stfel, uneltele de tortură se arunau, uptoarele ele aprinse în are se ardeaureştinii se lăsau în părăsire, animalele sălbatie are uideau pe reştini în arene se slobozeau,iar reştinii, umplându"se de multă buurie, mulţumeau lui Dumnezeu u rugăiuni şi larimi

fierbinţi!Însă domnea în răsărit un împărat tiran, anume iiniu, are deşi era umnat u mareleConstantin, dar ne-rând să unoasă pe ade-ăratul Dumnezeu, <inuia umplit pe reştini şiameninţa să oupe 7oma! Împăratul Constantin a înerat de două ori să"l biruiasă prin război,dar n"a putut şi era în mare mâ<nire! Fu$ndu-se %ult lui 3u%nezeu şi înse%nndu-se cuse%nul crucii, to*i ostaşii au pornit din nou la răz2oi î%potriva lui +iciniu şi l-au 2iruit.Blti%ul răz2oi l-a avut î%păratul Constantin î%potriva sci*ilor, aproape de 3unăre, pe care dease%enea i-a 2iruit cu a4utorul 5fintei Cruci.

3eci, dorind î%păratul să-şi %ute capitala în partea de răsărit a i%periului, şi-a ales cetatea@izantia, zidită de un $rec, nu%it @izas. e aceasta ale$nd-o 5fntul Constantin, a nu%it-ocu nu%ele său, Constantinopol , şi s-a aşezat aici cu fericita sa %a%ă, Elena, în anul #"&. Iar ca se%n de %ul*u%ire lui 3u%nezeu, a înăl*at în %i4locul cetă*ii un stlp înalt, avnd deasupra 5fnta Cruce.

– ot în ti%pul acesta a pri%it şi 2otezul, în oraşul ;ico%idia, de la episcopul Evsevie,cnd a dat poruncă să se 2oteze şi ostaşii săi, di%preună cu senatorii palatului, înct onespusă 2ucurie cuprinsese toată lu%ea.

– A %ai dat poruncă să se înal*e în curtea palatului său o %ărea*ă 2iserică, în nu%ele /ntuitorului nostru Iisus ristos,

– iar 2isericile care au fost dăr%ate de pă$ni a poruncit să se zidească din nou, dndu-le tuturor 2ani şi a4utor din destul.



3e la acest sfnt î%părat a ră%as tradi*ia că do%nii creştini din toată lu%ea să zidească2iserici şi %năstiri şi să le înzestreze cu danii şi cu toate cele necesare.

În -remea aeea, însă, Biseria lui 6ristos era sfâşiată de în-ăţătura ea rea a eretiului #rie, arespunea ă 0isus 6ristos este o reatură superioară, iar nu Creator şi de o fiinţă u =atăl şi uDu<ul Sfânt! Dei, 5fntul Constantin înde%nat de %a%a sa Elena şi de %ul*i episcopi

dreptcredincioşi, a !otărt să adune pri%ul 5inod Ecu%enic de la ;iceea, în anul #"(, pentrua !otărî adevărata credin*ă şi a ondamna pe eretiul #rie şi în-ăţătura sa!

5-au adunat acolo #1 5fin*i ărin*i din toate %ar$inile I%periului de Făsărit şi de Apus, în frunte cu 5fntul Constantin, care era considerat episcop cu tre2urile de afară. @or ră%nene%uritoare %inunile şi cuvintele pline de învă*ături do$%atice ale %arilor ierar!i şi sfin*i

;icolae, 5piridon şi Atanasie de Aleandria, care au luat parte la acest 5inod. Atunci a fost 2leste%ată învă*ătura lui Arie, iar pe el l-au dat anate%a.

+a acest 5fnt 5inod s-au co%pus pri%ele şapte articole ale 5i%2olului Credin*ei şi %ai %ultecanoane 2isericeşti.

n anul ur%ător, 5fnta Elena, dorind foarte %ult să afle le%nul 5fintei Cruci şi să se înc!ine pe 7ol$ota şi la /or%ntul 3o%nului, a plecat cu %ul*i ostaşi la Ierusali%. Aici s-a ru$at %ult lui 3u%nezeu şi, î%preună cu 5fntul /acarie, episcopul 5fintei Cetă*i, după %ulteosteneli a aflat Crucea 3o%nului, iar pe locul Căpă*nii a înăl*at o 2iserică prea fru%oasă,care, cu unele %odificări, dăinuieşte pnă astăzi.

3eci, lund o parte din le%nul 5fintei Cruci, fericita Elena s-a întors înapoi laConstantinopol, iar de aici la Fo%a, unde a trecut la 3o%nul, în vrstă de 0 de ani.



:arele împărat Constantin a împărăţit &% de ani, până în anul ((/, ând tree la -eşniele

lăaşuri şi este înmormântat în Biseria Sfinţilor #postoli din Constantinopol zidită de el, lăsând0mperiul roman în stăpânirea elor trei fii ai săi!

Biseria noastră îi prăznuieşte pe amândoi u mare inste la %8 mai, sootindu"i Jîntomai u#postoliiJ lui 6ristos! El este al (%"lea împărat roman de la #ugust!

0ubiţi redinioşi, până aii -"am prezentat pe surt -iaţa şi ati-itatea Sfântului Constantin el:are şi a mamei sale, Elena! #um -om -orbi, mai întâi, de leile ce sau făcut %e acest sf+nt şimare mpărat n favoarea creştinilor, despre are istoriul biseries din aea -reme, Euse9iu

%e Ce#areea, zie? D5-au pu2licat atunci de î%păratul Constantin le$i foarte 2lnde şi foarte favora2ile pentru creştini. Aceste le$i nu epri%au dect evlavie, repausul popoarelor şi onoarea =isericilor. El a c!e%at pe cei ce fuseseră iz$oni*i de $uvernatorii de provincii,

pentru că nu au voit să aducă 4ertfă idolilor. A resta2ilit în posesia averilor pe cei ce fuseserălipsi*i de ele şi ierta pe cei care, pentru acelaşi %otiv, fuseseră conda%na*i să facă servicii lacurte. A pus în li2ertate pe cei ce fuseseră sur$!iuni*i în insule şi pe cei ce fuseseră sur$!iuni*i la %uncile %etalelor sau între2uin*a*i la alte lucrări pu2lice. A lăsat ale$erea celor care, dinură pentru statornicia cu care ei făcuseră profesiune din reli$ia creştină, fuseseră destitui*i din dre$ătorii sau de a lua func*iunile ca %ai înainte sau de a trăi în repausD $ Istoria

=isericească de Euse2iu - Episcopul Cezareei, @ia*a %păratului Constantin, =ucureşti, 19) *!

!rintr-o altă lege făcută în favoarea martirilor şi a 'isericilor, împăratul %onstantin adispus ca rudele celor ce au suferit moartea pentru apărarea credinţei, să se bucure de

succesiunea lor şi, dacă ei nu ar avea moştenitori, 'iserica să-i moştenească, iar moştenirile ce le fuseseră confiscate, să fie înapoiate vec*ilor proprietari, ori de ar fi înnatură sau de au fost înstrăinate/

5fntul şi %arele î%părat Constantin a dat o le$e de $ra*iere a celor ce au fost eila*i pentru %ărturisirea dreptei credin*e în 3u%nezeu. )ceastă lege zice aşa: 2 Acei ce au fost eila*i prin sentin*e nedrepte a unor 4udecători, pentru că au refuzat cu îndrăznealăde a renun*a la credin*ă şi la cultul unui 3u%nezeu, Căruia ei se consacraseră din toatăini%a lor, şi acei ce au fost puşi în nu%ărul ofi*erilor cur*ii, deşi nu fuseseră %ai înainte, să ai2ă li2ertatea de a se întoarce la casele lor şi să ră%nă acolo în pace. Acei ce au fost despuia*i de 2unurile lor şi reduşi la o etre%ă %izerie, să fie resta2ili*i în



pri%a lor stare şi să se 2ucure cu fericire şi cu u%ilite ru$ăciuni de %ul*u%ire, deefectele 2unătă*ii lui 3u%nezeu2/

)ltă lege dată de "fântul şi marele împărat %onstantin face rec*emarea celor ce au fost prigoniţi pentru credinţa cea dreaptă în 3ristos şi au fost trimişi departe de casele şi satele lor, prin insule pustii/ &n această lege îl auzim pe "fântul şi marele împărat %onstantin, zicând: 2 rdon ca cei ce sunt re*inu*i contra voin*ei lor în insule, să se2ucure de efectul $ra*ierii noastre. 5ă iasă din aceste triste şi $rozave pustietă*i, unde nu

văd dect %un*i săl2atici şi o %are furtunoasă, şi să %ear$ă a $usta plăcerile celenevinovate ce le va procura, în convie*uire cu rudele lor în li2ertate. Acei ce au suferit lipsurile şi necazurile ce i-au înso*it, să fie încărca*i de 2unuri şi scăpa*i de frică, făcnd

$lorie cu% fac eu de a fi servitorul lui 3u%nezeu. Aş fi foarte %!nit ca să se poată zicesau să se poată crede, că cineva a vie*uit în frică su2 do%nia %ea. /ă silesc pe ct pot de a refor%a a2uzurile ce s-au strecurat su2 do%niile cele dinaintea %eaJ!

Sfântul împărat Constantin, fae re<emarea elor e fuseseră ondamnaţi la lurareametalului sau la alte lurări publie, pentru mărturisirea redinţei în 6ristos, ziând? J Acei ce au fost conda%na*i la lucrarea %etalelor sau la alte lucrări pu2lice, să sc!i%2e

această peni2ilă ocupa*ie şi acest ostenitor lucru, cu o linişte onestă şi cu un repaus plăcut, iar dacă sunt unii din cei ce au fost lipsi*i de li2ertate să fie resta2ili*i în posesiunea onorurilor şi a drepturilor ce le apar*ineau %ai înainteJ!

Prin altă lege, Sfântul împărat Constantin, restabileşte drepturile elor e au fost soşi dindregătoriile lor din armată, pentru dreapta redinţă în 6ristos, şi zie aşa? J Acei careodinioară, posednd dre$ătorii în ar%ată, au fost lipsi*i de această cinste pentru 2una%ărturisire a credin*ei lor, să ai2ă li2ertatea sau de a reintra în ar%ată şi a-şi lua

func*ia lor ce au avut sau de a trăi în linişte. Este foarte drept că, după ce au arătat cura4ul lor în %i4locul celor %ai teri2ile %unci, să nu depindă dect de ale$erea lor, sau

de a se 2ucura de onorurile dre$ătoriilor lor, sau de a $usta dulcea*a repausului J! În altă lege, Sfântul Constantin el :are poruneşte a se da înapoi a-erile sfinţilor muenii şi mărturisitori ai redinţei lui Dumnezeu, şi zie aşa? J ;u pot ascundenedreptatea ce au suferit-o acei care, su2 diferite pretete, au fost despuia*i de averilelor. 3acă unii, din ură pentru că au sus*inut cu îndrăzneală lupte $rele pentru apărareacredin*ei lor, au fost despuia*i de averile lor, sau dacă al*ii, pentru că au %ărturisit căerau creştini, au fost constrnşi de a părăsi *ara lor, sau în sfrşit, dacă al*ii au fost lipsi*i de cele ce posedau fără a fi conda%na*i la %oarte, succesiunea lor tre2uie să fieluată de rudele lor, le$ile rednd succesiunile rudelor celor %ai de aproape, ei vor fi lesne de recunoscut şi apoi nu e ni%ic %ai drept dect a se î%păr*i aceste averi %oştenitorilor cărora ar fi apar*inut, dacă %artirii şi %ărturisitorii ar fi %urit de o%oarte naturalăJ!

#ltă lege dată de Sfântul şi marele împărat Constantin în fa-oarea Biseriii, în lipsă derudenii, zie aşa? J Iar, dacă nu se va $ăsi nici o rudenie care să poată lua %oştenirea%artirilor sau a %ărturisitorilor, sau ale acelora care pentru păstrarea credin*ei lor, au

părăsit *ara lor, ea apar*ine =isericii. /or*ii nu vor fi %!ni*i de a o avea de%oştenitoare, pe aceea pentru care ei s-au epus la tot felul de pri%e4dii. Cred dedatoria %ea de a ad%ite că dacă vreunul, din acei care voiesc, a $ăsit de cuviin*ă să facădona*ie averea sa, inten*ia %ea este ca ea să fie eecutatăJ!

În altă lege a Sfântului împărat Constantin el :are se <otărăşte să se restituie pământurileşi asele ele e au aparţinut martirilor şi mărturisitorilor, ziând? Jiindcă doresc caaceastă le$e să fie att de lă%urită, înct să nu fie ni%eni care să nu în*elea$ădispozi*ia, acei ce sunt de*inători ai unei case sau a unui pă%nt sau a unei alte



%oşteniri ce apar*inea odinioară %artirilor sau %ărturisitorilor, să o declare ei înşişi şi să o restituie îndată. 3eşi ei au pri%it %ari venituri fără titlu le$iti%, nu cred cadreptatea să per%ită ca ei să nu fie o2li$a*i de a le înapoiaJ!

Sfântul împărat Constantin a dat şi alte legi în fa-oarea Biseriii şi a reştinilor, pri-indrestituirea bunurilor onfisate de ătre prinipi de la biserii sau restituirea loaşurilor de ult şia imitirelor, restituirea bunurilor are fuseseră înstrăinate sau -ândute şi are aparţineau

biseriilor, preum şi alte legi pe are nu le mai putem aminti aii!

3in cele arătate pnă aici ne pute% da sea%a ct de %are prieten şi 2inefăcător al =isericii lui ristos şi al creştinilor a fost alesul lui 3u%nezeu, 5fntul şi %arele î%părat Constantin, princare rea2unul 3u%nezeu a dat li2ertate creştinis%ului în toată lu%ea. +e$ile au fost date deel în Italia, la /ilan, în anul #1# şi sunt cunoscute su2 nu%ele de DEdictul de la /ilanD. 3ela acest î%părat sfnt, li2ertatea reli$ioasă este $arantată în toate *ările din lu%e.

Împăratul Constantin, dându"şi bine seama de întuneriul şi tirania are domneau mai înainte de

el în 0mperiul roman, ziea? J nele$iuire att de ciudată şi att de $rozavă ca aceasta,do%innd spiritul şi ini%a unui nu%ăr de persoane şi tot statul fiind lovit de aceasta, ca de o2oală %olipsitoare ce reducea la o etre%ă pri%e4die şi care avea nevoie de un %edica%ent

foarte puternic şi folositor, iată de cine a 2inevoit 3u%nezeu de a se servi? Cnd vor2esc de 3u%nezeu, în*ele$ pe Acela care este adevăratul 3u%nezeu şi care are o putere veşnică. oateînsă cineva să facă cunoscute 2inefacerile pri%ite de la 3u%nezeu fără a vătă%a %odestia6

3u%nezeu a avut 2unătatea de a se servi de %ine pentru î%plinirea planurilor 5ale. El %-ascos printr-un act al în*elepciunii 5ale şi al puterii 5ale nesfrşite, din *ăr%urile oceanului 2ritanic şi din etre%itatea *ărilor unde soarele apune şi %i-a dat putere de a risipi revărsareade nenorociri ce acoperea fa*a pă%ntului, pentru a atra$e pe oa%eni la păzirea le$ii şi

pentru a creşte credin*a şi reli$ia creştinăJ!

#poi adaugă? J ;u voi fi lipsit niciodată de recunoştin*ă, pentru o 2inefacere aşa de %are, privind ca o favoare deose2ită, 2unătatea pe care 3u%nezeu a avut-o de a %ă ale$e pe %ine pentru a %ă face ro2ul şi î%plinitorul poruncilor 5ale. /-a% dus în rient, pe care l-a% $ăsit î%povărat de nenorociri, a cărui salvare de pri%e4die avea nevoie de ulti%ile leacuri.

Fecunosc că 3u%nezeu %i-a dat sufletul, via*a, respira*ia, şi si%*ă%ntul. 'tiu foarte 2ine, căacei ce şi-au pus speran*a lor în 3u%nezeu, nu au nevoie de sti%ă, nici de dra$osteaoa%enilor şi că ei posedă onoruri cu att %ai %ari, cu ct duc o via*ă %ai scutită de $reşeli şi

de păcateJ!

În alt lo Sfântul împărat Constantin adue mulţumiri lui Dumnezeu, ziând? J>ie î*i %ul*u%esccu u%ilin*ă, 3u%nezeule şi 3o%nul %eu, căci cu ct priveşte cineva deose2irea în înc!inărileşi în si%*ă%intele oa%enilor, cu att cei ce au descoperit adevărul sunt întări*i în reli$ie. 3acăva fi cineva care să nu voiască a fi vindecat, să nu arunce $reşala sa asupra ni%ănui.

Fe%ediul şi vindecarea se oferă la toată lu%ea, nu%ai fiecare se cuvine să ia a%inte ca să nuatace o reli$ie a cărei nevinovă*ie şi sfin*enie sunt dovediteJ!

Pe lângă legile şi binefaerile arătate mai sus în fa-oarea reştinismului, marele împăratConstantin s"a îngriAit mult şi de paea şi unitatea în redinţa ea dreaptă a tuturor Biseriilor reştine din imperiul său! 0ată e spune într"una din legile sale? J /i-a% propus %ai înti de auni spiritele tuturor popoarelor, în una şi aceeaşi credin*ă în privin*a du%nezeirii. Apoi, a%dorit să scap universul de 4u$ul sclaviei, su2 care $e%ea. /ă convin$ea% că aş fi att de



fericit pentru a aduce pe oa%eni să ai2ă to*i pe acelaşi 3u%nezeu. Această sc!i%2are areli$iei ar produce o altă sc!i%2are în conducerea i%periului J!

Iată, fra*ilor, că 5fntul şi %arele î%părat Constantin, îşi dădea 2ine sea%a şi recunoştea cutoată evlavia că el este alesul lui 3u%nezeu, prin care /ntuitorul a lucrat planurile cele

prea-în*elepte ale %ilostivirii 5ale fa*ă de reli$ia adevărată, creştină, prin care s-a întărit puterea şi li2ertatea =isericii lui ristos pe pă%nt.

0ubiţi redinioşi, %are este săr2ătoarea de astăzi, căci astăzi cinsti% pe cel dinti şi cel %ai %are î%părat creştin, pe 5fntul Constantin şi %a%a sa, Elena, cei Dîntoc%ai cu ApostoliiD.

Ei sunt apostolii creştinis%ului din secolul I@.

rin ei a do2ndit li2ertate =iserica înte%eiată de ristos, propovăduită de 5fin*ii Apostoli şi apărată cu 4ertfă, cu suferin*ă şi cu sn$e de %ul*i%ea %artirilor.

rin ei, 3u!ul 5fnt a etins =iserica, a întărit rtodoia în lu%e, a avut loc pri%ul 5inod Ecu%enic, s-a co%pus pri%a parte din Crez şi a fost dat anate%a Arie cu

învă*ătura şi ucenicii lui. rin 5fin*ii Constantin şi Elena s-au desc!is şi zidit în I%periul ro%an %ii de 2iserici,

s-a aflat la Ierusali% 5fnta Cruce şi s-au zidit nu%eroase locaşuri de înc!inare la +ocurile 5finte.

Dar Sfântul Constantin a aAutat mult la răspândirea reştinismului în Europa, #sia şi #fria! a poruna lui au fost trimişi misionari " episopi şi ălugări " la gurile Dunării să on-erteasă peînaintaşii noştri dai, dintre are unii nu ştiau de 6ristos! Se rede ă, <iar oraşul Constanţa dinDobrogea, ar fi fost înnoit de el, unde apoi se înfiinţează prima episopie din ţara noastră,

Episopia =omisului! =rebuie să fim reunosători lui Dumnezeu pentru aest mare împărat şiapărător al reştinătăţii! Să ne buurăm ă o parte din ţara noastră, gurile Dunării şi Dobrogea,făeau parte din 0mperiul roman de sub stăpânirea lui!

Se u-ine, dei, să cinsti% cu cuvinte de laudă pe 5fin*ii î%păra*i Constantin şi Elena şi săînăl*ă% ru$ăciuni de %ul*u%ire lui 3u%nezeu pentru tot ce au făcut ei în lu%e. Iată, că şi

*ara noastră a fost su2 influen*a lui. Iată, că şi pă%ntul nostru are %ulte 2iserici, unele din pri%ele secole, şi că sunte% ortodocşi şi cinstitori de 3u%nezeu. #-em în ţară multe biserii u<ramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena! 0ar în mai toate familiile noastre sunt reştini şireştine are le poartă numele! #easta arată de âtă inste se buură Sfinţii Constantin şi Elenaîn ţara noastră!

5ă nu uită%, însă, ce %are rol a avut 5fnta Elena, la creşterea, for%area şi sfătuirea fiului ei, Constantin. După 6ristos şi Biseriă, mama este aeea are dă eduaţie reştină fiilor ei!

5fnta Elena a dat via*ă, educa*ie şi înde%nuri 2une fiului ei. 3atorită %a%ei sale a a4uns el cel dinti î%părat creştin, 5fnt şi Dîntoc%ai cu ApostoliiD, tare în credin*ă, apărător al

=isericii, viteaz în răz2oaie, eli2erator al creştinilor persecuta*i pentru ristos şi ctitor al pri%ului i%periu creştin şi a nenu%ărate 2iserici.

@ă a%intesc că a% avut şi noi, ro%nii, %ari do%ni creştini, care după ee%plul lui, au fost apărători de *ară, iu2itori de pace, păzitori ai dreptei credin*e şi neîntrecu*i ctitori de 2iserici şi %năstiri. 3intre aceştia a%inti% pe /ircea cel =ătrn, Aleandru cel =un, 'tefan cel /are



şi 5fnt, ;ea$oe =asara2, /i!ai @iteazul, /atei =asara2, etru Fareş, @asile +upu şi %ul*i al*ii.Ce sunt evlavioasele do%ni*e ro%nce, ca 3espina lui ;ea$oe, eofana, %a%a lui /i!ai @iteazul, Elena lui /atei =asara2 sau Ana lui Aleandru cel =un, /aria lui 'tefan cel /are,

Elena lui etru Fareş şi Fuandra lui Aleandru +ăpuşneanu şi attea altele, dacă nuur%aşele 5fintei î%părătese Elena6 Căci ele, alături de do%ni, zideau 2iserici, ctitoreau%năstiri, făceau danii pre*ioase pe la sfintele locaşuri, care se văd pnă astăzi. Ce este

Constantin =rncoveanu cu cei patru fii ai lui, alături de vrednica so*ie, /aria, cu cei încăşapte fii, dacă nu %artiri ai lui ristos şi apărători ai credin*ei rtodoe în *ara noastră6

Dei, şi noi, să urmăm întru toate lui 6ristos, #postolilor, sfinţilor şi înaintaşilor noştri! Săapărăm u bărbăţie dreapta redinţă a Biseriii noastre 1rtodo2e! .or apărea mulţi eretii şiurmaşi ai lui #rie, are -or înera să ne strie unitatea redinţei şi să ne tulbure sufletele! Să nu"iasultaţi! >ine*i la =iserica lui ristos, iu2i*i sfintele slu42e, asculta*i de păstori şi de %ai-%arii noştri rndui*i de 3u%nezeu. Apoi fi*i statornici în faptele 2une, 2lnzi, s%eri*i, paşnici şi iu2itori de sfin*i, ca nişte fii ai lui 3u%nezeu şi ur%aşi ai 5fin*ilor %păra*i. Bărbaţi, urmaţi

Sfântului Constantin în toate şi luaţi în -iaţă toiagul Sfintei CruiV 0ar femeile să urmezee2emplul Sfintei Elena, de-enind mame redinioase, bune eduatoare ale opiilor, fiiee-la-ioase ale Biseriii!

5ă ru$ă% pe 5fin*ii %păra*i Constantin şi Elena şi prin ei pe %arele %părat Iisus ristos, sărnduiască pace în lu%e, do%ni şi conducători în*elep*i peste popoare, întăritori ai dreptei credin*e, păstori vrednici de Evan$!elie şi %ntuire sufletelor noastre.

A%in.

Sf+ntul 6icolae elimirovici -roloaele %e la !ri%a -omenirea Sfinţilor' &ăriţilor' %e4umne#eu ncoronaţilor şi ntocmai cu "postolii' marilor mpăraţi Constantin şi maica sa

Elena



Părinţii Sfântului Constantin el :are au fost împăratul Constanţius C<lorus şi împărăteasaElena! Constanţius C<lorus a mai a-ut şi alţi opii de la alte soţii, dar din împărăteasa Elena l"anăsut doar pe Constantin!

După înoronarea sa, Constantin a dat trei mari bătălii?cea împotriva lui Ma4enţiu, tiranul roman

a doua contra sciţilor de la Dunăreiar a treia împotriva bizantinilor 5popoare instalate în aria pustiitei cetăţi '6zantion7/

Înaintea bătăliei u :a2enţiu, în ti%p ce î%păratul Constantin se fră%nta cu%plit văznd avanta4ele %ilitare dispropor*ionate pe care le avea /aen*iu, o Cruce strălucitoare s-aînfă*işat pe cer în plină zi în oc!ii săi şi ai între$ii ar%ate care era cu el, Cruce î%podo2ită custele.

e Cruce stăteau scrise cuvintele: Kînvin$e întru acest 5e%n.D Bi%it la cul%e de cele cevedea, î%păratul a poruncit turnarea unei cruci %ari, întoc%ai cu aceea văzută pe cer, pe carea dat-o ste$arilor să o poarte ca pe un stindard în fruntea ar%atei.

Prin puterea aestei Sfinte Crui lui i s"a dat biruinţa în umplita bătălie împotri-a lui :a2enţiu,el are a-ea efeti-e militare net superioare! :a2enţiu a murit îneat în râul =ibru!



I%ediat după această 2ătălie, Constantin a dat Edictul de la /ilano care punea capăt persecu*iilor î%potriva creştinilor , în-ingându"i pe bizantini, Constantin a ridiat o metropolăstrăluitoare pe râul Bosfor, are de atuni s"a numit Constantinopol! Dar mai înainte de aeasta

el s"a îmbolnă-it de umplita boală a leprei!Drept ură împotri-a aestei boli, preoţii păgâni şi dotorii TConstantin la aea dată nu era înăreştinU l"au sfătuit pe împărat să se îmbăieze în sânge de pruni uişi! Dar împăratul a respinsaest sfat! Acesta a fost %o%entul după care lui i s-au înfă*işat în vedenie 5fin*ii Apostoli

etru şi avel, care i-au poruncit să %ear$ă şi să-l caute pe Episcopul 5ilvestru, care îl vavindeca pe el de 2oala lui. Acest %are episcop, apă al Fo%ei, l-a învă*at pe /areleConstantin întru credin*a creştină şi i-a dat 5fntul =otez, care l-a cură*it pe î%părat cudesăvrşire de $reaua 2oală a leprei.

Când în Biseriă s"au i-it tulburările auzate de neuratul #rie şi ereziile lui, î%păratul Constantin a convocat ri%ul 5inod Creştin a toată lu%ea LEcu%enicM de la ;iceea, din anul #"(. a aesta s"a dat anatemei erezia lui #rie şi s"a stabilit 1rtodo2ia Credinţei Creştine!

5fnta Elena, evlavioasa %aică a î%păratului, era plină de rvnă pentru Credin*a lui ristos. Ea a %ers la Ierusali%, a descoperit Cinstita Cruce a 3o%nului, şi a zidit =iserica învierii de pe 7ol$ota, precu% şi încă %ulte altele în toate >inuturile 5finte. Această sfntă fe%eie s-aînfă*işat înaintea 3o%nului în al optzecilea an al vie*ii ei, la #".

%păratul Constantin a supravie*uit ti%p de zece ani %aicii lui. El s-a odi!nit întru 3o%nul în cetatea ;ico%idiei, la anul ##, fiind în al şaizeci şi cincilea an al vie*ii lui. rupul său seaflă în%or%ntat în =iserica 5fin*ilor 3oisprezece Apostoli din Constantinopole.



C+ntare %e lau%ă la Sf+ntul Constantin cel mare

"tălucitoarea %ruce lui %onstantin i se arată%onstantin o vede şi slăveşte pe Dumnezeu/8n semn era ea de la $iul lui Dumnezeu



#imic decât el nu este mai frumos: l este semnul suferinţelor şi tulburării din viaţă, Dar şi semnul biruinţei finale/

!rin acest semn lucrător de minuni%onstantin a pornit şi-a învins pretutindeni/

&n inima 9omei păgâne ce %rucea prigonea,%onstantin a înălţat a Domnului %ruce, "tindard slăvit/

"emnul ce trei veacuri sfărmat la pământ şi necinstit fusese, ) devenit acum al 9omei stindard sfânt"cuipat fusese el timp de trei sute de ani

!ământul se săturase de sânge mucenic/

Dar trufaşii regi şi siniştrii împăraţi

%ăzut-au la pământ, unul câte unul, !recum trestii uscate/

"fânta %ruce însă, cea odinioară scuipată 9ămas-a dreaptă, încununată cu slavă,Tainic şi măreţ strălucind în lume/

) ei putere Marele %onstantin recunoscut-a,;i a înălţat-o încă şi mai sus/

De aceea sfântul său nume &n calendare este trecut şi cinstit/



&itropolitul "uustin %e 8lorina -re%ică la pomenirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şiElena Contri9uţia oferită umanităţii %e Constantin cel mare

0ubiţii mei, o zi luminoasă şi plină de buurie a răsărit astăzi, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi amamei lui, Elena! Constantin şi Elena sunt două nume unosute şi populare nu doar naţiunii

eline, i întregii lumi ortodo2e! 1 mulţime de bărbaţi şi de femei poartă numele lor! Gi nu doar oameni simpli, i şi prinipi şi regi şi împăraţi şi generali! De asemenea, multe biserii de laoraşe şi sate, apele şi paralise au a <ram numele lor şi astăzi sărbătores! Sărbătoreşte şifrumoasa biseriă a lor în #minteos din :itropolia lorinei, are a fost onstruită într"o perioadăde timp surtă!

Sfântul Constantin a fost numit de istorie 9:are;! Gi aest epitet, are rar se onferă, nu estegratuit nu este un titlu de nobil a unele titluri ale împăraţilor din 1ident! Corespunderealităţii, preum -om -edea!

:are a fost numit şi la fel de demn şi slă-itul fiu al :aedoniei noastre, #le2andru! Gi a fost într"ade-ăr mare, pentru ă prin relati- mia oştire maedoneană a reuşit să aAungă până în adânurile#siei, până la râul +ange şi să întemeieze propriul imperiu, un imperiu are a răspândit sămânţaelinismului la marginile lumii şi a pregătit terenul pentru semănarea E-ang<eliei lui 6ristos!



Dar opera marelui Constantin este superioară operei marelui #le2andru! Pentru ă mareleConstantin a insuflat rearea unei i-ilizaţii reştine! Gi nu doar a zămislit ideea, i s"a şi luptatneabătut pentru materializarea ei! #şa a luat naştere statul său reştin, unosut în istoriauni-ersală u numele de 90mperiul bizantin;! 0mperiul bizantin este un stat e2epţional şi uniuni în eea e pri-eşte sopul, uni în eea e pri-eşte durata!

În eea e pri-eşte sopul mai întâi! Care stat de astăzi mai are idealurile, pe are le"a a-utBizanţulO E2istă -reo 854 de state, ale ăror steaguri flutură în urtea 1rganizaţiei >aţiunilor @nite! Care din aeste state are idealurile u are a trăit şi s"a dez-oltat BizanţulO Care estesopul aestor state astăziO 3acă scopul o%ului nu este 9să %ncă% şi să 2e%, căci %ine vo%%uri ; $0saia %%, 8( 0 Corinteni 83, (%*, cu att %ai %ult scopul unui stat nu tre2uie să fie%aterial. #şadar, sopul statului bizantin nu a fost materia $prosperitatea materială, dez-oltareamaterială, e2ploatarea materială a resurselor profitabile, a apelor şi a solului, impunerea prinforţă, ueririle*! Sopul Bizanţului a fost înalt, eres, superior şi elui imaginat în Statul$XYZ[\]^_* lui Platon, are a înerat să"l materializeze, dar a eşuat! 5copul =izan*ului a fost

aplicarea, propovăduirea şi răspndirea 5fintei Evan$!elii, creştinarea şi civilizarea popoarelor 2ar2are.

#şadar, Bizanţul a fost entrul, din are a iradiat redinţa reştină în 7ăsărit şi #pus! @niul statîn eea e pri-eşte sopul pe are şi l"a impus! Însă uniul şi în eea e pri-eşte durata pe are aa-ut"o! Des<ideţi istoria! Câţi ani au durat regimurile aestei lumiO Cât a durat demoraţia luiPerile în #tenaO Cât a ţinut regimul oligar<i al lui Nurgos în SpartaO Câte zile a a-ut regatulmarelui #le2andruO Cât a durat împărăţia perşilor, a asirienilor, a babilonienilor şi a altor neamuriO Cel mult &"3 seole! n ti%p ce I%periul 2izantin, feno%en unic, a *inut 1100 de ani.

'i a fost centrul între$ii lu%i, farul, ca%pionul, avan$arda care s-a luptat pentru idealurilecreştine.

Constantinopolul, în are marele Constantin şi"a mutat reşedinţa dinadins, a de-enit nouaapitală! În el ea mai înaltă onstruţie era o oloană, deasupra ăreia iradia o rue mare!

/arele Constantin, cu du%nezeiască insuflare, şi-a dat sea%a că este o nedreptate să fie pri$oni*i creştinii, care nu sunt ele%ente răufăcătoare, vrednice de ni%icire. S"a on-ins ăreştinii, oriunde s"ar afla, fie a soldaţi şi ofiţeri, fie a funţionari, fie a simpli etăţeni, suntsarea şi lumina lumii! Gi în timp e 7oma deădea, noua 7omă, Constantinopolul, înflorea uelementul reştin!

Pe aest nou element înfloritor, pe aest teren solid şi"a întemeiat statul său marele Constantin,stat u o uniă orientare? să trăiasă el însuşi, dar să răspândeasă şi altora E-ang<elia! Gi în astaonstă marea lui ontribuţie! 'i nu doar Constantinopolul, ci şi esalonicul, a doua cetate ai%periului, a fost un centru %isionar. 3in esalonic şi din Constantinopol au pornit vulturii

3u!ului, %arii %isionari şi apostoli ai nea%urilor. Au pornit C!iril şi /etodie şi au propovăduit sr2ilor, 2ul$arilor, ro%nilor8 au a4uns pnă în nordul etre% se%ănnd să%n*a Evan$!eliei şi educa*ia elină şi 2oteznd.

=ot pe terenul Bizanţului s"au întrunit Sinoadele eumenie şi loale! :arele Constantin a făutîneputul! n #"( d.r. a invitat la ;iceea =itiniei #1 ărin*i purtători de 3u%nezeu la pri%ul 5inod Ecu%enic, care a alcătuit cel %ai i%portant tet după 5fnta 5criptură. >ue2istă, subliniez asta, o filozofie mai mare în lume deât ade-ărurile are sunt uprinse înu-intele surte ale Simbolului de Credinţă, ale Crezului! Crezul este scris nu doar cu creionul



şi cu cerneală8 este scris cu sn$ele eroilor credin*ei noastre. Pe terenul Bizanţului s"au întrunitşi toate elelalte sinoade eumenie ulterioare!

În <otarele statului bizantin au luat fiinţă şi faimoasele mănăstiri! :ănăstirile nu au fost, umalomniază ateii şi neredinioşii, foare ale trândă-iei, indolenţei şi lene-irii, i au fostuni-ersităţi ale epoii graţie aelor mănăstiri şi în prinipal Sfântului :unte, a fost sal-ată

bogăţia filozofiei, istoriei şi poeziei eline!

#şadar, Constantinopolul a ţinut 8844 de ani! Gi apoiO 1, nenoroireV Pe %) mai ` omemorareaanuală la are trebuie să plângă întregul neam, iar lopotele să bată funebru în tot elenismul ` pe%) mai 8&3( mulţimi barbare, asiatii neiopliţi împinşi de mania distrugerii au intrat în Cetate

prin fo şi fier! Gi atuni, pe meterezele ei, a ăzut ultimul împărat are a purtat aelaşi nume u primul, ael Constantin 0 $(%&"((/* şi iarăşi, aest Constantin al 0`lea, paleologul $8&&)"8&3(*!Gi prima faptă a oupanţilor are a fostO @n barbar s"a urat pe turla Sfintei Sofia, a smulsCinstita Crue şi în loul ei a înălţat semiluna, simbolul întuneriului şi al barbariei! De atuni s"astins apodopera Bizanţului, a murit 0mperiul bizantin!

# muritO >u, nuV 1amenii mor, ideile nu mor! 0deea 0mperiului bizantin trăieşte în inimileelinilor! =răieşte a un rai, a o legendă, a o istorie! =răieşteV Eu red nelintit şi în iuda

păătoşeniei mele prooroes, întemeindu"mă pe u-intele Sfântului Cosma, etolianul ă ` nuneamul nostru, nu generaţia noastră, pentru ă a păătuit mult şi etni şi politi şi religios ` onouă generaţie, are -ine, -a -edea împlinindu"se u-intele 9Din nou, u ani şi -remi, iarăşi alenoastre -or fi;! #eştia, red asta şi o strig, se -or în-rednii să prăznuiasă şi să liturg<iseasă în

biseria Sfintei Sofia!

#est -is -a de-eni realitate u o ondiţie! Daă statul nostru, a urmaş al Bizanţului, insuflat deidealurile marelui Constantin, daă -om a-ea a emblemă a noastră 9În acest semn vei nvine;$9En touto nia;*! Celelalte state pe steagurile lor au alte simboluri! Elada are Cinstita Crue!Prin 9En touto nia; -om merge înainte! Gi u toate piediile sunt sigur ă neamul aesta, mi înîntindere, dar mare în idealuri, -a trăi în 6ristos 0isus, pe Care, opii ai elinilor, lăudaţi" şi"

prea înălţaţi întru toţi -eii! A%in.

%ilie a /itropolitului de lorina, părintele Au$ustin, în 5fnta =iserică a 5fin*ilor Constantin şi Elena în A%inteos, "1-(-19), într-o zi de vineri<



Sf+ntul "ntim /vireanul Cuv+nt %e nvăţătură la Sfinţii şi ntocmai cu "postolii mpăraţiConstantin şi Elena

9Cu slavă şi cu cinste l-ai încununat pe dnsul ;!



Cei e se unos pe sine a-uţi, aeia pot să dea daruri -rednie unui împărat şi ei e se unos pe sine în-ăţaţi, aeia pot să"i faă şi ăzută laudă! 0ar eu, unosându"mă pe mine foarte săra defapte bune şi slab de în-ăţătură, n"am să adu alt dar -redni, nii altă laudă u-ioasă, deDumnezeu înununatului, marelui împărat şi întomai u apostolii Constantin, fără numai ap

pleat şi ugetul meu el uerni!

Drept aeia, întru instea lui am a zie, înaintea dragostei -oastre puţine u-inte, nu uobrăzniie, i u multă uerie nu u -orbe ritorieşti şi alătuite, i u-inte smerite şi

prostatee, nu după um se u-ine, i după putinţă! Ci -ă poftes să asultaţi u dragoste!

Gi iară u uerie isodes să afle tâluitorii Sfintei Scripturi la 8aptele "postolilor, oare dintr"atâtea daruri mari, cu carele din du%nezeiescul dar s-a î%2o$ă*it fericitul avel, care dar să fiecel %ai %are şi %ai ales, cu carele în cte patru păr*i ale lu%ii s-a arătat %inunat şi vestit6

• Gi zi unii um să fie în-ăţătura ea ereasă, u are a -ânat toate limbile, a dezrădăinat

din toate lourile păgânătatea şi a întins de la răsărit până la apus numele lui 6ristos şi

redinţa!

• #lţii zi um să fie desoperirile e a luat, ă fiind înă în trup s"a răpit până la al treilea

er, a -ăzut frumuseţile ele ereşti, a auzit u-inte nespuse, arele nu este slobod omului ale grăi!

• #lţii iară zi um să fie fost minunile ele făr de asemănare e făea, u arele a luminat

redinţa, de -reme e nu numai u glasul -indea şi u u-ântul făea semne e şi u

umbra şi u <ainele făea minuni!

• 0ar apoi u toţii se unes la -orbă şi zi um ă nii un dar mai mult nu l"au mărit pe Pa-el

a <emarea lui!

Gi ade-ărat a stătut prea minunat, de -reme e pentru întoarerea lui Pa-el nii în-ăţăturaapostolilor a lurat, nii puterea minunilor, e lurul aesta l"a să-ârşit Însuşi Cu-ântul luiDumnezeu şi a făut iul lui Dumnezeu numai pentru Pa-el aeea e a făut pentru tot neamulomenes! Gi de S"a pogorât aolo din sânul =atălui pentru toţi oamenii, aii iară Însuşi pentruPa-el a lăsat erul şi S"a pogorât trupeşte, u toată dumnezeiasa ui sla-ă, pentru a să"lîntoară! Gi de -reme e aeea <emare fae pe Pa-el atâta de minunat, ât nii apostol, niimueni nu este întomai măririlor lui, dară pentru -redniiile de Dumnezeu înununatului meuConstantin, e -oi putea zieO



Carele asemene a Pa-el a luat întoarerea lui asemene şi <emarea din er fu <emat Pa-el, diner s"a <emat şi Constantin, după um îl ântă biseria!

Pa-el u glas de lumină, preum spune ua la $aptele )postolilor ? 9@ăzui, zice, pe caleîncun$iurndu-%ă lu%ină;, şi Constantin u slo-e alătuite de stele şi u glas purtător de

lumină, preum mărturiseşte istoria? 9 ntru acesta 2iruieşte;! #olo Pa-el, în miazăzi, aiiConstantin în miazăzi aolo Pa-el de 0isus e S"a răstignit, aii Constantin, prin ruea lui 0isus!Gi de -reme e aolo mărturiseşte el u limba şi u inima de aur, 0oan, um ă nu"i este limbaisusită spre a spune măririle lui Pa-el, dară eu, ă n"am nii limba aeluia u -orba de aur, nii

bogăţia graiului, e -oi putea să adu spre lauda lui Constantin, arele la <emare a luat darul luiPa-elO

Drept aeia, unosându"mi neputinţa neştiinţii mele, îmi aut şi făr de -oie a lăsa într"o partetoate elelalte mari -redniii şi lururi minunate e a făut în multe părţi ale lumii, aest minunatşi sfânt împărat şi -oi zie u puţine u-inte, numai pentru un luru e asultaţi, să auziţi!

are pentru ce, sfntului Constantin i s-au dat acest tituluş, de-l nu%eşte sfnta 2isericănu%ai pe dnsul cu aceste trei nu%iri: de 3u%nezeu încununat, %are î%părat şi întoc%ai cu

apostolii6

Gi ziem, nt+i, um ă este de Dumnezeu înununat! În e <ipO

@na, pentru ă pe eilalţi împăraţi îi aleg oamenii de"i fa împăraţi şi"i înunună u

unună de aur şi u pietre sumpe, iar pe marele Constantin, pentru bunătatea şi urăţeniainimii sale însuşi Dumnezeu l"a ales din limbi, a pe Pa-el din Aido-i şi l"a <emat, u glaseres, la -redniia împărăţiei şi l"a înununat u ununa darului elui de sus, u arma

bună-oirii, după um zie Da-id

şi alta, ă peste noapte i s"a arătat în -is Domnul 6ristos, ziându"i? 9 Acel se%n ce *i-a%arătat astăzi pe cer este ar%a aceea cu care a% %ntuit din %inile diavolului tot nea%ul o%enesc, acela să ai şi tu ca un stea$ ridicat, să %ear$ă înaintea ta, la toaterăz2oaiele şi cu darul aceluia vei 2irui pe to*i vră4%aşii norodului ce *i-a% încredin*at să-l paşti şi vei fi pururea 2iruitor şi iz2ăvitor ;!

# doua, de -reme e împărăţia este un dar desă-ârşit, arele se pogoară de sus, de la

Părintele luminilor, asupra elor aleşi şi îmbunătăţiţi, pentru -redniia lui îi dedeDumnezeu de se fău împărat întâi al reştinilor, a să îndrepteze pe ei răz-rătiţi, să



păzeasă turma lui 6ristos de lupii ei gânditori şi u praştia Du<ului Sfânt să"i goneasăşi biseria lui Dumnezeu, e era ălată şi gemea de sub tirani, să o ridie şi să o-eseleasă! Căi ununa ea împărăteasă are despărţeală de mitra ea ar<iereasă şiîmpăratul arele se ne-oieşte pentru binele şi folosul norodului său, atâta la ele trupeşti şitreătoare, ât şi la ele sufleteşti şi du<o-nieşti, măar ă nu are aea -redniie$ar<iereasă*, iară plata îi este de la Dumnezeu întomai u episopii u are ar fi mai

râ-nitori şi se fae şi el diado< apostolilor, are sunt împăraţi şi preoţi ai biseriii, de-reme e dimpreună lurează u Dumnezeu, pentru mântuirea lumii!

Drept aeia pe dreptate zie marele Constantin Sfinţilor Părinţi de la soborul el dintâi? 9 @oi în2iserică, iar eu afară de 2iserică sunt pus de 3u%nezeu episcop;!

Pentru aeea, dară să nu se sooteasă împăraţii şi stăpânitorii pământului um ă i"au pusDumnezeu să şază pe saun frumos numai spre -edere înaintea o<ilor omeneşti, împodobiţi u-eşminte sumpe, u ununa în ap şi u s<iptrul el de aur în mână, ă numai singură dreptateaeste de"i fae instiţi la norod! Pentru aeea ziea şi înţeleptul 0siod, um ă împăraţii pentrudouă lururi s"au rânduit, de oameni, să fie? una, pentru a să le faă dreptate şi alta, a să ridiestrâmbătăţile de la miAlo! Pentru aeia proroul Da-id, ă din gura norodului ziea?9Dumnezeule, Audeata dă"o împăratului şi dreptatea fiiului împăratului ăi ând într"o poliţie

strălueşte dreptatea sunt ei supuşi pururea noroiţi;!

Că ziea un filosof? anul el bun nu"l fae atâta mulţimea rodurilor, ât îl fae dreptateastăpânitorului! Gi altul iar fu întrebat are u-ânt este mai bun, pentru a să trăiasă omul bine şimulţumitO # răspuns? aela numai, arele păzeşte dreptatea întomai, la toţi!

"l %oilea nume din tituluş este? pentru ce se nu%eşte sfntul Constantin %are î%părat6 Giziem? pentru căci este de 3u%nezeu încununat urmează drept aeea, să fie şi mare! Gi um sănu fie mare unul a aela, pe arele Dumnezeu l"a înununatO 0ar nu zi pentru aeasta ă estemare, i numai preum srie E-se-ie, ă lu%ea l-a nu%it pe sfntul Constantin %are î%părat,nu atta pentru 2iruin*ele cele %ari ce a făcut la răz2oaie, ct pentru %arile faceri de 2ine cea făcut supuşilor lui. Gi zie um ă nii u un miAlo nu se buura, până ând -edea pe -reunultrist înaintea lui! 6rana şi îmbrăămintele nu le a-ea săraii de la alţii, fără numai de la el!

>enumărată era mulţimea sărailor are alerga la el să le aAute şi nii unul nu se întorea deşertde dorita mângâiere!



0ar nii pentru aeasta îi -om zie ă este mare, ă mă uit la proroia e zie Da-id pentru 6ristosla Psalm /4 ziând? 9 'i se vor înc!ina +ui to*i î%păra*ii pă%ntului, toate li%2ile vor slu4i

+ui ;!

Gi sootes ă aeastă proroie numai pe -remea marelui Constantin s"a împlinit! În e <ipO ui

i s"au supus toţi împăraţii pământului şi pentru ăi era el apul tuturor împăraţilor şi în<inându"se el lui 6ristos, prin miAloul lui toţi s"au în<inat şi u pilda lui a luat frumuseţea redinţei şi

pentru aeasta s"a numit mare pentru ăi tuturor elor mai mari ai pământului el era singur ţiitor!

Gi -oi zie ă este mare şi pentru ăi a stătut pentru biseria lui Dumnezeu şi s"a arătat împăratredinios pentru plata reştinătăţii sale a supus Dumnezeu sub piioarele lui toată lumea atâtaât şi de la 0ndia a -enit sol u daruri mari de i s"au în<inat lui, pentru a să"l unoasă pe el ăle este împărat, de -reme e -estea armelor lui şi multa lui reştinătate îl mărturisea peste tot

pământul domn şi stăpân a toată lumea!

"l treilea nume din tituluş iaste? pentru ce se nu%eşte sfntul Constantin întoc%ai cuapostolii6 Că el, să înonAoare etăţi, oraşe şi sate, a apostolii, n"a înunAurat nii a umblat să

propo-ăduiasă numele lui 6ristos şi redinţa, a dânşii să osteneasă u ălătorie pe Aos, săasude, să flămânzeasă şi să însetoşeze a ei, n"a făut să se în<idă a Petru în temniţă, ulanţul de gât, să se bată u toiage, a Pa-el, să se spânzure de opai a #ndrei şi să se

pedepseasă u de toate felurile de muni şi de azne şi la ea de apoi să"i taie apul, aeloralalţi apostoli, niăieri nu se -ede!

Dară apoi um şi pentru e să fie întomai u apostoliiO Pentru ăi aelea e a făut apostolii, uosteneala lor şi u propo-ăduirea, el le"a făut însuşi, u a sa pildă! Căi puterea împăraţilor şi adomnilor este să prefaă şi să întoară -oinţa norodului, după um -or -rea ei şi aeasta nu o pot

fae u alt miAlo, fără numai ând -or fae întâi ei aeea e poftes să se faă de alţii, preum afăut =umuin, împăratul C<itaiului ă, puindu"şi întâi el mâna pe oarnele plugului, şi"aîndemnat toţi supuşii lui de s"a apuat de lurul pământului! #şiAderea şi marele #le2andru, ândoolise ostro-ul =irului, pentru ăi a luat el întâi pe umerile sale un braţ de lemne, şi"a îndemnattoată oastea lui de a luat pietre şi lemne u mâinile lor de a umplut gârla şi a făut treătoare şi amers de o a luat!

#şa şi marele Constantin, u a sa pildă şi u a sa reştinătate, a făut pe toţi supuşii lui reştini şi

aeia e n"au putut să o ispră-easă desă-ârşit toţi apostolii u propo-ăduirea, fieştearele unde is"a fost dat soarta, a ispră-it el singur, u porunile e a dat în toată lumea şi a întins numele lui6ristos şi redinţa, ât este întins pământul şi lumea!



Drept aeea, u dreptate este să se numeasă întomai u apostolii, ăi a împlinit şi sluAba şinumirea apostolilor!

#uma dară, de -reme e pentru smerenia, pentru marile faeri de bine şi pentru reştinătatea luiea desă-ârşită a âştigat aest tituluş de se numeşte de Dumnezeu înununat, mare împărat şi

întomai u apostolii, ine se -a îndoi u firea, um ă nu are şi mare îndrăzneală ătreDumnezeu!

Drept aeea dară, mă rog şi eu, măar ă sunt şi ne-redni, să miAloeasă u ălduroasele luirugăiuni pe mult milosti-ul şi îndurătorul Dumnezeu, a să te păzeasă pe măria ta, înununatu sla-ă şi u instea, întreg şi sănătos, în mulţi ani, u multă feriire! #min!

-ărintele Seriu *oşca -re%ică la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena' ntocmai ca"postolii



0ubiţi redinioşi, Sfinţii pe are îi prăznuim astăzi au trăit în urmă u aproape 8/44 de ani şianume la îneputul -eaului al 0."lea al erei noastre, primul, adiă Sfântul Constantin fiindîmpărat al 0mperiului 7oman, iar mama sa Elena a fost împărăteasă, fiind soţia împăratuluiConstantiu Cloru! în aea -reme, marele 0mperiu 7oman, are unosuse atâtea momente deglorie, era onfruntat u tot felul de tulburări, atât în interior, ât şi în e2terior şi era ondus dedoi împăraţi, unul în apus, u apitala la 7oma, iar altul în orient, u apitala în etatea

>iomidiei din #sia :iă, astăzi o loalitate în =uria!

a îneputul -eaului al 0."lea şi anume în anul (45, murind împăratul Constantiu Cloru, o partedin armata romană îl alege a împărat pe fiul său Constantin! Dar el nu şi"a putut întindestăpânirea peste toate ţinuturile stăpânite de tatăl său, din auză ă o altă parte a armatei l"aspriAinit pe un alt pretendent la tron, anume pe :a2enţiu, are s"a şi instalat a împărat în 0talia,la 7oma!

:a2enţiu s"a do-edit însă un onduător aspru, aduând multă suferinţă louitorilor etăţii eterneşi elor din întreaga peninsula italiă, înât romanii n"au găsit altă sal-are deât să"l <eme înaAutor pe împăratul Constantin, are stăpânea ţinuturile din apusul Europei, unde se găses astăzi

Spania, #nglia, Belgia şi o parte din ranţa!

În anul (8% s"a delarat război între ei doi împăraţi! :a2enţiu, stăpânitor în 0talia şi #fria, a-eao armată mult mai numeroasă deât a împăratului Constantin! 0storii însemnaţi din aea -reme,um au fost Eusebiu de Cezareea şi atantiu, sriu în ărţile lor ă împăratul Constantin,aAungând u trupele sale la graniţa teritoriilor stăpânite de :a2enţiu, înainte de a se da lupta<otărâtoare, s"a rugat zeilor păgâni " ăi el înă nu era reştin " să"i aAute în luptă!

Pe ând se ruga, el a a-ut o minunată -edenie, are s"ar părea de nerezut! Consemnează astfel

istoriul Eusebiu? 2 ;i%eni nu tre2uie să stea la îndoială de a crede, deoarece însuşi acest î%părat %i-a istorisit-o %ult ti%p după aceea, cnd a% avut cinstea de a-i plăcea 2/ El, adiăîmpăratul Constantin " srie mai departe istoriul " asigură ă a -ăzut pe er, ziua în amiaza mare,o rue luminoasă u insripţia JÎn !oc sino vincesJ, adiă prin acest semn vei 9irui! #eastă-edenie a -ăzut"o împăratul, ât şi garda e"l însoţea!

@edenia l-a i%presionat att de %ult pe î%păratul Constantin, înct din acel %o%ent se $ndea nu%ai la ea. n noaptea ur%ătoare, î%păratul Constantin avu în so%n o altă vedenieşi anu%e i se arată c!iar /ntuitorul Iisus ristos, poruncindu-i să facă stea$ în c!ip de

cruce şi să-1 poarte în răz2oaie, spre a fi apărat de pri%e4dii.Sulându"se din somn, Constantin po-esti aestea sfetniilor săi şi <emând argintarii şigiu-aergiii " srie aelaşi istori " se aşeză în miAloul lor, le desena semnul pe are îl -ăzuse şi le

poruni să faă un steag la fel, împodobit u aur şi pietre sumpe! #est steag a fost -ăzut, nu



numai de istoriul Eusebiu de Cezareea, dar şi de zei de mii de soldaţi! iind dei lămurit în -isasupra semnifiaţiei aestui semn minunat, împăratul Constantin dă ordin să se oase semnulSfintei Crui pe steagurile armatei şi înepând lupta, el ieşi biruitor, iar ad-ersarul său :a2enţius"a îneat în timpul luptei în râul =ibru, are tree prin 7oma!

iind înredinţat ă biruinţa pe are a dobândit"o asupra lui :a2enţiu se datoreşte aAutorului datde Dumnezeul reştinilor, în (8( a dat unosutul Edit de la :ilan, prin are s"a aordat

libertate religioasă tuturor ultelor, prin urmare şi elui reştin, are până atuni fusese prigonit înimperiul roman, aproape (44 de ani! =otodată, s"au restituit reştinilor a-erile onfisate şiloaşurile de ult, dându"i"se ultului reştin, adiă Biseriii reştine, posibilitatea de a sedez-olta în pae, fără friă de -reo prigoană!

Întruât în partea de răsărit a imperiului roman, unde stăpânea umnatul său iinius, aestderet de libertate religioasă nu s"a apliat, reştinii fiind înă prigoniţi, din aeastă auză,

preum şi din altele, a îneput, pe la anul (%&, un război între aeşti doi împăraţi, război are s"aterminat u -itoria lui Constantin, are a rămas astfel singur împărat peste tot imperiul!

.itoria sa însemna triumful reştinismului! Constantin a a-ut faţă de elelalte redinţe oatitudine bine-oitoare, fără să Aigneasă păgânismul, are era înă în floare! El proeda u multtat şi înţelepiune în luarea de măsuri fa-orizatoare pentru reştinism şi de onstrângere, penesimţite, pentru păgânism! În tot timpul domniei sale, el a păstrat demnitatea pe are o a-eau şialţi împăraţi păgâni, demnitatea de mare preot sau ar<iereu păgân şi nu s"a lăsat formal de

păgânism, deât pe patul de moarte, în anul ((/, ând a primit botezul în >iomidia, de laepisopul Eusebiu!

Domnia împăratului Constantin a onstituit o răsrue în istoria Biseriii reştine, prin măsurileşi legiuirile date în fa-oarea ei! Printre altele, el aordă Biseriii puterea de a elibera pe sla-i şidreptul să Audee pe ei e nu doreau să fie Audeaţi după legile statului! El lua parte ati-ă laonduerea afaerilor biserieşti, numindu"se episop al treburilor din afară ale Biseriii!

=otodată, el deretă duminia, zi de repaus pentru întreg 0mperiul 7oman, oprind în aelaşi timp pedeapsa u moartea prin răstignire, dând Biseriii dreptul de a moşteni o parte din a-erea elor are mureau fără moştenitori! Pentru a să înlesneasă răspândirea reştinismului, el a mutatapitala imperiului în oraşul Bizanţ, pe ţărmul Bosforului, din are fău o mândră etate, are i"a

purtat numele " Constantinopol " astăzi fiind sediul Patriar<iei 1rtodo2e de 7ăsărit!

În aest oraş, a şi în multe alte oraşe din imperiu, împăratul a înlesnit aţiunea de zidire a unor biserii reştine, are să ri-alizeze în frumuseţe u ele mai renumite temple păgâne! =ot dininiţiati-a împăratului Constantin, s"a ţinut el dintâi sinod eumeni al întregii Biserii reştine,la >ieea, în anul (%3, are a luat multe <otărâri importante pentru Biseriă, formulându"se,

printre altele, şi primele şapte artiole din Simbolul de redinţă, împăratul Constantin a arătat ogriAă deosebită faţă de toţi supuşii imperiului, în speial faţă de ei oropsiţi şi ne-oiaşi! rin toateacestea, el s-a învrednicit, cu drept cuvnt, să fie nu%it Constantin cel /are, iar =isericanoastră creştină, 1-a declarat sfnt pentru faptele sale ne%uritoare.

n toate ac*iunile sale, î%păratul Constantin a fost sus*inut de %a%a sa, î%părăteasa Elena,care a avut o înrurire 2inefăcătoare asupra fiului său.

3e nu%ele ei este le$ată aflarea 5fintei Cruci, pe care a fost răsti$nit /ntuitorul Iisus ristos.



3in înde%nul ei s-au făcut cercetări a%ănun*ite, s-a dăr%at te%plul pă$n ce se zidisedupă răsti$nirea /ntuitorului pe %untele 7ol$ota şi su2 te%elia lui s-a aflat, păstrat neatins, 5fntul /or%nt, săpat în stncă şi nu departe de el, după alte săpături, au fost

$ăsite cele trei cruci de le%n de cedru, una a /ntuitorului şi celelalte două ale celor doi tl!ari.

După e a fost identifiată ruea pe are a fost răstignit :ântuitorul, printr"o -indeare

mirauloasă a unei femei, gra- bolna-e, prin atingerea ei de aeasta, Sfânta Crue a fost înălţatăde ătre Patriar<ul :aarie al 0erusalimului, în -ăzul a zei de mii de redinioşi, în ziua de 8&septembrie anul ((3 şi aşezată în Biseria Sfântului :ormânt din 0erusalim! =ot la lourile sfinte,împărăteasa Elena a înălţat biserii pentru în<inarea pelerinilor, inzestrându"le u tot e eraneesar!

0ubiţi redinioşi, aestea sunt, pe surt, -iaţa sfinţilor pe are îi sărbătorim astăzi şi faptele lor, pentru are Biseria a aşezat în rândul sfinţilor şi pomeneşte u laude pe împăratul Constantin şi pe :aia sa Elena, ale ăror <ipuri le găsim zugră-ite în toate biseriile reştine ortodo2e!

Biseria noastră îi insteşte nu pentru oroana lor pământeasă, pe are timpul a risipit"o, i pentru ununa ea ereasă, nepieritoare, pe are şi"au agonisit"o prin redinţă şi faptele lor! răznuindu-i aşa cu% se cuvine, prin ru$ăciuni şi cntări de laudă, ca pe nişte 2ineplăcu*i ai lui 3u%nezeu, care sălăşluiesc acu% în locaşurile de sus, să căută% întotdeauna, să luă% caar%ă de scut şi de apărare, crucea 3o%nului şi cu puterea ei să alun$ă% toate ispitele şi tot răul, aşa cu% sfin*ii pe care îi prăznui% astăzi, au 2iruit cu a4utorul 5fintei Cruci toată

puterea vră4%aşului.

În aelaşi timp, să-i c!e%ă% în a4utor, prin ru$ăciunile noastre, ru$ndu-i să %i4loceascăcătre =unul 3u%nezeu, cererea noastră pentru ocrotirea 5fintei noastre =iserici, pentru ovia*ă %ai 2ună, pentru liniştea şi pacea între$ii lu%i şi pentru %ntuirea sufletului, acu% şi

pururea şi în vecii vecilor. A%in?



-ărintele /on C+rciuleanu Sfinţii mpăraţi Constatin şi Elena

Sărbătorim astăzi pe Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena şi pomenirea lor ne umple sufletul demare buurie du<o-nieasă şi ne înalţă spre er!

Întru pomenirea lor, u dreaptă redinţă, u uerniie, se u-ine să ne aduem aminte de -iaţalor împodobită u fapte bineplăute lui Dumnezeu şi întru smerenie să le înălţăm laude după-redniie, a unora are au urmat lui 6ristos şi au sluAit E-ang<elia lui 6ristos în lume!

Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena au fost instiţi de Biseriă, de la îneput, întomai u#postolii, u toate ă ei n"au fost în temniţă a Petru şi nii nu au fost legaţi în lanţuri şi bătuţi utoiege a Pa-el şi n"au fost muniţi u <inuri de moarte şi nii n"au înonAurat pământul a să

propo-ăduiasă pe 0isus 6ristos pretutindeni $#ntim 0-ireanul, Dida<ii*!

Gi u toate ă nu au suferit aestea, ei l"au propo-ăduit pe 6ristos în alt mod, nu atât prin u-inte,ât "au propo-ăduit mai ales prin fapte, prin pilda -ieţii lor, prin fapte bune pe are le"au făutşi prin întoarerea popoarelor la redinţa ea ade-ărată, la Dumnezeu, făând a mii de suflete săfie înorporate la =rupul taini al lui 0isus 6ristos, are este Biseria!

Dar marele merit al împăratului Constantin el mare este ă a ridiat el dintâi steagul alb de pae faţă de reştini! El a pus apăt elor zee prigoniri sângeroase, are au durat aproape trei-eauri!

Iee împăraţi păgâni au înerat într"un mod satani să distrugă Biseria reştină, omorând mii şimilioane de reştini ne-ino-aţi!

Împreună u umnatul său iiniu, el a dat Editul de la :ilan în anul (8(, strigând Jdestul

sânge reştinesVJ, dând libertate a religia reştină să fie lăsată să se manifeste nesting<erită petot uprinsul împărăţiei! #eastă dată, Editul de la :ilan, reprezintă o piatră de <otar în istoriaBiseriii lui 6ristos!



De unde până atuni reştinii, din priina prigoanelor, nu"şi puteau zidi lăaşuri de în<inare,în<inându"se în ataombe sub pământ, basiliile i"au loul templelor păgâne, iar ruea seînalţă mai presus de toate!

=rebuie să admitem ă aeastă s<imbare atât de profundă nu s"a datorat unei întâmplări oarbe, ia fost -oinţa lui Dumnezeu, ăi n"a fost făută de oameni! # fost <emarea dumnezeiasă a şi aSfântului #postol Pa-el de pe alea Damasului! Cum ântă Biseria azi? JGi a Pa-el <emare

nu de la oameni luândJ, unosându"i Dumnezeu urăţenia sufletului lui, i S"a arătat mai întâi însomn, i"a spus a să pună pe steagurile oştirii semnul Sfintei Crui şi aşa -a birui pe -răAmaşi!Dar, iată, ă după aeea, aeastă minune tainiă, întru amiază 0 s"a arătat pe er semnul ruii,sris u stele? JCu aest semn -ei birui;! Prin aeasta, Constantin el mare a înţeles puterearuii, a înţeles momentul istori, a înţeles ă Dumnezeu -oia să <eme la noua religie, nu numai

pe împărat, i şi pe poporul său până atuni păgân, a înţeles ă lumea păgână nu mai puteadăinui, ă ea trebuie să faă lo lumii elei noi, prin are se putea sal-a omenirea din întuneri,din sla-ia şi din toată deadenţa în are aAunsese!

Împăratul se afla atuni în război u :a2enţiu, fiul lui 6erulie! #esta prigonea pe reştini şi în7oma să-ârşea Jlururi neinstite, desfrânate, pierzătoare şi proasteV;! Cu puterea lui Dumnezeuşi a Sfintei Crui, l"a biruit, i"a pus oştile pe fugă, iar el s"a îneat în râul =ibru, la podul Bilba!

7ămânând singurul stăpânitor al imperiului roman, mută apitala la Bizanţ, are s"a numitConstantinopol după numele său, în are ridiă multe edifiii împodobite u opere de artă şi maiales ridiă şi multe biserii!

După e a dăruit reştinismului libertatea, una din înfăptuirile mari a fost on-oarea şi prezidarea Sinodului 0 Eumeni " (%3, de la >ieea, are a restabilit dumnezeirea iului luiDumnezeu împotri-a lui #rie! El în-ăţa ă 0isus n"a fost Dumnezeu ade-ărat, de o fiinţă u =atăl,i un fel de supraom, o reatură mai miă deât Dumnezeu, trimisă să izbă-easă omenirea!7ătăirea ariană stârnea multă tulburare, dădea naştere la mari agitaţii, în-răAbiri şi ură! Sinodul afost prezidat de însuşi împăratul, luând parte la el (8' Sfinţi Părinţi din toată Biseria! S"aualătuit ele dintâi / artiole din Crez, ondamnându"l pe #rie şi în-ăţătura sa şi <otărându"se

pentru totdeauna ade-ărul ă :ântuitorul este u ade-ărat iul lui Dumnezeu!

Sinodul 0 Eumeni onstituie un moment mare în istoria mântuiriiV Du<ul Sfânt lura înBiseriă, iar Biseria lui 6ristos îşi afirmă unitatea, s"au urmat neînţelegerile religioase şi

1rtodo2ia îşi înălţa un monument puterni, un zid nebiruit de are a-eau să se izbeasăneputinioase, toate -alurile ereziilor de mai târziu!

Sfântul Constantin era fiul lui Constantin dar şi al Sfintei Elena, soţie aleasă şi mamă desă-ârşită!El a primit din fragedă opilărie o eduaţie aleasă, în spirit reştin, are i"a sădit în suflet iubireade Dumnezeu şi de oameni, atât de neesare, mai ales în aele -remuri tulburi şi nestatornie!

Sfânta Elena a rupt lumină din lumina sufletului ei de mamă reştină şi a dăruit"o fiului eiConstantin a să reasă -lăstar -redni, ramură de fini în asa lui Dumnezeu! De aeea n"a fost

înununat numai marele Constantin, ăruia i s"a arătat pe er semnul biruitor al Sfintei Crui şi6ristos însuşi, i şi Sfânta sa mamă, are u griAă sfântă, l"a pregătit, l"a aAutat să"şi împlineasămisiunea sa faţă de Dumnezeu în lume!



Sfânta Elena, din dragoste pentru 6ristos, a pornit spre 0erusalim pentru a găsi Sfânta Crue peare a fost răstignit Domnul 6ristos! După săpături grele, s"au găsit ( rui neputrezite! @na a:ântuitorului şi două ale tâl<arilor! Dar are era ruea DomnuluiO

=radiţia spune ă printr"o minune s"a unosut ruea lui 6ristos! Patriar<ul 0erusalimului şi uSfânta Elena au atins pe rând ruile de siriul unui mort! Când au atins u ruea :ântuitorului,mortul a în-iat!

Pentru a s"o poată -edea poporul şi să i se poată în<ina, Sfânta Crue a fost înălţată în biseriăde ătre patriar<ul :aarie! Biseria serbează aeastă minunată desoperire la 8& septembrie!

Cât de feriită trebuie să fi fost, ând după o -iaţă întreagă de rugăiune, de trăire reştină, agăsit, în anul (%5, aest sfânt şi nepreţuit odor al reştinitătiiV

Cât de feriit trebuie să fi fost şi Sfântul Constantin, fiul ei, ând a -ăzut Cruea pe are a pătimitDomnulV

Prin toate aestea, Sfântul Constantin şi mama sa Elena, Jau fost ziditorii unei noi ere în istoriaBiseriii uni-ersale şi titorii -eaului de aur al reştinismuluiJ! Ei au pus bază unei lumi libere şi

paşnie a unei lumi a progresului în toate domeniile de afirmare!

Sfântul Constantin prin <ar dumnezeies şi"a agonisit înţelepiunea lui Solomon, blândeţea luiDa-id şi dreapta redinţă a #postolilor! Putem spune ă în persoana Sfântului Constantin, <ipullui Dumnezeu S"a realizat prin <ar, prin tot e a lurat şi a înfăptuit până la asemănarea u El!

Sfântul Constatin a întru<ipat dei omul -oit de Dumnezeu, omul are fae e este bun şi defolos şi are nu se lasă stăpânit de patimi şi lururi dăunătoare!

Pe sfinţii de Dumnezeu înununaţi Constantin şi Elena, Biseria noastră îi mai numeşte şiJîntomai u #postolii mari împăraţiJ! #easta pentru ă amândoi au întărit u u-ântul şi ufapta lor redinţa ea ade-ărată, spriAinind Biseria, în misiunea ei mântuitoare în lume!

JÎntomai u #postoliiJ s"a arătat Sfântul Constantin, deoaree <emarea şi dreapta redinţă a#postolilor de sus le"a luat, de la 6ristos, pe are redându"le u <arul ui, stâlp şi iz-or al1rtodo2iei s"a do-edit peste -eauri!

7â-nind #postolilor, Sfântul împărat Constantin şi Sfânta împărăteasă Elena au arătat lumii spreînredinţare, instire şi întărire a reştinilor împotri-a uneltirilor dia-oleşti, Cruea Domnuluidesoperită de ei în pământul +olgotei!

#estea sunt priinile pentru are Biseria noastră a numit pe Constantin şi Elena sfinţi, deDumnezeu înununaţi şi întomai u #postolii şi au primit sla-ă de sus, de la Dumnezeu!

În anul ((/, la %8 martie, în Duminia 7usaliilor, Sfântul Constantin îşi dă obştesul sfârşit în

>iomedia şi slă-itul lui trup este aşezat în biseria Sfinţilor #postoli! Sfânta Elena moare înanul ((5 şi a fost înmormântată în mărita etate a Constantinopolului!

Din -iaţa şi faptele aestor plăuţi ai lui Dumnezeu soatem multe în-ăţături de folos sufletes,ăi ei au ştiut să uneasă în sufletul lor redinţa u bunătatea, sfinţenia u faptele de eroism,



smerenia ruii u gloria oroanei de împăraţi, înţelepiunea u milostenia faţă de sărai! Să"iimităm şi să mergem şi noi pe aeste ăi de înfăptuiri sfinte!

#ltă în-ăţătură? aeşti sfinţi prin tot e au lurat şi au înfăptuit, au aşezat pe frunţile lor ele mailuminoase ununi? ununile sluAirii omului, soietăţii şi lui Dumnezeu!Ei au făut apoi să triumfe noua religie " reştinismul" Jare e ade-ărul însuşi şi singura floaremenită să înfloreasăJ $.oiulesu*!

Gi e roade bogate şi u spi însutit nu a adus el şi au înflorit şi în lume şi la noi pe plaiurilenoastre strămoşeşti de două mii de ani de ând suntem reştiniO Câte biserii şi mănăstiri,apodopere ale lumii nu s"au ridiat în instea lor şi âte opere de tot felul, pituri, sulpturi,

broderii nu ne -orbes de redinţa şi faptele lorOPentru toate aestea se ade să ne păstrăm redinţa noastră ortodo2ă a el mai de preţ odor, umau făut Sfinţii sărbătoriţi astăzi!

#m -ăzut ă Sfântul Constantin a a-ut <emare de sus, de la Dumnezeu! =rebuie să ştim ă şi noi

a-em <emare? C<emarea lui Dumnezeu la noua Sa împărăţie a să fim fiii ui iubiţi,răsumpăraţi u sângele iului ui, @nul >ăsut, şi o <emare în lume, a în aeastă lume, prinredinţa şi faptele noastre să fim Jlumina lui 6ristosJ are să lumineze!

Să ne îndeplinim aeastă <emare de buni reştini şi de <arnii etăţeni ai patriei noastre, lurându <ărniie oriunde, pentru sla-a lui Dumnezeu şi feriirea noastră! În toată ati-itatea noastră săfim pătrunşi şi să lurăm u blândeţe, redinţă, spirit paşni şi dăruitor, omenie, inste! #estea săformeze ioana şi profilul nostru spiritual şi moral!

Sfinţii sărbătoriţi astăzi, deşi au rangul el mai înalt de împăraţi, formează totuşi ea mai distinsăfamilie? ăi Sfânta Elena este <ipul el mai luminos de mamă reştină, iar fiul său model deeduaţie şi reştere aleasă, are a adus sfinţenia sufletului său în inimile oamenirii, pentru a o<răni u ele mai alese -irtuţi!

Gi aum să rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne îndrepte paşii să -edem feriita zi ând şi eilalţi fiirătăiţi de la sânul Biseriii 1rtodo2e se -or întoare la ade-ăr, în staulul mântuirii, a-ând JunDomn, o redinţă, un botez; $Efeseni &, 3*! 0ar sfinţilor prăznuiţi astăzi să le ziem din adânulinimii noastre?

JBuură"te Constantine, ela e lui Pa-el ai râ-nit şi Cruea lui 6ristos ai ridiat, arătând"olumii

Buură"te Elena, lauda femeilor, ăi u fapte dumnezeieşti ţi"ai zidit inima ta, biseriă luiDumnezeu şi biserii sfinţite ai ridiat :ântuitorului 6ristosJ! #min!

Etras din cartea r. Ion Crciuleanu - redici la du%inicile de peste an, la prazniceleî%părăteşti şi la săr2ătorile 5fin*ilor %ari<

-r$ 4r%$ &i!ai ;vor+şte -aneiric la săr9ătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena



În numele =atălui şi al iului şi al Sfântului Du<!

Kentru că oricine este născut din 3u%nezeu 2iruieşte lu%ea şi aceasta este 2iruin*a care a2iruit lu%ea: credin*a noastră. Cine este cel ce 2iruieşte lu%ea, dacă nu cel ce crede că Iisuseste iul lui 3u%nezeu6N I Ioan (,&-(<

În miezul primă-erii, Dumnezeu a rânduit a Biseria să prăznuiasă pe ele două mlădiţe plinede se-a Du<ului, pe mărgăritarele Biseriii, pe luminătorii şi risipitorii păgânătăţii, pe eiîntomai u #postolii instiţi şi lăudaţi, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena! Prin

aeşti sfinţi a lurat Dumnezeu în lume, slăbind păgânismul şi întărind redinţa reştină!

5fntul Constantin, 2asileu ro%an între anii #0)-##, s-a născut la ;aissus astăzi oraşul ;işdin 5er2ia<, ca fiu al 2inecredincioasei Elena şi al $eneralului Constan*iu C!lor, carea4unsese Caesar al păr*ii de vest a I%periului Fo%an "9#-#0(<. După moartea tatălui său,Constanţiu 0 $ %3 iulie (45*, Sfântul Constantin este prolamat împărat al ţinuturilor +alia,Spania şi Britania, a-ându"i oregenţi la domnie pe :a2imian şi pe fiul aestuia, :a2enţiu! Înanul (88 se aliază u umnatul său, iinius, noul august în 1rient după moartea lui +aleriu şiluptă împotri-a lui :a2enţiu, pe are îl în-inge în lupta de la podul .ulturului!

.itoria împotri-a lui :a2enţiu, atribuită aAutorului dat de 9Dumnezeul reştinilor;, -a deidedefiniti- eliberarea reştinismului de perseuţia romană! Potri-it istoriului atanţiu în Demortibus perseutorum $Despre moartea perseutorilor*, împăratului Constantin, în noapteadinaintea luptei u :a2enţiu, i s"a desoperit în -is ă -a fi în-ingător, daă -a însemna pesuturile ostaşilor litera tra-ersată de litera P, adiă <risma, reprezentând primele două litereale numelui Domnului 6ristos!

7eferitor la aest e-eniment epifani e2istă şi relatarea lui Eusebiu de Cezareea, din .iaţaîn<inată Sfântului Împărat, în are ne este desrisă arătarea Sfintei Crui pe erul amiezii,deasupra ăreia era insripţia 9Întru aest semn -ei în-inge; $ În <o signo -ines*!



+a scurt ti%p după acest eveni%ent providen*ial, ca %ul*u%ire adusă lui 3u%nezeu, prin Iisus ristos, î%păratul Constantin a pro%ul$at în anul #1#, la /ediolan /ilano<, un Edict prin care creştinis%ul era declarat reli$ie licită, adică per%isă. În afară de libertatea deplină demanifestare pentru reştini, aeastă <otărâre mai uprindea? reunoaşterea Biseriii a persoană

Auridiă, returnarea bunurilor onfisate, preum şi aordarea de sume importante din tezaurulstatului, pentru ridiarea biseriilor şi întreţinerea episopilor şi a preoţilor! #şadar, prin<otărârile şi urmările lui, Editul de la :ediolan a fost de o importanţă apitală pentru -iaţa

Biseriii şi pentru dez-oltarea reştinismului!

=ot în plan religios, la iniţiati-a şi u <eltuiala împăratului, a a-ut lo în anul (%3, la >ieea, primul Sinod Eumeni, prin are s"a reglementat, format şi s"au prolamat deizii şi <otărâri înmaterie de dogmă, anoane $probleme de disiplină laiă şi lerială* şi ult!

0storia atribuie Sfântului Împărat Constantin şi onstruirea a numeroase biserii? la 7oma, biseria Sfântul Petru şi ea din ateran la Constantinopol, biseriile Sfinţilor #postoli, SfântaSofia şi Sfânta 0rina la 0erusalim, sub direta purtare de griAă a Sfintei Împărătese Elena, biseria

Sfântului :ormânt, ăreia i se atribuie şi desoperirea Sfintei Crui, preum şi Biseria Înălţăriide pe :untele :ăslinilor la Betleem, Biseria >aşterii Domnului!

În plan administrati-, Sfântul Constantin se e-idenţiază prin mutarea noii apitale a 0mperiului,de la 7oma la Constantinopol, -e<iul Bizanţ, etate restaurată are moşteneşte instituţiile

politie ale -e<ii 7ome, dar şi tradiţiile ulturale şi spirituale ale 7ăsăritului!

Din rânduiala lui Dumnezeu, la surt timp după Paştele anului ((/, Sfântul Constantin s"aîmbolnă-it, iar episopul Eusebiu l"a botezat! =rebuie preizat ă amânarea Botezului de ătreSfânt până înainte de sfârşitul obştes s"a făut din raţiuni pur diplomatie are, în onte2tullărgit al istoriei antie, şi"a făut unosute roadele în generaţiile următoare!

Drept aeea, K%ul*u%ire fie adusă lui 3u%nezeu, Celui ce ne face pururea 2iruitori în ristosşi descoperă prin noi, în tot locul, %ireas%a cunoştin*ei 5ale?N II Corinteni ", 1&<.

Bineu-ântat eşti 6ristoase, Dumnezeul nostru, Cel e prea înţelepţi pe pesari ai arătat,trimiţându"le lor Du<ul Sfânt şi printr"înşii lumea ai -ânat, iubitorule de oameni, sla-ă Hie!

r. 3rd. /i!ai Ovorşte, acultatea de eolo$ie rtodoă K3u%itru 5tăniloaeN Iaşi<



-reasfinţitul /oac!im <ăcăuanul' episcopvicar al "r!iepiscopiei *omanului şi <acăului -rin Sf+ntul Constantin am primit %arul %ivin al li9ertăţii cre%inţei

În ianuarie (8(, a emis faimosul Edit de la :ediolanum e transforma reştinismul din religioiliita în religio liita aflată sub proteţia lui şi fa-orizată de el!

#nul %48(, la iniţiati-a Preaferiitului Părinte Patriar< Daniel, a fost delarat de ătre SfântulSinod ă #n omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, u prileAul împlinirii a 8!/44 de anide la Editul de toleranţă religioasă de la :ilano $(8(*!

la-ius .alerius Constantinus s"a năsut în Aurul anului %'4, fiind fiul Cezarului ConstanţiuC<lor $%)("(43* şi al Elenei $%3/"((/* numită la-ia 0ulia 6elena!

Din punt de -edere politi, Constantin se e-idenţiază în anul (45, după moartea tatălui său,atuni ând este ales de ătre trupele romane a împărat în loul aestuia! După -itoria de laPons :il-ius împotri-a lui :a2enţiu, Constantin s"a putut intitula singurul împărat al1identului, pentru ă înepând u anul (%&, după e îl în-inge pe iiniu, împăratul 1rientului



7oman, să se numeasă singurul împărat al unui imperiu pe are îl -a transforma într"o monar<ieabsolută de drept di-in!

Bun organizator, împăratul Constantin onsolidează imperiul din punt de -edere politi,eonomi şi Auridi! El reuşeşte să desă-ârşeasă organizarea administrati-ă imperială iniţiată deDioleţian în eea e pri-eşte numărul pro-iniilor, dieezelor şi al prefeturilor romane,aordând o importanţă deosebită strategiei militare! 0naugurează, la 88 mai ((4, noua apitală a

0mperiului la Constantinopol, mută entrul de greutate al puterii politie în mâna împăratului,emite noua monedă de aur, solidusul, reanimează -iaţa religioasă şi ulturală prin onstruireaedifiiilor monumentale ale artei romane!

Contro-erse istorie

Personalitatea sa istoriă a fost e-aluată ontraditoriu de eretători, unii istorii profaniaraterizându"l a fiind un mare om politi e a ştiut, din interese personale, să fa-orizeze nouareligie reştină, pentru a apoi să benefiieze de a-antaAele pe are aeasta i le"ar putea oferi!

iind animaţi de preAudeăţi, au subliniat e<i-oitatea politiii religioase onstantiniene e nu afost doar fa-orabilă reştinismului, iar în spriAinul demersului lor tendenţios au adus presupuseargumente e in-oau, spre e2emplu, botezul tardi-, păstrarea titulaturii de ;pontife2 ma2imus;,

permanenta pendulare între reştinism şi păgânism, sau între ortodo2ie şi arianism!

#naliza istoriă a eretătorilor subliniază faptul ă e-idenţa -eridiităţii on-ingerilor salereligioase reştine, preum şi rolul deisi- în eliberarea, generalizarea, organizarea şiuniformizarea redinţei şi a pratiilor religioase pun, în aelaşi timp, apăt grelei şi îneratei

perioade a perseuţiilor antireştine!

>u se poate atribui însă lui Constantin meritul de a fi inaugurat reştinismul, deoaree aesta nu aluat fiinţă la 8( ianuarie (8(, data promulgării Editului de la :ediolanum! El doar a ofiializatşi reunosut eea e e2ista de trei seole a =rup înAung<iat al lui 6ristos, plin de rănilemărturisirilor reştine, e reştea a o frământătură <ristiă sub îndrumarea unitară a Du<uluiSfânt în ataombe! Sub domnia lui Constantin, reştinismul a ieşit din inima pământului, îninima polisului, are onstituia entrul i-ilizaţiei romane de atuni!

Biseria e2ista a organism -iu e poseda în fiinţa sa în germene, toate elementele neesare unei bune organizări înă înainte de emiterea editului onstantinian! În primele trei seole, ea şi"a

ristalizat înţelesul de soietate reştină adunată în Aurul numelui lui 6ristos, astfel înât <iar dinseolul al 00"lea ea a fost numită de ătre Sfântul 0gnatie? ;Biseriă uni-ersală;! Pentru aeastă

perioadă, elementele fundamentale ale organizării elesiale au iz-or <ristologi şi implementaremisionară apostoliă!În-ăţătura elor 8% apostoli mărturiseşte e2istenţa preonstantiniană a -ieţii biserieşti desprinsede ultul iudai $Sinodul apostoli* şi are a-ea a elemente onstituti-e frângerea pâinii în primazi a săptămânii, rugăiunea eu<aristiă, pratiarea =ainelor, postul de mieruri şi -ineri, ţinereasărbătorilor e aminteau de marile e-enimente ale mântuirii, morala familială, etia munii,măsurile disiplinare u rolul de a întreţine -iaţa sănătoasă a trupului Biseriii et! Înetarea

periolului iudaizării reştinismului şi desprinderea sa de templul din 0erusalim -a fi în aestonte2t istori marată simboli de dărâmarea 0erusalimului în anul /4, moment în arereştinismul se -a orienta spre on-ertirea păgânismului! #est e-eniment, preum şi misiuneaulterioară a Biseriii -or soate la i-eală o religie fundamentată pe o etiă e-ang<eliă<ristologiă situată dinolo de legalismul iudai şi imoralitatea păgână, aşa um mărturiseşte



Epistola ătre Diognet! #şadar, în aeastă perioadă am putea spune ă era perseutat un organism-iu bine organizat şi nu elemente singulare, prizoniere ale unei mentalităţi anar<ie şidestabilizatoare!

Perseuţiile " ununa martirilor

În onte2tul eleti al gândirii şi religiozităţii speifie lumii romane ontemporane perioadei de

îneput al reştinismului, omul de tip nou, onstituit după <ipul elui pe are"l adora, eraonsiderat inompatibil şi indezirabil soietăţii romane! Conflitul reştinismului u păgânismulreieşea din ontrastul fundamental dintre modul de a înţelege lumea şi realitatea speifie elor două! Sinretismul şi toleranţa faţă de toate formele de religiozitate, imoralitatea, idolatria şi

politeismul a elemente speifie păgânismului roman lipseau reştinismului şi de aeea el erae-aluat a ;superstiţie nouă şi dăunătoare; $Suetoniu*, ă apostaziase de la redinţa strămoşilor şise manifesta a un ult periulos e apela la pratii magie şi anibalie, o religie a sla-ilor e

propo-ăduia egalitatea între oameni şi se sustrăgea pratiării ultului împăratului, u membriadoratori ai soarelui şi ai ruii, atei şi onspiratori! #este inompatibilităţi s"au onstituit în

auze legale e timp de trei seole au fost uzitate de împăraţii romani în delanşarea elor zee perseuţii maAore e urmăreau în final desfiinţarea reştinismului! Daă la îneput, aestea aua-ut un arater inidental, fiind îndreptate împotri-a unei Jsete iudaieJ înepând u Deiu,ele au de-enit sistematie, fiind emise în baza editelor imperiale, împotri-a unei religii noi,iliite!

Până la Constantin el :are, toţi împăraţii şi"au manifestat mai mult sau mai puţin intoleranţafaţă de reştinism, însă ei mai mulţi l"au perseutat, emiţând derete are arătau foarte limpedefuria şi dorinţa lor de a"l distruge! #stfel, în anul 5&, >ero emitea un deret speial, numit;0nstitutum neronianum; prin are interziea pur şi simplu e2istenţa reştinilor ;non liet esse-os;, iar onseinţa aestui at -a fi ilustrată în mărturia istoriului =aitus, are -orbeşte desprespetaolul de lumini oferit de trupurile aprinse şi răstignite ale reştinilor! a fel, peste douăseole şi Aumătate, susţinut în politia sa antireştină de filosofii neoplatonii şi prezierileoraolului lui #pollo din :ilet, Dioleţian, împreună u +aleriu -or epura armata romană de;elementele periuloase reştine;, emiţând ini edite aflate sub lozina ;nomen <ristianorumdeleto;!

#esta este onte2tul politio"religios în are apare împăratul Constantin şi ;statutul; noii religiireştine are, oropsită înă, nu"şi găsise lo în peisaAul religios roman, fiind onsiderată iliită şi

;periuloasă;! Parado2ul istoriei a fost următorul? u ât împăraţii perseutori ridiau mai multesăbii deasupra apetelor reştinilor ne-ino-aţi, u atât mai multe oroane de sfinţi martiri seaprindeau pe frontispiiul eruluiV

Con-ertirea împăratului Constantin la reştinism

Constantin însuşi, în momentul în are oupă tronul oidental al 0mperiului, mărturisea religiaofiială imperială a adept al ultului mit<rai, în<inat zeului Soarelui :it<ra $Sol in-itus*!#est ult solar introdus de împăratul #urelian în anul %/& în +alia şi apoi răspândit în tot

imperiul a-ea a reprezentare simboliă un erou are înAung<ia un taur din sângele ăruia seredea ă au luat fiinţă @ni-ersul şi toate fiinţele -ii! #est ult era originar din Persia şi eraadorat mai ales de soldaţi al ăror protetor şi era! #depţii săi pratiau ultul taurobolului$sarifiiul sângeros al taurului* pentru a"şi impropria energia sang-ină şi solară, are a-ea

puterea -itală de regenerare fiziă şi psi<iă!



Con-ertirea împăratului Constantin la reştinism trebuie înţeleasă a un proes e-oluti-, e s"adez-oltat şi intensifiat în timp înepând u e-enimentele anterioare luptei u :a2enţiu şiulminând u primirea Botezului pe patul de moarte! Din păate, istoria nu a putut onsemnaintimitatea şi intensitatea trăirilor sale religioase, i doar e2primarea lor e2terioară materializatăîn deiziile sale politio"religioase! >u putem şti de asemenea daă aeastă on-ertire a fostinfluenţată de atitudinea tolerantă faţă de reştinism a tatălui său sau de e2emplu -iu al mamei

sale, Elena sau daă a fost o deizie luată a rezultat al emoţiei puternie pro-oate de sfârşitultragi al lui +aleriu şi al împăraţilor perseutori sau poate de e nu, lumina ruii din aAunulluptei u :a2enţiu i"a fost, a oareând apostolului neamurilor pe drumul Damasului, sursaasumării noii redinţe!

1rium, pe orie ale " internă sau e2ternă " ar fi fost primită de Constantin el :are, on-ertireasa a fost reală şi benefiă reştinismului, a-ând a urmare pentru aea perioadă din istoriamântuirii o armonizare perfetă între stat şi Biseriă, între -iaţa etăţii şi ea a Biseriii, osimfonie e -a fi paradigmatiă pentru et<osul bizantin! 1rie speulaţie ade în măsura în are

redem ă Sfântul Împărat Constantin a fost omul trimis de Dumnezeu a un apostol să deelezeo nouă etapă a misiunii Biseriii lui 6ristos în lume!

Cert este faptul ă întâmplările din aAunul luptei u :a2enţiu din %' otombrie (8% produ os<imbare fundamentală în -iaţa lui Constantin! Putem măar să ne imaginăm e era în sufletulsău ştiind ă efeti-ele sale armate erau de aproape opt ori mai mii deât ale ad-ersarului şi ăera onstrâns la a înera să ţină piept unei situaţii implaabile! Speulaţiile onform ărora el s"a

bazat pe dezertarea reştinilor din efeti-ele lui :a2enţiu nu sunt -iabile, deoaree el unoşteaaraterul lor şi admira uraAul şi onestitatea e îi arateriza! De altfel, <iar numărul lor nu era<iar atât de semnifiati-, înât să"i determine -reo moti-aţie în a"i atrage de partea sa! Singurulresort e a putut opera on-ertirea sa a fost -ederea ruii deasupra soarelui pe are îl adora!

Cei doi istorii de referinţă ai timpului său, Eusebiu de Cezareea în 0storia biserieasă şiatanţiu în De mortibus perseutorum, mărturises la unison realitatea apariţiei mirauloase aunei rui străluitoare deasupra soarelui, la miezul zilei, înonAurată de o insripţie în limbalatină $În <o signo -inet* urmată de prezenţa noturnă a :ântuitorului Însuşi, Care u ruea înmână îi spune ă -a âştiga aeastă luptă daă -a peetlui u semnul ruii suturile şi steagurilesoldaţilor! #esta este un tablou monumental e înfăţişează întâlnirea lui Constantin u ruea7ăstignitului pentru are reştinii îşi -ărsau sângele în arene u atâta dragoste!

În aea perioadă, instirea ei era atât de intensă, înât singurii ad-ersari ai ruii erau păgânii, aăror mentalitate era sandalizată de faptul ă oamenii puteau -enera un astfel de obiet! Era deneînţeles adorarea unui obiet de tortură, pe are erau ţintuiţi prosrişii, indezirabilii! #esta eramoti-ul pentru are ei numeau în derâdere pe reştini ;ruiolae;! În aelaşi timp, aesteremari are -or să arate dezaprobarea unei aristoraţii deadente faţă de pretenţiile religioase aleunor reprezentanţi ai unei religii a sla-ilor reprezintă, în ionomia regăsirii iz-oarelor reştine,mărturii e2traordinare e ne -orbes despre -e<imea şi autentiitatea instirii ruii! Cele mai-e<i #te martirie înfăţişează pe reştini peetluindu"se u semnul ruii în momentul

martirizării şi delo întâmplător, marele ad-ersar al reştinilor 0ulian, apostatul, sria? ;.oi-eneraţi lemnul gol al Cruii, făând semnul ei pe frunte şi însriindu"l la intrarea aselor -oastre;!

Întâlnirea lui Constantin u ruea :ântuitorului



#şadar, Constantin, de-orat de neliniştea opleşitoare a unui eşe, pe âmpul de luptă are deodatăîn faţa o<ilor, a un răspuns sal-ator la toate întrebările sale <inuitoare, aest semn atât de

blamat de ontemporanii săi şi poate <iar şi de el însuşi la timpul respeti-, însă de data aeastaruea nu mai era opera ieşită din mâna omului, a ălăului, i apariţia minunată, străluitoare şi

biruitoare a unui simbol e punea în umbră străluirea soarelui pe are şi el, dar şi întreaga saarmată îl adorau fiind zeul neîn-ins şi el mai iubit din Panteonul roman! Pentru prima dată, prin

omparaţie, putea înţelege neputinţa zeului în are redea în faţa ruii, despre are Însuşi6ristos îi -a -orbi ulterior şi are era deodată semnul prin are a fost biruită moartea, alea deaes ătre nemurire!

0nsripţia de deasupra ruii ne fae să înţelegem ă Dumnezeu îl pregătea pe Constantin pentrua ălăuzi pe reştini peetluiţi u semnul biruinţei, aşa um oareând :oise în Egipt eliberase

poporul ales! Constantin trebuia să peetluiasă pe soldaţi u aest semn, a îngerul morţii să îiooleasă, aşa um făuse demult în Egipt ând ruţase asele e-reilor e a-eau peetea, iar atuni ând :oise stătea u mâinile întinse în semnul ruii biruia pe amaleiţi! #m putea spune

ă într"o oareare măsură, lupta de Pons :il-ius a fost prima Cruiadă al ărei ţel a fosteliberarea de sub domnia idolatriei păgâne a reştinismului şi al ărei at final a fost emitereaEditului din (8(!

.eridiitatea aestei -iziuni nu poate fi pusă la îndoială, iar în aest sens stă mărturieonsemnarea de ătre Eusebiu de Cezareea a faptului ă împăratul a mărturisit, sub Aurământ,aeastă e2perienţă e l"a on-ins de puterea lui 6ristos şi l"a determinat să treaă de parteareştinilor! =ot în spriAinul onfirmării ade-ărului întâlnirii lui u 6ristos şi ruea Să stau douămonumente are pe de o parte mărturises faptul ă eea e l"a făut să âştige lupta u :a2enţiua fost inspiraţia di-ină, fapt onsemnat în insripţia de pe #rul de =riumf de la 7oma? ;0nstintudi-initas;, iar alt monument poartă mărturia apariţiei sal-atoare a ruii şi rolului pe are aeastal"a a-ut în destinul său, înfăţişând pe împărat u ruea în mână! De altfel, toată politia sareligioasă ulterioară fa-orabilă reştinismului nu se Austifiă deât a fiind o urmare fireasă aunui e-eniment e l"a transformat interior s<imbându"i în totalitate on-ingerile religioase!0nsripţia de la Pons :il-ius onentra în ea, de fapt, sensul întregului său parurs politiimperial are doar în direţia indiată de înţelesul profund al ruii îşi putea găsi înununarea!#stfel, după trei seole de întuneri, în are ruea, din auza perseuţiilor, subzistase taini însimboluri e înfăţişau anora, tridentul sau litera = din alfabetul grees, deodată aeasta de-eneareunosută a semn protetor şi biruitor! De fapt, u aest e-eniment, instirea ruii, din

de-oţiune partiulară, înepe să se manifeste în <ip publi, treând în ultul generalizat şi ofiialal Biseriii, în spriAinul aesta stând două e-enimente răsunătoare? biruinţa asupra lui :a2enţiu şidesoperirea ruii originale în (%5!

Primul împărat reştin

=reptat, Constantin îşi -a impropria morala reştină şi -a înera să e2prime şi Auridisuperioritatea şi neesitatea însuşirii ei de ătre etăţenii imperiului! #stfel, el aboleşte pedeapsa

prin răstignire, luptele de gladiatori şi oferă posibilitatea eliberării sla-ilor de ătre lerii et!

Simbolul biruinţei, ruea, -a înloui -e<ile efigii păgâne fiind prezentă pe steaguri $labarum*, pe monede, pe septrul imperial şi <iar în atele ofiiale, fiind în felul aesta o emblemăimperială distintă e anunţa momentul glorios al desă-ârşirii şi în<egării statului bizantin!



Căutările şi frământările împăratului Constantin referitoare la apariţia misterioasă a ruii s"auîmplinit în momentul în are mama sa, Elena, primul ar<eolog reştin neofiial al istorieimântuirii, -a desoperi în ruinele unui -e<i templu păgân, unde împăratul #drian -oise să deauitării el mai important -estigiu reştin, Cruea 7ăstignirii lui 6ristos, iul lui Dumnezeu!#este ăutări asidue au fost onsemnate de Părinţii Biseriii din seolele al 0."lea şi al ."lea,Eusebiu, C<iril al 0erusalimului, 7ufin, Sozomen et are relatează faptul ă multe părtiele dinlemnul sfânt au fost împărţite prinipalelor omunităţi reştine din 0mperiu, apoi împodobite u

aur şi oferite spre în<inare reştinilor! E2perienţa mistiă a ruii -a influenţa şi nuanţaati-itatea lui Constantin, destinul său fiind strâns legat de prezenţa ei şi de aeea Biseriaînfăţişează ioni atât pe el, ât şi pe mama sa înadraţi de rue!

Îneputul instirii ruii în ultul Biseriii

Puntul de pleare al instirii ultie a ruii a fost sfinţirea Biseriii zidite pe loul Cal-arului$:artirNon*, în 8( septembrie ((3, unde a şi fost depusă ea mai mare parte din lemnul SfinteiCrui şi apoi arătarea ei solemnă, a doua zi, mulţimii de ătre :aarie, patriar<ul 0erusalimului!

#este e-enimente, e au arătat înă o dată -eridiitatea -enerării ei în Biseriă, au delanşat înistorie eea e s"a numit pelerinaAul la lourile sfinte! Este momentul în are reştinii din toateolţurile imperiului se puteau în<ina în biserii reştine zidite de familia imperială în

prinipalele louri şi momente e aminteau de -iaţa istoriă a :ântuitorului!

Primul pelerin ofiial al reştinătăţii, Egeria, onsemnează în Aurnalul ei de ălătorie intensitateasentimentelor religioase ale elor e -enerau Sfânta Crue, eremoniile şi sărbătorile religioasespeifie, preum şi zilele de post săptămânale în are reştinii se osteneau! Este de menţionatfaptul ă aşa um subliniază liturgiştii, abia din seolul al .00"lea este folosit şi -eneratruifi2ul!

.itoria de la Pons :il-ius a determinat pe Constantin să înţeleagă mai bine neesităţilereştinilor şi să fundamenteze statutul noii religii, el însuşi de-enind un adorator al lui 6ristos

prin puterea ruii Căruia aAunsese singurul împărat al 0mperiului 7oman!

Câte-a luni mai târziu, în ianuarie (8(, a emis faimosul Edit de la :ediolanum e transformareştinismul din religio iliita în religio liita aflată sub proteţia lui şi fa-orizată de el! Editul s"a onstituit a operă omună a lui Constantin şi a umnatului său, iiniu, pe atuni împărat al1rientului 7oman şi prolama libertatea redinţei şi a ultului pentru toţi oamenii, inlusi-

pentru reştini! Pe lângă aestea, Editul prolama anularea editelor antireştine anterioare,restituirea bunurilor onfisate Biseriii, eliberarea prizonierilor et! Deşi atul fusese semnat şide iiniu, aesta a ontinuat să perseute reştinismul până în anul (%&, ând a fost uis la=esaloni! #esta este anul în are Constantin de-enea singurul împărat al 0mperiului 7oman,

prileA u are fa-orizează reştinismul, reînnoind onseinţele legale ale Editului din (8(,aordând sub-enţii importante, înlăturând din proedura penală pedepsele are ontra-eneaumoralei reştine, interziând sarifiiile păgâne şi promo-ând pe reştini în funţii de onduere,apreiind mai ales moralitatea lor şi nu neapărat spriAinul lor militar! Prin aeste aţiuni,Constantin pregăteşte progresi- şi des<ide reştinismului perspeti-a de-enirii sale a religie de

stat, iar seolului în are"şi desfăşoară ati-itatea supranumele de ;Seolul de aur;!

=oate aţiunile sale legislati-e demonstrează dorinţa sa de a în<ega un stat unitar reştin!Baterea monedei u monogramul reştin în (8/ şi mutarea apitalei la Constantinopol pe are aîmpodobit"o u monumente reştine arată dorinţa lui de a onstrui un stat reştin are să



ontrasteze u -e<ea 7omă e înă mai păstra şi promo-a -estigii ale -e<ii religii idolatre prinmonumentele, Senatul şi aristoraţia de aii!

.itoria din (%& a fost ruială pentru Constantin are unifiând administrati- teritoriile romanea-ea ne-oie de un liant puterni are să"i dea unitate şi să"l faă ine2pugnabil! =rebuia săgăseasă o soluţie are să împae di-ergenţele ulturale, etnie et! speifie diferitelor zone aleimperiului, iar sal-area unităţii şi restabilirea păii interne a -enit odată u on-oarea Sinodului

0 Eumeni! iind un bun organizator, el a luptat pentru unitatea politiă, eonomiă şi religioasăa imperiului! #stfel, în (%8, el ofiializează şi generalizează duminia drept zi de sărbătoare în totimperiul, apoi în (%3, la iniţiati-a sa, au fost on-oaţi toţi episopii reştini la >ieea pentru a

prin <otărârea unanimă sub inspiraţia Du<ului Sfânt să fie ristalizată unitar în-ăţătura deredinţă <ristologiă, sărbătorirea la aeeaşi dată a Paştelui în tot imperiul şi sanţionareaabaterilor anonie disiplinare de la ade-ărata morală reştină!

Bazele primului stat reştin

Con-oarea Sinodului 0 a a-ut un rol deisi- în întărirea unităţii de redinţă, de ult şi anoniă,des<izând perspeti-a soborniităţii Biseriii are, prin membrii reprezentati-i ai ei, subasistenţa Du<ului Sfânt, arătau onlurarea teandriă şi faptul ă Biseria era un organism -iu,

prin are Dumnezeu operează mântuirea în lume!

ără spriAinul lui Constantin ereziile <ristologie ar fi ruinat Biseria e nu şi"ar mai fi pututâştiga o identitate şi unitate are să de-ină în timp elementul fundamental şi dinamizant alimperiului, dând oeziune tuturor instituţiilor super"statului de drept!

Sfârşitul -ieţii sale ni"l înfăţişează în postura de a fi realizat stabilirea fundamentelor administrati-e religioase şi Auridie pe baza ărora se putea desă-ârşi noul stat reştin! # unifiatadministrati- imperiul, a reat o monedă uniă e a-ea monogramă reştină, a înfiinţat o apitalăare se putea onstitui în aelaşi timp drept una a reştinătăţii, a îmbunătăţit legislaţia romană uspeifiul reştin al înţelegerii -ieţii şi a iniţiat modalitatea prin are organismul -iu al Biseriii

putea să"şi întăreasă unitatea!

#tualitatea apelului onstantinian la unitate

#nul aesta, %48(, a fost delarat prin deizia unanimă a membrilor Sfântului Sinod al Biseriii

1rtodo2e 7omâne a an omemorati- al e-enimentului are a redimensionat -iaţa spirituală din perioada primară a Biseriii reştine! Editul imperial onstantinian a eliberat reştinismul din;robia egipteană; a perseutorilor păgâni idolatri, aşezându"l u drepturi egale de manifestarealături de prinipalele religii ale timpului!

Este foarte interesant um timpul, în iliitatea sa, ondue Biseria prin e-enimente şionAunturi asemănătoare elor de aum 8/44 de ani! Pară istoria se repetă, dar sub alte forme şinuanţe! #stăzi, a şi atuni, sub masa unor Audeăţi e in-oă toleranţă în toată omple2itateamanifestărilor sale şi sub imperiul egalităţii poli-alente se îneară instaurarea sinretismului

religios, libera irulaţie a -alorilor ulturale, eonomie şi interferenţa lor ontopită, dizol-areaînţelesului etni şi deza-uarea graniţelor etosului, emigrarea masi-ă e se on-erteşte înabandonarea apartenenţei etnie, toate fiind elemente e -izează uniformizarea aneantizantă sub

presiunea resândă a braţului seular al istoriei ontemporane!



Ce mai poate rămâne astfel dintr"o moştenire onstantiniană astăzi, într"o i-ilizaţie eletiă înare <iar şi rezul religios este o monedă de s<imb pentru un om e gândeşte în termenieonomii de erere şi ofertăO

#stăzi, mai mult a oriând, apelul la unitate de tip onstantinian este neesar să ne preoupe!Este drept ă eea e a menţinut până nu demult oerenţa spiritului umanist a fost prinipiulfundamental al unităţii în di-ersitate, însă, din neferiire, termenii aestei relaţii s"au s<imbat,

iar modernitatea stă sub zodia di-ersităţii în unitate!

:anifestarea redinţei noastre întru libertate

Partiularizând, soietatea româneasă ante şi postdeembristă onţine şi elemente e ne du ugândul la similitudinile e e2istă între eea e au trăit reştinii aelor timpuri şi e2perienţanoastră religioasă şi soială! Cât timp Biseria 1rtodo2ă 7omână a subzistat sub braţul seular şitotalitarist ateo"omunist, redinţa era mai u sârg! #tuni, în<isorile şi lagărele de onentraredădeau mărturie despre puterea şi frumuseţea 1rtodo2iei! Cu ât în<isorile erau mai pline de

mărturisitori aparţinând tuturor laselor inteletuale şi soiale, u atât reştea intensitatea trăirii prezenţei lui 6ristos, aşa um în illo tempore =ertulian spunea ;Semen est sanguis<ristianorum;!

Deretele omuniste şi artiolele de lege antireştine n"au reuşit să distrugă -iaţa mona<ală şinii să reeze mutaţii în onştiinţa religioasă a românului, însă pe ât de mari au fost speranţa şiaşteptările deembriste, pe atât de mari au fost dezamăgirile ulterioare! Entuziasmul libertăţii

postdeembriste a adus u sine lipsa aribiei, a bunului disernământ şi a păstrării identităţiireligioase şi a etosului, lăsându"ne in-adaţi sub impresia toleranţei religioase de -aluri suesi-ede identităţi religioase străine du<ului ortodo2 şi autentiităţii reştine, astfel înât o redinţăapostoliă bimilenară speifiă neamului nostru se -ede greu înerată de inter-enţiiletendenţioase u pretenţia de re"e-ang<elizare a denominaţiunilor neoprotestante! #stfel, astăzi, înetatea în are libertatea este prolamată pe toate ăile mass"media, noi am înţeles să relati-izămeea e ne defineşte identitatea fiinţială, adiă neamul, redinţa, limba, ţara, înaintaşii, numele,moralitatea, familia et!! Biseria astăzi îşi poate mărturisi şi prezenta tezaurul ei spiritual dinolode spaţiul elesiasti! Dar într"o lume în are libertatea a de-enit libertinaA este foarte greu să"şistrutureze identitatea şi să rămână ea însăşi propo-ăduind u-ântul lui 6ristos nealterat!

=otuşi, în aeastă goană după senzaţional e araterizează în fond preoupările mediatie

ontemporane, în are importanţa unui e-eniment otidian are intensitatea efemeră a lipei înare este transmis, fără nii un fel de raportare a2iologiă, tot rezul religios este el e poate daonsistenţă e2istenţei noastre! 7eligia este ea are leagă pe om de Dumnezeu, iar rezul religioseste mărturisirea originii noastre di-ine!

În onluzie putem spune ă anamneza e-enimentului de la :ediolanum ne responsabilizează îna înţelege în termenii autentii darul di-in al libertăţii şi a păstra u înţelegere şi înţelepiuneunitatea de redinţă şi de neam pe are le"au apărat şi transmis neîntinate u preţul Aertfiriisupreme înaintaşii noştri!

Constantin el :are a în-ins păgânismul şi mentalitatea unui -ea întuneat pri-ind spre ruealui 6ristos, tot aşa şi noi, în aeastă perioadă de răsrue, să înţelegem ă nu putem onstruideât în numele şi prin ruea lui 6ristos şi a Aertfirii de sine! #şadar, îndemn părinteşte pe toţi

păstoriţii noştri, ler şi redinioşi, să luaţi fieare ruea ea rânduită -ouă de 6ristos şi să o



purtaţi prin labirintul aestui -ea seularizat, a oamenii să -adă faptele -oastre ele bune şi săslă-easă pe Dumnezeu Cel în =reime lăudat =atăl, iul şi pe Du<ul Sfânt, =reimea Cea de ofiinţă şi nedespărţită!

=!eor!ios &etallinos Constantin cel mare şi a%evărul istoric



@tilizarea oretă a iz-oarelor

Este unosut faptul ă atitudinea istoriilor faţă de marele Constantin este ontraditorie! Pentruunii, el onstituie o mare enigmă sau un riminal abominabil şi un oportunist, pentru alţii, însă, ele un miraol al istoriei! #est luru se"ntâmplă pentru ă, de obiei, predomină riteriileideologie şi e-aluări prezumti-e, în lipsa TutilizăriiU surselor! @na dintre ele mai mari rime dindomeniul istori, are ondue diret la autodesfiinţarea istoriului şi eretărilor lui, esteutilizarea istoriei prelurând"o după bunul pla, în -ederea susţinerii unor lururi are nu sunt

fundamentate istori! De asemenea, o altă problemă o onstituie nu numai utilizarea ideologiă aistoriei şi a iz-oarelor istorie, i şi anaronismul istori, adiă interpretarea unor e-enimente şi personalităţi istorie prin Audeăţi şi premise ale prezentului!

Cunoaşteţi, desigur, u toţii ă, atuni ând ine-a srie un studiu de istorie, mai ales daă e olurare de dotorat, ea mai importantă lurare a unui eretător, alătuieşte şi o introduere înare fae referire la epoa în are se înadrează subitul de are se preoupă! #eastă înadrareeste absolut neesară pentru a putea argumenta onluziile într"un mod indubitabil! #naronismulistori şi utilizarea ideologiă a istoriei, repet onstituie unele dintre ele mai gra-e boli ale elor

are se oupă u istoria, îndeosebi în epoa noastră! De asemenea, este u putinţă să se oupeine-a de e-enimente istorie în lipsa iz-oarelor $a surselor*O #r fi roman, nu studiu istori!7oman sau romanţ istori înseamnă să te foloseşti de anumite e-enimente istorie are se

bazează pe iz-oare şi să le îmbini după bunul pla! #easta este altă boală a ştiinţei istoriei!

eriitul patriar< al studiului istoriei biserieşti din lourile noastre, #pcstolos .aalcpoulos,într"una din lurările lui lasie de istorie a elenismului modern, în mai multe -olume, a fost silitsă reediteze primul şi al doilea -olum, spunând ă Wmă în-inuiţi ă nu interpretez e-enimentele,dar red ă ştiinţa înseamnă mai întâi eretarea şi prezentarea surselor, în mod analiti, riti, iar abia apoi interpretarea lor! ăsaţi"mă, aşadar, să mă oup de iz-oare;, zie .aalcpoulos, 9iar apoi -oi faeţi interpretările -oastre;!



7epet, utilizarea ideologiă a istoriei, anaronismul istori, mentalitatea partiniă şi, înontinuare, interpretarea lipsită de susţinere, de orie temelie, îl desfiinţează pe istori şi TîidesfiinţeazăU eretarea!

0z-oarele

.enind -orba de marele Constantin, are sunt iz-oarele din are e2tragem insformaţiiO 0storiul

ontemporan lui are este şi părintele istoriei biserieşti este Eusebiu, are a-ea legături de prietenie u marele Constantin şi, tomai de aeea, informaţiile date de el trebuie Audeate şiomparate u ele furnizate de alte iz-oare! Daă nu pot fi omparate, ele rămân drept mărturii,dar nu pot fi utilizate de nimeni în -ederea susţinerii -reunor teze!

@n laţ istori ontemporan, prieten u fiul lui Constantin, Crispus, a fost atanţiu! El a srislurarea 9Despre moartea prigonitorilor;, a prigonitorilor reştinismului, adiă! Dar şi Sfântul+rigorie =eologul, în poemele sale se preoupă de ele două 7ome, ea -e<e şi ea nouă! Pe eade"a două o onsideră legătura dintre 1rient şi #pus, dar -oi re-eni asupra aestei <estiuni mai

târziu! #este sunt ele mai sigure iz-oare ontemporane!Icsimos

Pe de altă parte, un iz-or al oriăror elemente negati-e despre marele Constantin s"a perpetuat până în ziua de azi este istoriul păgân, idololatru fanati, Icsimos $&%3"38'*! El a sris la unseol, un seol şi Aumătate după marele Constantin!

Eusebiu, după um am mai spus, părintele istoriei elesiastie, a răposat în (() sau (&4!Constantin el mare murise în ((/, dei fuseseră ontemporani! Icsimos a fost un suporter fanati al religiei antie, sriind lurarea 90storia nouă; înepând u Împăratul #ugust şiîn<eindu"o u anul &84, în 5 tomuri! 0z-oarele lui sunt păgâne, iar informaţiile pe are le dă nu

pot fi onfirmate! Cei are -or să e2ploateze situaţia împotri-a lui Constantin el mare reurg permanent la elementele nedo-edite ale lui Icsimos!

.edeţi, îner să rămân obieti-, pe noi nu ne interesează să"l soatem pe Constantin bun sau rău!În eretare, eea e ontează este e spun iz-oarele! Prin urmare, la rândul lui, Eusebiu, în multeazuri, trebuie să fie onfruntat în -ederea stabilirii -alidităţii informaţiilor lui, iar Icsimos şimai mult, mai ales pentru ă este mai reent! El este lar împotri-a lui Constantin el mare, în

paralel Icsimos fiind şi pamfletar!

#stăzi, din punt de -edere riti şi ştiinţifi, Icsimos nu este onsiderat istori! El srie adeseasentimental, este mai mult un moralist deât un om de ştiinţă! DiddleN are un artiol deosebitapărut într"un periodi german din 8)/% şi înă un artiol important în Diţionarul biografi al lui=saanas! anatismul lui Icsimos şi ataul defăimător la adresa lui Constantin se pare ă eraurezultatul delinului reigiei antie şi al imperiului, în -reme e în epoa marelui Constantin,0mperiul 7omei atinsese ea mai mare întindere, un grad mare de unitate şi străluire, adiă e2atin-ers de um prezintă Icsimos lururile!

Este important de luat în seamă faptul ă puntele de -edere ale lui Icsimos sunt preluatesuperfiial de neo"păgânii şi neo"idolatrii ontemporani, tomai din dorinţa de a"l stigmatiza peConstantin el mare, dar şi înfăptuirile lui, de a"i ompromite şi deza-ua persoana! =oate aesteaare se publiă, de ele mai multe ori anonim, sunt -ilene şi nedrepte ` de neîndreptat în Austiţie



` e să fai, unde să te dui să"ţi auţi dreptatea în domeniul aestaO Primes adesea te2te preluate de pe internet, unele mă laudă, dar ele mai multe, mai ales noii păgâni, mă în-inuies şiîmi atribuie lururi la are nii nu m"am gândit -reodată! @nii o fa, probabil, pentru a dobândi

prestigiu, dar să nu"i nedreptăţes! TU ururile astea se petreeau şi u Icsimos! De e2emplu,şi .oltaire are o atitudine negati-ă faţă de Constantin! +ibbon are o atitudine negati-ă, dar despreasta -om -orbi mai înolo! #um, ine sunt ei are, în epoa noastră, îl auză şi îl resping pemarele ConstantinO

Constantnos Paparigcpoulos, în seolul al 0"lea, el dintâi mare istori al nostru $multe dintreeretările lui trebuie refăute astăzi, dar, în esenţă, opera lui rămâne de -aloare pentru ă*, areun obiei? nu Audeă, i urmează iz-oarele istorie, opera lui este o dez-oltare a surselor istorie!C<iar daă ine-a nu găseşte toate sursele, poate să le parurgă u înredere aşa um le găseşteredate de Constantnos Paparigcpoulos!

Iie, aşadar, Constantnos Paparigcpoulos? ei dintâi are l"au urât pe marele Constantin, a peunul e proteAa noua redinţă, sunt susţinătorii religiei antie! 0dololatrii epoii, preum Icsimos!

Icsimos îi atribuie Tlui ConstantinU toate dezastrele -remii, dezastrele statului! 0ar astăzi, aeleaşidezastre relatate de Icsimos îi sunt imputate de neo"idololatri, fără do-ezi! În e măsură audreptate, -om -edea în ontinuare! În al doilea rând, împotri-a lui Constantin sunt, înă dinseolul al .000"lea, partizanii 0luminismului! Subliniez o remară de"a lui Icsimos?9TConstantinU a abandonat dogma părinteasă şi a apărat nelegiuirea;! .edeţi ât de relati-e suntlururile, nelegiuirea fiind reştinismul, iar religia părinteasă fiind -redniă de respet!

Desigur, un eretător al istoriei, preum el e -ă -orbeşte, nu se preoupă de <estiunilesentimentale! Dar, înţelegeţi um perspeti-a este dată peste ap şi um e de aşteptat a ine-asă"l 9elogieze; pe Constantin, atuni ând are aeastă perspeti-ă în abordarea sa! Cu toateaestea, mă grăbers să spun ă Icsimos fie tree sub tăere importante fapte ale lui Constantin,fie îl elogiază pentru -irtuţile pe are le a-eaV Sfântul +rigorie =eologul, -orbind despre marele.asile, foloseşte următoarea e2presie, e probabil îi aparţine? 9se mininează de -irtutea bărbatului

până şi duşmanii;! #tuni ând te laudă inamiul tău, înseamnă ă ai e-a -aloare! Gi nu sunt puţine rândurile în are Icsimos îl elogiază pe Constantin!

0luminiştii

.oltaire ataă în mod onstant Bizanţul, iar +ibbon, până şi titlul ărţii lui T=<e 6istorN of t<e

Deline and all of t<e 7oman EmpireU ` în are nu neagă faptul ă numele 0mperiului nu esteBizanţ, i >oua 7omă, fiind ontinuarea politiă şi sistemiă, dar şi ulturală şi spirituală, a-e<ii 7ome ` -orbeşte de delinul şi deăderea 0mperiului 7oman! 0ar aest luru se datorează,după +ibbon, reştinismului! urarea sa este importantă, dar atuni ând are o astfel de

perspeti-ă, înţelegeţi are"i este neaAunsul maAor!

TÎn al treilea rând,U după Paparigcpoulos, un rol nu mi în toată aeastă per-etire îi re-inePapalităţii! C<iar daă marele Constantin este însris în sina2arul papal $el puţin în el uniat*, elnu înetează să fie urât sau să"i fie reprobată de ătre romano"atolii transferarea apitalei în

>oua 7omă, onduând .e<ea 7omă spre insignifianţă!

Daă ni s"ar întâmpla nouă, aum, să ziem, să se mute apitala la =esaloni, e ne"am fae,domnule primar, noi, sudiştii $_Yh\jk]*, după um ne zi ei din nord, la o astfel demodifiare O



De mare importanţă este următorul luru? numele Constantin este un nume e pro-ine din limbagreaă! Kcnstas $\_* este e<i-alentul latinului onstantia, al statorniităţii, a tăriei dearater, pro-enind de la -erbul stamai $^\__[* sau stimi $^\q[*, prin urmare, etimologieste un termen anti elen, deşi numele Constantin era predominant în #pus! După s<ismă, niiun papă şi nii un domn din #pus nu a luat -reodată numele de Constantin! # de-enit el mai urâtnume din 1ident, în ontradiţie u 7ăsăritul, unde aAunseserăm, în urmă u âţi-a ani, a toţi

onduătorii de partide, preşedintele, ultimul rege, toţi a-eau numele Constantin!

:al-ina Karli, feriită, ziea odată, e2asperată, 9bine, bre, opii, nu e2istă nii un .rassdas,-reun Epaminonda, numai Constantini e2istă; Constantin a aAuns el mai iubit nume, şiginerele meu este Constantin, aşadar, Constantinii au aAuns, sla-ă Domnului, mai mulţi deât+<eorg<ii şi 0oanii! 0ată ât de mult a fost iubit, în popor, aest nume!

În al patrulea rând, împotri-a lui Constantin sunt oidentalizanţii, are, superfiial, urmeazăîntotdeauna Europa, #pusul, fără să se intereseze daă ele e le susţin sunt orete sau nu!

Elemente biografie

Câte-a elemente biografie, înainte de a tree la <estiuni apologetie? numele pe are l"a luat în(%&, ând a de-enit uni împărat era Caesar Cla-dius .alerius Constantinus #ugustus! S"a năsutla %% februarie %'4, după unii mai de-reme, după alţii mai târziu, la >aiscs, >is, în Sârbiaatuală! Gi"a petreut tinereţea a ostati la urtea Împăratului Dioleţian sau la urtea o"împăratului +aleriu! Era ostati, pentru a nu um-a tatăl său, Constanţiu Clor, are era şi elCezar, să se răsoale împotri-a Împăratului! Este posibil să fi unosut martiriul Sfântului+<eorg<e şi minunile să-ârşite în 7ăsărit, pentru ă dragostea sa faţă de muenii trebuie să fia-ut un suport real! # fost un războini uraAos, u multe alităţi, u suflet de erou! :ai întâi s"aăsătorit u respetabila >ine-na, de la are l"a dobândit pe Crispus, el dintâi opil! Din moti-e

politie, la fel a tatăl său, a di-orţat de >ine-na şi s"a ăsătorit u fiia o"împăratului:a2imian, asta! atinii pronunţă usta şi, într"ade-ăr, a fost fausta pentru familie! eriitulistori .ostantzcglou srie mai multe despre ea! Constantin a dobândit de la ea trei fii? peConstantin, pe Constanţiu şi pe Constans, toţi trei -iitori împăraţi! .edeţi, toate trei numele se

bazează pe aeeaşi rădăină! Dioleţian a pus în apliare un nou sistem administrati-, 7eno-atio0mperii, adiă tetrar<ia, în anul %'3!

Dioleţian era primul dintre auguşti şi ezar, iar +aleriu, al doilea dintre auguşti :a2imian, deasemenea, o"august, a-ândul drept ezar pe Constantiu Clor, tatăl lui Constantin, la >is! În anul(43, la 8 mai, Dioleţian şi :a2imian au abdiat, iar şi Clor au fost prolamaţi august în #pus,iar +aleriu în 7ăsărit! Constantin fu <emat în #pus, aproape de tatăl său, are muri în (45! În %3iulie, în aelaşi an, armata l"a prolamat pe Constantin Împărat! #ii trebuie să menţionăm unluru! >u era o situaţie de moştenire ereditară aşa um nu a-ea să fie în -remea Bizanţului, a

>oii 7omi, a 7omniei era la fel a în +reia #ntiă! >u e2istau instituţiile eredităţii,suesiunea ereditară! #rmata, Senatul şi poporul puteau aepta a fiul -reunui împărat să preiasuesiunea, dar nu pe moti- de drept ereditar! 0ar asta este demoraţie elenistiă, în iuda

denumirii de împărat! #m mai spus"o şi în alte dăţi, numeasă"se um s"o numi, este sufiientfaptul ă era ales pentru a fi demoraţie! Constantin, aşadar, a fost prolamat Împărat de armată şide Senat! a fel şi :a2enţiu, fiul lui :a2imian, a fost şi el prolamat împărat, pe %' otombrie!În (88 moare +aleriu, fiind suedat de iiniu, are o ia de soţie pe Constanţa, sora -itregă alui Constantin!



Pe %' otombrie (8%, Constantin îl în-inge pe :a2enţiu la podul :il-a $:ul-a*, -om -edeamai târziu um! Senatul îl delară pe Constantin prim"august! În (8(, iiniu îl îng-inge pe:a2imian, rămânând doar doi auguşti? Constantin, el dintâi şi iiniu, al doilea! În (8( are loelebrul Edit de la :ilan $:ediolanum*, -om -edea e importanţă -a a-ea! În (%8, iiniurepetă perseuţiile, dând un nou deret împotri-a reştinilor, deşi deisese în (8(, împreună uConstantin, să îneteze perseuţiile! #poi are lo onflitul dintre ei doi şi înfrângerea lui

iiniu! În (%&, Constantin de-ine singur împărat $YY\Y_*, iar imperiul îşi redobândeşteunitatea, e2tins pe o suprafaţă imensă? din =<ule, are s"ar putea să fie 0slanda de azi, sau 0rlanda, până în Persia şi 0ndia! 0mperiul de-ine un stat uni, u administraţie entralizată şi un singur împărat!

În (%3 are lo Sinodul 0 Eumeni, iar în ((4 este inaugurată nouă apitală, >oua 7omă!

Pe %% mai ((/, Constantin moare la Drvpano, în Bit<inia #siei :ii, oraşul de baştină al SfinteiElena, numit şi Elenopolis! Constantin a fost botezat de prietenul său, Eusebiu de >iomidia,

luând -eşmânt alb, după e fusese mai întâi ate<umen, iar apoi îmbolnă-indu"se şi murind, fiindîn -ârstă de aproape 54 de ani! # fost dus şi înmormântat în apitală, >oua 7omă!

În-inuirile aduse de Icsimos

#estea sunt lururi obişnuite în istorie! Constantin a fost în-inuit de Icsimos de uidere şi dee2terminarea ad-ersarilor!

0z-oarele e mărturisesO :ărturises lururi are sunt spuse de ad-ersarii săi, printre are, bineînţeles, Icsimos, are este iz-orul tuturor bârfelor despre Constantin, lururi aparţinândtărâmului legendelor! C<iar daă este -reun luru nedo-edit, istoriul TIcsimosU îl menţionează,dar fără să"l poată susţine a pe o onluzie bazată pe ipoteze sau ugetări orete!

Cazul lui :a2imian

Să luăm azul lui :a2imian, pentru a insista asupra unor e2emple arateristie! :a2imian -roiasă de-ină august, dar a fost izgonit de fiul său, :a2enţiu, refugiindu"se la fiia sa austa, fiindsoru lui Constantin, erându"i proteţia aestuia! În (84, însă, a organizat un omplot în -ederearăsturnării lui Constantin! #easta era situaţia în epoă! Gtiţi, ine-a, oriât de mare ar fi, nu

poate să îneteze să fie produsul -remii! De asta am spus ă, atuni ând -ine -orba de

anaronismul istori, aesta este o nereuşită a eretării istorie! >oi interpretăm e-enimenteledin epoa respeti-ă transferându"ne noi în epoa respeti-ă şi nu aduând epoa respeti-ă laondiţiile atuale! :a2imian a anunţat despre Constantin ă ar fi murit în luptele u frano"germanii de pe frontiera nordiă, iar apoi a preluat ontrolul asupra unei părţi a armatei şi s"aautoprolamat împărat! Constantin s"a întors, iar :a2imian s"a bariadat în fortăreaţa :assala$:arsilia*! Constantin l"a făut prizonier, dar l"a iertat, datorită inter-enţiei soţiei sale, austa! #urmat un nou omplot al lui :a2imian, în are, de data aeasta, a fost impliată şi austa, -izânduiderea lui Constantin, dar a eşuat! austa arună -ina pe tatăl ei, are e onstrâns să se sinuidă,spânzurându"se, înţelegând ă lururile nu au mers um trebuia pentru el! Ei, de asta e în-inuit

Constantin! Dar -edeţi, atuni ând ine-a este un demnitar de rang înalt, dar nu doar politi şiadministrati-, i onentrând toate prerogati-ele, se <eamă 7etus =otius 1mnis, adiăomandant peste toată lumea! Constantin era şi Audeător suprem, şi Pontife2 :a2imus, adiă elmai mare preot TpăgânU! >u şi"a asumat singur toate aestea, i Ti"au fost aordateU de 0mperiul7oman! Prin urmare, toate faptele puteau fi Audeate de mai marele Audeător, susţinut de armată,



iar în ele politie, de Senat! >u este u putinţă să"i atribuim e2lusi- responsabilitatea, aşa dupăum, atuni ând preşedintele republiii ontrasemnează o ondamnare la moarte stabilită de untribunal, el este obligat să o faă! Daă el mai înalt fator deizional, împăratul mai demult,

preşedintele republiii, ar refuza să aepte eea e"i propune puterea Audeătoreasă, înţelegeţie efete ar putea a-ea!

Cazul lui .assiancs

În al doilea rând, a-em azul lui .assiancs! E-it detaliile, pentru ă şi în aest az, Constantin şi"a arătat mărinimia atuni ând a fost desoperit omplotul " din nou omplot " împotri-a şefuluistatului, iar .assiancs a fost e2eutat în urma apliării legilor statului! Este u putinţă, în iudaaestui fapt, să fie aeptată în-inuirea adusă lui Constantin şi să fie onsiderat uigaşO În aestaz, orie demnitar de rang înalt ar trebui să fie onsiderat uigaş, indiferent daă el apliă legilesau nu! Dar tomai din aest moti- a supra-ieţuit 0mperiul 7oman atâta -reme, pentru ă nu afunţionat astfel!

9Cu aeasta -ei în-inge; şi azul lui :a2enţiuCazul lui :a2enţiu, umnatul lui Constantin, este elo-ent! El dorea să de-ină singurul împăratşi s"a întors împotri-a lui Constantin, imputându"i moartea tatălui său, :a2imian " uidere, în-iziunea lui! # porunit distrugerea efigiilor lui Constantin, are tree #lpii în 0talia, ele douăarmate întâlnindu"se la podul de peste =ibru aflat la doi ilometri în afara 7omei! #ii, într"odupă masă, are lo unosutul semn dumnezeies relatat de istoriul Eusebiu? -ederea de ătreConstantin pe er a semnului Cruii şi a u-intelor 9Cu aeasta -ei în-inge; $wYx\y ^_*, iar nu9Întru aeasta -ei în-inge; ${ wYx\y ^_*! #diă, u aest simbol -ei putea să în-ingi, în-inge!

atanţiu este el are prezintă te2tul în latină şi aminteşte şi el ă era -orba de rue, pe areConstantin a -ăzut"o în timp e dormea! .edeţi, e2istă -ersiuni diferite, el menţionează u-inteleÎn 6o .inas $Întru aeasta*, adiă întru aeasta să în-ingi! E2istă anumite surse aremenţionează faptul ă a -ăzut Cruea şi Sfântul #rtemie şi armata întreagă, nu doar Constantin!ie în somn, fie după masa pe er, eea e este important e faptul ă a urmat poruna alătuiriisteagurilor $labarum* u Cruea în monogramă, <ristograma P, de la 6ristos, în interiorul uneiununi, preum şi a suturilor!

Icsimos tree sub tăere aest e-eniment, deşi ar fi putut să"l infirme, dar nu a putut! Gi alţi

sriitori păgâni tre aest e-eniment sub tăere! El însă este menţionat de istoriii de mai târziu,ilostorgius, >i<ifor Kallist ant<cpoulos, isi<astul din seolul al 0."lea! Sozomen, istoriuldin seolul al ."lea, un seol după Constantin, la fel a şi TistoriulU Sorate solastiul, spun ăaele u-inte, wYx\y ^_, erau de fapt îngeri! a fel um steaua Betleemului, după Sfântul 0oan6risostom, a fost o minune suprafireasă, adiă o energie nereată a Dumnezeului Celui în=reime, la fel interpretează şi Sozomen!

upta a a-ut lo la %' otombrie (8%, Constantin a-ând %3 444 de soldaţi, iar :a2enţiu 844 444!#rmata aestuia din urmă a fost, efeti-, zdrobită podul de peste râul =ibru s"a rupt şi o mulţime

de soldaţi au ăzut în râu şi s"au îneat, inlusi- :a2enţiu! Din nou este în-inuit Constantin!

Pe mine, în eretarea mea, mă interesează termenul folosit? 9uigaşul Constantin; $kYZY|}Y Y~y\_\^Y*! Gtiţi e înseamnă uigaş! Că el s"ar fi străduit să"l faă pe :a2enţiu să adă înrâu şi să se înee, în regulă, aept! Dar uigaş, de unde până undeO Când de fapt este -orba de o



luptă, de o răsoală împotri-a onduătoruluiO =rei ani mai târziu, Constantin a onstruit arul detriumf are e2istă şi azi la 7oma!

1 altă în-inuire adusă lui Constantin este ă n"a ondamnat nii un soldat din armata ad-ersă, ănu a luat -reo măsură împotri-a lor Înţelegeţi, dei, e fel de ontradiţii e2istă în e-aluarea luiConstantin!

Crispus şi austa

Cea mai importantă dintre în-inuiri " a să în<ei u ele " este azul fiului lui Constantin,Crispus, şi a elei de"a două soţii, austa! În (85 se prăznuiau 84 ani de la urarea pe tron! Înaelaşi timp apare ştirea ă, fiul său, Crispus, a fost arestat şi în<is la Pcla, în •stria " de aolo ede baştină 0onnis Kapodstrias şi familia lui! Crispus era un tânăr serios şi demn, u multe -irtuţide onduător! a -ârsta de 8/ ani deAa dobândise grade militare şi era omandantul floteiimperiale! Să nu -i se pară iudat, fiul adopti- al lui >apoleon, fiul 0osefinei, Eugen, la -ârsta de85 ani a pus stăpânire pe Eptnisa, onduându"i pe franezii demoraţi! #ii se -ede ura austei?

Crispus era superior elor trei fii ai ei! # fost -orba de suesiune! a fel, Sfânta Elena îl iubea peCrispus pentru alităţile sale, îi amintea de fiul ei în tinereţe! # fost o lurare drăeasă! Cu o lunăînainte de moartea lui Crispus, Constantin el mare a dat o lege împotri-a adulterului, aadulterului u o femeie ăsătorită, nu ur-ie, iar pedeapsa era moartea! Crispus a fost în-inuit deausta, u martori mininoşi, mai întâi de omplot împotri-a lui Constantin, iar apoi de atentatîmpotri-a pudorii ei!

Icsimos, istoriul idolatru şi 0oan Ionars, în seolul al 00"lea, onsideră ă aeste în-inuirierau neîndreptăţite la fel, toţi eretătorii serioşi onsideră ă erau de domeniul po-eştilor!

Dilema lui Constantin în aest az este similară aelui mare legiuitor elen din -eaul al .00"lea î!6!, ontemporan u 6amurabbi, Ileuos, el are a dat primele legi srise greilor, înaintea luiSclon! #esta a dat o lege are spunea aşa? el în-inuit şi do-edit de adulter, să"i fie soşiamândoi o<ii! Cel dintâi inulpat de adulter a fost tomai fiul lui Ileuos, iar aesta din urmă,a Audeător suprem, preum Constantin, trebuia să"l Audee! Ce să faăO Să"l orbeasă pe fiulsău, pe are armata şi adunarea îl -oiau suesorO Ileuos întreabă, u înţelepiune, adunarea?âţi o<i ere legea a pedeapsă în aest azO 0"au răspuns? doi! Ei, spune el, un o<i de"al fiuluimeu şi un o<i de"al meu! S"a lipsit el de un o<i pentru a nu se lipseasă fiul său de amândoi!TU

Constantin nu"l e2eută pe Crispus, i"l trimite la în<isoare! =otuşi, Crispus este e2eutat înasuns, dar nu a fost găsită -reo ondamnare dată de Constantin în aest sens! 0storiii spun ăsingura are ar fi putut utiliza peetea imperială ar fi fost soţia lui austa, şi ei îi atribuie uiderealui Crispus!

Elena se reîntoare la 7oma, ia unoştinţă de omplotul austei şi"l anunţă şi pe Constantin, aredispune arestarea austei! Icsimos srie um Constantin a dat ordin a austa să fie îneată în

baie, în apă fierbinte!

În urmă u âte-a zile am primit un artiol în are, un duşman al reştinismului repetă toateaeste lururi srise de Icsimos, fără -reo altă sursă, fără onfirmarea din altă parte a aestor informaţii! Po-estea lui Icsimos este demontată de 0eronim, sriitorul biseries $(55"&8) d! 6*!Elenist desă-ârşit, el a trăit aproape de părinţii din 7ăsărit şi, bineînţeles, aproape de Sfântul 0oan



6risostom! El menţionează ă austa a murit la ( sau & ani după moartea lui Crispus! #şadar, elegătură diretă ar putea fi între ele două e-enimenteO Până şi +ibbon, în istoria sa, pune laîndoială o astfel de moarte a austei, la fel şi Paparigcpoulos respinge o astfel de teorie! #şadar,azurile Crispus şi austa ţin de legendă!

#titudinea lui Constantin faţă de idolatrie

a un an după Sinodul de la >ieea, în (%5, Constantin merge la 7oma pentru sărbătorirea a %4de ani de domnie, a doua deennalia! # fost <emat pe dealul Capitoliului pentru a partiipa la oeremonie militară idolatră, însoţită de sarifiiile obişnuite! # refuzat! .ă daţi seama, refuzulÎmpăratului de a"şi îndeplini obligaţiile, aşa um se ădea unui împărat păgân, idololatru, a ăzuta un trăsnet din senin! =rebuie să ştim, fa o paranteză, pentru e anume a fost perseutatreştinismul, mai ales în primele trei -eauri ` dar perseuţiile nu au înetat niiodată, nii astăzi!Creştinismul a fost perseutat pentru ă nu aepta altă dumnezeire!

E2presia de la iturg<ie 9@nul Sfânt, @nul Domn, 0isus 6ristos;, după um onsideră marii

liturgişti, a intrat în adrul Sfintei iturg<ii înă din primul seol! 9@nul Sfânt; era o delaraţiefaţă de e-rei? @nul este el e sfinţeşte, Dumnezeul =reimi! 9@nul Domn;, un rege, un Împărat,se adresează romanilor? @nul este #ela are este Împăratul nostru! #est luru îl repetă, în 854,şi Sfântul PolNarp, Episopul SmNrnei! Ce"i spune Statius Ruadratus, gu-ernatorul SmNrneiO9Fertfeşte Cezarului =itus;, ăi ezarul era dumnezeu pe pământ!

Spiritul Cezarului şi spiritul 7omei era instit prin statui, prin Aertfe, a zeitate! 7oma nu ar fia-ut nii o împotri-ire faţă de introduerea, de ătre reştini a înă unei zeităţi între elelalte ` 6oraţiu spunea, la -remea respeti-ă, ă 9e2istă mai mulţi zei deât oameni; ` 7oma nu ar fispus nu daă, mai întâi, ar fi fost aeptată di-initatea Cezarului şi a 7omei! =omai pentru astaerau prigoniţi reştinii! Ei erau o soietate interzisă ` o grupare are nu aepta 9eea e etatea;,a să"l itez pe enofon Tsriind despre SorateU, 9eea e etatea onsidera dumnezei; şi are,după lege, erau onsiderate dumnezei! Conştiinţa idololatrilor trebuie să fi fost intrigată de faptulă Împăratul, are era instit a zeu ` şi Constantin fusese instit a zeu până atuni ` refuză să



partiipe la ele legal rânduite u pri-ire la religia 7omei! În urma elor trăite la Sinodul de la >ieea, Constantin nu putea să aepte toate aestea!

Conform lui Icsimos, aest luru a pro-oat ura idolatrilor, are, pentru a se răzbuna şi a"l pro-oa, i"au profanat statuile, spărgându"le feţele atuni ând a auzit, Constantin, liniştit, şi"a pus mâna pe faţă, spunând? 9din feriire, nu -ăd nii o rană pe faţa mea;! >u i"a ondamnat peidolatri, dar nii nu a a-ut o relaţie deosebită de prietenie faţă de ei! În epistolele lui, îi sfătuieşte

pe louitorii din zonele unde e2istau idolatri să se întoară spre redinţa reştină! Cum ar fi fost posibil să"l iubeasă păgâniiO

Se-eritate a arătat doar faţă de eretii, de aeea odată e2ila pe Sfântul #tanasie, odată pe #rie! @nonduător, din orie -reme ar fi el, este interesat de eea e spune pro-erbul popular? 9linişte,ordine şi siguranţă;! Constantin -oia să e-ite disensiunile şi onflitele inoportune! După mulţiistorii, #tanasie el mare a fost trimis în #pus tomai pentru a fi proteAat, pentru ă arienii îlameninţau u moartea! # fost e2ilat la 7oma între ((3 şi ((5 şi la =re-ira, atualul =rier, oraşulde baştină al lui :ar2! #ii a fost trimis marele #tanasie, aduând u el mona<ismul Sfântului

#ntonie şi al Sfântului Pa<omie, mona<ismul <ino-ial! Constantin nu a nedreptăţit religia păgână! După Icsimos, Constantin a a-ut sub supra-eg<ere onstruirea de temple păgâne!Confratele meu de la @ni-ersitatea din #tena, doamna Pol€mnia #t<anasidis are o lurareimportantă, în are spune ă, imediat după >ieea, Constantin, a şef al statului, a finanţat &lăaşe de ult, două păgâne şi două reştine! #şadar, a înerat să menţină un e<ilibru şi săasigure o egalitate şi o unitate între etăţeni! De asemenea, a finanţat onstruirea biseriilor Sfintei Elena, Biseria u o Sută de Coloane din Pros, biseriile are e2istă şi azi în 0erusalim, înBet<leem, la Sta-ro-oni, la s<itul unde Sfânta Elena a lăsat o mare parte din lemnul SfinteiCrui, şi aşa mai departe! T:ă iertaţi, -ăd într"un artiol, nu"l -oi iti în întregime, um mulţineo"păgâni ne în-inuies, ziând 9e Sfânta Crue, este o întreagă pădure;! >u redeţi ă tot eeae este numit Cinstitul emn pro-ine diret din Cruea lui 6ristos? a-em aele aşa numitefilaterii, fie atinse de sângele mueniilor, fie atinse de Cruea lui 6ristos! #lte-a este eea ese găseşte la :ănăstirea iropotamu sau la :ănăstirea Sta-ro-oni din Cipru, unde sunt buăţimari din Crue! >u sunt mai multe rui din are se rup buăţele, i se produ filaterii prinatingere de Cruea lui 6ristos!U

Gi tatăl lui Constantin a arătat îngăduinţă faţă de reştini, în sensul ă nu a pus în apliarederetele de perseuţie ale lui Dioleţian, şi aeeaşi politiă a urmat"o şi Constantin!

Constantin a ontribuit la biruinţa reştinismului! 1 uriaşă eroare ` bine ar fi de"ar fi datoratăignoranţei ` este onsideraţia adesea repetată şi trâmbiţată, um ă Împăratul Constantin ar fi fostel are ar fi prolamat reştinismul drept religie ofiială ` asta este blasfemie urul aesta s"a petreut abia pe %' februarie ('4, în -remea lui =eodosie 0, Împăratul de pro-enienţă <ispaniăşi iute la mânie, nu Ta fost făutU de ătre Constantin! Constantin a asigurat libertate pentru oriereligie, iar reştinii au dobândit dreptul de a se în<ina liber la Dumnezeul lor! >u, Creştinismulnu a dobândit statut de religie ofiială a statului! #sta e o greşeală istoriă uriaşă, şi o miniună,în aelaşi timp!

Constantin Paparigcpoulos spune ă 9în eea e pri-eşte reştinismul, Constantin putea să aibăaltă atitudine sau a-ând atitudinea pe are a a-ut"o, putea să nu"l proteAeze, i să"l prigoneasă;!#şadar, Paparigcpoulos atribuie atitudinea lui Constantin faţă de reştinism a fiind datorată unor inter-enţii metafizie, suprafireşti asupra inimii lui! Gi un luru important? nii un politiian nu se

bazează niiodată pe susţinerea minorităţii, i întotdeauna pe a maAorităţi, fie pentru a fi -otat în



alegeri, fie pentru a"şi împlini ţelurile! 0ar, în -remea lui Constantin el mare, până la Sinodul 0Eumeni, în are"şi arată interesul faţă de reştini, are era numărul reştinilor din 0mperiuOÎntre ' şi 84 la sută! #sta onsideră într"o lurare foarte importantă, =<e :ission and E2pansionof C<ristianitN în t<e irst =<ree Centuries, #dolf -on 6arna, un mare istori european,german, liber de orie ideologie! 0ar între ' şi 84 la sută înseamnă ă, la -remea respeti-ă,reştinii erau o minoritate!De asemenea, Constantin, marele Constantin pentru mine, numai şi pentru asta este mare şi sfânt

al Biseriii! Sfânt înseamnă ă are <arul lui Dumnezeu în el, asta înseamnă, nu infailibil! #re<arul lui Dumnezeu, -iu şi simţit! :arele Constantin a renunţat o dată de bună -oie la alitatea deîmpărat, aeptând instituţia demoratiă a sinodului, sistemul sinodal! În anul (88 şi apoi, şi în(8("(8&, au izbunit nişte dispute serioase, s<isma donatiştilor! Creştinii se ertau între ei"adepţii lui Donatus şi ei ai episopului legal ` asupra proprietăţii biseriilor, titlurilor de

proprietate şi asupra terenurilor! :arele Constantin, are trebuia să Audee <estiunea, , şi"a datdemisia din funţia de :are Fudeător, spunându"i lui :iltidis, un elen, episop al 7omei, al.e<ii 7ome? 9a-eţi adunare, deideţi în adunarea sinodală;! #şa s"a aAuns la Sinodul 0Eumeni! 0z-oarele ne spun, studiate riti de domnul eids şi de ătre alţi eretători, ă

preşedinte fusese Eustt<ios al #ntio<iei!@nul este preşedintele are ondue plenul şi altul este el are on-oaă Sinodul! Doar Împăratul a-ea dreptul de a da permisiune episopilor din lungul şi latul 0mperiului de a ălătoriînspre apitală, iar de aolo, la >ieea Bit<Nnei! #est luru a fost -alabil şi în -remea lui0ustinian, şi în .e<ea 7omă, şi sub oupaţia germană Ta +reieiU! Putea ine-a să irule fără

permisiunea administraţiei germane, sau în @niunea So-ietiă ar fi putut ine-a să spună 9mădu până la 7oma, la umpărături;, fără să aibă permisiunea autorităţilor O Pentru ă se temeaude re-olte! #est luru era u atât mai mult -alabil în imensul imperiu roman!

Constantin, însă, şi împăraţii de după el, au dat permisiunea on-oării sinodului! S"a adresat părinţilor din Sinod într"o greaă fluentă, ăi stăpânea limba greaă, iar apoi s"a retras, lurărileSinodului desfăşurându"se în prezenţa părinţilor, printre are Sfântul >iolae, Sfântul Spiridon,#le2andru al =esaloniului, #le2andru al #le2andriei, marele #tanasie, pe atuni doar diaon ` înţelegeţi despre e personalităţi -orbim! Constantin nu a fost preşedintele elui dintâi SinodEumeni! a fel a-ea să se întâmple şi mai apoi în istoria Biseriii! .eţi zie, on-orbiri,influenţări din ulise puteau să aibă lo! Dar atuni ând la Sinoadele Eumenie au partiipatsfinţi, gata să se Aertfeasă pentru redinţa în Dumnezeu, nii o influenţă nu este u putinţă! #staeste o problemă a prezentului? poate fi on-oat un Sinod EumeniO Daă nu a-em ToameniU

îndumnezeiţi, nu putem a-ea Sinod Eumeni! Sau, daă nu a-em episopi are să lupte pentruredinţa lui 6ristos şi să urmeze sfinţilor îndumnezeiţi, pentru ă altfel orie Sinod are ar a-ealo în -iitor, sub numele de Panortodo2 şi Eumeni, daă se -a împotri-i u-ântului şi faptelor elor îndumnezeiţi, adiă ale sfinţilor, se -a do-edi ` iar eu nădăAduies să nu se întâmple asta "sinod mininos, sinod tâl<ăres! Din elinolatru, marele Constantin s"a făut u ade-ăratredinios Soarelui Dreptăţii, lui 0isus 6ristos, s"a făut apărător al auzei religiei reştine, aşaum a do-edit"o în (8(, prin Deretul de la :ilan, fără însă, să prolame reştinismul dreptreligie ofiială şi uniă a statului!

Deretul de la :ediolanum

Deretul de la :ediolanum este inlus de atanţiu într"o lurare a sa, preum şi de Eusebiu în0storia sa! Ce onţine aest deretO Prolamă libertatea religioasă, în general, pentru orie religie!



Deretul abrogă legile date împotri-a reştinilor şi le retroedează aestora lăaşele de ult efuseseră onfisate şi date idolatrilor!#olo unde aest din urmă luru nu era posibil, reştinii primeau despăgubiri pentru lăaşeleonfisate!

#m -orbit înainte despre Sinodul 0 Eumeni, dar Constantin a ridiat elenismul la a fator de putere politiă şi ulturală! TU E2istau două limbi, greaa şi latina! Constantin a -orbit în greaă

la Sinodul Eumeni şi la el de la #ntio<ia din (%&! aptul ă a aeptat instituţia sinodală este osmerire a sa înaintea ei! #ii Tîn #ntio<iaU, îşi desă-ârşeşte smerirea sa de bună -oie şi aeptareainstituţiei sinodale, atuni ând rosteşte aea sintagmă elebră? 9.oi sunteţi episopi ale elor dinăuntru, ale elor spirituale, ale sara internă ale Biseriii! Eu, Împăratul, sunt rânduit deDumnezeu episop ale elor din afară $\y ]\} _ ]^q*;! Cei are sunteţi filologi ştiţi eînseamnă formula 9_ ]^q;? 9aş putea să fiu episop T]^YY, în greaa -e<e, înseamnăsupra-eg<etor, inspetor, n! tr!U, din moment e îmi reunoaşteţi aest drept, supra-eg<ind eledin afara Biseriii, ele din afara Sfântului #ltar;! Putem trage onluziile despre sara internăale Biseriii, obser-ând abuzurile de după, şi nu numai în +reia! Problema atuală a relaţiilor

dintre Biseriă şi stat ne fae să ree-aluăm atitudinea marelui Constantin, dar şi a altor împăraţiai 7omei elei >oi!

Împlinirile lui Constantin el mare

Constantin a modifiat ursul istoriei prin reformele religioase şi i-ile efetuate! @na dintre ele afost eliberarea, posibilitatea sla-ilor de a de-eni oameni liberi! El nu a abolit sla-ia, nu era u

putinţă să fie abolită, i, la fel a #postolul Pa-el în srisoarea ătre ilimon, a s<imbat



onţinutul sla-iei! Sla-ul putea de-eni frate, adiă angaAat ` la fel a noi, funţionarii publii,are spunem 9domule preşedinte, nu suntem sla-ii nimănui; şi ând -rem noi, trântim uşa şi

pleăm ` la fel şi sla-ul era reunosut a om, a persoană umană, nu mai era pe deplin sla-, iîmpreună"munitor u foştii săi stăpâni!

Constantin este primul Împărat 7omeu, adiă primul Împărat ortodo2 din istorie? el este el areonstruieşte >oua 7omă, noua apitală! În (%5 înepe ăutarea unui oraş ` nu era mulţumit de

mediul latinofon al #pusului şi înţelesese ă destinul imperiului se mutase u totul în 7ăsărit!#olo a îneput marele Ao eumeni e a-ea să ţină mai mult de o mie şi"o sută de ani, şi areînă mai ţine! Elenismul îşi menţine uni-ersalitatea doar legat spiritual de >oua 7omă, dePatriar<ia Eumeniă a Constantinopolului!Constantin a ales mai întâi =roia, aolo a -rut să"şi stabileasă apitala, atât de anti"elen era! #stao spune istoriul Sozomen! În ele din urmă a înţeles însemnătatea zonei din preaAma -e<iuluiBNzntios, are pe atuni era în ruine, ăi ontrola treerea spre :area >eagră, adiăstrâmtoarea Bosforului! Paparigcpoulos, +ibbon şi mulţi alţi istorii au măsurat distanţa de laConstantinopol până în =<ule, în 0slanda, adiă, şi de la Constantinopol până în C<ina, şi sunt tot

am atâţia ilometri! Constantin a sesizat ă ar fi urmat a Constantinopolul să fie situat în entrulumii Tunosute atuniU! 0ar ând a trasat planul oraşului, eilalţi demnitari l"au întrebat? 9undene dui O #i pus foarte departe marginile oraşului;! 0ar mai apoi =eodosie a trasat a doua oarăoraşul, şi 0ustinian l"a e2tins a treia oară! Iiea Constantin? 9nu mă pot opri, aela mă mână totînainte;! E -orba, aşadar, de inter-enţie suprafireasă, -reun înger îl onduea pe mareleConstantin! Daă asta este ade-ăr sau miniună, nu e problema noastră! @imitoare sunt -iziuneaşi perspiaitatea aestui politiian de a reunoaşte rolul pe are a-ea să"l AoaeConstantinopolul, >oua 7omă, în regiune!

El, are nu pierduse nii un război, de-enise Împărat! >u a fost biruit -reodată, nii din interior,nii din e2terior! # abolit grupul senatorilor, are aAunseseră să fie onsideraţi şefii împăraţilor, aabolit pedeapsa la moarte pe rue, a reînnoit dreptul familiei, a ondamnat adulterul, după umam -ăzut, prin anumite legi a îmbunătăţit statutul mamei, a proteAat familia şi opiii de abuzul

parental, pe fete de măritişul u forţa! # regularizat <estiunile u pri-ire la di-orţ, moştenire,dotă et! Întreaga sa politiă îl arată aţionând a un reştin! # dat legi împotri-a elor are

priinuiau moartea sla-ilor şi a limitat -iolenta şi pedepsele orporale! Gi e-a u totulsemnifiati- pentru seolul al 0."lea, a interzis stigmatizarea feţelor sla-ilor! E2ista obieiul afeţele sla-ilor să fie însemnate u fierul roşu! Constantin spunea ă faţa este aeea are neaseamănă u Dumnezeu, este după <ipul lui Dumnezeu, are ne"a reat astfel! Cum este u

putinţă, aşadar, să fie desfigurată astfel O TU



7elaţia lui Constantin u reştinismul

:ulte lururi s"au sris pe aest subiet, sute, daă nu mii de ărţi şi artiole! Se -orbeşte despreoportunism, dar deAa eu -"am -orbit despre reştinism a minoritate!

Profesorul nostru, feriitul #ndrvas Ntris şi"a alătuit, în 8)&3, lurarea de diplomă sub titlul9Credinţa lui Constantin el mare în ultimii săi ani de -iaţă;! Studiind toate sursele mai -e<i saumai noi, aesta subliniază instirea pe are marele Constantin o aorda martirilor! El aeptă pe

deplin teologia Biseriii şi a poporului simplu în e pri-eşte martiriul şi pe martiri? se ruga îngenun<i mueniilor, a onstruit un lo de instire a mueniilor $mart€rion*, în are să fiedepuse moaştele " a-ea dorinţa de a strânge într"un singur lo moaştele #postolilor, iar aestluru îl -a reuşi parţial fiul său Constanţiu, are a strâns osemintele a 5 #postoli ` şi -oia să fieîngropat între martiri! @n alt luru important este dorinţa sa de a fi botezat în râul 0ordan, ăiaflase ă 0ordanul are apele sfinţite datorită faptului ă aolo fusese botezat 0isus 6ristos! Săluăm aminte? <iar daă s"a botezat la sfârşitul -ieţii sale, despre are Constantin nu ştia ând -a-eni ` aşa um nimeni nu ştie, eu nu ştiu daă -oi ieşi afară pe uşă sănătos şi în piioare, sau -oimerge să fiu pri-eg<eat în #tena! >imeni nu"şi ştie momentul sfârşitului -ieţii!

Constantin a urmat pratiii reştine din -remea lui, a fost opilul aelei -remi! Sunt întrebatadesea, stimaţi părinţi şi teologi, sunt întrebat adesea la soală unde anume se împărtăşeau ânderau în #tena, .asile şi +rigorie =eologulO >iăieri nu se împărtăşeau? mergeau la biseriaSfinţilor 0sdori, um o ştim noi astăzi, de pe Na-ittcs, dar nu s"au botezat deât pe la -reo (4



de ani! Daă du<o-niii nu simţeau ă ei înaintau în urăţia inimii, nu"i botezau, asta eraobişnuinţa omună!

Cine era du<o-niul lui ConstantinO >u era Eusebiu al >iomidieiO Ei erau prieteni, se unoşteaude pe -remea ând erau păgâni! Din aest moti- a erut botezul în ultimul moment de laepisopul >iomidiei! 0 se impută ă a primit botezul a un păgân Dar lăsaţi" pe Dumnezeusă faă eea e -oieşte! TU Constantin el mare mai a-ea un sfătuitor du<o-nies, pe 1ssius

din Cordoba Spaniei, o mare personalitate asetiă a -remii!

Biseria nu"l insteşte pentru faptele enumerate el mai adesea, pentru binefaeri şi elelalte!Pentru a putea înţelege de e îl instim a ortodo2, des<ideţi mineiul la ziua de %8 mai, a să-edeţi sluAbele, troparele are fa referire la Sfântul Constantin şi la Sfânta Elena! Cel dintâiu-ânt? preum Pa-el primit"ai <emare din eruri!

#tuni ând #postolul Petru a pleat la Corneliu, e"i zisese 6ristos? ele e Dumnezeu aurăţit, tu să nu le numeşti spurate $apte, 84, 83*! 0ar ând a aAuns la Corneliu, a aflat ă

a-usese -ederi dumnezeieşti! #şadar, Dumnezeu Însuşi le pregătise dinainteV Petru a dat înapoi şia făut eea e trebuia să faă , să"l boteze pe Corneliu, deşi ar fi trebuit să mai treaă destulă-reme până să fie botezat! a fel şi în azul lui Constantin el mare, a primit <emare ereasă,

preum #postolul Pa-el! #est luru este e2trem de important!

Desigur, mă -eţi întreba, dar suntem absolut siguri de astaO Pare mai degrabă să ţină de follor,deşi e2istă surse are dau mărturie despre -iziunea şi despre -iaţa în Dumnezeu pe are a trăit"omarele Constantin! Pe mine mă interesează, stimaţi părinţi, riteriile ag<iolog<ie ale Biseriii,

pe e anume ne bazăm? nu ă a aAutat, ă a dat, ă a titorit lopotniţe şi biserii şi altele! Gtiţi,ortodo2ia, în antiteză u papismul, o spun asta elor are nu ştiu, nu prolamă sfânt pe nimeni!Prolamarea T_‚[YY^qqU asta, -ă rog să uitaţi aest u-ânt, este o blasfemie! >u e2istă

prolamare în ortodo2ie, la Sfinţii Părinţi! În Biseria 1rtodo2ă e2istă numai reunoaştereasfinţeniei? Dumnezeu, prin inter-enţii e2traordinare, prin moaşte are iz-orăs mir, are faminuni, prin moaşte şi prin alte semne dumnezeieşti ne do-edeşte inter-enţia Sa în azurionrete! #stfel, instim pe sfântul păstrat şi reunosut de Dumnezeu!

În al doilea rând, la Constantinopol, ei originari de aolo spuneau şi ântau despre mormântullui Constantin el mare, ă iz-orăşte -indeări! Daă mergeţi în KvrNra, îmi iertaţi menţiuneaaeasta, şi le spuneţi ă mormântul lui :etallincs iz-orăşte -indeări, -ă -or lua în râs! Dar nu

pentru ă nu am murit înă, i pentru ă nu sunt -redni a mormântul meu să iz-orasă-indeări! De Constantin însă, loalniii el puţin nu râd atuni ând -ine -orba de aşa e-a!0storiul Sozcmen srie despre Sfântul Constantin ă minunile lui sunt asemenea elor aleSfântului Spiridon!

În al treilea rând, Constantin a ţinut redinţa de la >ieea! Îngăduind Sinodului să fie on-oatşi să <otărasă lururi, u <arul lui Dumnezeu, el s"a arătat a unul are a întărit u ade-ăratredinţa Părinţilor 1rtodoşi ai Biseriii! Despre Sfântul Spiridon se spune ă a influenţat Crezul

prin minunea să-ârşită u ărămida! Constantin şi"a păstrat redinţa ortodo2ă pentru ă a fost

inspirat să se abţină să fie domn al lumii şi să aepte instituţia sinodală!

În în<eiere, o ultimă onsideraţie a lui Constantin Paparigcpoulos ` am făut un studiu desprePaparigcpoulos şi de asta fa referire adesea la el? <iar daă ar fi făut Constantin -reonelegiuire, ea nu se datorează sălbătiiei sufletului, i pentru ă s"a năsut şi a trăit într"o -reme



u nişte obişnuinţe şi tradiţii sinistre, -e<i de -eauri! #ntemergătorii şi ontemporanii lui nurespetau nii o lege omeneasă ori dumnezeiasă! Este luru -redni de uimire ă, biruindaeste ispite atât de mari, a reuşit să înţeleagă şi să mărturiseasă prinipiile E-ang<eliei! #stazie Constantin Paparigcpoulos!

.ă mulţumes!

-rof$ %r$ &arin Se9astian Sf+nta Împărăteasă Elena

Sfânta Împărăteasă Elena " >obilissima femina

Biseria 1rtodo2ă a reunosut dintotdeauna benefiiile -enite asupra reştini"smului în timpulîmpărăţiei lui Constantin el mare şi a alătuit un ult speial de instire a aestuia împreună uea are l"a îndrumat şi i"a fost mereu aproape, Sfânta împărăteasă Elena, mama sa! Din păate,sina2arele româneşti notează pentru ziua de %8 mai foarte puţine date despre Sfânta Elena, ea

mai mare atenţie aordandu"i"se fiului aesteia!

a polul opus, oidentul reştin refuză să"i reunoasă împăratului Constantin statutul de sfânt pe moti- ă a amânat botezul până aproape de ziua morţii şi a a-ut o -iaţă personalăontro-ersată, astfel înât ziua de %8 mai este dediată în totalitate instirii Sfintei Elena,



-enerată pentru -iaţa reştină autentiă dusă din tinereţe şi până în easul morţii! @nii teologiatolii ontemporani, amintind de pratia Biseriii 1rtodo2e de a insti împreună pe mareleîmpărat şi pe prea redinioasa sa maiă, tind să dea dreptate ultului ortodo2, u menţiunea ă,în azul lui Constantin, se u-ine să amintim aţiunile sale măreţe, însă nu neapărat să"lonsiderăm sfânt!

Sootim de"a dreptul eronată aeastă pratiă oidentală şi u totul străină tradiţiei ortodo2e,

are a sootit din ele mai -e<i timpuri ă binefaerile primite de Biseria lui 6ristos în -remealui Constantin se datorează purtării de griAă a lui Dumnezeu, Care a lurat atât prin faptele pro-idenţiale ale împăratului Constantin, ât şi prin influenţa benefiă a mamei sale! >u se ştiede e .ieţile Sfinţilor şi Sina2arele ortodo2e nu oferă un tablou omplet al Sfintei Elena şi selimitează doar la âte-a fapte pentru are a rămas în istorie! Probabil, ărţile noastre de ult au

preluat metoda didatiă a lui Eusebiu de Cezareea, biograful Sfântului Constantin, are arealizat roniile a-ând în entrul atenţiei persoana împăratului! >u este e2lus a atualastrutură a sina2arului din ziua de %8 mai să fie o reaţie la pratia romano"atoliă de a o instidoar pe Sfânta Elena!

Pentru a suplini lipsa de date din srierile ag<iografie româneşti referitoare la -iaţa Sfinteiîmpărătese, -om înera în rândurile următoare să aduem înaintea ititorilor un portret detaliatal Sfintei Elena, aşa um reiese din datele istoriilor -remii, păstrând -ie tradiţia ortodo2ă areere a în azul familiei aestor doi Sfinţi împăraţi, faptele mamei să fie analizate prin raportarediretă la ele ale fiului ei!

la-ia 0ulia 6elena, unosută sub numele de 6elena #ugusta sau Sfânta Elena $ea! %&' " ea!(%)* s"a năsut, după datele furnizate de Proopie, în oraşul Drepanon $azi Karamiirsel* înBNt<inia $în nord"-estul #siei :ii*, ăruia mai târziu Constantin i"a s<imbat numele în6elenopolis, în onoarea mamei sale!

Elena este un nume foarte -e<i şi răspândit, mai ales, în lumea greaă! Se pare ă a fost numeleunei di-inităţi a luminii şi se aseamănă u u-intele greeşti <elane fălie, torţa, şi <ele străluirea soarelui $a se ompară u <elioterapia tratament u raze solare* poate a-ea şiformele? 0leana, eana, ina, #len, #lina, enuş, Ela, ili, Elen, 0lona şi altele asemănătoare!

:aAoritatea datelor istorie on-erg spre ipoteza ă Elena a a-ut un statut soial umil! Sfântul#mbrozie din :ilano afirma ă ea era o stabularia, o ser-itoare într"un <an sau ta-ernă!

1 legendă ulterioară, foarte puţin redibilă, menţionată de +eoffreN de :onmout<, pretinde ăera fiia regelui britan Coel, are a ăsătorit"o u Constanţiu C<lor pentru a e-ita esaladarearăzboaielor dintre britani şi 7oma! :onmout< delară apoi ă ea a fost prezentată a o reginădeoaree nu a-ea fraţi are să moşteneasă tronul Britaniei!

=ânăra Elena a a-ut din opilărie un mod de -ieţuire reştines? JDin prunie s"a distins prinfrumuseţe deosebită şi inteligenţă! Creştea în -irtuţile reştine mai mult deât eilalţi opii din-remea ei!J

Pentru alităţile ei, pe ând a-ea în Aur de %4 de ani, a fost luată în ăsătorie de ătre tribunulConstanţiu C<ior, treând peste utuma de a"şi lua soţie dintre fetele sărae! a un an după nuntă,în %/%, se naşte Constantin, -iitorul împărat!



Când Constanţiu C<ior aAunge #ugustus împreună u +aleriu, este silit să o repudieze pe Elena, pentru a se ăsători u fiia -itregă a lui :a2imian, =eodora, femeie u un statut soial pe măsuralui!

Părăsită de Constanţiu, Elena nu şi"a pierdut paea sufleteasă şi a ontinuat să trăiasă departede lume, în tristeţe şi singurătate! Probabil, în aeastă perioadă unoaşte şi îndrăgeşte redinţareştină! Prinipala sa preoupare a fost eduaţia fiului său, ăruia s"a străduit să"i sădeasă în

inimă dragostea şi gustul pentru -irtute, pregătindu"l pentru a fi un merituos suesor al tatăluisău! Se ruga nopţi întregi a fiul sau să nu fie orupt de sla-a deşartă şi de mândrie, ştia ă Jeamai importantă alitate a unui -iitor împărat este a, înainte de a"i omanda pe alţii, să fie stăpânasupra propriilor patimi!J $a -ie de Sainte 6elene, mere du +rand Constantin, pp! 84"88!*

Constantin ondue armatele romane în Britania şi ând tatăl său moare, în (45, legiunile britanie îl alamă pe tânărul omandant #ugustus! Îndată o <eamă lângă el pe mama sa, Elena,ăreia îi dă titlul de >obilissima emina " JDoamna prea nobilăJ!

După e Constantin -a de-eni totius orbis imperator " împărat al întregului pământ " Elena -a primi ea mai înaltă onoare la are putea aspira o femeie, titlul de #ugusta!

Constantin i"a istorisit sub Aurământ episopului Eusebiu al >iomediei ă, în preaAma bătălieideisi-e, are a-ea să"l ridie pe ulmea puterii, a -ăzut pe er, ziua în amiaza mare, o ruestrăluitoare a-ând deasupra insripţia în <o signo -ines, are se tradue în aest semn -eiîn-inge! >oaptea, în -is, i s"a părut ă"l -ede pe 6ristos purtând în mână o rue şi are i"a spussă imprime aest semn pe steagurile sale! El se trezeşte, împlineşte poruna şi porneşte la luptă!Cu toate ă nu a-ea deât %4!444 de ostaşi, împotri-a elor 834!444 ai ad-ersarului :a2enţiu,-itoria este de partea lui! Din aest moment, Constantin <otărăşte o s<imbare fundamentală în-iaţa politiă şi soială!

Prin Deretul de la :ilano, în (8(, dă libertate deplină Biseriii reştine, interzie serbările şieremoniile u manifestări imorale sau sângeroase, generalizează ţinerea zilei de odi<năduminia, oferă edifiiile imperiale din 7oma pentru louinţa episopului şi pentru transformarealor în lăaşuri de în<inăiune, ontribuie la onstruirea de biserii, onstruieşte pe malulBosforului un oraş nou, unde biseriile şi monumentele reştine să fie lourile ele maiînsemnate, dă legi are apărau demnitatea şi trăiniia ăsătoriei, et! =ot Constantin inter-ine şi îiaAută pe episopi să se adune în primul Sinod Eumeni, la >ieea, în (%3!

=radiţia ortodo2ă a -ăzut dintotdeauna în aeste fapte măreţe amprenta influenţei Sfintei Elenaasupra fiului său, pentru ă împărăteasa îmbrăţişase din tinereţe în-ăţătura reştină!0storiul biseries Eusebiu din Cezareea susţine altă -ariantă! După el, redinţa Sfintei Elena ar fi rodit în sufletul ei datorită strădaniei fiului său, întruât, Jmai înainte ea nu fuseseredinioasă!J $.iaţa lui Constantin el mare, p! 8&&* Cu-ioşia Sfintei împărătese s"ar datorarespetului şi preţuirii u are a instit"o rediniosul ei fiu, are a desoperit redinţa prininter-enţie di-ină şi a transmis"o mai departe şi mamei sale!

Sfânta Elena se buura de toate onorurile împărăteşti, în toate pro-iniile era alamată aîmpărăteasă augusta, a-ea drepturi depline asupra -istieriei împărăteşti, iar împăratul a porunita pe unele monede să fie gra-at <ipul eleia e i"a dat -iaţa! #eastă atitudine fa-orabilă faţăde mama sa ar fi determinat"o pe aeasta, după părerea lui Eusebiu, să respete şi ea E-ang<elialui 6ristos!



1 altă -ariantă reiese din ărţile de ult! #stfel, sina2arul zilei de %8 mai lasă să se înţeleagă ăaplearea împăratului spre redinţă reştină este o moştenire de la tatăl său, Constanţiu C<ior,are, deşi a împărăţit împreună u marii prigonitori Dioleţian şi :a2imian, s"a arătat plin de

blândeţe faţă de reştini, întrebuinţându"i pe ei e luptau pentru redinţa în 6ristos a sfetnii şisluAbaşi la urtea împărăteasă! JConstanţiu " spune sina2arul " în-ăţând buna instire peConstantin, fiul său el iubit, l"a lăsat diado< al împărăţiei sale în ostroa-ele Britaniei!J $:ineiul

lunii mai, p! 8//!*

Deşi în<inător la idoli, Constantiu nu dădea prea multă importanţă sluAbei idoleşti, i îşi puneanădeAdea în Dumnezeu Cel Preaînalt! În aeastă onepţie şi"ar fi resut şi fiul? JEl în-ăţa pe fiulsău, Constantin, să aute şi să eară aAutor de la ea de sus purtare de griAă, iar nu de la idoli!J$.ieţile Sfinţilor, p! %85!*

#nalizând datele de mai sus aAungem la onluzia ă ortodo2ia redinţei lui Constantin ar fi rodulunei eduaţii alese predate de tatăl său, iar după desoperirile di-ine primite de fiu, aesta ar fi

ontribuit şi la reştinarea mamei, eea e este u totul străin în-ăţăturii transmise în Biseria1rtodo2ă de"a lungul timpului, are o onsideră pe împărăteasa Elena iz-orul desă-ârşiriispirituale a fiului ei! Este posibil a istoriii are au transmis aeste date să fie influenţaţi deobieiul speifi perioadei -e<i de a soate în e-idenţă faptele oamenilor doar pe linie paternă!

7ezol-area dilemei -ine din srierile ag<iografilor grei, are sunt de părere ă Jatitudineaindulgentă a lui Constanţiu C<ior faţă de reştini se datorează influenţei pe are a a-ut"o în -iaţalui prima soţie!J uând în alul şi aeastă ultimă informaţie, -edem ă Sfânta Elena este eaare a promo-at -ieţuirea în spirit reştin atât în faţa soţului, dar mai ales înaintea fiului lor!0ndiferent daă s"a botezat la 54 de ani um zi unele iz-oare sau s"a botezat de tânără,împărăteasa Elena a fost sursa prinipală a introduerii şi dez-oltării 1rtodo2iei în adrul familieisale împărăteşti!

În timp e Constantin dădea noi speranţe de -iaţă reştinilor în plan legislati-, Elena se oupa deorganizarea operelor de binefaere şi de împodobire a lăaşurilor sfinte? JElena nu dădea uităriinii do-ezile de redinţă în Dumnezeu? în biseria lui Dumnezeu putea fi -ăzută oriând, aselede rugăiune le înzestra u daruri minunate şi nu dădea uitării nii măar lăaşurile aflate în elemai neînsemnate etăţi! :erită u ade-ărat să -ezi um umbla femeia aeasta e2traordinară,în-eşmântată simplu şi modest, în miAloul poporului îng<esuit în Aurul ei, -ă"dindu"şi e-la-ia

faţă de Dumnezeu prin tot soiul de fapte bineplăute ui!J $.iaţa lui Constantin el mare, p! 8&(!*

Sfânta împărăteasă merge în Palestina, unde iniţiază săpături pentru desoperirea lemnului SfinteiCrui şi a mormântului Domnului! ÎnuraAată de buna reuşită, ontinuă aeastă ăutare şi laBet<leem, unde identifiă loul naşterii lui 0isus şi pe :untele :ăslinilor, loul unde s"a înălţatla er! Peste tot sunt îndepărtate onstruţiile păgâne, ridiate în instea idolilor şi înălţate baziliirămase elebre! Împodobirea Hării Sfinte u loaşuri de ult s"a dorit să fie semn de mulţumireadusă lui Dumnezeu Jpentru binefaerile re-ărsate asupra marelui împărat Constantin, preum şiasupra fiilor lui, prea uerniii ezari, nepoţii ei!J $0bidem, p! 8&%!*

:ama lui Constantin a partiipat la toate aţiunile de binefaere în folosul reştinilor perseutaţi,mutilaţi, lipsiţi de posibilităţi, înlăturaţi din ser-iiul publi! Se spune ă mama lui Constantin era

bolta 0mperiului! Este prima femeie din lume are şi"a eliberat toţi sla-ii şi a desfiinţat de laurte suita de doamne şi domniţe, are <uzureau în lu2, intrigi şi lururi nefolositoare, înât un



sluAbaş al templelor păgâne a numit"o Jmolima uigaşă a idolilor şi a zeilorJ! De aii, ura păgânilor împotri-a elor doi!

.irtutea prin are se distingea Sfânta Elena era milostenia! J.irtutea milosteniei, spun ag<iografiigrei, arateriza -iaţa de zi u zi a sfintei şi era aşa de des pusă în -aloare, la fel um trupul sefoloseşte de respiraţie pentru a trăi!J

0storiul Eusebiu adaugă? JStrăbătând întregul 7ăsărit înonAurată de străluirea e i"o adueaautoritatea împărăteasă, Elena împărţea în Aur daruri din belşug, atât poporului de prin oraşe, âtşi oriărui ins are -enea la ea să"i eară şi tot din belşug împărţea ea u darniu"i braţ şiunităţilor armate! Dar el mai mult îşi arăta dărniia înaintea sărailor elor goi şi neaAutoraţi?faţă de unii u daruri în bani, iar faţă de alţii, împărţindu"le u prisosinţă -eşminte a să"şiaopere trupul! Pe âte unii i"a săpat din în<isoare sau de pătimirile lor din mine, a slobozit de

prigoana pe mulţi asupriţi, în sfârşit, âte unora le"a trimis -orbă să se întoară din surg<iun!J$.iaţa lui Constantin el mare, p! 8&(*

Stătura ei impresionantă, popularitatea de are se buura, modestia are o arateriza o făeau unapostol înoronat al împărăţiei lui 6ristos! În tinereţe se a-ântă în bătălii alături de soţul ei, fie în#sia, fie în părţile Dunării! De aeea i s"a oferit dreptul de a purta J-irtutea militarăJ! Era înmiAloul maselor neăAite, înţelegea durerea de mamă, simţea glasul prunilor şi oftatul orfanilor şi neputinioşilor! Cunoştea regulile de instruţie militară, se orienta după mersul stelelor fiindomandant destoini al orăbiilor de pe mare! Sufletul ei era larg şi des<is oriui are, usineritate, îi spunea pasul şi neazul! Dar eea e o frământa îndeosebi era paea în 0mperiu şilibertatea religioasă!

#Aunsă la -ârsta de '4 de ani şi simţindu"şi sfârşitul aproape, Sfânta Elena şi"a luat rămas bun dela ei apropiaţi şi a împărţit a-erea ei răspândită pe toată suprafaţa pământului împăratuluiConstantin, uniului său fiu, şi nepoţilor! 0ar după e a lăsat toate lururile în ordine, Jşi"a datdu<ul de faţă u minunatul ei fiu are o -eg<ea şi"i purta de griAă şi"i ţinea mâinile între ale sale!J$Fbidem, lo! ât!*

Eusebiu de Cezareea onsideră ă sfârşitul reştines al Sfintei împărătese a fost răsplata binemeritată a redinţei sale şi a faptelor bune iz-orâte din dreapta redinţă! Din aeastă auzăeasul morţii o găseşte pe Sfânta Elena împăată u sine însăşi şi u ei din Aur, pregătită să laseîn urmă -iaţa pământeasă spre a o apăta pe ea ereasă! 0z-oarele istorie mărturises o

transfigurare minunată petreută în -iaţa împărătesei în easul morţii e<i-alentă u o îngereasă buurie, fiindă, Jîn timp e se pregătea să fie primită de :ântuitorul ei în sufletul său, eaaAunsese de pe aum să se împărtăşeasă de nepieritoarea stare a îngerilor!J

=rupul împărătesei a fost adus sub esortă armată din >iomidia la Constantinopol şi a fost depusîn biseria Sfinţii #postoli din Constantinopol, titoria Sfinţilor împăraţi, apoi a fost adus la7oma! =ronul ei şi o parte din siriu se află în mare inste în :uzeul .atianului!

După trei seole de suferinţe şi sarifiii, lumea reştină trăieşte o primă-ară a -ieţii spirituale şi

materiale, pentru are adue mulţumire lui Dumnezeu şi laudă Sfintei Elena #ugusta şi fiului ei,Constantin, pe are îi numeşte Jei întomai a #postoliiJ!@n rol important în aeastă răsturnare de situaţie a istoriei Creştinismului îl deţine, fără îndoială,Sfânta împărăteasă Elena! Pentru faptele redinţei sale, Sfântul +rigorie el mare a onsiderat"o



pe augusta Elena Jinstrumentul de are s"a folosit Dumnezeu pentru a fae să strălueasă îninimile romanilor luminile redinţei!J $Sainte 6elene, 0mperatrie et egale au2 apotres*

Bibliografie?8! Eusebiu de Cezareea, Srieri, partea a doua, .iaţa lui Constantin el mare, studiu introduti-de Prof! Dr! Emilian Popesu, traduere şi note de 7adu #le2andresu, în oleţia Părinţi şiSriitori Biserieşti, -oi! 8&, E!0!B!:!B!1!7!, Buureşti, 8))8!

%! 0 ag<ia Eleni, i isapostolos $%8 :aiou*,<ttp?LLMMM! pigizois!netLiprioiQagioiLeleniQiQisapostolos!<tm(! a -ie de Sainte 6elene, mere du +rand Constantin, imprime a C<aalons, 8/58!&! :ineiul lunii mai, ediţia a 0l0"a, =ipografia Cărţilor Biserieşti, Buureşti, 8)%'!3! Sainte 6elene, 0mperatrie et egale au2 apotres, la"frane"ort<odo2e!net!5! .ieţile Sfinţilor, -ol, 0, Editura Episopiei 7omanului, 8))'!

"ursa: 'ărăganul <rtodo4

<iserica creştină n timpul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena



W:inunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi Dumnezeul lui 0srael, El -a da poporului Său putere şitărie; $Psalm 5/, (3*!

Biseria în timpul Sfântului Împărat Constantin el mare

Împăratul Constantin el mare este una dintre personalităţile de seamă din istoria uni-ersală!Până la el, Biseria a îndurat grele perseuţii din partea împăraţilor romani! Con-ertirea lui la

reştinism a însemnat o mare otitură în istoria aestuia, ăi, prin publiarea Editului detoleranţă religioasă de la :ilan, din ianuarie (8(, Constantin a asigurat Biseriii deplină libertateîn tot 0mperiul 7oman! Biseria intră, de aum înainte, într"o perioadă de înflorire şi propăşire, în,,seolul ei de aur;!

Înaintea lui Constantin el mare, +aleriu, gra- bolna-, a dat la (4 aprilie (88, la Sardia, un Editde toleranţă pentru reştini, de aord u Constantin şi u iiniu, are uprinde permisiuneae2istenţei reştinilor ` ,,ut denuo sunt <ristiani et on-entiula eorum să e2iste din nou reştinişi să ţină adunările lor;! +aleriu a murit urând, la 3 mai (88, iar editul său s"a apliat doar

parţial!E greu de unosut în intimitatea ei e-oluţia religioasă a împăratului Constantin el mare, dar, odată delarat pentru reştinism, el a progresat ontinuu pe aeastă ale, înepând u lupta dintreel şi :a2enţiu de la Pone :il-ius $Podul .ulturului*, lângă 7oma, din %' otombrie (8%, pânăla Botezul lui din mai ((/!Conform eretărilor făute de istoriii reştini, Eusebiu de Cezareea şi atanţiu, în aAunulluptei u :a2enţiu, Constantin a -ăzut pe er ziua, în amiaza mare, o rue luminoasă deasuprasoarelui u insripţia? ,,en touto nia ` în <o signo -ines; $prima în limba greaă şi a doua înlimba latină*, are înseamnă ,,prin aest semn -ei în-inge;! >oaptea, în timpul somnului, i s"aarătat 0isus 6ristos u Semnul Cruii, pe are"l -ăzuse ziua pe er, erându"i să"l pună pesteagurile soldaţilor, spre a"i ser-i drept semn protetor în lupte! #esta este monogramul lui6ristos, P sau pe are l"a pus pe un steag numit laborum!

Că împăratul Constantin a fost on-ins de apariţia minunată a Sfintei Crui, ne"o onfirmă faptulă pe arul de triumf al lui Constantin, are se păstrează până azi la 7oma, el afirmă ă a âştigat-itoria asupra lui :a2enţiu ,,instintu di-initatis ` prin inspiraţie di-ină;!

a âte-a luni de la -itoria asupra lui :a2enţiu, Constantin, împreună u iiniu, de-enit prin

ăsătoria u una din surorile sale umnatul său, au publiat Editul de la :ilan din ianuarie (8(, prin are se aorda libertate religioasă deplină reştinismului, are de-ine religia liita religie permisă în 0mperiu! =otodată, se anulau toate <otărârile anterioare luate ontra reştinilor şi seretroedau Biseriii loaşurile de ult şi a-erile onfisate de împăraţii preedenţi!

Editul de la :ilan are o importanţă epoală prin <otărârile şi urmările lui! Din religie interzisă şi perseutată, reştinismul de-ine religie permisă, ba <iar fa-orizată, um arată atele ulterioareale împăratului Constantin!

Din neferiire, .aleriu iiniu $(4'"(%&*, la îneput pe deplin asoiat la politia religioasă aîmpăratului Constantin, s"a îndepărtat de aesta, de-enit în anul (85 reprezentantul delarat al păgânismului în 1rient, unde erau mulţi reştini şi a îneput perseutarea lor, între anii (%4"(%(!Pe -remea lui au pătimit Sfinţii &4 de :uenii din Se-astia #rmeniei!



În urma înfrângerii suferite de iiniu în lupta u Constantin în 8' septembrie (%&, laC<rNsopolis, azi Sutari ` lângă Caledon, pe oasta apuseană a #siei :ii, în faţaConstantinopolului, şi a unor uneltiri ontra lui Constantin, iiniu a fost ondamnat la moarte şie2eutat la =esaloni în anul (%&! De la aeastă dată, Constantin a rămas singurul împărat al-astului 0mperiu 7oman până la moartea sa în %% mai ((/!

7ămas singurul stăpânitor, Constantin a luat faţă de reştinism o atitudine bine-oitoare, fără a

Aigni, însă păgânismul greo"roman,are a-ea numeroase şi puternie rădăini! Împăratul însuşi păstră aproape tot timpul domniei demnitatea supremă păgână de pontife2 ma2imus şi nu s"alepădat de păgânism deât prin Botezul să-ârşit u âte-a zile înainte de moarte, în anul ((/!=rebuie să reunoaştem, însă, ă păstrarea titlului păgân de pontife2 ma2imus îi dădea dreptul şi

posibilitatea de a supra-eg<ea şi ţine în frâu păgânismul în interesul reştinismului însuşi! Daăîmpăratul ar fi enunţat atuni la păgânism, şi"ar fi ridiat un ri-al periulos, are ar fi putut sărestabileasă situaţia de mai înainte a păgânismului, înă puterni prin numărul adepţilor lui, prininfluenţa şi situaţia înaltă a senatorilor, a aristoraţilor şi funţionarilor superiori!

În luarea de măsuri fa-orabile Biseriii, Constantin a proedat treptat şi u mult tat!Politia lui religioasă este araterizată mai ales prin âte-a fapte de importanţă maAoră?

` atul de libertate de la :ilan din ianuarie (8( ` alegerea noii reşedinţe imperiale ` on-oarea Sinodului 0 Eumeni de la >ieea din anul (%3!

0mediat după Editul de la :ilan din anul (8(, împăratul suteşte pe leriii reştini de obligaţiagrea şi ostisitoare a funţiunilor muniipale! Suteşte Biseria de dări, drept de are nu se

buurau templele păgâne şi"i înapoiază tot eea e îi fusese onfisat, aordându"i dreptul de a primi donaţii! =otodată, el aordă a aAutor episopilor sume importante din tezaurul statului, pentru ridiarea de biserii şi întreţinerea lerului! TCu tristeţe onstatăm astăzi ă marireprezentanţi ai mass"media, are se eriAează în mari analişti eonomii, er în modul el maiinsistent impozitarea -eniturilor biseriilor şi mânăstirilor, de pară prin aeastă măsură ţaranoastră ar înregitra un progres eonomi remarabil!0ată, împăratul Constantin el mare prinmăsurile luate în fa-oarea Biseriii, a înregistrat în 0mperiu progres eonomi, prosperitate şi

pae, de are s"au putut buura, atât păgânii, ât şi reştinii! Conduătorii noştri, indiferent deuloarea politiă, pot în-ăţa multe din istorieU! El aordă Biseriii dreptul de eliberare a sla-ilor şi dădu episopilor dreptul să Audee pe ei e n"ar -oi să fie Audeaţi după legile statului!

Constantin el mare a inter-enit şi în dreptul penal, pe are a înerat să"l umanizeze, înlăturânddin legile penale dispoziţii şi pedepse ontrare spiritului reştinismului, a?

` răstignirea ` zdrobirea piioarelor ` stigmatizarea $arderea u fierul roşu* ` îmbunătăţirea tratamentului din în<isori!

De asemenea s"au adus restriţii luptelor de gladiatori şi s"au trimis ondamnaţii la mine, în lo

să lupte! S"a modifiat în spirit reştin, legislaţia referitoare la Căsătorie, la părinţi fără opii, s"aîngreunat di-orţul, s"a pedepsit mai aspru adulterul şi siluirea sau -iolul, s"a interzis arunareaopiilor şi -inderea lor, prin aAutoare aordate părinţilor sărai, orfanilor, -ădu-elor şi bolna-ilor!



Prin legea din anul (%8, Constantin el mare a generalizat, a zi de repaus în 0mperiu, Duminia!T#ii e2istă o problemă serioasă de dezbătut! 1 setă pe nume ad-entiştii de ziua a şaptea, areţin Sâmbăta în loul Duminiii a şi e-reii, afirmă în rătăirea lor ă până la Împăratul Constantinel mare, toţi reştinii ţineau a zi de odi<nă Sâmbăta! #firmaţia este falsă! Biseria Creştină area fost întemeiată în baza ade-ărului În-ierii Domnului are a a-ut lo în prima zi a săptămânii ` Duminiă, după um reiese din toate Sfintele E-ang<elii, a ţinut a zi de sărbătoare săptămânalăDuminia, numai ă până la Constantin el mare, eilalţi împăraţi nu au aordat aest drept

reştinilor, e2at um au proedat şi omuniştii în ultimii ani de ditatură, ând puneau oameniisă meargă la ser-ii Duminia şi primeau o altă zi de odi<nă, în loul Duminiii $sub prete2tul ăfăeau eonomie de urent eletri*, dar ei erau satisfăuţi ă o parte din redinioşii Biseriii nu

puteau partiipa la Sfânta iturg<ie Duminia Constantin el mare, prati a reparat o stare defaptU!

Înă din anul (8/, împăratul a îneput să bată monede u monogramul reştin!În funţiile înalte, el numea de preferinţă reştini, dar a păstrat şi păgâni! unţionarilor păgâni lis"a interzis să aduă sarifiii!

Cultul împăratului a pierdut sensul lui religios, păstrând mai mult semnifiaţia lui politiă, astfel? ` instirea autorităţii împăratului a e2ponent a puterii 0mperiului 7oman ` templele dediate lui de-in loaluri publie, fără statui şi fără sarifiii ` în unele louri, unde reştinii erau în maAoritate, ei au luat templele păgâne şi le"au transformatîn biserii sau le"au în<is!

Împăratul şi membrii familiei sale ` mama sa Elena, soţia sa, austa, sora sa #nastasia, fiia sa,Constantina, au dăruit episopilor aAutoare pentru a repara biseriile sau pentru a onstrui altelenoi!

a 0erusalim, în #ntio<ia, =Nr, >iomidia, 7oma şi Constantinopol s"au ridiat biserii măreţe!a Constantinopol, s"a ridiat atedrala Sfinţii #postoli, are a de-enit neropola împăraţilor

bizantini!În adrul unor festi-ităţi măreţe s"a sfinţit la 8& septembrie ((3, atedrala Sfântului :ormânt ` #nastasis ` În-ierea, ridiată prin râ-na şi <eltuiala sa!

Cultul reştin şi pelerinaAul la ourile Sfinte au luat o mare dez-oltare! :ama împăratului,Sfânta Elena, a desoperit la 0erusalim lemnul Sfintei Crui pe are a fost răstignit :ântuitorul!

a 7oma, împăratul a edat episopului fostul palat imperial ` ateranul!

.oinţa lui Constatin el mare de a susţine reştinismul s"a -ăzut şi în alegerea unei noi apitale pe ţărmurile înântătoare ale Bosforului! Înă din timpul lui Dioleţian $%'&"(43*, 7oma nu maiera apitala uniă a 0mperiului 7oman, ăi aesta o mutase la >iomidia, în #sia :iă! 7omarămăsese înă un oraş păgân, în are templele, monumentele, senatul roman, aristoraţiaaminteau şi păstrau -e<ea religie păgână!

Constantin s"a <otărât să părăseasă 7oma păgână, spre marea nemulţumire a episopilor 7omeişi să întemeieze un nou oraş, a reşedinţă imperială! #esta a fost Bizanţul, pe Bosfor, are a primit numele de Constantinopol oraşul lui Constantin, îneput în anul (%& şi inaugurat la 88mai ((4! Constantin a făut din Bizanţ apitala unui 0mperiu reştin, are trebuia să arate aeasta

prin biseriile, monumentele şi atmosfera sa!



:utarea apitalei la Constantinopol a a-ut onseinţe importante în istoria 0mperiului 7oman şi aBiseriii! Prin aeastă mutare s"au pus temeliile 0mperiului 7oman de 7ăsărit, are a durat pânăla %) mai 8&3(, ând Constantinopolul a fost uerit de turi, sub onduerea lui :a<omed al 00"lea Cueritorul $8&38"8&'8*!

În Constantinopol, numit ,,7oma ea nouă;, se ridiă un oraş u mare -iitor politi şi biseries!

Episopii de la Constantinopol de-in egali în rang u episopii 7omei!

Con-oarea Sinodului 0 Eumeni de la >ieea din anul (%3 onstituie unul din meriteledeosebite ale Împăratului Constantin! .ăzând tulburarea resândă promo-ată de erezia lui #riedin #le2andria, Constatin s"a deis să on-oae pe episopii 0mperiului într"un Sinod general sauEumeni spre a defini împreună ade-ărurile de redinţă şi a asigura unitatea reştinismului! Caun om de stat e2perimentat, Constatin şi"a dat seama ă unitatea reştinismului şi paea şi linişteaBiseriii onstituie elementul de -iaţă şi de rezistenţă al 0mperiului 7oman uni-ersal! În loul

pluralităţii zeilor păgâni era preferată e2istenţa unei singure redinţe în 0mperiu, ea reştină, ăi

ea asigură şi unitatea lui politiă!Este ade-ărat de onstatat ăi Constantin însuşi, deşi nu primise înă Botezul, a des<is lurărileSinodului 0 Eumeni printr"o u-ântare adresată episopilor, asigurându"i ă el se onsideră,,împreună sluAitor u ei;! Cu alt prileA, după mărturia istoriului biseries Eusebiu de Cezareea,el a spus ă se onsideră episop pus de Dumnezeu pentru treburile din afară $ale Biseriii*!

Este ade-ărat ă politia religioasă inaugurată de Constantin el mare a a-ut şi unele urmăridefa-orabile! Biseria a a-ut în persoana împăratului un orotitor, dar, în aelaşi timp, şi unstăpân! Împăraţii $după Constantin el mare* s"au amesteat şi în problemele religioaseimpunându"şi -oinţa! @nii au susţinut arianismul, monofizismul, monotelismul $ereziiantitrinitare şi <ristologie*, au perseutat pe ierar<ii ortodoşi, au înlăturat din saune ierar<i

buni, trimiţându"i în e2il!

Desigur, a om de stat, Constantin a făut şi unele greşeli, pe are istoria nu le -a tree u-ederea! În unele din atele sale de su-eran, el a pedepsit sângeros, pentru moti-e de infidelitate

politiă şi ate de trădare de stat! #stfel, fiul său, Crispus, moştenitorul de drept al tronuluiimperial, pe are Constantin şi"l asoiase la domnie în anul (8/, u titlul de ƒ„, fiind impliatîntr"un omplot de stat, a fost uis în anul (%3 la puţin timp, soţia sa ea de a doua, austa, a fost

uisă în baia de la 7oma!

În materie de politiă biserieasă, după Sinodul 0 Eumeni de la >ieea din anul (%3 s"a lăsatinfluenţat de urtezani linguşitori şi de arieni, eea e a pro-oat o onfuzie în rândulredinioşilor!

Cu toate aeste săderi, este în general admis ă Constantin el mare a fost bine intenţionat înaţiunile sale şi el a făut reştinismului, a primul împărat reştin, el mai mare ser-iiu dintreîmpăraţii romani, asigurându"i libertatea prin Editul de la :ilan din anul (8(! Con-ertirea sa la

reştinism a dat un nou urs istoriei uni-ersale prin înerarea de a se armoniza intereselesuperioare ale 0mperiului 7oman u interesele Biseriii!

Îmbolnă-indu"se gra-, Constantin a fost botezat la -ila sa din #nNrona, la margine >iomidiei,de episopul semiarian Eusebiu de >iomidia şi alţi lerii, u âte-a zile înainte de 7usalii, în



luna mai ((/! El a murit urând după aeea, la %% mai ((/, în Duminia 7usaliilor şi a fostîngropat u mare fast în biseria Sfinţii #postoli din Constantinopol, titoria sa!

Pentru meritele sale deosebite şi mai ales pentru marile ser-iii aduse reştinismului, după lunga perioadă de perseuţii, Biseria l"a instit în <ip deosebit, treându"l în rândul sfinţilor şinumindu"l ,,Cel întomai u #postolii;!

Politia lui religioasă, în general, a fost urmată de fiii şi suesorii lui, u e2epţia împăratului0ulian apostatul $(58"(5(*, nepotul său, are a reintrodus pentru surt timp păgânismul în situaţialui de religie fa-orizată în 0mperiul 7oman, perseutând reştinismul!

Spre sfârşitul seolului al 0."lea, sub împăratul =eodosie el mare $(/)"()3*, reştinismul a aAunsdin religie tolerată ` religio liita, religie de stat, iar 1rtodo2ia de-ine onfesiunea ofiială a0mperiului! Din timpul lui =eodosie el mare, 0mperiul 7oman de-ine imperiu reştin!

Sfânta Împărăteasă Elena

Biseria 1rtodo2ă a reunosut dintotdeauna benefiiile -enite asupra Creştinismului în timpulîmpărăţiei lui Constantin el mare şi a alătuit un ult speial de instire a aestuia împreună uea are l"a îndrumat şi i"a fost mereu aproape, Sfânta Împărăteasă Elena, mama sa!

Din păate, sina2arele româneşti notează pentru ziua de %8 mai foarte puţine date despre SfântaElena, ea mai mare atenţie aordându"i"se fiului aesteia!

a polul opus, oidentul refuză să"i reunoasă împăratului Constantin statutul de sfânt pemoti- ă a amânat Botezul până aproape de ziua morţii şi a a-ut o -iaţă personală ontro-ersată,astfel înât ziua de %8 mai este dediată în totalitate instirii Sfintei Elena, -enerată pentru -iaţareştină autentiă dusă din tinereţe până în easul morţii!

@nii teologi atolii ontemporani, amintind de pratia Biseriii 1rtodo2e de a insti împreună pe marele împărat şi pe prea redinioasa sa maiă, tind să dea dreptate Biseriii 1rtodo2e, umenţiunea ă, în azul lui Constantin, se u-inte să amintim atinuile sale măreţe, însă nuneapărat să"l onsiderăm sfânt!

Biseria 1rtodo2ă sooteşte de"a dreptul eronată aeastă pratiă oidentală şi u totul străină

tradiţiei ortodo2e are a sootit din ele mai -e<i timpuri ă binefaerile primite de Biseria lui6ristos în -remea lui Constatin se datorează purtării de griAă a lui Dumnezeu, Care a lurat atât

prin faptele pro-idenţiale ale împăratului Constantin, ât şi prin influenţa benefiă a mamei sale!

>u se ştie de e .ieţile Sfinţilor şi Sina2arele 1rtodo2e nu oferă un tablou omplet al SfinteiElena şi se limitează doar la âte-a fapte pentru are a rămas în istorie!

Probabil, ărţile noastre de ult au preluat metoda didatiă a lui Eusebiu de Cezareea, biografullui Constantin, are a realizat roniile a-ând în entrul atenţiei persoana împăratului! >u este

e2lus a atuala strutură a sina2arului din %8 mai să fie o reaţie la pratiă romano"atoliă dea o insti doar pe Sfânta Elena!

la-ia 0ulia 6elena, unosută sub numele de 6elena #ugusta sau Sfânta Elena $%&'"(%)* s"anăsut, după datele furnizate de Proopie, în oraşul Drepanon $azi Karamiisel* în BNtinia $în



nord"estul #siei :ii*, ăruia mai târziu Constantin i"a s<imbat numele în 6elenopolis, înonoarea mamei sale!

Elena este un nume foarte -e<i şi răspândit, mai ales, în lumea greaă! Se pare a fost numeleunei di-inităţi a luminii şi se aseamănă u u-intele greeşti?

` 6elane fălie, torţă ` 6ele străluirea soarelui $ a se ompara u <elioterapia tratament u raze solare*!

#est nume poate a-ea şi formele? 0leana, eana, ina, #lina, enuş, Ela, ili, Elen, 0lona şialtele asemănătoare!

:aAoritatea datelor istorie on-erg spre ipoteza ă Elena a a-ut un statut soial umil!

Sfântul #mbrozie al :ilanului afirmă ă era o ƒ„, adiă o ser-itoare într"un <an sau ta-ernă!

1 legendă ulterioară, foarte puţin redibilă, menţionată de +eoffreN de :onmout<, pretinde ă

era fiia regelui britan Coel, are a ăsătorit"o u Constanţiu C<lor pentru a e-ita esaladarearăzboaielor dintre britani şi 7oma! :onmout< delara apoi ă ea a fost prezentată a o reginădeoaree nu a-ea fraţi are să moşteneasă tronul Britaniei! #easta este însă o legendă fărăsuport!

În realitate, tânăra Elena a a-ut din opilărie un mod de -ieţuire reştines! Din opilărie s"adistins prin frumuseţe deosebită şi inteligenţă! Creştea în -irtuţile reştine mai mult deât eilalţiopii din -remea ei!

Pentru alităţile ei, pe ând a-ea în Aur de %4 de ani, a fost luată în ăsătorie de ătre tribunulConstanţiu C<lor, treând peste utuma de a"şi lua soţie dintre fetele sărae! a un an după nuntă,în anul %/%, se naşte Constantin, -iitorul împărat! Când Constanţiu C<lor aAunge #ugustusîmpreună u +aleriu, este silit să o repudieze pe Elena, pentru a se ăsători u fiia -itregă a lui:a2imian, =eodora, femeie u un statut soial pe măsura lui!

Părăsită de Constanţiu, Elena nu şi"a pierdut paea sufleteasă şi a ontinuat să trăiasă departede lume, în tristeţe şi singurătate! Probabil, în aeastă perioadă unoaşte şi îndrăgeşte redinţareştină! Prinipala sa preoupare a fost eduaţia fiului său, ăruia s"a străduit să"i sădeasă îninimă dragostea şi gustul pentru -irtute, pregătindu"l pentru a fi un merituos suesor al tatălui

său! Se ruga nopţi întregi a fiul ei să nu fie orupt de sla-a deşartă şi de mândrie ştia ă ,,eamai importantă alitate a unui -iitor împărat este a, înainte de a"i omanda pe alţii, să fie stăpânasupra propriilor patimi;!

Constantin ondue armatele romane în Britania şi ând tatăl său moare, în anul (45, legiunile britanie îl prolamă pe tânărul omandant ` #ugustus! #esta o adue lângă el pe mama sa,Elena, ăreia îi dă titlul de ,,>1B00SS0:# E:0># D1#:># P7E#>1B0#;!

După e Constantin -a de-eni ,,totius orbis imperator împărat al întregului pământ;, Elena -a

primi ea mai înaltă onoare la are putea aspira o femeie, titlul de #ugusta!

#nalizând -iaţa împăratului Constantin el mare, tradiţia ortodo2ă a -ăzut dintotdeauna în faptelemăreţe ale aestuia amprenta influenţei Sfintei Elena asupra lui, pentru ă ea îmbrăţişase dintinereţe în-ăţătura reştină!



0storiul biseries Eusebiu de Cezareea susţine altă -ariantă! După el, redinţa Sfintei Elena ar firodit în sufletul ei datorită strădaniei fiului său, întruât, ,,mai înainte ea nu fusese redinioasă;$.iaţa lui Constantin, p! 8&&*! Cu-ioşia Sfintei Elena s"ar datora respetului şi preţuirii u are ainstit"o rediniosul ei fiu, are ar fi desoperit redinţa prin inter-enţie di-ină şi a transmis"omai departe şi mamei sale! Sfânta Elena se buura de toate onorurile împărăteşti, în toate

pro-iniile era alamată a împărăteasa augusta, a-ea drepturi depline asupra -istieriei

împărăteşti, iar împăratul a porunit a pe unele monede să fie gra-at <ipul eleia e i"a dat-iaţa! #eastă atitudine fa-orabilă faţă de mama sa ar fi determinat"o pe aeasta, după părerea luiEusebiu, să respete şi ea E-ang<elia lui 6ristos!

1 altă -ariantă reiese din ărţile de ult! #stfel, sina2arul zilei de %8 mai lasă să se înţeleagă ăaplearea împăratului spre redinţă reştină este o moştenire de la tatăl său, Constanţiu C<lor,are, deşi a împărăţit împreună u marii prigonitori Dioleţian şi :a2imian, s"a arătat plin de

blândeţe faţă de reştini, întrebuinţându"i pe ei e luptau pentru redinţa în 6ristos a sfetnii şisluAbaşi la urtea împărăteasă! ,,Constanţiu ` srie în sina2ar ` în-ăţând buna instire pe

Constantin, fiul său el iubit, l"a lăsat diado< al împărăţiei sale în ostroa-ele Britaniei; $:ineiullunii mai, p!8//*!

Deşi în<inător la idoli, Constanţiu nu dădea prea multă importanţă sluAbei idoleşti, i îşi puneanădeAdea în Dumnezeu Cel Preaînalt! În aeastă onepţie şi"ar fi resut şi fiul? ,,El în-aţă pefiul său, Constantin, să aute şi să eară aAutor de la ea de sus purtare de griAă, nu de la idoli;$.ieţile Sfinţilor, p! %85*!

#nalizând aeste date, aAungem la onluzia ă ortodo2ia redinţei lui Constantin ar fi rodul uneieduaţii alese predate de tatăl său, iar după desoperirile di-ine primite de fiu, aesta ar fiontribuit şi la reştinarea mamei, eea e este u totul străin în-ăţăturii transmise de Biseria1rtodo2ă de"a lungul timpului, are o onsideră pe Elena iz-orul desă-ârşirii spirituale a fiuluiei!

Este posibil a istoriii are au transmis aeste date să fie influenţaţi de obieiul speifi perioadei -e<i de a soate în e-idenţă faptele oamenilor doar pe linie paternă!

7ezol-area dilemei -ine din srierile ag<iografilor grei, are sunt de părere ă ,,atitudineaindulgentă a lui Constanţiu C<lor fată de reştini se datorează influenţei pe are a a-ut"o în -iaţa

lui prima soţie! uând în alul şi aeastă ultimă informaţie, -edem ă Sfânta Elena este ea area promo-at -ieţuirea în spirit reştin atât în faţa soţului, dar mai ales înaintea fiului lor! 0ndiferentdaă s"a botezat la 54 de ani um zi unele iz-oare sau s"a botezat de tânără, împărăteasa Elena afost sursa prinipală a dez-oltării 1rtodo2iei în adrul familiei sale împărăteşti!

În timp e împăratul Constantin dădea noi speranţe reştinilor pe plan legislati-, mama sa, Elenase oupa de organizarea operelor de binefaere şi de împodobire a loaşurilor sfinte! Ea merge înPalestina, unde iniţiază săpături pentru desoperirea lemnului Sfintei Crui şi a Sfântului:ormânt al Domnului! ÎnuraAată de buna reuşită, ontinuă aeastă ăutare şi la Betleem, unde

identifiă loul naşterii lui 0isus şi pe :untele :ăslinilor ` loul de unde 0isus S"a înălţat la er!Peste tot sunt îndepărtate onstruţiile păgâne şi s"au înălţat biserii, rămase elebre!



Împodobirea Hării Sfinte u loaşuri de ult s"a dorit să fie semn de mulţumire adusă luiDumnezeu ,,pentru binefaerile re-ărsate asupra marelui împărat Constantin, preum şi asuprafiilor lui, prea uerniii ezari, nepoţii ei;!

Sfânta Împărăteasă Elena a partiipat la toate aţiunile de binefaere în folosul reştinilor perseutaţi, mutilaţi, lipsiţi de posibilităţi, înlăturaţi din ser-iiul publi! Se spune ă ea era,,bolta 0mperiului;! Este prima femeie din lume are şi"a eliberat toţi sla-ii şi a desfiinţat de la

urte suita de doamne şi domniţe, are <uzureau în lu2, intrigi şi lururi nefolositoare, înât unsluAbaş a templelor păgâne a numit"o ,,molima uigaşă a zeilor; de aii, ura păgânilor împotri-aelor doi!.irtutea prin are s"a distins Sfânta Împărăteasă Elena a fost milostenia şi aeastă -irtute i"a adussfinţenia! Ca să de-nim sfinţi, în primul rând trebuie să fim milosti-i!

Strutura ei impresionantă, popularitatea de are se buura, smerenia are o arateriza o făeauun apostol înoronat al Împărăţiei lui 6ristos!

În tinereţe se a-ânta în bătălii alături de soţul ei, fie în #sia, fie în părţile Dunării de aeea i s"aoferit dreptul de a purta -irtutea militară! #m putea spune ă, din punt de -edere reştines, eaeste orotitoarea femeilor reştine e lurează în sistemul naţional de apărare al 7omâniei şi altuturor statelor reştine în general şi ortodo2e în speial, luru pe are al trebui să"l soată îne-idenţă ele două mari instituţii româneşti? Biseria ortodo2a română şi #rmata română! Era înmiAloul maselor neăAite, înţelegea durerea de mamă, simţea glasul prunilor şi oftatul orfanilor şi neputinioşilor! Cunoştea regulile de instruţie militară, se orienta după mersul stelelor fiindomandant destoini al orăbiilor de pe mare! Sufletul ei era larg des<is oriui are, usineritate, îi spunea păsul şi neazul dar eea e o frământa deosebit era paea în 0mperiu şilibertatea religioasă!

#Aunsă la -ârsta de '4 de ani şi simţindu"şi sfârşitul aproape, Sfânta Elena şi"a luat rămas bun dela ei apropiaţi şi a împărţit a-erea ei răspândită pe suprafaţa pământului împăratului Constantin,uniul ei fiu şi nepoţilor, iar după e a lăsat lururile în ordine şi"a dat sufletul în mâna luiDumnezeu de faţă fiind uniul ei fiu are o -eg<ea şi îi purta de griAă!

0storiul Eusebiu de Cezareea onsideră ă sfârşitul reştines al Sfintei Împărătese Elena a fostrăsplata binemeritată a redinţei sale şi a faptelor bune iz-orâte din dreapta Credinţă! Din aeastăauză easul morţii o găseşte pe Sfânta Elena împăată u sine însăşi şi u ei din Aur, pregătită să

lase în urmă -iaţa pământeasă spre a o ăpăta pe ea ereasă!

=rupul împărătesei a fost dus sub esortă militară din >iomidia la Constantinopol şi a fost depusîn biseria Sfinţii #postoli, titoria Sfinţilor Împăraţi, apoi a fost adus la 7oma! =ronul ei şi o

parte din siriu se află în mare inste în :uzeul .atianului!

După trei seole de suferinţe şi sarifiii, lumea reştină trăieşte o primă-ară a -ieţii spirituale şimateriale, pentru are adue mulţumire lui Dumnezeu şi laudă Sfintei Elena #ugusta şi fiului ei,Constantin, pe are îi numeşte ,,ei întomai u #postolii;!

@n rol important în aeastă răsturnare de situaţie a istoriei reştinismului îl deţine, fără îndoială,Sfânta Împărăteasă Elena ,,instrumentul de are S"a folosit Dumnezeu pentru a fae săstrălueasă în inimile romanilor luminile redinţei;!



)min/6ristos a În-iatV

Bibliografie?8! Biblia sau Sfânta Sriptură, Ediţie Aubiliară a Sfântului Sinod =ipărită u bineu-ântarea şi

prefaţa Prea eriitului Părinte =eotist, Patriar<ul Biseriii 1rtodo2e 7omâne -ersiunediortosită după Septuagintă, redatată şi adnotată de Bartolomeu .aleriu #nania, ar<iepisopul

CluAului Editura 0nstitului Bibli şi de :isiune al Biseriii 1rtodo2e 7omâne Buureşti ` %448%! Emilian Popesu, traduere şi note de 7adu #le2andru, în oleţia Părinţi şi SriitoriBiserieşti, -ol! 8& Editura 0nstitului Bibli 8))8(! :ineul lunii mai ` Ediţia a 000"a =ipografia Cărţilor Biserieşti ` 8)%'&! .ieţile Sfinţilor pe luna :artie ` 7etipărite şi adăugite u aprobarea Sfântului Sinod alBiseriii 1rtodo2e 7omâne după ediţia din 8)48"8)88 Editura Episopiei 7omanului şi 6uşilor

` 8))33! 0dem ` -ol! 0! 8))'5! 7ămureanu , Pr! Prof! Dr! 0oan ` 0storia biserieasă uni-ersal " :anual pentru Seminariile

=eologie, arte tipărită u bineu-ântarea Prea eriitului Părinte =eotist, Patriar<ul Biseriii1rtodo2e 7omâne Editura 0nstitului Bibli Buureşti ` %44&/! Sebastian, Prof! Dr! :arin ` Sfânta Împărăteasă Elena<ttp?LLMMM!restinortodo2!roLsfintiLsfanta"imparateasa"elena"8()'8)!<tml

Elev: Iosif udor Andrei P clasa a @II-a A,'coala 7i%nazială ,,Avra% IancuN, 5atu-/are,Coordonator: reot prof. 7!eor$!e-Fadu 5ălă$ian<

-omenirea Sfinţilor' slăviţilor' %e 4umne#eu ncoronaţilor şi ntocmai cu "postolii' marilor mpăraţi Constantin († 337) şi Elena († 327)

Biseria 1rtodo2ă îi prăznuieşte astăzi, %8 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena!Constantin el :are, împărat roman $(45"((/*, a de-enit su-eran al întregului 0mperiu 7omandupă în-ingerea lui :a2enţiu şi a lui iiniu! În ziua premergătoare luptei u :a2enţiu, în anul #1", Constantin a văzut pe cer o cruce lu%inoasă şi o inscrip*ie: n !oc si$nu% vinces prin acest se%n vei 2irui <. %păratul va înse%na toate stea$urile ar%atei sale cu se%nul sfintei cruci şi va intra 2iruitor în Fo%a. rin Edictul de la /ilano #1#< a acordat li2ertatea

de cult a creştinis%ului, acesta devenind reli$ie de stat în ti%pul lui eodosie cel /are.



Împăratul Constantin a on-oat primul Sinod eumeni la >ieea $(%3*, unde după lungidezbateri, în-ăţătura lui #rie a fost ondamnată şi s"a adoptat formula ă iul lui Dumnezeu estede o fiinţă u =atăl şi dei, din -ei u El! a sinod au fost alătuite şi primele / artiole aleSimbolului de redinţă $Crezul*, a fost fi2ată data Paştilor $prima duminiă după luna plină, dupăe<inoţiul de primă-ară* şi s"au dat %4 de anoane referitoare la disiplina biserieasă!

Sfântul Constantin el :are a fost botezat pe patul de moarte de ătre episopul Eusebiu deCezareea! # murit la surt timp în >iomidia şi a fost inmormântat în Constantinopol, în biseriatitorită de el!

la-ia 0ulia 6elena, unosută sub numele de 6elena #ugusta sau Sfânta Elena $a! %&' " a!(%) în >iomedia, azi 0zmit, =uria* a fost mama împăratului Constantin el :are!



ead relic of 5aint elena in t!e crHpt of rier cat!edral

S"a năsut în oraşul Drepanon $azi Karam…rsel* în BNt<inia $în nord"-estul #siei :ii*, ăruiamai târziu Constantin i"a s<imbat numele în 6elenopolis, în onoarea mamei sale!

n anul "9#, $eneralul ro%an Constantiu C!lorus, la înde%nul î%păratului 3iocle*ian,divor*ează de î%părăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătoreşte, ci trăieşte departe de aten*ia

pu2lică, dar aproape de fiul său.

A reuşit să descopere pe dealul 7ol$otei crucea pe care a fost răsti$nit ristos. otrivit tradi*iei, în ur%a săpăturilor s-au $ăsit trei cruci. entru a se identifica crucea pe care a fost răsti$nit ristos, au atins cele trei cruci de un %ort. Acesta a înviat în %o%entul în care a fost atins cu Crucea 3o%nului.



elena findin$ t!e rue Cross, Italian %anuscript ca. "(.Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena



5ăr2ătoarea 5fin*ilor Constantin şi Elena este una dintre cele %ai înse%nate pentru creştini,întruct î%păratul Constantin i-a eli2erat pe aceştia de su2 pri$oana pă$nă prin Edictul dela /ediolanu% din #1# şi toată activitatea sa, su2 sfatul %a%ei sale, Elena, a fost una de

protectorat fa*ă de noua reli$ie. Împăratul Constantin el :are $%/%"((/* a de-enit nu doar eliberatorul reştinilor, i şi protetorul lor! Primul împărat reştin din istorie, la îndemnul mameisale, şi"a luat drept onsilieri în treburile imperiale pe unii dintre episopii -remii, aşezând înfunţii de onduere oameni are redeau în 6ristos!

Con-ertirea lui Constantin el :are s"a petreut în mod miraulos! I s-a arătat în vis crucea lui ristos pe cer, su2 for%a unor stele lu%inoase şi deasupra ei scria în latină că în acel se%n vaînvin$e. ristos i-a spus că îl va 2irui pe î%păratul /aen*iu P care se purta rău cu creştinii P dacă va înse%na ostaşii cu acel se%n. Cnd s-a trezit, î%păratul a ordonat ca pe coifurile şi pear%ele solda*ilor să fie făcut se%nul crucii şi %ono$ra%a lui Iisus ristos. Cu o armată de

%4!444 de soldaţi a în-ins oastea de 834!444 a lui :a2enţiu!

Printre meritele lui Constantin el :are se numără on-oarea primului Sinod Eumeni!Sinodul s"a petreut la >ieea, aproape de loul pe are împăratul a ridiat etatea are îi poartănumele, Constantinopol, în anul (%3!

+a acest pri% sonod care a reunit to*i episcopii creştini ai lu%ii au participat şi 5fntul ;icolae, 5fntul 5piridon al ri%itundei şi 5fntul Atanasaie al Aleandriei, care, î%preunăcu ceilal*i ierar!i populari , l"au pus la punt pe #rie, episopul ereti are răspândea o

în-ăţătură greşită despre firea lui 6ristos! Acolo, la ;iceea, sfin*ii părin*i au alcătuit pri%a parte a si%2olului de credin*ă, prin care %ărturisi% că ristos este W 3u%nezeu adevărat din 3u%nezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiin*ă cu atăl prin care toate s-au făcut ;!



ui Constantin i se datorează instituirea prin lege a sărbătorii duminiii a zi de odi<nă întot imperiul!

=ot el a dăruit biseriii asele imperiale de Audeată, elebrele basilii de mai târziu, şi asutit biseria de dări!

Constantin le"a restituit a-erile reştinilor perseutaţi şi a reat adru legal pentru a fiîngriAiţi bătrânii, orfanii şi săraii,

a dat legi are întăreau ăsătoria şi pedepseau adulterul şi -iolul,

a interzis pratia uiderii opiilor, are era una răspândită printre romanii păgâni însarifiiile ătre zei!

5fntul Constantin este ctitor alături de %a%a sa, 5fnta Elena, al =isericii nvierii de la Ierusali% construită în anul ##(<, dar şi al altor 2iserici în Ierusali%, Fo%a, ;ico%idia şi Antio!ia.

S"a botezat la sfârşitul -ieţii, la îneputul lunii mai, şi a murit de 7usalii, la %% mai, în aelaşi an,((/, spune biograful său, Eusebiu de Cezareea, elebrul sriitor biseries!

Sfinţii are au analizat -iaţa împăratului onsideră botezul târziu al lui Constantin drept o do-adăde tat şi înţelepiune, ştiut fiind ă botezul urăţă toate păatele de până atuni, dar este posibilsă fi fost şi un at de diplomaţie politiă a unui împărat u -ederi şi redinţă reştine într"o lume

păgână!

Politia lui religioasă a fost urmată de fiii şi suesorii lui, u e2epţia împăratului 0ulian#postatul $(58"(5(*, nepotul său, are a reintrodus păgânismul pentru o perioadă surtă, areligie fa-orizată în 0mperiul 7oman, perseutând reştinismul! În -remea împăratului =eodosie

el :are $(/)"()3*, reştinismul a aAuns din religie tolerată ` religio liita, religie de stat, iar 1rtodo2ia de-ine onfesiunea ofiială a 0mperiului!

5fnta Elena,%a%ă %odel

/a%a sa, Elena, poate fi considerată %odelul de %a%ă care îşi educă fiii în credin*a şi dra$ostea lui ristos, călăuzită de puterea crucii. Eisten*a crucii a %arcat-o şi pe ea, la

propriu, ca şi pe fiul ei. %părăteasa Elena a %ers la Ierusali% pe ur%ele /ntuitorului, pentru a afla unde este crucea pe care a fost răsti$nit 3o%nul ristos. Aflnd-o pe 7ol$ota,tot poporul s-a 2ucurat pentru această aflare a 5fintei Cruci la 1& septe%2rie #"), iar î%părăteasa credincioasă a ridicat acolo o 2iserică. Prin râ-na şi u banii ei, Sfânta Elena a



ridiat multe biserii, iar pe fiul său l"a sfătuit neînetat să meargă pe alea lui 6ristos şi s"a rugat pentru el a o mamă iubitoare!

Fu$ăciune către 5fnta Elena

5fnta Elena, tu ai fost c!e%ată de 3u%nezeu de la o condi*ie u%ilă la %area de%nitate deî%părăteasă,dar 2unăstarea %aterială şi onorurile pe care le aduce acest titlu nu te-au făcut

să ui*i că darurile lui 3u%nezeu tre2uiesc folosite spre slava lui şi 2inele oa%enilor.@ia*a ta de dăruire în slu4irea aproapelui *i-a pricinuit %ulte $reută*i, dar tu nu te-ai descura4at, căci 3u%nezeu te-a înzestrat cu o dra$oste puternică pentru Crucea pe care a%urit /ntuitorul,ai căutat-o, ai $ăsit-o şi ai propus-o spre cinstire oa%enilor.

3o2ndeşte-ne, te ru$ă%, şi nouă de la 3u%nezeu acea dra$oste înflăcărată fa*ă de Iisus cel Făsti$nit, pentru ca astfel se%nul Crucii să fie şi pentru noi un %i4loc de %ntuire şi caleacare să ne ducă la atăl ceresc.

A%in.

5fin*ii î%păra*i Constantin şi Elena sunt reprezenta*i totdeauna în icono$rafie alături decruce, ca se%n al i%portan*ei acesteia în via*a lor, si%2ol al 4ertfei şi al iu2irii pentru

/ntuitorul.

entru noi, ro%nii, 5fin*ii î%păra*i Constantin şi Elena sunt %odele de sfin*i credincioşi şi iu2i*i, dovadă nu%ele lor att de răspndite, ct şi %ultele 2iserici ridicate în cinstea lor.Printre aestea, ele mai de seamă sunt?

%atedrala !atriar*ală, unde se află părticele din moaştele "finţilor prăznuiţi,



Mănăstirea 3urezi (=âlcea+, Mănăstirea %rasna (!ra*ova+, 'iserica din >etca #ouă (?iurgiu+, unde se află icoana făcătoare de minuni a Maicii

Domnului,

Mănăstirea "fânta lena de la %ostineşti (%onstanţa+, "c*itul de la 'ara@u->eşu ('i*or+,

'iserica de lemn din 9ădăşeni/



Facla cu 5finte %oaşte de la =iserica de le%n din Fădăşeni

Oiua în care păsările îşi înva*ă puii să z2oare

În tradiţia populară, sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este numită şiConstandinul Puilor sau Constantin +raur! După e le"a fost dezlegat glasul la .lăsie, la 88ianuarie, iar perioada de împere<ere şi de onstruire a uiburilor $la Dragobete* s"a în<eiat de

multă -reme, păsările au deAa pui pe are îi în-aţă să zboare!

Iiua se serbează în speial pentru apărarea reoltelor! În treut e2ista obieiul a, pentru a preîntâmpina distrugerea strugurilor de ătre grauri, podgorenii să nu lureze în aeastă zi! Deaeea nu se munea pământul, iar elor are lurau în aeastă zi li se Wardeau; buatele pe âmp!

De altfel, Constandinul Puilor nu este singura sărbătoare dediată păsărilor erului!

Cirul păsărilor se sărbătoreşte la 8 septembrie, moment în are păsările are nu pleaă în

ţările alde îşi pregătes Wămările; de iarnă!

Păsările migratoare au şi ele sărbătorile lor?Iiua berzelor $atuni ând după :uenii ade o nouă zăpadă*,Iiua uului ` la %3 martie ", ând se onsideră ă pasărea solitară înepe a ânta, preumşi#muţitul uului ` la %& iunie, ând uul -a îneta să glăsuiasă!

=ot prin tradiţiile transmise de la o generaţie la alta, păstorii <otărăs în aeastă zi, a Sfinţilor

Împăraţi Constantin şi Elena, ine -a fi bai şi unde -or fi făute stânele! =otodată, laptele de laoile fieăruia este măsurat şi antitatea este însemnată pe răboA $o tăbliţă de lemn*!

Se fa ritualuri speifie pentru apărarea stânelor şi iobanilor de forţe malefie, prin aprindereaWfoului -iu;, alungarea -răAitoarelor are fură soporul laptelui prin strigăte şi zgomote puternie!



Se mai spune, de asemenea, ă pentru a a-ea sorţi de izbândă în orie înerare este bine săîmparţi ruiuliţe tuturor unosuţilor!

=!eor!e Cristian -opa Cultul Sfinţilor Împăraţi a nflorit n 4ealul -atriar!iei o%ată cua%ucerea n 2552 a moaştelor lor 4e nouă ani' mai aproape %e noi



Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre ei mai iubiţi sfinţi de ătre români! #şa see2pliă şi faptul ă, astăzi, aproape 8!'34!444 de români poartă numele Constantin şi Elena sauderi-ate ale aestora! :ărturie a aestei e-la-ii stau şi numeroasele biserii paro<iale şimona<ale, din ţară şi din străinătate, are şi"au aşezat -iaţa du<o-nieasă sub orotirea Sfinţilor Împăraţi ai 1rtodo2iei!

@nul dintre ele mai -e<i lăaşuri de ult din ţară în<inate Sfinţilor Împăraţi Constantin şiElena este Catedrala patriar<ală din Buureşti, titorie a -oie-odului Hării 7omâneşti, ConstantinGerban Basarab $853&"853'*, are a fost sfinţită în 853' de patriar<ul :aarie al #ntio<iei şi alÎntregului 1rient, împreună u mitropolitul Gtefan al Hării 7omâneşti şi u episopii de 7âmnişi de Buzău! Sfântul lăaş a fost de fapt forma pe are a îmbrăat"o e-la-ia domnitorului şi aredinioşilor din oraşul lui Buur faţă de ei doi sfinţi are au marat profund istoriareştinismului! De la ridiarea ei şi până astăzi, biseria respiră du<ul aestei e-la-ii, are se faeauzit prin neînetatul murmur de rugăiune e se înalţă în taină ătre Sfinţii Împăraţi! Buuriaredinioşilor a fost înununată în urmă u nouă ani, ând -e<ea biseriă domneasă, de-enită

între timp Catedrală mitropolitană şi mai apoi Catedrală patriar<ală, a de-enit balda<inulmoaştelor sfinţilor protetori! n anul "00", la săr2ătoarea !ra%ului catedralei, o dele$a*ie a =isericii rtodoe din Cipru a dăruit vrednicului de po%enire patriar! eoctist Arăpaşu oraclă cu părticele din %oaştele 5fin*ilor %păra*i Constantin şi Elena, aduse de la /ănăstirea

QHRRos, î%preună cu o copie după icoana /aicii 3o%nului pictată de 5fntul Evan$!elist +uca, care se păstrează în %ănăstirea cipriotă.

După aduerea moaştelor, ultul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a înflorit la Catedrala patriar<ală! În fieare an, în ziua prăznuirii lor, rala u sfintele moaşte este soasă în proesiune

şi aşezată spre în<inarea redinioşilor, alături de rala u moaştele Sfântului Cu-ios Dimitrieel >ou, orotitorul Buureştilor!

5fin*ii %păra*i, la 5pitalul de Fecuperare din Iaşi şi la /ănăstirea 3u%2răveni



:ănăstirea KNos din Cipru, întemeiată pe la sfârşitul seolului al 0"lea de ătre împăratul bizantin #le2ios 0 Comnenul, s"a arătat darniă faţă de mai multe lăaşuri de în<inare din ţaranoastră! #stfel, la %8 mai %44/, :ănăstirea KNos a donat pentru apela Spitalului de7euperare din muniipiul 0aşi părtiele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena! Înu-ântul de în-ăţătură rostit u aest prileA, Preaferiitul Părinte Patriar< Daniel, pe atuni:itropolitul :oldo-ei şi Buo-inei, a e-idenţiat semnifiaţiile aestui moment deosebit?

2!rezenţa moaştelor "finţilor &mpăraţi aici confirmă vocaţia acestui paraclis din incinta spitalului de recuperare, şi anume aceea de a contribui la vindecarea sufletească şi trupească acredincioşilor prin rugăciune, prin slu@ba "fântului Maslu, prin "povedanie şi &mpărtăşanie, iar

prin aducerea acestor sfinte moaşte se încununează nu numai frumuseţea acestei biserici, ci şivocaţia ei, aceea de a arăta că 3ristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, adesealucrează prin sfinţii "ăi, potrivit credinţei şi evlaviei celor care cer a@utorul Mântuitorului isus

3ristos şi al sfinţilor "ăi2/ #lături de părtielele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şiElena, apela Spitalului de 7euperare din 0aşi a primit din partea :ănăstirii KNos din Cipru şi

părtiele din moaştele Sfintei :ueniţe Paras<e-i şi ale Sfântului #ntonie din .erias!

@n alt sfânt lăaş are s"a buurat de darul :ănăstirii KNos este :ănăstirea Dumbră-eni, din#r<iepisopia =omisului! :ănăstirea este onstruită în imediata -einătate a biseriuţelor rupestre de la Dumbră-eni, biseriuţe asemănătoare elor de la Basarabi, singura diferenţă fiindfaptul ă ele de la Basarabi sunt onstruite pe şapte ni-eluri, în timp e biseriuţele de laDumbră-eni sunt dispuse pe două! :ănăstirea Dumbră-eni a fost înfiinţată la data de 8 mai%44&, iar aii şi"au găsit liniştea trei -ieţuitori! #şezământul mona<al adăposteşte moaşteleSfinţilor Constantin şi Elena, aduse de la :ănăstirea KNos din Cipru, ale Sfântului #rsenieCapadoianul, ale Sfântului #ntonie de la .erias şi ale Sfintei Paras<e-i!

/oaştele 5fintei %părătese Elena, în procesiune la o%is

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena se buură de o instire deosebită în #r<iepisopia =omisului,ei fiind şi orotitorii oraşului Constanţa! #nul aesta, #r<iepisopia =omisului a pregătit lasărbătoarea Sfinţilor Împăraţi un program speial de manifestări religioase şi ulturale! Înă deaseară, la Catedrala ar<iepisopală din Constanţa au fost aduse, de la :ănăstirea Curtea de#rgeş, moaştele Sfintei Împărătese Elena! După sluAba .eerniei, s"a desfăşurat o proesiune umoaştele sfintei are ne"a desoperit ruea lui 6ristos, împreună u moaştele Sfinţilor Pantelimon, Epitet şi #stion de la Catedrala ar<iepisopală, spre Biseria JSfinţii ÎmpăraţiJ din

oraş! #stăzi, Sfânta iturg<ie -a fi să-ârşită de Înalt Preasfinţitul =eodosie, #r<iepisopul=omisului, împreună u Înalt Preasfinţitul Calini, #r<iepisopul #rgeşului şi :uselului, iar după sluAbă, moaştele Sfintei Împărătese Elena se -or întoare la :ănăstirea Curtea de #rgeş!



De multe ori a fost pusă întrebarea de e Sfinţii Constantin şi Elena sunt numiţi întomai u#postolii! De e un împărat roman, botezat în ultimii ani ai -ieţii, îşi împarte numele u SfântulPetru, are a sluAit toată -iaţa lui 6ristos şi a murit u moarte martiriăO #estea sunt întrebăriomeneşti, e îşi pot afla răspunsul doar în mediul liturgi! #olo unde, dinolo de u-inte, putemsă fim împreună în instirea lui Dumnezeu!

Constantin el mare ` un împărat pro-idenţial

Domnia împăratului Constantin $(45"((/* a fost ea mai importantă s<imbare pe are aunosut"o istoria Biseriii! Paea adusă prin sfârşirea perseuţiilor a introdus lumea într"o nouăistorie a reştinismului! Con-ertirea împăratului biruitor la Pons :il-ius şi semnarea Editului de=oleranţă din anul (8(, aestea au fost e-enimente prin are s"a s<imbat situaţia reştinismului!

Srisorile prezentate de ătre istoriul Eusebiu de Cezareea demonstrează ă împăratulConstantin nu a fost mulţumit doar u semnarea Editului de la :ilan! Sriind prefetului#nullinus, împăratul reunoaşte Biseriii dreptul de proprietate orporati-ă în adrul statului

roman, la are se adaugă sutirea lerului reştin de munera i-ilia!Prin restituirile de proprietăţi, sub-enţiile în bani, sutirile aordate lerului şi onstruţia de

biserii, reştinismul a fost ridiat la un statut egal u elelalte religii din 0mperiu! @nii istorii au-orbit <iar despre o tendinţă de impunere a reştinismului a religie fa-orită, în timpul luiConstantin el :are!

:ăsurile luate după on-ertire au fost ompletate de alte edite are au fost adoptate dupăonflitul pe are Constantin l"a a-ut în 7ăsărit, u iiniu! După biruinţa de la C<risopolis aufost date mai multe legi prin are împăratul îşi manifesta -oinţa de promo-are a reştinismului!În anul (%8 au fost promulgate legile legate de sărbătorirea Duminiii, eliberarea sla-ilor deătre Biseriă, retroedarea bunurilor luate redinioşilor în timpul perseuţiilor şi fa-orizareareştinilor în funţiile gu-ernamentale!

În anul următor a fost emis un alt edit, prin are etăţenii imperiului erau îndemnaţi să nu partiipe la ritualurile politeiste? 9era reomandat a nu fi înălţate statui şi să nu se mai pratiedi-inaţia şi alte ate smintite sau să se aduă sarifiii în -reun fel oareare;!

Dorinţa împăratului ` un 0mperiu reştin

:ăsurile adoptate de împăratul Constantin au a-ut la bază on-ingerea ă lui i s"a înredinţat deătre Dumnezeu misiunea de a on-erti întreg 0mperiul! 9În timp e -oi sunteţi episopi pentruele dinăuntrul Biseriii, eu sunt numit de Dumnezeu episop pentru ele din afara lor;, spuneaîmpăratul, după um mărturiseşte istoriul Eusebiu!

6otărârile fa-orabile au înlăturat obstaolele e împiediau aţiunile de e-ang<elizare în lumeanereştină! În toate regiunile imperiului, on-ertirile la reştinism s"au înmulţit, aAungând la toateategoriile soiale! Se poate -orbi <iar despre o politiă imperială de răspândire a religiei

reştine, al ărei e2emplu era dat de însuşi Constantin ` are a de-enit şi el adept al noii dotrine!

Prin aeastă politiă, între anii (84"(&4 sunt onsemnate ele mai importante progrese înmişarea de e-ang<elizare a lumii unosute! Episopul Eusebiu al Cezareei, în 0storiaEleziastiă, relatează um se desfăşura mişarea misionară în timpul său? A&n vremea aceea,



mulţi creştini îşi simţeau sufletul lovit, prin %uvântul divin, de o violentă dragoste dedesăvârşire/ &ncepeau prin a urma sfaturile Mântuitorului şi îşi împărţeau bunurile săracilor,apoi părăsindu-şi patria, plecau spre a-şi îndeplini misiunea de evang*elişti cu ambiţia de a ţine

predici celor care nu auziseră încă deloc cuvintele credinţei şi de a le încredinţa cărţileevang*eliilor divine/ i se mulţumeau să aşeze temeliile credinţei în vreo ţară străină, apoi

stabileau alţi păstori cărora le transmiteau gri@a de a-i cultiva mai departe pe aceia pe caretocmai îi convertiseră/ )poi plecau spre alte ţări şi neamuri, având cu ei *arul şi a@utorul lui

DumnezeuB/

În ea mai însemnată sriere a sa, istoriul biseries Sozomen -orbeşte în âte-a rânduri despre politia lui Constantin? A'iserica înflorea în timpul domniei lui %onstantin şi se dezvolta din zi în zi/ a se bucura încă de mai multă pace/ %ăci, pe când era persecutată în mai multe provinciiale mperiului, sub %onstantin ea a avut libertatea în întinderea provinciilor de sub stăpânirealui %onstantin/ )cei ce locuiau în ?alia, în nglitera spre !irinei şi până la părţile <ceanului auavut libertatea credinţei/ &nsă, după ce şi alte provincii au trecut în partea lui %onstantin, prindreptul de succesiune, 'iserica primi o însemnată dezvoltare/ )stfel, popoarele ce locuiesc

laturile Tibrului, ale lui !o şi ale lui )Cuilin, au avut o deplină libertate a aduce lui Dumnezeu,adoraţia şi înc*inăciunea lor/ &n fine, grecii, macedonenii şi popoarele ce locuiesc pe ţărmurile Dunării şi până în )*aia şi liria au recunoscut pe %onstantin după bătălia de la %ibalaB/

1rientul ` ţinta misionară a împăratului Constantin

În artea a doua, Sozomen fae referiri mai ample la domnia împăratului Constantin, ând aestaa de-enit #ugust, după înfrângerea lui iiniu! Stăpânind peste #pus şi 7ăsărit, politiareligioasă a marelui împărat este desrisă astfel? A9eligia creştină răspândindu-se astfel în toatăîntinderea mperiului 9oman, a început să fie acceptată şi la neamurile cele mai îndepărtate/

ra de mult timp de când cei care locuiesc pe ţărmurile 9inului, celţii cei mai depărtaţi de ?alia şi care se apropiau de ocean, goţii şi celelalte popoare ca şi vecinii de la Dunăre/ %ăci omulţime însemnată din aceste neamuri trecând din Tracia în )sia şi făcând acolo însemnate

stricăciuni, au luat cu ei mai mulţi preoţi captivi, care izgonind demonii şi vindecând peasupritorii lor, au făcut ca aceste popoare să imită şi să recunoască pe Dumnezeu/ $iind deciintroduşi şi ei în adevărul religiei noastre, au primit din mâna lor sfântul botez şi au fost primiţila împărtăşirea 'isericiiB/

În timpul împăratului Constantin el mare, sriitorii biserieşti menţionează răspândirea religiei

reştine la popoarele din interiorul imperiului, dar sunt amintite şi âte-a popoare din afaragraniţelor! Prima menţiune, despre inter-enţia diretă a împăratului Constantin în proteţia şie-ang<elizarea unui popor aflat dinolo de graniţa imperială este legată de spaţiul persan! 0storia

biserieasă onsemnează o srisoare ătre regele persan Sapor din anul (%3, prin areConstantin se interesează de soarta reştinilor din 0mperiul Sassanid, delarându"se protetorulaestora!

egată de domnia împăratului Constantin este şi reştinarea #rmeniei! #propierea de 0mperiul7oman, în are religia reştină a a-ut spaţiul optim de răspândire, a dus la treerea misionarilor

reştini în #rmenia, atât prin trupele de oupaţie, ât şi prin relaţiile eonomie! 1 aţiuneasemănătoare a a-ut lo în ţările din Cauaz, unde e-ang<elizarea a fost strâns legată dedez-oltarea ulturii aestor popoare! Înaintând din nord"-estul #rmeniei, reştinismul a aAuns în9#lbania din Cauaz; $#zerbadAan* şi 0beria $+eorgia*!



Datorită protetoratului oferit de ătre Sfântul Constantin reştinilor de dinolo de graniţaorientală, E-ang<elia a fost propo-ăduită şi la triburile nomade de la frontiera deşertiă, înPeninsula #rabia şi Sinai! Creştinismul a pătruns la aeste popoare prin aţiunile omeriale aleromanilor, are fre-entau porturile de la :area 7oşie! Împăratul Constantin a trimis, în ultimiisăi ani de domnie, o ambasadă la regele <imNariţilor $†emen*, u rugămintea de a fi spriAinitămisiunea reştină în aele louri!

În Etiopia, dinolo de graniţa imperiului, la marginea lui afriană, religia reştină a fost -estită prin misionarii din Egipt şi Siria, în speial prin Sfântul rumenţiu ` episodul reştinării fiindasimilat de onştiinţa Biseriii etiopiene în Sina2arul ei!

Sf+ntul Constantin cel mare şi creştinarea Europei

9Gi îl băteau u pietre pe Gtefan, are se ruga şi ziea? Doamne, 0isuse, primeşte du<ul meuV Gi,

îngenun<ind, a strigat u glas mare? Doamne, nu le sooti lor păatul aestaV Gi ziând aestea, amurit!; $apte /, 3)"54*

Cu aeste u-inte este desris în Sfânta Sriptură primul martiriu, suferit de un reştin, mai e2atde Sfântul Gtefan, unul dintre primii diaoni ai Biseriii! De la aest episod, are se petreea în

prima Aumătate a -eaului 0, -reme de aproape trei seole, perseuţia şi martiriul au făut partedin risurile pe are le presupuneau alitatea de reştin! Cu toate aestea, ameninţarea perseuţieinu a dus nii pe departe la dispariţia reştinilor, i, dimpotri-ă, rândurile Biseriii s"au îngroşat în

permanenţă!

Primele perseuţii antireştine, aşa um a fost şi ea are a dus la moartea Sfântului Gtefan, aufost iniţiate de iudei şi ştim ă la una dintre aeste ampanii a partiipat şi Saul, de-enit mai apoi#postolul Pa-el, după întâlnirea u 0isus pe drumul ătre Damas! Însă aeste perseuţii, au fostminore, în omparaţie u e a urmat mai târziu!



Doar âţi-a ani au fost neesari pentru a numele de reştin să nu mai sune neunosut ui-adintre etăţenii imensului 0mperiu 7oman! Deşi, în realitate, erau ei mai oreţi etăţeni aiimperiului, remarându"se u uşurinţă, prin stilul lor deosebit de -iaţă, în soietatea greo"romană a timpului, aflată într"o stare de a-ansată degradare morală, reştinii erau pri-iţi de masalargă a populaţiei a un periol la adresa seurităţii statului! Critiile erau foarte -ariate şi -eneau<iar şi de la unii dintre ei mai în-ăţaţi oameni ai timpului!

Cea mai fre-entă auzaţie era legată de refuzul reştinilor de a sarifia zeilor ` îndeletniireonsiderată în epoă o datorie etăţeneasă obligatorie ` iar aest refuz permitea punerea în ârareştinilor a tuturor nenoroirilor are se abăteau asupra 0mperiului, de la nă-ălirile barbare, pânăla ploile u grindină!

De asemenea, pentru păgâni, împărtăşirea u trupul lui 6ristos suna a anibalism, iar dragosteafrăţeasă despre are se spunea ă îi uneşte pe reştini suna a inest sau petreeri orgiastie!

#poalipsa din timpul lui >eroPrima perseuţie runtă la adresa reştinilor a fost delanşată în anul 5& d!6r! de împăratul >ero$(/"5' d!6r!*, după dezastrul inendiului are a de-astat 7oma în aelaşi an! Împăratul >ero,suspetat atât de ontemporani, ât şi de eretătorii ulteriori, de nebunie, se pare ă a ordonat elînsuşi inendierea anumitor porţiuni ale 7omei! Pentru a săpa de furia maselor, >ero a arunat-ina asupra reştinilor, apitalizând suspiiunile deAa e2istente faţă de aderenţii noii religii! Ce aurmat poate fi înadrat u uşurinţă între marile orori ale istoriei? oameni ne-ino-aţi au fost uişifără prea multe întrebări, ruifiaţi sau daţi spre <rană fiarelor sălbatie, pentru simplu fapt de afi reştini!

Spusele istoriului =aitus reează o imagine despre isteria şi ruzimea perseutorilor? Aomulţime imensă de oameni au fost condamnaţi, nu atât pentru că erau socotiţi incendiatorii

9omei, cât pentru că se credea despre ei că sunt duşmanii omenirii/ Morţile creştinilor au fost transformate în prile@ de spectacol: erau îmbrăcaţi în piei de animale sălbatice pentru a fi

sfâşiaţi de câini, crucificaţi ori arşi de vii, după lăsarea serii, pentru a ilumina grădinile publice/B

Printr"un termen mai e2at deât 9mulţimea imensă;, de are -orbeşte =aitus, nu se poate estima

numărul reştinilor uişi de >ero! Însă numărul mare de muenii din aea perioadă, reţinuţi desina2arele Biseriii $printre are şi #postolii Petru şi Pa-el*, ât şi identifiarea în epoă arudului împărat u anti<ristul ne dau o idee despre duritatea e2tremă a perseuţiei! Creştiniiredeau ă trăies -remurile apoaliptie, ă sfârşitul lumii este aproape!

Gi ălăii erau plitisiţi să mai omoare, fără rost, reştini

=onul perseuţiilor antireştine, dat de >ero, a fost urmat şi de alţi împăraţi romani! În total, aue2istat 84 perioade de perseuţie maAoră a Biseriii, în ei %&) de ani surşi de la prima

perseuţie ditată de >ero până la promulgarea Editului de la :ilan $(8(*! :ai e2at, îninter-alul de %&) de ani, reştinii au fost supuşi perseuţiilor timp de 8%) de ani, iar în eilalţi8%4 s"au buurat de toleranţă!



@ltima mare perseuţie îndreptată împotri-a reştinilor în 0mperiul 7oman s"a petreut în timpuldomniei lui Dioleţian $%&3"(8% d!6r!* are în iuda faptului ă soţia şi fiia sa erau reştine, aşi marea parte a sluAitorilor săi, în anii (4("(4& d!6r! a emis & edite de urmărire a reştinilor!Deşi iniţiati-a imperială intenţiona, mai degrabă, să"i determine pe următorii lui 6ristos sărenunţe la redinţa lor, fără tortură sau uideri, în realitate s"a aAuns la o u totul altă situaţie!#stfel, s"a spus ă împotri-a Biseriii a fost folosită 9orie durere pe are fierul şi oţelul, foul şisabia, ruea, bestiile sălbatie şi bestiile umane le puteau produe;!

Din ordinul împăratului, biseriile au fost arse şi dărâmate, Bibliile au fost adunate şi arse,reştinilor li s"a interzis să mai deţină funţii publie şi au fost deposedaţi de drepturile i-ile şifără nii o e2epţie, toţi trebuiau să abAure de la redinţă, sub ameninţarea u moartea!

@nul dintre ele mai tragie episoade ale perseuţiei din timpul lui Dioleţian a fost el petreutla >iomidia, unde biseriii în are se aflau la rugăiune 544 de reştini i s"au bloat uşile dupăare a fost inendiată! Cu toate aestea, sopul urmărit de perseutori nu a fost nii pe departeatins, iar +aleriu, o"regent u Dioleţian, remara faptul ă şi ălăii se plitisiseră să omoare

atâţia reştini dar, u toate aestea, nu s"a reuşit întoarerea lor la păgânism!În aele momente, nimeni nu şi"ar fi putut imagina ă -reodată, reştinii -or a-ea o soartă mai

bună, u atât mai puţin ă -or fi toleraţi şi aeptaţi de statul păgân! Însă, deşi puţini remarau,religia iubirii se răspândea tot mai mult şi mai mult! În lumea fărâmiţată şi imorală a aelor -remuri, oamenii de alitate erau tot mai atraşi de reştinism, de prinipiile sale înalte şi dedragostea are e2ista între membrii Biseriii!

=otuşi, Dumnezeu a-ea pregătită o întorsătură spetauloasă pentru istoria Biseriii, dar şi aEuropei şi <iar a lumii întregi!

6ristos pe suturi

>imeni nu poate spune âţi oameni au fost uişi în primele trei -eauri de la întemeierea Biseriii pentru redinţa lor, pentru faptul ă" mărturiseau pe 6ristos! Cifrele -ariază între âte-a zei demii şi âte-a sute de mii! 1rium, e remară maAoritatea eretătorilor nu este atât numărulmartirilor ` olosal de mare pentru populaţia aelor -remuri ` ât ruzimea u are au fostadministrate perseuţiile şi raportul total disproporţionat între ele două 9tabere;! Prati, de o

parte era ruzimea nemăsurată a ălăilor, iar de ealaltă parte era blândeţea bunilor reştini are,

urmându"i pilda lui 0isus aeptau aproape u buurie să"şi dea -iaţa pentru redinţă! Perseutoriiîi pri-eau pe reştini a pe nişte laşi, a pe o gloată de sursuri ale imperiului, nu puteau săînţeleagă 9strategia; prin are aeştia îşi apărau redinţa, dându"şi -iaţa proprie, nu luând"o pe aaltora! =otul a-ea să se s<imbe în anul (8%, în urma unui e-eniment onsiderat în unanimitate afi o minune dumnezeiasă!

Seolul al 0."lea înepea pentru 0mperiul 7oman u o puterniă fragmentare politiă, datoratăunei forme de gu-ernământ instituite la sfârşitul seolului anterior? tetrar<ia!

În lupta pentru obţinerea puterii asupra părţii de apus a 0mperiului era însris şi la-ius .alerius#urelius Constantinus, fiul unui renumit general roman! upta deisi-ă u oponentul său,:a2enţiu, urma să se desfăşoare la Podul :il-ius, regiune situată la nordul 7omei! 7aportuldintre Constantin şi :a2enţiu, în e pri-eşte numărul efeti-elor militare, era de % la 84 înfa-oarea elui din urmă!



Soarta onfruntării a fost peetluită însă în ziua dinaintea bătăliei ând, în amiaza mare,Constantin a -ăzut pe er presurtarea numelui lui 6ristos, însoţit de îndemnul? 9u aest semn-ei în-ingeV;! 0mediat luă <otărârea a monograma lui 6ristos $P ` araterele alfabetuluigrees orespunzătoare literelor 967;* să fie insripţionate pe suturile ostaşilor, iar ruea săfie pusă în fruntea armatei! .itoria obţinută de armata lui Constantin a fost răsunătoare, toţi fiindon-inşi ă ea se datorează 9Dumnezeului reştinilor;!

Din ael moment, Constantin a de-enit stăpânul absolut peste partea -estiă a imperiului, iar atitudinea sa religioasă " în general " şi faţă de reştini " în speial ` a urmat o întorsăturăspetauloasă! Primele semne au fost -ăzute imediat după intrarea sa în 7oma, ând a refuzat săaduă Aertfe în instea zeilor pentru -itoria obţinută, după um era -e<iul obiei roman,îndreptându"se diret spre palat!

9>oua 7omă;

În februarie (8(, împăratul Constantin îl întâlneşte la :ilan pe iiniu, onduătorul părţii estiea 0mperiului 7oman şi u aeastă oazie, este promulgat un edit în are reştinismul era pus înlegalitate, ieşind din starea de religie interzisă! #stfel, pentru prima dată, era îndepărtatăameninţarea perseuţiei are de aproape (44 de ani, planase aproape în permanenţă asuprareştinilor!Ce a urmat aestui an a fost onsiderat de reştinii epoii, dar şi a elor are au urmat, o

bineu-ântare pe are numai Dumnezeu o putea trimite! =oate biseriile dărâmate în timpul perseuţiilor au fost reonstruite, a-erile onfisate de la reştini au fost restituite, ei deposedaţide funţii şi onoruri au fost reabilitaţi, iar reştinilor duşi prizonieri în mine, li s"a permis să sereîntoară la asele lor! Deşi a păstrat în ontinuare titlul de 9mare preot;, onferit de religia

păgână, Împăratul Constantin nu a mai Aertfit -reodată zeilor păgâni şi mai mult deât atât, prefera să fie însoţit mai degrabă de episopii reştini, deât de preoţii păgâni! @nele surse afirmă<iar ă in-ita adesea la urte episopi din uprinsul întregului imperiu, mai ales pe ei aresuferiseră perseuţii, sărutându"le urmele rănilor!

@ltima mare -itorie militară a împăratului Constantin el :are a fost ea din (%& asupraiiniu, împăratul părţii de răsărit a 0mperiului! În urma aestei izbânzi, Constantin de-eneasingurul stăpânitor al întregului 0mperiu 7oman şi în mai puţin de două luni, <otărăşte fondareaunei noi apitale pe malul Bosforului, în -e<ea etate a Bizanţului! >oua apitală, denumită

Constantinopol, după numele său, a fost inaugurată în anul ((4! Deşi la onsarare au partiipatatât preoţi reştini, ât şi preoţi păgâni, datorită rezistenţei păgâne, înă foarte puternie, Biseriareştină a fost e-ident fa-orizată, odată u mutarea administraţiei imperiale în noua apitală! Dee2emplu, din iniţiati-a împăratului Constantin au fost ridiate în Constantinopol primele biserii?9Sfânta Sofia;, 9Sfânta 0rina; şi Biseria 9Sfinţilor #postoli;! În s<imb, în eea e pri-eştetemplele păgâne, li s"au suprimat fondurile de la stat, efigia împăratului a fost înlăturată din ele şiau fost ondamnate la ruinare printr"o lege are interziea restaurarea lor!

Cu toate aestea, deşi Constantinopolul sau 9>oua 7omă; a fost numită 9apitala reştină a unui

nou imperiu;, deşi reştinii au fost în mod lar a-antaAaţi de împărat, deşi nu mai era permisăaederea în administraţia imperială deât a reştinilor` u toate ă nereştinii reprezentau douătreimi din totalul funţionarilor " nu s"au produs nii un fel de perseuţii la adresa păgânilor!

Îneputul Europei reştine



0mediat după Paştele anului ((/ $/ aprilie* împăratul Constantin a îneput să se simtă foarte rău!După o ălătorie la Drepanum $denumită între timp 6elenopolis, după numele mamei sale* undes"a rugat la mormântul Sfântului :ueni uian, împăratul Constantin aAunge la >iomidia,unde ere să primeasă botezul reştin! Câte-a săptămâni mai târziu, pe %% mai, de ziua PogorâriiDu<ului Sfânt, împăratul Constantin tree la Domnul! =rupul său a fost dus la Constantinopol şiîngropat în Biseria 9Sfinţilor #postoli;, după um îşi e2primase dorinţa!

Epoa împăratului Constantin el :are reprezintă o otitură e2traordinară în istoria Biseriii şi aEuropei! După sute de ani de perseuţii la adresa reştinilor, prati fără un moti- întemeiat,moralitatea lor, modul demn de -iaţă al aestora de-ine un bun şi un e2emplu publi, un miAlo

prin are o soietate muribundă din punt de -edere moral"religios, în are zeităţile tradiţionalenu mai -alorau 9nii ât o eapă degerată; a fost re-igorată de redinţa în :ântuitorul 6ristos!

Deşi mulţi dintre ei are au îmbrăţişat reştinismul în aele -remuri n"au înţeles poate în profunzime în-ăţătura :ântuitorului, totuşi respetul faţă de Dumnezeu şi dragostea faţă de om

au marat generaţiile are au urmat!Împăratul Constantin el mare, pe are Biseria ortodo2ă şi ea atoliă îl instes a pe un sfânt9întomai u #postolii;, a des<is drumul ătre o Europă a -alorilor reştine! $>!P!*

/coana făcătoare %e minuni a Sf+ntului Împărat Constantin cel mare



a Sărbătoarea Sfântului Cu-ios Dimitrie el nou, orotitorul Buureştilor -a fi adusă laBuureşti, anul aesta, din :itropolia de Corint din +reia, ioana istoriă a Sfântului ÎmpăratConstantin el mare, de o delegaţie a Biseriii +reiei ondusă de Înaltpreasfinţitul PărinteDionisie, :itropolitul Corintului!

0oana Sfântului Împărat şi întomai u #postolii Constantin $se! . " .0*, este astăzi păstrată

în muzeul biseries al Sfintei :itropolii de Corint şi pro-ine de la S<itul 9SfântuluiConstantin; din +elini " Corint, aflat într"o peşteră!

#esta este săpată într"o stână şi datează din anul 8488, a-ând -edere spre golful Corint!Spaţiul liturgi se află într"o adânitură a stânii, are a fost împărţit în trei segmente? a* naosul,

b* pronaosul şi * paralisul! :ănăstirea a fost onstruită de ătre meşteri loali, iar onstruţiaaesteia este legată de să-ârşirea mai multor minuni!

#mintim una dintre aestea? #tuni ând onstruiau biseria, unul dintre meşteri a ăzut de la o

înălţime foarte mare! 1bser-ând eilalţi e se întâmplase, s"au dus la loul respeti- a să -adăe s"a întâmplat! Spre mirarea lor, 8" au găsit -iu şi ne-ătămat!

1 altă minune are nu are legătură u onstruirea mănăstirii, i u Sfântul Împărat Constantin, sespune ă a a-ut lo înainte u mulţi ani, în satul Panariti! =răia în -remea aeea un om are a fost



auzat pe nedrept de ătre unul dintre onsătenii lui! Întruât era sigur ă -a fi auzat, a pornit pedrumurile satului a să dea fo asei onsăteanului său! Pe drum, a întâlnit un bărbat îmbrăat înnegru, ălare pe un al are i"a spus? 9>u fae rău onsăteanului tău întruât mâine, u aAutorulmeu, -ei fi găsit ne-ino-atJ! #şa s"a şi întâmplat! #esta într"ade-ăr nu a fost ondamnat şi miratfiind a întrebat numele bărbatului are 8"a aAutat să fie găsit ne-ino-at! #ela a răspuns? 9:ă<eamă Constantin, iar asa mea se află într"o stână în +eliniJ!

=radiţia loală despre bărbatul ălare se refletă şi în realitate, ioana din mănăstire înfăţişând peSfântul Constantin ălare!

#eastă ioană se află aum la :itropolia de Corint, deoaree de multe ori <oţii au înerat s"ofure! Se spune ă, împreună u o ioană identiă e se află în Constantinopol, sunt uniele deaest fel! În :itropolia de Corint se păstrează şi Sfânta E-ang<elie a mănăstirii SfântulConstantin, are este onfeţionată din pergament, iar pe opertă sunt înrustate pietre preţioase,fapt pentru are aeasta este deosebit de -aloroasă!

S"a deis păstrarea aesteia în muzeul biseries al Sfintei :itropolii de Corint, pentru ă dupăfurtul şi găsirea ioanei în luna august a anului 8)'5, s<itul a fost părăsit de ătre ultimulălugăr -ieţuitor, datorită -remurilor grele din aea perioadă!

Este -orba de o ioană despre are legenda spune ă pro-ine din Constantinopol, împreună ualte ioane şi sfinte -ase deosebit de frumoase aflate în s<it! Sfântul Constantin el :are esteînfăţişat ălare într"o stare de ontemplare! #re barba miă, poartă stema imperială, iar o<ii suntaţintiţi ătre insripţia luminoasă de pe rue? 9{ \Yx\y ^_;! Poartă straie imperiale, mantia se

pierde în urma sa, iar alul alb are merge la pas este oareum uimit de -iziunea ălăreţului său!#eastă ioană făătoare de minuni a Sfântului Constantin el mare ne trimite u gândul în urmău 8/48 de ani, atuni ând Sfântul Constantin, înainte de lupta u :a2enţiu $%'!84!(8%*, a a-uturmătoarea -iziune? o rue luminoasă pe er u insripţia 9{ \Yx\y ^_; şi în limba latină 9in<o signo -ines;, aduându"ne aminte de troparul sfântului are spune? 9C<ipul Cruii =ale peer -ăzându"l şi a Pa-el <emarea nu de la oameni luând, el între împăraţi #postolul =ău,Doamne; făând o legătură u prezenţa aesteia în mitropolie preum şi faptul ă :itropolia deCorint a fost înfiinţată de ătre Sfântul #postol Pa-el!

.iaţa Sfântului Constantin el mare

Sfântul Constantin el :are " +aius la-ius .alerius #urelius Constantinus $%/ februarie %/% ` %% mai ((/*, unosut sub titulatura de Sfântul Constantin el :are, a fost Împărat roman,

prolamat #ugustus de ătre trupele sale în data de %3 iulie (45 şi are a ondus 0mperiul 7oman până la moartea sa, sur-enită în anul ((/!

0storiii biserieşti Eusebiu de Cezareea şi atanţiu afirmă ă înainte luptei de la Pons :il-ius$Podul .ulturului* din %' otombrie (8%, ontra lui :a2enţiu, Constantin a -ăzut pe er, ziua, orue luminoasă, deasupra soarelui, u insripţia ‡in <o signo -ines‡ $prin aest semn -eiîn-inge*! >oaptea, în -is, i s"a arătat :ântuitorul, erându"i să pună pe steagurile armatei sale

simbolul Său, a semn protetor în lupte!

Steagul u monograma reştină s"a numit labarum! .itoria mirauloasă a armatei sale s"adatorat aAutorului aordat de ătre Dumnezeu! Do-ada aestei redinţe a lui Constantin înaAutorul di-in este insripţia de pe #rul lui Constantin din 7oma, păstrată până astăzi, prin are



mărturiseşte ă a âştigat lupta ‡instintu di-initatis‡ $prin inspiraţie di-ină*! #poi i"a mărturisit luiEusebiu, sub Aurământ, ă semnele are i s"au arătat l"au făut să treaă de partea reştinilor, elfiind mai înainte, a şi tatăl său, adept al ultului lui Sol 0n-itus $Soarele nebiruit " ult uorigini orientale*!

În ianuarie (8(, împăratul Constantin el :are emite Editul de la :ilan $numit atuni:ediolanum*, prin are reştinismul de-ine ‡religio liita‡, adiă religie permisă, la fel u

elelalte religii din imperiu! 0a măsuri în fa-oarea Biseriii reştine, înlătură din legile penale pedepsele ontrare reştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în în<isori, uşurează eliberareasla-ilor aordând episopilor şi preoţilor dreptul de a"i delara liberi în biserii! ProteAează prinlege pe sărai, orfani şi -ădu-e! :odifiă legislaţia pri-ind ăsătoria, îngreunează di-orţul,

pedepseşte adulterul! #tribuie Biseriii reştine asele imperiale de Audeată $basilios oiia*,are-or purta în ontinuare numele de basilii, nume păstrat în limba română sub termenul de

biseriă!

Împăratul Constantin el :are a generalizat în (%8 Duminia drept zi de odi<nă în imperiu,

sărbătoarea săptămânală a reştinilor, ând soldaţii asistau la sluAbe! Înă din anul (8/ a îneputsă bată monedă u monograme reştine! Împăratul şi familia sa au spriAinit repararea biseriilor dar au aAutat şi la onstruirea altora mai mari şi mai frumoase la 0erusalim, 7oma, #ntio<ia,

>iomidia, =Nr et! =otodată, Împăratul Constantin el :are a onstruit o nouă apitală "inaugurată la 88 mai ((4 " transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol are timp deo mie de ani -a fi apitala reştină a 0mperiului 7oman! #ii a onstruit numeroase lăaşuri deult printre are Biseria Sfinţii #postoli! Din dorinţa de a aAuta Biseria, a on-oat Sinodul 0Eumeni de la >ieea din anul (%3, împotri-a ereziei lui #rie!

Sub influenţa Sfântului #tanasie el mare, Sinodul a prolamat în-ăţătura ortodo2ă despredumnezeirea iului are este ‡Dumnezeu ade-ărat din Dumnezeu ade-ărat, năsut nu făut, Celde o fiinţă u =atăl, prin are toate s"au făut‡ $Simbolul Credinţei sau Crezul*!

Constantin el :are a murit în Duminia 7usaliilor, la %% mai ((/ şi a fost înmormântat în biseria Sfinţii #postoli din Constantinopol, titoria sa!



Euse9iu %e Ce#areea >În acest semn vei nvine?@

Constantin -ăzuse u o<ii săi <iar pe er, străAuind deasupra soarelui, semnul mărturisitor de biruinţă al unei rui întomite din lumină şi odată u ea putuse desluşi un sris glăsuind? Întruaeasta -ei biruiV

În lurarea 9.ita Constantini; $.iaţa lui Constantin*, un lo de seamă l"a oupat relatarea despre-iziunea şi on-ertirea Împăratului Constantin! Eusebiu de Cezareea prezintă -iziunea luiConstantin dinaintea luptei de la Pons :il-ius $Podul .ulturului*, împotri-a ri-alului său,:a2enţiu, în artea 0, apitolele %'"(8, spunând ă împăratul dându"şi seama de inferioritateamilitară în are se afla, s"a rugat Dumnezeului tatălui său şi i"a erut să se desopere ine este şisă"l aAute în neazul pe are îl a-ea în faţă?

9Către #esta, dei, şi"a înălţat el glasul în rugăiune, rugându"se ui şi implorându" să"idesopere ine este El şi să"şi lase dreapta Sa asupra ţelului are"i şedea înainte!

Gi um şedea împăratul înălţând stăruitoare rugăiune, i s"a arătat un semn u totul fără seamănde la Dumnezeu ărui semn " daă l"am fi aflat din gura altui-a " poate ă nu ne"ar fi tomaiuşor să"i dăm rezare dar de -reme e însuşi împăratul, purtătorul de biruinţă, ne"a destăinuitaeste lururi nouă înşine, elor e sriem aeastă arte, anume mult mai târziu, ând am fostsootiţi -rednii de unoştinţa şi de prezenţa sa, ine " mă"ntreb " ar mai putea pune la îndoialăe2atitatea istorisirii, mai ales ă, între timp, -iitorul a-ea să aduă el însuşi mărturie despreade-ărul eiODei am pe la easurile amiezii, ând ziua înepuse să sadă, ziea Constantin ă -ăzuse u

o<ii săi <iar pe er, străAuind deasupra soarelui, semnul mărturisitor de biruinţă al unei ruiîntomite din lumină şi ă odată u ea putuse desluşi un sris glăsuind? Întru aeasta -ei biruiVdupă are, la -ederea unei asemenea pri-elişti, fuseseră uprinşi de uimire şi el şi întreaga oaste$are, um mărşăluia el pe drum, -enea pe urmele sale şi de aeea asistase şi ea la minune*!



#eastă arătare, po-estea Constantin, ă"l desumpănise, neputându"i el priepe tâlul! 1r, totugetând la ea şi adânindu"se el în gânduri, iată ă s"a lăsat noaptea fără să prindă el de -este!Gi, dormind el, i s"a arătat 6ristosul lui Dumnezeu u semnul -ăzut mai înainte pe er,

porunindu"i să în<ipuie la rândul său semnul e i se arătase sus în er, spre a se pune suborotirea lui în luptele pe are a-ea să le poarte u duşmanul!

În zori, trezindu"se, le împărtăşise şi prietenilor săi taina după are <emase la sine meşteri în

prelurarea aurului şi a nestematelor, se aşezase el însuşi în miAloul lor şi le zugră-ise am um putea să arate aest semn, dându"le porună să"l întomeasă şi ei la rândul lor aşa, din aur şi din pietre sumpe!

1dată, ând a bine-oit Dumnezeu să ne faă aeastă buurie, ne"a în-redniit împăratul însuşi să pri-im <iar u o<ii noştri însemnul! #esta arăta în felul următor? de -ârful unei $ozi de* laneînalte şi poleite u aur era prinsă pieziş o sting<ie în forma semnului ruii! Sus de tot, deasupraîntregului însemn, era o unună împletită din aur şi bătută u pietre nestemate, de are se afla

prins simbolul numelui :ântuitorului două litere în<ipuind " prin ele două litere de la

îneputul lui " însuşi numele lui 6ristos $P"ul fiind prins în miAloul ruii "ului*, iniţiale peare împăratul s"a obişnuit să le poarte însrise pe oif <iar şi mai târziu;!

Euse2iu de Cezareea, @ia*a lui Constantin cel /are, traducere şi note de Fadu Aleandrescu,în Kărin*i şi 5criitori =isericeştiN, vol. 1&, Editura Institutului =i2lic şi de /isiune al

=isericii rtodoe Fo%ne, =ucureşti, 1991, pp. )-<

Euse9iu %e Ce#areea Sf+nta Elena' o mpărăteasă n miAlocul poporului



:erita u ade-ărat să -ezi um umbla femeia aeasta e2traordinară, în-eşmântată simplu şimodest, în miAloul poporului îng<esuit în Aurul ei, -ădindu"şi e-la-ia faţă de Dumnezeu prin totsoiul de fapte bine"plăute ui!

Străbătând întregul 7ăsărit înonAurată de străluirea e i"o aduea autoritatea împărăteasă,Elena împărţea în Aur daruri din belşug, atât poporului de prin oraşe, ât şi oriărui ins are -enea

la ea să"i eară şi tot din belşug împărţea ea u darniu"i braţ şi unităţilor armate!

Dar el mai mult îşi arăta dărniia înaintea sărailor elor goi şi neaAutoraţi? faţă de unii, u daruriîn bani iar faţă de alţii, împărţindu"le u prisosinţă -eşminte a să"şi aopere trupul! Pe âte uniii"a săpat din în<isoare sau de pătimirile lor din mine a slobozit de prigoană pe mulţi asupriţiîn sfârşit, âte unora le"a trimis -orbă să se întoară din surg<iun!

Deşi străluind de asemenea fapte de bine, Elena nu dădea uitării nii do-ezile de redinţă înDumnezeu? în biseria lui Dumnezeu putea fi -ăzută oriând, asele de rugăiune le înzestra u

daruri minunate şi nu dădea uitării nii măar lăaşurile aflate în ele mai neînsemnate etăţi!:erita u ade-ărat să -ezi um umbla femeia aeasta e2traordinară, în-eşmântată simplu şimodest, în miAloul poporului îng<esuit în Aurul ei, -ădindu"şi e-la-ia faţă de Dumnezeu prin totsoiul de fapte bine"plăute ui!

Euse2iu de Cezareea, @ia*a lui Constantin cel /are, traducere şi note de Fadu Aleandrescu,în Kărin*i şi 5criitori =isericeştiN, vol. 1&, Editura Institutului =i2lic şi de /isiune al

=isericii rtodoe Fo%ne, =ucureşti, 1991, p.1&#<



-r$ %r$ &i!ai *oşu Sf+nta Împărăteasă Elena' mo%el al %raostei %e 4umne#eu şi %eoameni

0nformaţiile pri-ind -iaţa Sfintei Împărătese Elena sunt puţine, launare şi uneori tendenţioase!

Împărăteasa Elena a ieşit din anonimat prin două lurări prinipale! În primul rând prin faptul ăa fost mama primului împărat reştin, fiind răspunzătoare de atitudinea împăratului Constantinfaţă de Biseria reştină şi în al doilea rând prin desoperirea Sfintei Crui pe are a fost răstignit:ântuitorul 6ristos!

Pornind de la mărturiile istorie din seolele 0.". $Eusebiu de Cezarea, Casiodor, =eodoret deCir, ilostorgiu, Sozomen, Sorate, #mbrozie, 1rosius, Eutropius* -om înera să prezentămâte-a râmpeie din -iaţa Sfintei Împărătese Elena!

oul naşterii

la-ia 0ulia Elena s"a năsut în Aurul anului %&'L%&) în Drepanum, oraş din Bitinia $astăzi †alo-a,în =uria*!



0storiii din aea perioadă au menţionat aest luru, dar fieare într"o manieră personală!#stfel, Proopius de Cezarea menţionează ă împăratul Constantin a s<imbat denumirea în,,6elenopolis; a oraşului Drepanum, în instea mamei sale!

0storiul Sozomen indiă faptul ă un oraş în Bitinia a fost numit de Constantin el mare înamintirea -eşniă a mamei sale Elena, dar mai menţiona şi un alt oraş, în Palestina, are a primitaeeaşi denumire!

ilostorgiu a prezentat aelaşi luru a şi Eusebiu de Cezareea, u preizarea ă Drepanumamintea de preotul uian! 9Constantin şi"a ţinut mama la aşa de mare inste, înât a întemeiatun oraş pe are l"a numit după ea! iar Sfânta Elena ţinuse tare la aest lo pentru ă îi aminteade uian, renumitul mueni al lui 6ristos;! uian a fost profesor al lui #rie şi mueni al lui6ristos!

După alţi istorii, la-ia Elena s"a năsut la >aissus sau unde-a în apropiere, astfel se poate Austifia ipoteza ă Elena era de aeeaşi obârşie etniă, din sudul Dunării, a şi soţul ei,

Constanţius C<lorus, preum şi ă loul naşterii lui Constantin el mare este >aissus!Putem spune, în ele din urmă, ă împăratul Constantin el mare a refăut etatea Drepanum înonoarea mueniului uian şi i"a dat numele 6elenopolis în instea mamei lui, posibil pentrufaptul ă s"a năsut aii!

#nii până la urarea pe tron

Din familie, Elena era o persoană de ondiţie modestă $stabularia*, fiia unui <angiu dinnumeroasele ta-erne $<anuri* are erau presărate de a lungul drumurilor romane din pro-iniilede est! În 0mperiul 7oman, în seolul al 0."lea, stabularia era o persoană de ondiţie soialăfoarte umilă! Cu toate ă nu i se unoaşte desendenţa, Elena s"a remarat printr"un arater ireproşabil şi nepătat!

Sfântul #mbrozie spunea despre Sfânta Elena ă J6ristos a ridiat"o din obsuritate la putere;!

a îneputul seolului al ."lea, în 1rigo Constantini, Elena era denumită -ilissima! #est u-ântarată starea soială umilă a -iitoarei împărătese!

Doi istorii ostili politiii împăratului Constantin el mare, ilostorgiu şi Iosimus au ăutat sădisrediteze persoana şi -iaţa Sfintei Elena, a de altfel şi pe aelea ale împăratului însuşi!

Date despre anii opilăriei şi ai adolesenţei nu găsim la nii un istori! Ceea e este importanteste faptul ă era de o frumuseţe interioară şi e2terioară are l"a fermeat pe Constanţius C<lorus,la îneputul arierei lui militare $%5'"%/%*! Ea lura probabil la un <an, în Bitinia, poate <iar lângă Drepanum, ând s"a întâlnit u Constanţius C<lorus, în Aurul anului %/4!a %/ februarie %/%L(, Elena a dat naştere fiului său, Constantin, la >aissus $>is, Serbia* mai

preis la :ediana! #ii şi"a trăit opilăria, în adrul modest al -ieţii de pro-inie, -iitorul împărat

Constantin şi aii Elena Jl"a <rănit în dreapta redinţă;!

>u unoaştem daă între Elena şi Constanţius C<lorus a e2istat o ăsătorie ofiială! 0z-oareleistorie o numes pe Elena, -izând relaţia onAugală u Constantius? oniun2, u2or sauonubină, eea e literal ar înseamnă o ăsătorie legală!



egitimitatea ăsătoriei lor a a-ut la bază dragostea dintre ei doi! Ceretătorii sunt împărţiţi înaeastă pri-inţă, dar eea e ontează este ă generalul Constanţius C<lorus $gu-ernator alDalmaţiei din %'&, aesar între %)("(43 şi împărat al 0mperiului de #pus între (43"(45* l"a alesîn mod ofiial pe Constantin drept suesorul său la onduerea 0mperiului 7oman de #pus!

În inter-alul ând Constanţius C<lorus s"a separat de Elena, în anul %') şi până la urarea pe

tron a lui Constantin în anul (45, a-em un gol de informaţii pri-ind -iaţa -iitoarei împărăteseElena!

În anul %)(, Constanţius C<lorus a de-enit aesar, împărat de rang seund, fiind ne-oit a o părăsi pe Elena $%')* şi de a se ăsători mai apoi u =<eodora, fiiă -itregă a împăratului :a2imianus$(43"(88*!

Elena a unosut reştinismul înă înainte de naşterea fiului său! În Bitinia era o mare omunitatede reştini, are "au mărturisit pe 6ristos, unii dintre ei au suferit <iar moarte martiriă, eea e

a influenţat starea du<o-nieasă a Sfintei Elena! Ea a fost reştină înainte de on-ertirea fiului ei$ontrar afirmaţiilor lui Eusebiu de Cezarea, a ărui sarină era de a pune meritul e2lusi- peseama lui Constantin, ă şi"ar fi on-ertit mama la redinţa în 6ristos*!

Soţul Elenei, tatăl lui Constantin nu era reştin, dar era tolerant u pri-ire la reştini, ontrar atitudinii elorlalţi onduători romani, eea e a influenţat, de asemenea, religiozitatea -iitoareiîmpărătese! Elena a rămas să"l reasă mai departe pe Constantin, inspirându"i aestuiagenerozitatea, bunătatea, respetul şi toleranţa faţă de toţi, mai ales faţă de reştinii perseutaţi

pentru redinţa lor! egătura filiala dintre ei doi a fost atât de puterniă, înât, la urarea pe trona lui Constantin, în anul (45, a adus la urtea imperială de la =rier şi pe mama sa! DeşiConstanţius nu -a fi împreună u primul fiu timp de doisprezee ani, s"a preoupat a aesta săfie eduat pentru poziţia imperială, pentru a apoi să"l aduă aproape de el şi să îl pregăteasă

pentru suesiunea la tron!

#pelati-ul la-ia, adăugat mai târziu împărătesei Elena a a-ut sopul să arediteze legitimitatealegăturii dintre părinţii marelui împărat reştin!

PelerinaAul în Hara Sfântă

Împărăteasa Elena, la o -ârstă -enerabilă $apro2imati- '4 ani* a mers în Hara Sfântă, pentru ainsti lourile unde a trăit :ântuitorul 6ristos! # -enit la 0erusalim în primele luni ale anului (%/!

@nele lurări la Biseria #nastasis din 0erusalim, la loul 7ăstignirii şi al În-ierii lui 6ristos eraudeAa realizate din ordinul lui Constantin el mare!

Se pare ă Eusebiu de Cezareea a însoţit"o pe Elena în pelerinaAul la lourile sfinte, deoareemărturiile aestuia par a fi direte de la faţa loului!

Dorinţa ea mai mare a Sfintei Elena era să găseasă Sfânta Crue pe are a fost răstignit:ântuitorul 6ristos, are după ăutări şi săpături minuţioase a fost soasă la i-eală!

În Hara Sfântă, Împărăteasa a mai ridiat două biserii? una la peştera din Betleem, unde S"anăsut :ântuitorul 6ristos şi ealaltă pe :untele Înălţării Sale la eruri!



Pe lângă griAa deosebită faţă de lourile sfinte, împărăteasa a a-ut griAă de toţi ei neăAiţi şineaAutoraţi! JÎmpărţea în Aur daruri din belşug, atât poporului de prin oraşe, ât şi oriărui ins are-enea la ea u darniu"i ei braţ! Dar el mai mult îşi arăta dărniia înaintea sărailor goi şineaAutoraţi? faţă de unii, u daruri în bani, iar faţă de alţii, împărţindu"le u prisosinţă -eşminte asă"şi apere trupul! Pe unii i"a săpat din în<isoare sau de pătimirile lor din mine a slobozit de

prigoană pe mulţi asupriţi în sfârşit, âte unora le"a trimis -orbă să se întoară din surg<iun;!

E2istă în persoana Sfintei Elena un mare simţ al libertăţii şi mărinimiei! Împărăteasa a-ea mâinilelarg des<ise, faţă de toţi! Pe unde treea făea mult bine!

=reerea la ele -eşnie

a puţin timp după întoarerea din ălătoria în Hara Sfântă, augusta Elena a a-ut parte de laDumnezeu de un sfârşit după măsura e-la-iei sale! # treut la ele -eşnie în prezenţa fiului său,9are o -eg<ea şi"i purta de griAă şi"i ţinea mâinile între ale sale;! S"a mutat din lumea aeasta u

buurie, înredinţând fiului său multe îndatoriri ale e-la-iei, la are a adăugat bineu-ântări aleredinţei sale!Elena s"a în-redniit de instea e i se u-enea şi după moarte, fiindă a sluAit u sârguinţă şi uăldură pe Dumnezeul tuturor!

Cinstirea aordată Sfintei Elena este menţionată şi de Eusebiu de Cezareea? 9aeastă preaferiită femeie se pregătea să lase în urma ei -iaţa pământeasă, spre a o apăta pe eaereasă! iindă în timp e se pregătea să fie primită de :ântuitorul ei, în sufletul său eaaAunsese de pe aum să se împărtăşeasă din nepieritoarea stare a îngerilor;!

a înmormântare a a-ut parte de alese onoruri? însoţit de o foarte numeroasă esortă armată,trupul împărătesei a fost adus în etatea împărăteasă, unde a fost aşezat între morminteleîmpăraţilor!

# fost înmormântată la 7oma, în mausoleul de lângă biseria Sfinţilor :arelin şi Petru de la .iaabiana! #stăzi sarofagul Sfintei Elena se află în :uzeul .atianului!

Cinstirea Sfintei Împărătese Elena

Sfânta Elena este o importantă personalitate a istoriei şi spiritualităţii reştine! Pentru -iaţa şilurarea ei, Dumnezeu i"a dăruit măreţie şi sla-ă! Înălţată pe tronul lumii aesteia, a a-ut onoareade a instaura, alături de fiul ei, reştinismul!

Sfinţenia -ieţii Sfintei Elena nu a fost pusă niiodată la îndoială, în iuda unor disuţii pemarginea dispariţiei tragie a nepotului Crispus $(%5* şi a #ugustei austa $(%5*!

Ea a luminat lumea romană de la ourile Sfinte prin -izita ei şi a omemorat e-enimente"<eiedin -iaţa :ântuitorului 0isus 6ristos, prin onstruţiile realizate! Creşterea numărului

pelerinaAelor în Palestina şi sluAirea la altarele de aolo, în anti<itatea târzie s"au aliniat dine2emplul ei!

Pentru noi, românii, instirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena are o semnifiaţie deosebită!Cei doi împăraţi şi apostoli ai reştinătăţii îşi au originea în pământul sfânt al strămoşilor noştri!



Sfânta Elena, ât şi împăratul Constantin sunt din ,,rudenia; noastră reştină, balaniă şieuropeană! Politia de e2pansiune la nord de Dunăre a lui Constantin a ontribuit în el mai înaltgrad la ontinuarea şi onsolidarea proesului de romanizare a populaţiei dao"romane!Conomitent a a-ut lo, în rândurile aeleiaşi populaţii, răspândirea reştinismului, ei fiindonsideraţi pe bună dreptate 9ei întomai u apostolii;!

>umele Sfintei Elena, are se tradue a Jfălie;, 9torţă;, 9străluirea soarelui;, este purtat de

nenumărate redinioase! Dintre romane, femeile are îşi sărbătores onomastiă, ''&!%%) lanumăr poartă numele de Elena, 8%&!//( sunt 0leana, 5)!)&& se numes enuţa, &!%/) ` eana şi8!&5/ " >uţi! Statistia este realizată în anul %48%!

În instea ei şi a fiului său s"au ridiat biserii, mănăstiri, aşezăminte teologie sau soiale! Ea afost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părinteasă, nădeAde şi redinţă autentiă! PentrugriAa pe are a arătat"o sărailor şi oamenilor simpli, pentru preouparea intensă faţă de

problemele reştinismului, dar şi pentru e-la-ia şi redinţa puterniă, împărăteasa Elena esteinstită a sfântă, în întreaga reştinătate!

"ursa: %ălăuza <rtodo4ă, nr/ 1E

"n%reea ieru Sf+nta Elena' mpărăteasa care nea %ăruit Crucea lui Bristos



Sărbătorită pe %8 mai împreună u fiul său, Sfânta Elena este unosută şi -enerată pentrudesoperirea Sfintei Crui de pe dealul +olgotei, preum şi pentru ridiarea numeroaselor

biserii din Palestina, Cipru şi 1ident! iul său, Constantin el :are, este el are a <otărâtlibertatea de manifestare a reştinilor prin Editul din :ilan, e a transformat reştinismul înreligie ofiială a 0mperiului!

Deşi năsută a 9femeie de rândW, mama Împăratului Constantin -a de-eni pe parursul -ieţii unadintre persoanele importante din timpul său, marându"şi prezenţa istoriă prin monedele şiinsripţiile -remii e"i poartă <ipul şi numele!

E probabil a la-ia 0ulia Elena să se fi năsut în oraşul Drepanum din Britania! :ai multe surserelatează ă Drepanum a fost redenumit 6elenopolis de ătre Constantin, fiul Elenei, pentru a"i

păstra -ie imaginea de"a lungul istoriei! Proopius menţionează în 9De #edifiilis ibriW ăs<imbarea de nume a fost făută deoaree este oraşul natal al Sfintei Elena! În eea e pri-eşteanul naşterii sale, se pare ă aesta ar fi fost %&'L), alulat onform relatării lui Eusebius $.itaConstantini, (!&5*, are delară anul morţii sale a fiind (%'L) şi ă ar fi trăit '4 de ani!



Dar roniile istorie nu sunt întru totul de aord! Bizantinistul CNril :argo a argumentat ă6elenopolis a fost restaurat pentru a întări reţeaua de omuniare în Aurul noii sale apitale dinConstantinopol şi se ştia ă aest oraş era onstruit în onoarea Elenei, dar nu neapărat a loului eide naştere! :ai e2istă un 6elionopolis în Palestina amplasamentul său e2at este neunosut,însă probabil ă numele pro-ine tot de la influenţa istoriă a mamei lui Constantin!

Sfânta Elena era de sorginte soială inferioară! #mbrozie o numeşte stabularia, iar Eutropiusmenţionează ă s"a năsut e2 obsuriore matrimonio! P<ilostorgius $6istoria Elesiastia, %!85*o numeşte 9o femeie de rândW! Constantius 0 C<lorus şi Elena se bănuieşte ă s"au întâlnit înDrepanum în Aurul anului %/4, însă nu e2istă surse sigure are să ateste aeasta! E posibil aaeştia să fi trăit fără să fi a-ut o formă de on-ieţuire ofiială, um era în azul elor pro-eniţidin lase soiale diferite, însă unii roniari se referă la uplu a fiind soţ şi soţie! În %/%L( Elenaa dat naştere fiului său Constantin în >aissus! În %)(, soţul ei, Constantius, de-ine Cezar şi dinmoti-e de stat, trebuie să se ăsătoreasă u =<eodora, fiia Împăratului :a2imilian Eruleo!Elena la-ia a fost alungată de la urte şi a trăit o perioadă în umbră, aproape de fiul său! >u s"a

reăsătorit niiodată! >umele Sfintei Elena, insripţionat pe monede

Sfânta Elena rămâne absentă din iz-oare până în (45, ând trupele din †or îl prolamă peConstantin a suesor al tatălui său şi rege al imperiului, şi probabil ă din aest moment mamasa este re<emată la urte! După e Constantin l"a înfrânt pe :a2enţius la Podul :il-ian, Elena a-enit să louiasă la 7oma! undus aurentus din olţul de sud"est al 7omei, are inludeaPalatium Sessorianum, un ir şi băile publie $denumite ulterior =<ermae 6elenae*, a de-enit

proprietatea sa! Di-erse insripţii desoperite în zonă stau mărturie a legăturii între Elena şiundus aurentus şi a interesului ei pentru biseria Sfinţilor :arelin şi Petru are a fostonstruită în zonă, dat fiind ă a şi fost îngropată într"un mausoleu ataşat aestei biserii!

0nfluenţa pe are fiul său a a-ut"o asupra ei a determinat on-ertirea Sfintei Elena la reştinism,după aeastă bătălie âştigată de la :il-ium! aptul e atestat de Eusebiu în .ita Constantini $000,2l-ii*? 9Sub influenţa ei, Constantin a de-enit un sluAitor atât de de-otat lui Dumnezeu, înât ai firezut ă a fost din opilărie un disipol al :ântuitoruluiW!

Elena a de-enit o persoană foarte importantă la urtea imperială! Înainte de (%& deţinea titlul de >obilissma emina, aşa um apare pe monede ale -remii! În (%&, după înfrângerea lui iinius

de ătre Constantin, Elena primeşte titlul de #ugusta! Creşterea numărului de monede a-ândlegenda seuritas reipublie şi insripţiile e poartă aest titlu sugerează reşterea statutuluiElenei şi importanţa ei în istoria dinastiei neo"fla-iene!

Călătoria în Palestina, pelerinaA sau ălătorie diplomatiă

@n e-eniment memorabil din -iaţa Elenei a fost ălătoria sa în Palestina şi în alte pro-inii dinest, din perioada (%/"(%'! Datorită desrierii aestei ălătorii făute de Eusebius în .itaConstantini $(!&%"&/*, aeasta este -ăzută a un pelerinaA! Eusebius a pus în relatarea sa aentul

pe ati-itatea religioasă a Elenei, portretizată a o persoană redinioasă? mama lui Constantin seroagă aolo unde ştie ă piioarele lui 0isus au atins pământul, are griAă de ei sărai, fae faptede milostenie şi onstruieşte în zonă multe biserii!



:ai presus de binefaerile sale şi impliarea în problema sărailor, Sfânta Elena este reunosutăde reştini a ea are a desoperit Sfânta Crue!

@n templu al #froditei fusese înălţat de ătre Împăratul #drian pe dealul +olgotei, pentru amasa loul pătimirilor lui 6ristos, dar Sfânta a ordonat distrugerea statuii şi a îndepărtat

pământul are aoperea mormântul Domnului 0isus şi ele trei rui, una dintre ele fiind a lui0isus şi elelalte două aparţinând tâl<arilor are au fost răstigniţi u El!

Pentru a afla are este ruea pe are iul lui Dumnezeu a fost răstignit, aestea au fost atinse detrupul unei persoane are murise de urând! 0ar în momentul atingerii de una dintre rui, omul aîn-iat! #easta a fost do-ada de netăgăduit ă aeea este ruea lui 6ristos! Preţioasa rue a fostimediat înălţată de Sfântul :aarie şi ând oamenii au zărit"o, au strigat? 9Doamne, miluieşteVW!După aeastă desoperire, o parte din rue a fost trimisă la Constantinopol a bineu-ântare, iar restul a rămas în 0erusalim în biseria e a fost onstruită <iar de Sfânta Elena!După aest e-eniment, a mulţumire adusă Domnului pentru desoperirea ruii, mama luiConstantin a ridiat biserii la loul răstignirii şi În-ierii, apoi în Bet<leem, la peştera >aşterii

Domnului, alta pe muntele :ăslinilor, unde :ântuitorul s"a înălţat la eruri şi multe altele înPământul Sfânt, Cipru şi <iar în 1ident!

E posibil însă a e2pediţia Sfintei Elena în 1rient să fi fost şi un at politi de împăiuire!Populaţiile din est ar fi putut fi nemulţumite de reformele religioase radiale ale lui Constantinînlouirea ofiialilor -e<i u reprezentanţi reştini şi suprimarea ultelor păgâne loale nu eraus<imbări uşor de aeptat! În aelaşi timp, e posibil a popularitatea lui Constantin să fi primit omare lo-itură ând aesta şi"a omorât soţia, austa şi pe fiul său, Crispus, în (%5! De aeea, un altmoti- pentru are Elena a ălătorit în 1rient ar fi putut fi a să îi apropie pe louitorii aesteizone de fiul său Constantin!

a surt timp după ălătoria sa în 1rient, Elena a murit în prezenţa fiului său Constantin, dupăum relatează Eusebiu, în .ita Constantini! Întreruperea emiterii de monede u Elena #ugusta în

primă-ara anului (%) indiă moartea sa la sfârşitul lui (%' sau îneputul lui (%)! # fost îngropatăla 7oma, în mausoleul de lângă biseria Sfinţilor :arelin şi Petru de la .ia abiana!Sarofagul are onţine rămăşiţele sale se află aum depus în muzeul din .atian!



Sf+nta Elena' o mpărăteasă pe urmele &+ntuitorului

Credinioşii prezenţi zilele treute la <ramul Sfântului Cu-ios Dimitrie el nou, orotitorulBuureştilor, s"au putut în<ina la ioana făătoare de minuni a Sfintei Împărătese Elena e

păstrează părtiele din institul emn al Sfintei Crui şi din moaştele aestei mari sfinte!

Despre importanţa Sfintei Elena în istoria reştinismului ne"a -orbit pr! onf! dr! Daniel Benga,de la aultatea de =eologie 1rtodo2ă JPatriar<ul FustinianJ din Buureşti!

reacucernice părinte profesor, ce %ărturii se păstrează în izvoarele istorice despre 5fnta %părăteasă Elena6

Sfânta Împărăteasă Elena este, faţă de Împăratul Constantin el mare, într"o situaţie pe are o

întâlnim în E-ang<elii, şi anume raportul dintre :aia Domnului şi :ântuitorul 0isus 6ristos!:aia Domnului apare şi -orbeşte de foarte puţine ori în >oul =estament, iar mărturiile despre-iaţa ei sunt foarte sărae! Gi în azul elor doi împăraţi, Constantin şi Elena, entrul

preoupărilor a fost pentru eretătorii şi istoriii ontemporani lor personalitatea împăratului,are fiind foarte puterniă, a lăsat"o pe ea a mamei sale în umbră! Să nu uităm, însă, ă o

personalitate se dez-oltă în primul rând prin eduaţia pe are o primeşte de la mamă! Gi, daăîmpăratul Constantin a de-enit eea e a de-enit, este e-ident ă multe din -alorile morale şiulturale pe are le"a a-ut se datorează mamei sale, Elena!Împărăteasa Elena era o femeie de lasă soială medie, era fiia unui <angiu din Bitinia, regiunede la sud de :area :armara, în =uria de astăzi! Gtim ă s"a năsut în loalitatea Drepanum,unde tatăl său a-ea un <an, în anul %&)! #olo a unosut"o şi -iitorul împărat, Constanţiu Clor,are era ofiţer în armata imperială! iind ofiţer şi mergând din lo în lo, s"a oprit la aest <an şiuimit de frumuseţea ei, a erut"o în ăsătorie! .iaţa ei nu a-ea să fie uşoară alături de Constanţiu



Clor, pentru ă, în ariera sa militară, aesta a atins di-erse trepte are impuneau la -remea aeeaunele restriţii! S"a aAuns <iar la un moment în are ea a fost abandonată a soţie!

După ăsătorie, la -ârsta de %4 de ani, l"a urmat şi în oraşul >aissus din :oesia " >isul dinSerbia de astăzi " l"a năsut pe -iitorul împărat Constantin el mare!

După naşterea fiului, ariera lui Constanţiu Clor a ăpătat o asensiune fără preedent, fiind

numit de ătre Dioleţian ezar al #pusului! 7ealitatea -remii nu"i permitea, pentru a de-eniezar, să aibă o soţie dintr"o lasă inferioară! # fost ne-oit să renunţe la Elena şi s"a ăsătorit u=eodora, o rudă a împăratului Dioleţian! Elena este ne-oită să rămână în 1rient, soţul ei pleândîn #pus!

Sistemul tetrar<iei pe are împăratul Dioleţian l"a iniţiat în anul %'3 erea unele sarifiii? el îşiasoia la domnie un ezar, dar lua garanţii pentru a aela să fie fidel! #stfel, tânărul Constantin afost ne-oit să trăiasă la urtea lui Dioleţian, a un fel de garanţie! Elena era despărţită, aşadar şide fiul ei!

3in ce %o%ent pute% vor2i despre 5fnta Elena ca î%părăteasă6

După e împăratul Constantin a aAuns ezar în #pus, în loul tatălui său, în anul (45, a luat"o peElena la urtea sa de la =rier, din +ermania! În (8%, Constantin îl în-inge pe :a2enţiu şi îiaordă mamei sale primul titlu, de J>obilissima eminaJ! #sensiunea ei s"a definiti-at în anul(%&, după în-ingerea împăratului iiniu de ătre Constantin, ând a primit titlul de J#ugustaJ,o"împărăteasă! #bia după aest moment putem -orbi de Elena a împărăteasă! >u s"a buurat deaest titlu foarte multă -reme, i numai 3"5 ani, pentru ă în anul (%) sau ((4 a treut la ele-eşnie!

Care este i%portan*a 5fintei Elena pentru istoria creştinis%ului6

#soiată la domnie u împăratul Constantin el mare şi dată fiind on-ertirea aestuia lareştinism, înepând u anii (84"(8%, Sfânta Elena a a-ut marele merit de a spriAini instaurareareştinismului şi primele omunităţi reştine! >oi nu ştim despre împărăteasă până astăzi daă eaa fost botezată înă de miă sau s"a botezat mai târziu, daă ea l"a înreştinat pe Constantin elmare sau abia după aest moment a -enit în ontat u elemente reştine! Este ert ă în Bitinia,regiunea în are s"a năsut, reştinii erau foarte prezenţi!

:ărturiile despre ati-itatea ei sunt păstrate la di-erşi istorii sau teologi din se! 0.". şi nerele-ă mai multe aspete legate de atitudinea împărătesei faţă de reştini!

Eusebiu de Cezareea, deşi srie sute de pagini despre împăratul Constantin, mamei sale nu"idediă deât foarte puţine fragmente! După el, amintim pe marii istorii Sorate deConstantinopol, Sozomen, =eodoret de CNr, eriitul 0eronim, Sfântul #mbrozie al :ilanului,Sfântul C<iril al 0erusalimului, ale ăror mărturii despre ati-itatea Sfintei Elena sunt deosebit de

bogate! #eştia amintes, în primul rând, ati-ităţile de filantropie! Era o împărăteasă milosti-ă,

a-ea griAă de sărai, înera să"i aAute, de multe ori îl îndemna pe fiul său să fie milosti- şi săspriAine spitalele, să aAute oamenii bolna-i!

@n al doilea aspet este dragostea pentru lourile reştine şi pentru aAutorarea reştinilor din1rient! #ii libertatea a -enit mai târziu! iind împărat iiniu, el nu a proteAat omunităţile



reştine, aşa um a făut"o împăratul Constantin în #pus! #bia după (%&, ând Constantin de-ineîmpărat al întregului imperiu, aest luru este posibil!

:ama sa, Elena, a făut o ălătorie după Sinodul 0 Eumeni de la >ieea, în anul (%5, laourile Sfinte! Sunt mai multe disuţii despre moti-aţia pelerinaAului! # e2istat şi o dramă înfamilia împăratului Constantin legată de fiul său şi de soţia austa, are au sfârşit într"un modneferiit!

E2istă o relatare relati- târzie, la un roniar bizantin din se! al 000"lea, are ne spune ăîmpărăteasa Elena a pleat la ourile Sfinte la îndemnul lui Constantin el mare, are disutasedeAa u Patriar<ul :aarie al 0erusalimului, prezent la Sinodul 0 Eumeni, să îneredesoperirea loului Sfintei Crui şi al Sfântului :ormânt! #Aunsă în Hara Sfântă, mai întâi s"aoupat de aAutorarea şi eliberarea elor din în<isori, din mine şi din alte apti-ităţi, reţinuţi doar

pentru J-inaJ de a fi reştini!

@rmează ati-itatea sa de edifiare a lăaşurilor sfinte din 1rient, în speial la 0erusalim! În

primul rând a fost desoperirea institului emn al Sfintei Crui, apoi onstruirea de biserii! S"aimpliat diret în onstruirea a trei lăaşuri? Biseria În-ierii, deasupra Sfântului :ormânt şi a+olgotei, Biseria >aşterii de la Betleem şi Biseria Înălţării Domnului de pe :untele:ăslinilor!

Care a fost itinerarul 5fintei %părătese Elena către +ocurile 5finte6

Primele -eşti are ne istorises, în urma unor tradiţii loale, sunt destul de reente e-enimentului!Împărăteasa a pleat din >iomodia, reşedinţa imperială, a mers prin =uria de astăzi şi prinCipru ătre Hara Sfântă!

=radiţiile legate de Sfânta Elena din regiunile prin are a treut în aest itinerar sunt foarte puternie, similare tradiţiilor din ţara noastră referitoare la Sfântul #postol #ndrei! #Aunge laourile Sfinte şi aolo găseşte templul în<inat zeiţei #frodita! Împăratul #drian, în 8(5, dupăreprimarea răsoalei iudeilor, a distrus 0erusalimul, iar pe loul Sfântului :ormânt a fostonstruit aest templu! #olo s"a făut un pa-iment din marmură, pe are s"a ridiat statuia zeiţei!Împărăteasa a dat porună să se dărâme templul şi, după ridiarea plăii de marmură, s"audesoperit :ormântul :ântuitorului şi stâna +olgotei!

#olo s"au găsit şi ele trei rui, preum şi mai multe uie! #este uie -or fae o tradiţie, fiindonsiderate obiete sfinte în reştinism! @nul dintre istoriii se! al ."lea spune ă împărăteasa adăruit două uie Sfântului Constantin, are le"a folosit într"un sens protetor? pe unul l"a topit şil"a pus în oiful său, iar pe elălalt l"a pus la ăpăstrul alului, pentru a fi orotit de Dumnezeu!

E-ident ă se punea problema identifiării Sfintei Crui a :ântuitorului, dintre ele trei! 1tradiţie spune ă s"ar fi găsit pe una dintre rui e2presia J0isus 6ristos, regele iudeilorJ,unosută din E-ang<elii! #lte tradiţii -orbes de minuni? fie -indearea unei femei bolna-e, fieîn-ierea unui opil prin atingerea de Sfânta Crue! Cert este ă institul emn a fost identifiat şi

-enerat a obiet de mare -aloare în istoria reştinismului! Pe loul aela s"a onstruit BaziliaÎn-ierii, aşa"numita 7otonda!

#ti-itatea Sfintei Elena la ourile Sfinte a dus la o dez-oltare a ultului şi tradiţiei reştineîntr"o manieră um nu s"a mai unosut, astfel ă deAa la finele se! 0. de-enise o tradiţie pentru



fieare reştin să înere să aAungă, o dată în -iaţă, la lourile unde Dumnezeu S"a pogorât pe pământ!

Împărăteasa Elena a murit la surt timp după pelerinaAul din Hara Sfântă, în (%) sau ((4, se pareă la >iomidia! Eusebiu de Cezareea istoriseşte ă a fost înmormântată într"o etate imperială,într"un mormânt împărătes, dar nu numeşte loul! Împăratul Constantin el mare i"a făut unsarofag de marmură, artefat e se păstrează până astăzi în :uzeul .atianului! =rupul Sfintei

Elena se află într"o mănăstire de lângă .eneţia, pe o insulă e"i poartă numele, păstrat într"unsiriu de stilă, într"o biseriă romano"atoliă!



Interviu se%nat de Aleandru =riciu şi pu2licat în cotidianul DOiarul +u%inaD din data de#1 octo%2rie "01#<

"%rian "ac!i -elerinaAul Sfintei Elena n ara Sf+ntă



Sfânta Împărăteasă Elena a fost ea are a a-ut poate ea mai mare influenţă asupra SfântuluiConstantin el :are! E2emplul -ieţii sale petreute în urăţie a fost înununat la apusul e2istenţei

pământeşti de un pelerinaA plin de binefaeri pentru reştinii din Hara Sfântă, în ursul ăruia adispus edifiarea unor biserii importante, preum ea a Sfântului :ormânt, ea din Betleem

$loul >aşterii Domnului* şi ea de pe :untele :ăslinilor de unde :ântuitorul Se Înălţase laeruri din miAloul ueniilor! >e -om îndrepta atenţia, în ele e urmează, asupra pelerinaAuluiSfintei Elena la ourile Sfinte!

Eusebiu de Cezareea ne spune ă moti-ul prinipal pentru are Sfânta Elena -enise în HaraSfântă era aela de a adue mulţumire lui Dumnezeu pentru binefaerile pe are le oferisefamiliei imperiale, atât fiului ei, Constantin el :are, ât şi urmaşilor lui $9.iaţa lui Constantinel :areW, trad! 7adu #le2andresu, în? ol! PSB, -ol! 0., E0B:B17, Buureşti, 8))8, p! 8&%*!În aest sens, ea s"a oupat în prinipal de edifiarea âtor-a lăaşuri de ult semnifiati-e şi

impozante, respeti- biseria în<inată loului >aşterii Domnului din Betleem, ea în<inatăÎnălţării Sale şi are a fost onstruită pe :untele :ăslinilor, dar şi ea a Sfântului :ormânt! Întoate aeste ate de binefaere, dărniia sa a fost dublată de spriAinul imperial oferit de fiul ei,Constantin el :are! #olo unde maia sa bine-oise să ridie lăaşuri de ult pentru a preamări

puterea şi iubirea lui Dumnezeu, Constantin el :are trimitea şi el odoare de mare preţ, însoţitede o serie de danii bogate pentru întreţinerea u-enită lăaşurilor în auză! #şa um ne spuneEusebiu de Cezareea, 9#ugusta Elena $u-ioasa maiă a iubitorului de Dumnezeu împărat* aînălţat ele două sfinte, impunătoare, frumoase şi pururea -rednie de amintire lăaşuri T!!!Uîn<inându"le lui Dumnezeu, :ântuitorul ei, a tot atâtea mărturii ale e-la-iei sale! În are

lurare trebuie spus ă mult s"a aAutat ea, totuşi, şi de împărăteasa putere a fiului eiW $ibid!, p!8&%*!:ilosteniile bătrânei împărătese nu se limitaseră însă e2lusi- la ridiarea unor noi biseriiîn<inate :ântuitorului! Din ontră, aşa um ne relatează aelaşi autor, 9el mai mult îşi arătadărniia înaintea sărailor elor goi şi neaAutoraţi faţă de unii u daruri în bani iar faţă de alţii,împărţindu"le u prisosinţă -eşminte a să"şi aopere trupul! Pe âte unii i"a săpat de în<isoaresau de pătimirile lor din mine a slobozit de prigoană pe mulţi asupriţi în sfârşit, âte unora le"atrimis -orbă să se întoară din surg<iun! T!!!U :erita u ade-ărat să -ezi um umbla femeiaaeasta e2traordinară, în-eşmântată simplu şi modest, în miAloul poporului îng<esuit în Aurul ei,

-ădindu"şi e-la-ia faţă de Dumnezeu prin tot soiul de fapte bine"plăute uiW $ibid!, p! 8&(*!:odelul de -iaţă asetiă şi smerită este întru<ipat de Sfânta Elena prin tot omportamentul eiu-iinios şi modest! >u a-em de e să onsiderăm ă Eusebiu de Cezareea o portretizează aiiîntr"un mod idealist deoaree Sfânta Elena <iar a a-ut o e2istenţă smerită, nedorind în nii un



moment să iasă în e-idenţă printr"un at sau altul! Gi"a dus -iaţa în umbra fiului ei, pe are aînerat să îl po-ăţuiasă bine pe alea dreptăţii şi să îl apropie de Dumnezeu!

=reerea la ele -eşnie a Sfintei Elena

După în<eierea bogatului ei pelerinaA, timp în are a efetuat o serie de binefaeri mari ătreomunităţile reştine aflate în 1rient, Sfânta Elena s"a retras pentru a tree la ele -eşnie în

miAloul familiei sale! Călătoria îndelungată şi -ârsta înaintată, pentru ă a-ea la momentulrespeti- apro2imati- '4 de ani, şi"au spus u-ântul! Eusebiu de Cezareea ne zugră-eşte o senăemoţionantă, spunând ă bătrâna împărăteasă şi"a dat sufletul 9de faţă u minunatul ei fiu are o-eg<ea şi"i purta de griAă şi"i ţinea mâinile întru ale saleW $ibid!, p! 8&(*! #-erea sa a fost lăsată

prin testament Sfântului Constantin şi urmaşilor aestuia! De asemenea, ea a benefiiat de oînmormântare u ade-ărat imperială? 9=rupul feriitei a a-ut parte de onoruri neobişnuite? însoţitde o foarte numeroasă esortă armată, a fost adus în etatea împărăteasă, unde a fost aşezat întremormintele împăraţilorW $ibid!, p! 8&&*!

1 datorie nereunosută de biograf În mod urios, Eusebiu de Cezareea dă do-adă de o lipsă lară de obieti-itate atuni ând afirmăă Sfânta Elena îşi datora on-ertirea la reştinism propriului ei fiuV 0ată mărturia istoriului?9#şa s"a sfârşit maia împăratului, fiinţă -redniă de neurmata noastră aduere"aminte atât

pentru faptele ei plăute lui Dumnezeu, ât şi datorită mlădiţei elei fără de pere<e şi minunateăreia"i dăduse ea -iaţă mlădiţă are " pe lângă toate elelalte " merită să fie bineu-ântată şi

pentru pietatea sa faţă de aeea ăreia"i datora -iaţa! Constantin izbutise să faă din Elena " aremai înainte nu fusese redinioasă " o fiinţă atât de u-ioasă, de pară Însuşi :ântuitorul tuturor ar fi po-ăţuit"o înă din frageda ei tinereţeW $ibid!, p! 8&&*!

:aAoritatea istoriilor ontemporani onsideră ă Sfânta Elena a fost reştină înă din opilăriesau s"a on-ertit la reştinism înă din tinereţe, niideum ă ar fi fost influenţată de propriul eifiu în luarea aestei deizii apitale! Eusebiu de Cezareea e2agerează a de obiei în afirmaţiilesale pompoase, dorind să soată în e-idenţă -irtuţile împăratului Constantin el :are, dar dădo-adă înă o dată de inonse-enţă în propria relatare istoriă! E-la-ia Sfintei Împărătese Elenanu poate fi pusă la îndoială! >u a-em de"a fae u o on-ertire târzie sau una influenţată de

propriul ei fiu, are înă era ate<umenV

De asemenea, Eusebiu pare să atribuie fieare merit, fieare donaţie a Sfintei Elena fiului ei, eea

e nu ni se pare întemeiat! iind împărăteasă, Sfânta Elena benefiia de propriile sale proprietăţişi era îndreptăţită la o rentă anuală semnifiati-ă! Ea nu a-ea ne-oie a fiul ei să îi aprobe atelede aritate sau să îi dea bani din propria sa trezorerie imperială! Desigur, el a aAutat"o în multerânduri, dar a pune totul pe seama sa ar însemna să o pri-ăm pe Sfânta Elena de aportul eionsistent la răspândirea şi susţinerea redinţei reştine la ni-elul statului roman! În timp, poateă -a e2ista ine-a are -a aprofunda în amănunt importanţa aţiunilor Sfintei Elena şi aportulinestimabil pe are aeasta l"a a-ut în deiziile"<eie luate de Sfântul Constantin el :are! Pânăatuni, ne rezumăm numai să afirmăm ă, deşi nu a a-ut poate aeeaşi influenţă a fiul ei, a a-uttotuşi una mult mai mare deât ea pe are i"o rezer-ă istoriii lasii sau ei moderni!

În materialul următor -om trata marile proiete i-ile şi biserieşti înfăptuite de SfântulConstantin el :are, are reprezintă modele de aţiune pentru misiunea pastorală şiadministrati-ă pe are sunt datori să o îndeplineasă sluAitorii Biseriii şi în zilele noastre! Îndefiniti-, faptele bune trebuie urmate şi multipliate, nu onsiderate depăşite sau imposibile!



()nul "finţilor &mpăraţi %onstantin şi lena - Foi, 1G octombrie 1H0I+

Duana Du9an -e urmele Sfintei Împărătese Elena$$$ la -aris

Sfânta Împărăteasă ontinuă să adune în Aurul său numeroşi redinioşi $putem -orbi <iar de ungrup internaţional*, animaţi de buuria de a fi împreună pentru a insti, într"o atmosferă de

prietenie şi toleranţă, memoria şi sfinţenia uneia dintre ele mai mari personalităţi alereştinismului!



a prima -edere, Parisul zilelor noastre seamănă mai mult u un =urn Babel în stil ar<itetoni<aussmanian, deât u un tărâm de pelerinaA, dar înlăturând -oalul modernităţii şi ale2entriităţilor, desoperi mai ales la piior, ă marea apitală franeză este de fapt un depozitar uimitor de apodopere de artă şi reli-e reştine, îmbogăţit şi de prezenţa delo modestă anumeroase moaşte de sfinţi! >u puţine sunt lourile sare în ranţa pe are merită să le -izitezi

pentru a"i insti pe ueniii şi martirii reştini are au propo-ăduit Cu-ântul lui Dumnezeu pe

pământul galilor, dând mărturie generaţiilor atuale prin -iaţa lor de aleasă trăire du<o-nieasă!De e2emplu, numai la Paris se găses o parte din moaştele Sfintei :aria :agdalena $păstrate înimpunătoarea Biseriă Sainte :arie :adeleine*, ale Sfintei +eno-e-a, protetoarea apitaleifraneze sau ale Sfântului :ueni Dionisie #reopagitul $primul episop al Parisului şi el are aa-ut instea de a fi ueniul Sfântului Pa-el şi de a asista <iar la înmormântarea eioarei:aria*, păstrate în faimoasa baziliă"neropolă Saint"Denis!

În toate marile atedrale ale ranţei, moaşte ale sfinţilor din di-erse epoi sunt păstrate înreli-are aurite, înspre luminarea tuturor pelerinilor, a e2emple surprinzător de -ii de redinţă,instire şi iubire faţă de Dumnezeu!



Dar, de aeastă dată îmi dores să -ă port u o<ii spiritului pe urmele Sfintei Împărătese Elena,ale ărei moaşte pot fi instite în ripta unei frumoase biserii din Paris are poartă numele a doisfinţi foarte populari în lumea atoliă şi anume, Sfântul eu şi Sfântul +illes $Egidiu în limbaromână*! Situată <iar în buriul osmopolitului târg de pe malurile Senei, mai preis înzgomotosul şi mondenul artier es 6alles, biseria 9Saint eu et Saint +illes;, ale ărei originile regăsim tomai în seolul al 000"lea, deţine nu numai o omoară de preţ preum sfintelerămăşiţe împărăteşti, i are şi un destin eroi supra-ieţuind numeroaselor -iisitudini aletulburatei istorii franeze!

În primul rând aeastă biseriă a prins rădăini de piatră <iar pe strada Saint"Denis, o -e<e aleregală, martoră a numeroase ortegii triumfale sau mortuare are au însoţit seole de"a rândul pe

ei mai iluştri împăraţi franezi!

În al doilea rând, se numără printre puţinele lăaşuri de ult are au săpat aproape ne-ătămate defuria 7e-oluţiei franeze! De asemenea, mai trebuie adăugat şi faptul ă, în timpul E-ului :ediu,atualul bule-ard Saint"Denis era împânzit u numeroase biserii şi <iar abaţii, dar singurul



edifiiu religios are a rămas în piioare până în prezent, aparţinând -e<ii istorii a aestui artier popular, este Biseria Saint eu, ea mai miă şi ea mai modestă dintre biseriile Parisului de laaea -reme!

Dar, istoria unei biserii nu se rezumă doar la istoria pietrelor are o ompun i este ompletănumai prin unoaşterea e-enimentelor are s"au petreut sub upola istoriei şi e-ident sub o<iiCelui Prea Înalt!

0ar unul dintre ele mai semnifiati-e e-enimente din istoria aestei biserii onstă tomai îne2istenţa moaştelor Sfintei Împărătese Elena, păstrate u mare inste într"o riptă pe ât de

primitoare, pe atât de tainiă!

+e$enda spune că la începutul secolului al IS-lea, un călu$ăr pe nu%e !eut$ise a adus de la Fo%a o parte din sfintele %oaşte ale %părătesei Elena la a2a*ia 2enedictină din autvilliers,unde au fost păstrate într-un cufăr ascuns în spatele altarului. n ti%pul Fevolu*iei franceze,

pentru a le prote4a de furia revolu*ionarilor care distru$eau fără re$rete toate si%2olurile

%onar!iei şi c!iar ale 2isericii, %oaştele prea no2ilei î%părătese au fost adăpostite în =iserica 5aint +eu din aris.

#m a-ut şansa de a pătrunde şi eu în aest spaţiu saru u oazia unui pelerinaA însris a şie-eniment în adrul festi-alului 9Din dragoste pentru frumos; organizat de :itropolia 1rtodo2ă7omână a Europei 1identale şi :eridionale din ranţa! Cu oazia zilei de %8 mai, o zi însorităîn are întreaga reştinătate i"a sărbătorit pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, numeroşiredinioşi români are trăies în ranţa, dar şi oaspeţi reştini -eniţi din 7omânia au tra-ersatelebrele poduri pariziene treând <iar şi prin faţa monumentalei atedrale >otre"Dame, păşind

pe urmele a mii, zei de mii de înaintaşi are au parurs aelaşi drum impulsionaţi de dorinţa de ainsti rămăşiţele sfinte ale uniei Împărătese întomai u #postolii!

Delo întâmplător, ea de"a 000"a ediţie a festi-alului 9Din dragoste pentru frumos; a fostdediată omemorării elor 8/44 de ani de la emiterea Editului de la :ediolanum,omemorarea aestui moment ruial din istoria reştinismului fiind nu numai o datorie deonoare, i şi o bună oazie de a readue în atualitatea tulbure a prezentului importanţa aestuie-eniment uni prin are redinţa reştină a ăpătat o dimensiune publiă ire-ersibilă!

Promo-area semnului Sfintei Crui, reştinismul a şi primă raţiune a e2istenţei personale, dar şi

a unei soietăţi bul-ersate politi şi soial, sunt doar âte-a dintre realizările esenţiale aleÎmpăratului Constantin el :are are, astfel, a s<imbat pentru totdeauna <ipul lumii în aretrăim! Dar, alături de profundele semnifiaţii ale aestei ani-ersări, nu trebuie să uităm ă tot eeae a realizat marele împărat s"a înfăptuit sub proteţia iubitoare de mântuire şi a rugăiunilor

bineu-ântatei sale maii, Sfânta Elena!

>u red ă o singură zi din an este sufiientă pentru a omemora personalitatea aestei 9Doamne prea nobile; ` >obilissima emina ` titlu oferit mamei sale <iar de Împăratul Constantin însemn de apreiere şi reunoştinţă! 0z-or al desă-ârşirii spirituale a fiului său, Împărăteasa Elena

este sau ar trebui să fie şi un model de autentiă -ieţuire reştină şi pentru femeile ontemporane!

.enerată pentru sfinţenia -ieţii sale, Împărăteasa Elena a fost înzestrată şi u ele mai nobile-irtuţi umane? în primul rând milostenia, dărniia sa neondiţionată de nii un rang soial,



modestia, smerenia, uriozitatea binefăătoare şi uraAul de are a dat do-adă mărturisind fărăînetare redinţa în 6ristos Cel răstignit şi În-iat şi în puterea Sfintei Crui!

#şadar, şansa de a partiipa la pelerinaA alături de eilalţi redinioşi români, mi"a prourat odublă buurie? în primul rând buuria de a"mi manifesta redinţa într"o lume în are numele luiDumnezeu tinde să de-ină un tabu şi în al doilea rând, redesoperirea unei personalităţi religioaseare a îmbinat atât de armonios înţelepiunea u e-la-ia şi filantropia!

Cinstirea Sfintei Împărătese Elena la Paris

Primul ult speial de instire a moaştelor Împărătesei Elena, din ultimii )44 de ani, a a-ut lo în biseria Saint eu pe data de %' septembrie 8))/, instire la are au partiipat reprezentanţi anumeroase biserii ortodo2e din Paris şi anume? #ndrvas Nrillas, protopopul paro<iei 9Sfinţii

Împăraţi Constantin şi Elena; a Patriar<iei de Constantinopol, preotul +rvgoire Bertrand 6ardN$el dintâi protoiereu al Biseriii 1rtodo2e 7omâne în ranţa*, protodiaonul #ndrv C<epele-$Paro<ia 9>otre Dame Foie des #ffligvs et Saint +ene-iˆ-e; a Patriar<iei :oso-ei* şi >iolae

>iisin, sluAitor la paro<ia 9Sfinţii =rei 0erar<i; $Patriar<ia :oso-ei*! @ltimul, dar nu şi el dinurmă, moti-at de un entuziasm neobosit, preotul urainian >iolae >iisin este şi el are a a-utideea perpetuării în mod onstant a instirii memoriei sfintei împărătese! #stfel, pe data de %%februarie %44(, la biseria Saint eu a a-ut lo prima liturg<ie ortodo2ă, o dată istoriă înfăptuită

prin reunirea mai multor preoţi ruşi din adrul Biseriii 1rtodo2e a Patriar<iei :oso-ei şi a unuireprezentant al Biseriii 1rtodo2e 7omâne!

a îneput a-eau lo doar âte-a sluAbe pe an, omemorând ele mai importante date ale instiriimemoriei Împărătesei Elena?



ziua comemorării aducerii sfintelor moaşte ale împărătesei de la 9oma la mânăstireabenedictină de la 3autvillers (J februarie+,urmată de aducerea moaştelor şi la !aris (1H noiembrie+ şi

ziua comemorării "finţilor &mpăraţi %onstantin şi lena/

Pe data de 8/ martie %44(, moaştele împărătesei au fost depuse <iar în ripta Biseriii Saint eu pentru a fi mai aesibile instirii de ătre redinioşi, în treut reli-ariu are adăpostea sfintele

moaşte fiind suspendat la o înălţime de peste 84 metri în spatele altarului!

Din luna aprilie a anului %44%, în biseria pariziană au lo în mod onstant sluAbe religioase iar înfieare zi de -ineri se iteşte #atistul 9Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena;!

Debutând sub semnul unităţii reştine, instirea moaştelor Împărătesei Elena reprezintă une-eniment are rămâne fidel -oaţiei sale, în timp formându"se <iar şi o miă omunitate în

Aurul sfintelor reli-e, ompusă în mare parte din redinioşi ruşi are aparţin di-erselor paro<ii

ortodo2e din Paris! #lături de aeştia pot fi întâlniţi şi numeroşi redinioşi sârbi, grei, români,franezi, urainieni, georgieni şi <iar Aaponezi!

#şadar, Sfânta Împărăteasă ontinuă să adune în Aurul său numeroşi redinioşi $putem -orbi<iar de un grup internaţional*, animaţi de buuria de a fi împreună pentru a insti, într"oatmosferă de prietenie şi toleranţă, memoria şi sfinţenia uneia dintre ele mai mari personalităţiale reştinismului!

Gi, pentru ă lurările înfăptuite din iubire sunt bine plăute Domnului, din anul %443, fraţiiatolii au dăruit redinioşilor ortodoşi şi o apelă situată <iar în faţa riptei, apelă e poartănumele Sfântului Serafim de Saro-! @n adou inestimabil e poate fi interpretat şi a un mod deomuniune între ele două biserii, unul dintre puntele esenţiale ale dialogului teologi fiindtomai împreuna"slă-ire a sfinţilor omuni!



Căile Domnului sunt tainie dar, indiferent de ţara unde -ieţuim, atuni ând ne dorim u ardoarene ondu u preizie spre lourile unde ne putem regăsi liniştea sufleteasă şi ne putemîmbogăţi spiritual u frumuseţea oamenilor sfinţi!

Daă paşii -ă -or adue -reodată la Paris, -ă sfătuies să petreeţi âte-a lipe în riptafrumoasei biserii Saint eu, aolo unde, în liniştea rugăiunilor în<inate Sfintei ÎmpărăteseElena -eţi regăsi o mamă înţeleaptă şi o reştină uraAoasă şi neobosită are luminează alea

tuturor elor are aleg să trăiasă în străluirea Sfintei Crui!

Delo întâmplător, Elena îşi are originile în numele unei di-inităţi a luminii, străluirea aesteisfinte femei iz-orând atât din autoritatea sa împărăteasă, ât mai ales din frumuseţea sufletuluisău înnobilat de asumarea e2istenţială totală a ruii!

a finalul aestui periplu, am înţeles ă ine -rea să se mântuiasă nu numai u întrebarea săălătoreasă, i şi u pelerinaAul! #şadar, fiţi ălători u du<ul şi în Du<ul SfântV

&orm+ntul Sfintei Elena

"arcofagul în care s-a păstrat veacuri la rând sfinţitul trup al "fintei lena

Sfânta Elena a treut la Domnul în >iomidia #siei :ii, la -ârsta de '4 de ani, a-ându"l alături

pe fiul ei Constantin, după um ne informează Eusebiu $De .ita Constantini, (?&5*!aptul ă la îneputurile lui (%) d!6r! înetează brus baterea de monezi u <ipul ÎmpărăteseiElena ne ondue la onluzia ă moartea ei a sur-enit ând-a pe la sfârşitul anului (%',îneputul lui (%)!



Medalie de aur masiv/ Monetăria #icomidiei I1G-I1E/ $>(avia+ 3>#) )8?8"T)/ "fânta lena/ !e monezile romane imperiale, c*ipurile erau reprezentate în conformitate cu trăsăturilor

reale ale persoanelor respective/

=rupul ei a fost dus la 7oma, unde a fost îngropat u onoruri imperiale în mausoleul de pe antia.ia abiana!

:ausoleul de pe .ia abiana a fost onstruit de Constantin el mare între anii (%5 şi ((4, iniţiala mausoleu pentru el însuşi, însă în ele din urmă a fost folosit pentru îngroparea mamei sale!



Mausoleul "fintei lenei/ "fânta lena a fost îngropată aici cu onoruri imperiale la începuturile secolului al =-

lea, într-un strălucit sarcofag de porfirit/

=rupul Sfintei Elena a fost pus într"un sarofag de porfirit, aşa um era obieiul pentru familiileromane imperiale, dar mai târziu, nu se ştie ând şi din e moti-, sarofagul -a fi asuns în

ataombele lui Petru şi :arelin, are se află în aeeaşi zonă, probabil pentru a se e-ita profanarea trupului de ătre barbarii are în ele din urmă -or distruge 0mperiul 7oman de #pus!



=edere dincatacombele lui !etru şi Marcelin K 9oma/ "arcofagul "fintei lena va fi ascuns aici în

vremurile tulburi de la sfârşitul mperiului 9oman de )pus/

:ai târziu, sarofagul de porfirit are onţinea trupul ei -a fi dus la .atian, probabil în seolul al0"lea, iar după reno-area .atianului din seolul al .000"lea $8///*, -a fi aşezat în muzeele.atianului, unde se află până azi!



"arcofagul "fintei lena/ ) fost realizat cel mai probabil pentru %onstantin cel mare/ %ălăreţiromani biruitori şi prizonieri barbari epuizaţi împodobesc de @ur împre@ur sarcofagul/

:onumentalul sarofag de porfirit al Sfintei Elena a fost împodobit u sene militare sulptate înrelief are înfăţişează soldaţi romani ălare şi prizonieri barbari, în timp e apaul sarofaguluieste împodobit u .itorii şi Cupidoni purtând g<irlande! 1rnamentaţia u moti-e preponderentmilitare a sarofagului, nepotri-ită pentru îngroparea unei femei, i"a ondus pe eretători laipoteza ă iniţial sarofagul a fost onfeţionat pentru Constantin el mare însuşi, el mai

probabil sau pentru soţul Sfintei Elena, Constanţius C<lorus!

=rupul Sfintei Elena nu se mai găseşte însă de multă -reme în sarofag, i a fost răspândit întoată Europa!



=edere cu sarcofagul "fintei lena

/coana şi &oaştele Sfintei Împărătese Elena %in "nassis' la săr9ătoarea Sf+ntului 4imitriecel nou' ocrotitorul <ucureştilor



#nul aesta, la Sărbătoarea Sfântului Cu-ios Dimitrie el nou, orotitorul Buureştilor -a fiadusă la Buureşti din :itropolia de Corint din +reia ioana Sfintei Împărătese Elena în are se

păstrează părtiele din Cinstitul emn al Sfintei Crui şi din moaştele Sfintei, de o delegaţie aBiseriii +reiei ondusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, :itropolitul Corintului!

Sfintele :oaşte ale Sfintei întomai u #postolii Elena din #nassis, preum şi două părtiele dinCinstitul emn al Sfintei Crui sunt păstrate din anul 8)'/ în biseria Sfântului >iolae ` #idonion, din adrul Sfintei :itropolii de Corint, Siion, Iemeno, =arsos şi Polifengos! #u fostduse aolo de ătre Părintele 0onom Dimitrie Iousia şi dăruite odată u asumarea îndatoririlor sale de preot sluAitor la aeastă paro<ie, în data de 88 februarie 8)'/!

Sfintele :oaşte, preum şi ele două părtiele din Cinstitul emn al Sfintei Crui, au fost primite

de ătre părintele Dimitrie în ziua <irotoniei sale de la înaintaşul său, -redniul de pomenire părintele Spiridon ilipopoulou, preot sluAitor la Paro<ia Sfânta =reime ` +imnou -reme de &3 deani, treut la Domnul în anul 8)3%! #u fost păstrate de ătre părintele Spiridon, a o moşteniresfântă pe are el o deţinea, într"o rală de mii dimensiuni, alături de moaştele altor Sfinţi,



primite de ătre aesta de la ieromona<ii >at<anail şi #rsenie, -ieţuitori ai mănăstirii 9:aiaDomnului aneromeni; ` #rgolidos!

#stăzi, sfintele moaşte sunt păstrate în Biseria 9Sfântul >iolae; ` #idonion fiind aduse spreîn<inare în fieare an u oazia <ramului biseriii 9Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena;#idonon, în data de %8 mai, ziua prăznuirii sfinţilor!

#estea onstituie iz-or de sfinţenie şi bineu-ântare tuturor pelerinilor are u redinţă seîn<ină sfintelor moaşte!

.iaţa Sfintei Împărătese Elena

Sfânta Elena s"a năsut, el mai probabil, în Drepanum $numit după aeea 6elenopolis* din+olful >iomidia şi se presupune ă era fiia unui <angiu! 1 legendă ulterioară, menţionată de+eoffreN of :onmout<, pretinde ă era fiia regelui britan Coel, are a ăsătorit"o u ConstantiusC<lorus 0 pentru a e-ita războaiele dintre britani şi 7oma! :onmout< preizează apoi ă ea a fost

prezentată a o regină deoaree nu a-ea fraţi are să moşteneasă tronul Britaniei! ConstantiusC<lorus a di-orţat de ea $a! în anul %)%* pentru a se ăsători u fiia -itregă a lui :a2imian,=eodora! Constantin, fiul Elenei, a de-enit apoi împărat al 0mperiului 7oman şi a urmare aasensiunii aestuia, ea a de-enit o prezenţă importantă la urtea imperială!

Potri-it istoriului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul (8(! Sfânta Împărăteasă a fost oreştină foarte e-la-ioasă spriAinind ridiarea a numeroase lăaşuri de ult dintre aremenţionăm? Biseria 9În-ierii Domnului; zidită lângă Sfântul :ormânt, biseria din +<etsimani,$preum şi alte 8' lăaşuri de ult*! De asemenea, Sfânta Elena a mers la 0erusalim unde aflat, uosteneală şi rugăiune, ruea pe are a fost răstignit Domnul 0isus 6ristos! Sfânta Crue a fostmai apoi înălţată solemn în -ăzul poporului reştin de Episopul etăţii 0erusalimului, :aarie 0,la 8& septembrie (%5! Sfânta Împărăteasă a treut la ele -eşnie la 7oma, în anul (%/!



"n%a -ostolac!e 2513' an omaial pentru Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

" În aest an -a fi omemorat şi părintele profesor Dumitru Stăniloae

Sfântul Sinod al Biseriii 1rtodo2e 7omâne a delarat anul %48( drept an omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Patriar<ia 7omână, dar şi an omemorati- pentru părintele profesor Dumitru Stăniloae $8)4("8))(*! 1magierea se datorează împlinirii a 8!/44 de ani de laEditul de la :ilano $din anul (8(*, are oferea toleranţă religioasă reştinismului în adrul0mperiului 7oman, edit pus în apliare la iniţiati-a Sfântului Împărat Constantin el :are! Gi



părintele Stăniloae se u-enea amintit mai u seamă în aest an, ând se împlines 884 ani de lanaşterea sa şi %4 de ani de la moarte!

#u sos reştinii din ataomb

Celebrarea anului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena se -a fae în întregul uprins alPatriar<iei 7omâne, adiă în toate episopiile din ţară şi în adrul elor ortodo2e române de peste

<otare!

#ti-ităţile de omagiere -or a-ea sopul de a prezenta rolul şi importanţa Sfinţilor ÎmpăraţiConstantin şi Elena la înetarea perseuţiilor asupra reştinilor în 0mperiul 7oman şireunoaşterea reştinismului a religie legală! Cei doi sfinţi au a-ut un rol <otărâtor în e-oluţiareştinismului, lor datorându"se soaterea reştinilor din ataombe, aolo unde erau ne-oiţi să seîntâlneasă pentru a fae sluAbele lui Dumnezeu, într"o lume păgână în are erau omorâţi ând îşiarătau redinţa! #eşti doi mari Sfinţi au rămas în istorie şi a mari titori de lăaşuri sfinte, dar şi mari susţinători ai lurării filantropie a Biseriii, lururi e -or fi e-idenţiate din plin în

lurările e se -or publia anul aesta!PelerinaAe peste <otare

Între aţiunile are se -or desfăşura în Patriar<ia 7omână amintim? publiarea mai multor studii,artiole, ărţi tematie desfăşurarea unor manifestări liturgie, du<o-nieşti, eduati-e,filantropie şi teologie organizarea unor ongrese, olo-ii, seminarii, onferinţe preoţeşti petema 9Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase şi susţinători aiBiseriii;! .or fi organizate, de asemenea, pelerinaAe la 7oma, :ilano, Constantinopol,0erusalim, >iş, preum şi în alte louri unde se află -estigii ale titoriilor pe are le"au făutSfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, pentru a putea fi unosută moştenirea religioasă şi ulturală

pe are ne"au lăsat"o!Se -a publia şi un album omagial onsarat Sfinţilor Împăraţi în e-la-ia ortodo2ă, iar Patriar<ia-a emite o medalie Aubiliară u Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena!

Catedrala Patriar<ală le poartă <ramul

În luna otombrie a aestui an, la Palatul Patriar<iei se -or organiza o şedinţă solemnă a SfântuluiSinod u tema 9%48( " #nul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena; şi o e2poziţie

tematiă e -a uprinde ele mai frumoase şi reprezentati-e frese, ioane, miniaturi, broderii şiţesături, mozaiuri, -itralii, fotograme, reprezentându"i pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena,

preum şi biserii şi mănăstiri reprezentati-e u <ramul 9Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena;!

Sfinţii Împăraţi -or fi instiţi u atât mai mult la Catedrala Patriar<ală din Buureşti, al ăror <ram îl poartă, şi are este un lăaş de ult are"şi are îneputurile la miAloul seolului al .00"lea, fiind titorită din 8535 de -oie-odul Hării 7omâneşti, Constantin Gerban Basarab $853&"853'*!

@n obiei inaugurat în anul %44)

Sfântul Sinod al Biseriii 1rtodo2e 7omâne a <otărât din anul %44' a fieare an, în Patriar<ia7omână, să fie dediat unei teme omagiale! #stfel, anul %44) a fost #nul omemorati-"omagialal Sfântului .asile el :are, ar<iepisopul Cezareei Capadoiei $‰ (/)* şi al elorlalţi Sfinţi



Capadoieni #nul %484 a fost al Crezului ortodo2 şi al #utoefaliei româneşti %488 a fost #nulomagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii, iar anul %48% " #nul omagial al Sfântului :asluşi al îngriAirii bolna-ilor! Este unosută şi tema omagială pentru %48&? #nul omagial eu<aristi$al Sfintei Spo-edanii şi al Sfintei Împărtăşanii* şi #nul omemorati- al Sfinţilor :artiriBrâno-eni!

# suferit în în<isorile omuniste

#nul %48( -a purta şi peetea marelui teolog român are a fost părintele profesor DumitruStăniloae! Comemorarea aestui mare profesor şi autor de ărţi teologie, onsiderat unul dintreei mai mari ai seolului treut din întreaga lume ortodo2ă, este o buurie pentru şolile deteologie, în speial faultăţi, dar şi seminarii de gen din întreaga ţară! Părintele Dumitru Stăniloaese numără printre ei are au suferit în în<isorile omuniste! Între ărţile pe are le"a sris

amintim? traduerea şi diortosirea elor 8% -olume din 9iloalia sfintelor ne-oinţe aledesă-ârşirii;, 9.iaţa şi în-ăţătura Sfântului +rigorie Palama;, 90isus 6ristos sau restaurareaomului;, 9=eologia Dogmatiă şi Simboliă;, 9Spiritualitate şi omuniune în iturg<iaortodo2ă;, 9C<ipul nemuritor al lui Dumnezeu;! În anul omemorati- dediat lui DumitruStăniloae -or fi organizate un onurs naţional pri-ind unoaşterea -ieţii şi operei părintelui şiunele momente omemorati-e în Buureşti şi în alte oraşe!



4e #iua Sf+ntului /erar! 6icolae au fost a%use moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi

Elena la 4eva



:oaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în De-a?<ttps?LLMMM!Noutube!omLMat<O-BN4.=6/bSR<ttps?LLMMM!Noutube!omLMat<O-2biFE#nds'

#nul aesta, u oazia Sfântului 0erar< >iolae, la <ramul Catedralei Episopale din De-a, au poposit în etatea De-ei, u bineu-ântarea Preaferiitului Părinte Daniel, Patriar<ul 7omâniei,

moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena! După e au poposit în mai multe louri dinEpisopia De-ei şi 6unedoarei, delegaţia Patriar<ală ondusă de Preasfinţitul Părinte .arsanufiePra<o-eanul, a făut a rala u moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena să aAungă înseara zilei de 43 deembrie %48( în De-a!

Seara zilei de 43 deembrie %48( -a rămâne desigur în memoria redinioşilor de-eni are aufost prezenţi la Catedrala Episopală din De-a! a ora 8/ s"a îneput proesiunea u moaştele în

Aurul Catedralei Episopale, apoi a urmat .eernia unită u itia, să-ârşită de PreasfinţitulPărinte #ndrei ăgărăşeanul, Episopul -iar al #r<iepisopiei Sibiului, înonAurat de un sobor

de preoţi şi diaoni! Seara a fost în<eiată de onertul de olinde al orului preoţes Saerdotesal Episopiei De-ei şi 6unedoarei, ondus de Părintele #r<idiaon Daniel Balea!# doua zi, 45 deembrie %48(, la ora ', a îneput sluAba @treniei, iar apoi la ora ) a fost aşteptatsoborul de ar<ierei are a să-ârşit Sfânta iturg<ie, înonAuraţi de preoţi şi diaoni! a Sfântaiturg<ie au partiipat Preasfinţitul Părinte uian, Episopul Caransebeşului, PreasfinţitulPărinte Sebastian, Episopul Slatinei şi 7omanaţilor, Preasfinţitul Părinte +urie, Episopul De-eişi 6unedoarei, Preasfinţitul Părinte .arsanufie Pra<o-eanul, Episop -iar al #r<iepisopieiBuureştilor şi Preasfinţitul Părinte #ndrei ăgărăşeanul, Episop -iar al #r<iepisopieiSibiului!

a momentul prediii Preasfinţitul Părinte uian, Episopul Caransebeşului, a amintitredinioşilor prezenţi despre -iaţa Sfântului 0erar< >iolae, are ar trebui luată a model pentrufieare dintre noi!

https://www.youtube.com/watch?v=By0VTH7FbSQ

https://www.youtube.com/watch?v=xbiJEAXnds8

https://www.youtube.com/watch?v=By0VTH7FbSQ

https://www.youtube.com/watch?v=xbiJEAXnds8



a final, Preasfinţitul Părinte +urie, Episopul De-ei şi 6unedoarei,a mulţumit tuturor redinioşilor pentru prezenţa la <ramul Catedralei Episopale din De-a, îndemnându"i laimitarea -ieţi de milostenie a Sfântului 0erar< >iolae!



-ovestioară reliioasă pentru copii Sfinţii Constantin şi Elena

În ziua de %8 mai, Biseria 1rtodo2ă îi sărbătoreşte pe aeşti Sfinţi Împăraţi! În ierar<ia sfinţilor,Constantin şi mama sa, Elena, sunt sootiţi asemenea apostolilor, datorită urăţeniei sufletelor lor

şi faptelor bune pe are le"au făut!

Se spune ă Împăratul Constantin a primit porună <iar de la Dumnezeu să zideasă o etate înBizanţ! #eastă etate s"a numit Constantinopol, după numele împăratului! #olo a institnumele lui Dumnezeu şi <iar a trimis"o pe mama sa, Elena, în ăutarea ruii pe are fuseserăstignit 0isus 6ristos, u ((4 de ani în urmă!

Împărăteasa Elenă a găsit buăţile din rue pe unele le"a aşezat la lo de inste, onstruindBiseria Sfântului :ormânt $#nastasis*, Biseria din Betleem şi pe ea din >azaret, iar pe altele

le"a adus la Constantinopol fiului său!Împăratul Constantin s"a să-ârşit din -iaţă la 84 ani după moartea mamei sale, Elena, la -ârsta de53 de ani, după (% de ani de domnie!



Dar să aflăm şi una dintre faptele are i"au adus atâta instire Împăratului Constantin, legată <iar de momentul în are a fost botezat! Căzuse mare neaz pe apul său? se îmbolnă-ise de lepră şitot orpul său era o rană -ie! # înerat o mulţime de leauri în zadar!

a un moment dat, nişte -rai rău redinioşi i"au spus ă nu se -a fae bine până nu se -a săldaîntr"o baie de sânge de opii sugari! Disperat, Constantin a porunit să se pregăteasă aea baie!Doar ă, duându"se la loul u priina, a -ăzut um mamele plângeau de deznădeAde,

smulgându"şi părul din ap, implorând să li se ruţe prunii! #tuni, Constantin şi"a dat seama degreşeala pe are putea să o faă şi de inutilitatea aestui lea, spunând ă mai bine moare el deâtsă ia atâtea -ieţi ne-ino-ate şi să pro-oae atâta durere şi le"a împărţit mamelor bogăţii din-istierie, erându"şi iertare de la ele!

#Auns în amera sa, a adormit! În -is i s"au arătat Sfinţii #postoli Petru şi Pa-el, trimişi <iar deătre Dumnezeu, are -ăzuse din er bunătatea lui Constantin! #eştia i"au spus împăratului areeste leaul potri-it? botezul!

=rezit din somn, Constantin a pleat tulburat să îi eară sfatul episopului Sil-estru, neştiind inesunt ei doi soli! Episopul l"a luminat şi după aeea l"a îndemnat şapte zile la post, la rugăiune!Ba, mai mult, i"a spus să"i ierte pe toţi ondamnaţii din temniţe şi să împartă bogăţiile u eisărai, să în<idă apelele în are oamenii se în<inau idolilor şi să" prea slă-easă peDumnezeu Cel uni şi milosti-! #poi, a -enit să"l boteze <iar la palatul său!

Când împăratul a intrat în -asul de botez, unde episopul l"a afundat de trei ori în numele Sfintei=reimi $a =atălui, a iului şi a Sfântului Du<*, s"a -ăzut pe er o lumină puterniă şi înăperea s"aumplut de străluire, semn ă -rerea lui Dumnezeu se îndeplinise!

=oate rănile au ăzut de pe trupul lui Constantin a nişte solzi de peşte, lăsându"l urat şi sănătos!S"a îmbrăat în <aine albe şi de atuni, 0"a proslă-it pe Dumnezeu şi pe fiul Său, 0isus 6ristos şi a

porunit a nimeni să nu îi mai neăAeasă pe reştini!

Prima a primit taina botezului <iar mama sa, Elena! #poi a porunit să se boteze toţi ei e -or să de-ină reştini! #est luru a făut a biseria lui 6ristos să fie din e în e mai mare şi mai

puterniă!

Pentru aeste fapte şi pentru multe altele, Constantin şi Elena trăies de atuni -iaţă -eşniă în

Împărăţia Cerurilor!

-ovestioară reliioasă pentru copii -rotectorii creştinismului



#n de an, pe %8 mai, atât biseria ortodo2ă, ât şi ea romano"atoliă îi sărbătores pe SfinţiiÎmpăraţi Constantin şi mama sa Elena, ei Wîntomai u apostolii;!

=reutele lor -ieţi sunt onsiderate ade-ărate modele de urmat, Constantin $Wonstant;, Wferm;*rămânând în istorie a împăratul roman are a aordat ade-ărata libertate reştinismului!

Dar um a îneput totulO 0ată e po-estes istoriii biserieşti Eusebiu de Cezareea şi atanţiu?în anul (8%, în aAunul bătăliei din %' otombrie, în are s"a onfruntat u :a2enţiu, la Pons:il-ius $Podul .ulturului*, Constantin a -ăzut pe er, ziua, deasupra soarelui, o rue luminoasă!

Pe aeasta sria Wîn <o signo -ines; $prin aest semn -ei în-inge*!

0ar în noaptea dinaintea luptei, împăratului i s"a arătat în -is <iar 0isus 6ristos, are i"a erut să pună Sfânta Crue pe steagurile armatei sale, a semn protetor!

# doua zi, minunea s"a produs? armata lui Constantin, de doar %4!444 de soldaţi, a în-ins oştirealui :a2enţiu, are număra 834!444 de luptători! Considerând reuşita aestei -itorii drept unaAutor de la Dumnezeu, împăratul i"a mărturisit lui Eusebiu, ă semnele are i s"au arătat l"aufăut să treaă de partea reştinilor!

a surt timp, în ianuarie (8(, Constantin el :are dă Editul de la :ilano, prin arereştinismul de-ine Wreligio liita; $adiă, religie permisă*, sfătuindu"i pe romani să adopteaeastă redinţă!

Cu aeeaşi redinţă în Dumnezeu a a fiului ei, Elena $Wtorţă;, Wfălie;*, mama lui Constantin,merge la 0erusalim, pentru a ăuta ruea pe are a fost răstignit 0isus 6ristos şi pentru adesoperi loul în are :ântuitorul a fost îngropat! Gi nu a abandonat ăutările până ând nu aadus o parte din lemnul Sfântei Crui în faţa redinioşilor din imperiu în anul (%5!

De asemenea, Sfânta Elena şi"a susţinut fiul în toate realizările sale, una dintre ele mai marifiind titorirea unei noi apitale a imperiului? Constantinopolul $oraşul lui Constantin*! 0nauguratîn anul ((4, pe lourile fostului Bizanţ $şi ale atualului oraş tur 0stanbul*, Constantinopolulde-ine apitala reştină a imperiului! a -remea respeti-ă, a fost numit W7oma ea nouă;,străluind mai puterni deât 7oma antiă!



Domnia primului împărat reştin al 0mperiului 7oman a durat peste (4 de ani $(45 ` ((/*, fiindo mare bineu-ântare pentru Biseriă ` a fost momentul în are aesteia i s"a dat libertate, după olungă perioadă de interdiţie şi perseuţii!

Constantin el :are a treut la Domnul la %8 mai ((/, la 5/ de ani, în Duminia 7usaliilor şi afost înmormântat în Biseria Sfinţii #postoli, una dintre multele aşezăminte religioase onstruite

<iar sub onduerea sa!

Biseria noastră îi prăznuieşte pe amândoi u mare inste la %8 mai, sootindu"i Wîntomai u#postolii; lui 6ristos!

Să nu uităm îndemnul Wîn <o signo -ines; $Wprin aest semn -ei în-inge;*, adiă prin SfântaCrue!

!rof/ Maria 'ute, !iteşti

Semnificaţia numelor Constantin şi Elena

Sf+ntul Constantin cel &are



6umele Constantin, u forma feminină Constanţia sau Constanţa, şi u numeroasele saleramifiaţii, este între ele mai răspândite el pro-ine de la u-ântul latines onstans, onstantis ferm, <otărât, nes<imbat la îneput era doar un supranume, dar, datorită renumelui împăratuluiConstantin, a fost preluat a nume de botez, u înţeles de? fer%, statornic, !otărt , şi a%inteştecreştinului cuvntul lui ristos: 9Cine va ră2da pnă la ur%ă, acela se va %ntui J!

Sf+nta Împărăteasă Elena

Elena este un nume foarte -e<i şi răspândit, mai ales, în lumea greaă se pare ă a fost numeleunei di-inităţi a luminii şi se aseamănă u u-intele greeşti ? <elŠne fălie, torţă, şi <ˆle

străluirea soarelui Wrază de soare;, poate a-ea şi formele? 0leana, eana, ina, #len, #lina,enuş, Ela, ili, Elen, >ellN, 0lona şi altele asemănătoare!

Elena n %iferite lim9iFarabă? $ar* $<iilin, <elen*



armeană? $<N* $6egine*armeana -e<e?$6eline*mandarină? $z<* $6ailn*e<ă? 6elena $s*daneză? 6elene $da*olandeză? Eliene $nl*Esperanto? 6eleno $eo*

estoniană? 6elena $et*finlandeză? 6elena $fi*franeză? 6vlˆne $fr*germană? 6elene $de*greaă? {ZOq $el*<aMaiană? 6elenamag<iară? 0lona $<u*islandeză? Eln $îs*, 6elena $îs*irlandeză? van $ga*

italiană? Elena $it* Aaponeză? OOO $Aa* $6eren*nor-egiană? 6elene $no*

portug<eză? Elena $pt*română? 0leana $ro*rusă? $ru* $Felvna* $ru* $6vlen*sotina galiă? Eilid< $gd*spaniolă? Elena $es*suedeză? 6elena $s-*uraineană? $u* $1lvna*

Istoria 5fintei Elena şi a fiului ei, Constantin ne arată că izvorul lu%inii sufleteşti este Crucea 5fntă a /ntuitorului şi ne îndea%nă să i%pri%ă% pe stea$ul vie*ii noastre acest se%ndu%nezeiesc.

a 7oma, în Piaţa San +io-anni în ateran, Sfântul Părinte Si2t al ."lea a instalat, la intrarea înapela papală, Sara Sfântă, pe are tradiţia o respetă a fiind sara pe are :ântuitorul a uratla Audeată în palatul lui Pilat din Pont! Ea este formată din %' de trepte pe are Sfânta Elena le"aadus piatră u piatră din 0erusalim şi le"a reonstituit în Cetatea Eternă! De seole şi seole,

pelerinii o ură în genun<i, în semn de adână -eneraţie!



-ictură"nolo =a%%i

!e findin$ of t!e rue Cross, A$nolo 7addi, lorence, 1#0

-iero %ella 8rancesca



frescă cu 2icicleta pe istoria 5fintei Cruci în =azilica 5an rancesco scena de torturăla ordinele lui elena QviriaRa Iuda şi constată Crucea 3o%nului< 1&(- 1&)) ani 8

Cima %a Coneliano



5antGElena 1&9(<, olio su tavola, ;ational 7allerH of Art Tas!in$ton<

eronese , două poze u J .isul Sf! Elena; , e 8353 şi 83'4 ani



aolo @eronese - !e @ision of 5t elena 1()(<

aolo @eronese - !e @ision of 5t elena ( 1(0<

"n%rea <oli " Saint 6elena <olds t<e =rue Cross M<i< s<e found in Ferusalem!



5aint elena in t!e crossin$ of 5t. eterGs =asilica, Fo%e 1)"9P1)#9<

=iovanni <iliverti, J Desoperirea Elenei Sfânta Crue J, în prima Aumătate a seolului .00$85%8*,



D 3escoperirea 5fintei Cruci de către 5f.ElenaD, pictat în pri%a 4u%ătate a secolului S@II 1)"1<,

Sa#onov



5fin*ii %păra*i Constantin şi Elena D 10 <

4ali Salva%or

D 5aint elena of ort +li$at D 19().<rosen



Icoană ortodoă din =ul$aria reprezentnd pe Constantin şi Elena care *in AdevărataCruce

an van EHcR



7ăsirea 5fintei Cruci



Coin of lavia Iulia elena, %ot!er of Constantine



5tatuia 5fintei Elena din /uzeul Capitolini

/coane

Dionisie din urna arată ă Sfânta Împărăteasă Elena se zugră-eşte?

⇒ în veşminte împărăteşti şi cu coroană pe cap, ţinând în mână o cruce/



⇒ >a icoana &nălţării "fintei %ruci (0G septembrie+ se zugrăveşte alături de "fântul Macarie al erusalimului, în mi@locul nobilimii şi poporului de rând adunat, cu mâinile ridicate spre %instita %ruce a Mântuitorului/

⇒ %el mai adesea ea se zugrăveşte împreună cu "fântul %onstantin cel Mare, între dânşii fiind zugrăvită %rucea Domnului/

Conform Erminiei lui Dionisie din urna $ed! Sop<ia, Buureşti, %444, pp! 8&3, 85&, 8/&, %43,

%8&, %8', %(5*, Sfântul Constantin poate fi reprezentat după um urmează?

⇒ în rândul drepţilor, este reprezentat, în veşminte împărăteşti, ca tânăr cu un început debarbă, ţinând în mână o %ruce şi o vang*elie

⇒ împreună cu "fânta &mpărăteasă lena, mama sa (pentru prăznuirea din 10 mai+⇒ în registrul de @os din naosul bisericii, în dreptul stranei mici, spre stânga, înspre )ltar,

sunt reprezentaţi "finţii %onstantin şi mama sa lena împreună cu %rucea Domnului/⇒ la reprezentarea Mântuitorului de la versetul 2Toată suflarea să laude pe Domnul///2,

conducând ceata împăraţilor, zicând: 2"lava şi întărirea împăraţilor celor drept-credincioşi/2

⇒ la reprezentarea )catistului 'uneivestiri, la 2De tine se bucură, ceea ce eşti plină de dar2,înaintea cetei "finţilor împăraţi, zice: 2'ucură-te, puterea şi coroana împăraţilor,

$ecioară2⇒ la reprezentarea "inodului cumenic de la #iceea (I1E+, stând pe tron în mi@locul

adunării "fântului "inod cumenic/⇒ la reprezentarea minunilor "fântului #icolae, vedenia împăratului: palate, în care dreptul

%onstantin 2doarme sus pe un pat de aur, învelit până la brâu cu o plapumă ţesută cu aur

şi sfântul (#icolae+ deasupra capului lui îl înfricoşează şi puţintel mai încolo alt pat şi )vlavie dormind, pe care de asemenea îl înspăimântă sfântul2 (despre această minune, a se vedea, de e4emplu =iaţa "fântului #icolae+/

⇒ %el mai adesea, "fântul %onstantin este reprezentat împreună cu mama sa lena şi cu"fânta %ruce a Domnului/



5fnta %părăteasă Elena



Icoana făcătoare de %inuni a 5fintei %părătese Elena în care se păstrează părticele dincinstitul +e%n al 5fintei Cruci şi din %oaştele 5fintei



5fin*ii %păra*i Constantin şi Elena să aducă %n$iere şi speran*ă tuturor celor ce poartăaceste nu%e.



=uturor elor are poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena?

5ă ai puterea să faci lu%ea %ai 2ună şi să fericeşti pe to*i în 4urul tău cu 2unătatea ta,dra$ostea ta şi cu fru%use*ea sufletului tău? +a %ul*i ani, Constantin?

lorile din luna %ai să î*i aducă %ultă iu2ire în suflet, sănătate, ad%ira*ia celor dra$i şi %ultedorin*e î%plinite?'i fie ca 5fnta Elena al cărei nu%e îl por*i, să ve$!eze şi să te a4ute în toateclipele vie*ii tale.

sfinţii Împăraţi constantin şi elena – ocrotitori ai creştinătăţii (21 mai)

Documents