sfaturi pe intunerec - upload.wikimedia.org...6 sfaturi pe intunerec comanda, spre a merge catre un...

SFATURI PE INTUNEREC

S'AU TRAS MN ACEASTA. CARTE,

PE HARTIE VIDALON, DOUAZECI I

SASE DE EXEMPLARE NEPUSE iN

COMBAT, NUMEROTATE DELA. 1 LA 26.

N. IORGA

SFATURI PE INTUNERECCONFERINTE LA RADIO

*1936-1938

BUCURE*TIFUNDATIA PENTRU LITERATURA *I ARTA REGELE CAROL II

39, Bulevardul Lascar Catargi, 391 9 4 0

,

«

-k

I

SOLIDARITATEA NATIONALA

Nimeni nu se gande§te a tagadui dreptul individuluide ali rezerva o parte din munca vielii sale 0 din On-durile 0 sentimentele de care e condusa. Tot aqa oriCegrupare umana in mijlocul unei na-ciuni are dreptulde ali urmari, in rnargenile legilor, scopurile osebite.Se poate admite, daca nu lupta de clase, pe care mar-xismul o presupune statornica, ba chiar necesara 0binefacatoare, macar concep-cia unor clase, dupa na§tere,dupa indeletniciri, dupa situalia in societate, dupa drep-turile pe care le au in ea, care cauta sali asigure catmai mult satisfacIia, 0 nu rostul cat mai inalt, 0 oinfluenIa cat mai puternica. Dar nenorocite sant acelepopoare in care aceste puncte de vedere, osebitoare 0adesea invralbitoare, birue ! Statele pe care le au santameninIate in fiecare moment, prin lipsa de buna in-Ielegere a celor cari sant chemaIi a le apara umar lalunar 0, ca nalie chiar, ele pot ajunge in robia altora,inferiori lor, cari au avut marea virtute de a putea,pricand, sa se infal4eze unitari, ascultAnd de aceea9i

6 SFATURI PE iNTUNEREC

comanda, spre a merge catre un scop inleles in acela0fel.

** *

Solidaritatea nalionala, mai presus de orice, e bazacea mai solida §i garargia cea mai deplina a unei tova-ra0i omene0i. Cand este, ea trebue supravegbiata deaproape ; cand lipse0e, membrii societaIii trebue adu0la aceasta legatura de fiecare moment, de bur& voiesau, daca sant neinlelegatori sau oameni cu intenIii rele,0 in sill'.

Sant popoare la care ea a ajuns un singur instinct.A li predica aceasta datorie ar fi o jignire. Ele inselenu vorbesc de a§a ceva fiindca nu mai e nevoie. Nunumai ca simlul de solidaritate e general, dar, la ceasulde lupta, fiecare 0ie unde trebue sa se duck intre cinesa se a§eze 9i ce fapta i se cere.

A§a era in ora§ele medievale, create nu printr'un votparlamentar sau printr'un decret, ci prin aceasta stre-curare de Ierani In urmarirea libertaIii 0 autonomiei,pentru desvoltarea muncii 0 cre§terea bogaliei, pentrurascumpararea dela stapanul care era seniorul. Catelupte nu se dadeau in cuprinsul zidurilor, intre deosebiteleparIi ale cetaIii, cum se amintesc 0 pana astazi inmarea intrecere dela Sienna, intre bogali 9i saraci,intre aderenIii Papei 0 ai Imparatului, Ghelfi 0 Ghi-belini, in Italia! Se vársa 0 sange in ciocniri de strada,oameni de frunte, mari talente menite unei ve§nice gloriiplecau in lume de pe urma decretului de expulsare §if suiau 0 coborau scarile straine *, mancand 4 pânea

SOLIDARITATEA NATIONALX 7

altuia )), cum spunea marele exilat Dante. Dar, la ceasulde mare primejdie, fiecare breast& §tia unde, la ce liniede ziduri trebue sa alerge cu steagul §i capetenia ei.

A§a e azi in Anglia, careia atata i s'a luat de noileimprejurgri, in cuprinsul chiar a ceea ce era odinioaraRegatul Unit, dar care e in stare a suplini toate lipsurileprin aceasta admirabila solidaritate care une§te pe lord§i pe milionar §i cu cel din urma flämand i incult dinWhite Chapel al Londrei. Englezul critica aspru anumitelipsuri ale guvernului, anumite ratticiri ale naliei, darel va tresari la un moment ca Ali spue Ca totu§i nu estepe lume alta nalie ca a lui. In zilele de panica financiara§i de scadere catastrofala a comerlului care sprijina acestputernic Stat, cei intrebaIi de un strain asupra situalieieconomice raspundeau ca lucrurile merg bine §i ca eisant mulIamili.

Cucerirea Abisiniei de Italieni a fost un lucru greu,cerand jertfa de sange .i cele mai mari sacrificii financiare.Se credea ca. Italia nu va putea sa suporte astfel de cerinIi.Totu§i solidaritatea general& a biruit acele greutaIi cepareau strivitoare. Un mic negustor imi spunea, daunazi,la Venelia : # Ce nu se pretinde dela noi ! Birurile santgrele, necontenit se adauga cereri de ajutor, pentru moti-vele cele mai deosebite. Nu §-tie nimeni ce-1 mai poatea§tepta. Dam jumatate din ce ca§tigam. Dar n'are a face:primim orice cu placere, fiindca e vorba de Ora noastra *.

N'avem deck sa ne gandim noi in§ine la cat am dat,am rabdat, am jertfit §i am suferit acuma douazeci deani, in vremea aceea de incercare prin care s'au luminatminiile, s'au innobilat simlirile 9i s'au curalit, pang in

8 SFATURI PE INTUNEREC

adânc, sufletele. Cand toate mergeau bine, cand lintelecele mai inalte se 'Area cá se pot atinge fara nicio sfor-tare, caci santem, oricat am valora si oricum ne-ampurta, supt ocrotirea specialá a Provider' lei, # Românulnu piere ! , nu era asa. Campania din Bulgaria a f5cut-ocu inima usoarà o societate care uitase de indoelile sitemerile dela 1877. Nu voiu uita niciodata sentimentulde profund'a icarba pe care ni 1-au produs, la intoarcereade pe frontul bulgar, unde holera-si cerea zilnic victimele,Bucurestii in sarbàtoare, petrecand, cu scutilii s'i invAr-ti;ii unei Capitale total needucate moral, in sunetul muzi-cilor prin gradinile de consuma/ie si de spectacole.

Altfel a fost cand moartea pfindea din aer pe cei famasiacasà, pe cand catastrofa dela Turtucaia facuse ca totsfingele sa ni se ridice in fa-VA, intr'o indignare mai maredecilt toatà durerea pentru miile de nepregatili si desor-ganizali cari perisera fära nicio vinovalie a lor. Ce atmo-sferà de solidaritate s'a stabilit in jurul regelui Ferdi-nand si a reginei Maria la Iasi, and, in ceasurile adâncide noapte, eei gramäditi in mizerie, ameninIali de boliledezastrelor, flgmfinzi si zguduili in suflete, auzeau tunu-rile care bubuiau la granila Bucovinii ! Athlea au avutatunci cele mai sfinte ceasuri din toata vieala lor, si,pe urnfa, caIi dintre aceia cari se aratasera vrednici detele mai inalte laude s'au lasat prinsi de ispitele uneipaci care, o bucatà de vreme, s'a crezut pe deplin asi-guratà prin # societali * si ( pacte >) pentru ca sg li seputrezeasca sufletul inteinsii !

AstAzi un rece vânt de primejdie a rascolit partea ceabur& din fiinla moralâ a fiecaruia. Atfilia isi vild gre-

SOLIDARITATEA NATIONALA. 9

9elile, 10 aduna mintile 0 iau hotariri frumoase, carenumai sri dea Dumnezeu sa li §i tie !

De sigur e bine venita aceasta rechemare la asprarealitate care opre0e pe Mc clan-Virile 0 face sa tack'muzica adormitoare, silind pe fiecare din petreckori sase uite imprejur spre a vedea pe ce se poate sprijini.Dar solidaritatea supt amenintare nu e cea mai bunaforma a solidaritatii. In afara de aceea cà ea poate sadispara la cea dintai iluzie ca s'a intors securitatea, eascoate in fata du§manului frumoase porniri de luptafara pregatirea care se cere pentru a te putea gandila victorie.

Solidaritatea cea mai fericita 0 mai sigura de sinee de sigur aceea care vine dintr'o religie comuna, ince-legand prin aceasta 0 religia muncii, religia datoriei,religia sacrificiului. Ea se poate capata, intr'o masuramai mica 0 de mai putina valoare, atunci and o im-punere plink' de autoritate 0 capabila de o disciplinaregenerala face ca nimeni sa nu iasa din randurile uneiwiri nationale totdeauna gata sa infrunte un dupnan:o vedem in Germania, pe &and in Italia e ceva maimult deck o porunca ascultata 0 o mistica inscru-tabila.

Nu cunosc insa un mai perfect mijloc de a solidarizao societate deck un ideal.

Am avut unul and era vorba de unitatea neamuluica hotare. Sute de ani, peste instinctul primordial, amavut con0iinta lui, 9i i-am subordonat totul. Aceastatinta odata ajunsa, un nou ideal trebue neaparat sa fiedescoperit 0 avut in vedere,

10 SFATURI PE INTUNEREE

Tara mai mare, suflet mai mare ! Mai mare suflet nupentru cativa ganditori, carmuitori 0 oameni de raspun-dere, ci pentru tori. Omul vechiu de Romanie Mica, desupunere la straini, trebue inlocuit cu omul nou de Roma-nia Mare 9i de libertate nalionala. i cel din urma dintrecei neajutaIi de soarta trebue sa simta in el o nouatresarire: sa-I ajutam, daca nu-i vine dela sine, prinzguduirea manii noastre trezitoare !

i, pe urma, dar pentru ce oare naIiile lumii sant,spre marele folos al civilizaIiei comune, intr'o eternaintrecere?

20 Noemvrie 1936.

II

REGELE CAROL AL II-LEA CA APARATOR ALINTERESELOR NATIONALE

Apararea intereselor unei naIimii se face si prin marilemiscari care la unele momente o ridica intreaga in picioare :asa a fost aparata FranIa dela 1791 printr'o uriasa mobi-lizare morala a neamului intreg, impotriva strainilor caricalcasera, oricare ar fi fost presupusa %inn, pamantulnalional. Intreaga alcatuirea de Stat are menirea de apregati si indeplini, in circumstanIele obisnuite, aceeasiopera defensiva. Statul trebue insa pentru aceasta sanu se izoleze prin forme prea dure si irfcapabile de pre-facere de nalia pentru care, si nu pentru propria safiinTa abstracta, a fost creat. 0 armata gata in micemoment sa alerge la hotare e cheza0a suprema a ori-carii existenIe nalionale si sefii ei trebue sa se bucurede increderea tuturora, ei insisi avand datoria de a lucrain cea mai desavarsita inIelegere. Si, de straja la aceleinterese care sant ale tuturora, trebue sa stea o diplo-maIie necontenit veghetoare, careia nicio ameninlare sanu-i scape si care id se priceapa a castiga si organizacat mai multe prietenii in afara.


Adeseori se intampla ca atata sa ajunga. Regimulrepublican, cu hotarele trase, in cele mai multe cazuri,personalitalii §i aciunii presedintelui, cu banuiala carepandeste orke iniIiativa, nu permite ca sarcina condu-cerii apararii nai.ionale sa fie in sama omului caruia i s'aincredinlat pentru un numar de ani onoarea de a fi pri-mul cetalean al lerii sale. Memoriile lui Poincaré aratacum un om de insusirile, meritele 9i energia presedinte-lui Republicii franceze a fost necontenit impiedeoat de ainterveni prin vorba, scrisul si singura sa prezença intr'oluptà de care parea cã atarna insa§i existenla patrieisale.

Mare le avantagiu al monarhiei este acela a existatotdeauna omul la care trebue sà priveasa toi i caruiai se recunowe dreptul de a spune cuvantul pe carenimeni nu 1-ar putea rosti cu o astfel de autoritate, ca,atunci cand parerile sant osebite, aceea pe care el, monar-hul, o are se impune imediat, inlaturand orice impotri-vire a intereselor de grup sau de persoana.

Se pot apara loarte bine si < democraIiile * de formaobisnuita i cu sensul comun de faramipre a puterilor.Ele pot chiar sa ca9tige o frumoasa biruinIa atunci &Indtoli se aduna in jurul steagului naiona1, chiar daca nueste o mar& tare pentru a-1 Iinea. Izbanda franceza inultimul razboiu o dovede§te in deajuns. Sant chiarnaliuni care samana a fi facute anume pentru ca both-ririle s iasa din chibzuielile, incete ori patimase, alecorpurilor constituite. Alte temperamente nalionale insan'o sufar: nu li ajunge steagul, ii trebue i braçul, iarilvesta sa asculte cle o voinà luminata i sigura de sine,

REOELE CAROL AL II-LEA la

CAnd, supt Regen1A, la Chi§inhu, treceau frumoaselenoastre regimente la o zi de comemorare, mulIimeacAuta cu ochii lacomi persoana care sa Intrupeze Statul0, cum au vAzut oamenii simpli pe o doamnA care veneasA se adauge la ceilalIi oficiali, ei s'au grabit sa aclamepe # RegenIa *, care nu putea fi deceit o femeie. i inacelea0 zile, andva, trecAnd inaintea Palatului Regal,deodatá mi s'a impus ideea cum toate lucrurile ar fiahfel dacri ar rAsAri &Alan PrinIul Carol, In care dot&gen,eratii i§i puseseth toate sperancele.

De and Carol al 11-lea domne§te, acest elementcentral pentru tot ce este incredere, pregAtire 0 luptàexistA. Din ce In ce mai mult s'a inIeles ca nu e unadin temerile noastre pe care sA n'o simtA, niciuna dindorimile noastre pe care sA n'o impärtà§eascA, niciunadin sforprile noastre pe care sri nu caute a o ajuta, cripe drumul firesc al neamului el va fi gash totdeauna.

cfi, pretutindeni, la mice oara, el va aduce, impreunAcu acele Insu§iri de rassA pe care nimic nu le poate lido-cui In misterioasa Mr trecere dela o generaIie de domni-tori la alta, o informaIie de o rarA bogalie 0 siguranIa,cripAtatA 0 in anii grei, aca de bogaIi in invAlAminte,o judecatA dreapta, un dar deosebit de a gasi, instanta-neu, cea mai bunA soluIie.

Dar un Suveran nu e chemat numai a conduce, ciInteo mare mAsurà a reprezinta. Aceasta e o cerinIAneapArata oricArii societAIi. SA nu ne incelam a credeea', in aceastA vreme de haine negre §i urite, de atitudinibanale, de cuvinte §terse, de mohoritä §i amaritA unifor-mitate, oamenii nu mai doresc, precum doreau mo§ii 0


stramo0i lor, de stralucire, de fast, de marenca figu-

Pentru aceasta sant de nevoie pe care,cu toata pregatirea cu toata bunavoinIa, nu to0 capiide Stat le poseda. Numai un om voinic i frumos,clack' se adauga o tinerela infloritoare, cu atilt mai bine,numai un perfect soldat, pricepanduli i iubinduli mese-ria, pentru ea insa0, ca ci pentru toata asigurarea pecare o da erii, numai un cef de oaste nascut poate inde-plini o misiune aca de grea. Si el trebue sa fie 0 un per-fect gentleman, capabil de a se recunoacte in orice mediu0 de a-1 ca§tiga, de a-1 domina, daca e nevoie, un omde lume mladios, in stare ca9tiga indata toate sim-patiile, un vorbitor inzestrat, care sa poata gasi tot-deauna cuvantul ce trebue, un orator On de dvantin ceasurile mari.

Nu e nimeni care sa poata contesta aceste insuOrisuperioare celui de-al treilea rege roman.

Aceasta s'a vazut mai bine deck oricand, umplandu-niinimile de bucurie, cu ocazia vizitei dela Praga, menita,in prima idee, numai scopului de a dovedi noctriintru apararea granilelor ca santem dintre acele popoarecare nuli parasesc indatoririle contractate, ci, in bineci in rat', raman langa amicii lor, fara sa urma-reasca ci cele mai indreptalite din interesele divergente.Carol al 11-lea a aparut, astfel, la Praga, ca garantul celmai sigur al onestitalii noastre in legaturile internalio-nale, al siguranIei cuvantului pe care 1-am dat, al repul-siunii faIa de orice politica de duplicitate, care, de altfel,se pedepse§te, la urma, insa0 pe sine.

retie.Inst condiIii

9i

a-9i

aliaOlor

aliaIii ci

REGELE CAROL AL 11-LEA 16

Dar calitatile personale erau atat de superioare, 'hickactul de curtenie, de asigurare, datoria de a reprezinta0 de a simboliza, cum nu cere mai mult situatia deSuveran constitutional, s'a prefacut nu ni dam samain deajuns, neavand, cei mai multi, informatia necesarkinteo manifestatie populara cum de mult n'ai mai fostin Europa, intr'un triumf, la care au fost atra0 9i repu-blicanii cei mai devotati acestei forme de Stat, untriumf, zic, al regalitatii Inse0.

Parch' ar fi inviat inaintea Cehilor de astazi vechiul lordomn medieval, impodobitorul terii cu monumente nepe-ritoare, marele Carol al IV-lea, 9i el un u bun cavaler *.4 Acesta este un rege >>, to iest Kral, se auzea din gurileoamenilor simpli, 9i 4 regele frumos >>, ca 0 voinicul,seriosul Lui copil, era obiectul unei admiratii generale.Miile de mfi care, dela un capat al Cehoslovaciei la altul,alergasera ca sa-L vada, il vor 'Astra adanc sapat inmemoria lor, aa cum le-a aparut supt coif ul de argintin mandra uniforma romaneasca. *i in urechile cui auputut sa-1 auda, mai ales in memorabilul discurs solemn,de raspuns prepdintelui Bene9, care n'a uitat pe MihaiViteazul, sacrà umbra de paza la hotarele capatateintai de dansul, vor ramanea cuvintele pline i de ama-bilitate, dar mai ales de siguranta nezguduita in tam,ca §i In poporul sat.

S'a creat astfel una din acele stari de spirit in lumeadin afara care e una din marile sigurante ale Statelor0 natiunilor.

Iar noi, cari 1-am urmarit cu iubire in aceasta intaiecalatorie peste hotare, ni-am intarit siguranta ca Regele


poate nu numai gi reprezinte cu o deosebita stralucireRomânia 0 poporul românesc, dar 0 sa le ridice sus inopinia lumii dela care atarnii a§a de mult §i viitorulcelor mai mari 0 celor mai puternici.

15 Noemvrie.

III

UN POET FRANCEZ DESPRE MOLDOVA:EDOUARD GRENIER

In Fran la multa vreme Romanul n'a fost obiect deliteraturk Daca au razbatut unele nume si unele povesticare puteau fi trecute in operetk nimic in prelucrasrileusoare de pe la jumatatea secolului trecut, cu bandilisi potere de carton, nu poate da cea mai mica idee desprece este, simte si doreste neamul # leranului dela Dunare *.

Secretarii domnesti si dascalii copiilor de boieri dinsecolul al XVIII-lea rift puteau considera, cand stiausa Tie un condeiu, aceste # Principate * pe care le con-siderau ca o provincie turceasck deck din punctul devedere al 6 filosofiei # contemporane: daca apes& # tira-nia * Domnilor asupra unor supusi cari trebuiau con-sidera-ti ca nenoxociIi. Un Carra, un de Hauterive ne-auprezintat, in proza lor de istorici sau de simpli calatori,supt acest singur raport.

In alegerea acestor ajutatori, ai nostri nu se price-peau deck in ce priveste un bun stil francez. Omul de ta-lent n'a ajuns la preluire cleat odata cu epoca romantis-mului. Deci, and au venit la noi, cu insusirile lor deo-


sebite, un Vaillant, un Colson, atunci secretarul, profe-sorul a ajuns sa fie socotit altfel deck in singura lega-turg cu un rost profesional, 9i el insu9i s'a interesat desocietatea româneasck de aproape cercetata, pentru eaIns60, pentru propria ei valoare 0 pentru originalita-tea ei.

Astfel nu numai drepturile noastre au fost aparate deoameni ca ace9tia, dar ei au avut aici, ori au plecata9a din aceste locuri , sentimente de stimä pentruoameni.

Acum in urma, un membru al Scolii Române in Frarga,d-1 Barbu Slu9anschi, a infillipt, dupa memoriile, ramasemult timp pecetluite, ale acestui om de mult talent poe-tic 9i de o frumoasa inteligen-0, dar mai presus de toatecu o a9a de caldd inima, credincios amintirilor scumpeale tinereIii lui 0 insuflelit de recuno9tin-0 pentru Domnulpe care-1 servise cu devotament, rostul 9ederii in Mol-dova al lui Edouard Grenier, secretar al lui GrigoreGhica din epoca Unirii.

Coboritor al unei familii de burghezi din provincia.franceza, burrà pastrAtoare pada astázi a unor indelun-gate tradilii coborindu-se p'ana in adâncul evului mediu,el se nascuse la Batime-les-Dames, in departamentulDoubs, spre murrpi Jura, la hotarul de &are Elvelia.Se IntArnpld CO studiile lui, ca 0 ale fratelui mai mare,0 le-a rdcut in acea frumoasà localitate, plina de far-mecul gradinilor, care poartà in insu0 numele ei pare-camireasma chiar a trandafirilor cari inflorese bogat acolo,Fontenay-aux-Roses. Si soarta a filcut ca tot acoloastdzi, in locul unde a invaIat el, sali desavir9eascil

UN POET FRANCEZ DESPRE MOLDOVA: EDOUARD GRENIER 19

orientarea §tiinIifica tinerii istorici 0 filologi rominiincredinlaIi conducerii mele, in §coala pe care am avutnorocul de a o crea.

Dela posturi in Ministerul de Finan le, el trece indiplomaIie, fiind intrebuinlat la Berlin intai, apoi laDresda 9i la Viena, pentru ca sa fie numit, la 1848, deun poet ca dânsul, Lamartine, ajuns factorul cel maiinsemnat al noului regim ie§it din revolulie, la Berna.Dupa o destituire datorità de sigur intrigii, se intoarcein Germania, la Frankfurt, loc de incredere, cad eravremea vestitului Parlament romantic al noii Germaniicare cauta sa se intruchipeze.

N'a vrut 86 serveasca pe prinIul president, viitorulNapoleon al III-lea, pe care, dupa lovitura de Stat,11 considera ca pe un calcätor de jurAmint 0 un caläual libert4ilor politice. Reveni deci la locul na9terii sale,pe care 1-a iubit totdeauna, ca un bun fiu, 'Ana' ce moarteail prinse foarte liatrân, la peste optzeci de ani, acum vreotrei decenii abia, in 1901.

Ajunse secretar al lui Vodd-Ghica pe o vreme andacesta, reincepfinduli administraIia in timpul razboiuluiCrimeii, supt regimul de ocupaIie austriack era nu numaiobosit 0 desgustat, dar intr'o stare de sanAtate careputea face sa se prevada tragicul lui sfar0t. Veni inIara la 1855 dui:4 recomandalia lui Ubicini, cunoscato-rul adânc al lucrurilor dela noi, caruia-i scrisese Alec-sandri.

Statu intre Moldoveni timp de doi ani de zile, ame-stecat intr'o societate pe care a prquit-o mult pentrufinela 0 buratatea ei, nu fard a-i vedea 0 laturile slabe,

20 SFATTJRI PE INTUNEREC

§i el s'a legat, nu o singura data, cu sentimentele uneirespectuoase iubiri de eke una din femeile, §.1 preafrumoasa filch' a Domnului insu§i , care erau atuncifala acestei lumi boiere§ti, ale carii insu§iri de inteli-genta §i de simlire nu erau mai prejos de farmecele fisice,ce aat de u9or cucereau pe strainii ajun§i pe melee-gurile noastre. Cu toata deosebirea de rang, acela caredescrie ap de mi§cat, dupa mul%i ani de zile dela rupereaacestor fragile relaIii, anume mornente din tinerela sa depoet, a trecut foarte aproape pe lânga ideea unei cash.-torii care 1-ar fi relinut in Moldova. Una din cele maifrumoase mici poeme ale lui e inchinata d-rei PulheriaRoznovanu, <( Lilica * acestei adevarate §i pure iubiri, §i

alta anta pe acea # princesa N. *, care e incântatoarea§i capricioasa domnila Natalia, pentru care a cazut induel cu un oficer austriac nenorocitul ei soI.

Nu pleca din lark inchinând in cale buchli armonioaseprietenilor §i prietenelor rama0 in urma, fara a fi sug-gerat sau imbracat intr'o forma aleasa ateva din celemai insemnate mesagii ale Domnului. Dar el n'a ramasnesirrgitor nici la farmecele Ierii in care a petrecut anide tinereIa ce nu se pot uita niciodata de sufleteledelicate, mice li-ar da pe urrna vie4a.

De aceea, and, dupa catastrofa lui Grigore Ghica, elindrepta acestei umbre respectate unul din cele maiprofund simlite poeme ale lui, ceea ce ctinta el, impre-una cu nobleIa acestui suflet ales, inchinat cu totul,pfina la sacrificiul de sine insu§i, patriei sale, esteMoldova ins4i, cu toate darurile §i ispitele ei. Nimic nulipswe in aceasta evocaVe.

UN POET PRANCEZ DESPRE MOLDOVA: EDOUARD GRENIER 21

Domnului azut insfingerat de pe urma calomniato-rilor ii inchina aceste versuri:

Supt &alma fara nume 'n smeritul cimitir,0 pulbere inchisa in pulberea taranei,Culcatu-te-ai in umbra uitarii pentru veci.Aici inima care , sumbru mister si aspru! ,$tiuse tot ce este marire pe pamantEra ursitä s'afle odihna O'mpacare.

0, Dwain al Inieu §i mandru §i bland, prea simtitor,Nu §tiu daca acuma m'asculti gi ma zare§tiDin patul plin de sange al adormirii tale,Dar eu aduc la groapa uitata de ceilaltiCu lacrime parerea de rau, suspin, durereaCui fuse sluga dreapta §i credincios amic.

Amic, da, ca gi fiu-ii. In Curtea ta bogataEu fiu Ili eram tie §i tu-mi erai ca tata.Ca un frate mai mare eram fiilor Mi.0 cat ma mi§ca astazi aceasta amintire !Mi-e cald obrazul Inca de sarutarea ceMi-ai dat-o cu iubire in ceasul despartirii.

cum iubeai, o Doamne, cantarea-mi de poet.Nu poate sa ramaie mut astazi glasul mieu.C'o vie amintire imbalsama-voiu trupul,Ca marmora cea alba de geniu lucrata,Indoliata-mi muza, bocind la capul tau,Va arata mormantu-ti acelor ce-or veni.

Nu crede ca voiu pune iperbola in versu-miCe trebue Bali fie un nimb nemuritor.Destul de 'nalta-i fruntea ca sa n'o mai ridic.$i-apoi mormantul este un templu de mistere$i adevarul singur, dreptatea austelraAu dreptul sa luceasca in tl ca lampi tle aur,

$1,


SA-ri fie bur& pacea In rarana stráinI,SI fie mai usoara cleat fiind tu viu,SI dea oaselor tale tot ce-ai cerut: uitarea,Uitarea mi9eliei §i-a nerecunostinriiCe ri-a adus insulta pan' i 'n singuratateaIn care se-astrucase bietul cap obosit.

far %am Insa§i apare astfel unei amintiri adfincinduioate:

Nu'i mai vedea tot ceea ce-ri fuse bucurie:Acel cer plin de stele, de ocgiul se 'nneca,

horele voioase a' gloatei adunate,In care-ai vrut ca nimeni sa nu mai fie rob,

oceanul verde al rarnei din MoldovaCe-si desfIroarä valul de griu i de porumb I

Nu'i mai vedea pIãieu1 ce vine dela munte.Nici ochii de blander& mande a femeilor,Tiganii fIrfi vatrI mergand ve§nic pe cale,Taranul ce se pleaci sub legile §erbiei,Dar merge in opinca-i cu plete revIrsateIntocmai ca strarnosii supt Casarii rornani!

Nu, nu, dar bucurie 'n odihna ta a aibi:Acest popor de blanda putere, cum i-i sterna,UrmeazI brazda care cu trud'o ai croit,

Suveranii lumii 11 judeca. Tori tac...Iar, dacI poate dreptu-i va cântári purin,Nu-ri pese: constiinra lumii invinge soarta I

astazi, pentru noi, eontiinla lumii va invingesoarta , #,

Si

Si

Si

*i I

UN POET FRANCEZ DESPRE MOLDOVA: EDOUARD GRENIER 23

Rareori s'a vorbit astfel despre noi, 0 poate ea inIa0 un coil de loc ar putea sa capete, in semn de recu-no§tirrp, numele lui Edouard Grenier.

18 Decemvrie.

IV

ROMANII IN POEZ IA EUROPEANA:UN IMN ITAL IAN DIN 1885

Pamantul românesc 0 oamenii lui au de sigur tot cetrebue ca sa intereseze in chip deosebit pe un straindin Ieri unde natura n'a fost a§a de darnica sau undedarnicia ei s'a revarsat numai in anume momente, pecand, aici, e muntele tot, afara de culmile ve§nic albede zapadk de adanciturile prin care se alcatuesc gheIu-rile, de coborirea mareaca a gheIarilor distrugatori; aicie incantatoarea regiune a podgoriei muntene, bogata inlivezi; aici e terenul de modalci §i. scufundaturi, bunepentru razboaele de surprinderi, al Moldovei; aici ecolIul de stepa sarmatick eurasiatick prelungit prinBugeac in Covurlui, coborit in marea de ierburi a Bail-ganului ; aici fala de rodnicie a 9esu1ui muntean se aco-pere de cele mai frumoase holde sau de giulgiul zape-zilor ; aici, hranita din rauri bune, amestecandu-0 alba-strul de supt munte cu huma larinelor, Dunarea trageo linie de desparIire care nu e pentru amintiri §i datini,nici pentru atingerile reciproce, ci pentru caractereledominante a dot& lumi, de o esenla deosebitk in ciucla

IIN IMN ITALIAN DIN 1885 26

tracismului originar, a largii revarsari romane 0 a atatorfactori comuni in vieqa contemporana.

Iar, in ce prive§te pe oameni, laranimea aduce culturaei cu milenare radácini, indemanarea artistica a femeilora§a de me§tere la Iesut, impodobit §i inflorit, pricepereainnascuta a barbatului la toate me§te§ugurile uneibatrane tehnice simple, darul de a povesti cu §art 0haz, poezia pe care Para a se gandi nu se poate sa nu oamestece neamul in orice cugetà, simte 0 face, omeniaaleasa, politela distinsa in legatura cu oricine-i rasare incale, alaturi cu vijelioasa pornire contra oricui 10 ingaduesa-1 incalce acasa la dansul. Deasupra, intelectuali inga-duitori 0 o fina clasa boiereasca. Intr'o astfel de atmo-sfera unica, vizitatorul se simte rapede legat, 0 mulci9i raman, nu numai pentru nesffigitele posibilitali de aca§tiga §i de a trai mai larg 0 mai u§or, dar 0 pentrucae aici un farmec care mome§te 0 reline.

AtaIia calatori ni-au consacrat pagine de simpatiereal& 0 chiar de inIelegere adevarata. In toate literatu-rile in proza, sant pagine inchinate noua, in care, Pang&critica, nu totdeauna indreptalita, venita dela oamenideprin0 a trai in cu totul alte imprejurari, sant 0 cuvintede lauda cu simplitate cantarita, care alcatuesc mangaie-rea noastra pentru multele nedreptaIi ce am suferit,pentru insultele aruncate asupra masted.

Dar 0 poezia neamurilor s'a oprit din cand in candasupra noastra, 0 poate fi placuta ascultatorilor 0aceastà interpretare poetica a ceea ce e permanent §ia ceea ce, in desfaprarea vremilor, a fost trecator aicela noi,


Deocamdata, cAci am de end sà caut asemenearAsunete ale firii 0 vietii noastre 0 in alte literaturi,vreau sa ara cum au cântat despre noi popoarele carevin din acela0 trunchiu latin 0 care vorbesc limbi ash.-mánaoare.

Voiu putea astfel sä vA aduc inainte, odatà cu analizaadmirabilului volum pe care ni-I consacra, la 1856,Englezul Henry Stanley, membru al Parlamentului, in# Antologia Romfineasca », o serie de reu0te traduceri dinliteratura romantic& a noastra, 9i alte asemenea màrtu-risiri de intelegere 0 iubire. In asta sear& va fi vorbanumai de un ecou italian a ce am fost noi in vremeade prefacere de pe la jumatatea secolului al XIX-lea,epocd de maxi sperante 0 de frumoase visuri, a edrorInIelegere a trecut fail greutate i asupra cercetãtorilorstrAini, cu sau MA' o stdruin0 sau o orientare mAcardin practica noastrA.

Prea departe de noi, cfintAreIii italieni mai vechinu ni-au dat nimic pe care sà-1 putem pune alaturicu multele 0 plinele de simpatie pagine ale prozei carein aceea0 tar& ne-au fost inchinate. Nu cunoa§tem can-tece despre Romania On& dupa 1850, §i e pulin probabilca o tautare mai stdruitoare va ajunge vreodatà sà ledescopere. Cu atat mai vrednic de atenIie e poemulasupra caruia vreau sa. vorbesc.

La 1885 ispravisem cu ultimele urmari diplomaticein legatura cu rázboiul nostru de neatirnare, biruindunele piedeci ale neincelegerii, ale rguatii sau numaiale intereselor opuse. Franla se Iinuse la o parte de trudaunei nalii latine care facuse pAcatul de a chema ca Domn

UN IMN ITALIAN DIN 1885 27

pe un Hohenzollern, fie 9i unul dela Rin, catolic, avilndprin tatà ca 9i prin mama s'ange latin 9i adus ca pro-tejat al insini Impáratului Napoleon al III-lea. Ger-mania lui Bismarck r5spingea din trufie 9i pentru mes-chine socoteli de tarabA o -card care totusi era guvernatIde acel print din dinastia prusiana. Cum se refuzaudrepturi Evreilor, nu ne putea cop1e9i de simpatie Angliacondusä de Beaconsfield-Disraeli. Rusia, privindu-ne cape ni9te nerecunoscàtori, ne despoia de Basarabia meri-dionalà. 0 singurà simpatie ramfinea, 9i, cu toate diver-gentele in chestia evreiasca, ea nu ni-a lipsit: a Italiei,care-9i amintea de vremea and, supt presidentia luiMazzini, Români 9i Italieni lucrau, 9i prin conspiratii,pentru a-9i clàdi patria viitorului.

In aceastà atmosferà cineva despre care ni s'a spus caar fi traind Inca, foarte bàtr5n, la Roma, d-1 SeverinoAttili, se pare un fost elev al lui Canini, statornicul prie-ten 9i bun cunoscator din Venetia, Indreptà un imnRomfiniei.

E vorba intaiu de admirabila rezistentä romfineascfide-alungul secolelor, mo9tenire de darzenie roman-à,care a putut sa Infrunte

...insulta grosolanaA celor cari-atatea veacuri ne-au pus supt jug.

Sau, in alte cuvinte:

Puterea, fii mai rara, ce este-a InfruntaSenini, mucenicia de ani fara de numar,


Poetul se opre§te la # zidurile # vestite:

De la Traian, cladite cu mfida de cohorte.

La vederea ruinelor, trecutul glorios invie, qi iarg0acvila strabuna zboarä deasupra cfimpiilor acuma liberate:

...Vechiul Dac iar se zbate 'n piept,Si raze glorioase in ochi s'aprind din 13011.

Aceasta e taina p5strArii române0i:

...Natia cu mândra simtire de Roman,Deli supusä Inca si'n vreme de robie,Pasta si'n graiu, In faptä, In datini pe cei vechi.

Dar prezentul insu0 are un neinvins farmec pentru celce pare a ne fi cercetat acasd. Ian mulIimea din # cutares'atuc sarac )), adunatà in weptarea 4 smeritului lautar >>:

Si'n sunetul de coarde, In suierul de naiu,Incep s5. salte 'n ritmul stravechit sprintene feteCu soldurile pline si 'n ochi cu foc nestins,Si strâns le tin de mfinä Meg bruni cu lungi plete.

Ceremoniile poporane ale nunIii nu lipsesc nici ele,cu pelitorii purtind steagul, cu oraIiile preamgrind fra-moasa, cerboaica ascunsà:

... Sfioasa ciutà iesitä din pkluriCu ochi de soim si proul cel lung furat din soare.

Toate datinele 0 superstiIiile nunIii stint zugrrivitegle un adevärat 0 bine informat cercetrutor.

UN IMN ITALIAN DIN 1885 29

Istoria noastra e cunoscutd §i ea cui pomene§te intreacat pe Stefan-cel-Mare i Mihai.

Epoca decadergei e depltinsd: cu o boierime servitade Tigani, cu Domnul preocupat numai de dajdii i chiar:

...umbra 'nselAtoare a bunului Muscal.

A§a i se pare a fi pAna la rázboiul Crimeii, and:

Trei neamuri mari venirA sa-1 scoatA din durere.

Adresandu-se cAtre acest frate chemat la o vieaVanouà, el ctinta:

Si ri-a fost dat atunce i tie, Romanie,SA vezi cum steaua veche in cer s'a ridicat,Sortindu-ti invierea...

Dar douà rena§teri stau alaturi in acel fericit moment:pentru Italia insa§i sânt zilele dela Magenta §i delaSan-Martino:

Asa, Dacie veche i sorA italiana,Te-ai pus pe drum atuncea alAturea de noi.

Plevna se apaza aldturi de numele noii glorii a popo-rului Italiei, §i sträinul mândru8 care s'a fäcut astfelrege f§i capath partea in aceastà entuziasta recunoa§tere:

Al nostru Carol insusi, luptand, ii castigaSupt gloante dreptul sacru de-a se numi Roman.

30 SPATURI PE INTUNEREC

Bucuria noastra aflä un ecou simpatic la cântárel,u1italian:

0, Bucuresti, ce mandru rasuna glas de trambitiSunand a biruinta, si strigat ascutitAclama pe aceia ce via cu steagul sus.

*i era cea noud de muncâ organisatà se va deschide:

Acuma, stand In scaun de libel% putere,De tara suverana, o, fiat demn' a Romei,0 opera de fapte frumoase iar te vrea.

Pentru aceasta e nevoie de unire a tuturora, §i el ocere cu incredere:

Aveti inima blanda ca noi si nu ucidetiCu dreptul frati ai nostri in inimi si in minti.

Ar fi vrut sa' spue acestea in limba lui Ovidiu exilatul,in magnifica latinä, dar graiul dulce al lui Dante va ajunge§i el nu va peri:

Ci, cum In Oceanul ce-1 sfasie furtuni,i unda mititica Isi afla loc In marea

Invartejire care se pierde 'n infinit,Asa In nesfariirea iubirii noastre, glasu-mi!

Acest glas de iubire, prietene italian, nu s'a pierdut.11 opunem acelora cari, in vremuri vitrege, cfind prie-tenul trece drept du9man §i eke un du§man drept prie-ten, n'au sentimentele de care pentru noi, cei de departe,ai fost insufleIit.

4 Decemvrie.

V

IN AMINTIREA ZILEI DE 24 IANUARIE 1859

Optzeci de ani se vor implini in curând dela fericitulact, plin de minunate urmari, la care nu s'au ganditIna deck foarte pu-Pni dintre oamenii dela 1859, alUnirii Moldovei cu Muntenia.

Asupra lui ne putem opri in fiecare an fiinded necon-tenit, potrivit cu imprejurarile noi, el ni dà invApturi;atitea lucruri de azi, care ni par neplàcut sau durerosde nein0les, capatá 16murirea lor in lumina celor cares'au facut atunci de o generaVe de oameni, de boieri9i intelectuali, de boieri cari §tiuserà sa fie primii inte-lectuali ai na-ciei, cari fará indoiald reprezintau, inainteadesparlirii in partide, pornite unele impotriva altora,o mare solidaritate morala, singura putere pe care sepoate intemeia viitorul nalional.

Ce a fost pucin inainte de Unire, nu ca fapte, pe carele §tie, e presupus c'd le 9tie, oricine, §i cel ce n'a ascul-tat leclii de istoria Românilor sa Led bine sg le invele ! ,ci ca stare de spirit, caci, totdeauna, ceea ce hottir4teasupra felului cum vor fi faptele, e acela cum se gase§tesufletul unei societ4i?


Au fost, de sigur, nu in Muntenia, in u Romania )),cum se zicea atunci, care §tia ca va trage folos materialdin actul Unirii, i oameni cari nu voiau confundareamicii lor leri in -Ora cea mare. 8i aici, tocmai in acealumina, de care vorbiam, a vremilor mai noi, sa staino clipa pentru a-i judeca din nou, altfel de cum i-a jude-cat vremea lor §i de cum a ramas pana azi chipul de a-ijudeca.

Nimeni nu s'a gandit a in patria mai mare i§i vapierde rosturi pe care le avea in cea mica, nimeni, masu-randu-se cu zari mai largi, nu s'a simit prea mic i avrut deci sa traga perdeaua pan& unde mergea puterealui. Nu, nu, aceasta n'au facut neunioni§tii moldovenidela 1859. Ci-i Indemna pe dan§ii un nobil sentiment,pe care nu-1 corectasera de ajuns, cu toate ea, de sigur,erau oameni §i caci totul, bineleraul, se margene§te la aceastä clash' de intelectuali Inrangurile de sus, raIiunea.

Se publicasera de curand, de abia caliva ani, croni-cile Moldovei, de acel mare intre cei maH, cfiruia astaziar fi trebuit sa i se pue un manunchiu de flori proaspetela monumentul sau de aici §i altul la saracul sat' mor-mant dela Ia§i, Mihail Kogalniceanu. Rasaiise o Intreagalume, pe care n'o facusera cunoscuta, dupa ingusteleprograme §colare de atunci, nici carIile de §coala, ointreaga lume de aprigi, harnici §i, de atatea oH, adancduio§i Moldoveni. Domni cu steaua in frunte,credincio§i boieri In ceasurile maH i grele, devo-tate gata sa alerge cu ce gaseau supt mama' in ajutorulcapeteniilor fire§ti ale lor. Era acolo atata freamat de

cul/i

mul/imi

intcligrn5i

biruintii

TN AMINTIREA ZILEI DE 24 IANUARIE 1859 33

oaste, era atilta senina dreptate in Divanurile Domniei,era atata truda pentru a 'Astra marunta movie erevtina,erau atittea calde lacrimi amare, curse de-a lungul veacu-rilor pe obrazurile mâncate acum de IArna cimitirelor,a bisericilor i a ampiilor de luptii I Aceasfa Moldovaguvernath de sine , baga/i de sama, nu supus6 cândvastrainului , era una din marile crealiuni ale poporuluirominesc, din glorioasele lui ctitorii, era unul din rezul-tatele fire9ti ale unei lungi desvoltari organice. Asupraunor astfel de fiinçi politice, pline de o vieaVa moralcu lung trecut istoric propriu, se poate plânge, iar nuasupra unor forme, de oricat de larga dainuire, pe carele-a fAcut numai strAinul cotropitor peste o vieaca ro-mâneascfi, oricat de puternica i de interesantà, darcare n'a putut niciodatä EA' lupte supt steagurile eiproprii.

CApetenia de impotrivire n'a fost un om politic, cares5. se simtà in primejdie de a fi desbracat de drepturilesale din casa de sine satdtoare, ci cfintareIul vremilorlui tefan-cel-Mare, autorul dramei Mihu, InfaIisatorulluptelor biruitoare ale unei Moldove neajutate, ba adeseori, de nevoie, chiar teadate de sora ei de peste Milcov.Nicolae Istrati, Inainta9u1 entusiastului nwcionalist carea fost doctorul cu acest nume, era un mare binefaciltorcultural pentru Moldovenii lui, cgrora pe mo§ia-i de boierli-a Intemeiat coal i i-a facut sa sima. frumuselaculturii române§ti. lar, and ceea ce credea el ea.' poates'a pAstreze viu s'a prabuOt prin logica desidpidriinalionale, el n'a scos un singur cuvânt de protestare

dânduli sama sau ba a a gre9it, s'a Iinut, ca repre-0,


zintant onest al unei cause invinse, la o parte de mersulfiresc al imprejurkilor in România unita.

Au mai fost ins& 9i alIii, cari, 9i dupà 1859, ba chiarmultà, foarte multa vreme dupg aceasta, nu s'au impacatcu ideea dispariliei Moldovei lor.

Nici ace9tia n'o faceau pentruca personal s'ar fi sim-%it pkasili sau pentruca noua %all cerea oameni maimari deck ai fiecArui colIi9or din Iara cea mica. Mi9careaseparatista dela 1866, la care au participat 9i mulIioameni foarte cum se cade, are o alta origine, 9i deckaceea a uneltirilor pentru a ridica in Scaunul stApAniriipe ciudatul mare boier Nicolae Roznovanu, care nu sedistinsese prin nimic. Mitropolitul Calinic Miclescu nu eradintre aceia cari sä poatà fi cfi9tigaIi printr'o intriga:era prea inteligent, prea cult, prea boier pentru aceasta 9i,in situalia pe care o dobandise 9i care 1-a dus dela sinela rangul suprem de primat al Flomâniei, el nu mai aveanimica de rkrnit, cum, de altfel, n'avea de plkit nicio jig-nire. Nu era nici parerea de räu pentru decaderea, nu aMoldovei intregi, cad nu era casul, dar a frumoaseicapitale domne9ti a Ia9ului, a cdrui stare tot mai tristäa fost determinatà, nu de o prigonire bucure9teand, deun egoism centralist, ci de dond alte motive care se r; o tcorecta 9i astazi: pArasirea de boierimea, skAcità, a Mol-dovei, a vetrei lui strdmo9e9ti, unde oricum trebuiausali pastreze un nobil sA1a9, instrainat astazi, 9i, aldoilea, pierderea, prin imigrki straine, a caracteruluinalional, care trebue afirmat cu orke preI alaturi, intr'unIa9i nou, alAturi de imensul ghetto in care s'a prefAcutcetatea lui Stefan-cel-Mare.

IN AMINTIREA ZILEI DE 24 IANUARIE 1859 35

Dar, dach s'a mers Ong la procesiunea plecata delaMitropolie, dupa vechea datink cu Vladica In frunte,9i la o adevaratà luptà cu armata, cu acel regimentmuntean care a fâcut uz de arme 9i. s'a varsat destul&Lige, era pentru altceva : pentru detronarea lui Vodà-Cuza, care era pentru Moldova jertfità o mândrie 9i omângaere. Acea zi tristri dela Ia9i reprezintà astfel pe-deapsa pentru noaptea din Februar a aceluia9i an, 9ia fost un mare act de curaj ea, peste calcarea de jurà-mfint a unui ofiler moldovean, un om politic din Mol-dova, LascAr Catargiu, regent, a indrdznit, cu primejdiapierderii oricAror simpatii mo1dovene9ti, sä apere 9i cupu9ca unitatea nalionala care abia se Infaptuise.

5i, dupà tot ce a putut sá lase in suflete un astfel detragic moment, faVa. de Bucure9ti, clack' nu faIa de toatâlumea româneascA dela Miazázi, a continuat o atitu-dine de impotrivire cgreia in tinere-ca mea i-am fostmartur 9i eu. Se evita drumul la Capitala cea nouii 9i,dacd n'ar fi fost acolo un singur Parlament, cal6toriaar fi fost 9i mai rarg. Oameni culIi n'o cuno9teau Inca.Antipatia era insa mai puternicg la femei, 9i la spiritelecele mai culte 9i cele mai nobile. E adevArat cd 9i mij-loacele de comunicalie au fost o bucata de vreme foartegrele.

Dar acestea toate s'au dus incetul cu incetul, cfindalte generaIii au rasàrit, care nu ,cuno9teau Irecutul.A influeacat 9i aceea ca Moldova nu 9i-a pastrat o presaromâneasca a ei, care sa-i reprezinte punctul de vedere,fioicile de azi, redactate de straini, fiind o adeváratàru9ine. Administralia a intrebuinlat elemente care n'a-


veau legatura cu locul unde se nascuse fiecare, 9i nu-miaduc aminte ca vre odata un Moldovean sa se fi ridicatimpotriva unui functionar pentruca nu era nascut inMoldova. Profesori munteni n'am avut eu, nici in licee,nici la Universitate, pAna la un Stelian 9i un Tanovi-ceanu, prin 1890, amandoi foarte respectati 0 iubiti,dar eu am invatat la Boto§ani 0 cu doi Ardeleni:Marcian 0 Grigore Baleanu, acesta trecut 9i prinBucovina, un Ardelean, Suciu, fiind profesorul dedrept roman la inalta 9coa1a ie§eana §i literaturaromâneasca fiind predata, ca suplinitor, de ArdeleanulAron Densusianu, minded figura de tenacitate romanfi,caruia-i era incredintat cultul latinita-tii prin catedra sainsa0. Nu mai vorbesc de ofiterii munteni primiti cucea mai frateasca simpatie §i ale caror rani capatate inrazboiul de independenta au fost ingrijite cu cea maimare dragoste in colturi de provincie româneasca, pre-cum am vazut-o insumi cu capitanul infirm Dumitrescu,vecin iubit al casutei noastre din Boto9ani.

A§a a fost atunci, 9i e bine s'o §tie orice urs de bArlog,care nu se lasa tras afara ori care ar dori ca totul sa fietras la birlogul lui. Iar, daca n'a fost entuziasmul delaalte popoare pentru actul Unirii, daca n'a avut rasu-netul cunoscut in literatura, e pentruca el nu ie0sedintr'un mare sacrificiu de sange al neamului.

Cfind, ca pentru marea Unire de eri, acest sange acurs in Oroae, 0 mai condamnabil e oricine 11 ilia dea doua zi.

24 Ianuarie 1937.

VI

CARACTERISTICA LUI *TEFAN-CEL-MARE(DIN ISTORIA ROMANILOR, vol. IV)

Apoi tefan ivi avternu de moarte vi trecu la cele vev-nice in ziva de 2 Iu lie din acel an 1504, inceput, spunecronica, prin prevestirea unei grozave ierni, dupa carevenirg # ploi mari vi viirsari de ape vi. potoape *.

Pe lespedea frumoasa dela Putna, vie insuvi de multgâtith, urmavii nu gásirã vremea sã, umple locurile goalepentru anul, luna vi ziva sfttrvitului.

. Fusese inainte de toate un ziditor de -carà. Gasiseanarhie, cu patimi care rgsareau In fiecare moment vipe care nicio värsare de sange, fie vi a celui mai scump,nu le putea potoli, vi lAsa o boierime impacata cu sinevi ascultatoare de Domn, in care cu bunacuviinth tineriiveneau sa ieie pe urrnã locul liatrânilor cari se duceau.Boierimea in care nu mai era vechiul spirit maramurevande oameni nestapAniIi, gata de orice incgierare vi uvu-ratec trecând dela o ascultare la alta, privind, din tatãin fiu, Tara, nu numai ca o movie, ci vi ca o pradá. Secrease acum o altà lume, care nu-vi mai amintea nesigu-ranIele, capriciile, desele rästurnari, f-Arädelegile nepedep-


site §i omorurile in serie dela inceput. Alexandru-cel-Bunparea inviat, cu aceea§i sigura statornicie §i inlelepciune,dar cu un bra% mult mai greu, pentru oricine-i sta in cale.

N'a venit anume ca sa faca razboaie. Ele i s'au impus.Numai gata de lupta putea sa se faca respectat, §i biruinIaaproape sigura era singura cheza§ie fala de vecinii lacomi,gata sa se arunce la cel dintai semn de slabiciune. Delainceput i-a facut o oaste §i, dupa cele mai grele incercari,a innoit-o.

A fost bun cre§tin prin fapta in faIa cate unui con-temporan ca Vlad Calugarul, care era astfel prin credincanumai. S'a umplut §i impodobit Moldova de bisericilepomenirilor de inainta§i §i amintirilor de propriile bi-ruirgi: la manastiri, ca Putna, Voronelul, Neam/ul, informa cea noua, cu mult cea mai larga, adaugandu-sectitoriile boierilor, §i in ora§e unde din and in andrasarea Domnul impar%itor de dreptate, de§i hrisoavelese scriau mai mult, dupa aceea, la Suceava.

Dar nu era de ajuns sa fie cineva un bun cre§tin pen-tru a fi, cand el jignea %am, la adapostul acestui greubuzdugan.

SimIul neamului 1-a avut in suflet p mai ales fiinialui intreaga a trait in el. Dar faVa de Romanii din josel a avut intai numai legatura personala cu Vlad-Voda,pentru ca indata grija-i de capetenie in aceasta parte,dupa luarea Chiliei, sa fie a gospodarului care nu sufereca in faIa casei sale sa fie cine poate sa-1 intreaca dupaacelea§i ca§tiguri.

Dar, adesea biruitor asupra unor Domni # basarabe§ti *sau 1 munteni >>, cari-I primejduiau prin ei in§i9i sau prin

CARACTERISTICA LUI STEFAN-CEL-MARE 39

legkurile cu Turcii, n'a crezut ca-vi mai poate adaugiInca o lard. Aceasta pentruca in socotelile pe care i sesprijinea cugetarea, aceea era alta movie, 0 al%ii aveauasupra ei dreptul.

Fa la de contemporanii sai din crevtinatate, a fostnesfkvit superior, devi nu s'a facut infkivat cu lauriiCesarilor pe frunte ca jumkate-Românul Corvin Matiav.Avea mult mai multa pricepere deck acesta vi nu seVasa ispitit de mkirile care ratacesc, nici imbatat delaudele care se ingramadesc asupra celor puternici. Casi-mir al Poloniei trebuia sa-1 desguste pentru greutateacu care trecea la faptà, pentru uvurinIa cu care se lasainantat de formele goale, iar pe urmavii lui i-a privitmai mult ca pe nivte copii nebunateci cari nu vtiau prquicomoara bateane-celor unui astfel de vecin.

De Ivan Muscalul, care eavnea norocul, sprijinit peatata inIelepciune, al Moldoveanului, nu s'a putut apro-pia ; acela era mai aproape de un Han al Crimeii sau alVolgei clecat de un cuviincios Domn roman.

Turcii i se ivisera in faVa cu gloria cuceririi recente acetkii imparatevti de un tanar viteaz ca dânsul, care nudesprquia pe crevtini i a cautat legaturi cu

dat sama ca, Intrand In milenara traditie a BizanIu-lui, Mohammed al II-lea nu inIelegea a se aveza ca sta..panitor de-a-dreptul pe malul stang al Dunarii, unde-itrebuia numai forma, formalitatea inchiflàrii i platatributului. Acelavi tribut la nevoie 11 arunca 0 el in guralupului.

Dar nu s'ar fi coborit, ca Domnii dela Munteni, panala actul calkoriei la Imparatul. cel nou.

dânvii.i-a


Acesta rAmfinea pentru el << pagfinul * ca vi ceilalli4 Imparaii * ai hordelor tatárevti din BasArit, de alediror nOvOliri pradalnice a vtiut s'a se pOzeascfi, altfeldeck Polonia vevnic navalità , arsa vi insfingeratO.

Nu movtenise o luptà pentru cruce vi`niciun sentimentde sctirbd fa-0 de Necredincio0. ROpede Insà, fOrä Aaibà ca Indemn ura, el a simlit lupta pentru cruce ca odatorie, vi datoria aceasta, In vremile and statea maibine cu ambiliosul Mohammed, cu molAul Baiezid, n'aparäsit-o niciodatà, ca linie hotaritoare, Indatà ce IintapoliticA se ridica mai sus de nevoile momentului.

Traia Inteo vreme apriga, In care sfingele omenesc sevärsa larg. Nici el n'a fost zgArcit cu acela al duvmanilor,ba chiar de vreo douà ori cu al boierilor sOi. Dar increde-rea lui era sigurà vi, dela o vreme, ajutorul pgrintesc cald.

Daca prin cavalerism se inIelege bravura dela Nicopolesau sfidarea sorIii dela Varna, el n'a fost, Inteo epocà decavalerism, un cavaler, dar, dacà un cavaler a fost loanHunyadi, nimeni nu i-a fost mai asemenea dintre urmavicleat Domnul Moldovei, prin buna pregOtire, prin cura-jul de a infrunta riscul, prin despre-cul faIà de moarte,dar fOrá nimic din periculoasa pasiune a aventurii.

Era mai ales un suflet infralit cu al mullimilor nea-mului s'au, In care hotarau marile idei cOlguzitoare, careni-au fost sprijinul de-a-lungul veacurilor: movie, movte-nire, dreptate vi drept, pentru care era gata A se iaoricand.

AceastO Insuvire de dreapta cumpana i-a crulat neno-rocirile care s'au abOtut asupra atfitor cairaleri cari audeservit astfej causa areja li consacrasea vieata bor.

CARACTERISTICA LUI STEFAN-CEL-MARE 41

Marea virtute a rassei sale gasise in el cea mai deplinAintrupare. Aceasta il face mai rege deck regii §i, decalimparalii vremii sale mai impArat.

Pentru partea cavalereased a fiinIii sale, pentru caremai ales se preluiau atunci oamenii, a primit laudemari §i dela Papi §i dela scriitori deprin§i a imita fraselemarilor Romani, cari ins'a aveau §i fapte de aceea§ivaloare, dar pentru partea cealaltä, pentru jertfireaa ceea ce personal i-ar fi adus §i o mai mare glorie, numaisA nu i se vat'ame -Ora, pentru aceasta bkrânul raze§supt Caciulä de osta§ n'a apatat deck recuno§tincanemuritoare a neamului au, care, neputfindu-1 sfirqiin biserick 1-a 11161 Iat cu mult peste fiinca omeneascain necontenita, spornica poezie a legendei.

5 Fevruarie.

VII

0 PRIETENA VECHE A NOASTRA:POETA MARIE NIZET

Intre cei cari ne-au inIeles si ne-au iubit, si ei santasa de pulini , trebue id asezam si pe o fata din Belgiacare, acuma saizeci de ani, a aflat de noi, intamplator, laParis, a simlit interes pentru un popor care tocmaicauta, cu armele in mana, sal.' recapete deplina liber-tate si, ajungand a cunoaste in Iara chiar vieala noastrasociala, ni-a inchinat un frumos volum de versuri, inti-tulat chiar Romdnia, cu subtitlul: << Chants de la Rou-manie *, si un roman cu subiectul din acel moment, incare sant fete frumoase din ale noastre, Tiganci, Rusidiabolici, si ce a mai putut ea, saraca, sa adauge la ointriga grozava si copilareasca.

Sa ne oprim deci nu asupra celei uitate, caci n'a trezitniciodata o deosebita atenlie recunoscatoare sau macaramabila, ci asupra total necunoscutei, si in toate timpu-rile, Marie Nizet, din ale carei versuri am dat candvadoua bucaIi ce ne privesc mai de aproape 1).

1) In Calenclarul o Neamului Românese* pe 1917 (Ia§i),

0 PRIETENA VECHE A NOASTRA: POETA MARIE NIZET 43

Prefala insa9i a volumului de poezie din 1878 intere-seaza. E scrisa dupa clausa despoietoare pentru noi atratatului din Berlin care smulgea Basarabia-de-jos unorinvingatori 9i unor aliaIi. S'i Belgiana scrie: <( drepturinelinute in mina, compensaiii de batjocura, iata ce niofera istoria anului de faca, care a ratificat, prin tratatuldela Berlin, tradarea cea mai strigatoare (insigne), targulcel mai ru9inos pe care acest secol a avut sà-1 inregistrezein analele sale: vorbim de retrocedarea Basarabiei *.Si a semnala aceasta infamie diplomatica, pe care ova corecta dreptatea imanenta, care nu doarme, i separe acestui suflet simIitor cu atat mai necesar, cu cat4 aceasth nenorocita Romanie are atatea drepturi asu-pra simpatiilor noastre, ea careia-i lipse9te numai 1ini9tea9i o administra;le mai cuminte* , aceasta subliniare ea ei , t pentru ca sali poata Iinea cu vrednicie rangulalaturi de Elvelia 9i de Belgia 0.

Nu ajunge numai atata: ea face o asamanare intrecarecterul etnic al Romanilor 9i acela al naliei sale Inse9i,oprindu-se asupra imprejurarilor in care, de-a lungulveacurilor, au trait Valahi 9i Valoni, ai no9tri 9i ai ei:# Noi, Belgienii, ni facem o datorie &á susiinem causaacestor Romani, a caror istorie, prea necunoscuta, infa-ti9eaza atatea puncte de asamanare cu a noastra, 9i

cari, de pe malurile Dunarii, dau cu. iubire numele defraIi Valonilor >>.

In versurile ei, i9i spune tinereIa : # Sant o copila(une enfant) care vrea, ca singura a ei glorie, O. legenumele ei de al tau r>, #primind sfidarile josnicilor taidefaimatori )), intre cari, la locul dintaiu, apaza pe


cari au fost ni§te tradatori )>..0 Pentru orice apfi-sali*, de altfel, ea spune ea' R are o plangere priete-neasca

Cu politica lui Gorceacov, a lui Ignatiev 9i a luixandru al II-lea ea duce, inca inainte de fapta rea a

un rázboiu in numele acelui scump lucru decare azi multe popoare nu 0iu cum s'ar desparli mairapede, atunci and el n'a impiedecat niciodata ordinea,ci numai a a§ezat-o in sfantul altar al con0iintilor,care e libertatea.

Imparatul Slavilor e prezintat, Inca din Martie1877, ca o intrupare a 0 §acalului muscalesc comparaliecare corespunde cu ce spune istoria. Intr'o aqiune raz-boinic4 din care noi tim ca n'a lipsit sinceritateachiar o credinfd mistick respectabila chiar de aceia pecari-i ameninià fur-a, ea vede numai ipocrizia unuicre9tinism de suprafaIa. Deci ea preTue9te opunerea latrecerea farà condicii a Prutului de catre o Romfiniecare nu e slava.

Pentru a sprijini impotrivirea unui drept nalional,care nu se sufere calcat in picioare, ci cuteaza a sta infala puterilor imense ale celei mai intinsecare n'a 9tiut niciodata ce este crularea celui slab, incasa lui insu05 ea chiama latinitatea, care avea cu totulalte lucruri in gaud, afara de Italia care, in criza dela1877-78, a dat cel mai sincer i cel mai real sprijin Roma-niei incercate i ameniffcate. Ba chiar <C rassele de Nord,saxone sau germane *, care au jurat odata sa pastrezelibertatea acestor Latini ai Dunarii, sant chemate, cuamintirea rázboiului Crimeiil s. impiedece pe TaruI

6 Tarii

E

Ale.

hrapirii,

0 *

0

8i-i

Impar4ii,

a


Alexandru de (4 a urma opera infama a lui Nicolae *.Polonia distrusa li poate servi ca invalamant 0 ca indemn.

Dar, in aceasta inlelegatoare dovada de simpatie, nu1ipse9te nici osanda asupra Monarhiei dualiste, carmuita,adesea, in politica externa, de Unguri:

De teamA ca prin tine BA nu li creasch rAul,RomAnii nu cuteazA a te chema pe tine,Alistrie, cAci Unguri, sAlbateci, temniceri,Ce aunt victimali, ins& qi-apAsAtori de neamuri,Se lasA greu cu-acele nelegiuite drepturiPe-a' kr trei milioane.

E un articol de ziar in versuri, dar cu cata sinceritate§i cu cat nobil entusiasm 1

povestea patimilor noastre in acei an1 grei e urma-rita luna de lurid. Iata Romania parasita de tori aceiacari luasera asupra lor, in numele unei zadarnice Europe,s'o apere. Ian intrarea Ru§ilor in Moldova, vrajindu-segroaza, In parte corespunzand cu aelevarul, a vechiiinvazii:

Sint zorii zilei sAngerate:Ei zboarA drept cAtre Bosfôr:Suflarea lor vA va sfArma,

striga ea Romanilor, citand vechea zicala: ((slut la Prut*.Iata Ins& lagarul tinerei o§tiri, in care se intalnesc, infraIeasca hotarire de lupta, beizadeaua, elegantul dinsaloane 9i Ieranul, temeiu-al neamului: e una din celemai frumoase bucaIi. Nu uita, cu cine 9tie ce amintir


din Cartierul Latin al Parisului, pe care-I pomene§te, nicipe studentul u§uratec §i petrecator de acolo, pe care-Ipecetlue§te versul aprig al lui Eminescu. Ar vrea sa invie§i vechiul du§man al Rusiei navalitoare, Eliad, mare%glorificat, cu ale carui fiice, Eufrosina §i Virgilia, aceastastraina, atat de legata de noi, a fost candva prietena.Si numele lui face sa rasara pentru &Ansa, din carIilecetite, intreaga poveste a anului 1848, cu figuri eroice,ca a lui Magheru. Nu lipse9te nici un cantec de luptapentru Romanii din Ardeal ridicaIi contra Ungurilor, §iIancu insu0 face sa-i fulgere din negurile trecutuluispada, cu acest motto in romane§te: 4 La zece Unguriun Roman v: un intreg poem, plin de m4care §i de avant,cu o perfect& cunowere a imprejurarilor, care ar meritasa ocupe pe unul din me9terii, multi la numar, dar pier-duIi in zadarnicii §i in Vacate, prea adese ori, ai versuluiromanesc, in stare sa imbrace orice gandire §i mice sen-timent. Se apaza unul in faIa altuia aliaIii prin fatali-tatea imprejurarilor, in razboiul contra Turciei: Romanul9i Rusul, unul reprezintant al unei aristocralii decazute,celalt urma9 de Ierani neliberi, cu o tanguire asupramorlilor intin0 de-a lungul campurilor de lupta.

Nu lipsesc cantece despre Bucure9ti, 4 princes-a deteatru v, 4 moderna Sodoma v, cu dorinia de a fi 4 ParisulOrientului v, cu palate §i colibe, cu praf §i noroiu, cuimitarea Parisului §i cu Dambovil,a, 4 murder& §i fudula v,iar, in Iulie : 4 noroiul la picioare §i florile pe cap v, despreOltul razboinic, despre Dunarea cru§ita de sange, §i,

prezintate deosebit de pitoresc, legende eroice de osta9iin anul razboiului de independerrp.


Inca o bucatà de prefacut in române0e, ca 0 vràjirea,foarte izbutitd, intr'un cadru exotic, a vechiului 4 hos-podar #, sau chiar tfinguirea, insuflelità de vechea ur'd alui Eliad, a Fanariotului, deposedat acuma §i umilit.Si intAlnirea lui Dimitrie Cantemir cu Tarul Petru in-spirà un poem. Legenda mamei lui Stefan-cel-Mare oatrage. Este 0 o fulgeratoare critica a boierilor infeuda0strainataIii, necunoscatori ai unei literaturi in limba pecare n'o vorbesc, dar, aläturi, veselii oameni de munckignoraIi 0 batjocorici, # ace0i Latini ne§tiuli luali dreptSlavi, ace0i Ierani liberi socotili robi *, §i cu ce ritm edescried hora !

Nu uita nici tragedia dorobanIului pe care dorul 11face sd dezerteze.

Am dori sä §tim mai mult despre aceea care, In August1877, se inf4i§a, cu toatá tinereIa ei, mhrturisità, ca ostrabatatoare, dar tonul e al unui barbat #pourchassépar l'exil *, a Ierilor celor mai departate, Odd inEgipt, India 0 Brasilia. DicIionarele scriitorilor nu §tiude &Ansa, dar in familia Eliad, aici, 0, in Belgia, la Gole0iirama0 acolo, unul un scriitor, cealaltà o muzicanta,poate a se pfistreazA amintirea aceleia cdtre care a9ade tarziu se Intoarce un end de recuno0inVd.

19 Fevruarie.

VIII

CUM SE CREEAZA. 0 STARE DE SPIRIT

Orice se Intamplä intr'o societate omeneasca vine dinstarea ei de spirit, din felul cum este alcatuirea ei sufle-teasca in acel moment.

Dar aici trebue filcutd o deosebire. Societatea repre-zintà un popor sau o tovfird0e de popoare. Astfel eaare ceva suf1ete0e permanent, care-i &A caracterul,care-i stabi1e0e valoarea, care-i face mandria sau oIndreapth cätre peire. Afara de extraordinare sforOriori de cele mai mari 0 mai rare masuri, acest fond nupoate fi biruit. El e zestrea, el e darul, el e nenorocirea0 el e osfinda. Acoperit un moment, hip lat sau Insprii-rniintat, el 4i. revine §i dominfi 9i mai departe, fiindciiel vine din tot ce a suferit 9i a c4tigat, din tot ce pri-me0e din mediul ei, din tot ce §i-a agonisit socie-tatea.

Iata, eu cred cu toatà puterea a Insu0rile de temeiuale acestui popor totu0 vor ie0 din nou la ivealà, impu-nfindu-se spre onoarea ki. Atras k altá parte suptInrfiuriri de care, supt aspectul kr general, ma voiuocupa, el se va Intoarce la aceste a§a de mari calitali,

CUM SE CREEAZA 0 STARE DE SPIRIT 49

care sant: masura, stapanirea de sine insu0, armonia,respectul de sine 0 de allii, simIirea aleasa 0 cruIareasimIirii altuia, inIelegerea pentru o idee care nu e asa, bunatatea adanca §i duio§ia muiata In lacrimi, con-§tiinIa de drept pentru sine 0 pentru al-cii, religia legii0 cultul suprem al datoriei.

Dar peste acest fond se Wern starile de spirit tre-catoare.

Acestea determina acte pe care oamenii cuminIi,aceia cari, avand atata experienIa a vielii, sant in staresa vada macar tot atata 9i In viitor, le rasping: ei seInspaimanta de anume fapte care iese din asemenea crizeIn vieata societaIii care, fail sa-i intrebe pe a ce9ti oameniprelio0, s'a dedat la o anume aqiune, 0 atunci poatesa se faca o grepala, o mare grerala. Grepala 9i In ceprive§te neatingerea Iintei urmarite 0 gre§eala 0 in ceprivwe pierderea timpului, capital neprquit pe careniciun neam nu trebue sa-1 risipeasca, precum, In vieatasa margenita, nu trebue sa-1 risipeasca nici fiecare omIndeosebi.

Se raspunde la fapte prin fapte §i, intr'o epoca revo-lulionara sau macar cu aplecari revolulionare, la lovi-turi prin lovituri. Indiferent daca e vorba de o loviturafara forma legii sau de una care Imbraca formele legale,dar In fapt e tot un lucru material 0 o pornire violenta,o agresiune.

Pe and ceea ce se cerea, ceea ce putea izbuti, ceeace ar fi adus In adevar folosul era suprimarea starii despirit, starpirea izvorului de unde au plecat apele nava-litoare, In loc ca inaintea navalirii lor sa se lucreze cu


prinderea apei in pumni pentru a o arunca alaturi sausa se recurga fie 0 la pompele cele mai perfecIionate.Ceea ce se cerea era ins& schimbarea paturilor din caregalee apa cea stricgtoare, sau intrebuinIarea avân-tului lor, captat 9i canalizat, pentru propriul bine. Caci,mai la urma urrnei, orice energie a unei sociefali e omanifestare de viea-p, §i e pacat sa ne lipsim de &Ansa,in credin/a ca societatea cea mai fericita e aceea pe caream facut-o ca una din acele clase idiotizate ale vechiipedagogii careia nu i se cerea altceva decat mânileintinse pe bailed, ochii la profesor §i mintea la draculca sa se poata capata prin atata inlelepciune copila-reasca nota zece la purtare.

Pentru ca starea de spirit rea, rea prin actele pecare le provoaca §i rea pentru ca e impotriva fonduluimoral permanent al poporului , sa fie distrusa sau in-dreptata incotro trebue, pentru ca, in loc de ape revdr-sate 0 distrugatoare in calea lor, sa imbogaceasca acela0curs larg al naliei, trebue sa se inIeleaga de unde vineivoiul nenorocit al crizei nalionale.

El porne§te din multe izvoare torenliale, care speriela inceput prin navala lor, dar n'au dainuirea apelorlargi §i sigure care se aduna picatura cu picatura inafundurile parnântului i ajung dintr'un parau nesigurla manarea continua a apelor fericite, raspfinditoare debinefaceri in calea lui.

Popoarele imprumuta. Succesul le ispite§te, dar nulidau sama de unde vine taina lui. Cutare nalie s'a refacutminunat, a savthlit lucruri care uimesc lumea : ranilei s'au inchis, tulburarea s'a lini§tit, realizari neob4-

CUM SE CREEAZA 0 STARE DE SPIRIT 51

nuite se ivesc in fiecare zi. i atunei o privire rapedecrede ca a 0 descoperit de unde pleaca toate acesteispravi: vede o haina, o disciplina osta§easca, o orga-nizare, un §ef a toate poruncitor, care sfarma orice voinIacontrara. Hai sa facem §i noi !

Uità-te mai bine 0 iscode9te mai serios ! Vei vedeaatunci ceea ce la inceput nu banuiai. Ca in adanculsufletului sail acel popor avea mijloace mo§tenite pecare nu le ai, tradhii care nu se pot trece prin formedela un neam la altul, energii lásate -de-a lungul veacu-rilor de oameni 0 de lupte.

Pentru a birui imitaIia se poate Intrebuinla un singurluau: trezirea §i intarirea con§tiinIii de osebire, cultulpropriei crealiuni, al istoriei nalionale, al tradiIiei secu-lare. Observali cat de pulin inseamna astazi la noiaceste a§a de scumpe elemente ale unei vieli sanatoase0 asigurate. To0 aceoi maimupritori de lucruri straine,cari vorbesc de nalie 0 de patrie, nu cunosc naIia lor0 patria in care s'au nascut 0 pe care au datoria s'oapere. Literatura, arta vreau sa se rupa din trecut,istoria e o materie din §coala secundara, ori un numarde examene de trecut, de studenli bucheri, la un profesorcare el insu0 poate fi numai un bucher.

Cand ni vom da sama cu toIii ca una e omul dinBerlin sau din Boma 9i alta, in tot cursul vremii, omuldin Bucure§ti sau din Ia0, dela Cluj ori dela ChiOnau,atunci se vor decolora toate cama0le, se vor impra§tiatoate trupple de asalt, se vor desface toate defilarile0 vor cadea toate galoanele unei operete strophe dincand in cand 0 cu sange fralesc.


Dar asemenea stari de spirit vin dintr'un desechilibrumoral.

De unde yin ele? Din nepotrivire Intre ce poate cineva0 ce vrea.

Sant vremi de ambiIii nebune. Se rastoarna scaranormala. In kc sa se Inceapa cu adunarea modesta ameritelor pentru a ravni pe baza lor conducerea, secere conducerea fara sa fie putinIa sau macar hotarireade a Indreptiqi aceasta suire, prin merite.

Intr'o lume a9ezata 0 ademenita, opinia publica sana-toasa intreaba pe oricine vrea sa se suie in fruntea altora:ce a facut, pe cand, intr'o lume zapacita 0 rasturnata, seadmira, ca la un circ sau la o reprezintalie de sportcutezator, indrazneala cu care se arunca ambiliosul catreculmile cele mai Ina lte.

Deci ce trebue e restabilirea preIului drept: se dafiectiruia, dupa sfanta dreptate, ce a dat el insu0 so-cietrutii. Dar aceasta cere inlaturarea oricarii nedrep--Lao, oricarii favorizari 9i oricarii prigoniri In vieatapublica.

Si, in sfar0t, fara a ne opri la motive de mai micaInsemnatate, starile de spirit trecatoare yin din magiapericuloasa a cuvintelor care 0-au pierdut InIelesul 0ajung a fi lozinci nelamurite, In care se poate ascunde 0cel mai bolnav misticism.

Aceasta vine insa dintr'o rea literatura curenta,dintr'un scris nedisciplinat, lipsit de ordine 0 de bunsimt.

Restabilirea nu poate veni deck din cultul statornical literaturii sanatoase. Ea trebue sa fie un element

CUM SE CREEAZA. 0 STARE DE SPIRIT 53

esenIial al 9co1ii, o hrana de fiecare zi a societdlii §i oarm'a de Stat.

Astfel, peste insu9irile rele de astazi, efect firesc alotravurilor nemistuite, ne vom Intoarce la acel echilibrumoral din care yin faptele ce asigurà, intdresc 9i tnalrao societate.

5 Martie.

IX

FORMULA REVIZIONISMULUI UNGAR

Acum cateva luni, am putut fara greutate sa arat aicicat de pulin intemeiate sant pretenIiile purtate pe latoate u0le 0 strigate din toate trambiIile, Imbracate intoate harIile §i intrupate 0 in statui de pia-ca publicaale castei nobiliare maghiare din Budapesta, de a reface,peste dreptul popoarelor care au suferit atatea veacuri0 au varsat acum in urma atata sange, un Stat apos-tolic, de simpla propagare a catolicismului contra pa-ganilor 0 shismaticilor, Stat a carui nqiune nu se maipotrive§te cu toate ideile, sentimentele 0 interesele dea stazi.

Acestei lamuriri, care a fost infaIi§ata 0 in catevalimbi de o larga raspandire, i-au urmat dovezile culesein harIi, in statistice, in marturii din toate timpurile,din care cred ca reiese cu toata evidenta ca neamulnostril e acolo, in Ardeal, in pailile aa-zise ungure§ti §iBanat din cele mai vechi timpuri, ca a fost totdeaunamai numeros decat conlocuitorii cari i s'au adaus cuvremea, prin strecurare, cucerire 0 colonizare, ca el ea9ezat, ca ba9tina0i, in largi panze neintrerupte, pe &and

FORMULA REVIZIONISMULUI UNGAR 55

ceilal-ci apar numai ca ni0e oaze larg sgmanate, ail-tfind foarte lesne imprejufarile in care au putut sa" vie 0,in sfar0t, a el a meritat stirna cuil-a cunoscut in munca,rabdarea, vitejia 0 iubirea pentru frumos, c5 dreptatealui, atita timp calcatd in picioare, s'a impus oricaruispirit drept, care a putut sd-1 cunoasca acasa la dânsul.

eful guvernului italian, caruia-i era inchinatá cartea,publicata 0 in limbile francezà, germand §i englezä,mi-a comunicat cfi a luat cuno0inVà de aceste dovezi§i, din Italia, ca §i de aiurea, mi-au venit dovezi deirrcelegere §i prelioase aprobári.

Fire 0e, nu-mi trecea prin minte ca grupul de cerce-Mori istorici 9i lingvistici, de publici0i ,i de oamenipolitici, cari de ani de zile luptá pentru zklarnicia pecare ei o numesc revizuire fara razboiu a hotarelor atri-buite Romfiniei la sfar0tu1 Marelui Rdzboiu, se vor rasaconvin0. Sprijinita pe falsificare, aparata prin arti-ficii, servità de calomnii, cauza revizionista nu poate fipAr6sitá de a ceia cari unesc 6 patimA infocatà cu o corn-pletà lipsà de buna. credin-p. Contra unor astfel degAnditori §i de luptatori nu se pot hfani iluzii de a-iface sa revina chiar inaintea dovezilor celor mai hotà-ritoare. Nu numai ea se vor gAsi noi argumente de ace-ea0 valoare, pe care naivii sânt liberi sa le creadd, dar,a doua zi dupá rAspandirea lor, vechile falsificari §i

vechile sofisme se vor aduce inainte ca §i cum nimic n'arfi contribuit la darâmarea lor.

Dar, Ora acum, n'am avut cuno0inrd de nicio impo-trivire teoretick fie §i venità din partea unor a9a-zi0oameni de 0iinVa vorbind numai in numele lor propriu.


lath insa ca, dupa o a§a de lunga tacere, ziarul germandin Budapesta care trecea §i trece Inca Arept oficiosulguvernului maghiar, (( Pester Lloyd )>, da un raspuns,asupra caruia face sa ne oprim altfel deci cleat intr'onotità de revista sau intr'un articol de ziar.

E bine sa §tim cu to-0i nu numai ce se opune dreptatiinoastre, ci i ce se propune i astazi, cu toate sfaturilece par a fi venit dela Berlin, nu §tiu daca §i de la Roma ,pentru ca granitile pe care le-am platit a§a de scumpsâ fie mutate spre a satisface prejudecati mucede 9i aservi interesele apasatoare ale unei oligarhii.

In partea intaia a raspunsului de care vreau sa vor-besc, se cauta a se slabi argumentele ce am adus in aceabro§urd de aparare.

In ce prive§te hartile, se pretinde ca ele nu fac cleatsa pledeze contra afirmarilor noastre.

0 observatie preliminara e aceea ca n'am prezintathaqi de ale noastre §i de-ale prietenilor no§tri, ci vecheatiara' germand a lui Andree §i una, mai noua, ger-mana, din cea mai buna' publicatie periodica pentrugeografie, din Germania, Petermanns Mitteilungen, apa-ruta in timpul cand noi eram Inca neutri in timpulrazboiului. A le reproduce noi inseamna a lua asupranoastra toate amanuntele ce se cuprind in ele.

Ce ar dovedi Insa in folosul protivnicilor no§tri acesteharti? Ele ar dovedi, ceea ce nu putem tagadui, existentaIn Rasaritul Ardealului a marii insule secue§ti, care prinfelul cum se prezinta arath bine ca n'are aceea§i origineca petele raslete in care traiesc acei Unguri adevarati


cari au fost adusi de-a lungul veacurilor pe cale oficiala.Cercetatorii unguri chiar li cauta o aka' obarsie, si nu eindoiala, pe de o parte, cã avem a face cu niste ramasileale altor popoare de rasa turceasca, precum au fostPecenegii, cari au primit apoi limba maghiara, si, pede alta, cu elemente slave si romanesti care au fostincetul pe incetul, si Ora in timpurile din urma, desna-lionalizate fara a se putea distruge nici amintirile, nicilegatura religioasa, nici rosturile de limba, nici dati-nile, muzica, danIul, nici aspectul fizic, nici acest numeinsusi de Secui, la care ei arata ca %in asa de mult. Nupentru Secui se poate cere si capata o rectificare de gra-nila care, la celalalt capat al Ardealului, e de fapt im-posibila.

Afara de aceasta, in Apus sant unele colIuri insemnatecu colorile unguresti. Nu voiu discuta daca ele corespundadevarului, nici macar daca nu e vorba, cum cred,si cum o dovedesc cercetarile recente ale parintelui pro-fesor Stefan Manciulea, de acaeasi opera de desnatio-nalizare in dauna populatiei romanesti, pe care o gasimasa de numeroasa, cu formele ei proprii de organizare,in jurul Orazii Inca din adancul secolului al XIII-lea.Granica fireasca a fost acolo Tisa, Romanii fiind, cumo arata si unele elemente de nomenclatura, si pe celalt-Orm al apei. Ci voiu observa numai ca o grani/a nu poatefi alcatuita din intrari si iesiri ca ale fiordurilor norve-giene, ci ea trebue sa ofere o linie capabild de a fi supra-veghiata si aparata, corespunzand si unor cerinIi militare.

Autorul inspirat al articolului din (( Pester Lloyd )) nue mullamit nici cu statisticile. Cere sa fie mai vechi


deck 1881, ceea ce n'ar fi in avantagiul tezei maghiare.$i, parand a crede ca eu primesc falsificaliile statistice aleregimului trecut, ma intreaba de ce in ultimul timp seobserva, gandiIi-va la invaziile funclionarilor ! , oscadere a elementului romanesc, al carui spor statornica fost observat insa de oricari cercetatori. I s'ar puteaobiecta foarte u§or ca putem descoperi unele artificiide statistice 0 inglobarea intre Maghiari a oricui, deorice rasa, vorbea obi9nuit, sau era presupus a vorbi,

ungure0e. $i apoi pe ce cale ar fi sporit Romaniidela 1918 inainte, and in Regat numarul lor s'a men-linut cu aceea0 cre§tere proporlionala ?

Nici marturiile nu-i plac adversarului, 0 Iosif alII-lea, de sigur nu un arnic al nobilimii ungure0i, iesefoarte rail din aceasta disculie, de §i el, care a fost dedouà ori in Ardeal, este unul din martorii de capetenie.

$i concluzia ? Ea e deosebit de precioasa, fiindca-iprindem pe revizioni0i cu vadirea limpede, bine deter-minata, a scopurilor lor, gata sa arunce in foc, de ha-tarul unor neme0 deposedaIi, lumea intreaga.

Se cer cloud lucruri, neted, farà nicio acoperire:Schimbarea grani-cei de Vest pentru mullamirea popu-

laIiei # ungure9ti * de alta origine deck aceea a raseimaghiare in numele careia se vorbe0e ,i a intarziaIilorunei emigrari a funcIionarilor, care n'a luat propor-Vile de care vorbe0e aparatorul fo0i1or cuceritori §iprivilegia-ci.

Din frurnoasa populaIie romaneasca, mo9tenire ajuziilor 0 voevozilor adeveriIi prin documentele inse0ale episcopiei oadane, n'avem nimie de ced.at. Acolo


avem de reclamat pe ai no§tri, ràpi%i, ca §i Rometniidin Secuime, prin opera de vicleand sau violentà desna-Iionalizare.

Iar, pentru rest, aci noi trebue sá fim trime§i dincolode CarpaIi, se cere un Ardeal autonom.

A§a ca un fel de Elvelie? Dar acolo cantoanele vechi,de temeiu, vin cu acela§i drept, fará stàpâni §i fgràrobi, dintr'o lung-à desvoltare organicA, de caracteristoric. Acolo fiecare grup local e bine determinat §i edeprins a trai de sine. Acolo n'a fost cucerirea unora de

ci lupte comune contra feodalilor austrieci,Acolo este aceea§i esema moralk (land acela§i pa-

triotism. Dar i§i inchipuie cineva un Ardeal autonom,cu urile cumplite din trecut, cu amintirile de liber-tate ale Românilor in aproape un §fert de secol,cu intrigile fire§ti ale Ungariei vecine §i cu durereaRomâniei despoiate ?

Am pus intrebarea. Cine-mi va putea da un ráspuns ?19 Martie.

al%ii, izgo-nili.

X

FUNDATIA ROME I

Comemorarea Romei supt toate aspectele, pe care aintreprins-o Societatea de radio-difusiune, este indepli-nirea unei datorii elementare fa-VA de locul de unde auvenit In mare parte inainta0i no0ri, pentru a se legade vanjoasele rasse localnice, Implan.tate in parnantulInsu0 al acestei lari, nu de veacuri, ci de mii de ani,dar in acela0 timp 9i mai ales recunowerea unui spiritcare, peste tot ceea ce a putut sa ni villa dela ace9tiInainta0 de o alta alcatuire sufleteasca 0 de alte porniriIn vederea mijloacelor de energie, izvora0e pentru noidin acea Roma, care ne cre9te din generaIie in generaIie,disciplinfind gandirea 0 indemnand voinca noastra, prinlimpeziciunea minunata, prin armonia simpla, prin cum-panirea fiecarui cuvant 0 prin rotunjirea fiecarui sunet,Insuciri de capetenie ale minunatei limbi latine, chiagIntre toate popoarele, de origini cat de amestecate, care0 pada astazi se Imparta§esc de aceleaci admirabiledaruri ale acestei tradiIii de limba.

Ar fi de dorit ca aceea ce se aude aici din mai multeguri, fiecare vorbind In specialitatea sa2 §a fie adunat

FUNDATIA ROME! Gi

0 pastrat Inteo carte de o larga raspandire, care Apoata exercita In chip statornic o Inraurire binefaca-toare asupra sufletelor 0 sa arate Inca o data acelorcari nu ne InIe leg 0 nu ne preluesc, adeca nu neprquesc In de ajuns, pentruca n'au ajuns sa ne InIe-leaga, cat de stransa este legatura, pe care nimic n'opoate sfarama, Intre noi 0 acea Iara a tuturor daru-rilor §i a tuturor ispravilor de-a lungul secolelor, careeste Italia.

In acest fel iniliativa de astazi, pe care poate nu se vagasi nimeni, din cei chemaIi s'o faca, pentru a o semnalaIndata Italienilor, e Inca o dovada de InIelegerea 0 iubi-rea noastra pentru dan§ii, ea se leaga de ceea ce se face,In larga Inlelegere cu toate naliunile lumii, la RomaInsa§i, prin activitatea neobosita a unui om de bine §i aunui iubitor adanc inteligent al rassei sale, care a creato societate de # studii romane v, la care pot vorbi oamenide pretutindeni 0 careia am avut deosebita placere dea-i aduce o modesta contribulie acum vreo doi ani de zile,aratand cat de mult sentimentul roman §i italian in ace-la§i timp a trait la noi §i cu ce adanca socoteala 0 stra-lucire literara a fost el intrupat in epoca romantica pringlorificari ale vechiului leagan latin ca aceea a unuiGheorghe Asachi.

Mie mi-a cazut ca parte, fiind socotit ca istoric, titlupe care nu inIeleg a-1 pastra exclusiv §i pe care ataIiami-1 contesta, sa vorbesc despre FundaIia Romei. 4 fipreferat ca titlul sa fi fost altul, anume : Originile Romei,punctul de plecare al Intaii alcatuiri, pastoreasca, ameste-


catã cu ingrijirea unui restans ogor. Minded aceastiiorigine exista, iar fundalia Romei este un lucru tfirziu§i de Inchipuire, pe care-1 voiu infäia, dar, mai presusde toate, voiu auta sà-1 lAmuresc prin atmosfera alteiepoci 9i prin amb4ii care s'au trezit numai mai tilrziu

care s'au cerut satisfAcute In domeniul indepartat alunor pretinse origini, care nu corespund nici cu logicalucrurilor, nici cu ceea ce au putut pgstra izvoare vred-nice de crezare.

Aceste origini au fost Inchipuite numai prin came-nii din vremea lui August, and se crea o altä con§tiin0romanA deat cea, de caracter patriarhal, sau de forma'luptAtoare interioark prin conflictul intre patricieni §iplebei, a generaIiilor precedente, and se forma o limbânu latink ci romank de caracter oficial, care trebuiaaspiinditä pretutindeni, servind ca legdtura intre nea-murile supuse, §i acea formá clasia pe care o Intalnim,sigurâ i marea0, in inscripIiile faspfindite pe toata intin-derea Imperiului. Era o epoa de impacare, de discipli-nare §i de intemeiere, in care se dadea lui Virgiliu, carepana atunci antase din fluierul grecesc iubiri ale pasto-rilor sau prefacuse din grece§te Invalaturi, cu titlul chiargrecesc, pentru cultivarea ampului In alt fel deat eumobi9nuisea stamqii de pe vremuri, sarcina de a scotociprin superstiIiile poporului, prin amintirile nebdnuite cese pAstrau in sufletul lui, prin ce putea sà deie, cu glasu-rile ei nebánuite, Ingqi geografia istoria a pAinfintuluiitalian, In pgrIile La-Oului, 9i, amesteandu-le cu o mito-logie greaa, Inaintea cgreia se inchina cu respectadmiralie Roma, sa faa, din materialul atilt de superior

0

0

FUNDATIA ROMEI 63

al geniului sau, epopeea fundaliei Inse9i a societaIiiromane. In aceasta vrerne, zic, era lucru firesc sa se cauteprin cele dintai timpuri ale lucrului mare care ajunseseRoma ceva care sa semene 9i cu fabulele grece9ti, darmai ales cu acea sfanta traditie asiatica, adusa din Asia,care se datore9te Etruscilor.

Da. Etruscii sant cei cari au avut ora9e prin # fundaVe >>.Strainii veniIi de pe alte plaiuri, pe uscat sau pe apà, caciin privinla aceasta nu s'au lamurit deplin lucrurile pana

i.lamurr . .acum 9i nu se vor putea ace9ti oamenicu o mentalitate a9a de deosebita de mentalitatea latina 9ide tradi%ia romana, care a ajuns sa se ridice din nou la su-prafaVa, peste a9a de multele imprumuturi facute acestoralogeni, ei au fost aceia cari, cu formule arhaice vechi demulte veacuri, cu deprinderile acelea ieratice, n'au consim-Iit sa locuiasca altf el de cat In cetaIi care de pe urmaindeplinirii unui rittrebuiau sa capete Intaia lor alcatuire.

In aceasta privinIa se poate pune in paralel ceea cea fost adus de Etrusci prin aceasta dating a orapluiIncurljurat cu 9an/, avand ziduri 9i porli, iar dincolo dedansele o lume straina, neavand aceea0 religie, neimpar-ta9indu-se de aceea0 sfirgenie, aceia ce 9i pana astazipe parnantul acesta romanesc, unde au fost adu9i devremuri, pastreaza, cu o indaratnicie care, ie9ind laiveala, ne-a jignit nu o singura data : Evreii, cari, candvala Folticeni, danduli sama de ce inseamna ca numar alpopulaIiei 9i ca activitate In comerl, au avut ideea de acere unui primar care a admis prea u9or, ridicarea nu9tiu caror Injghebari de lemn, care trebuiau sa insemnepoarta ora9ului incunjurat dupa datina asiatica,

64 8PATURt PE iNTUNEREC

lath deci cum s'a alcatuit legenda sacra a Romei,careia i s'a adaus 0 o precizare cronologica, mulla-mita careia se invaIa in 9co1i 0 'Ana acum, In9colile noastre, dupa ce s'a invaIat in ceea ce s'arputea numi invalamantul roman de odinioara, datade 753 a. Chr., asamanatoare 0 aceasta, 0 dincauza aceluia0 imprumut dela Asiatici, cu preci-zarea, tot a9a de indoielnica, Inca mult mai in-doielnica, introdusa de Evrei, in ce prive9te dataexacta &and Dumnezeu a facut pamantul, fiind so-cotit 0 el, Dumnezeu, tot ca un fundator dup.& anu-mite rituri, catand cu multa chibzuiala sa faca unlucru durabil, pe care ramane sa-1 stapaneasca de-adreptul: 5508 fara gre9, inainte de Na9terea Man-tuitorului.

Da, acesta este inIelesul cronologiei <cab urbe con-dita *, dela intemeierea oraplui prin excelenIa, a acesteiforme care, 0 dupa ce Romanii au ajuns sa fie stapanipe o parte a9a de larga a lumii, ramane ca o concepliein stare sa cuprinda oricat pamant, 9i pamantul intreg,intrat oarecum el insu9i intr'o conceplie, minunata 9imonstruos intinsa, a urbei.

a9 putea sa adaug, in parenteza, ca insu0 sensulacestui cuvant urbs trebue cautat dincolo de noliunilepe care a putut sift le alba simpla societate romana delainceputurile ei. i ea ne-ar trimete tot la acele imprumu-turi dela un popor mult mai inaintat in cultura, careaducea cu dansul atmosfera altui continent 0 punctede plecare cu totul deosebite de acelea ale societaIiiromane insa9i.

FUNDATIA ROMEI 65

Va trece multa vreme, 0 in cdrlile de §coald se vorpdstra, pentru frumuseIa lor neme§te§ugitd, fabulele cuprivire la Numitor 0 Amuliu, la Alba Longa, la AccaLaurentia, la cei doi copii pardsili pe cari vine §i-i bra-ne§te lupoaica, la inceput Lin zeu ocrotitor, iar nu unanimal de pddure, un zeu animal, asdmAndtor cu zeiiboi, §i lei, 0 vulturi ai Egiptului, Haldeii §i Asiriei, pândla aparilia umanitdlii ariene, a§a cum se infaIi§eaza laPer0, fie §i cu figura apolonicd a regelui, purtând celecloud rânduri de aripi, una care ceruri 0 cealaltd catrefundul pdmdntului. Se va mai vorbi multa vreme inainteacopiilor cari, prin poezia din sufletele lor, inIeleg foartebine astfel de interpretdri poetice, despre cei doi fraIi:Romulus §i Remus, ale cdror nume nu sânt altcevadeck ni§te derivdri din numele Romei inse0, cei doigemeni fiind gemeni §i in ce prive§te numele pe carele poartd, iar Romulus neinsemnând altceva deck Roma-nus, caci cele cloud sufixe sânt corespunzdtoare, precumaiurea, in Sicilia, locuitorii barbari asupra cdrora s'auintins in urrnd Fenicienii §i Grecii, a§teptfind dominaliaromand, se nurneau, tot a§a, 0 Siculi §i Sicani.

Se vor infiora de groaza sfingelui rdspandit de unfrate din vinele attui frate ace§ti copii, ascultând pove-stirea despre Remus, care a sdrit peste zidurile sacre,pe care le-a spurcat, le-a profanat §i care a ie§it prinurmare din vraja sfântd a cetdlii, a devenit astfel unpagan, care sfideazd inIelesul superior §i mistic al fiirrceicet5Iii, 0 nu vor bdga de soma' ca in fundul acesteinaraIiuni nu este altceva deck tot o amintire asiaticd,prin Etrusci, aceea a lui Avel cel bun cdzut jertfa urei

66 SFATURL PE tNTUNEREC

fratelui ski Cain, desi Avel, dupã o conceplie moralàmai bund, nu este profanatorul pe care si 1-a inchipuitnoua legendà romana in ce priveste pe sacrificatulRemus.

Dar, pentru oamenii cari cerceteaza izvoarele, pentruoamenii cari-si dau samh de logica vielii, pentru cei caripot sä sa deslupasca intre ce impodobim noi in trecutulnostru, si peste caracterul neimpodobit, dar care von-beste asa de inIeles inimilor noastre, si intre ce esterostul adevkat in desvoltarea societkilor omenesti,pentru toli acestia dispar in fum, ca niste fantomeusoare, care nu se inalcd càtre ceruri, cdci religiileasiatice nu tind ckre albastrul lui, ci se infundia inintunerecul gropilor si subsolurilor pline de morminte,tni.i acesti reprezintanli inchipuili ai unei Rome fundatepe datine stráine.

Cum tot asa dispare si din constiirro oamenilor culliIn genere, nu numai a cercetkorilor si invalaiilor, sitoata seria de regi ai Romei, ale cAror nume nu skitaltceva deck intrupäri in silabe ale rosturilor care li seatribue: Numa Pompilius venind dela nomos grecesc,trecut prin Etrusci, care inseamnd lege, si, in ce privesteal doilea nume, dela acea pompä, de aceeasi ori-gine greceasca, pe care au primit-o insä, au des-voltat-o si in care s'au inchis Etruscii. Ancus Mar-tius aminteste cu al doilea nume, cel dintAi insusi fiindcapabil de interpretare, pe zeul Marte, razboinicul,precum Tullus Hostilius este, prin Hostilius al ski,pe care noi 1-am pastrat, dela <( hostis *-oaste, inter-

FUNDATIA ROMEI 67

pretarea aceleea§i lupte cu du9manii. Servius Tulliusaminte§te pe acei straini, pe acei neliberi, pe acei§erbi, servi, din cari s'a facut plebea 0 fa-Vã de cariacest rege a incercat cel dintai pas prin aceea ca a scosRoma din vechea alcatuire patriarhala de singe,pentru a se face o imparIire a locuitorilor ca atari dupaalte rosturi deck aceasta coborire din stramo0. Iar,la capat, cei doi Tarquini nu reprezinta altceva, cumo aratà numele lor, deck acea stapanire prin Etrusci,care a ocupat atata vreme din trecutul Romei, §iRoma cea noua n'a vrut s'o recunoasca, ci, delaTarquini la Porsenna, a cautat sa in§ele pe urma§i priniluzia unei dinastii romane sau unui razboiu purtat,ca in al doilea caz, pentru ca sa se ispraveasca prin bi-ruinIa Romei.

Iata ate frumoase inchipuiri sfarimate, &ate lucruride taiat pentru copiii cari tree examene inaintea unorprofesori cari nu cetesc in deajuns §i cari nu sant deprin§isali paraseasca ideile de tinerela pentru ceea ce iese apde limpede din cercetarea izvoarelor §i a condiIiilor inse0ale vielii omene§ti.

Si, in loc, ce punem?Ceva foarte simplu, care se poate imbraca in puline

cuvinte, pentruca nu este vorba de fapte istorice, ci destari sociale. Numele Romei poate fi explicat in maimulte feluri, §i din aceasta lamurire se pot scoate multeinvaIaminte. Dar, daca ia cineva in cercetare numeledealurilor, sa zicem: munIilor, de§i nu sunt a§a de inalteaceste ridicari ale pamfintului pe care s'a intins Roma


mai tarziu, va vedea Muntele Capului, Capitolinul,muntele celei dintai rataciri, dupa sensul verbului palare,Palatinul, muntele vechii rasse, Quirinalul, muntele celorveniçi pe urma, Aventinul, muntele vrjilor, Vaticanul,muntele unde se aruncau oalele sparte, Testaceus,muntele gardurilor de rachità, Viminalul, muntele cutemplul zeului cu dotia fete, Ianiculul, muntele cara-mizilor, Lateranul, muntele inalt, Celiul, pe Ian& vreodoua-trei nume care se pot interpreta mai greu.

Geografia spune cuvantul, dar este, jos, §i un altcuvant. Cuvantul vie-cii de astazi, vieii de -Oran caretraie9te 0 "Ina in aceasta clipa in splendorile mar*ale capitalei unei societaIi de o mare 0 nobilaIaranul cu \rifle, cu campii, cu papinile lui, mai jos §i Vara-nul cu oile. Tarani de acela0 vechiu 0 bun neam. Urma0ai mo0lor de odinioara, mopeni pe mo0ile lor, ap cumau fost stramo0i no9tri. Fara Etrusci niciodath ei n'ar fiie0t din Iaranime, la care, peste tot ce au dat Etrusciiincetul cu incetul, in evul mediu prelungit, oarecum, padain zilele noastre, ei s'au intors prin voina nebiruita pecare orice rassa o aduce dela inceputurile sale. Taranivacari i osta0, plugari 9i eroi, cu religia campului §iproduselor lui, fiira zei cu chip de om, fara ceremonii,fara rituri cu preqii arvali ai ogorului, pe langa Salieniicari danleaza dupa rosturile asiatice intalnite la dervi0iinvartitori din timpurile noastre.

0 Roma cu o literatura de folklor, care s'a 2mpra0iatinaintea soarelui clar al culturii elenice.

0 Roma ale carii fundalii sunt a fundaIiile noastre.0 Roma care traiqte astazi in condiVile noastre de

ambiiie:

FUNDATIA ROME! 69

viea0 mai mult deck in gloria de mai tkziu a Romeide acasá.

Iatá plqinul ce-1 pot aduce pentru lknurirea lucru-rilor care stau sä vil fie infkipte inaintea d-voastra.

Aprilie.

XI

MAREA, CUM AM CUNOSCUT-0

Intr'unul din ciclurile alcgtuite pentru luminarea publi-cului asupra unor anumite problerne bine definite, mi secere sa vorbesc despre Mare, subiect care va fi tratat§i de alIi vorbitori, fiecare din punctul de vedere alcunoqtinIilor, al experienIei §i al disposiliilor sale.

Marea in sine o cunosc In multe, in foarte rimlte locuri,0 din vremuri foarte indepgrtate, din cei dintai ani detinere0, and, fall a cunowe Marea care udd coastelenoastre 0 la cuno§tinIa careia am ajuns mai tarziunumai, a trebuit sa fac alte drumuri, in Apusul departat,unde, in locul apelor albastre ale Adriaticei 0 Meditera-nei, pe care am ajuns a le cunoa§te mai tarziu, 0 in loculMdrii de old asupra careia se coboarà umbra intune-catá a vechiului Pont, care udà Dobrogea noastrà, amputut cunoWe bucata de ocean care, clesparlind Angliade Fran Ia, 10 poarta apele nelini0ite intre cele dotalstrAmtori care o inchid. 0 Mare care i-a pierclut caracte-rul de intindere, cu tot ceea ce poate da acest orizontcelei mai largi inchipuiri omene§ti, 0 a ajuns sa fie unfel de 9uviVA comercialâ in care calatorii obosiIi de zbu-

MAREA, - CUM AM CUNOSCUT-0 71

ciumul des al valurilor nu fac deck sa caute cu nerab-dare mijirea coastei innegurate a Angliei.

Dar cea dintai calatorie italiana 0 altele care au urmatdupa &Ansa m'au facut sa cunosc o alta Mare, aman-doua Marile a§a de deosebite in ce prive§te caracterul§i rostul lor, care margenesc tarmurile Italiei.

Am vazut intai Marea venetiana, a9a de deosebita infundul ei adanc de 'Agile apropiate din larga Mediterana,pe care voiu ajunge sa le cunosc mai tarziu. La Lido,care pe vremea aceea era o insula pustie, cu eke o baracade soldati §i cateva umile locuinte de pescari, se puteavedea in vole, fara margenirea. uritelor co§megi de astazi,cladite pentru strainii din toate colturile lumii, largaAdriatica pe care o biciuie adesea un rece \rant iute,venind din fundurile Istriei sau de pe malul, margenit§i el cu colturate varfuri, al Dalmatiei. Dincoace de Lido,in regiunea lagunelor, era cu totul altceva : o mare caun lac, pierzandu-se pada in mla§tinoasele intinderi alelagunei moarte, dar un lac de un alt earacter deck acelacare rasfrânge intr'un luciu de cele mai multe ori neclintitfrumuseta cerurilor albastre : un lac viu, in necontenitami§care, innoindu-se, improspatându-se, curkindu-se,fiind ca palpairea unei flacari sau ca palpitatiile trupuluiomenesc. Pana in portul Venetiei veneau dela Lidocorabii, care fusesera precedate odinioara de cu totul altaputere maritima, a liberei republici venetiene, stapanape continentul din Ltd 0 pe departate insule rásaritene.

Aici, la Venetia, Marea era in aierul insu§i al cetkii:prin canalele lagunei ea aluneca pe langa palatele acope-rite cu verdele, a§ zice, cristalin, ca de piatra scumpa,


al mu§chiului lipit de marmora. Marea era 0 in aspectulcerului, a§a de schimbator dela o zi la alta, dela clari-tatea de cobalt a orizonturilor rasaritene Oat la tur-burea mijire a negurilor ce se ridica din mica dumbravaartificiald a Gradinilor. Marea era in atmosfera grata,era, cum se simte necontenit la Paris, contribuind lavioiciunea nervoasa, la indemnul catre crealie, la irnpin-gerea catre fapta a locuitorilor, in insa0 electricitateaacestui aier cu totul deosebit, care a facut din Venelieni,Italieni fara indoiala, dar 0 urma0 ai vechilor Eneliilirici, altceva deck tipul fizic chiar, dar mai ales moral,al Italianului.

Alta Mare, de partea cealalta: larga Mediterana, careuda in acela0 timp coastele hinecuvantate ale Liguriei0 ale Franciei occidentale, care face cea mai mare fru-musela a Cataloniei, care se coboara pe urma pfina lastancile aspre 0 goale ale pustiului african, care se con-tinua dincolo de stramtoarea Gibraltarului prin sierrelede9erte ale Spaniei.

Dela inallimea Genovei, cladita ca o imensa cetate,ie0ta pare-ca din stanca dela temelie, aceasta Mare sevede plink de painjeni§ul vaselor venite la harniculora9, care este unul din centrele de munca 0 din mariledepozite de producIie ale Italiei. Tarmul acesta insa 10schimba in fiecare moment caracterul.

Dupa frumusqa primitoare a Liguriei, se ajunge lalanceda regiune lene9a, nesanatoasa din fa-ca Toscanei,pentru ca inteun golf de raiu, acela dela Neapole, naturasa adune toate farmecele ei, supt un cer deosebit de zam-hitor7 care revarsa asupra tuturor sufletelor farmecul on


totul particular al unei naturi idilice, in ciuda ingrama-dirii a9a de dese a unei populaIii de caracter grecesc,arab 0 oriental, al earii pitoresc este neasamuit.

Mi-a fost dat mult mai tarziu sa ajung a cunoa§te 0Ormul Dalmaliei. L-am luat de sus, acolo unde porne§tecu atAta putere vântul de Miazanoapte, zguduind cora-biile pe luciu 0 dând briinei trecAtorilor, Cali se prinduneori de copaci 0 de colIuri de stfinck Ie§ind din acelQuarnero, se strecoarA apoi vasele printre multele insulede piatik acoperite cu o vegeta-cie meridionalk care for-mealà vechiul adapost al piraOlor de odinioard, temtutide Venelia, la cari s'a adaos, intr'un moment, contribuliaacelor Uscoci, Morlaci, cari fac parte din 1nsa9i rassanoastrk

In falk splendorile civilizaliei veneliene rasareau inbisericile, in palatele de odinioark pinA la acel imensadapost de retragere voitri a lui Dioclelian, care, purtindnumele palatului de odinioark Spalato, Split pentruSlavi, este un ora§ intreg.

Aici, coasta pastreaza Inca asprimea 0 aminte§te lup-tele, pradaciunile, du9m6niile de odinioara.

Mai departe, ca 0 pentru coasta tireniana a Italiei,de odatà capriciul bucuros al naturii deschide pe nea9tep-tate un coil de frumuse0 senink supt un cer de o strà-lucire albastrà aproape africanä, Varmul insu0 fiindacoperit cu ierburi aspre 0 aruncand In sus copaci cufructele dulci ale Orilor toride. Ragusa, incunjuratil deInaltele ei ziduri sure, cu porIi in al cAror nume sunii.Inca, pe vechea bald ilirick armonioasele silabe grece§ti,pare mai mult o insula de sine statatoare deck o pre-


lungire a acelui Iarm balcanic, care se ridica pe urma,printr'un parete de stalled cenusie, goalk catre cuibulde razboinici al Muntenegrului, si, in preajma stanciloralbaneze in care se cuprinde aceeasi vieala de panda',de lupta si de jaf, de-a lungul veacurilor, Cattaro, o gra-madire de case de piatra, sta in margenea unui golf, care,in mult mai mic i färä nirnic din ceea ce oamenii au pututsa adauge, ca frumuseIa de arta, poate sa se asernene cumandreIa golfului de Neapole.

Mai tarziu, iata-ma pe valurile, totdeauna ameninIa-toare, de o severa stralucire metalick de un albastrucare pare neinsufle-cit, al Marilor nordice.

Tree prin insulele arhipelagului danez, ma opresc laadanciturile sapate in acest %arm ingust, care-si intindeleapa catre Nord, strabat pana in regiunile bogate inlacuri, pe care trei sferturi de an le incunjura albul nea-tins al zapezii, ce cuprinde vedenia de piatra masiva,severa civilizalie politica luptatoare a capitalei Sue-diei.

Pe and, cu alt prilej, cu totul alta Mare, Iarmul apu-sean al aceleiasi peninsule scandinavice, coasta aceeacare este apa si uscat, care este plutire i vieaà Ora-neasca prin nesfarshele fiorduri ce intra in uscatoarecum se incorporeaza intrInsul, caci Marea, care 1-astrabatut, ajunge oarecum sa fie astfel roaba acelorain casa de piatra a carora a voit intre. Abia se simtein departare intinderea nemdrgenità, plina de surprin-derile furioase, a Oceanului, acoperind cu imensele luivolumuri de apa ceea ce a fost odinioara un intreg con-tinent, bogaliile, care vor ramanea totdeauna nestiute,

9i

s'a'


ale Atlantidei, innecata in adancul veacurilor preisto-rice.

Oceanul acesta am ajuns a-1 cunoa§te, nu prin con-tactul direct cu clansul, ci, dupa acea neindestulatoareiniVere in caracterul lui care este stramtoarea Manecei,cu totul dominata de cele doua maluri intre care esteinchisa §i zugrumata, printr'o inceata trecere catre Apus,catre Apusul unei lumi noi, de-alungul coastelor cuno-scute ale Italiei, cu stralucirea in noapte a farurilorfasleIe ale insulei Elba, cu amintirea lui Napoleon, cuvedenia, in lumina zilei urmatoare, a stfincii strabatutede pe§teri militare §i umplute cu tunuri a Gibraltarului,cu departata intrezarire a unei Africe gola§e §i triste,apoi cu aparilia acelor razlele insule ale Azorelor, carepar inteadevar, cum li spune numele in limba stapanilorportughezi: un stol de pasari, de acvile, care s'ar fi opritdin zborul lor 9i ar fi incremenit pe suprafao valurilor.

Iar de acolo, zile intregi, cu izbucniri de furtuna, cuprelingeri de spuma furioasa, cu tremuraturi 0 gemetenecontenite ale imensului vas, care, fara sa-0 piarda linia,este totu§i la discrelia puterii ve§nic nelin4tite a valu-rilor, 'Ana la acea coasta de iarna a Americei-de-Nord,unde, intre vastul ocean O. intre avantul nebun de cute-zator al caselor, care, cu 9asezeci de caturi, lintesc cdtrenoH, se intinde haosul in continua mi§care al unuia dinporturile cele mai cercetate din lume, toata acea fra-mântare de corabii care aduc prosperitate Noului-York,vechii cetaci olandeze, care a ajuns sa fie centru al rasseianglo-saxone, atragand inlauntrul ei pe veneticii tutu-ror neamurilor.


Dar, odata ce ai debarcat, Marea nu mai exista, atatde mult piatra cladita, zvonul uman, svacnirea luminii§i. puterii electrice domina totu§i.

Si, in sfar§it, o alta veclenie, cu a &aril senina amintireincheiu, mi-a aparut inainte in acela9i drum american,pe acea coasta a Pacificului, pe care am urmarit-o, faraalta margenire omeneasca deck a unor raslele locuinIeavand in faIa insulele cumparate de bogata§i, cari, van-zand guma de mestecat, doresc sa apara §i ei ca un felde Napoleoni in Elba lor americana. Am ajuns pana ladeschiderea meridionala de orizonturi albastre la San-Francisco, 'Ana la acea Italie californiana, a§a de deo-sebità de vieafa aspra pe care o margenqte la Sud, 9i.care poarta in toate amanuntele cladirilor, in toateamintirile ei pitore§ti urma acelei domina/ii latine, care§i astazi, cuprinzand 0 acoperind, ascunzand puternicabald a rassei ro9ii, stapane9te Mexicul.

Si tocmai tarziu de tot, pe viziunea acelui %arm alDobrogii, pe care-1 eunoa§tem a§a de pulin §i care nu secuprinde numai in iluzia de argint a Bal'cicului §i in pito-rescul tataro-turcesc al unei biete rasse pe care astazio ia vantul, am ajuns sa preluese, fire9te nu navala detrivialitate §i de desma% a stqiunilor balneare, uritaicoana a lipsei de pudoare in timpurile noastre, ci, insinguratatea dela Mangalia, frumuseIa serilor care ispra-vesc in bruma upara, farmecul luminilor din fund, careiIi arata o lume in mers, surprinderea luminilor fugaredela luntrile pesearilor, carili vrajese prin licarirea tor-Ielor prada din acIancuri §i mai ales acel lucru de neuitatcare este chemarea de dimineala, in faptul chiar al zilei

MAREA, CUM AM CUNOSCUT-0 77

Inca racoroase, a luceafarului, care se ridica de odata Infundul cerului vioriu, ci este ca o trezire la vieala ceanoted, ce trebue sa Inceapa pentru locuitorii adanculuide apa, ca 0 pentru acei cari, astazi, pe ruinele cetaIilorelenice, duc numai ramacio trista si vulgara a uneicivilizaTii pe care noi pana astazi n'am 0iut-o Invia.

23 Aprilie.

XII

DESPRE BASARAB IA

Mi se cere sa particip, nu la apararea dreptului nostruasupra Basarabiei, pe care niciun om cuminte dintrecei cari fac parte din forma cea noua a Rusiei, pe careo dorim desfacuta de apasátoarele tradi%ii lariste, nuirqelege a o socoti capabila de a fi desfacuta din trupulStatului romanesc, revenit in hotarele sale fire0i, ci laconsiderarea rostului Basarabiei in legatura, care trebuesa fie din ce in ce mai strânsa, MI% osebire de loc 9i demoment istoric, intre pagile dintre Prut §i Nistru §idintre celelalte Orli romane0i.

Daca inIeleg bine ceea ce s'a cerut, este prin urmare odefinilie a Basarabiei: o definiIie supt mai multe rapor-turi 0, anume, o definilie in ce prive0e originile sale,adeca felul de vieaca romaneasca eel mai vechiu 9iformele pe care a trebuit sd le primeasea aceasta bucatade vieala romaneasca. Apoi condiciile in care s'a facutdesfacerea acestei Vari, care a devenit pentru RusiaTarului Alexandru I, intai o (c oblastie * cu un caracternalional §i provincial bine delimitat 0 pe urma o simplaprovincie, a carii alipire la monarhia, facuta din multe

bESPRE 13ASAft4BIA 79

petece, a Romanovilor, trebuia sa ajunga cat se poatemai stransa.

Tara Romaneasca a Moldovei, caci acesta este nu-mele cel mai vechiu al Domniei care s'a chemat pe urmamai pe scurt: Moldova, s'a alcatuit departe de malulPrutului, in collul acela unde Romanimea din mai multelocuri s'a legat dela sine impreuna, anume pe valearaului de unde a venit numele Moldova §i in jurul aceluivechiu centru ora§enesc, venind Inca din vremea Tata-rilor i locuit la inceput de lucratorii sa0 dela minelece nu mai exista astazi, centru care se zice astazi Baia,din cauza acestor mine, ca 0 Baia Mare, Baia de Criq,Baia de Amnia, dar care odinioara era numit In lati-ne§te Cetatea Moldovei, iar pentru unguri Moldva-Banya, Baia Moldovei, pentru Sa0: Die Stadt Mulde,Cetatea Moldovei. Prin sarituri rdpezi de osta0 aceastaDomnie moldoveneasca, strain legata de rau, a ajunsinaintea largii ape a Siretiului i inaintea Sucevei, carese varsa in Siretiu, 9i, inainte de a cohort in jos catreRoman, ea a Iintit drept catre vadurile Nistrului, ajun-gand prin cel dela Cernauli la vadul cel mare dela Hotin

prin vadul dela TuIora pe Jijia, in jos de Ia0, la cela-lalt vad, dela Tighinea, sau, coborindu-se mai in jos, lacetalile cele mari intemeiate pe pamant romanesc, darfara Stat al Romanilor, pe vremea aceea, la ChiliaCetatea-Alba.

Este de uimit cu cata putere s'a tins dela inceput lastapanirea acestor mari ape, a caror nevoie a fost sim-%it'll dela inceput i carora Ii s'a cautat 'Ana la izvoarelelor o intregire prin Tara cea noted, caci de aici a pornit

§i

9i

80 SPATURI PE iNTUNEPEC

adaugirea, in parlile dela Cernauti, uncle a fostdela Sipinti, in legatura cu a9a-zisa Serpenifd din judelulDorohoi, 0 dela Hmilov, a carui a9ezare n'o putem gasi,a Moldovei celeilalte, pentru ca de acolo sa se urma-reasca 0 mai departe stapanirea targurilor celor maridin coltal ruso-polon al Poculiei. Era o intregire pe caream putea-o numi in parte basarabeana in aceastd legaturadintre Domnia cea veche din parlile Bali §i dintre acestedoua prelungiri, dintre care una lovea drept la Hotin,iar cealalta cauta, peste vadurile Prutului i Nistrului,legatura cu izvoarele inse0 ale acestor ape.

Abia cunoa9tem pe cei dintai Domni ai Moldovei,nu ni putem da sama de insu9irile lor. Ele insa au tre-buit sa fie mari, caci nu inseamna puçin lucru ca, delaprimii pa0 faculi de un Stat intemeiat militare9te,el sali vada harta intreaga, pe un timp and ea nuera insemnata pe hartie, 9i sa interneieze o politicaindreptata pe caile acestea largi ale raului i cupria-zand un total a9a de deplin 9i de solid inchegat cum eraacela dintre Carpali i Nistru.

Se poate intampla ca, in par-Ole acestea dela Rasarit,satul romanesc sa fi fost mai rar, cad a fost o padurebasarabeana care s'a mancat incetul pe incetul i pecare ar trebui, fire9te, s'o punem la loc. Desigur ca, acolouncle se intindea stepa, adeca 9esul fara copaci i cuputine cursuri de apa, afara de lacurile sarate care sein9irau deasupra gurilor Dunarii, sa se fi strecurat po-poarele din Rasarit, impotriva carora Domnii Moldoveiau facut imediat un lanl de cetali aparatoare: Hotinulridicandu-se Inca de pe vremea inainta9ilor lui Stefan-

Tilina,

9i

0

DESPRE BASARABIA 81

cel-Mare, panä ce i s'a adaus strAlucita imbrAcAmintede piatrà i de cararnizi aparente, dkuite desigur de PetruRare9, Soroca, initemeiath ca un pullet de strajd inainteaTatarilor, bAtuIi 'la Lipnic de Stefan-cel-Mare, Orheiul§i zidurile puternice, drept pe Nistru, ziduri caredureaza perfect qi pAna acum, dela Tighinea, fdra amai pomeni intdriturile ocrotitoare peste cetalenii,cari i§i aveau, cum s'a dovedit In urma, monedele lor,In care numele de Cetatea-Alba, in grece§te # Aspro-Kastron #, era unit, pe cealalta faIA a banului, cu bourulmoldovenesc de pe vremea lui Alexanciru-cel-Bun 9i aurmaOlor sili.

Basarabia nu este un adaos dkuit ambiliei unuiDomn tArziu, ci una din pietrele de temelie In clAdireasolid4 a Domniei moldovene9ti din cele dintAi tim-puri.

Ne-am deprins mai tArziu a vedea in Prut un hotar,§i cfintecul popular 1-a blnstamat din cauza impiedeckiilegaturilor de fiecare zi intre oamenii de acela§i fel carierau foarte deseori tovar.4i de muncá §i membri aiaceleia§i familii. Dar, In viewca cea veche a poporuluinostru rural, el nu inseamnd o desOrIire. Nu este rau,sau, esceptând Tisa singurii, §i anume in partea dejos, n'a fost râu care sâ insemne o desparIire intre douagrupe de Romfini.

Privili la Dunke : Romtini sunt de o parte §i de cea-laltä, având cu desavArOre aceea§i infali§are §i, chiar (lac&Romilnii se strecoarã adânc In Balcani, intinzAnd lamafralilor lor, de o friptura intruciltva deosebitä, din par-tile Macedoniei §i Tesaliei, nimic nu-i deosebe9te.

82 srxrunt PE INTUNEEEC

Tot a§a Românii se intind §i astazi de o parte 0 dealta a Nistrului, i, precum cei din Balcani s'au coboritpAna in fundurile acestea macedonene, tot a§adela Rasarit, s'au dus pan& la Nistru, pAnd la Bug, s'aucoborit cu turmele in Crimeia §i au ajuns, prin coloni-zarile silnice ale Ru0lor, pana la apele departate aleRasaritului manciurian, ale celei mai indepartate Asii.

Prin urmare nu se poate crede ea', in cele dintE timpuri,cum nu era o deosebire intre Siretenii de o parte §i decealalta, sa fi fost una intre Prutenii de pe clreapta §iPrutenii de pe stanga. Tinuturile pe care le-au intemeiatin jurul cetalilor primii Domni moldoveni se intindeaupe arnândoua malurile apei.

Tinutul Hotinului trecea pana in Bucovina de astazi,cu padurea lui.

Tinutul Ia§ului era 0 pe un mal i pe celalalt al Prutului.Tinutul Falciiului era strâns legat de partea cealalta,

§i intre Hu0 i Lapupa erau legaturile cele mai fire§ti.Prutul insu0 are o astfel de erpuire, incat deseorieine calatore§te in aceste ajunge de nu-0 mai dabine sama unde este Moldova ramasa neatarnata §i

unde §i-a infipt ghiara Vulturul bizantin al Tarilor.Iar padurea Tigheciului Ii avea o parte corespun-

zatoare dincolo de Prut, precum stepa din josul Basa-rabiei trece Prutul, cuprinde Covurluiul, o parte dinBraila §i coboara in Ialornica, pe care o stiipanqte cuBaraganul 0 se opre§te numai in margenea Vlasiei, apadurii romane§ti din Ilfov i Vla§ca.

Neamurile boiere§ti nu s'au deosebit niciodata, dupacum unul era de o parte, altul de cealalta parte.

ceilalIi,

parti

DESPRE BASARABIA 83

Un amestec de sange cu unii Ru§i, pe cari dela inceputi-am cucerit §i confundat cu noi, se observa Inca dinveacul al XIV-lea, dar ei sunt mai mult In Moldova-de-sus cleat in parIile Basarabiei-de-mijloc, intru toateasemenea cu Moldova, §i in parlile de jos, care au avutdeseori o soarta deosebita de a regiunilor celorlalte, dari aici fara deosebire dupa cum erau la Rasarit sau la

Apus de acela§i Prut.Gtitorii bisericilor din Basarabia nu sunt oameni de

acolo, precum ctitori ai laca§urilor din Moldova auputut fi deseori cei cari infaIi§au vieqa romaneascadin spre Rasarit. Si primejdiile au fost acelea§i.

Niciodata o navalire nu s'a oprit la §ivoiul ingust alPruthlui, ci totdeauna horda tatarasca a patruns 'Anala Siretiu §i chiar dincolo de aceasta apa, cand n'atrecut pe de-asupra trecatorilor spre a se cobori pràpás-tios in Ardeal, primejduind Maramura§ul §i. parIile vecine.

Nu se poate o legatura mai stransa intre dot& parcidela inceput nedeslipite §i fara niciun motiv de deslipirede acelea§i hotare.

Cand a fost nevoe sa se imparta Moldova in doua,nimeni nu s'a &Ida s'o imparta in lung, ci imparlireas'a facut in lat. Tara-de-jos, dela Bar lad incolo, opunfin-du-se Tarii-de-sus, care se ingramadea, dupa scadereavechii capitale a Sucevei; in jurul Ia§ilor. Nimic nu poatefi mai doveditor a unitalii romane9ti deck acest ca-racter de imparlire pe latitudine a Moldovei, pentrunevoile administrative de mai tarziu.

Cand se facura ceva mai tarziu planurile de imparIirea Moldovei intre Imparatul Sigismund, care era rege al


Ungariei, §i Intre regele polon, care ravnea la drumulspre Marea Neagra prin parlile basarabene, inlelegereaaceasta a taiat tot In lat Moldova, plan care, lovindu-sede dfirza Impotrivire a unui Alexandru-cel-Bun, n'aputut fi indeplinit niciodata. Iar, &and intre urma9ii luiAlexandru s'a facut Imparcirea, de venituri mai multde cat de Tara, Ilie, fiul lui Alexandru, a fost DomnIn sus, Stefan In jos, 0 Petru Aron s'a refugiat, se pare,Intr'un anume moment, la Cetatea-Alba.

Ru§ii n'au urmarit niciodata Basarabia privita ca oentitate deosebità, aceasta nu se baga de sama ; ein'au urmarit nici macar Moldova singura, ci stapanireaasupra amanduror Tarilor Romane§ti pana la Dunare,ca sa aiba legatura cu elementele slave din PeninsulaBalcanica, in chip firesc legate de dan§ii.

Daca, la 1812, s'au oprit la Basarabia, este pentrucan'au putut c4tiga mai multi

Planurile facute de dan9ii inaintea incheerii acesteipaci nea§teptate, pe care ei au primit-o numai de fricalui Napoleon, care se pregatea de navalire, cuprindeaumacar Moldova intreaga, sau macar Moldova pana laSiretiu. 8i dupa anexarea Basarabiei, Tarul Alexandrun'a crezut scopul sau In adevar atins, ci el a dorit saIntrebuinIeze Basarabia ca o baza pentru luarea instapanire a Moldovei, sau, pe viemea lui Chiselev, pre-zident al amanduror Principatelor, s'a stabilit carantinala Dunare, care trebuia id' fie hotar faia de Turci.

Dar, indata ce putinla aceasta de a capfita TarileRomfine§ti, care s'a ivit ultima oark ca o fantazie bol-navicioasa, In timpul liazboiului celui Mare, cand un

DESPRE BASARABIA 86

Stfirmer, inteles cu Germanii, se socotea sapan in Mol-dova, lasand Muntenia In sama Imparatului-Rege delaViena si Budapesta, and aceasta imposibilitate s'avadit, Basarabia a rdmas far& sens pentru Rusia. SiRusia nu putea sa aiba nevoie fle &Ansa, nici in ce pri-veste coborirea la Marea Neagrà, pe care o are asa delarg, nici in ce priveste o inaintare asupra gurilor Dun'firii,spre care merge un interes european, care, oricand, astat impotriva pretentiilor rusesti si care, chiar and atrebuit A cedeze Rusilor gura Chiliei, pe and latratatul din Paris era vorba de toate gurile Duniirii insama Turciei supt administratia Moldovei, s'a ingrijit,prin canalul dela Sulina, sa prefaa acest brat al Chilieiintr'o linie moarta pentru comert.

Daa mai este nevoie, in starea actuald a legaturilor,sà se aduca inainte argumente istorice si argumente debun sims, ele pot fi culese si de ai nostri, pentru a sefolosi de dânsele in diplomatic, si pentru altii, dinaceasta scurtà expunere.

10 Aprilie.

XIII

« FRUMOSUL IN CONCEPT IA POPORULUI

In timpul din urmd s'a fdcut o disculie pasionata,ceea ce scade putinIa de a se inIelege cineva, maiales &And fiecare lucreaza cu cuvinte, in loc sâ se verificeasupra rea1itiçilor, cu privire la ceea ce este frumosla ceea ce este moral in materie de literaturà.

Cu ocazia aceasta, s'a diutat in toate CarIile de teorie,in cereetarile fäcute de ganditorii din strainatate, suin-du-se cineva pfiná la vremea lui Sadler i, peste Schiller,0 mai sus, 0116 la Platon, pe care numai cine 11 cete§tein grece0e 11 poate inlelege in oarecare masurd, §i trebues6 fie un Grec de pe vremea lui ca sd-1 poatà inlelegc inintregime, pentru a se hotari de cei mai mul;i, ceea ceeste, de alminteri, lucrul cel mai natural, cà nu se poateimpune frumuseIii literare, §i, adàugAm, celei artistice,sil fie moralk precum, iara0, va recunoa0e oricine, nuse poate impiedeca un suflet armonios §i moral, facuta§a din na§tere i supus unor porunci de neinvins, dea face s'd se simtà aceastà armonie §i aceasta frumuseIaetica in cealaltá frumuseIg, in frumusela pe care onumim estetick

*

§i

s FRUMOSUL IN CONCEPTIA POPORULUI 87

Mai sunt Inca de sigur oameni cari isi inchipue ca,in materie de cugetare mat inalta, se poate ajunge laun adevar pe care sa nu-1 poata clinti nimeni si cari sesocot legal.' pe vieala, cu toate elementele gandirii lor,de un crez rostit odata.

Numai cine cunoaste istoria gandirii omenesti pe careo numim filosofie isi da sama cat de trecatoare suntaceste adevaruri capatate de unul si altul, dupa loculin care se gaseste in societate si gandire, chip& ideilevremii sale, dupa nevoile acastei vremi, de care nu poatescapa nimeni si prin urmare cat de interesante sunttoate adevarurile acestea din partea a celora cari auajuns la ele, dar cat de trecatoare in ceea ce privestepe alIii, cari, in alte imprejurari, cu un suflet cu totuldeosebit, nu mai pot gandi astfel si nu mai pot jura peacelasi adevar.

Am cetit si eu pe Nrremea mea destula filosofie. A fosto vreme cand, facand o Facultate de Litere completasi trecand examene de filosofie, ma hotarisem, a douazi dupa ce am cetit pana si psihologia fiziologica a unuiWundt, sa urmez in strainatate, unde capatasem obursa, studii de filosofie. Nu se poate socoti ca sunt cutotul strain de ceea ce se afirma cu incredere ca osebestevremea noastra si in domeniul acesta al gandirii abstracte.Dar de aceea, tocmai de aceea, credinIa mea in nested.-mutatul adevar giisit odata pentru totdeauna si caresa nu poata fi verificat de orice om de bun simI asuprarealitalilor, cu mijloacele asa de simple ale cugetariisilogistice si cu tot ce se poate adaugi pe l'anga aceasta,este mai mult cleat zguduita.

s


Totu9i, obi9nuit sa verific eu insumi acele pulinelucruri in care cred, 9i cred cu atat mai tare, cu cat elesunt puline, nu m'am putut opri de a &Mita o aka caledeck cea care vklit nu ducea la capat, pentru a malamuri in ce prive9te aceasta legatura dintre ce senume9te de obicei frumuseVa 9i intre ceea ce, fiind moral,se socoate In a fi In afara de.frumuseIa 9i chiar Impotrivaei, 9i a ceasta, o spun dela inceput, este pentru mine oabsurditate.

Am vazut ca nu ma pot sfatui filosofii, 9i atunci mi-amzis, 9i cred a am nemerit, ca ar fi o instanla mai Thalia,mai sigura, la care s'ar putea indrepta cineva pentru aIncerca lamurirea, deck in ciocnirile de idei care suntmai mult in infali9area deck in adevarul insu9i al lu-crurilor.

Ian anume despre ce este vorba.Noi credem prea u9or ca ideile pe care le-am imbracat

intr'o forma pe care lumea n'o inlelege totdeauna, de9i sunt unii caH se fac a inlelege tocmai lucrurile celemai straine de puterea lor de endire, ca acestea ramânacolo sus, In sfera lor rece 9i ve9nica. De fapt Insa nueste a9a. Este adevarat ca nu se cetesc dela o bucatade vreme carIile, 9i cel mai mare filosof este judecat detrei 9ferturi din cei caH se ocupa de filosofia lui, nudupa ce a scris, eaci cartea ramâne nedeschisa In raftu-rile bibliotecilor, ci dupa ceea ce din gfindirea lui apatruns in cklile de istorie sau de teorie 9i uneori chiarIn modeste manuale. In afara insa de aceste strecurkiIn agile de intrebuinIare curenta, 9i cele mai inalte9i mai nobile idei, acelea care par mai greu de inIeles

I FRUMOSUL IN CONCEPTIA POPORULUI 89

9i in mai pulina legatura cu vieqa, se coboara in adânc,intocmai precum picatura norului celui mai de sus vaajunge totu0 sa strabata Oa in fundul pamantului,trezind acolo acea viea-ca noua prin ceea ce a revarsatploaia. Pe multe scari, care nu se pot urmari, cele maisublime adevaruri ajung sa patrunda 'Ana la ceea cenumim noi prostqte, cu despreI: poporul, mullimea,masele, vulgul. Acolo Ina se petrece acela0 lucru ca0 cu picatura de ploaie in tainilile roditoare ale Iarânei.Aceste adevaruri se amesteca indata cu atkea lucruripe care le prefac, prefacându-se ele inse0 9i dand in felulacesta o forma noua care se va ispravi prin roade trium-fatoare mult deasupra pamântului. Ideile filosofice, mo-rale, estetice le prime§te acel popor, le pune impreunacu ceea ce simtea §i §tia inainte de aceasta, le supunefara sa voiasca la transformari care vin din toate acesteinrsauriri misterioase 0 de aici iese ceva care, in ce pri-vqte forma, se poate intampla sa nu ail:A curaIia pica-turii aceleia de apa venite din nori 0 poate sa semenenumai cu o migma de noroi, dar produce lucruri pe carein puritatea ei picatura de ploaie nu le-ar fi produsniciodata.

Incepfind dela disculia aceasta cu privire la arta §ila morala 0 trecand pe urma 0 la alte domenii, o saincerc inteun 9ir de conferinIe aici, inaintea tuturor,sa \rad in ce chip popoarele de pretutindeni, dar in randulintai poporul acesta al nostru, care intrece cu cumin-Ienia lui fireasca atatea popoare de mai multa Inva-Iatura, pentruca au avut mai mult noroc, in/elege ideilefundamentale la fiecare moment in vieata.


Cum inIeleg ai no§tri, cei multi, cari infaI4eaza nunumai gandirea lor, dar ceea ce s'a gandit in curs demai multe generaPi de inainta9ii lor pana foarte de-parte, noPunea aceasta a frumosului? Ce li se pare lora este frumos ?

De sigur a pentru dan§ii frumosul este acel frumosestetic pe care ei il prind indatk il imeleg adanc i decare au o nevoie sufldteasca asemenea cu care s'ar gasigreu la alte naPuni. Este frumoasa pentru danqii pri-mavara, este frumos un cer albastru, este frumoasa opaji9te infloritk este frumoasa o figura omeneasck estefrumos un gest care 9ade bine omului §i pe care el 11face de multe ori, de cele mai multe ori, fara sa se On-deasca, pe and, atunci and se gande§te, gestul estestangaci, fals §i urit.

Poporul nostru va merge §i mai departe. El va gasio frumuseIä §i in lucrurile care-i stria, in lucrurile care-1inspaimanta. Va gasi frumoasa o furtunk va gasi fru-museIa in linia de lumina arzatoare a trasnetului caredistruge, in revarsarea apelor care cople§esc 9i inneaca.Nimic din ceea ce poate face parte din harta cat delarga a frumuselii pe care am putea-o numi, cu untermen fitosofic, estetica, nu-i scapa.

In aceasta privinIa ne-am putea opri insa asupraoriginii chiar a acestui cuvant de drumos*. El este faraindoiala latin, pe and, la alte popoare romanice, a tre-buit sa se recurga la tezaurul altei limbi, pentru a in-semna aceea§i ideie. Francezii zie beau, care vine dinbellus, forma latina medievalk imprumutata dela bar-bari. i Italienii intrebuinleaza de obicei belle, care

I FRUMOSUL 9 IN CONCEPTIA POPORULUI 91

vine dela aceea9i origine 9i a trebuit sa' se formeze intr'unanume moment din desvoltarea limbii latine apusene.Dar nu este, mai pulin adevkat ea' una din bisericilecele mai impunAtoare dela Veneiia nu se chiama # SantaMaria Bella *, ci # Santa Maria Formosa *.

Spaniolii 9i in general Ibericii, cu cari avem atkealegaturi care nu se pot liimuri cu desdvar9ire 9i de sigurnu prin Traian, sau prin cine 9tie ce Spanioli adu9i cudânsul, zic It-rmoso ca noi. Iar formosus latin, dela careyin toate aceste cuvinte romanic.e, nu reprezintà altcevadeck forma intreagii, forma deplina, forma armonioasà.

Este vorba de un cuvânt integral, iar nu de unul care sacuprinda o parte a frumuseIii: este vorba prin urmarede un complex, de o legkurà, de o potrivire, de o armoniein care pot 01 intre 9i elemente care ele in sine nu suntnumai deck frumoase, dar care sunt frumoase impreuna.In aceastg conceplie, de exemplu, frumuse/a artificia15,care se cultivA a9a de mult in timpurile noastre, nu intràin gAndirea poporului nostru, fiindca in fiecare dinelementele unui corp, unci figuri sau unui sufletomenesc, sunt anumite legaturi, 9i este cineva brunsau blond, ruman sau palid, dupa o mulIime deelemente, care sunt 9i de origine materiald 9i morala,a9a inck, indatd ce se transformä unul din ele, sestrica aceastd potrivire, se preface in stridenla ceeace a fost o armonie.

lath' deci ceva pe care 1-am ca9tigat 9i se poate aplica9i literaturii 9i artei. Scriitorii ca 9i arti9tii trebue saail:4 in vedere inainte de toate totalul 9i s'a se intrebeuecontenit daca aceea ce introduce cineva pentru a


trezi 0 a relinea 0 a cre§te atenlia, pentru a uimi prinnoutate, aratând Ca este altfel deck ceilalIi, nu stricanu numai izvorul oricàrii frumuseli, dar dacà acel ele-ment adaos nu este In desavar0ta 0 dureroaa nepotri-vire cu alte lucruri care se gdsesc in poezia, in povestirealui, 0 care, acestea, venind din fondul cel adfinc i ade-vArat, nu pot fi impiedecate de a ie0 la suprafa0.

Inca oda-CA, frumusela nu poate fi niciodata un lucrude amänunt, ci face parte din concepIia globalg, 0poporul nostru, ca §i popoarele care au aceea0 inzestraresufleteascâ, nu poate ed rosteasca acest cuvânt de fru-museVa deck in acest chip larg 0 deplin sintetic.

Dar iatà cã ne gásim, tot prin cugetarea poporului,inaintea unei deslegari a celeilalte intrebari pe care,chiar in felul in care am vorbit despre dfinsa, incercama o rezolva in acela0 fel, cfind spuneam cd moralitateanu este cleat o frumuse0 §i frumuseIa nu este de faptdeck o moralitate, lucruri pe care filosofii le osebesc,dar, cum vom vedea, poporul le pune impreuna.

In educalia pe care mice marn4 dela lark orice femeiede om muncitor o face copilului ei, nu oda-a se ame-steed aceastà expresie de: este frumos sau nu este frumos.In privino aceasta o femeie simplà pricepe mult maimult deck acei autori de car%i pentru §colile primarein care se cauta a se dovedi ea o fapta morala atragedupa &Ansa totdeauna o rasplata, 0 aceasta nu facealtceva cleat sa transforme un frumos: suflet de copil,

vedeli nu ma pot impiedeca de a lega de cuviintulsuflet acest adiectiv de frumos , inteun mic negustord e fapte bune, care intinde necontenit mana ca sa pri-

e FRUMOSUL * IN CONCEPTIA POPORULUI 93

m.easca o rasplata, foarte bucuros &and ea intrece cea dat, ceea ce este regula oricarui comerc.

Deci frumos §i urit sant elemente de pedagogie popu-lark 9i copilul se deprinde dela inceput cu aceasta con-ceMie. In orice lucru care trebue facut, in intereselecele mai inalte ale lui, ale societaiii, pentru a satisfaceinstinctele cele mai nobile, este frumusela, §i aceastainvaVitura o duce el pan& la sfar,it: ea devine Astfel unfrau moral.

Cad in tot ceea ce face omul din popor la noi estetotdeauna grija aceasta de a vedea daca este frumosori nu este frumos. Sunt lucruri pe care nu le impiedecanicio lege, pe care nu le interzice niciun regulament,care nu pot atrage nicio pedeapsa, pentru care con§tiiMapublica n'ar gasi nicio condamnare §i cu toate acestealucrurile care sunt astfel ingaduite nu se fac. Nu se facpentru ce? Pentruca nu sunt frumoase.

Si voiu incheia relevand faptul ea, in atatea minunateispravi de jertfire facute in timpul razboiului §i carese pot reface oricand in mijlocul iadului deslaMuit demaOnile uciga§e din timpurile noastre, de sigur pentrufiecare rank pentru fiecare mort sufletele omenqti eraustranse de adanca parere de rau, dar totu§i unele arun-cari inainte, unele infruntari ale du§manului, unele uitaritotale de sine ,i de tot ce este in legatura cu familia aufost, acolo, pe campul de lupta, pecetluite de parereaunanima a acelora cari au fost martori §i erau gata safaca §i ei acela§i lucru, cu enumarea acestei sentiMe:este un lucru frurnos.

13 Mai 1937.

XIV

NOTIUNEA DE # BINE » LA POPORUL NOSTRU

Ajungem acum la altà notiune fundarnentald in cepriveste conceptiile hotdritoare ale poporului nostru.

Am vdzut ce intelege el prin frumos ; sil ne gAndimacum putintel, cercetând deosebitele intelesuri ale cuvân-tului de 4 bine », in ce chip pricepe el aceastdlaltà mare sinobild conceptie a mintii omenesti, produsul unei civili-zatii de sus, care, incetul, cu incetul, prin infiltrdri dince in ce mai adânci, a ajuns pfind in sufletul oricdrui ominteligent pe care nu 1-a falsificat cultura.

Binele? Cat nu s'a cheltuit de filosofii, moralistii sieducatorii tuturor timpurilor, ca sd se gdseascd adevd-ratul inteles .al acestei conceptii!

Cdutând sä se osebeascd unii de altii, ei au ajuns ade-seori, cum se intampla totdeauna cu aceasth trudd ambi-tioasd a mintii, sd creeze lucruri care, in mdsura in caresunt originale, sunt si false.

Ca si pentru notiunea frumosului, din toate acestedoctrine atrdgátoare, din toate aceste idei scânteietoare,din toate aceste ispititoare licdriri de puncte luminoase,lumea se alege cu o confuzie, cu 0 oboseald si, la capdot,

NOTIIJNEA DE DINE LA POPORUL NOSTRU 95

cu o indiferenca. i atunci binele se face intfimplator,instinctiv, a9a cum gAnde9te fiecare, fart ca in socie-tatea aceasta culta st existe, a9a cum este cazul pentrumulIimile pe care nu avem dreptul de a le desprqui,caci de fapt nu santem adesea la nivelul lor, vadit maiinalt, st existe, zic, o linie 9i ftra st prezinte posibili-tatea unui progres.

Intre gre9elile pe care le facem noi foarte adeseaori,este fart indoialt 9i aceea de a osebi necontenit intrelucrurile materiale 9i cele morale. De sigur ca in VecheaGrecie s'a ftcut inttia oart aceasta distincIie, dar Greciiaveau totdeauna mijlocul de a restabili armonia pestetoate osebirile pe care le vtzusert, le stabilisera 9i lefaceau sa intre in teoriile lor generale.

Vedeli, aici este o mare inferioritate a noastra felt devieala sufleteasca a Eladei de odinioart.

Grecii trtiau unitar, ei traiau armonios, ei trtiau fru-mos. Pe lucruri separate ei nu-9i a9ezau vieno, ci sefoloseau de aceasta separalie numai pentru urmarireafrumoaselor linii de desft9urare ale gAndirii. Pe andnoi, cum am trecut 9i prin disciplina Romei, care a9a deu9or alunect in formalism, noi, odata ce avem osebireape care n'am creat-o noi, ci am mo9tenit-o, ne Iinemde &Ansa 9i. osebirile merg paralel, unele ltngt altele.Dar o convergen0 din cfind in &And 9i a liniilor celor maidistanIate face cu putinit o viealt omeneasca adevarata.

De aceea, pentru Itranul nostru, 4 bine » 9i # binele *sunt lucruri din toate domeniile.

In domeniul fizic, de pada, el nu spune et este santtos,ci ca 4 ii este bine ».


As adaugi, In parenteza, Inca un lucru. Pe cfind, laalte popoare, când este vorba sa se intereseze cinevade starea de sanatate a aproapelui, se pun Intrebarica aceasta, pentru Francez ca si pentru German, ceea cearata un imprumut de noliune: # cum ii merge cuiva 9,ori pentru Italieni: # cum sta 9, pentru Roman, ea sipentru Roman, intrebarea celui care se intereseaza destarea aproapelui, este cu totul alta: # ce mai faci*.Al nostru prin urmare crede ca este absolut necesaraacliunea. Cum este omul, are sau ba o insemnatate,dar ceea ce trebue intrebat si ceea ce face placerecelui care raspunde, este ce acliune desfasoara, cu ceadauge el la vieqa societaIii in, care traieste, si amzice: la rostul insusi al lumii, care se sprijina pe # aface.

Cfind, fail ca aceasta sa fie o formula de salutare,care ajunge uneori banala, omul are sa vorbeasca despresanatatea lui, care sa nu uitam este InIeleasa tot-deauna in amândoua formele, fiindca, atunci and batecineva câmpii, se expune sa fie intrebat, tot In lumeaaceea care pastreaza cuvântul drept peste nqiunea nor-mala, daca # este sanatos 9, ceea ce inseamna, daca aretoate mini.ile, el spune ca. # ii este bine 9.

# A fi bine*, pentru dfinsul nu inseamna Ina niciunprisos navalitor de sanatate agresiva, nici cine stiece pretenlie ca este voinic si roscovan, ci altceva: unechilibru, o masura, de fapt aceeasi armonie care esteIn adâncile nevoi ale acestei minli superioare, care,prin treceri si amestecuri de atAtea civilizaIii, segaseste acum intrupata In fiiina nobila a sateanuluinostru.

NOTIUNEA DE BINE LA POPORUL NOSTRU 97

S'ar putea pune, farti a fi paradoxal, intrebarea dacánu cumva, pentru a face <binele omul nu trebue sa fie

bine » i clack fäcfind 4 binele trgind <bine », a§a cumcer normele neschimbate ale vieii, nu ajutà cineva, fârà

dea sama, la starea aceea de sanàtate care se poatenumi prin < bine *.

Este inutil a se spune cat de mult o viewp care igno-reazà binele, isprdveste prin nenorocirea proprie, de peurma unui continuu zbucium egoist, din care nu folosescnici al%ii, dar nici acela care se las6 necontenit zguduit§i desorientat de toate pornirile, de toate rAvnirile §ipoftele sale.

Inca odatrt, pentru a fi stabilit ceva in aceasta discu-pe care, rard sa vä vad i sà va aud, o fac cu gandul

d-voastrà in intunerec, <( bine nu este la Romani onqiune abstractk inchisa in margenile unui catehismmoral, care, catehismul acesta moral, sd treacd din cartein carte, din leclie in leclie, din forma in forma, dinsimplà obisnuinrd in simplii obisnuin0 ori din comandhasprà in alta comanda asprk ci 4 bine este o no--ciune generalk care cuprinde intr'insa tot ce estenorma, tot ce este potrivire, §i, iard§i, tot ce este fru-museca.

Ca osebirea intre material si moral nu este facutade o naliune cáreia ii place asa de mult binele supttoate raporturile,, aceasta o dovedeste un alt inIeles alcuvântului la poporul nostru.

Când ai nevoie de ceva o ceri dela altul, sunt deo-sebite formule de IntrebuinIat, dupa cum este vorba deun popor sau de altul.

»,

t »,

sali

lie*

0


Chinezul care vrea sa imprumute ceva se va ducela acela pe care-1 §tie ca are banii la indemana 0 vaincepe sa vorbeasca, dar fara sinceritate, de toate lucru-rile, ori de sunt aproape ori departe, §i astfel Ii va pre-zinta un raport despre frumuseIa zilei, despre produselecare s'au facut, despre preIul pe care-1 au la vanzare,despre tot ce-0 inchipue ca §tie foarte bine 0 celalalt,dar este recomandabil sa i se aminteasca, §i numaila urma va aduce vorba de chestiunea care-1 intere-seaza.

Poporul nostru desprque9te de obiceiu formulele ace-stea de introducere, care fac sa se piarda vremea 0 dincare omul iese ridicul.

Celor cari se pierd in astfel de formule introductive,el li obiecteaza proverbul: <( vorba sa fie pentru o luleade tutun *. Dar, cand ii trebue lui banii aproapelui, pecare, cu toate legile noastre de u§urare, in fundul con-gtiinIii lui, el tie bine ca ar trebui sa-i dea inapoi, 0cunosc atatea cazuri de sateni cari s'au ingustat, carinu i-au luat in strainatate, unde s'au dus sa mun-ceasca, o haina de iarna, pentru a da inapoi aceluiacare-i imprumutase, suma de care 0 acela poate saaiba nevoie pentru rosturile lui , el cere # sa-i faca bine *cu acei bani de cari are nevoie.

Cred ea in nicio limbd de pe fume nu se gase§te oexpresie corespunzatoare. N'am luat-o din limba latina.Francezul nu # face bine * altuia, §i nici Italianul nu cerealtui Italian # sa-i faca bine *. Noi stramutam in domeniulacesta, care poate fi atat de urit, patat de atata egoism0 stapanit de atata chibzuiala cruda, al trecerii banului

NO1IUNEA DE DINE LA POPORUL NOSTRU 99

dintep punga in aka punga, noliunea frumoasa, estetica,a # facerii binelui*.

Nu se poate spune ea suntem singurii dqinatori aialtei formule, pe care o aude cineva atilt de adeseaoriin conversaIiile dintre oameni. Anume, dupa o disculie,dupa o inIelegere, dupa o neinIelegere, §i atunci seschimba numai a ccentul, caci cuvântul se spune pe altton , oamenii se despart, spunând unul sau altul, sauamândoi deodata: (c bine *.

Acest (< bine )) poate sa fie o amânare, o ameninlare,o ironic, o pedeapsa moralà, dar este interesant sa sevada cà omul nostru il inlelege ca starea normala,totdeauna, pentruca s'a ispravit chestiunea, sau pen-truca aceasta chestiune este amfinata. Este acela§iechilibru al cuvântului 4 bine *, caci am ajuns apde departe, incat # bine # inseamna echilibru, precum# frumos )) inseamna potrivire.

Am spus ca sunt §i alte popoare care intrebuinceazaaceasta formula ; mi se pare insa ea observ o deosebire.Cand Francezul spune # bon *, aceasta inseamna ca oafacere este terminata. Este vorba de &Ansa numai: deaceasta afacere, iar nu de o stare generala in raporturiledintre cei doi oameni cari au avut o discuiie.

Dar, 0 cu aceasta incheiu, daca poporul nu intrebuin-Ieaza nqiunea abstracta << binele >>, 9i, daca l-ai intrebacu privire la &Ansa, ar da din umeri, el cunoa§te ince-lesul adverbial al cuvântului.

Pentru valoarea morala a cugetdrii lui, este de mareinsemnatate sa se lina sama de frecvenIa cu care cuvfin-tul acesta de # bine )) se intoarce in vorbirea lui. De fapt

o


ceasornicul # merge bine*, calul # merge bine *, afacerile4 merg bine *, -cara (c merge bine *, ace§tia sunt termeniipe cari-i intrebuinleazà un om care, umblând cu minteain cleosebite domenii, se intoarce necontenit, nu numaila constatarea binelui, dar la afirmarea nezguduità cabinele este una din regulele nestrâmutate ale vieIii.

28 Mai.

XV

« MINTE » SI « CUMINTE * PENTRU POPORULROMANE SC

Nu odat'a s'a spus ea' poporul românesc este un pop or« cuminte ».

Pentru a vedea in ce stA o cuminIenia » lui, cred alucrul cel mai bun este s'à intreb6m, prin cântarirea inle-lesului cuvintelor, ce crede el insu§i prin o minte ».

Sa ne oprim intai asupra faptului, care merità Iinutin samg, ea', dintre toate limbile romanice, singurà limbaromâneascA a p6strat o mintea >> din tezaurul latin, na-Iiunile surori inlocuind-o prin termeni echivalenli, pre-cum ar fi, de pilda, acela de o raison » la Francezi, carenu este un adaus ca multe alte cuvinte din epoca Rena§-terii, fill-Idea' vechiul o ratio » latin a trecut prin toateformele de derivaIie ale graiului francez.

Mo§tenitor al unuia din cuvintele cele mai frumoase,mai pline de h4eles §i mai folositoare vie/ii, din aceleacare alcAtuesc bogatul §i alesul vocabular latin, poporulnostru, a§ezat in imprejurdri a§a de grele, având nevoieca in fiecare moment ochii lui sa priveascA de jur Imprejur9i o mintea » sä cumpaneasca acliunea care este sä se

102 SPATURI PE NTUNEREC

desffipare, s'a sprijinit inainte de toate pe &Ate elementese cuprind In Inlelesul, a§a de larg, pe care 1-a cApatatcuvAntul acesta de 4 minte E

CAci 4 mintea * are la RomAni un rost in toate dome-niile vielii. Pentru a le cerceta pe rand, sa incepem cuacela care este In legAtura cu cre§terea insA0 a omului,cu cele dintAi elemente care i se dau In casa pArinteascA,In mediul de care este Incunjurat, 0, mai tArziu, cAndam avut 0 noi un invKamânt, in coalA.

Ce inseamna la RomAni un copil 4 cuminte »? In alto/Ari, unde rosturile §colare sunt mai vechi 0 mai stricte0 unde li se acordd o insemnatate mult mai mare deckInsemnAtatea mArginità pe care suntem noi dispu0,atunci cAnd gAndim bine, BA li-o acorddm, copilul 4 cu-minte*, pe care o anumita pedagogie 1-a introdus 0 lanoi 0 a diformat in felul acesta mai multe generaiii,tAindu-li indemnul care fapta 0 rupAndu-li dreptul dea avea fiecare o judecatä asupra lui insu0, singura ade-vAratA pregatire pentru vieaIA, 4 cuminte * este copilulcare nu face nimic in cursul lecIiei. AdecA acela care stàla locul lui, care intinde amAndouA lAbulele pe margineapupitrului, care se uità IintA la profesor, In acela0 timp&And 4 mintea * lui gAnde§te la lucrurile cele mai deose-bite, 0 care, §i &And nu §tie nimic, §i cAnd copiazà, 0cAnd ii.sufld altul dela spate, nu turbuth intru nimic1ini9tea clasei.

Austria avea in special talentul acesta de a pregatibuni supu0 ImpAratului 0 buni birnici Tezaurului, prinimpulinarea sufleteascA Inca din cei dintii ani ai copi-lului.

e MINTE s $1 CUMINTE I PENTRU POPORUL ROMANESC 103

La noi, and mama ii spune copilului sa fie o cuminte *,aceasta inseamna sa nu faca lucruri fara socoteala 0a nu faca lucruri care jignesc acea idee a frumosului,

0 nu e frumos !*, zice ea , care, cum am afatataltadatd, prezideaza la toate rosturile unei gospodariiromânqti. Copilul 4 cuminte * are oarecare libertate deacliune, o poate avea chiar foarte mare, numai at nutrebue trecute cu vederea anumite lucruri pe care el,de altminteri, le are din instinct 0 pe care mama nu ile aduce in cuno0inla intala oar-a, ci nu face altcevadeat le treze0e din nou in mintea lui. Sunt, de sigur,acliuni, unele dintre dânsele pline de originalitate, in-drazneIe, chiar cutezatoare, la care copilul este indri-tuit, fail ca prin aceasta a iasa din marginile aceea ce, printr'o creqie lexica româneasca, se nume9teo cuminIenie *, cuvânt creat din douà radacini latine,cu tot adaosul slavon pe care-1 intalnim, de exemplu,in o smerenie * 0 in alte cuvinte abstracte de acela0fel.

Copilul o cuminte * nu este destinat s'a ramana tot-deauna ap. Adea el trebue id-0 potriveasa aceasfao cuminIenie * cu chemarea spre vieala, spre o viea0cat mai intreagd 0 cat mai activa, care-1 a9teapta. Vaveni o vreme and nimeni nu-i va da o invalatura caa mamei, and nu va wepta nota, bund sau rea, carese distribue cu toatà maiestatea dela Allimea catedrei,de care copilul se teme uneori 9i foarte dese oH Ade peinfundate. El va ràmânea s'ali caute calea pe care-0poate atinge atata fericire, cata ni este rasata nou'a pelume. Pentru aceasta lui ii trebue lima inainte de toate


sa aiba 4 minte*, mintea * lui personal-à nu ce i se spunede alIii 9i ceea ce se cuprinde in carli.

Nu i se va spune de acum inainte daca 4 este cuminte *sau 4 nu este cuminte *. Capitolul pedagogic s'a inchis.

aici este o osebire intre noi 9i intre alV reprezintaniiai unei civilizaIii mult mai vechi, cari savar9esc gre9a1ade a crede ca sistemul care poate fi socotit ca bun in9coa1a se poate continua 9i in vieala 9i, prin urmare,inaintea unei catedre unde acum sta un guvern, 9i intr'obancà mai mare, care este o situalie sociala sau o funclie,omul trebue sa faca acela9i lucru, adeca sa caute necon-tenit cu oehii pe acela ce are de dat ordinul 9i are deapreciat conduita, inscriind-o in note, 9i sa nu tulbureprin nimic mersul unei societki, in care fara indoialaea nimic nu s'ar schimba daca toata lumea ar sta inIe-penita 9i n'ar cere din cand in cand un sfat dela altci-neva deck dela acela pe care irnprejurarile 1-au a9ezatla postul de comandd.

Este atata deosebire intre firea vie, gata totdeaunade inoire, dar 9tiind sa recurga intr'un anume momentla frau, a poporului nostru 9i intre minunata 9i adeseanenorocita ordine care domne9te de atatea veacuri, amzice : chiar de mai mult deck doua milenii, la poporulchinez, care inIelege sa se lina in marginile unei disci-pline care i-a fost impusa odinioara de Confucius saude alli legislatori 9i care nu se fere9te de nimic mai multdeck de orice manifestare a puterilor launtrice, care arputea sa aduca o prefacere. i de aceea poporul chinezprime9te nu numai poruncile guvernului skk, dar, Indatace se arnesteca un strain, are 9i. fa-VA de strainul acesta

i

aMINTE SI CUMINTE PENTRU POPORUL ROMANESC 106

puternic §i poruncitor .accea§i adana reveren0, aceea§isfântà frick pe care a avut-o pan& atunci faI6 de Impgra-tul au, sau fa-Và de generalul republican care-1 inlocue§te.

Nu, la noi omul trebue sà AA' in fiecare momentrecurs la <minte *, adecd mintea s'a a§ezat acuma pecatedrà, dar ea nu are un catalog in care sa scrie note,ci catalogul este ins5§i viea-ca, §i notele le simte cinevacu totul altfel deck in media fácutd la sfâr§itul anului,in premiile acordate, sau in pedepse cu luarea§i punerea in genunchi, de catre monarhul clasei. Vieqa

cu durerile §i rsp1àtiri1e, cu pedepsele ei grozave§i cu mulVamirile ei sfinte, Ii stà inainte, §i omul i§iare o parte intr'o privin0 sau alta, dui-A cum cu atenliacuvenita, care nu trebue sd se oboseascd niciodatd, el§i-a luat invat,Atura

Acela care necontenit este cu gfindul la &Ansa,<< gandul*, care merge inainte §i cautà drumul, darhotdrirea nu este la dânsul, ci la minte*, acela carenu se laa condus niciodata de instinct §i care este instare sa biruiascd patima, acela care inIelege cà, intreinteresele pe care le prezintà vieqa, ant unele caretrebue urmdrite, iar celelalte inlaturate cu toatà hotd-Area, acela care prin felul cum, ajungAnd la anumithvarstà, caci acesta nu este un lucru de târair , aajuns sà poatil fi in aceasta privin0 un invalator pentruoricinc, acela se bucurd la poporul nostru de cel maifrumos titlu care s'a putut da vreodatä unei fiirqe ome-ne§ti: acela de <( om cuminte *.

Copilul este cuminte pentru dfinsul; omul matur, carea trecut prin multe incercàri §i le-a §tiut birui §i care

*a

cAciulii*

a


ajunge prin urmare sa fie un model pentru ceilalli, acelaeste, nu numai pentru sine, sau chiar nu pentru sine,ci pentru allii, pentru societatea in mijlocul careia tra-ie9te 0 care simte nevoia de a se consulta necontenitcu dansul, care se sfie§te inaintea lui de ce face 0 de cespune, acela este, in toata stralucirea lui, omul 4 cu-minte ».

(( Mintea », nu o cumirgenia * intereseaza de acuminainte, aceasta din urma fiind ramasa departe in urma,cu amintirea copilariei. # Mintea », care nu se stangeniciodata 0 careli arunca luminile, peste toata intin-derea inflorità ca 9i peste toate furtunile grozave, asupravalurilor intunecate ale vieIii. (( Mintea )> aceasta este unfar pentru alIii, dar acela care sta acolo 9i li trimeteraze, acela trebue sali cerceteze insu9i postul de obser-valie §i felul cum raza pleaca pentru a lumina cararilealtora.

t A lua aminte », frumoasa expresie latina cu « ad*,(( a Iinea minte * nu se intalnesc aiurea.

SentinIile pe care le pronunlà 4 mintea » nu sunt cudes-avar§ire definitive, nesupuse schimbarii, ci, intorcan-du-se din nou asupra sa 0 cu toate puterile sufletuluisalt, omul poate sa le schimbe. 4 Indaratnicia * are lanoi un InIeles mai rau decal la celelalte popoare.

Daca ne uitam de unde vine cuvantul, inIelegem Incamai mult cat este de neplacut acest inleles. Este vorbade cineva care (( se da indarat », nu de cineva care seopre9te asupra unui lucru. Inseamna o revenire catremai rau, catre mai slab, catre mai pulin gandit 0 cu-getat.

4 MINTE 4 SI 4 CUMINTE PENTRU POPORUL ROMANESC 107

$i, fiindca am intrebuinIat cuvantul 4 cugetat *, carevine dela « cuget *, iata Inca unul pe care noi 1-am pastratdin glorioasa mo§tenire latina, plina de atata incelep-ciune. « Cugetul * n'are a face cu « mintea *: « mintea *este aceea care-0 urmare§te necontenit drumul 0 careline cumpana de chibzuiala, dar nu ea are raspunderea,ci, in fund, foarte departe, se gase0e marea instanIa,la care recurge cineva pentru a §ti daca a facut binesau n'a facut bine, instanIa aceea care poate A deiecea mai inalta rasplatire, sau in care se cuprind chinuripe care nu le poate inlatura nici hotarirea cea mai apriga.« Cugetul * este la noi con0iinIa, 0 « mustrarea de cuget *s'a pastrat a§a de bine, incat nu s'a lasat inlocuità, cuajutorul unui neologism, prin carturareasca a mustrare decon0iinVa *, ci ea ramane in rostul ei cel vechiu neclintit,ca judecata cea mare, care apasa asupra intregii noastrevieli, cu tot ce patrunde intr'insa.

Eu am auzit in copilarie spus nu odata, ci la oriceimprejurare, impotriva pornirii catre pripa, care se1ntalne0e uneori la poporul nostru, dar pe care el ojudeca aspru §i cauta s'o impiedece pentru viitor, ex-presia aceea, careia nimic nu-i corespunde in nicio limba,la niciun popor : 0 Da-mi, Doamne, mintea Moldoveanuluicea de pe urma *. Am auzit aiurea 0 : « mintea Roma-nului *, 0, in cazul acesta, expresia s'ar fi intrebuii4at0 in partea cealalta de pe intinsa harta a poporuluiroman, in acea « Muntenie * pentru Moldoveni, care s'achemat atata vreme la ai sai « Tara-Romaneasca *.

Nu este vorba de « mintea * oricui, de « mintea * ori-carui om, ci ai no§tri 10 atribue un privilegiu deosebit:


mintea lor este altfel deck mintea altora, §i ei, carilirad de u§urino 0 de pripeala, de viclenia copila'reascaa Tiganului, cari judecg aspru natura pedantà a Neam-/ului, firea violentà a Grecului, incetineala in a ajungela o parere a cutgrora din locuitorii de dincolo de Dun 'are,el, mfindru de « mintea * lui, care este tot una cu ince-lepciunea, iar iMelepciunea, cum vom vedea altadatà,nu inseamna altceva decat « inIelegere*, deck lucru carea fost bine cântarit i # inleles *, se refera numai la ce-ispune insu0 instinctul sdu ea popor.

Suntem intre popoarele care prquiesc mai mult, nuputerea care strivew ,i fine in chingi voinla altor oa-meni, cercand sa reglementeze pada la desfiinlare, ciacel delicat, stralucitor fenomen interior care este in'aun-trul nostru. Putem rauda pe un om in multe feluri. Suntpro§ti cari prquesc bogalia §i sunt sclavi cari se punin brânci inaintea for/ei, sunt unii carora le impune ositua/ie 0 respectá pe un om pentru scaunul pe carestà sau pentru parecii intre cari locuie§te ; sânt 0 lin-gu0tori obraznici, ceea ce reprezinth ultimul grad alinjosirii omene§ti. Dar, daca un om de oarecare varsfa,care §tie ce este viea/a, vrea sa deie cuiva certificatulcel mai inalt, eu cred ca nu se poate spune altceva deckca este, pentru binele s'au 0 al altora : o « minte mare *.

11 Iunie.

XVI

# SFANT » 1 # SFINTENIE o LA POPORULROMA' NE SC

Putine lucruri de mare insemnatate, neatnestecate inluptele §i interesele noastre, sunt socotite de acest poporchibzuit ca fiind inteadeVar sfinte, §i cercetarea krpoate sa arate pana la ce grad de inalta moralitate nein-Valeta, ci venita dela sine, dintr'un instinct care se intindearmonios asupra tuturor domeniilor, se poate ridica Ro-manul netrecut prin coli capabile de a-i falsifica, prinimprumutul nepractic al lucrurilor straine, felul de agandi, acel fel care se intinde asupra multor secole §ise leaga de o tradiiie milenara. i adaug ca deosebireape care o facem noi, dupà carli, intre cre§tini §i pagani,deosebirea aceasta, care poate fi esergiala in ce pri-ve§te anumite domenii, nu existà la dânsul, care esteobi§nuit sá treaca dela o stare de spirit la alta, filräsguduire, fiindcd aceastA sguduire ar strica seninatateaunui suflet ce inlelege sali pOstreze, peste toate greu-talile §i mai presus de toate schimbArile: unitatea, trans-miland aceasta mo§tenire de perfecta unitate dela ogenera-0e la alta.


Dar, Inainte de a trece la aceasta analiza a deosebi-telor sensuri pe care le poate avea usfintenias, sa ne oprimasupra acestui cuvant Insusi, care ar parea imprumutatdela Slavi, dela #svetis al lor, si, prin urmare, s'ar puteacrede ca o noliune atat de fundamentala, pe care sesprijina ceea ce este mai Ina lt in aspiraliile ideale simorale ale acestui neam, ar fi venit dela imprumutul pecare 1-am facut dela alt popor, venit pe lfinga noi, cunoi si peste noi, la o anumita vreme, si cdruia i-am datnoi, fara Indoiald, o mul-pme de elemente, transmisedela vechile civilizaIii si dela Roma asternuta peste ele,Inainte ca, prin vecinatatea Slavilor cu BizanIul, dupatrecerea lor peste Dunare, ei sa se fi gasit In Imprejurarimult mai prielnice, pentru a primi lumina din acest cen-tru al civilizatiei rasaritene si a ne-o trece pe urma sinoua, Intru cat mai aveam nevoie de un astfel de adaos,dupa tot ce avusem si tot ce dadusem altora.

Numele serbatorilor celor mai cunoscute, dela San-vasiiu, prin Santoader la Sangheorghe, ca sa se ajung6la Sampietru si de acolo la cele (iota Santamarii si laSamedru (Sfantul Dumitru) cu care se incepe toamna,arata ea odinioara noi am zis : sdnt, 9i nu sfdnt. Adoptareacuvfintului slay, atat de asamanator, de altminteri, ceea cea fost Inca unul din motivele adoptarii lui, se dato-reste unei regule permanente, In ce priveste alcatuirea,transformarea, lamurirea si innobilarea lexicului roma-nese : dorinlii de a nu avea un cuvant cu doua Inlelesuri,si, deoarece # sant s este si o forma verbala dela 1 a fi s,era natural sa se prefere cuvantul luat dela vecini, pen-tru a se Inlatura aceasta omonimie, atilt de neplacuta

I SFANT o SI SFINTENIE LA POPORUL ROMANESC 111

spiritului clar al unui popor de noliuni precise. Dealtfel, in timpul din urma, cercetarile facute de filo-logi au gasit cuvantul acesta in cutare col% din Sud-Vestul teritoriului locuit de Romani, unde el se pastreazaInca, mo0enire din vremurile vechi, aratand ea pe alocuri0 ceea ce a suferit o transformare nenorocita, de pe urmaatator motive, poate sa rarnana pastrat ici §i colo, pen-tru a invedera ce a fost inainte de aceasta prefacere.

a Slant s este Dumnezeu. 4Dumnezeu sfantuls reprezintapentru poporul romanesc insu0 temeiul lumii, sensul eicel mai inalt 9i puterea care nu poate fi tagaduita §iinvinsa de nimeni. Cu a Dumnezeu sfantul )), cu ceea cevrea el, nu se poate lua la lupta vlaga slaba a omului0 nicio idee filosofica nu poate sa inlocuiasca aceastanoliune religioasa, primara 0 sublima in acela0 timp.Este de observat ca nici cei mai mari lingu0tori ai mari-rilor cari s'au strecurat in aceasta %ark nici anumiiioameni din epoca fanariota, gata sa cada in genunchila pragul CurIii, nici cei cari a§teptau dela mila stapani-torului mijloacele de vieala pe care 0 le puteau ca§tigaprin munca 0 inallarea pe care trebuiau s'o do-bancleas ca prin merite, nici ace9tia n'au facut ce s'afdcut odinioara, supt influenla vechiului Orient asiatic,In Roma bizantina, unde se vorbea de sfanta prezen0a Imparatului, care, in trasura sa sfanta, trasa de caisau de catari, deopotriva de sfinIi, era incunjurat deoameni asupra carora, dupa o ierarhie foarte savanta,se intindea ceva din aceasta sfinitnie, in gradul cel maiinalt, a aceluia care purta coroana Faraonilor, a regilorAsiriei 0 Babiloniei.


SfinIenia la poporul romanesc nu se coboara pe pamantdeck numai in domeniul moral, pe cand, in domeniulmaterial, suntem cu toIi frali intru Hristos, avand a ceia§iparinIi, a canon bunatate, mila §i dreptate este socotitaca se intinde asupra tuturor.

Sfini,i, dupa Dumnezeu §i in jurul lui Dumnezeu, princeea ce au facut ei in§ii dupa dorima §i in serviciul luiDumnezeu, sunt socotiIi in calendarul rasaritean, care-§iare cateva hramuri in fiecare zi, un lung §ir aureolat demartini, adeca de marturisitori ai credinIii, stropita cusangele lor, de conducatori ai celor dintai biserici, caripurtau o lupta grea pentru a se putea meininea neatinsei neconrupte.Poporul romanesc este deprins a-i cinsti, cunoscan-

du-le sau ba vieqa, care in ea insa§i intereseaza maipulin, §i minunile, care se pot confunda unele cu altele.Ei fac parte din aceea0 lumina §i se confunda intiinsa,in deosebire de alte popoare, §.1 mai ales in deosebire decatolicism, care, dupa anumite forme de marturisire, dejudecata §i de proclamare, poate sa prelungeasca panain zilele noastre, pana in clipa care trece, acest §irag desfinci, §i in deosebire i de unii Orientali, cum sunt Grecii,cari au sfinci a canon viewp poate fi datata din aniiistoriei moderne. Romanii s'au oprit foarte hotaritla timpurile eroice ale crwinismului in ce prive§tesfinIenia, §i dincolo de acestea nu inteleg sa primeascasfirqi, nici printr'o sentinIa a unui tribunal, nici prinacceptarea unei tradiIii populare. S'a observat ca noin'am dat sfinVI, de§i ataIia dintre ai no§tri au dus ovieaVa care, prin sacrificiu sau prin exercitarea zilnica

II EFANT *I SFINTENIE o LA POPORUL AOMANESC 113

a virtutilor celor mai inalte, de0 n'au ie0t cu sabia inmana 0 nici n'au opus pieptul lor sabiei dupnane, aufost Para indoiala vrednici de a figura 0 in eandul sfin-tilor celor mai venerati.

S'a vazut in aceasta o slabiciune a sentimentului reli-gios la noi 0 chiar lipsa acelor merite care pot sa asigurecuiva sfintenia ; de fapt, este altceva : admirabila noastradiscretie, pretuirea foarte modesta a oamenilor no§tri 0 apoporului nostru luat in intregime, a carui vrednicie secere cautata indelung pentru a fi descoperita in intre-gimea ei.

Dar, in afara de <4 Dumnezeu stantul * 0 de sfintiicari-i stau imprejur, poporul nostru leaga de anumitenotiuni acest calificativ de u sfânt )).

Altadata voiu cauta A ark ce este pentru clansullegea, dar e, o spun Inca de acum, ceva ce intrece textulunei legi scrise 0 impartirea in paragrafele ei, atunci andeste vorba de o judecata. Dar niciodata, endindu-se lalegile acestea traditionale, care fac parte din obiceiulparnântului 0 care sunt ap de scumpe sufletului sau, legiin con9tiinta &kora a trait atka vreme, el n'a oerut pested'ansele codurile, a§a de greu de amintit 0 de pedante,in care este silit astazi sa-0 inchida existenta, Para sa lipoata intelege rostul 0 uneori nici limba. El vede cevamai mare deck toate legile care au fost 0 care pot iecidin mintea omului intr'o mai buna chibzuire a margi-nirilor, Impartirilor §i pedepselor, caci de rasplatire 'Anaacum nu se vorbecte in niciun cod, rasplatirea care artrebui sa figureze alaturi de pedeapsa, pe and ea ramânein sama colic-tilt-10i publice 0 Dumnezeu ctie cat de putin


se ocupd constiinIa publicd de aceasta sarcind asa deInsemnatá si nobild a ei !

Romfinul care nu zice niciodatd nsffinta lege», recunoasteo t sfântd dreptate ». 1 Sfanta dreptate » este din toatedomeniile ; ea nu priveste numai procesele. Locul ei esteinaintea unui mare tribunal, insuflelit de sentimentelecele mai inalte si capabil de chibzuirea cea mai inleleapta.

Când poporul nostru spune cd se cere sau s'a fficut unlucru <( pe sfânta dreptate », ceea ce nu se va intdlninici la un alt nearn, este vorba de un lucru cu desdvdr-sire incontestabil, pe care nimeni nu se va putea gAndia-1 tAgadui, care face sd arnuleascd gura tuturor avoca-Iilor si sd cadd sentinIile tuturor acelora, numerosiintre judecatori, cari n'au in deajuns intelegere si inle-lepciune. Aceasta de si oamenii au tribunale pentru arosti in nurnele societd-cii sentinIe asa de grele in mijlo-cul neinIelegerilor dintre dânsii, care ating interesele, darcare, In acelasi timp, sunt in legdturd cu o vieald intreagd,cu sentimentele cele mai adfinci si mai inalte si cu ideilecele mai esemiale de care este capabild mintea omeneascd.

Ce nu este # pe sfânta dreptate », noi il rdspingemsi cdutdm sd stricana orice resultat iese pe alâturi dedânsa. Cu o rdbdare admirabild, asteptilm oricdt de multpand ce, printr'o sentinld de sus, se face alegerea intre cea hotárit omul si intre ce este corespunator cu normeleneclintite, necldtinate de nimic, ale # sfintei dreptdli ».

Când, apoi, Romanul vrea sd dea o asigurare, asigu-rarea aceasta el n'o cuprinde intr'o serie de demonstra-ciisi nu alearga la toate ideile abstracte ca sd le alinieze,sd le insire, pentru a convinge pe cineva ed. inteadevar

0 SFANT s SI SFINTENIE s LA POPORTJL ROMANESC 115

se va linea de cuvantul pe care 1-a dat, cuvânt pe carede multe ori 11 vezi, la omul obi§nuit, mult mai intemeiatdecat la acela care intrebuirgeaza Termenul de ((onoare*, i

se jura pe dansul, de§i adeseori uita in clipa urmatoarece juramant a facut, intrebuinland un cuvant noupentru o nqiune pe care noi o cunowem de mult, daro numim altfel §i nu intr'un singur chip.

Cand iIi va spune omul nostru ca un lucru este e sfant )>aceasta inseamna ca nicio putere din lume nu poatesa-1 aduca a parasi ce a fost pecetluit cu termenul intre-buincat in ce prive§te divinitatea i fiinlile cere§ti careo incunjura.

Acestui popor insa ii place §i. o glurna. Gluma atingede obiceiu formele straine ale religiei care i-a fost impusade regimurile ce au trecut, sau de imprejurari care nu-iingaduiau lui insu§i sa-§i creeze formele. De # Tatranostru # slavonesc el va rade, prefacandu-1 inteun cara-ghios : <( hotci na§ca taca gospodi buda§ca #. Un anumitcler, foarte amestecat cu societatea, prin urmare, expusla ispitele §i la primejdiile ei, prins in interesele pe carefiecine le socoate din punctul sau de vedere, a putut safie linta unor atacuri ale folklorului popular, de care acestprodus satesc care era preotul, traind in mijlocul celor-lal0 larani, nu s'a socotit de-a lungul vremii, doar panala ivirea unui anumit clericalism de imprumut, pestemasura de jignit.

Ceea ce este sfant, ceea ce reprezinta sfincenia, ceea ceeste sfincit, scapa insa, de obiceiu, de aceasta ironiepopulara. Cu toate acestea, cand, la o naiiune foarteviteaza, este vorba de sentimente opuse vitejiei, care

a


la unii oameni dintre ai noqtri sau la unii dintre sträiniidin mijlocul nostru capatà o expresie de groagt deose-bità, atunci se vorbe§te de # sfânta hick' *. Acel care afost prins de o (c sffintà fricfi *, treze§te in mintea noastraicoana cui nu este urmarit numai de puteri omenqtice s'au luat dupa dânsul, ci pare cri ar fi cazut asupralui eine §-tie ce ostinda 9i prigonire cereascg. Este acel4 horror sacer *, acea << groaza sfânta * de care se vor-be§te In paginile literaturii latine. Astfel ne gAsim intrehotarele unei vechi tradiIii 0 nu inaintea unor improvi-za/ii glumele ale unor timpuri apropiate de noi.

De altminteri, pentru poporul românesc, # sfinIenia *nu ffirnine numai in legâturà cu ceea ce inchipuirea luiapaid materialist intr'un loc anumit deasupra stralu-citoarei bolte a cerurilor. Sfinlenia nu face parte dindomeniul mai marginit al frumuselii; ea trfiie§te in mij-locul nostru aici, pe pAmfint. Nu numai Dumnezeu 9isfinIii sfincesc, dar noi in§ine avem in rnijlocul nostruceea ce trebue pentru aceasta sfinIenie.

Noi conacram prin felul cum traim, prin ideile pecare le urrarim, prin toata puterea de credin0 §i desacrificiu, prin toatti munca pe care o punem in urma-rirea acestei Iinte supreme, noi consacram, in alt fel §iin altà másurg, dar consacram totu§i, anumite lucruridin cuprinsul vielii 9i al societ4ii In care traim.

Doar de aceea, cfind socotim valoarea situaIiiilor §i

a omului care ajunge a le avea, uneori 9i el prin meri-tele sale, alâturi de atalia aliii cari le au fail niciunmerit, se roste§te acel cuvfint de admirabila InIelepciunepopulara, ca # omul sfinIe§te locul*.

4 SFANT , 1 SFINTENIE * LA POPORUL ROMANESC 117

Cine s'ar fi gandit vreodata sa spuna contrariul, ea<docul sfine§te omul?* Prin atatea locuri inalte au tre-cut oameni cari, inferiori acestor locuri §i inainta§ilorpe cari i-au avut, n'au §tiut sa se puna de acord cu tra-dilia intrupatà in acele locuri, §i de aceea este o bucuriecfind .se IntAmpla cateodata §i acest lucru 'flare, pe carecon§tiinla publiea 11 aclama: un om care 1ntr'adevar# 0-a sfinIit locul n.

25 Iunie.

S

XVII

DESPRE u DREPT » SI t DREPTATE »

In irul nqiunilor fundamentale la care ma gandesede o bucata de vreme pentru a incerca sa mi le lamurescmie intaiu §i sa le fac cunoscute, eu ce explicaIii potda, poporului nostru, mi se prezinta acum aceea de

drept » 0 4 dreptate ».A cerceta ce inseamna 4 dreptul » §i # dreptatea », este

In acela§i timp un mijloc de a inlatura o parere foarte largraspandita, pe care o intalnese in ulthtul timp §i launul din cei mai buni prieteni ai miei din FranIa, la uncercetator foarte adânc al problemelor privitoare la e-vulmediu §i care, intr'o lucrare despre navaliri, ajungandla Romani, nu face deck sa reproduca, repetand argu-mente de nicio valoare, imprumutate dela Roeslerieniiaustrieci §i dela partizanii unguri ai teoriei parasiriiDaciei, nu face, zic, deck sa afirme ca inainta§ii no§triau parasit candva aceste locuri, ca s'au pierdut princine §-tie ce Arai balcanice, ca s'au intors de acolo, de §inu-i izgonea nimeni din patria veche 9i nu-i chemanimeni intr'o patrie nouil, ea, strecura0 in vaile acesteaca o biata populalie manata de \rant, ei u'ar avea niciuu

(c

DESPRE I DREPT $1 I DREPTATE s 119

drept istoric 0 ca. se pot sprijini in partile ardelene,catre care s'ar fi indreptat, intaiu, emigratii, doar pefaptul ca niciunui popor nu i se poate cere socotealade ce se gase9te pe pamantul unde este §i ca, prin urmare,fiind acolo, trage tot dreptul de a ramanea din stapa-nirea de fapt pe care o exercita.

Sant §i foarte multi Romani, in afara de filologi,cari in mare parte sunt de aceea0 parere ca 0 invatatiistraini, cari, vorbind aqa, inteleg sa ni dea o lovitura,Romani carili Inchipue vieata noastra timp de o mie deani ca intr'adevar, cum o numea Xenopol: #o enigma isto-rica *, sau, cum o nume0e domnul Lot, in cartea desprecare am vorbit, ca # un adevarat mister *, a carui des-luOre deplina nu s'ar gasi niciodata. Adeca noi am fifost in timpurile acelea de adânc intuneric, in cursulcarora nimeni nu s'a uitat la noi 0 n'a insemnat nimicdespre fiinta 0 rosturile noastre, o adunatura fara niciocoheziune, fara niciun fel de solidaritate, incapabili dea ne ridica pe o treapta de prganizare mai inalta, a§ao gramada de oameni trecand dela o generatie la altafara sa fi ca§tigat nimic §i a caror vieata nu poate fia§ezata supt niciun fel de carmuire.

Pe langa atatea argumente, ar ajunge ce se poatespune despre rostul pe care-I are in limba noastra cu-vantul de # drept * 0 # dreptate *, pentru a rasturna totacest edificiut .nidicat cu atata truda de oameni a carordu§manie nesatioasa se rapede 0 in forma scricriloristorice asupra unui popor care, prin toate insuOrilesale 0 prin tot felul sau de a trai, merita, dela vecini, ca0 dela cercetatorii §tiintifici, un alt tratament. Caci,


in adevar, nu cunosc niciun alt neam despre care sa sepoata spune mai mult ca are par de lup far% sa fiaratat in vreo imprejurare e6 este stapanit de instincteleacelea de cruzime §i prada care fac ea oricine are parde lup sa fie evitat de alte neamuri.

Ceea ce corespunde euvantului drepta >> in frantu-zescul droit *, in italienescul <diritto #, este numai oidee abstracta, de origine fire§te mai tarzie, in legaturacu o desvoltare. mai inalta a civilizatiei, este un conceptsuperior al unei vieti juridice ajunsa la o mare inaltime.Nu s'ar putea spune la celelalte popoare de limba roma-nica §i de origine latina ea au un drept popular numit cuinsu§i acest cuvant, precum, in ceea ce privqte popo-porul roman, expresia se infaiiseazd dela sine, <( obiceiulpArnfintului* nefiind altceva decat tocmai acest dreptpopular, care a servit la toate judecajile de-a lungulveacurilor §i a carui urma se simte i in legile de maitarziu, al caror principiu, i uneori forma lor insa§i, .aufost imprumutate dela popoare la care conceptiile juri-dice s'au desvoltat in conditii rnult mai prielnice cleatla noi.

Dar la Romani drept nu inseamna numai un totalde datine populare care preced §i inlocuiesc codurilevenite mai tarziu. Pentru ai no§tri <dreptul>> este oidee cu mult mai inalta §i cu mult mai deplina, care-§iare In ea ceva din acea sfintenie despre care, in timpuldin urma, am vorbit tot aici.

Cand unul dintre ai no§tri spune: <acesta este dreptulmieu aceasta Inseamna ea' el este gata sa intrebuintezetoate mijloacele sale pentru a duce la capat §i cea mai

e *,

*

*

a

DESPRE 4DREPTb $1 DREPTATE 121

invier§unata lupta nurnai ca acest <drept> sa nu fie§tirbit.

In <dreptul » sau omul dela noi se inchide ea intr'o ceta-Iuie. Mi§carile cele mari pe care le-a facut acest poporau fost toate stfirnite i duse 'Ana la urma cu o hotarirenebiruità de o atingere adusa acestui <drept ». Pentru

dreptul » Incalcat de catre Imparatul bizantin, careavea nevoie de bani la o casatorie, s'au ridicat aceiciobani din Pind eari au intemeiat o alta ImparaVepeste ImparaIia calcatorului de drept Pentru drep-tul » lor s'au luptat Varanii din partea apuseana a Ar-dealului atunci ca.nd arenda§ii armeni, sau de alte

ai fiscului imparatese, se atingeau de un <<drept>care nu suferea nicio jignire. Pentru <drept> s'a pornit,cu <adunarea poporului * a lui, imitând mi§earea sAr-beasca a lui Caragheorghe din Serbia, §i ea sprijinitape anumite conceplii comune tuturor popoarelor dinSud-Estul Europei, care n'au fost totdeauna slave,Tudor Vladimirescu, i noua societate româneasca pecare o avea inaintea sa acest boierina§, care nu era strainde cultura timpului, trebuia sa fie sprijinita, impotrivaapucaturilor unui fanariotism darâmat, pe drept ».

Iota, prin urmare, doua inlelesuri ale acestui cuviint:pe de o parte, noliunea juridica, iar, pe de aka parte, oconceplie de caracter fundamental, pe care se sprijinaintregul a§ezarnânt social al naIiunii române§ti.

Dreptatea » nu este altceva deck recunoa§terea 9iproclamarea < dreptului ». Dreptatea * aceasta este unlucru sacru, §i de aceea se spune <sfânta dreptate *.

«

4 *. «

«

«


Pentru a infari un lucru, face cineva apel la aceastàdreptate sfântà, care nu suferä niciun fel de contrazicere.

Privilegiile de care se bucurà o parte din poporulromânesc se chiama impreuna, intr'o limbà uitatà denoi: 4 drept4ile * acestui popor, o dreptql* cu greu sta-bilite, si de aceea necontenita i dArza luptd despre caream vorbit inainte.

A conduce o so cietate, aceasta inseamna a o 4 diregecuvint care vine de-a-dreptul din tezaurul latin si acelacare are conducerea este un odiregAtor*; am spune astazi:un director. Actele in care se cuprinde o dreptatea *acordatà in puterea o dreptului *, acestea sunt < dresclecuiva, si eine se intaliseaza la judecatà având o dreselesale, bune, adevarate i pecetluite, acela nu poate cleatsa fie sigur, inaintea unor judecAtori o *, de

dreptatea sa.

Vin acum la un alt inIeles, care acesta aparcine popo-rului nostru i numai lui, in mijlocul celorlalte neamurilegate de noi prin origine

Daa vrea cineva sà asigure cá spusele sale corespundcu o adevArul*, pe care noi 1-am pAstrat si dela careavem adeveritorh*, cari cercetau o stare de lucruri, siavem, cu un sufix slay, o adeverirga *, care reprezintàsiguranla scrisa a unei situaii, cu tot ceea ce este, o ade-v-arat inteinsa, atunci Francezul, ca i Italianul, Spa-niolul, Portughezul vor vorbi numai d acest adevar,de ceea ce este 4 vrai* pentru Francezi, de ceea ce este

vero pentru Italieni, i asa mai departe pentrufraIi ai nostri,

*,

*

*

drepii

*

* cei-lal/i

a *

si limba.

e

e

DE SPRE I DREPT I $1 I DREPTATE I 123

Pe Iânga acest cuvânt de # adevar *, la care recurgemde atAtea ori 9i la care ne inchinam cu toata putereanoastra, inIelegand Ca o societate menita a dainui nuse poate sprijini pe minciuna, ci numai pe # adevar *,pe # adevarul * care se poate # adeveri *, noi mai aveminca §i un inceles al cuvântului de # drept *.

Cfind ii iei socoteala cuiva, se poate intfimpla sa-icei, Intr'o forma imprumutata, sa arate adevarul, sau,inteo forma mai -potrivita cu tradiiia binelui: # sa spuieadevarat *, dar in cea mai veche tradicie a limbii noastreeste expresia de # a spune drept *.

Sunt multe cuvinte ale unei cugetari mai inalte pecare noi nu le-am imprumutat din alte limbi, precum aufacut deosebite popoare atunci &And au ajuns la o anu-mita treapta din desvoltarea lor. Ni lipse,te, de exem-plu, In vechiul vocabular, # curaj *, ni lipse§te # cava-lerism i, ni lipsc§te c( nobleIa *, dar ni lipse§te §i cevapentru (csinceritate *. Si nimic nu Ira poate spune aintre popoarele care, intr'o masura mai mare sau maimica, au plecat dela vechea Roma, sântem cei maipulin sinceri.

Dimpotriva, foarte multe din suferinlile noastre deodinioara au fost datorite inainte de toate neputin%iiIn care ne-am gasit de a strecura prefacatoria sau lin-gu§irea, tagaduirea brutala, unei sinceritali In marturi-sirea adevarului. Multe vieli s'au stins din cauza acesteinecesitaci suflete§ti de a nu ie9i din marginile lucruluipe care-I §-tie cineva ca este adevarat.

Dar, daca se giindwe cineva mai adânc asupra no-liunilor care ni se par a nu avea in române§te cuvântul


corespunzator, cred c'à va descoperi Para' multà dificul-tate ca de fapt este vorba de altceva: ca' Românii potintrebuinta acela9i cuvfint pentru mai multe inIelesuri§i cd sânt destul de ageri 0 de dibaci, destul de me§teriin intrebuinIarea acestei minunate limbi, pe care dinveac in veac au imbogatit-o, pentru ca niciodatà sA nuse produca o incurcaturà intre aceste inlelesuri deo-sebite.

prin urmare iatà omul sincer care este un om# drept », 4 drept * supt raportul moral, precum, atuncicand se line mândru, neincovoiat, este cineva 4 drept *supt raportul fizic. Acest # om drept * se va inchinatotdeauna # dreptului * §i va cere oricand sà i se dea# dreptatea )> hii intreagâ, chiar 9i. impotriva u dreptà-lilor * smulse cu me§tepg de alIii dela # dreggtorii #Orii sale, sau ai Orli eareia ii este supus, fiind cà esteobi§nuit a afirma virtutea fundamentalá a sufletuluisAu printr'aceea, cri, in orice imprejurare, inaintea oricui0 cu orice risc, el 4 spune drept *.

9 Iulie.

i

XVIII

NOTIUNEA DE « CARTE * LA ROMANI

Este o problema in ceea ce prive§te legaturile pe carepoporul nostru le-a avut cu invalatura, o problema carenu e Fara o oarecare rezistenIa actuala la un invalámantde caracter formal §i artificial, al carui folos nu-I vededela Inceput, pentru vieala obipuita dela lara. Cad ceicari InvaIa sfint socotiIi ca oameni cari prin aceastachiar tind a se desface dela mediul kr i a capata o slujbadela Stat, In imprejurarile de astazi, iar, in imprejurarilede odinioara, Invalatura fiind un drum deschis pentruo situalie in der, de unde expresia: ca doar nil se facepopa Ar parea ea aceasta arata ca poporul nostru n'amanifestat faVa de cultura spirituala, inleleasa a§a cumo puteau inlelege ali,ii in raport cu &Ansa, aceea0 tragerede inima pe care o gaseW cineva la alte na%iuni, i inrfindul intai la Greci, la cari §i cutare eantec populararata bucuria omului care se duce la coala ca sa capeteacolo lumina, Grecii pricepAndu-se de altminteri sa intre-buirgeze aceasta §tiinia de carte pentru afacerile in carevor ajunge sa fie amestecali. E rezisten0 fa Va de legile9co1are, revolt& impotriva masurilor de constrfingere care

to.

126 SFATTJRI PE INTUNEREC

se resolva in amenzi, pentru felul cum se intbarce copiluldela invalatura cu mai pulina aplicare in ce privestemunca la camp si cu foloase foarte indoelnice in akadirecIie pe care ar lua-o activitatea lui. Conflictele carese ivesc si acum si destul de adeseaori intre pariniiicopiilor si intre invalatori, si anume mai ales &and inva--catorul este bun si cauta sa aplice tot ce-i este incre-dinIat prin lege, toate acestea ar contribui deci sa facaa crede ca, desi Romanul are o mulIime de insusiri cul-turale asa-zicand din nastere, caci ele fa c parte dintr'unstravechiu fond de cultura devenit instinctiv, cu toateacestea el se arata foarte rebarbativ in ce priveste macarcultura decretata de Ministerul Educaliei.

*i aici cred ca o cereetare mai amanuMita a cuvintelorpe care le intrebuin-ceaza poporul romanesc poate folosila ceva pentru a desavarsi cunostinIa si a acestui capitoldin viea/a sufleteasca a lui.

Am vorbit de «Invalatura», cuvant de care s'a legat maitarziu, in organiza-ciile scolare ce au venit pe urma, noIiu-nea de (( invacamant s, care este exprimata fara indoialaprintr'un cuvant de caracter latin, dar este o fabrica-cieabstracta ulterioara.

Nimic in celelalte limbi neolatine nu corespunde roma-nescului 4 inval s, (( a invala s, (c invalator s. Radacinalatina este, evident, (( invitiare *, prin urmare trimete laun <4 vitium )), care in vechiul tesaur latin n'ar avea tot-deauna un sens rau, ci inseamna oarecare obisnuiaca,oarecare deprindere.

Daca se gandeste cineva la cuvantul de (< inval s, sezice ea: (( orice inval isi are s'i desval s, daca se opreste

NOTIUNEA DE 4 CARTE s LA ROMANI 127

asupra formulei de moralisare cA unuia 0 altuia i-arputea folosi in experienla vietii ceva ca CinvkAturä *,atunci se vede cd sensul propriu-vorbind didactic nu estesingurul pe care-1 au cuvintele din aceastd clasA 0 cate-gorie.

De fapt u invkAtura * i tot ce este in legAturA cu &AnsainseamnA impunerea unor deprinderi, nu omului, ci ani-malelor. S'a petrecut acela0 lucru cu trecerea unui cuvAntdin domeniul acesta inferior in domeniul superior al omu-lui, ca §i cu termini ca <4 a inlArca *, a arui origine tre-bue cAutatà in <( Iarcul * oilor §i in inchiderea in t Ian *,sau 1 a in§ela * care nu inseamnd deck intrebuinIareaanumitor mijloace de dibacie pentru a face ca un calsälbatec sA primeasca pe spinare # §eaua *.

Dar dela aceste accepIii ale cuvAntului (c a invka * pAn'ala cea pe care a cApAtat-o pe urmA in dorinca de luminarepe cale metodick pAnA la treapta mai inalta a unei no-liuni, este o cale lunga, §i lAmurirea in ce prive0e deose-birea acestei lungi cai nu se poate recunowe numai incercetarea acestui singur cuvAnt, ci trebue sä recurgemla altele.

S'a incercat, acuma in urrnk in ce prive0e cuvAntul# §coalà *, sA i se gAseasca originea de aiurea, cAutAndu-sepAna 0 in domeniul unguresc. Este adevArat ck in vecheaorganizalie rornAnA 0 bizantind, # schola * n'are niciuninIeles in legatura cu educalia 0 instructia, ci inseamnfio anumita categorie din armata, anumite grupuri deosta0 cu caracter comun. De aici s'a trecut la sensulde grupare didactick dar aceasta numai la Bizant 0 maitfirziu. Insa legAturile pe care le-au avut ai no§tri cu


lumea bizantinA au fost foarte indelungate §i intime, §iele s'au putut strecura §i in domeniul noliunilor comune§i oamenilor mai modqti. De sigur a # ,colar * este unneologism, odinioa-rá putfindu-se intrebuinla cuvântul de(r invdOcel * aldturi de acela de # InvaVator *.

In secolul al XVII-lea, pe vremea lui Udri§te Nfisturel,cumnatul lui Matei Basarab, ca hate al Doarnnei Elina,§i pe vremea boierului muntean, mai inalt ca inv5-d-tufa' deck tori contemporanii sai, Constantin Cantacu-zino Stolnicul, care fusese pe la Constantinopol, Veneiia,Padova, poate §i. pe la Viëna, eine voia sa. se intitulezeca om cu invaidturà, care a trecut prin §coalá, ILO zicea :4 spudeu *, dela cuvfintul grecesc # spudeos *, din 4 spud! *,care inseamná u studiu*. In secolul al XVIII-lea, cutaretipa'riturà nume§te pe cei cari umbld la 9coa1à, iar9coala fiind slavoneascá, # invillatura * era intitulata# ucenicie *, §colarii: # ucenici *, §i se intrebuinla deci i

cuvfintul de # ucenie * pentru 4 spudeu*, se Intaine§tetermenul nou, care n'a avut, de altminteri, o mare els-pfindire, ci se pare ca a fost mai curfind o incercare,de # sholer *.

Dar, Inca odat5, in ce prive§te §coala insà§i, se poateadmite cu siguran-p cá nu gre§im creztind cà este vorbade un Imprumut recent.

Aceasta §i pentruca altfel n'am putea inIelege in ce felau fost numite odinioara tovara§iile de invalgtori §.1 inva--Wei prin care se transmit anumite cuno9tinO, care nuse pot capata deck pe cale metodica, in deprinderea limbiislavone, a unei caligrafii admirabile, care, in forme cenu sunt acelea§i in Moldova 9i Tara-Româneasca, s'au

NOTIUNEA DE 4 CARTE * LA ROMANI 129

transmis de-a lungul secolelor, apoi obi§nuinla unei orto-grafii ceva mai bune deck aceea pe care aratà a o cu-nowe anume candidali la bacalaureat, cari vorbesc de# coniferii>> literaturii române, in loc de q corifei >>. Toateacestea dovedesc de sigur inilierea prin ceva, care, cucatedrã sau filth catedrà, inaintea unor banci sau culipsa bdncilor, foarte probabil fárá catalog, nesimiin-du-se einvalatorii» datori sa dea note, reprezinta in aceletimpuri o adevdratd 9coalg, al c5rii nume nu poate fig'asit aiurea deck acest cuvfint insu§i.

Mult mai interesant este rezultatul care se poateciipiita din cercetarea cuvântului (( carte )).

8i acest cuvânt trebue pus in legâtura cu ce in-seamná termenul corespondent la celelalte popoare neo-latine, sau cu ceea ce, in loc de a deriva din # charta ))latina, isprave§te la popoarele acestea prin a numi noliu-nea corespunzatoare. Pentru Francezi, # charte ), este undocument. Constitulia pe care au dat-o Bourbonii restau-rali in Fran%a la caderea lui Napoleon, netrebuind s'àse cheme, dupà ideile conservatoare, cu acest cuvfintchiar de Constitulie, s'a numit # Charte )> 9, adeca bine-facerea data de Rege, <4 octroyee 1), intocmai cum, la noi,prin anii 1830, cfind, supt protecIia ruseascä, a fost vorbasA se dea o forma' constitulionald Igrilor noastre, s'a intre-buinIat expresia de (c Regulament Organic )), al cárii cu-prins ca noliune este fire9te exact acela9i ca i acelaal Constituliei, termen care nu putea fi rostit. Pentru

1) Cf., la noi, g lucru cu fart 7).


Italieni, 4 carta * inseamna hârtie, pe când noi am impru-mutat termenul acesta de 4 'Artie * din grecqte §i, poate,deoarece a este schimbat in i, imprumutul acesta s'a nuapaqind unei epoci mai tarzii, in care schimbOri ca ace-stea nu s'ar fi putut petrece.

Bogalia termenilor izvorili dela 4 hârtie * aratà, de alt-fel, o veche origine: avem, astfel, 4 halloage *, 4 hârti-lark *.

Este interesant insá ca, precum 4 charta * a ajuns laFrancezi sâ insemne un act scris, venind dela cfirmuire,dela cAimuirea cea mai inalta, regalitatea, tot a§a, la noi,Fara sa fie vorba totdeauna de un beneficiu formal, inlegatura cu eine §tie ce lucru insemnat, se zicea 4 cartedomneascd *.

4 COrturar * chiar poate fi in legatura cu aceasta pre-gâtire, supraveghere sau pastrare a 4 carlilor domne§ti*.

In domeniul juridic, care este a§a bogat la Romani0 aratà la darqii 0 vechimea culturald §i transmitereaunor norme de organizalie destul de inaltá, se spuneacurent, ramânând pe urmO numai ca un proverb fárdaplicalie practicO imediatà: <c Ai carte, ai parte*, ceea ceinseamnd tratarea afacerilor prin documente, a§a incat,daca n'ai aceasta 4 carte *, iscAlità, pecetluità, redactathin anumite forme, n'ai 4 partea * pe care o ceri dintr'omo0enire, sau dintr'o avere, dintr'o afacere.

Cu totul din alt domeniu, care este in legatura cuelemente de care se folosea cineva pentru a scrie, ceilalIineolatini, cari au parasit tablele cerate de odinioarà,facute lemn, au pastrat acest fel de a face totu0insemnari 0 de a le cuprinde in oarecare legatura mate-

NOTIUNEA DE i CARTE s LA ROMANI 131

rialà, pe « liber *. De aici vine francezul « livre *, italia-nul 4 libro *.

La noi, tocmai fiindca se intrebuinIa cuvfintul de« carte * numai pentru documentele oficiale, in secolul alXVIII-lea s'a incercat pentru cartea cum o inlelegemnoi o expresie care se pgstreaza §i pAnA astAzi in Mol-dova, dar numai in ce prive§te elementele legAturii,« trataj *, de unde s'a fdcut « tartajele *, care, pe vremeanoastra, la elevii de 9coald insemna copertele legAturii ;cuvfintul vine fire§te dela « trait* tratat, manual.

Dar ceea ce ne face sd credem cà poporul din vechilevremuri a dat cuvfintului de « carte *, daca nu in-celesulunui numar oarecare de foi, de file, de « filade *, cusutesau legate impreung, cel pulin un sens (c carturAresc r>,

este expresia curentä de 0 a invala carte *.Deci una este « a invala » in general, care se aplicg in ce

privqte omul la me§te§ug, §i altceva este « a invalacarte *, ceea ce inseamna o precizare ca e inválAtura *aceasta trece in domeniul lucrului scris §i tipdrit.

Din aceastà cercetare de-a lungul cuvintelor, carepdstreaei fiecare din ele un intreg suflet 0 o intreagaistorie, reese c'd §i. in acest domeniu poporul nostru n'afost printre cele din urmà, ci cd, intr'un complex mailarg, cuprinzAnd idei din regiuni deosebite §i cuvintecare §i-au schimbat adeseaori sensul, el a avut o inIe-legere pentru ceea ce formeazd astazi « cArturarul D nostru.

23 Iulie.

XIX

4 INTELEGERE », « PRICEPERE » 1

4 INTELEPC IUNE »

Poporului nostru ii place sa aibEt a face totdeauna, nunumai cu oameni cari inIeleg lucrurile la care s'au gfindit,pe care le prevedeau ca le vor fi infaIi§ate, dar cari sdaibà o dispoziTie permanentA de a InIelege, dispoziliecare se invedereazd §i in formula, atAt de frumoasfi, a« omului de laceles ».

Cu « omul de InIeles * nu se strich vorba, cu 4 omulde Imeles * nu ajunge cineva la rezultate nea§teptate,cu « omul de inIeles * nu se intimplA ca, pornind cu celemai bune intentii §i vorbindu-i, sd te treze§ti, tocmaipentru a acela cdruia te adresezi nu «Inlelege»,la rezultatede säli pui mfina in cap. Una ai spus, altceva a InIeles,§i s'a suparat, IIi rfispunde cu cuvinte pe care dumneata,« om de InIeles 0, le InIelegi bine, dar nu poli raspundea§a de u§or, 9i de acolo o afacere stricatà, sau o prietenieImpulinata.

4 Oamenii de Imeles » nici n'au nevoe totdeauna s'a vor-beascA. Poate chiar cA, atunci and cineva se arunatasupra lor cu un potop de vorbe, aceasta ii pune pe

INTELEGERE 6, PRICEPERE 5! INTELEPCIUNE a 133

ganduri, nu cumva se urmareste o inselare. Este unpopor care in privinla aceasta ne intrece pe noi cei carivorbim cand trebue, cum trebue si cat trebue ; estevorba de poporul englez: nu odata anumite discuIiicu Englezii n'au ajuns la rezultatul dorit, fiindca diplo-ma/ia care s'a insarcinat cu o misiune, deprinsa cu altfelde lume, a crezut ca trebue sa inceapà cu tot felul deconsiderqii generale, cu tot felul de manevre de incun-jurare, cu tot felul de gesturi de politela si nu bagade seama ea, in masura In care inainta cu mijloaceleacestea de circumvenire, in aceeasi rnAsurd se indepartaateacia si interesul aceluia la care venise. Cateva cuvinteasupra celor cunoscute si cateva indicalii in domeniulnecunoscutului, atat cat trebue pentru a se ajunge lasolulia dorita, ar fi facut o mult mai buna isprava cleattoata aceasta vorbarie inutila, menita sa indispuna peinterlocutor.

Daca se coboara cineva in acele admirabile marturiiale trecutului nostru, in care nu sunt numai vorbe, darsi atatea dovezi de inalta incelepciune, s'i vom vorbiindata despre deosebirea care este intre u in-celegere* siainielepciune» si despre marea insusire pe care o dovedeste,in acest domeniu al distincliilor, poporul nostru, incronicile si iri memoriile noastre, care reproduc deseori atatea conversaIii, se poate vedea ce 4 oameni deinIeles >> erau inaintasii nostri, din ate greutaIi au iesitprin aceasta mare insusire, ate tragedii au putut inla-tura, ce impresie bun& au produs asupra acelora cari auavut afaceri cu dansii, prin aceasta scurtime a graiuluilor, prin aceasta putinla de a prinde indaa lucrul care


intereseaza, fait% sa fi dat atatea explicalii preliminare.Ian', gi in marturia unui strain, a vizitatorului apostoliccu un rost de episcop latin, venit la noi pe vremea luiVasile Lupu, ni se prezinta atatea convorbiri cu Domniinogtri : cu Matei Basarab, cu Vasile Lupu, in care sehotarasc foarte repedQ chestiunile cele mai complicate.Matei vorbea 0 mai pulin, cu firea lui de batran 'hog-nean, pazit in toate ale sale, cleat marelul Domn cufire imparateasca, dar cu sange strain, care a avut atatavreme in stapanire Moldova. Cand Bandini s'a prezintatla Matei gi a Iinut un discurs intr'o limb& pe care mog-neagul n'o inIelegea, acesta a zambit, a dat din cap,ca semn ca numai vorbe bune au putut sa se kdreptecatre dansul gi, pe urma, intorcandu-se catre unul dinboieri, i-a spus numai cuvintele acestea, pe care card-torul le reproduce in romanegte: 4 ce zice? )). i de sigur,dupa ce a aflat 4 ce zice #, el, omul << de inceles #. # a in-Ides * gi a dat un raspuns care Idea indoiala era plin det klelepciune D.

Iar, cfind clericii catolicii dela Iagi, cari nu erau tot-deauna o oameni de InIeles*, gi Bandini era intr'o luptacumplita cu cutare gef ungur al comunitalii iegene,Carol Beke, se luptau intre dangii la audienIele domne-gti, care sa vorbeasca Intai, iar kvinsul pleca dela Curtecu sentimente de invidie gi urfi impotriva aceluia carei-a mers inainte, Voda facea sa se observe a nueste bine sa se certe intre ei tocmai cei chemaIiprin misiunea kr sa creasca pacea gi buna intele-gere ktre oameni. *1, altadata, and, dupa o biruintacfigtigata in marginea Vasluiului Impotriva puternicii

t INTELEGERE I, 4 PRICEPERE SI I INTELEPCIUNE 6 136

ostiri turcesti, prinsii se indreptau catre tefan-cel-Mare,aratând ca sunt oameni bogaii, gata sa phi-teased preI dergscurnparare dacg li se crula vieqa si le se redd liber-tatea, marele si cumintele Voevod a pus aceasta intre-bare, care iardsi este din domeniul inTelepciunii, pentruun # om de inceles* catre alIi oameni cari puteau <( inle-lege * aceasta inainte de a face o astfel de faptà, adecAnavAlirea pustietoare intr'o -card pe care voiau s'o d'a-'line : # dacA aveli atblia bani, ce ali cautat in saramea saracà? *.

Ne-am lAmurit in ce priveste sensul acestui cuvint,pe care poporul nostru il intrebuinleazà numai faVade oamenii cari merità inteadevAr a fi trataii astfel:# orn de inleles *.

# A inIelege *, aceasta presupune insa receptivitatepentru o idee, un interes sau o situaIie, putinIa de apatrunde ce s'a sPus, ce se cuprinde in aceste cuvinte,ce se trezeste la auzul lor in mintea interlocutorului.

<c InIelepciunea * este Cu totul altceva deck CinIele-gerea *. Pe cand ataIia oameni u inIeleg*, unii mai bine,alIii mai rgu, # InIelepciunea * este un mare dar dumne-zeesc, de care se impartasesc pulini.

Ea inseamna alegerea intre mai multe lucruri infali-sate, care se gasesc in realitatea lucrurilor sau caresunt comunicate prin alIii. i nu irrcelegem : intr'un anumemoment, pentru un lucru sau pentru anumite legAturide lucruri, ci, oricând, omul de§tept, acela a carui minte,deci, nu doarme, acela care este vesnic treaz si cu ochiideschi9i, care nu se impiedecg, astfel, de lucruri pe carenu le-a 41.4 la vreme, acela este cu mintea lui cumpa-


nitfi, cu atemia lui, care nu se lash* niciodata distrata,si, intre aceste realitati care i se ofera, el rosteste cuvantulpe care indata, mice om cuminte 11 recunoaste a fiexpresia insasi a 4 incelepciunii #.

Noi am pierdut pe (( sapiens *, cintelept* in latineste,din care Francezii au fficut (( sage * si Italienii <( savio *,

Intrebuintandu-se la Venetia acest cuvant si pentruanumiti magistrati, cari sunt sffituitorii cei mai inalti,stand totdeauna gata sa ajute in hotarire pe doge : inlatineste ei se chiama # sapientes consilii* si, in italie-neste, 4 savii del consiglio *.

Nimic din aceste frumoase cuvinte n'a ramas la noi,dar tot intelesul lui <c sapiens *, care, de altminteri, lainceput a avut si o altà nuanta, care este In legaturfi cugustul, de unde este (c sapor*, (( savoarea *, a trecutasupra cuvantului (( intelept *.

s Intelept * este regele proverbelor sau <c parimiilor ))

din Biblie, regele pe care, dupa dublul inteles al cuvari-tului grecesc de (( basileus *, noi 11 numim (c Imparatul *Solomon.

Pe bisericile noastre sunt Infatisati <4 inteleptii* lumii,Bion si ceilalti, cari sunt socotiti, cu toata gramada defilosofi veniti dupa dansii, intelegfindu-se mai mult saumai putin unii cu altii, drept oameni cari au avut maimulta minte si stiinta la un loc, dintre toti aceia caris'au perindat de-a-lungul vremurilor.

Se poate vorbi de c intelepciunea * lui Stefan-cel-Mare side aceea a atator bfitrani conducatori in ordinea mireana,ca Matei-Voda, ori in cea bisericeasca, in care ei suntasa de multi,

41 iNTELEGERE ,I, t PRICEPERE $1 INTELEPCIUNE 1) 137

De sigur, cu toata viea-ca lui zbuciumata, nenorocirilecare au cazut asupra lui, imprejurarile in care, fara niciodreptate din partea soartei, i s'a ispravit vieala, 9i Emi-nescu a fost un 4 imelept* al neamului nostru, 9i aceastase vade9te a9a de frumos, pe lfinga minunata Ili operapoetica, prin paginile de proza, legate de toate proble-mele mari ale naliunii, pe care ni le-a lasat.

Cine « incelege *, fire9te se 9i « pricepe *, insa « price-perea *, care vine .din latinescul « percipere *, ceea ceinseamna apercep/ie, patrunderea prin simIuri a lucru-rilor in forma lor adevarata, exacta, are o nuanIa sufle-teased deosebita de aceea a e inIelegerii* 9i a acesteiintelepciuni, care vine din multele « inIelegeri* gra-madite, deosebite, apoi 9i in sfar9it armonizate intredânsele.

4 Priceperea * inseamna in cele mai multe cazuri expe-rienla, de9i ea se intrebuinleaza 9i pentru o alegere 9io hotárire intr'un domeniu glumeI. Cine nu-9i aduceaminte de cimilitura: o La trup pepene, la cap piep-tene : coco9, boule, pricepe-te, magarule *?

Evident, aici nu este vorba de « inlelegerea* obi9nuita,ci, fiindca este ceva ascuns, acest lucru ascuns trebuedescoperit prin « pricepere *, care este 9i actul principalal inteligeircei.

Dar nimic nu arata mai bine deosebirea intre « price-pere *, desfacuta dela inIelesul primitiv latin 9i adusain acela al gandirii 9i, adaug, mai ales al experienlei,deck o altà formula de intrebuintare curenta: aceeacare exprima acea experienIa pe care Italienii 9tiu s'oimbrace 9i in forma bazlie a « cotoiului oparit, care se


teme 0 de apa rece 0, expresia : « tot palitul este pri-ceput )).

Un om « priceput * prin multele greutaIi pe care le-ainvins, prin multele suferinIe pe care le-a inghicit, prinmultele restri9ti pe care le-a biruit, un « om de inleles *,cu care poll vorbi 0 de lucruri pe care nu le §tie 91 delucruri pe care le vezi intr'un fel 0 el 'Ana' atunci le-avAzut altfel 0 cu toate acestea el este simlitor la argu-mentele ce aduci, un « om inTelept >>, la capgtul expe-riencei vieIii sale 0 0iind sâ comunice prin vorbe « inte-epte # tezaurul de inIelepciune pe care 1-a adunat, iatAlicoana, 0 in acest domeniu, a Românului de veche obfir0e0 de fericità permanenVa echilibratd.

31 Julie.

XX

« DOMNI* SI a IMPARATb

In urmarirea elementelor din care se cuprinde sufletulpoporului romanesc, acela dela care in fond vine toataistoria noastra si care este in stare oricand sa modifice,printr'o decizie tacuta, dar statornica, orice idei si hold-riri ale noastre, am ajuns la cloud idei politice care se cersi ele lamurite.

Amandoua privesc autoritatea suprema in Stat, auto-ritate pe care o consider din cloud puncte de vedere deo-sebite si pe care le poate in-celege cineva numai dupa omirth calatorie istorica de-a lungul secolelor, mergandchiar foarte departe, fiindca numai acolo In fund segaseste lamurirea de care avem nevoie.

Acum vreo cincizeci, saizeci de ani, a fost o maremandrie la noi, &and Carol I, care se intitulase la inceput# Domn al Romanilor *, ceea ce a fost considerat la Vienasi Budapesta ca un fel de proclamaIie iredentista, inlele-gandu-se prin aceasta # Domn al tuturor Romanilor *: alcelor liberi si al celor cari trebuiau sa devina liberi, dacanu prin el, cel pulin, cum a dat soarta binevoitoare,supt urmasul lui, si care pe urma a trebuit a se numeasck


supt aceasta banuitoare presiune din strainatate, # Domnal Romaniei* singure, §i-a luat, cu invoirea CorpurilorLegiuitoare, §i ele foarte bucurbase ea indeplinesc o caldu,masa' §i veehe dorinta a Suveranului, titlul nou de (( Rege *.

(( Rege * este un neologism, pe care 1-am Imprumutatdin limba latina, prin canalul italian, Intr'un momentoarecare din secolul al XIX-Iea.

Stramo§ii nowi mai Indepartati aveau insa pentruRege, cuvant de origine slava, pe care insa noi1-am fi putut 'Astra, cu gandul §i la altii deck cei carini 1-au transmis, fiindca el nu face altceva deck amin-te§te pe unul din cei mai stralucitori intre stapanitoriiApusului, un cuceritor §i dominator de neamuri, care,de-a lungul Dunarii, prin biruinti asupra tuturor paga-nilor, §i Saxoni §i Avari §i Slavi, ajunsese cu stapanireapana la portile Ardealului, nu fara a influenta §i asupraregiunilor mai indepartate, fiindca el era §i §eful cato-licismului luptator Impotriva Intregii págiinAtali, Carolcel Mare , titlul de (( Craiu *.

Au rnai Incercat unii, supt influenta greceasca, saInlocuiasca acest nume de # Craiu * prin acela de (< Riga *,cum este 0 numele personal al poetului libertatii elenice,martir al acestei cause, Rigas din Vele§tin, de fapt Romande obar§ie.

Cand deputatii Camerei §i Senatului, intre cari era §ivechiul republican Rosetti, s'au prezintat inaintea celuicare fusese pang atunci numai (( Alteta Sa Serenisima,Domnul Romaniei *, in traducere franceza 4 Princerégnant *, pentru a-i anunta aceasta schimbare, menitasa-linalle, cum se credea ap de mull1 deci cand s'a coman.

I bonn4I 9 $1 9 iMPARATI 9 141

dat coroana de olel din tunurile dela Plevna, pentru birui-torul dela Grivila, 0 coroneta de aur, pentru atAt deinzestrata sufletwe Regina Elisabeta, and au defilat,in acea neuitata zi de 10 Mai, carele alegorice, repre-zentând toate breslele 0 toate indeletnicirile inainteaparechii acum regale, s'a crezut ca poporul românesca facut cine §tie ce pas inainte, sau cd a câpatat in dome-niul recunowerii celorlalte State o situaIie ou totulsuperioara. Si cu cfità nerabdare nu se wepta recunoa-terea regalitaiii de dare cei cari uneori au cam intAr-

ziat-o, legAnd acest act diplomatic de satisfacerea unoranumite interese !

Dar <( Domn * insemna pentru Românii din timpurilernai vechi, daca nu pentru cei carili uitasera concepIiilefundamentale, pe la jumatatea secolului al XIX-lea,autoritatea suprema.

aceasta autoritate supreind, de o independen0absoluta, putfind sa se intinda asupra tuturor membrilorace1uia0 popor, daca imprejurarile o ingaduiau, era decaracter imperial.

Imparalia 0 Imparatul n'au fost uitate niciodata depoporul românesc.

Vechii regi nu erau, de altfel, ca toata regalitateadin Sud-Estul Europei, altceva deck reprezentanIii inaceste locuri pe jumatate barbare ai acelei mari regali-tali orientale, care, 0 in Babilonia, 0 in Asiria, si in Egipt,si in Asia Mica, 9i la Sciiii cari au imprumutat-o 0 trans-mis-o Tracilor 9i Ilirilor, nu este altceva deck demnitateaimperiala, infali§find o religie menita sa se intinda asupratuturor pariilor lumii.

Si

142 SFATURI lbE INTUNEREC

Roma ne-a adus o alta formä a acestei Imparalii,care vine din transrnisia mai departe, prin Alexandru-cel-Mare, a acestei concepIii sacre, de caracter mondial,a Imperiului.

Niciodatà regii cari apar mai tarziu, in evul rnediu,n'au crezut ea aceasta poate fi o situalie perrnanentà, ci,traind in autonomie populara, ei au visat totdeaunaceva mult superior acestei forme modeste, cu credinIaca totu9i ceasul impArAtesc va sosi.

Impara-cii BizanIului au fost pentru ai no9tri numaicontinuarea celorlalli Irnparacci, ai Romei apusene, indi-ferent de faptul ca acest Imperiu, care a atins de atAteaori Dundrea 9i. care a pAtruns 9i pina la Carpa-ci, n'ainsemnat de fapt o stOpânire permanentd. Cand Turciis'au a9ezat la Constantinopol, ei erau Jrnpgra 1i, pentrucase gaseau in cetatea impardteased 9i pentruca misterultrecuse asupra lor.

Cand vulturul cu douO capete a fost In sterna Austrieisau in cea, ortodoxd 9i asiaticd, a Moscovei, atunci Irnpà-ratul de acolo a rno9tenit, In con9tiinIa poporului roman,ceva din drepturile pe care ImparaIii Romei vechi saunoi le avuser6 fire9te faIà de aceste locuri 9i fard deacest neam.

De aici, 9i. nu dintr'o inchinare fa0 de strainatate,a rezultat credirga, dovedita In at:A-tea imprejurOri, maiales in ce prive9te pe Imp AraIii dela Viena, a atfitormilioane din poporul nostru, pAnd 9i la incercarea su-prernO In Mare le Rfizboiu, In care Rorninii nu erau alt-ceva deck victirne designate ale urii oligarhiei ungu-re9ti.

DOMNI $1 s IMPARATI I 143

In Roma veche cuvantul de « imperator * se Intre-buinta rar, numai in anumite ocazii solemne, sau peinscriptii 0 monede.

In limbagiul obi9nuit, pentru a nu i se zice efului Sta-tului o rege *, ceea ce amintea vremea dinaintea repu-blicei, care era, de fapt, stapanirea regilor etrusci, cuvan-tul care se intalnwe necontenit este, pe langa mai vechiulo princeps *, acela de o dominus *.

Din o dominus * a venit 4 Domn * al nostru. In vieatapoporului romanesc nu s'a intamplat nimic care saingadue a fixa o deosebire intre vremea o imparateasca * 0vremea 4 domneasca » ; nu putem gasi ceva care, in afarade aceasta tràditie, ce s'a intins peste aproape cloud mii deani, sa fi adus scoaterea la lumina a cuvantului deo Domn*.

Poate fi cineva rege, poate fi ceea ce se nume,te, inApus, print sau duce, mare duce, cneaz, pentru uniidintre stapfinitorii balcanici, actiunea lui de stapanireeste a Domniei. El o domne§te *. Cuvantul bastard de0 domnitor *, care s'a intrebuintat, cu pretentie, in cursulsecolului al XIX-lea, mai ales dela Cuza-Voda Inainte,cautand a fixa o deosebire intre vremurile vechi, carein ultima lor faza erau fanariote, sau legate de Regu-lamentul Organic, uitandu-se ca 4 Domni * au fost 0Stefan-cel-Mare 0 Mihai Vittazul, era iscodit pentru a dao forma corespunzatoare acelui 4 prince regnant *, titlupe care 1-a afectionat 0 Alexandru Ioan I 0 Carol I.

Nu s'a zis de obiceiu ca un stapanitor cu titlul imperialo imparate§te *, dar in limbagiul obipuit se vorbe§te demere o domne§ti *, ceea ce inseamna cea mai buna cate-

4


gorie de mere, 0 u9i1e prin care din biserica se trece inaltar, sunt u0le a impkate0i ».

Se vede foarte bine cum, 0 de o parte §i de parteacealalta, gradul suprem poate fi exprimat qi printr'uncuvânt §i prin cuvfintul celalt.

Este un proces care se observa, de altminteri, la unpopor supt multe raporturi inrudit cu noi, cum este celalbanez, unde, fkä ca actualul Suveran sa poatâ aveapretemia, pe un teritoriu restrfins 0 cu o populwcie nuprea numeroasà, de a aspira la Impkkie, numele pecare 0 I-a luat este acela de a mbret *, care nu este alt-ceva deck, tard vocalele deschise ce se intAlnesc dedourt oH in cuvântul de Impkat, derivarea din acela0termen de imperator.

Aici, pentru curiozitate, o observaIie in ceea ce prive0eun cuvfint, care nu s'ar putea cuprinde in aceasta privire.

Noi zicem 4 imparku* pentru a ornupr », ceea ce pen-tru Francezi este a la luette* ; de fapt nu este vorbadeck de vAlul palatului, 0 a imparku§* este pentrua pkku§*, prin urmare iat'a un cuvânt, care trebueexclus din grupul care mai cuprinde: a imparâteasä *,corespunzkor a Doamnei *, a imparkird D, corespunzatordomniIei, a impkkie *, corespunzkor Domniei.

Astfel, cu &ma cuvinte, noViunea suprema in Stat,pastratà din veac in veac, nu avea nevoie de nicio schim-bare pentru a insemna o fazgi nougt, cu aspiralii mai inalte,in vieqa poporului românesc.

i, astilzi, and Begele a domne0e * pe tot cuprinsulprovinciilor care au cunoscut all,i Imparqi, acolo rega-

g DmiNI $1 4 1MPARATI g 145

litatea lui intrri dela sine, in cuprinsul acelui cuvfint deimparat, pe care poporul 11 p6streaza Inca, iar in fundulgandului celor dela noi, §i in momentele cele mai impu-nátoare 9i mai pline de strdlucire, Regele este totu0 unDomn, ceea ce i-ar da dreptul poate din când in and§i la ceva mai mult ci la ceva mai pircin deck ce prevedeConstitulia, pe care, acum cAtava vreme, noi am modi-ficat-o pe linii apusene, care nu sunt intru toate aceleaale tradiIiei noastre politice.

13 August.

XXI

«RAZBOIUL* SI u PACEA* IN SUFLETULPOPORULUI ROMAN

Intr'o vreme &and din nou, ca in vremea sfa§ierilorintre triburi §i. a unor navaliri barbare, care, ori§icum,ucideau mai puIini oameni, cu mijloace de lupta maipulin expeditive, fiecarui membru al unei nqiuni i se &àinvaratura sa se pregateasca pentru exterminarea, clack'se poate totalà, a alteia sau a cat mai multe, cand edu-calia (c energetica D incepe din copilarie, &And viitoruluiluptator toate mijloacele trebuitoare ca sa ajunga la ovictorie a violenlei, care ar fi singurul scop al vieIii, ebine sa se caute in adancurile psihologiilor nalionaleceea ce poate sa arate gandul care, pe vremuri, inainteateribilei noastre civilizalii tehnice, era in sufletele ace-lora dela cari venim noi cu Incredinlarea neroada cain toate privinIile suntem mai sus, daca nu §i maibuni, decat dan§ii.

In ce prive§te razboiul, fiecare nalie are concepIii ce yin§i din trecutul ei cel mai indepartat, care lasa acele sedi-mente peste care cladesc apoi veacurile urmatoare.

RAZDOIUL ) §I PACEA* IN SUFLETUL POPORULUI ROMAN 147

Cine a Inceput prin razboiu, eine pe razboiu a bite-meiat societatea 0 a cladit Statul nu se va putea desparciniciodata, orice religie ar primi, orice civilizalie ar adopta0 desvolta chiar, de aceasta amintire, prefacuta in in-stincte.

Doua mari lumi nalionale de astazi o invedereaza: ceagermana 0 cea engleza.

Germanii au aparut luptand. Acum cateva zile, s'asarbatorit In Germania nu §tiu ce aniversare a primeiafirmari de civilizaIie, de civilizaIie originala. Aceastasocoteala nu s'ar potrivi cu aceea, mult mai modesta,pe care o facea, acuma cateva decenii, un ap de mareistoric ca Lamprecht, care era totu0 un calduros na-cio-nahst german. Dar comemorarea primei lupte germanepe care o cunowe istoria ar trimete de sigur la o datafoarte adanca. Din acest 9ir de lupte, In care biruinIae amestecath cu infrangerea, a ramas la poporul acestaconvingerea, mai mult: simIul, ca e fficut ca sa dominelumea. Imi amintesc cazul, de acuma vreo treizeci deani, al Germanului din Macedonia care facuse o calcarede lege 0 care, mult inainte de cartea d-lui Hitler, fugeape acoperipri, declarand ca in ruptul capului nu se poatelasa prins, el ffind un German.

i, pe de alta parte, cum, peste vechiul fond celtic,Englezul reprezinta cucerirea anglo-saxona 0 epopeeamaritima a Normanzilor, de sigur ca de acolo vine avail-tul care a dus aceasta extraordinara rassa de neinfrantavoini,a peste toate marile, pe Iermurile tuturor conti-nentelor, unde vechii nascirci ai pamantului au un fel

148 5FATURI PE INTUNEREC

de sfanta datotie de a se supune navalitorului, de a-1asculta i servi, de a munci pentru dansul.

A§a fiind, nu numai ca astfel de oameni au un cuvantal lor pentru razboiu, dar acest cuvant ie0t dintre buzelea menintatoare a fost prima de al%ii, de rassele mai slabe,care au fost atacate i puse in genunchi de bandele lup-tatoare pe uscat 0 de temuIii ai marilor. Astfel,la rassa din care 0 noi facem parte vechiul cuvant latin,roman, de bellum a disparut cu desavar0re, dupa cerasunase invingator, vom reveni asupra acestuifrumos cuvant stramo§esc pe campiile de lupta aletrei continente. In Mc s'a impus, cu groaza ciocnirilorbarbare, daca nu krieg, pe care 1-au preferat noii Ger-mani, vechiul war, pastrat in limba engleza, din care, cufonetica gala, s'au facut guerre §i guerra, la F'rancezi §ila Italieni, la Iberici de asemenea.

Una din dovezile ca la noi nu se poate atribui un marerol stapanirii germane, care a fost numai de lagar, 0 nude Stat earmuitor, e ca in latinitatea noastra rasari-teana, pe unde au trecut atatea semiricii de acestea,n'avem pentru razboiu ceva care sa vie din limba lor.

Altfel a fost cu Slavii, dela cari am luat acest cuvantde rdzboiu, pe care, in vremea and cautam, copilare0e,a ne latiniza cat mai mult ca forma, am voit sa-1 inlocuimcu caraghioasa crealiune pe care limba a raspins-o indata,cu toata favorizarea oficiala, de resbel, in care ni placeasa recunoa§tem pe romanul bellum.

Am zis, deci, dupa Slavi razboiu de0 Neculce arecuviintul de nepace pentru starea de lucruri in vremede razboiu. continuatori in Sud-Estul Europei ai

pira/i

i

Alci

0,

o

i RAZBOIUL * 51 i PACEA I IN SUPLETUL POPORULUI ROMAN 149

vechilor civilizqii clasice, Grecii, n'au facut aceasta.De0 au parasit din vocabularul clasic cuvintele pentruapa, pane, vin, cal 0 a§a mai departe, ei nu s'au desparIitde cuvantul elenic pentru rasboiu: polemos.

Aceasta ne indeamna la unele refleciii, in care se poateamesteca 9i acea parte din cuvintele care sant in legaturacu o agemenea acliune.

La Greci, de sigur in mare parte urma0 ai Elinilor deodinioara, n'a fost o cucerire slava. Triburi de aceastarassa s'au strecurat pe incetul ori au fost colonizate deImperiul de Rasárit, care continua pe cel roman. A lip-sit ciocnirea cu un grup de oameni stand o bucata devreme in faIa celuilalt, strainul aducand cu el iniiiativa,lucrul nou, care se cere numai cu numele pe care-I aduceacela. De aici conservarea lui # polemos *.

.

Ca §i la Romanicii din Apus, noi am avut a face cuelemente straine, du0nane, vrajma9e, alcatuite in banda,care ne-au impus pentru aceasta framântare sfingeroasacuvantul lor.

Dufman e un termin de origine turanica, vrdjmaf (inlegatura cu vrajba), un nume care vine dela Slavi. Noin'avem cu ce numi o sama de oameni venili contra noa-stra. Acest contra e un neologism; impotrivd 0 protivnicsant iara0 numiri slave. E foarte interesant pentru blan-dela sufleteasca a poporului nostru ca din contra latin,pe care noi nu 1-am pierdut, s'a facut acel care, careinseamna, nu pornire inimicd asupra cuiva, ci indrep-tare prieteneasca spre dansul.

N'am avut un Stat, dupa ce ne-a parasit §i RomaApusului 0 Roma Rasaritului, in mijlocul roirii tuturor


popoarelor 0 uneori, nu supt apasarea lor, fiindcd niciele n'aveau Stat, dar cu datoria de a ne rascumpOradela dfinsele, hrOnindu-le 0 facându-le daruri. NeavândStatul, cu politica lui de ambilie 0 de cucerire, 6 cuce-rire 0, dela conquérir, e un cuvânt nou, facut supt in-fluenla lui cucernic, care inseamnO cu totul altceva ,noi n'am avut tendinla rOzboiului, prin urmare nicinevoia a-1 numi.

Dar aceasta nu inseamnO a n'am voit, 9tiut 9i pututrezista. De fapt, toatà istoria noastrk admirabild pentrucine o incelege, nu e altceva deck epopeea, nu plan-gerea liricä, de doind, hora 0 alte danIuri dovedind pute-rea temperamentului luptatorilor , epopeea unei rezis-tenIe mai mult deck milenare.

In acest timp, contra oricui, eaci nu ne-am inspdi-mdntat, cuvânt latin, dela expavimentare , de numOrul§i de puterea nimOnui §i am Tinut drept steagul contraoricarui ndvdlitor , <( navalirea)>, netvala sunt cuvinteslave , noi am dat lupta, am luptat. Din ace1a0 fondcomun Francezii au lutte qi Italienii lotta, dar mi se pareca este o deosebire, sensul cuvântului românesc fiindmai pirvin individual 9i insemnfind o aqiune cu multmai serioask Lupand ca luptdtor, cuvânt derivat caree la ceilalli Latini cu acela0 inIeles, noi am putut batepe adversari, in bdtaile ce le-am avut cu d'an0i. Dacabate-ilia e nou, din secolul al XVIII-lea, a bate are la noio intindere foarte largá: ca 0 la ceilalIi, se bat snopi,dar 0 cânii bat :

I-auzi, mama, cânii bat,Pelitorii intra 'n sat,

RAZBOIUL s $1 PACEA s IN SUFLETUL POPORULUI ROMAN 1E4

pentrucá latratul lor, numai noi am pastrat pe la tinullatrare, 0 din cauza insemnatalii vielii pastore§ti laRomâni, e ceva agresiv, pornit spre atac contra celuice amenin0 sau pAtrunde.

Am putut 0 irwinge, fiind irwingatori. Cuvântul e latin,iar cel slavon, strecurat alaturi, 9i nu numai prin litera-tura, a birui, reproduce firea exploatatoare a barbarului,fiinda inseamnfi a lua birul dela cel care nu s'a pututimpotrivi in lupta. Am putut infrange, alt cuvânt latin,aruia nu-i corespunde nimic in celelalte limbi romanice,en/reindre francez, care nu vine dela /rein, «frau»,neavand de loc sensul de triumf asupra dupnanului.Irwingator, 4 infrângator >>, iar .supus, dela subponere,(( a pune dedesupt *, e activ, pe and Latinii apuseniau sujet, assujettir, soggetto, dela subiacere, (( a zacea de-desupt *, pasiv. i peste mai mult deck un neam, carea isprdvit pierzandu-se apoi in mijlocul nostru, amdomnit, ca domni.

Am fost 0 inyinfi. Prin infrângerea suferitg, noiam fost suparqi 0 asuprig. Amândouâ cuvintele, venitedela Romani, au schimbAri de inIeles foarte carac-teristice, care se intAmpina numai la noi. Nici intr'oaltà limba romanica tristela, jalea nu se roste§teprintr'un termin care sa insemne o luptà pierdutd, osforIare zdrobità, cum e acest suparat, din superatus.

ii, iargqi, asuprirea, de aceea0 origine, din acela§icuvânt in legaturà cu razboiul nenorocit, ni se inta-li§eazA ca rezultatul acestui singur nenoroc in luptacu duvnanul.


Dar am fost 9i doritori de pace.Era ao de mare lucru 4 pacea romang 0, dfind tuturor

neamurilor putin-ca de a lucra, de a folosi 0 de a se ferici,hick cuvântul a trecut In toate limbile ce yin din graiullatin. Niciuna n'a luat ceva dela Frieden al Germanilor,iar, in partea noastra, dela mir al Slavilor, a lovi lamir poate fi In leg6turA mai curfind cu InIelesul biseri-cesc, iar rarul, provincialul mir,,Fag, pentru pace, e undublu bastard, slay 0 unguresc , ci prin Normanziifrancezi, pax a trecut in peace al Englezilor. i totu0la acqti aprigi ràzboinici pacea era destul de preluithpentru a fi introdusa in numele glorioase ale efilor 9iregilor, dela Friedreich-Frederic §i dela Frieda la Mi-roslav, # gloria pkii #, la Miroliub, <( iubitor de pace 0,0 la Dragomir, cu acela0 inIeles.

Sfinlità 0 de spiritul de caritate al cre§tinismului,pacea a intrat in comoara morala de cApetenie a tuturornaliunilor. Ea se intinde la noi in toate domeniile. Dela&Ansa pleaca a sum6 de cuvinte, necontenit intrebuin-%ate. S'a adaus 0 un sufix slay in papic. Impacdm, cuvfintpopular, pe cand la Francezi # pacificarea 0 e exprimataprintr'un neologism. Impdciuim, ceea ce Inseamnà numaipregAtirea impdcdrii. Cunoa§tem cuvinte 0 atitudini deimpdciuitori.

Inainte de a càpgta, prin imitarea instituliilor revolu-lionare din Apus, judecatori de pace, sarcina de a lineapacea satelor, in care se marginea cea mai veche viearda noastrá, era incredinIatà acelor (c oameni buni 0 ba-trfini 0, senatorii a§ezdrilor romane, in care era ceva dinmaiestatea bArboOlor pArimi ai strabunei Rome, când

I RAZBOIUL $1 PACEA* IN SUFLETUL POPORULUI ROMAN 153

Galii n'avalitori s'au gasit, impresiona-ci, inaintea simplei§i solemnei lor adunari. Cu ace§ti facatori de pace n'amavut nevoie, veacuri intregi, f impacându-se * oameniiintre din9ii, # plAtinduli* sau # iertânduli * pacatele §igre§elile, de prescripIiile pedepsitoare, de cele mai multeori adaugind nedreptatea legii la nedreptatea faptului,din codurile de imprumut.

27 August.

XXII

u DATORIA » IN CONCEPTIA POPORULUI NOSTRU

Acuma poate doua sute de ani, aparea in tipografiaMitropoliei din Bucure§ti cea de-a doua carte de filo-sofie care s'a invrednicit de cinstea tiparului, cea din-tfiiu fiind u Divanul », Sfatul dintre Intelept 0 Lume allui Dimitrie Cantemir. Cel dintai dintre Domnii pe cari-inumim u Fanarioti », rupandu-i far% drept, 0 far& folospentru noi, din legatura cu vechii noWi stapanitori,Nicolae Mnvrocordat, om de inalta gandire 0 Insufletitde dorinta indreptarilor, a reformelor, scotea la ivealace putuse aduna in tont& tinereta sa din cartile anti-chitatii elenice 0, imitand pe Cicerone el insu0, &kinastfel indreptari de purtare in vienca, intituland aceastaprelucrare, pe care tot el a invrednicit-o 0 de a douaediIie, cu traducere latina de invatatul Sas bra§ovean

tefan Bergler, 4 despre datorii ».Ap talmacim noi acest titlu, caci o forma romaneasca

nu s'a dat niciodata. Cautand cuvantul care sa-i imbraceideea, Nicolae-Voda gasise in tezaurul clasicitaiii grece9tinumai pe acela elin de u peri kathikonton », adeca, de fapt,numai u despre cele ce se cuvin ». Era deci la Grecii de

DATORIA IN CONCEPTIA POPORULUI NOSTRU 165

odinioara lipsa unui termen care sa insemne datoriamorala. Felul de a gandi al acestor oameni cari sant defapt creatorii moralei sau, cum ziceau ei, ai eticei *corespunde astfel cu al poporului nostru, la care, dealtminterea, ca 0 la ace§ti Elini, datoria aceasta moralase confunda cu inalta o cuviinIa *, cu potrivirea, con-venienIa intre ce facem i ce intra in nobila noliune afrumuselii. Cicerone, din partea sa, avand a vorbidespre cea mai bur& acomodare a faptelor noastre cuinteresele §i cerirrçile altora §i cu necesitaIile societaiiiin care traia, intrebuincase expresia de <officia *, care,in cel mai vechiu inIeles al ei, nu poate sa insemne deck

ceea ce facem fala deDeci, la cei vechi, intemeietorii civiliza.ciei care estecea de astazi in partea ei cea mai solida i cea mai

umana, cuvantul de datorie * nu exista. N'am pututsa-1 mo§tenim deci dela stramo§ii romani, de 0 ori-ginea cuvantului nostru, dela o a da *, vine dela dan§ii,§i chiar noliunea unei datorii sociale e de acolo.

E de observat i aceea ea la popoarele care pleacadela aceia§i inainta0 i mo§tenesc acela§i fel de a gandi§i de a simli nu se. intalne§te un termin asemenea cu alnostru. Francezii zic, dar numai in domeniul afacerilor,e dette *, din o debita *, i Italienii 4 debito *; noi avemdator *, pe langa o datorie *, pe cand la dan§ii au tre-

buit a se caute mai tarziu expresii noi, savante.Ca0 la ceilaiçi Romanici, 0 la Romani punctul de ple-

care n'a fost sufletesc i inalt, ci material 0 practic.E vorba de transacIiile dintre oameni, de afacerile in-cheiate intre dan§ii. <<Dai * cuiva o suma sau un lucru,

# altii*.

#

#

I

a

t


el are * datoria )) de a le inapoia, cu sau fara ce numimnoi * dobfinda )), cuvant in care un imprumut slavonse a§terne probabil peste un latinesc * debenda », cumastfel de amestecuri se intalnesc, de altfel, §i pentrucfitiva alIi termini. * Datornic )) e o formalie mai tarzie,supt aceea9i inraurire slava, sufixul fiind strain ; ter-.rnenul a trebuit sa se alcatuiasca intr'o vreme mai inain-tata a judecatilor. Francezii au *créance* .,i 4 creancier »pentru ce numim noi azi, dupa franIuze§te, *credit* 0(( creditor », dar se va fi spus pe vremuri, cu acest inIeles:* credinta * ca in * a da in credinta » §i * a incredinia ».Adaug ca banul imprumutat se chiama numai la Romanicu un cuvfint, * capete », care a stat inaintea acelui mo-dern, de (( capital )), pastrat la morul francez, in formacea veche, numai in ce prive§te inzestrarea de vite aunei mo§ii: *cheptel )).

Aceasta relativa boga/ie de termini privitori la ase-menea legaturi are o mare insemnatate pentru incepu-turile poporului nostru pe care atalia straini le imba-leaza cu o nesaturata ura §i unii dintre ai no§tri, ca sase arate * obiectivi )), cred ca trebue, ca *sant datori »,

sa li bata in strung. Din trunchiul roman, a§a deputernic, noi n'am rasárit ca o ramura sociala singu-rateca, ci toate clasele societatii romane au fost delainceput reprezintate, din bielpg reprezintate, la noi.Este deci la poporul pe care anume consideratii super-ficiale sau interesate 11 infatii§eaza ca neapt pentru co-mertul, care a fost la noi, inaintea cuvantului acestuiaimprumutat, *negoI », al *negustorilor », cari fac * ne-gustorie )), un capitalism.

DATORIAi tN CONCEPTIA POPORULUI NOSTRU 157

Orice lucru din ordinua nutcri15 are insa, devremeori ba, urmari morale, precum orice lucru sufletescajunge dela sine sa creeze §i in domeniul material. Celce cheltuie§te *, cuvantul e insa strain, 0 se ziceaodinioara i <cheitat *, <cheiciug *, pe &and < dépense

spesa » la Francezi i Italieni sant din fondul latin,cel ce <cheltuiete *, deci, din al sau se deprinde cu

o build -economie, dar pentru banul strain ce a (( impru-mutat *, cuvant latin, da o socoteala mai de aproape,mai cu scumpatate» , scump * i ((ieften)> sant cu-vinte straine, venite dela nego-cul pe linia Dunarii, cuGreco-Slavii de pe malul celalt, pe and <( cher * franceze 4 carus* i ieftinatatea, (( a bon marché*, dela (( mer-catum*, pe care 1-am inlocuit cu < targul* slavon. Ceeace numim astazi imprumut e luerul care se cereinapoiat.

Instinctiv, omul simte Ca prime§te dela societate a§ade mult, dela ingrijirile mamei pana la vorbele buneale atatora, pana la # inclatoririle * de tot felul, care nusant numai de bani, Incat 0 el, pentru aceste capete *de bunatate, e dator* cu ceva. 4 Dobanda * pe care oadauga e mai mare 0 mai mica dui:4 imbie19ugareasufletului fiecaruia.

La poporul românesc inçelesul acesta e foarte vechiu.Cele dintai acte privitoare la afaceri arata respectulpentru dreptul altuia, recunoscut chiar daca (( plata *,

in ve0nant slavon, in locul latinului 4 paga *, nuse poate face, 9i datornicul se cere iertat *, in total sauIn parte, ori numai amanat *.

*,

gi

C e

a

a

a


In desvoltarea sensului moral al datoriei poate fi sio amintire remand, coborita in instinctul popular sicare facea ca, inainte de recenta demagogie a .3 conver-siunilor *, cel mai bun # platnic* era laranul, cu toataaparenta lui indiferen0, in materie de bani, din loculia:4 atata paguba si dobanda *.

Dar, e fara indoialä, si o inraurire cresting, din (4 da-toria * faIa de Dumnezeu si faIa de fraIii oameni. Asa defrumos 10 arata marea sa datorie insa0 fa-VA de tolicredinciosii stralucitul Mitropolit Antim, In aceeasi vremecu Nicolae Mavrocordat, dar hranit nu de Platon, ci deHristos: <( Dar ce treaba are Vladica cu noi, de nu-sicauta Vladicia lui, ci se amesteca Inteale noastre? Den'ali stiut par& acum si de n'au fost nimeni sa va In-vele *, spune el, in invaIaturile sale, data ca acum velisti ea' am treaba cu toIi oamenii cali sant In:Fara-Roma-neasca, dela mic pana la mare, 0 pada la un copil de00, afara din pagani si din ceea ce nu sant de olege cu noi. Caci in seama mea v'au dat stapanul Hristos,sa VA' pasc sufleteste ca pre niste oi cuvantatoare, si de gatulmieu spanzura sufletele voastre, si dela mine va sa cearapre toct, iar nu dela allii, pana and va voiu fi pastor *.

Nu numai un Mitropolit, dar si fiecare din noi <4 aretreaba cu toli oamenii din Tara-Romfineasca *, si 'Anala cel din urma, In masura marimii lui trupesti 0 sufle-testi, si (( de gatul fiecaruia spanzura *, mai mult saumai pulin, sufletele tuturora.

Aceasta este insa cea mai Inalta noliune a datoriei.28 August.

XXIII

INTELESUL CUVANTULUI DE «TiRA*

Intre cuvintele de care se leaga mai multa gandire0 simlire romaneasca, in jurul carora se gramade0emai mult instinct 0 mai multa iubire fireasca astazi 0mai multe amintiri de trecut, e # -carat

De origine latina, terminul se deosebe0e la noi, caIn Ieles, de acela pe care 1-a avut in limba stramo01or0 1-a pastrat in acelea ale popoarelor care pleaca deladan0i. # Terra * era pentru Romani numai ceea ce nu-mim « parnantul*, dupa latinul <4 pavimentum* ceea ceinseamna #pavat *, adeca drum de piatra, 4 psea *, ceeace dovede0e cat de mult sant legate inceputurile noastrenu numai de o vieala mult mai ridicata deck a unorsimpli larani sau a unei adunaturi oearecare, culasaintamplator, ci de a osta01or Imperiului, acei # veterani*parte din inainta0i no0ri, al caror nume a ajuns A fiela noi al oricaror 4 batrâni *. Era Tara-mama, 4 Terramater*, a carii cprana *, u Ierna * am pastrat-o incomoara celor mai scumpe ciivinte ale noastre.

Romanii nu aveau inlelegerea unei lumi imparIite peneamuri. Ei purtau un nume care nu venea dela ceea ce


cuprindem, cum se va vedea, in numele de lari, ci delao singura cetate. Ei erau deci 6 Ro mani *, cum altiierau Neapolitani sau Siracusani. Italia, odinioara Vi-talia, n'a fost un termin intrebuintk, la inceput, ca sanumeasca peninsula intreaga, careia nici nu-i trebuia onomenclatura, ingradirile acestea geografice precise ne-fiind in cugetul acelor vremuri o necesitate : s'a crezut, si secrede si. acum, fara temeiu, ea numele, din Vitelia (v. si alImparatului roman Vitellius), ar Insemng (( tam viteilor »,dupa animalul-zeu, (( totemul *, la care se inchinau vechiiindigeni. Dincolo de aceasta Italie, al carii nume, ple-&and dela o anume regiune din Sud, a trecut dela Grecila Romanii ei 11100, nu erau deck cetki si teritorii(al caror nume vine tot dela (( terra ))), in care Romanilornu li 'Asa peste masura ce natii se afla. Pe Eleni ii nu-miau Greci dupa o populatie din Epir, cea dintai pe careau gasit-o in calea lor, luptand cu Statul macedonean,numit si el dupa un neam, ca si Tracii, impartiti in se-min-Vile lor, ca si alte popoare de mai departe, dar eitoti, afara de Greci, erau a barbari * si nicio tar& nu sesocotea legata de o natie, ca o creatiune si proprietate, undrept al acelei natii. Fata de niciuna ei n'aveau in consti-inta Mr sentimentul pe care-I are, ori de-1 marturiseste oriba, cine se atinge astazi de ce numim: Drept national,unul din marile articole de crez ale vremii noastre. Eicreiau, unde invingeau, o 4 provincie *, ceea ce inseamnainvingerea insasi, dar alt drept deck al sabiei.

Urmasii Romanilor, afara de Romani si de Romansiidin Alpi, au numit -Wile lor, nu dupa mostenirea romana,ci dupa barbarii cari le-au cucerit si au izbutit sa-si

1NTELESUL CUVANTULUI DE . TARA. I 161

pAstreze 0 desvolte stapinirea. o Franla * e un numeluat dela ntivalitorii, 0, o bucatfi de vreme, apilattoriifranci, de nalie germank adeca, dupfi Insemnarea dintiia numelui: I Germanii liberi *, nesupu0 Romei. Tara s'achemat a§a, dar homrele ei sunt ale provinciei romanede pfinã atunci, ale provinciei biserice§ti care a inlocuit-o0 reprodus-o, 0 majoritatea locuitorilor nu santGermani, ci sau Celli 0 Liguri romanizali sau Ro-mani go:14i dincolo de hotarele Italiei. Spania 10 atragenumele dela vechii Hispani, dar IntrebuinIarea numeluipentru intregul teritoriu e mai nouà, Spania de panAatunci numindu-se dupti linuturi, Castilia, Aragonul,Andalusia, dela Vandali, ca Fraina dela Franci. NumelePortugaliei e dupà un simplu ora9, nume care s'a intinsasupra unui mic comitat creat de un cruciat francez, 0numai pe urma el a ajuns al unei Vali. Italienii s'ausinnit, veacuri Intregi, oameni ai districtului de origine.Piemontezul dela c picior de munte *, fiind ca Podgo-reanul nostru, care zice acela0 lucru In douâ cuvinteslavone, i numai pe alocurea amintinduli, prin memoriatenace a mulIimilor care se urmeaza pe acela0 loc,vechii stapânitori, cari formau o 'la-Pune deosebita:VeneTii, Tuscii sau Etruscii din Toscana.

Altfel e la noi. Dela inceput %am e un lucru mare 0sfânt, legat de un grup de oameni carili tree mo9te-nirea aceasta, menita sa fie iubita din toatà inima,amestecata In toate gandurile, aparath cu toate puterile0 stropith cu sudorile tuturor muncilor 9i cu sfingeletuturor jertfelor. Can deosebire !Titre greoaiele cuvintematerialiste de cterre, terra, tierra *, ale fraIilor no9tri,


0 aceasta spiritualisata, idealizata, Incalzita gar-à* anoastra! # Zemlia * a Slavilor nu se ridica mult maisus, cum nici # chora * a Grecilor, de unde vine numeleIaranului, # choriatis *. Iar ce semnifica <( Land * al Ger-manilor din a lor Deutschland, sau din Welschland, caree -Ora CelIilor vecini, apoi vine a Romanilor 0 Roma-nicilor, se vedf din sensul cu care a trecut la FranceziIn dande *, unul din felurile cum se presinta, ca scoarIaa globului, pamântul.

Lnmea e, la noi, impagita In (< Vali*, inlelesul primaral cuviintului disparand, cum am spus, cu totul 0 fiindInlocuit prin 4 pamant *. Aceste rani nu se numesc dupaInfali9area lor sau dupa amintirile istorice, ci dupaneamul care se afla pe ele. Une ori, ca la allii, e vorbade neamul care a cucerit 0 are stapfinirea, de undenumirea de 4 Tara Ungureasca * la cei de dincoace demunIi, 0 pentru Ardeal (tot a9a: Ungureni, din MâneciiUngureni, langa Manecii Pamanteni, unde u pamânt 0s'a ridicat 0 el la inalIimea de (( sara *). Cu sufixul # esc *se zice: Tara Ruseasca, Tara Le9easca, Tara Sarbeasca(0 pentru Bulgaria), Tara Turceasca, Tara Franceasca,Tara NemIeasca. Dar se observa ca, pe lânga numelestrainului, e 0 acela al ba9tina9ului. Se intrebuinIeazaInsa, !Ara <( -WA*, sufixul <cime*, care o cuprinde, ca inSecuime (nu Tara Secuiasca), precum mahalalelor dinMoldova colonizate cu Munteni li se zicea (c Muntenime *.

Tara Romanilor e Tara Romfineasca. Oriunde nu eatinsa de barbarii cuceritori, ea pastreaza acest nume.In zadar s'a obiectat ca titlul de <( Domni a toata Tara-Romaneasca *, purtat de primii 9efi de Stat ai no9tri,

INTELESTJL CUVANTULIJI DE I TARA I 163

cei din Argeg, nu face deck sa reproduca alte titluripentru alte State, din Balcani. E o asemanare, un semnal timpului, nu e insa un imprumut. Aceasta o dovedegteinIelesul cuvantului de Tara fara alta definiiie.

Pentru Romanul de peste munte, care-gi ziceRoman , pe cand Galo-Romanul gi-a zis Franc gi

Italianul de Nord « Lombard *, dupa stapani, gi aceastainseamna ea n'a iegit din dreptul salt mogtenit ca saintre in dreptul invingatorului , a veni dincolo demunIi, e a merge in « Tara *. Aceasta nu din cauza titlu-lui oficial, pe care nu-I cetegte gi nu 1-a invaIat in gcoala,ci pentru cd a§a e scris in sufletul ski insugi. Odata era« WA », imparIita doar dupa ape (Tara Oltului, cu Olteni,Tara Barsei, cu Barsani) tot ce nu se supusese Inca, laNord de CarpaIi, subt sabia regelui de navalire al Ungu-rilor. Mid navalirea acestora a atins gi braul munlilor,oprindu-se prin puterea naturii ocrotitoare acolo, « Iara *a fost dela aceasta linie in jos. Tot cora * e Tinutulpana in Dunare pentru ciobanul mocan.

Astfel « Ora * Inseamna, fara niciun alt adaus, pamantromanesc liber, in toata intinderea lui gi cu tot sacruldrept care se cuprinde in el. 0 « Iara * ingustata prinviolenla strainului, care, astazi, dela sine s'a refacut invechile hotare prin acea elasticitate de spirit care e

unul din marile elemente ale vitalitaIii unui popor.Si de aceea a 4 muri pentru lara * a fost cea mai inalta

datorie pentru generaliile care, aparand-o, au inchisochii inainte de vreme.

24 Septemvrie.

XXIV

t MANI* IN VECHIUL INTELES AL NATIEI

Taranii acestui neam, de cari ajung a vorbi dupA ces'a arätat ce a fost i este in gAndirea noastrA < Irara*, deunde li vine numele, n'au putut fi, la inceput, o clasAsocialà, i voiu cauta sA ark cum a ajuns cuvAntul sAaibA acest inceles 0 ce a putut sa se lege cu vremea deinIelesul care, deci, s'a adaus mai tArziu numai.

Ca 0 grecescul 4 choriates *, dela 4 chora *, lard, ca 04 horanii * slavi, de cari e vorba in inscriplia de mormAnta viteazului Domn luptkor din Tara-RomAneasca, Radu-VodA dela Afumali, # Idranii * nu pot sd fie deck locui-torii rdpii, to# locuitorii Ikii. CuvAntul are deci ace1a0inleles ca acela de RomAn, rostit la Munteni §i Ardeleni4 RumAn *, pe and Moldovenii spun 4 RomAn * 0 # romA-ne§te * 0 cuvAntul e scris a§a in Cartea de invkatura amitropolitului Moldovei Varlaam. Dar 0 4 Romfin* ca 04 'Oran o a ajuns sä insemne in principatul de Sud numaiIâranul neliber, fArd pAmAnt, supus boierilor, pe and,In Moldova, care a lost la inceput ( Tara RomAneasaa Moldovei *, cum s'ar zice: Tara RomAneasca a Oltuluisau Tara RomAneasa a BArsei, c( Romfin *, e numai

MANI s IN VECHIUL INTELES AL NATIEI 166

omul neamului, 9i numai rareori s'a spus # a vorbi moldo-vene§te *, in locul expresiei obi§nuite 4 a vorbi roma-ne§te*.

# Taran * a putut sa inceapa a avea alt inIeles numai&and s'a introdus pentru # mai marii *Orli, pentru ofru4-ta0i * §i # dregatorii* ei, tot cuvinte de origine latina,cuvântul bulgaresc de 4 boieri *, din # boliar *, # bolgar *,ceea ce e ca §i # Bulgar *, §i # boierul*, de aceasta originebulgareasca, a inlocuit # jupanul*, mai vechiu, slay, dela(< jupa *, cuvant pe care 1-au pastrat 0 Ungurii in ispdn(de unde romanwe # fi§pan*, dela fo-isp an, # intaiul-§pan*; cuvantul a ajuns a fi la Romani de intrebuirrprecurenta 0 nume de familie).

Prin aceasta prezenra a boieriei la noi, unii, de pesteDunare, dar 0 dela noi, dintre aceia cari, in loc de tova-ra0a noastra cu Slavii, vorbesc de cucerirea §i stapanireanoastra de catre ace§tia, ar fi dispu0 a crede ch. Bulgarii,ca Stat, s'ar fi intins pfina in fundul Ardealului pe acestmal stang al Dunarii 0 ca boierii no§tri ar veni, macarca nume, dela stapânirea boierilor din Tara Bulgareasca,pe care noi am numit-o candva o cheie, a cheilor, §i,pe urma, o Tara Sarbeasca, a Sarbilor.

Pentru a se inlatura aceasta parere, e de ajuns sa negandim ca 0 Ru0i au boieri, far& a se putea spune caei au trait supt stapanirea bulgareasca. Ba, din potriva,Ru0i lui Sviatoslav, pe la anul 1000, s'au coborit inBalcani, fiind chemali de Imperialii romani ai Bizan-lului, s'au a9ezat la Silistra, ceea ce inseamna ca aveau0 toata Dobrogea de astazi, prin care faceau legaturaCu Chievul lor, 0 au ravnit chiar sa inlocuiasca pe Bul-


gari in ceea ce fusese Ora, acum invinsa si cucerita,a acestora. In schimb, Sarbii, dintre cari o asa de mareparte au stat, multa vreme, supt stapanire bulgäreasca,din care s'au desfacut prin asezarea lor in legatura cuApusul, au alte capetenii cleat boierii. Deci a impru-muta cuvantul de # boier o inseamna a fi fost in raportcu Bulgarii boieri, iar nu a fi trait supt jugul kr.

Intre boier si acela care, nefiind boier, ramane sa fienumai Iaran, cum era numai Roman, de unde acel sensde -Oran neliber (a se compara cu inIelesul cuvantuluiom, in deosebire de om ales, de om mai de sus, in expre-siire : 4 a venit un om o, sau cand femeia zice: # a venitomul mieu o ; tot asa la Rusi cu terminul de crestin 0,care inseamna cineva care nu e cleat crestin), legaturileau fost multa vreme foarte bune, de solidaritate roma-neasca desavarsita, ceea ce ne-a ajutat sä putem trdisi rezista atatea veacuri Para sa fi avut stransa organi-salie intaritoare a Statului. Cu boieri si cu Iaraniimpreuna s'a intemeiat Domnia Tarii-Romanesti si apoisi aceea a Moldovei, cu acei Maramuraseni la cari, cumboieria care patrunsese 'Ana acolo, pe cale populara deci,nu politica, saracise si scazuse ca insemnatate, orice Iarane in graiul de azi un # cinstit boier * si copiii lor sunt# coconi o si # cocoane o, ca si ai boierimii de dincoace demunIi sau ca si ai boierimii de Fagaras, cari yin din luareain stapanire si colonizarea Tarii Oltului, pana atuncinumai cu Iaranii ei, de Domnii munteni si de nobili-mea lor.

Altfel a fost numai cand nevoia pentru mice locuitorde a-si da banul, banul si nu o parte din averea

a

'MANI s iN VECHIUL INTELES AL NATIEI 167

sa in pamant §i vite pentru tributul, haraciul cuvenitSultanului, caruia i se inchinase Tara, a adus pe mulIi,tot mai mulci, dintre locuitori sa-§i vanda pamantul, §i,cum panAantul fara cel ce-1 munce§te n'are niciun pretomul s'a vandut pe sine, §i, inTara-Romaneasca, 4Ruman*a ajuns sa fie numai aceasta §i numai atata, pe &and inMoldova laranul fara pantant se numea 4 vecin *, dupavecinul, omul venit de aiurea, care, a§ezandu-se pe unpamant care nu era al lui, ajungea supus stapanului, incondiIii pe care acesta avea interes, izbutea, sa le facatot mai grele. Dela o vreme se vede la scriitorii munteniincercal ea de a face ca 4 Roman* sali capete vechiul sensonorabil, §i. astfel, dupa un cuvant adus din Polonia,cronicarul Radu Popescu va spune Ca boierii Cantacu-zini faceau pe sateni 4 podani* pe moOile lor.

Cand Moldovenii avura legaturi cu Muscalii, §i numaiatunci, cuvantul rusesc mujic, care de fapt inseamna4 om *, s'a introdus, acela de Oran fiind, cand e vorbade a se deosebi clasele, mai rar intrebuinIat deck acestneologism.

Dela Nicolae Mavrocordat inainte, Domnii, deprin§i cuvieala din Imperiul Otoman, in care, afara de Sultan,puternicul e numai o apariIie trecatoare lard drept demo§tenire, §i grija stapanirii e la 4 saraci *, de unde,la noi, expresia de 4 skaca raia *, data cu multa grijain sama Domnilor, eautau sa Lea dreptate acestei 'call-nimi fara avere, harnica §i asculfatoare, lama de intre-buinIat contra ambiliei boierilor. De aici acel antago-nism intre boieri §i 4 mujici* §i acea scadere de hilelespentru insu§i cuvantul de 4 Oran*, care se intalne§te la

i


un Neculce, la un Mustea, nu si la un Nicolae Costin si,iarasi, nu asa de pronunIat la Muscali.

La 1746, in curand vor fi clout(' sute de ani de atunci,din indemnul unui Domn cu suflet nobil, ConstantinMavrocordat, boierii lui munteni hoOrir5. (( ca a fi fraiiinostri cei intru Hristos supt jugul robiei noastre nu iastealt phcat mai greu si mai mare *. InOrindu-se aceasthiertare de (( rumânie * de cfitre Domnul reformator, pestetrei ani sà facea acelasi lucru, tot supt el, in Moldova,in folosul acelor cfirora li se zice in actul < desrobirii *numai (( oamenii sateni * faO de (( sthpanii satelor *. Deaici inainte apare in documente pentru a numi cantita-tea de muncrt datoria de eine nu stà pe parnântul skinumirea de 4 clacá * si pentru cei ce o datoresc, cuvântulde (( clacasi *, # Oran* pastrfindu-se doar pe alAturea,dar recomandindu-se acela de (( lAcuitor *, care cores-punde vechiului inleles al terminului de (( Oran*.

A fi cOrani *, ai cOrii * cu tolii 'o cred ceva maibine deck a osebi pe 4 Orani*, f5gAduind, in numele lor,altora o alth robie.

8 Octomvrie.

XXV

« DOMNIE » 1 « STAT »

Däruim a§a de mult astazi noliunii Statului, incat neinchipuim cd niciodata omenirea n'a putut sa aiba oviea0 orânduità farà ca Statul de astàzi, cu ideea saabstractä §i cu funclionarii de cari se serve,te, sa nu fifost acolo pentru ca prin legile §i regulamentele sale s'àpuna la cale tot ce trebue unei societaji.

Cu toate acestea cuvfintul de Stat, pe care il intre-buinOm atunci &And vorbim de evul mediu sau de anu-mite momente chiar din istoria moderna, este cu totulnepotrivit pentru felul de viea0, care se sprijirrà, nu peo ideologie, cum este cazul astazi, ci pe ni9te foarte vechitradiIii §i, inainte de toate, pe o viea-p locald foarte des-voltatd. In evul mediu cuvfintul chiar de Stat nu exist5,§i a§a a fost o bucatà de vreme 9i dupà ispravirea acesteiepoci, a§a de interesante in istoria omenirii, ci, cfindzicern: Stat, a ceasta insemna pentru acea vreme cutotul altceva. Erau « Statele », adecá deosebitele clase cudrepturi politice, din care se compunea populaIia unei%Mi.


State le acestea se adunau pentru a lua anumite masuriin folosul societatii politice, 0 in afara de aceste <( State )),cu hotarirea lor, putea sa existe o lume intreaga care,din causa Imprejurarilor istorice, nu putea sa se ridicela situalia aceasta de # State #.

Astfel, in ce prive9te pe Romanii din Ardeal, ei s'auluptat o mullime de vreme ca sa fie recunosculi ca <( na-liune », ceea ce pe vremea aceea insemna iar o situa-tielegala de care ei nu se impartapau 0 prin urmare de afigura 0 ei In randul acestor 4 State *.

# Stat *, in Mc de Regat, in franItize9te, # regne *, ainceput sa se IntrebuinIeze abia supt influenta unoranumite idei # filosofice )> dela sfar9itu1 secolului alXVIII-lea, pe care lumea le-a Inteles cu greu, 9i numaiIn cugetarea mai inalta s'a produs evolulia lor, panaInteatata, Incat au ajuns sa domine astazi IntreagavieaVa a societalilor politice. Se inIelege deci ca noin'am lost deck intre .cei din urma cari au primit ase-menea conceplii venind din Apus, unde a fost vatraacestor idei, 0 ca avem a face, in ce prive9te taria Sta-tului roman de astazi, numai cu ceva care ne-a venitprin Imprumut 0 In care noi n'am putu lace sa patrundanimic din desvoltarea noastra istorica proprie, ba n'amputut a facem a9a hick sa se stabileasca o legatura,folositoare vie-cii noastre, intre ce am mo9tenit in afarade Stat 0 intre ce ne-a venit prin Stat.

In aceasta seara, dupa o introducere pe care am cre-zut-o folositoare, ramane BA se arate cum am trait Inaintede introducerea nqiunii de Stat 0 cum Statul acesta

*DOMNIE i $1 STAT s 171

a patruns, nu in legislaiia noastra, in care nu este niciodeosebire faIa de legislaIiile care au inspirat pe legiuitoriino§tri, ci in insa9i corWiinIa poporului românesc.

Deosebirea aceasta este necesara, pentru a se vedeacare sant anume neajunsurile de care sufere Statul nostruastazi 9i valoarea unor lucruri pe care le-am parasit preau§or, atunci &And aveam Inca atAt de mult nevoie dedânsele.

Din vechiul Stat roman, din vechea 4 res publica *,trecuta pe urma la forma imperiala, noi am pastrat cevacare s'a coborit adânc in con§tiinla populara 9i a rasaritmai tarziu in forma legala fara amestecul niciunei ideiabstracte din acelea care stapaneau Occidentul.

(c Statul* forma o unitate, care se sprijinea pe origineacomuna a locuitorilor de acolo. Pentru nevoile de apa-rare, mai multe sate se puteau lega impreunä, supt oautoritate mai mare deck a # oamenilor buni §i batrâni *,aceea a # ducelui *, care, pe urma, s'a numit, cu un cuvântslay, voepod.

In fundul gfindului nostru a fost totdeauna ideeasuprema ca un numar oarecare de oameni a§ezaii pe unpamânt determinat trebue sa fie # dominaIi*, sa aiba infruntea lor un # Domn*, prin care se inIelegea, cum amaratat si altadata, Imparatul roman din Constantino-pol, care era de fapt Imparat a toata lumea.

Putea sa se intinda peste noi prin cucerire putereaunui rege al altui neam: alaturi de dânsul s'a pastratinsa ceea ce forma cheagul permanent al vieIii noastre.

De aici vine forma # Domniei *. (< Domnul* nu estelegat de nicio prescriplie scrisa. El nu se gase§te in frun-

I


tea unei ierarhii de funclionari, ci el insu§i poate sa inde-plineascä, deed vrea, ceea ce este In caderea oricáruiadintre dreggtorii sai. Nu este prin Irrmare acea ierarhiede funcliuni, .ci este o putere atot pâtrunzdtoare, carenu are nevoie deck de organul de indeplinire al uneivoinçe neingràdite de nimic. Aceastd voinVä a toatest'apânitoare se putea argta deopotriva prin scris sau,In timpurile cele mai vechi, numai prin cuvânt. Vodaintreba §i pe omul care parea mai apasat de nedreptate§i de nenorocire. Pentru cercetarea oricarui caz, el puteasA delege pe cine vrea, precurn §i pentru indeplinireaoricdreia dintre operele care in timpurile noastre seindeplinesc prin funclionari.

In eadar s'au tradus cAteva legi din codurile bizantine ;ele au rdmas, In cea mai mare parte, pe hârtie. Numaia§a-numiIilor Fanariqi le-a trecut prin minte ca eiar putea sa' strgmute la noi prefacut acum informä turceasa, otomand.

Ei au rdspfindit un numdr foarte mare de r6gu1amente,care n'au fost legate niciodatá intr'un sistem §i n'au for-mat ceea ce numim astäzi o Constitulie.

Pe vremea lor insa indreptarea oriefirui membru alsocietrqii c6tre acel care stâtea in fruntea ei a ajuns safie mai grea din cauza complicaçiei formelor. A fost ceadintaiu atingere adus6 vie-cii de odinioarg, inainte deStatul adus pe urrná.

Dar, supt influen/a Apusului, de pe la 1.790 inainte,mai ales catre 1820, oameni cari cetiserfi cruli straine,sau i§i fAcuserà studiile in straintitate, ori cAlgtoriserilpe apolo, s'au Intors ou ideea a ceea ce numim astazi

BizanIula

. DOMNIE $I Sl'AT . 173

# Statul Suveran *. L-au cerut a§a cum il vedem inainteanoastra: cu un Suveran legat §i el de anumite indatoriri,cu mini§tri cari guverneaza in numele lui, §i foarte adeseaori fara sa-1 intrebe, cu un numar de funclionari a§ezaIipe mai multe trepte, cu legi, regulamente §i hotariri caretree la # Monitorul Oficial*.

Poporul nostru, gasindu-se in fata acestui Stat, nu§i 1-a putut inchipui ca o unitate abstracta, ci a crezutca in locul Domnului, care este un om puternic, a venitun altul, §i mai puternic deck Domnul, care, acesta,ramane alaturi, §i care se chiama # Statul *.

De aici credinIa gre§ita Ca acest a§a de puternic are0 mijloace bane§ti nesfar0te, ca poli sa nu-i plate§ticontribulia, sa te sustragi dela &Ansa, sau sa te inIelegicu agentul fiscal, dar el, Statul, este totdeauna in masurasagi asigure o funcIie §i eke o bursa la fiecare dintrecopiii dumitale, in afara de ce mai poate pica din andin and din bunatatea lui, pentruca el este pe atat demilos, pe cat este de bogat 0 de puternic.

Razimandu-se numai pe Stat, poporul a pierdut obi-ceiul de a cauta In el insu§i mijlocul de a se indestula.

Comuna a§ezandu-se deasupra satului, satul a incetatde a fi ceea ce era odinioara. Oamenii mi§cându-se dinloc dupa nevoile viepi moderne, n'a mai fost nicio lega-tura intre cei din acela0 ora§ sau ace1a0 -Omit. N'a mairamas deck un praf de oameni izolali inaintea unuiStat abstract, care, el insu§i, servit de funclionari, aajuns sa fie prizonierul acestora, 'pana ce partidele poli-tice s'au ridicat 0 peste aceasta ordine de funclionari,pentru a-i numi, a-i sco ate, a-i inainta, Impaqind im-

I


preuna cu dArqii o putere care de fapt nu mai este astAzia nimanui.

Dacà a mai rAmas ceva din conceplia vielii politiceIn instinctul trainic al poporului nostru, faril Indoialà crtIn trezirea acestui instinct al liberei vie-ci locale suntcele mai bune posibilitali de viitor.

22 Octomvrie.

XXVI

STRAINUL * IN CONCEPTIA POPORULUI ROMAN

t Strain e unul din vechile cuvinte latine ale limbiinoastre, de§i filologia poate face obiecIie in ce privqtederivarea de-a-dreptul din forma clasica a lui ((extra-neus *. Toate limbile care au plecat din acela§i tesaur11 pastreaza, dar aplicarea cuvântului derivat nu e pre-tutindeni aceea§i, fiindca altele au fost condiIiile devieqa la popoarele care au rasarit din aceea§i radacina.

Pentru a inIelege cum a primit acest neam al nostrupe aceia cari s'au amestecat, chemaIi sau, de cele maimulte ori, nechemali in vieqa lui, trebue sa ne gfindimla cel mai vechiu fel de organizare al lui.

Dupa ce au disparut vechile civitates, cetateaffind de acum pentru noi, nici macar ora§ul Incunjuratcu ziduri, ci Intaritura insa§i, ca i pentru tetaluie, iarcastelul *, care vine dela castru *, deci castrul cel

mic *, e la noi un neologism recent, Ardelenii avtind,dupa ungurescul 4 kastély #, forma .3 co9teiu §i, dela

bastilia apuseana, tot prin Unguri, t ba9ca *, de unde,dincoace: 4 a baga la ba§ca *, pentru ca sa se primeascaIn viitor, pentru .a9ezarile urbane, t targul* slay, care e un

<

*

4

a

a


*marches, un *Markt s, dela 4 mercatum * latin, si ungu-rescul * oras *, dela 4 viros s, din 4 var * cetate, noi amtrait numai In sate.

Aceste sate cuprind pe rudele Intemeietorului, alemo§ului. Sunt tori numai oameni din sfingele lui ; uniiii poarta §i numele.

E Intre dan§ii o legatura sacra, asemenea cu aceeacare strangea la Romani pe membrii unei familii injurul altarului pentru cultul stramo,ilor §i in jurul urneicu cenu§a bor. Oricine e de aiurea, adeca §i din cea maiapropiata vecinatate, de supt clopotnila satului vecin ,§i preolii in§ii se faceau din oamenii satului, nu puteasa fie deck un strain, cineva # de aiurea *. Ca sali piardaacest caracter, ca sa st incetaIeneasca, nu ajungea sase a§eze pe pamantul satului, care, cum vom vedea, seferea de dansul, nu-1 primea, ca vechiul # ager publicus #,ogorul poporului roman, pe plebeul venit de cine §tieunde , ci trebuia casatoria. Si, prin casatorie, flacaulsau fata treceau, ca sa zic a§a, la 1 alta >> religie sateasca,se imparta§ea de alt cult, in aka biserica, se confundaIn alta viea-ca morala. Mama, tan, fraIi, surori ii erauaceia ai familiei in care intrase.

Am spus cá pamfintul insup, socotit ca avfind §i. elun suflet, acela§i suflet cu oamenii ce se urmau de-a-asupra lui §i i se coborau pe rand in adancimi, ca safaca dintein§ii iarba §i florile primaverilor pe care einu le vor mai vedea, nu se da strainului, care totu0poate fi a§a de aproape. Vechiul drept, pastrat §i astaziin instinctul popular, in ciuda legilor, care nu au voitsa-1 recunoasca, prevede ca nicio bucalica de brazda nu

STRAINUL iN CONCEPTIA POPORULUI ROMAN 177

se poate vinde fara a se intreba vecinul. Nu pentrucae, supt raportul material, vecin, ci pentruca e ruda, efrate de sange, pentruca si el are un drept superior, asupraIntregii mosii, odata nedesparlita. Doar clued' acest dreptnu se intinde asupra oricarui om din acelasi sat, unitprintr'o asa de veche, de stransa si de indestructibilalegatura. Mai mult deck atka, daca vecinul n'a fostIntrebat, din rea voinIa sau pentruca nu era de faIä,chiar daca el a fost impiedecat sgt cumpere prin faptulca in acel moment ii lipseau banii, el se poate infalisa

dupa ckiva ani i, daca pune pe masa suma ce a dat-ostrainul, el 2i recapata calitatea de a cumpara : cand sevede cà a fost o intenlionata trecere cu vederea, cumpa -ratorul neindrituit Ii pierde dobanda banilor.

Asa de sfanta era pe vremuri osebirea de singe intreoameni.

Amestecul intre Romani chiar, era foarte greu. Mocanulnu-si dadea fata dupa cojanul dela ses, plugarul aplecatasupra brazdei, adesea supusul boerului, pe &and pas-torul era rege in mijlocul turmei sale. Cojanul radea de<francedul* ce se cobora din munte (de unde satul Rancezii).Antagonismul intre oamenii unei cpri romanesti si aicelorlalte se oglindeste in sangeroasa tragedie a Mioriei *,cu netedele osebiri dintre ciobanii ce-si pasc oile prin ace-leasi spre aceleasi sesuri. Cand din Ardeal s'au coborltnoi locuitori la Miazazi, ei s'au asezat de o parte, si numelesatelor despart intre pamanteni i intre 4 Ungureni *.Aceasta fara sa fie o oranduire oficiala, ci prin insasi

manata de un atotputernic instinct, a oarne-nilor. Cand undeva gasim <Suseni * < Joseni putem

§i

*

viii,

i *,

oi

a

a

voinla,


banui Ca au fost la inceput doua sate. In targurile ces'au format din legaturi intre mai multe sate, fiecaremerge la biserica lui, §i nu pentru ca s'au stabilit maitarziu, de Stat, care e lucru a§a de nou, in sensul ce auazi parohiile.

# Neagra strainatate » nu atrage, precum strainul nu einvitat sa se a§eze. Satele din Balcani §i din multe alteregiuni sunt de intemeiere relativ noua. Oamenii, aiurea,se muta bucuros, cu amintiri dela barbarii invaziilor,de unde li vine adesea originea. La noi lumea sateascae infipta. Sufere pe locul ei, dar nu se lasa manata deispite, ,i dupa cele mai crude incercari revine la vatra ei.

Trecerile in aka Ian nu s'au facut individual, ci ingrupe, ca dincolo de Dunare ori ca de pe o coast& a mun-telui la alta. Ei i§i iau cu dan§ii penalii. In numelenoului sat, cu sufixul de dislocare # ani #, # eni*, ei ducamintirea iubita a locului de origine. Bercenii din Prahovapomenesc Berca Buzaului, de unde yin. E ca la vechiiElini, careli stearnuta din Asia in Europa, dela Rasaritla Apus, dela Sud la Nord, zeii 9i se simt legaIi de me-tropola # batranilor # lor.

Cand Domnii colonizeaza, ei nu aduc oameni, ci aducgrupuri, 9i nu-i ingaduie sa se irnpea§tie, ci-i apazainteun anume loc, cu scutirile lor, in # slobozli #, carorali se da numele neamului sau a regiunii lor. Sant astfelMunteni in Moldova, pe locul care se va chema Mun-tenime. Sunt Rufeni, adeca Ruteni, in marginea Iau-lui. Sunt Ungureni §i Ru0 §i Sarbi, adeca Bulgari,

ca langa Targov4te, in vechea Tara-Romaneasca.A9a se face §i la ora§e, unde Gabrovenii, din Gabrova

ETRAINUL IN CONC EPTIA POPORULUI ROmAN 1'79

Bulgariei, sau Chiprovicenii, dela Chiprovat in aceeasiBulgarie, isi au cartierul lor.

E la mijloc, de sigur, si imprumutarea procediiriiobisnuite de Orientali, Sirieni, Tatari, si trecutà la Bi-zantini, dar este si continuarea felului de a gfindi alnostru.

Cu tare prefa0 de carte bisericeasca din secolul alXV I II-lea, vorbind de straini, spune cá ei se fac unacu noi, cfi, adecd, ii primim definitiv asa numai, iar,daca vor sa ramfiie ce-au fost, ei stau alaturi pe un altpamânt, nu cedat, ci concesionat, la voia Domniei.

Cdci ei toli, straInii colonizali, nu sunt ai -carii, ci aiDomnului. Supt Vodd-Carageh s'a incercat teoria, in legeaIns60, cd Tiganii sunt ai lui Vodà. Acesti stráini nicinu-i plätesc Varii, de care nu se lin, in Vistieria ei, ci numaiacelui care i-a primit, care ii line, in Camara lui.

Dar dreptul vesnic al Domnului asupra strdinilorcolonizaii in grup, ca si dreptul societacii de a asimilape cei strecuraIi individual, rilmâne.

El a trecut asupra Statului, care, chiar dupd ce a dato incetalenire, o poate retrage indatà ce se constatfi c'dscopurile lui nu sunt servite de noii veniIi.

E incheierea logica a acestor observaIii.'5 Noemvrie.

*

XXVII

FAMILIA IN CONCEPTIA POPORULUI ROMAN

Familia n'are alt nume in romane§te deck acela deq frtmeaie *, care de acolo vine, dar cu vremea a ajuns saaiba alt iaceles, inlocuind cuvantul de <( muiere *, care une-ori are un inleles de so-0e, alteori acela, pejorativ, defemeie rea. Dar realitatea familiei, care la ora§e a ajunsa se pierde a9a de mult in folosul unui individualismfara cuprins moral §i fara sprijin in vieala, se pastreaza§i acuma, dupa cele mai vechi datini, in vieala dela -WA.

Nu pretutindeni insa cu aceea0 putere. i locul undeea are un mai larg InTeles e la Romanii din PeninsulaBalcanica, din parlile Pindului, traind, dupa mo§te-nirea ilirica, de trib, in dalcare*. Acolo -familia e ca o micanalie, cu o avere de turme, care e comuna, cu o casa,care e pe rand leaganul generaIiilor, la vecinii Slavidin Macedonia familia Intreaga, cu nume fire§te deose-bite, are insa acela§i hram: ((slava*, 9i se inchinri, in randulintaiu, ace1uia0 sfant. .1, cand indeletnicirea cu pasto-ritul nu s'a mai pastrat, la cei a9ezaIi in ora9e, cade altfel, la alIi conlocuitori din acelea0 Orli , lega-turile intre cei de acela0 sange sant deosebit de stranse

0,

FAMILIA iN CONCEPTIA POPORULUI ROMAN 181

0 de sfinte. Ele nu se rup nici atunci &and unii membrise due prin alte OH, pana in a§a de indepartata America.Sentimentul care-i aduce acasa in unele momente alevieIii nu e atata al locului, unde nu era stgpanirea nea-mului, cat acela al cuibului familiar, cu cei ramaqiintr'insul.

Acolo se pastreazá el, cu moravuri curate intre soI §iso-0e, cu ajutorul intre fraci 0 respectul cel mai adanc,veneralia cea mai inalta, pentru parinV, pentru batraniicasei. Cutare mama sau bunk& aminte9te prin putereace o are asupra celor ie§iIi din trupul sàu arhaicele vre-muri ale matriarcatului.

Adese ori Balcanicii, chiar cei din .Constantinopol,vorbind de condiIiile de vienca §i moravurile din acesteparli dunarene, au avut cuvinte deosebit de aspre pentrufamiliile degenerate §i anarhice, in care tinerii nu res-pect& pe inainta§ii lor, in care legkurile sqului cu soIianu sant trainice, in care, prin urmare, crqterea se facein mijlocul certelor 0 du9manii1or, in care luxul in afaraimpiedeca adevarata intemeiere a gospodariei inlauntru.

La Vargnimea din Iarile libere 0 la aceea din provinciileodata rapite, cum Statul nu guverna in sensul de astazi,mulOmindu-se a da ocrotire tuturor vetrelor 9i cerandpentru aceasta mijloacele necesare prin biruri §i prinosta0, cum satul era deci celula vie §i generatorul tuturorforielor naiionale, iar acest sat nu era deck grupulcoboritorilor din acela§i mo, ctitor 0 inetemeietor,acest InIeles insu§i al satului trebuia sa intareasa 0 ingrupurile familiare acea esenla morala care le Iineaimpreunfi.

182 SFATURI P E NTUNEREC

Odata, ogorul satului nu era impartit prin §airturi,copaci 0 garduri, ca aiurea, ci fiecare primea, dui:agradul coboririi din ace1a0 mo§, partea trebuitoare pentruca0igarea hranei. Prin urmare era o inlesnire ca in fie-care grup sa fie cat mai multe brate, care munceausolidar.

Nu s'a ajuns, ca la Slavi, la acele mari gospodariifamiliare, in care un batran patriarh stapanea lumeaplecata dela el sau In care §eful reprezinta pe cel mai invarsta dintre tovar5.0, cu dreptul de a-i judeca §i pe-depsi. Acolo «zadruga* nu mai e familia, ci o grupare care,nu numai ca o intrece, dar ii 0 schimba caracterul.Dar nu odata, la noi, deslipirea din casa parinteasca anoilor casatorili nu se face, cum o spuneam 0 altadata,cleat cu oarecare pietate.

Statul el insu0 recuno0ea, in organizatia sa fiscala§i in reformele sale, acest caracter de familie larga. Da-rile lui se adresau, cu sistemul de impartire a contri-buabililor pe « liude*, unitati fiscale abstracte, familiei caatare, satul avand sarcina de a « cislui* intre deosebitelefamilii suma ce se cuvenea Domnului. Deci el, Statul,nu savarva gre§eala celui de azi, pentru care abia decurand, in plata functionarilor, existenta familiei incepesd aiba un sens, pe and In Italia §i chiar in Franta sea.-derea impozitului in familiile mari, potrivit cu numarulcopiilor, face parte din reformele cele mai drepte 0 maibine venite.

In acest regim financiar al trecutului nu se cereanimic dela 4 holtei », caH, formau o categorie deosebita.Ei lucrau pe mo0e straina alaturi de parinti, fiind, astfel,

FAMILIA ikT CONCEPTIA POPORULUI ROMAN 183

acolo, de-avalma cu dar, in ce prive§te sarcinafaIa de Domnie, ea li cadea pe umeri numai atunci candei treceau in randul « insurkeilor *.

A nu fi insurat era pentru un tank de oarecare vrastao scadere sociala. Numai prin cununie, prin curajul dea indeplini legea firii, intemeind o familie §i dovedin-du-se in stare a o Iinea §i a o apara, era socotit cinevaca este cu adevarat in randul oamenilor

Nu din obiceiurile noastre cele vechi vine blastamatulobiceiu al casatoriilor de incercare §i al legaturilor intrenevrastnici, care, prin vecinatatea cu alte neamuri, s'aintrodus la Românii din Banat, devenind o adevarataplaga i o ruine, una din cauzele de cape tenie pentrucare se impulineaza poporul romanesc de acolo §i decade.« Casatoria », ccea ce insearnna numai la Romani legaturamatrimoniala, de §i la Italieni §i la Francezi se intalne§teverbul casar §i se caser, inseamna intemeiarea aceluisala sfinIit care e casa, casa care nu poate fi fara fii§i fiice, fárá eprunci §i coconi*, e copil* fiind un cuvantvenit mai tarziu dela Greci, direct sau indirect, §i in-semnand la inceput cel nascut in afar& din casatorie,« din flori *.

0 casa intemeiata i statornica. <Desparçenia> nu seputea face deck cu greutate mare, inaintea Bisericii.In istoria neamului nostru printre cei dintai ai lui,Domni i boieri, ea nu se intalne,te in vremurile vechi.Numai noua legislaIie din secolul al XIX-lea a inga-duit-o, i de aici marele numar de « divorluri* din epocaindata urmatoare dupa aceasta legiferare. Pentru a douacasatorie a lui Voda-Bibescu, dupa nebunia fara leac a

ceilal/i,

4 ».

184 SFATIJRI PE INTUNEREC

Doamnei Zoe, a trebuit, falä de refuzul mitropolituluiTarii-Romane§ti, supt cuviint c'd nunul e Domnul Mol-dovei sg se recurga la slujba fAcutà de §eful Bisericiimoldovene§ti. Inainta§ al lui Bibescu, Grigore Ghicanu traia cu Doamna Maria Hangerliu, fàrà ca s'à fi inter-venit pând la capAt o desfacere a cAsniciei.

MulIi bastarzi au domnit, dar aceasta nu insemna oslabire a supremului sprijin al moralitaIii publice, careera casatoria. Necesitatea dinastiei era a§a de mare,caracterul ei sacru a§a de inalt, luck ori pe ce cale tre-buia sà se ail:A pentru conducerea -Orli sfingele domnesc.Dar, pentru ca un astfel de 6 copil* de Vodà sa poatastripâni, i se cereau semnele: trebuia deci s'a se artiteacelea care se insemnau pe trupul noului nascut Inainteaunor marturi de cinste, cari puteau fi descoperili §i adu§iinainte. Avem, pe Mil& multe amintiri ale acestei pro-cedAri, insemnarea, pastratd, a na§terii lui tefan-Vod'a,fiul lui Petru chiopul §i al roabei liberate, doica Irina.

Dar nu s'a observat in de ajuns un lucru. Poate §ipentru ca dela o vreme tronul putea fi ocupat §i deeine nu era chiar fiu sau frate sau §i nepot de Domn,lumea fiind acum mulldinitä printr'o nelamurita cobo-rire care intrebuirga Fara' precizie terminul de nepot,ce putea sa Insemne, nu numai nepotul de fiu, ci §istranepotul §i chiar numai urma§ul, a§a a fost cu unRadu erban, cu un Matei, cu un Brfincoveanu, toliBasarabi fArà scara coboririi lor , copiii din flori nu maiapar. Biserica a biruit obiceiul vremii mai vechi, andea era mult mai mult supt autoritatea domneascá. Dela1600 inainte nimeni nu a mai adus 1nainte 4 semne 0

FAMILIA IN CONCEPTIA POPORULUI ROMAN 185

§i marturii pentru a cere &A i se deie Scaunul domnesc.Dela Mihai Viteazul el insu§i, nimeni n'a aratat sa secoboare tainic dinteun Domn.

Fiul in afarà de cdsgtorie n'are, in sate, dreptul lamo§tenirea tathlui, chiar &And acesta 1-ar recunoa§tedupà legile cele noi, la care, de altfel, Oranii n'au avutrecurs, ei pAstrAndu-se cu vechile concepIii familiale.Astfel de odrasle cad in sama mamei lor ; fal4, ei poartA,fiindcA a§a li impune voia satului, numele acesteia. Deaici multele nume, care se pastreazá 9i pAnd acum,de c a Babei*, 4 a Preotesei *, <( a Gavriloaii*, pe care cei carile-au mo§tenit dela un inainta§, vAdit bastard, le scriudin gre9ea1à, confundAnd articolul cu acel nume alinainta§ei §i inscriindu-se cu tolii in catalog la litera A.

Fondul religios-moral al claselor de temeiu a trecutpeste cel de mo§tenire pAgAnA, cAci la vecinii catolici,ca 0 la cei ortodoc9i de peste DunAre, nu se intAlne9tede obiceiu sistemul iiilor de Domni necununaii cu to-var4ele lor prin iubire , al claselor de sus §i, timp dedot& secole intregi, el a impus un principiu dela careatAtea generacii n'au cAutat a se indeparta.

Familia nu se sprijina neapArat pe zestre, cu privirela care vechiul fond popular nu cunoa§te nimic, avereafamiliei neputAnd sA aibä un caracter indoit, 9i de multeori in conflict, intre ce aduce solia §i ce gasqte in casasqului, dar poate fi §i. cazul cAnd solul e adaus, venindde aiurea la casa soliei. InsA principiul de mo9tenire esfAnt, 4 agonisita *, cuvAntul e insA de origine mainouà, mai curAnd fanarion, trecAnd dela o genera/iela al ta.


In fond, nu e atfita vorba de o mo9tenire a averiimi9catoare sau a casei dela ora, ci de mownirea ogo-rului, de pastrarea in imo§ie o, de nedesfacerea din legAturade sAnge 9i de proprietate, de religia rurald, a creatoruluiindepartat al familiei inse§i: e un cult al memoriei luiin tot ce se face cu ce vine dela dânsul.

AstAzi, mo§tenirea, trecind §i la bani, la hârtii, lamice fel _de avere, trebue sa. capete insä §i un alt sens,unul inalt, care poate adaugi la temeiurile, ajunse a§ade §ubrede, ale societaIii.

Se mo§tene§te un nume, cuprinsul moral al acestuinume, §i aceasta implicit' o datorie indoith.

Cfind tii cd numele-Ii va trece la al-Pi, nu-Ii e iertatsa li-1 transmiIi cu path' §i scadere. El trebue sá fie intreg§i cinstit, adevárata avere lAsatà acelor cari nu vormo§teni adesea cleat aceasta.

Iar, dacà mwenirea unui nume nu poate cuprindetotdeauna talentele aceluia care 1-a purtat, ea implicg res-ponsabilitatea intreaga moralà faId de acela a caruimemorie nu trebue intunecatà prin scapatarile urmaOlor.

27 Noemvrie.

XXVIII

LIMBA CA ELEMENT AL SUFLETULUI ROMANESC

Intre elementele care forrneaza comoara sufleteasca apoporului romanesc, niciunul nu cuprinde mai mult §inu oglinde§te mai adevarat deck insa9i limba lui.

Cu privire la acest graiu romanesc, care s'a doveditin stare, cu adaugirile cele firc§ti, sa imbrace orice idei,cat de inalte, §i orice sentimente, cat de fine, fiind, suptfoarte multe raporturi, §i mai ales supt acela al varie-Valli §i al unei armonii de o esen0 cu desavar§ire subtila,mai presus de limbile, asupra carora s'a exercitat inrau-rirea atator oameni de geniu, ale popoarelor celor maridin centrul §i din Apusul Europei, s'au ivit in cursultimpului idei §i s'au prezintat propuneri care §i parka inziva de astazi impart spiritele §i. care cer o judeeata maiasamanatoare cu a oamenilor de bun slant deck cu ceaa teoreticienilor §i a po1em4ti1or.

Odinioara limba aceasta era deschisa pentru oricenavala de cuvinte straine.

UOle navalirii se deschideau insa numai asupra cama-ruIei in care se gaseau scriitorii §i vorbitorii solemni

188 SFATURI PE INTUNRREC

din BisericA 0 dela Curte. Cum ceilal/i n'au scris, darau pAstrat, si pe calea aceasta a unei pAstrAri neclintitese poate vedea cum au judecat genera/Me care s'auurmat marile prefaceri, amestecurile cu gramada, cople-virile nesAbuite 0 prin aceasta chiar trecAtoare 9i numaipe deasupra, far& sA aibä o adevAratä inrAurire asuprafelului de a vorbi al mul/irnilor.

ReducAndu-le la adevArata lor valoare, aceste invrAs-Vari 0 intortocheri au trecut prin douA faze. Cea din-tAiu, mai veche, este aceea in care nu se pleacA delao o idee », ci dela o o neputinld * 0 dela o nepricepere. Scrii-torii nu sunt introduatorii cu yoie a atAtor cuvinteslavone care ne par astAzi la cetire a§a de greoaie 0 deurite §i pe care le-a semnalat cu despre/ §coala ardelcanAdela inceputul secolului al XIX-lea 0 le-a luat in batjo-cued, cu destul humor popular, dupd 1820, poetul mun-tean Paris Mumuleanu. Avem a face numai cu tradu-cAtori cari nu inielegeau bine cuvintele din originaleleslavone, precum au venit mai tArziu al/ii, cari au incelestot aa de pu/in cuvintele din noile originale la cares'a recurs: cele grece§ti. Ei reproduc adeseaori cuvintelein intregime, ba mi s'a intArnplat odata &A gäsesc inSu0articolul grecesc amestecat cu cuvAntul 0 facAnd Infelul acesta o ciudatà alcAtuire noud. Cum aceste impru-muturi din nevolnicie s'au pAstrat in cArci, ni inchipuimprea adeseaori cA in adevdr, la o anumità data, poporulromAnesc a intrebuimat aceste cuvinte 0 cAutAnd pito-rescul, cuvintele neobipuite le intrebuinOm 0 astrizi,atunci cAnd ele n'au facut parte niciodatA din IesAturaorganicA a graiului romAnesc.

LIMEA CA ELEMENT AL SUVLETULUI ROMANESC IA

Ade* sa ne inlelegem, niciodata un Oran, un negu-stor, un boier, un Domn n'a vorbit catre cei de sem&sa cu acest vocabular strain, ci s'a pastrat din veac Inveac lesatura trainica §i stransa a unei comori de cuvintecare sunt in stare sa cuprinda tot ceea ce &á gandul§i ce inspira inima oamenilor.

Teoreticienii au venit insa odata cu veacul trecut, tru-dindu-se, supt cuvant ca e nevoie sa se imbrace idei carepang atunci n'ar fi patruns la noi, a gasi o alta rostirepentru dansele. Si au produs gre§eli care dau unei parIidin literature noastra o infali9are caricaturala, aa Incat,ca sa se poata gusta anumite traduceri sau chiar opereoriginale ale lui Eliad, este de nevoie sa facem o adeva-rata prelucrare de traducere, precum am facut eu, pevremuri, cu noua ediIie a calatoriilor, a-at de interesante,ale Ardeleanului de pe la 1840 Ioan Codru Dragu§anu.Se prevedea schimbarea, §i el incerca sa o inlature ,de catre Mumuleanu, in e Caracterele # sale dela 1825, &andel scria cu atata inIelepciune urmatoarele randuri: e Saluam numai acelea (cuvinte) care ni vor fi de lipsa delaGreci §i Latini, iar cele slavone9ti vorbe §i ziceri &atesant dulci la auzul nostru §i -ate sant prea de ob§te innorod sa le IntrebuinIam, iar ate sant numai in gurilecelor invalaIi 9i Cate sant aspre de farima limba §i din-ciino§tri, sa le lasam *.

Nu se poate in adevar o mai buna pova/a .pentruceea ce trebuia sa se faca atunci, §i. nu s'a facut detoli cu aceea9i bun& socoteala, ci ce s'ar putea faceastazi, &and, cu cele mai bune intenlii, s'a aruncatformula curalirii limbii de cuvintele straine moderne


fara folos, care acopar pe ale noastre §i, pe de altaparte, autoritalile filologice au dat raspunsuri care,trebue s'o marturisim, sunt supt nivelul la care dela sinese poate ridica in judecarea acestei chestiuni bunul

Eliad, care pornise a§a de româneOe, in legaturacu vieqa aproape Varaneasca din mahalaua ThrgoviOiiunde se nascuse, 0 care apoi traise intr'o lume care nu sedeosebea In ce prive§te nivelul social de cea a lui AntonPawl, care, de0 strain in ce prive§te produccia lui poe-ticag nu s'a lasat cucerit niciodata de dorinIa de a scrieo romfineasca mai inalta *, a ajuns dela o bucata devreme sa creada ca intr'o Intoarcere la un presupus tre-cut, asemenea cu limba italiana, a graiului nostru s'arputea gasi tot. ceea ce trebue, nu numai pentru a o faceIn stare sa inve0nfinteze orice produs al mmcii, dar sao i ridice pe un plan superior. Am spus la ce rezultat,In ce priveoe produclia lui poetica, a ajuns el prin aceastaitalianizare silnica §i imposibila a unei limbi care deveacuri Intregi Ii avea rosturile, dela care nimeni n'arfi trebuit sa Incerce a o indeparta.

Italianizantul care era acest scriitor muntean, intors,de altminteri, catre sfar0tul sale la intrebuin-/area limbii cunoscute de toata lumea, avea in faIa por-nirea, tot mai puternica, la Ardeleni, cari In felul acestacautau sa arate coborirea din Romani 0 numai din Ro-mani 0 credirga pe care au pastrat-o faIa de originilenoastre, o aka prefacere, tot ap de daunatoare pentrumoment 0 tot a§a de putin trainied pentru viitor, aacestei limbi smulse din datinile ei cele vechi.

shut.

q

vielii

LIMBA CA ELEKENT AL SUFLETULUI ROMANESC 191

Cuvintele latine, neprefacute, prin urmare nepotrivitechiar cu felul nostru de a rosti sunetele, au patrunsin limba noastra, inlaturând tot ce avea infaIi9areaunui imprumut din slavona care era pe dreptate crop-sita, in ce prive§te insa incalcarile carturarilor, iar nuceea ce, din aceasta limba, ca §i din atatea altele,ne insuOsem de-a-lungul veacurilor, prefacandu-I, demulte ori, adânc, cateodata aproape desavar9it, dupanevoile de armonie §i de masura ale limbii noastrefacand astfel dintr'insul, prin aceasta potrivire, o crea-tiune, o faptura organica a noastra.

De pe la 1870, printr'un 9ir de scriitori cari nu eraulegaçi prin nicio marturisire de credinIi teoretice, ci i9itrageau invalamântul dela instinctul lor de adevarqi

s'a ajuns la parasirea acestor rataciri.Precum am spus, poporul care nu cetea, sau cetea carIi

facute pentru dfinsul §i in care se Iinea sama de graiulpe care-I pastreaza el, nu fusese supus la niciuna dinaceste schimbari, §i el n'a slavizat, n'a grecizat, n'a lati-nizat §i n'a italianizat.

Cu atAt mai pulin s'a supus el, supt influenca unorsaloane in care nu-i calca piciorul, la acele francizari care,inteun anume moment, pe la 18.70, au omorit cu desa-var9ire orice manifestare poetica a literaturii din Bucure§ti.

El, poporul, temelia, §i nu mulIimea, na%iunii, ramânea§i mai departe indreptarul catre care la mice indoialatrebuia sa se indrepte oricine.

Ceea ce a pus din nou intrebarea in ce privwelimba buna i curata, i adaug numai in ceea ce pri-ve9te vocabularul, caci nu s'a bagat de mina in deajuns

poqi,

si

192 SPATEMI PE INTUNEREC

cat de mult am pierdut mijloacele sintactice nesfalitepe care le are limba noastrk pentru a primi gramatica,potrivita dupa vechea norma latink a Francezilor dinsecolul al XVII-lea, a fost Inlocuirea, In cea mai mareparte, a cartii prin ziare.

Ziarul a ajuns sa fie cetit, daca nu de toatà lumea,cel putin §i de multe elemente din clasele adanci. A vorbica la gazeta a devenit pentru foarte multi o regula Ince prive§te alegerea cuvintelor, ca 9i, de altfel, orandui-rea kr. Babilonia contra careia s'a ridicat, cu un spirita§a de fin §i cu atata solid bun sim-t, d-1 Pisani, expunan-du-se la acele critici zeflemiste care stint din nenorocireotrava vie-0i noastre intelectuale, se datore§te inainte detoate Inrauririi acestui scris la rapezeala din partea unoroameni cari, la randul lor, cetesc gazete straine, 9i anumenuma1 gazete franceze.

Nu s'ar putea Inlocui, o spunem, ca §i Paris Mumu-leanu odinioarA ,acele cuvinte care au ajuns # de ob9te *§i care # sunt dulci In auzul nostru s, precum 9i &ate neIngadue a exprimam nuantele pe care nu le putemexclude din mintea noastrA. Dar lupta care s'a dus gicontinua a se duce astAzi ne IndeamnA pe toti la unlucru: la o chibzuire, de &ate ori este vorba de a cum-Valli cuvintele vechi cu cele noi, cele dintai avanddreptul sii treacA inainte.

CAci, altfel, sau rupem legAturile noastre cu un poporcare nu ne Intelege, sau 11 facem pe dansul 1nsu§i sa fienecredincios traditiilor sale §i sA rupa el cu ceea ce Incurs de atatea secole au izbutit sA indeplineascrt Inainta§ii.

10 Decemvrie 1937,

XXIX

ELEMENTE NECRETINE IN VIEATA POPORU-LUI ROMANESC

In ce prive9te naiunile necre9tine cu care impreju-rarile ne-au adus in legatura, a9ezandu-se, trecator sauvremelnic, pe parniintul Iarii noastre, cei dintâi, ca fiindcei mai vechi, vin la cercetare Turcii.

Cred ca este folositor ca ci cu acest prilej sa arat ace-lora pe cari imprejurarile i-au facut sa nu poata cunoa9teistoria ãrii, fiindca au trait supt alt regim, unde vieqapoporului rominesc nu era infaIi9ata In 9coli i, In schimb,li se strecurau o mulIime de pareri gre9ite in ce prive9terostul Romanilor liberi, ca noi n'am stat niciodata suptstapAnirea turceasca.

Supt o astfel de stapânire Ungurii au trebuitpiece capul, Insa9i Buda, vechea cetate a lui Mateia9Corvinul, fiind re9edinIa unui pa9a timp de un veac 9ijuniatate 9i stapanirea aceasta de-a-dreptul a cucerito-rilor IntinzAndu-se, de altminteri, pe toata Ungaria cen-trala, cuprinsa Intre stapanirea de fapt austriaca, sus,ci o alta stapânire, tot austriaca, in parIile de catre Sava9i Drava. De aca ceva am fost noi, i acelaci lucru

sali

scutili


s'a intamplat 9i cu neamurile din Ardeal, care erau pAzitede cotropire prin aceea cd noi stateam ca un zid in fala kr.

In Tara-Romaneasca 0 in Moldova, Turcii apareaunumai in anumite insuOri, afara de momentul and eravorba de un rázboiu, in cursul cgruia puteau trece 0 pe lanoi, sau de innalmOrea unei ráscoale a odor doug Dom-nii. Afar-a de aceasta, ei veneau numai ca negustori demiere, balgii, in Moldova, sau ca imprumutátori, cudobAndä mare, ai celor de -cara, indemnându-i, 0 uneorichiar silindu-i, s'a primeascd un ban de care aveau maimulfa sau mai pulina nevoie ai no0ri. Se produceaunu odatd 0 gAlcevi intre imprumutgtori 9i imprumutaIi,intre negustori 0 clien/ii kr, dar judecata se fAcea inain-tea tribunalului -Orli, §i fire§te Turcul, indreptalindu-seinteo limba care nu era a sa, pierdea de cele mai multeori procesul, de unde a ramas expresia de: # Turculplite0e )).

Deci osta0 in trecere 0 adaog: alIi osta0, a§ezaIi pebucata de cátre Duna're din teritoriul muntean, maitfirziu 0 intr'un colii§or din Moldova, alipit la vechearaià din vremea lui Stefan-cel-Mare, deci in afarà demarginile, care se pAstrasera, ale teritoriului românesc,0 ceilalIi, negustori cari, de altfel, nu faceau rau Idrii,ci puteau A ajute, fiind capita1i0i, cum, in general, nuerau ai no§tri, la rosturile economice ale prii.

In vremuri foarte apropiate de noi, cfind cu Rdzboiulde neatarnare, au trebuit sa se Lea sforpri de propa-ganda' pentru a trezi fa-Va de Turci un oarecare sentimentde du§manie, care exista a§a de pulin in ce prive0e popu-laIia dela -card, incat se citeazd cazul, pe linia Dunfirii,

ELEMENTE NECRESTINE IN VIEATA POPORULUI ROMANESC 195

al Turd lor atat de imprieteniIi cu locuitorii, de le bote-zau copiii, i erau preqi cari primeau acest amestec al« paganului*. Dar o a9ezare statornica de oaste tur-ceasca In ora§ele noastre nu s'a Vfizut niciodata. Niciundregator turc n'a Impagit dreptate i n'a carmuit lanol, iar Incercarile care s'au facut de doua ori de a des-fiina 0 de a a§eza in loc, ca dincolo de Dunare,o stapanire turceasca directa, acestea, prin impotrivireanoastra, dar i prin firea insa0 a lucrurilor, n'au izbutit.Nu s'a ridicat nicio moscheie pe pamantul romanesc,pada pe vremea &and, pentru pitorescul Parcului Carol,s'a cladit acolo una, care in zilele noastre vad ca serve0e

pentru indeplinirea de fapt a ceremoniilor religieimahomedane.

Aceasta in ce prive0e pe Turci.Fire0e ca, in socoteala pe care o facem, nu pot sa

Intre confesiunile cre0ine, care se bucurau de toatedrepturile unei largi toleranIe, catolicii in unele crap,0 mai ales in parlile de catre munte ale Moldovei, avandvechile Mr a9ezari, cu episcopii Mr in frunte, < biscupii *,fara ca nimeni sa se gandeasca a-i converti, afara de oIncercare, pe vremea lui erban Cantacuzino, la Campu-lung, unde era o colonie veche ungaro-saseasca, a cardtrecere completa la ortodoxie s'a petrecut, catolicii rama0ei In00 avand i pada astazi pe clopotn4a bisericii lordin centrul ora§ului un Sfantul Nicolae cu tiara latina,dar cu inscriplia in litere cirilice. Mulci din ace0i cato-lici, de altfel, treceau Para niciun fel de indemn la legea

astfel se explica numele de Botezatu, pe care-1purta unul din inainta0i lui Alecsandri, ceea ce a facut

Domnia

0

task, 0


sa se acrediteze, de spiritele satirice 0 cârtitoare, legendaca marele poet al Moldovei ar fi de origine evreiasca.

In ce prive§te pe Armeni, foarte vechi locuitori aiMoldovei, unii 0 inainte de intemeierea Domniei, iarin Muntenia fiind veniIi, mai tarziu numai, din pArlileturce9ti, ei au fost liberi sd continue toate practicile lorreligioase. Si, daca s'au intamplat douà prigoniri, una insecolul al XVI-lea, pe vremea lui Stefan Rare§, din cauzaunui capriciu al Domnului, iar celalt caz de pe vremeaocupaiiei polone in Moldova, and Armenii au fugit inArdeal, intemeind acolo, la Gherla 9i Iba9fa1àu, o coloniedin cele mai infloritoare 0 pAnA astdzi, 'a ceasta se dato-re9te unor imprejurgri exceplionale, care n'au nimicnepotrivit cu aplecarea fireasca spre fraIia umanri a popo-rului nostru, pe care nimic n'o va putea scddea, cu a-tatmai pulin desfiinia.

Venim ins6 la populalia, din ce In ce mai numeroaskcare-0 are o altà religie, 0 nu numai atat, 10 sprijinhinsd0 existenla ei nalionald pe aceastd religie, in caretraia, cum trdiqte Inca in mare parte, ca inteun ade-vfirat Stat, care nu are nevoie nici de Constitulie, nici desteag, nici de carmuire deosebità, dar. care, prin legàturifoarte strfinse 0 uneori de un caracter misterios, lucreazatotdeauna solidar, 0-0 datore9te lor toate succesele saleuimitoare, trebue sd o spun: in dauna stàpfinirii noastrein toate domeniile, deci 0 in cel economic, 0 pan& Inclipa de facá. Este vorba de populaIia evreiasca.

In discuIiile care au avut loc in ultimele decenii, deci0 simIitor inainte de Rdzboiu 0 de Unirea romilneascA,prin care s'au introdus pe alocuri 0 elemente evree§ti

ELEMENTE NECRESTINE iN VIEATA POPORULUI ROMANESC 197

care erau deprinse, ca in Basarabia, cu o stapanire eco-nomica exclusiva, ca in Bucovina, cu dominalia in toateramurile de vieata, ca in Ardeal, cu o paritate fara deelementul unguresc creator de Stat, care se prefacea defapt intr'o covarsire baneasca ;i chiar intelectuala a ace-stui element, s'au aruncat teorii care se inlatura foarteusor, cu toata indaratnicia acelora cari le suqin Inca,in ce priveste originea si caracterul la noi al acestuiputernic element de infiltraVe.

In ce priveste precizarile romanesti, care au fost con-siderate ca niste atacuri, desi nu era vorba de altcevadeck de manifestarea unor drepturi naturale ale inte-meetorilor si aparatorilor in primul rand ai Iarii, nu tre-bue sa se creada ca o pornire sentimentala este aceeacare a determinat aceasta stabilire de adevaruri. Dinpartea celorlalIi, mulIamita temperamentului pasional alEvreilor, lupta a fost dusa cu o anumita inviersunarecare nu foloseste niciodata pentru cunoasterea si rostireaadevarului. In ce priveste pe acela care vorbeste inaceasta seara, nimic din ceea ce s'ar petrece nu-1 vaputea indeparta dela acele principii de care a fost calau-zit toata vieala si care ar fi bine sa fie Impartasite detoata lumea in insusi interesul poporului nostru, si anume:inIelegerea cea mai deplina a umanitkii, care este unita,peste toate interesele si deosebirile firesti, prin legaturilecele mai stranse, care daca sunt cu totul rupte, fiecaredin elementele razleIe trebue sa sufere.

Pe lfinga aceasta, ca istoric, sunt dator a face consta-tari chiar atunci and aceste constatari lovesc un sen-timent de care nu se poate departa niciun om, fara a


pierde ins4i calitatea sa eserrciala de membru al popo-rului silt'.

Deci ceea ce se spune in aceastä seal% reprezintà cura-tul adevAr, pe care oricine trebue s'a-1 primeasca 0 sà-1inleleagà, in ce prive0e situalia pe care o are in România,dupa aceste lämuriri.

Intre elementele, foarte amestecate, care au venit dinDacia la cucerirea lui Traian, au fost 0 Asiatici, dar eiapaqineau rassei arabe, deci Semi 1i adevarali, pe cfindo mare parte dintre Evrei n'au nimic a face cu rassa luiSem, ci nu sunt deck vechi Cazari din stepa ruseasckcari, trebuind s'd aleagd intre cre0inism 0 iudaism, aucrezut c'd iudaismul, in ce are el mai material, se potri-ve9te mai mult cu firea lor de barbari edzboinici.

Trebue sa zimbim de eke ori ni se vorbe§te de o a9e-zare evreiasca datând de pe vremea marelui Imp-dratctitor pe malurile Dun-drii.

In miile 0 miile de documente care ni s'au pastrat 0in care se stravede 0 cel mai mic amanunt din trecutulnostru, n'am Intfilnit deck cazuri cu totul sporadice deEvrei veniIi la noi, ca medici, o ramued in care ei i0cd§tigaserà un rol important prin Rfisarit, §i un medicevreu a ingrijit astfel 0 de rana dela picior a lui Stefan-cel-Mare , ori ca negustori. Faptul cd. ici 0 colo s'agdsit vreo inscrimie, de altminteri mai tarzie, purtândo insemnare evreiascd, nu inseamna ca era vorba tot-deauna de un Evreu a§ezat, ci de unul pe care moartea11 prinsese pe pamtintul nostru.

In veacul al XVII-lea numai, ei apareau ici 0 coloca <t orfindari*, adeca arenda0, ai cine 9tie carii cfirciumi


de pe mo§ia boiereasca, de unde vine, dupa termenulpolon, confuzia moldoveneasca intre # oranda * §i intrecarciuma. Rana in.secolul al XVIII-lea nu poate fi vorbadeci deck de mici grupe evreqti, care erau a§a de res-transe, incat au trebuit sa villa Fanario-iii, pentru ca, suptace§tia, dupa modelul turcesc, in care se osebeau supu§iiSultanului, nu dupa naliune, ci dupa religie, sa se ajungala o InIelegere, potrivit cu care Evreii in bloc, supt §efiilor, intr'o administraIie fiscala anumita, raspundeau oanumita suing, nu Vistieriei inse§i, ci paiiii din organi-zaIia fiscala, care, supt titlul de Camara, era rezervataDomnului. Domnul avea tot interesul sa fie cat maibogate colonii de acest fel, care cre§teau veniturile lui.Afara de aceasta erau anumite ramuri, cum este argin-taria, de exemplu, in care Evreii erau and §i cand repre-zintaIi. Avem in Condica lui Constantin-Voda Mavro-cordat §i in alte mArturii de trecut tot ce trebuepentru a fixa pana in cele mai mici amanunte care erasitualia Evreilor in a ceasta vreme la noi §i mai ales inMoldova, in Muntenia fiind vorba mai mult de uneleelemente spaniole, care, din cauza locului de unde ple-cau §i din cauza limbii pe care o vorbeau, puteau sa aibafa-p de poporul romanesc o alta atitudine §i, in schimb,§i poporul românesc putea sa aiba o aka atitudinefaIa de dan§ii deck fa-ca de strecurarile galiIiene maitarzii.

Arzarea stapânirii austriace in Bucovina a schimbatlucrurile. De sigur ca §i peste Nistru, in Polonia, Evreul,mai ales horilcarul, vanzatorul de rachiu, joaca un rolimportant, dar Austriecii, doritori de cat mai mulii con-


tribuabili, au facut din GaliIia un mare deposit de jido-vime. Când au venit reformele Statului austriac, in careeste adevgrat c'd nu se cuprindea 0 recrutarea elemen-tului evreesc, dar se impuneau anumite forme de vieaVamai regulate 0 mai stricte, p'entru Evreii de acolo eramai bine sa" treac'd in larga Iara a Moldovei, unde o anu-mita conrumie administrativA era foarte favorabila pen-,tru primirea 0 ocrotirea oricáror strAini. S'a adaos 0intemeierea consulatelor straine, care erau in cautare desupu0, prin care le cre0eau mijloacele de intrelinere,unele, cum era consulatul francez, fiind 0 foarte sarace.

Dar numArul cel mai mare de sudig, cum se ziceaintAi, cu un termin de origine italian6, a fost la consu-latul austriac : de acolo numele de # tartan * aplicatEvreilor dup.& cuvântul german u Unterthan #, <4 supus *.

In sfAr9it s'a vorbit 0 de un fel de necesitate a primiriielementului evreesc indata ce s'a schimbat moda 0Evreii de peste granka erau in stare sd fabrice la rape-zealä tot ceea ce trebuia pentru noul cgstum apusean.Este vremea &And vin croitorii evrei, pentru femei intâi,pe urma 9i pentru barbaii.

RezistenIa elementului românesc a fost slaba 0 dincauza cd eram prin0 in bresle, pe care Statul le creaseodinioara, dar nu se &Idea sd le susIing.TraInd individual9i avand la spate consulatele, continuAnd cu obiceiurilede conruplie pe care le adusesera de peste granild 0 caregaseau un teren mai bogat la noi, Evreii au ucis foarteräpede breslele, pe care, de altminteri, generaIia noug, deprincipii revolulionare, nu le simpatizau de loc. Am tiparitplângerea dureroasa, dela jumatatea veacului al XIX-lea,


a blanarilor din Botopni, cari odinioara erau a§a deputernici, incat faceau §i sustineau o biserica.

Reformele din secolul trecut n'au cuprins §i. acordarea dedrepturi in mama Evreilor, de§i era de a9teptat ca, dela obucata de vreme, ei vor ravni 9i la dansele, pentruca oriceputere economica este indreptata §i catre un adaus politic.Nu trebue uitat insa ea' , la 1848, in Moldova, revolutionarii,cari nu aveau la indemana o burghesie romaneasca, s'auadresat la Evrei 9i ca, in Muntenia, Eliad, conducatorulsufletesc al generatiei sale, fiind francmason, a cerut acela9isprijin, acordand emanciparea in sensul cel mai larg:se cerea aici §i concursul Evreilor in Garda Nationala.

Ce a urmat, in epoca Statului nou, fata de Evrei, a fostlupta intre principiile liberale, care cuprindeau §i intrareain Stat a Evreilor, §i. intre rezistenta instinctiva a popu-latiei de ba9tina, care intelegea tali pastreze drepturile.Acest din urma element a biruit atata vreme cat n'a ince-put marele capitalism, avand legaturi in tot restul lumii.

Cand ne-am imprumutat la Berlin Vi daca aveamnevoie §i daca nevoia aceasta nu exista, &and am recursla Bleichröder, intelege cineva ce consecinte trebuia saaiba aceasta pentru impingerea catre drepturi politicea elementului evreesc.

Dupa razboiu, am primit Evrei de aiurea, cani veneausupt garantia tratatelor 9i cu obiceiul lor de a juca rolurimari in Statele care se desmembrau in vecinatateanoastra. Ins& noua populatie evreiasca intrata in tara cainteun kc de refugiu momentan, dar care s'a a9ezatdefinitiv, nu s'a multamit sa ramana in locurile undestatuse pang atunci ci a fost atrasa Otre acele mari


centre, cum e Bucure§tii, in care zeci de biserici auramas fdra parohieni.

Cfind capitala Romaniei a devenit mare centru deafaceri, afacerile acestea au adus Evrei din toata lumea,reprezintami de mari industrii, manuitori de imensecapitaluri. Aceasta este situalia de astazi. Orice elementstrain, neasimilabil, care intra insa intr'o vieard nalio-nala, fie §i de caracter patriarhal, se love§te, la un mo-ment dat, de o impotrivire. Aceastä impotrivire s'a inta-nit prin faptul ca profesiunile libere, ziaristica §i. litera-tura au ajuns sa fie In manile elementului evreesc, exer-citand influen0 asupra unui suflet care trebue pastratintreg, caci altfel Statul insu§i se narue.

Incheierea? Fiecare o poate inIelege cum vrea. Eu oinIeleg aa: Noi avem legi §i legile acestea dau asigurari,care pot sa fie neplacute pentru noi, 0, in acest caz,trebue schimbate legile. Dar, in afara de tot ceea *cecuprinde legea, este o datorie sacra faIa de noi: sa neorganizam pentru rec4tigarea situa-ciilor pierdute, sa neorganizam cu sprijinul Statului, care el are aceasta datorie,pentruca este Statul romanesc, dar sa ne organizArn,inainte de toate, pentruca Statul este schimbator delaun guvern la altul, prin insa0 munca noastra solidara0 prin vederea neteda a scopului ce urmarim.

0 mi§care in acest sens a inceput in toata Iara. Suptorice guvern ea s'ar fi manifestat, pe aceasta linie, Incare au intrat ca indreptatoare §i formaIii numai deintelectualitate, trebue urmata 0 mai departe organi-zarea noua a vitalitaIii acestui popor.

7 Ianuarie 1938.

XXX

PREVEDERI ADEVARATE SI FALSE

Marea durere a omenirii in momentul de faVa, durerepe care incearca sA §i-o acopere prin demonstraIii vio-lente de # dinamism )), de a§a-numitul # dinamism* caremerge §i panâ la manifestaIii de Saturnale aproapeisterice, este in condiIiile actuale de viea0, §i a trai,ca in Germania, de pilda, in condiIii de alimentaIiemãsuratá nu poate sd fie, fárà indoialä, unul din lucru-rile cele mai placute, in prevederea unui viitor carepoate sa dea o catastrofh capabilà de a &drama totceea ce de-a-lungul secolelor a cládit civilizalia umana,sau se poate prelungi in nelini§tea, mai chinuitoare cleatinsà§i catastrofa, care cel pulin indeamna o societatela rezisten0 §i la faspingere.

Se intreaba oamenii cari sunt in stare sà-§i analizezesentimentele §i. prevad ceva dincolo de pldcerile saudurerile de faId: incotro mergem?

, in raspunsul care se &á la aceasta intrebare, inpresimlirea lucrurilor care, cu voia sau far% voia noastrA,se vor petrece neaparat, se inceara a se da societalii


Intregi o direcTie mai sigura catre aceasta linta, carenu mai poate fi Inlaturata.

Niciodata n'au fost mai mulli profeli, §i, alaturi declan0i, mai mulIi realizatori de lucruri mistice, nemai-pomenite pan& acum, pe care le garanteaza, mai multcleat mintea, pe care In zadar se trude9te cineva sa li-ogaseasca, atitudinea lor, cuvintele oractilare, gesturileschilate inaintea unei mulIimi uimite de cutezania 0uneori de brutalitatea lor.

Mergem, se Intreaba deci miile 0 miile de oameni,catre formula dictatutii, sau toate silinIile trebue chel-tuite pentru a se grabi ceasul &and se va Intoarce inapoiziva democraliei, care, azi, alearga adeseaori dela o

tabfira la alta, cu pete de sange, mai noi 0 mai vechi,pe albul ve§mantului ei?

Oameni de dreapta 0 oameni de stanga, cari nu sepot IL4e1ege pentru foarte multe motive, dar, inaintede toate, fiindca au inceput prin a spune ea, fiind oa-meni de dreapta 0 oameni de stanga, nu se pot Inlie legeintre clan0i. De aici certele din fiecare moment, de aicilungile articole, mai mult sau mai puTin cetite, de prinreviste, de aici carlile care cad greu .pe oboseala sufle-teased a unei vremi gramadite de griji, de aici intrecerileelectorale, de aici tulburarile de strada, de aici luptelecivile, de aici sfaramarea iremediabila a mo§tenirii unortimpuri mai bune, §i In momentele care de-a lungul vre-murilor au rezistat parka acum 0 la cele mai salbatecemanifdstari de ura 0 nebunie a oamenilor.

Sa incep cu ceea ce este 0 cu ceea ce poate fagaduiforma politica pe care noi o numirn it dictatura*? 0 o punerq

PREVEDERI ADEVARATE $1 FALSE 205

la dreapta, de 9i ea poate sa fie tot a§a de bine 0 lastânga cea mai depArtatd, caci nu este vorba de o In-dreptare filosoficä, ci numai de actiunea pe care o exer-cità asupra societaIii oameni .cari, ridicfind un steagsau alt steag 0 Imbràcând in discursurile lor cutare saucutare idei politice 0 sociale, au inainte de toate acela0temperament.

Cdci dictatura nu inseamna altceva decât supunereaunei societati intregi nu ideilor cuiva, ci temperamen-tului pe care natura i 1-a daruit 0 care fire§te nu estetransmisibil, ca dreptul dinastic, dela o generaTie laaltá generaIie 9i chiar poate s'à nu dureze 'Yana la capatla acela0 individ.

Suntem noi deci condamnaIi A pierdem tof ceea ceam càpätat dela Inainta0 0 ce am adaus prin muncanoasträ, daca nu vom cauta un om, flack' nu-I vom des-coperi, dacA nu-I vom inventa, daca nu ne vom In§elaasupra lui, imbracându-1 cu hainele, de miraculoasâinfluentg, ale unei atotputernicii pentru exerciIiul cgreias'ar fi na'scut?

Sa-mi fie ineaduit a spune foarte hotarit, pe bazaunei cuno§tinIe a sufletului omenesc pe care mi-a dat-ocercetarea indelungatâ a istoriei: nu.

Ap-numitul regim de dictatura se indrituie0e prindona lucruri: prin acea darfimare, pe care ar Impiedica-o,0 prin realizarile pe care le Indepline§te.

De sigur ca darttmarea trebue impiedecatà. Ce facemnoi acum din beton armat sau din mucava sunt lucruricari se pot Inlocui oricfind, cfici in ele nu se cuprinde


nicio manifestalie a geniului uman, dar ceea ce au datveacurile trecute, cazand supt ghiulele sau crapand inimbraIisarea focului, nu poate fi refacut niciodata.Aceasta pentru monumentele de piatra, si putemadaugi si pentru ce este, am zice, ((monumental * insufletul nostru insusi si care se poate face bucali pentrutotdeauna fat% atingerea cu ghiulelele si fara mistuireain flacari.

Dar cel mai bun frau contra pornirii catre ruina segaseste in sufletul fiecaruia.

A pregati acest suflet cere inteadevar timp, dar, &ands'a ajuns aeolo, omul poate rezista la orice ispita dia-bolica de nimicire.

Sunt sociefali in Europa si afara din Europa careprin aceasta se %in drept in fa-ca tuturor vrajilor revo-luIionare din timpurile noastre.

Ce lucru minunat nu s'a facut in Italia si Germaniain timpurile noastre si cine s'ar gfindi sa nu laude peacei cari, &and -Orli lor linistea sociala, au invalat dinnou pe oameni sa iubeasca munca, sau s'o primeascamacar disciplinat, si au inzestrat Iara kr cu creaciitehnice la care privesc cu gelozie tori .cei cari nu ne-amimpfirtasit de o as del de providenIiala conducere mi-nisteriala I

Dar in atatea locuri se vad astazi, cum s'ar puteavedea in propriul nostru trecut, atunci &and nuexista macar Statul, ci traiam sat de sat si vale de vale,

lucruri de toata frumuseIa care s'au realizat, si uneoricu o rapeziciune uimitoare, prin altceva cleat supu-nerea la porunea, asa ca a robilor cari au ridicat pira-

PREVEDERI ADEVARATE SI FALSE 207

midele: prin libera voin0 a oamenilor reuniIi de ace-Iasi sentiment exprimat in toatà sfinlenia liberthlii.Catedrala dela Reims nu este de sigur inferioarg, cutoatà deosebirea de proporlii, piramidelor pe care le-auridicat Faraonii egipteni, pentrd ca trupul lor uscat säfie pus la addpostul unor primejdii ce §i-au gdsit inskdrum 0 aa OM la oasele lor inegrite.

Deci, ar spune cineva, sa ajutam democraVa a recapdtace a pierdut, caci democralia inseamna 0 libertate.

SA-mi fie ingaduit a 'crede altfel. Cineva 10 poatepierde libertatea sub porunca directà a unui om, sau 0-opoate pierde, tot a§a de mult, ba mai mult chiar, pen-tru a pe un dictator 11 poli rásturna sau se poate0 tempera dela sine, prin strkbaterea inceatá a uneiporuneitoare formule.

Pe dictator 11 vezi, il prquesti, il cânt'are§ti, in uneleimprejurfiri il puti imblânzi, in altele poli iard0 chiarsk-1 impiedeci macar in parte, punfind in fala 0 impotrivalui pe un altul din mulpmea de aspirargi la aceea0 stapft-fire asupra aceleia0 societali. Dar cum lupii cu formula ?

Aceea nu este un lucru concret, care sal.' arkte imediatdefectele, ci acliunea ei se exercità a§a de ascuns, inckt,flirà a banui ck ea a pâtruns, te treze§ti in fala rezul-tatelor ei. Formula democratick poate fi o otrava lentä,care nu numai at impiedeca faptul de spontaneitate,in tot ceea ce poate ie0 ca forme materiale dintr'insul,dar sldbeste insu0 resortul cAtre crealia individuald.

E§ti invaluit 9i inveninat de &Ansa, o suggestie a totputernick iIi impiedeca nu numai mfina de a lucre, dar


0 creierul de a urmari necontenit anumite probleme,care nu §i-au dat §i nu-§i vor da niciodata toate ras-punsurile. Vrajit, te gase§ti intre alli vrajiii, Vorbafacatoare de minuni Ira stanjene§te deopotriva.

Dar ceea ce face frumuseIa, nobleIa, libertatea uneisocietaIi, este ca ea elaboreaza necontenit formulele ei,fail sa se lase stapanita desavar§it de niciuna §i caoricine are dreptul in aceasta discuTie sa prezinte meim-piedecat ceea ce crede el ca a descoperit.

Pentru moment, sub dictatura, ca §i sub formulademocratica, societaIile omenqti nu s'au aratat capa-bile, inteun §fert de secol, sa dea niciun lucru nou Indomeniul cugetarii.

Sa credem ea' obiceiul de a gandi liber, care a creatde-a lungul vremurior atatea filosofii §i atatea politici,a disparut?

Iara§i, cu toata hotarirea, raspund: Nu. Nu se nimi-cqte a§a de u§or ceea ce iese din marele adânc al silin-%nor umane. $i va veni vremea, fara sa pot adauga:§i: u aproape este D, and lumea, satula §i. de plecareacapului inaintea unui om §i. de abdicarea ganduluiInaintea unei simple formule, se va strange in jurulaceluia a carui minte va putea sa proclame noile ade-varuri care dela sine se prefac in erect-0.i noi.

21 Ianuarie 1938.

XXXI

PERICOLUL CONSPIRATIILOR

De o bucata de vreme situalia, ca§tigata adesea oriprin mi§carile silnice din deosebitele Iari, care odini-oara formau civilizalia omeneasca 0 astazi stau risipite0 izolate, gata sd se incaiere peste toate legaturile intam-platoare pe care le incheie de azi pana mane, este zgu-duita de mi§cari care ameninla sa duca la forme, ne.banuite de alIii cleat de cei cari se intovara§esc pentrua le aduce la indeplinire. Onestitatea de pe vremuri,care ingaduia altfel de alianIe §i permitea omenirii sapriveasca increzatoare in viitor, pare A fi disparutpentru totdeauna.

In sufletele omene9ti, a§a cum se infaI4eaza ast4zipretutindeni 0 prin urmare 0 la noi, pana intr'acoloincat, mai ieri, nu 9tiu ce tanar spunea ca tot ce apar-line secolului al XIX-lea este ceva blastarnat, fard decare nu se incape niciun fel de mila, trebuind sa se punain loc lucruri dumnezeie§ti, care se pot intruchipa numaiin mintea sa superioara, este o necontenita instabili-tate, care poate pregati toate surprinderile 0 este instare sa atraga toate primejdiile.


Se Intreaba cineva cu ingrijorare ce poate sa iasadin aceasta bolnavicioasa tremurare dupa ceea ce n'afost niciodata, 0 adanca mea credinIa, potrivit cutot ceea ce am vazut in istoria omenirii, e ca nici nu vaputea A fie adus la indeplinire, chiar daca producatoriiacestor prapastioase schimbari ar avea intr'in0i maimulte insu0ri de geniu deck, raspandite dela unul laaltul, in vremurile trecute, s'au intalnit numai la exem-plarele cele mai alese ale speIei omene§ti.

Odinioara, pentru a ajunge la o schimbare, se Intre-buino aka cale. 0 minte mai puternica deck a altora,sau macar de o originalitate deosebita, enunia o idee.Ideea singura nu ajunge pentru ca sa indemne pe oamenia porni pe calea prefacerilor. Trebue ca aceasta idee safie puternic sprijinita pe argumente 0 imbracata intr'oforma care se poate face Inleleasa de cat mai mulIioameni. Ace,tia, unul eke unul, sau in tovara0ile kr,se opreau asupra ideii care a fasArit depdata, o priveauprin toate laturile, o cantareau, o criticau, se intorceaude mai multe ori asupra ei, 0 venea in sfar0t o vremeand ea era sau raspinsa, fiindca se dovedise fara temeiu,sinIplu capriciu al unei minIi ambitioase, sau era pri-mita, .ajungea un crez 0, odata crezul acesta prefacutintr'o formula practica, se pornea intru indeplinirea lui.

Acum ideea ajunge, sau, Inca mai pulin deck ideea, opotrivire de cuvinte care sa-i lina locul, o formula carenu este totdeauna stralucitoare, ci ajunge sa poataexercita o inraurire asupra minlilor mai slabe. Si, inloc ca o societate Intreaga, inraurita de acela care cautadrumul cel nou, sa se puna la lucru pentru a ajunge la

PERICOLUL CONSPIRATIILOR 211

%inn cu pasul sigur al oamenilor cari umbla normal,se alchtue§te un grup c4tigat cu vicle§ug, sau numaicu o stdruinId, s5-i zicem: de fier, care ia asupra sas'Avar0rea transformarii miraculoase.

Se Injghiaba deci ceea ce se chema odinioark in ye-chea noastrá româneascgt: o 4 uneltire * 0, cu un cuvântImprumutat, pe care 11 intrebuinOm curent astàzi, se,zice: o # conspiraIie *, ori, cu un alt cuvint de imprumutun N complot *.

Pe intunerec, pe chi ne§tiute, se a§teapta clipa andlucrul vaie 0 la ivealá, 0, chiar atunci, nu se marturi-se§te scopul cel adevarat, ci o parte se pdstreaza pentruziva biruinIii, iar alta se spune deocamdatà pentru amomi pe prieteni 91 pentru a acoperi privirea du§manilor..4a lucreaz5 cei legqi prin fagAduieli solemne, prinjuraminte, in mijlocul societaIii asupra cgreia stau apun5 mfina In momentul ce 0 1-au preg5tit de multhvreme 04 lin ascuns de tori cei cari nu trebue sa OAputinla de a se apara.

Inaiftte de a ardta daca acest fel de a lucra este in-teadevAr folositor pentru scopul cauzei care se spuneeft trebue urmarità 0 de a verifica In trecutul nostruce s'a intAmplat cu uneltitorii de pe vremuri, a negândim ce efect poate sa aibh asupra caracterelor ace-lora cari, zi de zi, lund de luna, an de an, comploteazaIn felul acesta §i in ce stare sufleteasca ii aduce pentruceasul in care intr'adev5r ar fi sa.' ajungd la izbfinda pecare au avut-o In vedere.

Un fel de a fi deschis, clar, generos, plin de prieteniecu toatd lumea, zimbitor fafd de oricine, infäli§eazii 0


adevarata higiena a sufletului omenesc. Sufletul acestase preface necontenit catre mai bine 0 mai inalt.

Umbrele se 9terg incetul cu Incetul la acea luminalimpede a gAndului marturisit 0 a Iintei recunoscuteinaintea tuturof.

Ace la care umbra pe intunerec, care se ferqte de alliideck cei cu cari este legat, acela deprinde ura fala deoamenii pe cari vrea sa-i rastoarne altfel deck intr'olupta dreapta 0, In manifestarile pe care nu le poateevita, el deprinde o urAta ipocrizie.

Afara de aceasta, de oarece conspiraIia nu se poateface deck prin ascultarea oarba de porunci care vin deundeva din umbra, orice activitate proprie a sufletuluiomenesc inceteaza: se parase9te 0 obiceiul de a gAndi0 comoara de cultura ca9tigata, ca 0 deprinderea de aridica Indoieli 0 de a provoca disculii.

Intr'o egalitate trista cu cei din urma dintre oameni,in ce prive§te mintea 0 con§tiinlile, caH ace9tia ajunga alcatui dela o bucata de vreme miezul o§tirii adunate,spiritul celui cu gAndul mai inalt 9i mai cultivat £;e fara-miIeaza cu totul. Cei caH au fost 6dinioara oameni devinadevarate marionete, care a§teapta un cuvAnt, un semn,care sa li arate ce trebue sa faca neaparat, fiindca altfelnu li famine aka perspectiva cleat aceea a morcii prinsine sau a morcii prin al-cii.

Aceasta ne-o spune, de altfel, istoria universala Intoate timpurile.

Daca ea infalipaza adesea oH triumful frumoaselorlupte, luminate de inteligenIa, hranite de cultura 0purtate prin conducer Indreptalite de insuOri superioare,


la lumina insg§i a zilei, §i aceasta este adevArata revo-luIie, in schimb, de atAtea ori se vAd momentaneinstApfiniri, menite unei rApezi §i adesea ori catastrofaleInfrangeri, ale acelora cari, legaIi de lanIurile pe care§i le-au fAurit singuri, au orbecait o bucatà de vreme inintunerecul cu care s'au deprins, pentru ca, pe urmA,insà§i strAlucirea zilei, cAzutA pe ochii lor obosiIi, sà-itranteascA la pArnânt, orbiIi.

SA ne Ondim la vechile regalitAli stropite cu sAngeale monarhiilor asiatice, care au ie§it adesea din astfelde conspirqii. SA ne amintim pe uciga§ii politici aivechii Grecii, cdrora amatorii unei anumite liberfki auputut sA le ridice statui §i sA le inchine imnuri, fiindcAau injunghiat pe fiul lui Pisistrat. SA nu uitAm pe acelRoman cu ambilie mult mai mare deck mijloacele sale,care adunase o bucatA de vreme pe toIi oamenii Fararost §i se credea mai chemat la putere deck cei pe cari-idu§mAnea pentru meritele lor §i care, Catilina, a cAzut,spre upirarea sociefkii romane, in clipa chiar candputea sh scoatà o oaste impotriva Statului. SA nu neascundem tot rául care a ie§it pentru Roma, chiar cuoameni de valoarea lui Mariu, a lui Sulla, a lui Cesar §iPompeiu, din aceastà misterioasA urmArire a bineluisuprem, care a dus la proscrimia miilor de cetaleni intrecei mai buni §i la cal:at a mAnat Roma libel% cAtretirania imperiului.

Epoca modernA infaIi§eazA atkia eroi de aceea§i cali-tate, cari, sau isprAvirà prin propria lor ruing, sau im-piedecarà, pe multd vreme, mersul firesc al treburilorpublice,


Daca Revoluçia franceza ar fi fost facuta pe alte cal,si nu de tot felul de avocaIi de provincie, de doctoriMa clientela, de scriitori fara talent, de elemente popu-lare fara pregatire, de sigur ca nu s'ar resimIi Fran lapada acum de sangele nevinovat care a curs supt ascu-14111 greoiului culit al ghilotinei.

Sa nu ne insele astazi izbanda dela Roma si cea delaBerlin. Acolo sunt imprejurari cu totul deosebite, si laconducatori, pe langa un mare noroc si call-tali de rasacare nu se pot tagadui. Dar nu avem deck sa privim inlaturi la allii, la hecatomba dela Moscova, in care revo-Julia biruitoare isi ucide zilnic faptasii, la scenele de 'az-boiu civil pe care le-a vazut Parisul, la zadarnicia incare au sfarsit si agitaiiile regaliste din aceeasi Franra,dela grupele de scriitori cari au ajuns sa fie raspinsesi de regele asteptat si de Biserica pe care tindeau a oservi. Sa ne stea inainte ca exemplu ce s'a ales din acelemari planuri ale unui viteaz militar, de la Rocque, desprecare mi se spunea odinioara ca in orice cash a Francieiare un agent si ca ei vor iesi cu milioanele in ceasul&and se va cere, pentru a ispravi intr'o atmosfera incare complotul se unea cu desvoltaréa unui jalnic proces,zvarlind In vant speranlele atator oameni de dreapta,cari credeau ca a venit ceasul ordinei noi.

Cred ea ajunge.In trecutul nostru, toate faptele de sam'a au fost

facute supt conducerea unor oameni inteligenli, pecalea legii si supt razele limpezi ale publicitaIii.

Asa a ras6rit, din risipite vieli de sate, Domnia ; asas'a transmis ea astfel ea Statul insusi n'a fost zguduit;


asa s'a injghebat, nu Statul constituliona1 dela 1866,ci ceva mult mai puternic deck dânsul: instinctul deStat, prin care, cu toate greselile guvernelor trecatoare,ne-am pastrat.

Cu acest adânc si sanAtos instinct, supt care nu sim-seam Inca frematând patimi obscure, am putut sa re-zistam dusmaniei stràine din toate pailile, condamna-rilor la moarte in atatea ràzboaie, parasirii si saraciei,strecurarilor primejdioase in vieala noastrá culturald sieconomica, lipsei de noroc in rAzboiul pe care 1-ampurtat pentru drepturile noastre. Nimic subpàmânteann'a venit sa intrerupà aceastd sànatoasa desvoltare aunei -cdri, care avea pamântul ei supt &Lisa pentru a sesprijini pe el, iar nu pentru ca din adâncurile lui s'd rasarain fiecare clipâ primejdiile infernale ale conspiratorilor.

4 Februarie.

XXXII

DEFECTE DE CREgERE

Nu este nimeni care s'a nu-si dea saiiià di ne gasim,in toate prile, inaintea unei noi generaPi care, cu in-su9iri mari de voinp 0 chiar de disciplina, Inteun anumesens, care nu este totdeauna cel mai bun, unqte 0 defectedintre acelea care pot s& primejduiasca desvoltarea nor-mal& 0 pe alocuri chiar 9i existanIa societaPlor civilizate.

Noua generaPe, pentru care avem fire§te toate simpa-tiile, cum, de alminterea, nici nu se poate altfel, deoarecesuntem pgrinpi 9.1 invalatorii Mr, dar nici intr'un cazneputând fi 1ingu0torii 0 supu0i acelora cari pleaca delanoi 0 trebue sali dea smug de mo§tenirea pe care li-ola'sgm, sä nu-si inchipue Insa un lucru: 0, in planurilede viitor pe care le formeazà, potrivit cu teorii pe caresuntem liberi s'd le discutam, sa le aproham 0 s'd le As-pingem, au dreptul sa dispue de soarta intreagri a uneinaliuni, supunând-o la experimente care pot sd-i primej-duiascra Intreg viitorul.

Aici se deschide o Intrebare, care nu odatâ mi s'a pusInainte, ca unuia din cercetatorii multor perioade ale

DEFECTE DE CREWERE 217

istoriei. Anume intrebarea : intrucat fiecare genera.cieare dreptul sa-§i puna pecetea asupra vieii nalionale ?

Nicio generaIie nu trebue sa creada ca-i revine che-marea de a dispune de naliune, cum socoate ea.

Asupra fiecare nu poate sa ailia deck rostulpe care ea 11 creeaza : nu ce vrea sa faca el cu &Ansa, cice a izbutit sa dea naIiunea

Aceasta insa rape§te dela inceput tineretului, oricatde bine inzestrat, prerogativa de a preface din temeliiceea ce-i vine dela inainta§i.

Intai probe de vrednicie, servicii aduse patriei 9i,

dupa ce aceasta datorie a oricarii genera-tie este indepli-nita, pe urma, aceasta generaiie, suita peins4i a meritelor sale, poate, nu Fara consultarea aceloracari au avut pana atunci %am in 'liana, sa propuna schim-barile care ar rezulta din insa0 experienla prin care atrecut.

Sa inchidem aceasta parenteza i sa ne marginim, inaceasta comunicare, la douà lucruri: neajunsurile pe carele InVedereaza acei in manile carora vom rasa Romania§i, al doilea, ce s'ar putea face pentru ca aceste neajun-suri sa fie cat mai rapede §i cat mai deplin inlaturate.

Nu exista nimic mai atragator §i, in acela9i timp, maipericulos deck teoria, deck <to singura teorie, in carecrede cineva i careia este in stare sa-i jertfeasca totul.

Avram din Biblie a vrut sa-i sacrifice lui Iehova peunicul sau fiu Isaac, dar Dumnezeu n'a %sat ca varsareade sange sa se indeplineasca, ci a rasarit berbecul cucoarnele in maraeini, care acesta putea fi taiat Fara.

insa§i.

Inâlimea

*

nafiunii


nicio suferinIa moral-à din partea inchinkorului Divi-nitaIii.

Dar numai salbatecii sunt cei cari cred ca au dreptulde a jertfi eine stie caror idoli, tot asa de cruzi ca sidansii, pe insisi pkinlii din cari s'au nascut si dela cari,impreuna cu cresterea, au capatat In acelasi timp sitoate mijloacele pentru a se impune si a stapani in vieaVa.

Omul care cunoaste o singura teorie, care nu privesteIn dreapta si in stanga, care nu admite niciun fel de cri-tica asupra ei, care inlelege sa i se dea intreg si sa punasupt picioarele acestei salbatece Dumnezeiri tot ceea ceeste ca lucruri si ca oameni, e prin aceasta chiar gresit.

Nu dela teorie au plecat lucrurile, ci teoria nu estealtceva deck ceea ce se desface, In mintea omeneascaa unui singur ganditor, din realitatea asa cum a vazut-oel si a putut-o intelege. Nu este un lucru vesnic si unlucru neaparat: in capul chiar al aceluia care a iscoditaceasta teorie, ea este supusa, supt inraurirea lucrurilordin afara, la o necontenita prefacere. i se intamplafoarte deseori, eu insumi am facut aceasta incercare,in ce priveste ideile pe care le-am manifestat, in atatde lunga mea vieaVa , ca acela care .se poate privi caun creator de teorii sa invele in cursul timpului lucruripe care el nu le-a avut in minte cand si-a fixat formulelesi, trecand dincolo de dansele, aducandu-le schimbarieseaciale, sa vada cu durere cum alIii se opresc la ceadintai forma, care este mai simpla si mai atragatoare,In loc sa mearga impreuna cu dansul mai departe, panala o manifestare mai deplina 0 mai sigura a ace1eia0credime,

DEFECTE DE CRE5TERE 219

Teoreticienii Bunt uneori chiar in afara de vieard. Eipornesc dela anumite consideraIii abstracte 0 se mulfa-mese cu dalisele. De jur imprejur vieala se mi§ca, fierbe,spumcga ; ei ramiln inc1e0ali de ceva care nu este macaro stânea ie§ità deasupra valurilor, ci numai o scanduradesfacuta dintr'o cugetare mai intinsa 0 de care ei seprind cu indaratnicia cui nu este in stare, prin mi§careaviteaza a braIelor sale, sa urmareasca un alt punct desprijin.

simplista, marginith, cruda, teoria poate neno-roci o societate intreaggi, devenind astfel primejdia ceamare pentru sincerii i devotaIii ei credincio0.

Poate niciodata in istoria omenirii n'au fost ataIiafanatici ai unei singure teorii ca astazi. i se pune ointrebare, u§or de deslegat: de unde vine aceasta, amputea zice, habotnicie a oamenilor tineri faVa de singuraIndreptare a lor ?

Vine dintr'o cetire prea margenita, din ignorarea uneiliteraturi mai vechi, uneori foarte vechi, in care se cuprindadevarurile eterne care au infruntat toate criticile 0 auizbutit sa se impuna, ramanând pentru invalatura vre-murilor. Vine dintr'un invaIamalit care, din nenorocire,este alcatuit numai din teorie, din teoria pe care n'averificat-o nici profesorul i pe care, a§a neverificata,invalat'a pe de rost, prinsa numai pe din afara, o trans-mite ucenicilor sâi, ca un talisman pentru oricare Impre-jurari ale vie-0i. Vine din lipsa unui adevarat contactintre parinçi, cari, oricum a fie, reprezinta o realitatetraitä, In care la inceput au fost deprin0 i copiii 9i incare ar fi bine, fie i pe o treaptà mai sus, ca ace0i copii

Simpla,

220 SFATURI PE 1NTUNEREC

A mearga mai departe. Vine din aceasta detronare aparinIilor despre;u4i, inldturali §i prin aceasta semna-lali 0 lipsei de atentie 9i de iubire a copiilor, deveniIiacum pe mulIi ani de zile elevi 0 studenIi. Vine, in acela0timp, din incuiarea u0lor §colii 9i din impiedecarea trans-pareMei ferwilor ei faId de o lume din afard, care poate0 trebue sa fie, in aceea0 mäsurà cu cre0erea parinIilor0 cu invAlatura, unita §i cu educalie, a §colii, un mijlocde formaIie a genera%iilor viitoare. Vine, in srar0t, dinfalsa conceplie a Universitalii, care pentru unii estenumai mijlocul de a fabrica deosebili profesioni§ti saude a pregáti Statului servitori in toate domeniile acti-vita-0i lui: din pdcatul Universitalii, care trebue s'a fieinainte de toate un loc de discu/ie, in loc de a prezinta,de data aceasta nici macar, ca in invalàmântul secun-dar, pareri vechi care 0-au fäcut incercarea, ci opiniapersonala a profesorului, pe care acesta are neroada §ivanitoasa pretenVe de a o vedea reprodusa intocmai,clack' se poate chiar cu cuvintele sale, la acele exameneuniversitare, care sunt 0 mai lipsite de sens deck impo-vgratoarele, obositoarele examene de sfA.r0t de an in§colile de al doilea grad.

Deci din aceasta critic& ins60 se desfac liniile dupàcare trebue sa se orienteze, intr'o bunk' 0 curagioasachibzuire a lucrurilor, noua educalie a tinerimii, educaliecapabila de a o impiedeca sa se arunce in tot felul deaventuri §i sa pregateasca transformari catastrofale pen-tru o societate nu pe deplin inleleasä de &Ansa.

Colaborarea intre cei de acash i cei din §coala nu sepoate margeni la un control al notelor 0 la o plata de

DEFECTE DE CRE*TERE 221

taxe. Pentru adevdratul profesor de §coalà secundara,pkintele trebue sa fie tot a§a de interesant ca 9i elevul.Elevul nu poate fi les fdrá aceastä cuno§tin0 a Orin-telui. In lipsa ei, nu se 9tie nici ce copilul aduce, nici ceinrkirire poate s primeasca in fiecare moment, nici ce sepoate cere dela acela care se intoarce in fiecare zi in casaparinIilor §i nu gase§te totdeauna ceea ce 1§i inchipueprofesorul.

Este foarte adevkat a in felul acesta sarcina profe-sorului este cu mult mai grea. El ar putea fi a§a cumerau odinioara cfilugkii din evul mediu, sau cum sunt§i acuma misionarii cari merg in locurile ealbatece alelumii §i se expun primejdiei leprei i altor boli molip-sitoare, cercetfind gospodkiile nenorocite, una duphalta.

Un astfel de binefdator, nu numai al copiilor, daral acelora din a ckor casa pleaca ace§ti copii, trebues'à fie profesorul. Mu ha lume, daca 9i-ar da samfi deaceastä datorie, s'ar apuca de altCeva deck de o pro-fesie pe care o numai ca transmiterea unor cuno-§tinle, de cele mai multe ori nefolositoare, prezintatean de an in aceea0 formä.

0 mare asocialie uman'a trebue sa fie baza §colii, §i a§colii primare, la fiecare schimbare de loc invälatOrul,profesorul, trebuind sà Led o noud experien0 omeneascA,pe care sd se sprijine toatà activitatea sa. Pastriind facia"-cinile sale, implântate intr'o anumita categorie a socie-talii, copilul va ajunge astfel sá fie, nu un element ab-stract, proiectat catre o carierd, ci o vie realitate carepoate, in domeniul sau natural, indicat de condiOile

gi

Infolog


insesi ale existenlei parinlilor, duce mai departe operaInceputa de acestia.

coala de toate gradele trebue schimbata, inlatu-riindu-se formatii anormale, asupra carora societatean'are o inraurire 0 din care se deprind oameni cari ei11100 nu pot incerca a exercita o InrAurire asupra ei.

Dar lucrul cel mare care este de facut pentru Indrep-tarea tineretului e in Universitate.

Ce este intr'adevar aceasta adunare de oameni, pecari niciun decan si niciun rector nu-i poate domina,nerecunoscandu-li-se macar acest drept, care, odata recu-noscut, ar cere dela acesti InalIi dregatori universitario aka valoare morala 0 o direcIie de un caracter cu multmai sigur? Ce este aceasta gramadire de idei care nu seleaga Intre dânsele 0 supra carora studentul nu poatesa exercite nicio critica? Ce este aceasta acere care seimpune ascultatorului, care are doar dreptul, in semi-nariu, sa vie cu o lucrare pregatita dupa aceeasi metodaabstracta, transmisa dela o generaIie la alta ? Ce eiteacea lipsa desavArsita de legatura sentimentala intredascal 0 ucenic? Ce este aceasta interzicere aproapetotala a oricarii iesiri din Wile de cursuri 0 de seminariipentru a verifica vieala?

Vedeli numai ce pastreaza din sanatosul mediuUniversialile engleze. GandiIi-va la profesorii cari 10aleg un numar de studenIi, legaIi de acum inainte inchipul cel mai strfins de dansii, a caror raspundere opoartà ca ctutori* ai acestor tineri. DaIi-va sama de ceInseamna aceasta mare familie intelectuala. Tragqi cu

DEFECTE DE CRE$TERE 223

urechea la discuiiile, nu despre materia prezintata lacurs, ci despre problemele inse§i ale vieIii nalionale,care se desfd§oara in societdOle studenle§ti.

atunci veIi inIelege de ce iese de acolo, nu oamenicari vor lovi in realitaIile vii, salbatec, cu ciocanul teo-riei lor, ci oameni cu simIul relativitälilor, cu me§te§ugulformulelor unduioase, cu datoria de a gAsi formele lite-rare potrivite, cu insu§irile mari de caracter prin careinteadevär o generaIie se poate prezinta pe frontul lup-telor nalionale, unind energia necesará cu acea senina-tate care singurà apropie fiinla omeneascä de lumeazeilor, nevazuli, dar stapânitori.

18 Februarie.

i

XXXIII

E CU PUTINTA. 0 NOUA. EUROPA?

In acest moment, lucruri mari stau a se as/1'0 inconvorbirile pornite din dorinIa pacii, a§a de nesiguràOra acum, O din grija pentru civilizalia care vine dinsilinIa tuturora O ne e rasa-Ca la tori mooenire scumprt Ogrea, intre Anglia O Italia, aoeptându-se intr'un viitorapropiat O acelea intre Anglia O Germania. Un ministrude mare autoritate a pgrasit Cabinetul englez, O o poli-tied Indreptatà altfel e aceea pe care o reprezintO astOzi,sprijinit de o mare parte din atfit de hotOritoarea opiniepublica englezà, d-1 Neville Chamberlain §i, clack departea cealaltà, zäbovesc glasurile de aprobare O for-mulele impOciuirii, totuO doritg O acolo, din multemotive care nu se pin spune public, putem nadfijdui cä0 din acea parte se vor auzi alte cuvinte deck aceleacare anunIau 'Ana acumo putere gata sä Intre in luptàcu oricine O sigurà de biruinta ei.

Se vorbeOe de revenirea, cu Inláturarea unei Rusiide altO orientare, la ideea celor Patru mari O tari carivor hotari de soarta lumii, O la noi s'au ivit temeri ch,

E CU PUTINTA 0 NOVA EUROPA? 225

ace9ti Patru, cu grija numai a intereselor lor, ar puteasa decreteze masuri prin care s'ar atinge intereselenoastre. i unele manifestari # balcanice * in timpul dinurma samana a masuri de prevenire a unor primejdiicare ar putea sa vie.

Cei Patru inseamna ceva mai pulin deck Europa luiNapoleon al III-lea. Imparatul Francezilor, care a ca§ti-gat doua razboaie, cu urmari pentru afirmarea princi-piului nalional, in care, cu toate multele sale §ovaieli,a crezut totu0, era cuprins, ca un vechiu visator cu milade oameni, de ideea ca s'ar putea inlatura grozavia raz-boiului, §i pentru aceasta el se gandea la aducerea ori-carui proces politic inaintea unor aduilari internalio-nale, care s'ar Iinea, la fiecare caz nou, in Capitala sa,ajungandu-se la formule de relativa dreptate 9i, oricum,la o impacare a punctelor de vedere opuse.

Era vorba de o iluzie generoasa. Ce insemnau acesteadunari, s'a putut vedea In cazul Varii noastre, cu prilejulcaderii lui Cuza-Voda. 0 conferinIa s'a aclunat la Paris,0 ea 0-a taraganit lucrarile cu necontenita cearta intrecei cari voiau Unirea 0 prinIul strain, intre cei cari nuvoiau 0 intre cei cari nu §tiau ce sa voiasca. Insu0Napoleon, creatorul sistemului, fara a mai vorbi deWilhelm al Prusiei, care se &Idea la prestigiul %aril 0dinastiei sale, indemna pe principele Carol sa treacapeste existenla chiar a conferincii 0 sa mearga acolounde-1 chema voinIa unui popor intreg. i, a doua zidupa ce majoritatea membrilor conferiacei se declaraseContra programului românesc, Indraznetul -rank a 0facut-o.


Totu0 aceasta Europa, de a &aril origine, de al cariiinIeles 0 de a carii indreptalire si. valoare s'a vorbit,acuma caliva ani, intr'o conferinIa de oameni politici0 de cugetatori la Roma, este o necesitate. Ea nu sesprijina pe socotelile de astazi §i pe cele de mani, carepot fi cu totul deosebite. Ea nu line sama de ce credeo diplomalie, adesea rasarita din nimic 0 careia-i lip-se§te §i informalie 9i conceptie, inlocuindu-se prea multprin graba ca 9i prin brutalitate. Ea nu este numai oamintire a vremii &and lumea europeana avea o lega-tura in stare sa reziste la sforIarile intereselor divergente:aceea a legii crwine, a Imperiului sprijinit pe &Ansa,mai tarziu a civilizaIiei unitare a Rena§terii, ajunsa lalimpeziciunea, a§a de u§or de inIeles, a formulei franceze.Europa, pe care cu atata inconstienIa au sfasiat-o pati-mile de dupa razboiu 0 inIelegerea gre9ita a na-tionalis-mului, ca si un salbatec avant al imperialismului ingamfat,e o necesitate i o datorie.

0 necesitate pe care o invedereaza ce isprava s'a facutdupa nelinerea In sama a ei. Cine e oare pe deplin mul--Omit astazi in lume, supt raportul material sau suptcel moral? Cat prive§te prima parte, sunt Iari care nu-0pot desface materia prima, sunt altele care se innabu§ade un capital pe care nu 0.iu, in lipsa de siguranIa 0 degaranIii, unde sa-I fructifice 0, mai ales, pana se va ajungela stabilitatea monetard, atat de dorita, sunt greutalilecare stau in calea schimburilor 0 pe care Incearca Inzadar sa le Inlature meschina 0 ve§nic schimbatoareasp4erie birocratica a contingentarilor, izvor de parte-nire, de conruMie 0 de zapaceala.

E CU PUTINTA. 0 NOUA. EUROPA? 227

E o necesitate aceasta Europa 0 din punct de vederemoral. Caci ce bine era pe vremea and, fru% aqiuneaInvrajbitoare a unui suprana/ionalism care ingusteazaorizontul 0 falsifica viziunea, un om de cultura puteasa intalneascä oriunde in cuprinsul acestui continent, careera mintea lumii intregi, un alt om asemenea cu dansul,&and erau adevaruri admise, contra carora nimeni nuIndraznea sa se ridice, cand se elaborase, prin multa oste-neala, un crez asupra bAruia jurau cu tolii 1 Pe and astaziceea ce este adevar intr'un loc, e erezie In altul, 0 toatesilin/ile se cheltuesc pentru ca fiecare na/iune sa seInchida Inteo conceplie despre ea insa0, despre incepu-turile, meritele 0 drepturile ei, pe care ceilalli n'o primesc0 pe care am zice ca ea insa0 n'ar fi mullamita clackprimind-o 0 01E, i s'ar rapi monopolul care o izoleazfi.

In aceasta mai veche Europa, In care genera/ia mea§i-a trait cei mai buni ani din viea/a, §e ajunsese insala o toleran/a 0 la o colaborare care nu admitea nici ohegemonie strivitoare a unuia singur, nici asocia/ii detrecatoare exclusivitate, ca pactul celor Patru de, eH saude mane.

A ceia caH cu despre/ sunt numili astazi: cei mici 0slabi I9i aveau partea lor, 0 influen/e puteau srt plecedela darqii care sa dea noi indreptari, in anume domenii,tuturora.

Cand, pe vremea tocmai a razboiului care a nimicitaceasta Irgelegere fericita, dintr'un anume loc,-- din-tr'unul singur, pe &and acuma osebirea Intre cei tari 0cei slabi pare a fi recunoscuta deopotriva 0 la Londra0 la Paris 0 la Berlin 0 la Roma , s'a vorbit de lipsa


de egala indreptatire a celor mici, n'au lipsit protestarile.Am ridicat 0 eu una, in numele natiei noastre, la Aca-demia Romfina.

Cautam sa ark acolo care e <( dreptul la vienta al Sta-telor mici *. Era vorba deci de State, pe o vreme &andnu se impusese dogma ca. Stat 0 natie e tot una, 0 erautari puternice, ca Austro-Ungaria, ca Rusia tarista, carecuprindeau oameni de toate rassele, supuci, fara vreoindreptatire de ideologie, aceleiaci Monarhii de caracterdinastic. Dar, astazi, cand identitatea Stat-nntiune areecit, in forma cea mai stricta, din cumplitul razboiu,chestia se pune cu totul altfel: Fara a se tinea sama macarde gradul de cultura al fiecarui grup omenesc de acelacicaracter, se arunca intrebarea : daca natiile care nu nu-mara prea multe milioane, 0 sant atatea cu foarteputini membri, care au reucit sali Lea Statul, sauacelea care nu ci-au putut intari forma politica in masuravalorii lor umane ca numar,daca acestea incurca lumea,9i altii, mai numeroci 0 coborind in Statul insuci toataputerea numarului lor, au dreptul de a-i conduce, de a-iingusta §i umili 0 chiar, la nevoie, de a-i suprima.

Natiile au lima, din chiar alcatuirea lor misterioasa, dindarul naturii 0 din adausurile istorice, un potentialsufletesc dupa care ele trebue sa fie socotite 0 apre-ciate. Ce n'a dat atat de mica Oland& , in afara decoloniile ce ci-a ctiut ca§tiga , in toate domeniile vietiimorale, ba chiar 0 in activitatea comerciala dintre deo-sebitele State ? Cu cat nu se impun 0 astazi formatiunide o pondere statistica mai modesta, ca Statele scandi-nave, ca Elvetia, in acelea0 ramuri ale vietii omenecti?

E CU PUTINTA 0 NOUA EUROPA? 229

Si, afarA de ce pot astfel de popoare in totalitatea lor,e de ajuns Ca, prin virtwcile rassei, sa se iveascd in mij-locul lor unul dintre acei oameni exceplionali al carorspirit nu poate fi oprit de a domina oricke milioane,pentru ca impreung cu valoarea lui SA' se impue §i apoporului din care el vine.

Iar, in ce privqte acum proporcia puterilor brutale,exista oare astAzi un Stat, oricat de puternic, in stareca prin energia lui sä suprlme ceea ce, §i dup.& cucerire§i dupd incgtuprea de catre cuceritori, ramâne ca puteremisterioask ca fluid etern in sufletele celor caH de multeoH raspund apgedrii tocmai printr'o cre9tere a vitali-tgiii lor spirituale ? Si, chiar punându-se in patru, ceiputernici pot adaugi puterii lor acea vrajà prin caresingurg s'ar birui, poate, avântul razbunator al sufletelor ?

4 Martie.

XXXIV

DISTRUGATORII CIVILIZATIEI

Caracteristic pentru timpurile noastre este, nu numaidesprelul pentru principii, pentru dreptul, de orice felgi de orice calitate, considerate ca o mogtenire netrebniciia trecutului, nu numai indiferenla pentru acel reziduual marilor civilizaIii care este omenia, contrarä bru-talei francheIe cu care se afirma la orice prilej u dreptu-rile Y1 noi pe care le are acuma puterea, dar gi altceva,care este mai antipatic gi mai periculos deck orice abuzal energiei omenegti organizate, inaintea careia nimicnu trebue sa mai reziste, capetele plecate ale celor slabiintinzAndu-se, pentru a fi calcate pe cregtet de fortecare, prin fatalitatea lucrurilor, le-au intrecut: volup-tatea de a distruge, furia de a nimici.

Este chiar lucrul cel mai Ingrijorator, cad, cfindse va reveni, ceea ce natural se va petrece, la alt fel dea privi toate gi de a avea oamenii legaturi Intre dângii,nu va putea sa se dreagg Intru nimic tot ce strica por-nirile diabolice ale timpurilor noastre , aceastà lipsAde respect nu numai faIà de conceptul superior la carese inchinau odinioarà barbarii din evul mediu, chiar

DISTRTJGATORII CIVILIZATIEI 231

daca vedeau in crevtinism numai o vraja 0 in ideearoman& numai o neinlaturata porunca, dar 0 faIa deopera Insa0 pe care au indeplinit-o civilizqiile trecute.

E o ,patima de a distruge tot ce poate sa mai steie infaIa realizarilor pripite, 0. in cea mai mare parte urite,netrainice sau 0 de o deplorabila trainicie, aa cum suntcladirile in beton.

Distrugerea aceasta este o adevarata dogma, 0 toatemijloacele care se incearca pentru a-i pune o stavila, sedovedesc insuficiente. Odinioara, and se distrugea ceva,ramaneau macar ruine. E plina lumea de resturile,pietre ingramadite, acoperite de pamanturile epocilorde barbarie, ale marii civilizaIii elenice, in jurul carora 'cu un respect religios se aduna misiunile archeologice,0 rama0lile Romei sunt samanate pe toata intinderealumii vechi, pana in pustiurile Arabiei, unde arheo-logii, privind din inallimea avionului, au gash in funduldeprtului urmele apzarilor romane din vremea lui Traian.

Cand reforma religioasa a pornit in Germania, hra-nindu-se din atatea pasiuni 0 raspandind atatea uri, caren'au nimic a face cu credinp. 0 cu teologia, multe statuiau fost prabuOte la pamant 9i sfaramate, dar au ramasfiridele, care, 9i prin unele fragmente Inca pastrate,amintesc opera de arta nimicita. i prin Valle germane.se \Tad 0 astazi ziduriIe Inca in picioare ale acelor mana-stiri, supuse apoi urii unei vremi mai noi, dar in carese cuprinsese, atatea veacuri, toata mo9tenirea antichita-Vi 0 se desvoltase o arta, a &aril valoare nu va putea fi inlo-cuita niciodata prin ambiIiile 0 pretenIiile epocei noastre.


Astazi frisk and opera de nimicire a fost infaiptuita,se apaza imediat deasupra availirea notia, care aeoperelocul unde odinioara a dainuit isprava inlaturata.

Ajunge sa privim la noi pentru a vedea cum zidurilefail gust ale timpurilor noastre, facute din nevoi prac-tice sau economice, inlocuiesc cu totul ce s'a maipastrat Inca din trecut. Avem, cum se observa §i a cumin urma, o capitala din care lipsese nu numai gradinilede flori, dar 0 copacii cei batrani, cari erau mandriaBucure0ilor de odinioara.

Nimeni nu se poate gandi sa pastreze cast.gele aceleamodeste, cari mai sunt tolerate doar prin fundul maha-lalelor nelinute in seama, dar curPle boiere§ti de pevremuri s'au dus, ori, and sunt intru catva pastrate,ele gazduiesc astazi tot felul de intreprinderi straine, §ivezi pAna seara tarziu ferestrele stralucind de luminaelectria a birourilor acolo unde odinioara erau aleselepetreceri ale unei clase aristocratice disparute. Se recu-noa§te aceea0 trivializare a tot ce a fost distins 0nobil, in locul aruia se a§eaza, ca intr'o Americanou-nou0, institu-Pile de Stat, daca nu acele birouristraine unde se lucreaza pentru exploatarea bogaPilorsolului romanese.

Cfitá truda trebue sä cheltuim pentru a 'Astra celeateva bisericuIe aproape asfixiate, pe care din toateparPle le pandqte casmaua distrugatorilor sau poftade anexare a vecinilor de toate neamurile, cari vor saliridiee pe ruinele altarelor construe-Pile lor babilonice!Din marea bogape care se cheltuiqte 0 se risipe§te inacest or, menit a ajunge un loc de Intalnire 0 de elec.

DISTRUGATORII CIVILIZATIEI 233

nire a multor interese economice venite din toate col-urile lumii, cu ritmul violent §i nervozitatea neplacuta

ce se observa pe strazile cutreierate de mii de auto-mobile, nu cade un pic pentru ca 9i aceste bisericule,punct de adunare a lumii de odinioarà §i locul sfânt deunde a plecat vieala cea noud, sa fie ridicate cAtu§i depulin la acela§i nivel. Aceasta macar in ce prive§te,afara de reparaIiile care, din ap de multa lipsa de fon-duri, intArzie, disparilia acelor odioase turnulge de lemnacoperite cu tinichea §.1 spoite cu cea mai uratà coloarede chinoros care au fasarit, de teama cutremurelor, dupamarea zguduire dela inceputul pecolului al XIX-Iea.

Astfel trecutul, care nu mai place oamenilor de acum9i in care sufletele lor nu gasesc nimic de care sa seincânte, este privit eel mult cu un sentiment de trecá-toare toleranO, dacd nu chiar cu o indignare ascunsà,care a§teaptà numai momentul pentru a da lovituraultima acestor supravieluiri misere, care incurcd §i parea uroiese metropola de astazi a românismului.

In America-de-Nord, am vazut o incercare, uneorinaivfi, dar totu§i m4càtoare, de a se pdstra §i cele maineinsemnate urme ale inceputurilor unei vieii care tre-buia sa se desvolte pe urmâ cu o a§a de mareata, deepica strglucire. Cutare casd marunIica ràsare la loculei in mijlocul clddirilor de ate §aizeci de randuri ; suntcimitire de care, in puterea unui drept intangibil, nucuteazd s'd se impiedece nimeni. Zidirile religioase, carimai mult amintesc New-Yorkul de pe vremea Olande-zilor sau celor dintfii coloni9ti englezi, neputând sä Iinaconcurencd cu edificiile strivitoare din vecinátate, ca-


path' cel pulin o prelungire stângace a sulilii turnul uicare se ridica, bold supOratec, pan& sus, sus de tot,luandu-se la Intrecere cu etajele gramklite. Efectuleste rarA Indoialä foarte urit, dar tqa de frumos senti-mentul de unde pleaca acest respect, care se Vastreaz5In jurul locurilor unde s'au inchinat sträbunii §i in cimi-tirele carora li s'au m'acinat oasele.

Cfind se coboara cineva, in aceea§i Ameria-de-Nord,spre regiunile californiene, ceea ce a mai ramas dinstapfinirea caluggrilor catolici, al aror crez nu se maigase§te astAzi in sufletul oamenilor de acum, este Os-trat cu cea mai mare veneraIie. Astfel Americanii,socotiii ca n4te oameni cu des'avfir9ire practici, §i cucfila grija se adun6 In muzeele lor imense 0 bogate §icele mai slabe mArturii ale stravechii civilizaIii indiene 1,

sunt pentru Europeni, macar pentru cei mai mulIidintre diin§ii, caci Anglia, Frarga, Germania, Italiaau Cu desavar§ire alt inceles al valorii lucrurilor de pevremuri, deck civilizaliile pripite, de imitaIie copilà-reasck Intre care am gAsit cu cale s'à ne Inscriem noi ,un model. Americanii, zic, pot s5. fie inv4atorii Euro-penilor, cari au prea mult obiceiul de a-i privi de a§ade sus supt acest raport.

Dar, uneori, in§i9i cei mai cul/i dintre locuitorii con-tinentului nostru, cei mai InsufleIiIi de un sentimentnacional care in timpurile noastre 4i poate permiteorice, jignind, cucerind, strivind, batânduli joc de toatenormele morale 9i de toate postulatele adevaratei cul-turi, Ilia §i comisiile momimentelor istorice ci regula-mentele municipale §i recomanda/iile oamenilor de gust


0 sentimentul de pietate, pe care adeseori il pastrealaclasele populare mai bine deck oamenii invkaIi, indatace pornirile salbatece care zguduie naliunile in momentulde fa-Và le pun fao in fa-Vá pentru o problema social&sau pentru una etnica.

In prevederea razboaielor care ar putea, din neno-rocire pentru civilizaIie, sa izbucneasca din moment inmoment 0 in care descoperirile 9tiirucii dau mijloacelecele mai blastamate pentru omorarea in masa a oame-nilor 9i pentru a face una cu pamantul orice creqievine dela ei de-a lungul veacurilor, s'au facut §i uneleincercari timide, rapede luate in ras, de a garanta intrucatva vieala umana §i de a impulina suferino. Ramanesa se vada intru cat se va Iinea mina de aceste indato-riri, care, ca toate cele ce se iau astazi, sunt la discre.ciacelui dintai \rant al patimilor rascolite.

Grozaviile care s'au petrecut §i. vor continua sa sepetreaca in lupta pentru stapanire din Asia rasari-teana, dovedesc ce pulina valoare au aceste indatoriri§i cat de slaba este puterea tuturor acelor apzamintepe care iluzia de dupa razboiu le-a ridicat, pentru a fio stavila impotriva salbataciei. Maceluri in masa, ora§edistruse, locuitori nevinovaIi fugind in toate colIurilesupt bombardarea aeroplanelor 9i, la sfar9it, holera,astazi, ciuma, mane, intervenind pentru ca sa curketerenul, ceea ce 9i doresc cuceritorii, pentru a se instalaapoi ei singuri pe un pamant de unde sanianla vieliide Ora atunci va fi fost nimicita.

Am vorbit 9.1 altadata de ce s'a petrecut in Spania.Ceva s'a spus pe urma in ce privqte salvarea prin


pivnite sau prin deposite in strainatate a unora macardin lucrurile de arta cu care se mandrea o natiune astazia9a de sfa9iata 9i acumuland jertfe care se ridica in mo-mentul de fata la ckeva milioane. Am pomenit atuncice a pierdut frumuseta trecutului din ce se izbutise aindeplini 9i nu e astazi o realitate, ci numai ce se poatevedea in cartile de istorie, in reproducerile artistice.

Acum in urma, oricine cunoa9te interesul micilorcentre spaniole a trebuit sa ram'ana adane indureratvazand ce s'a facut, in cumplitul duel de artilerie dintrenationali9ti 9i comuni9ti, din acel incântator ora9elTeruel, al carui turn era a9a de asamanator cu clopot-nita bisericilor noastre, caci este o influenta care,plecând din Orient 9i strabatand Italia de Nord, a mers'Ana in Catalonia 9i mai departe Inca deck &Ansa.Astazi, poate, el nu mai este deck o gramada de cara-mizi 9i de moluz, ca i castelul din Toledo, Alcazarul,

Castrul Cand se va face, la pacea atat de mult doritaastazi, dupa cat se pare, de toata lumea invrajbita dea colo, inventarul general al pierderilor razboiului, va fio uimire pentru toatá lumea, §.1 nu se vor gasi in toatelimbile destule formule de blastam pentru ca sa infierezepe cei cari, de o parte ca 9i de cealalta, nu s'au sfiit sa fie,pentru urmarirea scopurilor lor, distrugatori de eivilizatie.

Dar, cu ce s'a petrecut in timpul din urma, ma-nand tot mai mult popoarele spre ciocnirea pe careoamenii de bine au incercat s'o inlature, ceea ce s'asavar9it in Spania poate sa se repete pretutindeni aiurea,In largul cerc pana la care s'a intins marea civilizatie avremurilor antice, a evului mediu, ap de nefirceles.

e.

ei


de nedreptalit, apoi a crealiunilor monarhiei §i aunei admirabile clase domnitoare, care este inlocuitaastazi prin toli aventurierii fericiIi §i prin tori uzurpa-torii indrazneIi. Asupra fiecareia din minunatele cladiriale civilizaliei europene este in momentul acesta undeget de amenin%are al indracitelor puteri care stapa-nese lumea §i carora nimic din ce este mai bun in sufletulnostru nu li se poate impotrivi. Ne gandeam odinioaracu spaima la ce va fi atunci and cataclisme cosmicevor nimici fara urma tot ce biata fiinla omeneascaa izbutit sa realizeze pe un pamant pe care §i-1 inchi-puia ca ve§nic, supt ocrotirea lui Dumnezeu, care abinecuvantat opera de credin-ca ,i de munca a faptu-rilor sale. Astazi nu mai e nevoie sa se intample ciac-nirea planetelor sau asaltul distrugator al unei comete ;omul singur ajunge pentru ca, intr'o singura generaiie,sa strice tot ce veacurile au ingramadit pentru man-dria insa§i a rasei.

Generalia mea a trait timpuri mari §i se ferice9te càsoarta i-a ingaduit sa le vada. Cat de aspra este insapedeapsa pentru dansa ca, a doua zi dupa cele maifrumoase realizari §i dupa visurile cele mai curate, ease gase9te ameninIata, in tot ce are astazi §i in tot ceeace i-a lasat trecutul, de forcele infernale care se pareea au luat in sama pe un Or de ani nesfar§it lumeaintreaga, yentru ca fiecare moment sa izbuteasca ainsemna un nou capitol de anulare a libertaIii sufle-telor §i de nimicire a realizarilor facute de mânile bine-cuvantate ale inainta§ilor !

18 Martie.

SENSUL MISCARII LUI ALEXANDRU IPSILANTI

Poporul grec comemoreala in aceasta lund mirareacAreia ii datorqte o libertate la inceput numai par-Palkmarginità la singurà Moreia 0 ckeva insule, rAmiinândca mai tkziu sa adauge provinciile locuite de aceea0rased, care fac parte astazi din Regatul den.

Cum o parte din aceasta lupta s'a desvoltat in Wilenoastre §i cum intre cele douà popoare n'a fost inleJe-gerea pe care o aveau in vedere pregkitorii mirärii,ci s'a ajuns intai la o mare confuzie 0, cum se intâmplatotdeauna cu lucrurile confuze, la du9mänie, la ciocniri0 la tot ce poate sâ rezulte pantru viitor din astfelde intamplari neplacute, mi s'a arätat dorinIa de a da0 acum lamuriri care nu pot fi deck intru totul asama-nâtoare, chiar dupa o nouä cercetare a izvoarelor invederea # Istoriei Românilor #, pe care ajung a o ducela capät, nu pot fi, zic, deck asamankoare cu aceleape care, acum ckiva ani, le &di:learn, la Atena chiar,inaintea unui public care nu vgzuse niciodatã problemain acest fel 0 care, judecând dupa o dare de mina', a

SENSUL MISCARII LUI ALEX/12011U IPSILANTI 239

pttrut atins, a§ zice chiar convins, de punctul de vederepe care-1 desvoltasem 0 care punct, fiind admis, nu poatedeck sti contribue la relaliile care ar fi trebuit sa existetotdeauna intre cele doled naliuni care, in Sud-EstulEuropei, reprezinta deopotriva mo9tenirea celei mai vechi9i mai nobile civilizaIii.

De fapt, in m4carea dela 1821 n'a fost niciun singurmoment o aqiune concertatà 0 indeplinita supt o sin-gurà conducere, pe o singura link, care sä fie aceea aunei realitali in ce prive§te clasa conduatoare §i a uneidepIine constiinIe nalionale la elementele populare, careerau sa ducä, apoi, la biruirrca cauzei. Si de aici toate§ovalrile, toate incuraturile 0, ici 0 colo, mai ales la noi,catastrofele care puteau sA fie evitate, Med a mai pomeniruina pe mulli ani de zile a unei Iari primitoare, caren'ar fi dorit deceit sâ ajute liberarea acas'a la dânsele anallunilor cre§tine pe care, timp de atâtea veacuri, leadapostise, cre§tine§te 0 fr4e§te, aceastà -Ora bogata 0binecuvintatà de Dumnezeu in toate privinIile.

Au fost de sigur trei baze deosebite, nu numai geogra-fic, dar 0 moral, in ce prive§te aceastä aqiune a liber-tälii elenice.

Moreia 0 regiunile la Nord de Istm reprezintau comu-nit4i mrtrunte, care, observate de aproape, nu fac decksa continue, .pe deasupra intregului ev mediu, 0 chiarpAnA In timpurile mai noi, anterioare reformelor admi-nistrative centraliste in sensul apusean, tot vechea vieardde cetilli grece§ti, fiecare având, in circul salt de muntesau in valea sa, altfel de ocupaIii 0 altfel de obi§nuinIe,


aa incat inf4i9au o con§tiinIa speciala in mijloculvieVi generale a rasei. Comumtali, amestecate 0 cuTurci, cari, in parcile acestea, n'au avut atitudinea bru-tala pe care o intalnim, de pilda, in Serbia, a§a luck,la izbucnirea rascoalei, s'a spus # agalelor )), inteo formapopulara politicoasa, sali iea catrafusele i sa plece catse poate mai rapede, ca sa nu fie nicio varsare de sange.Ace§ti Iarani, deprin0 a umbla cu pu§ca macar atatacat 0 cu plugul, cresculi inteun sentiment crwin, careera In legatura cu amintiri bizantine, erau hotari/i pen-tru o cat de lunga lupta acolo acasa la dan0i, filth ca,din mijlocul lor, cu tot eroismul, colorat apoi antic, alunui Kolokotronis §i al altora din ace§ti 9efi locali, a firasarit o capetenie care sa impuna voinla sa, a§a luck,mai tarziu, &and s'a recurs la Fanariqii in redingota 0cu guler, plini de idei franceze 0 de prejudecali parla-mentare engleze§ti, a trebuit sa se produca fire§te unconflict intre acwi razboinici bucuro0 de lupta §i intrecei cari weptau totul dela dibacia diplomaIiei cultivateatata vreme de Fanar.

Fanarul el insu0 reprezinta o alta lume.Acolo, Grecii deprin0 a se pleca de forma Turcilor,

dar manevrandu-i dupa interesele lor 0 influenIqi delumea apuseana, dela vechii Levantini, Genovezi §i VeneIi-eni, 'Ana la infiltralia franceza mai noua, continua u Viealalor bizantina, chiar impotriva felului de a gandi 0 asimli al unor mase pe care, §i in Grecia 9i in Domniilenoastre, erau deprin§i sa le priveasca dela inalIimeadesprelului carturarului, boierului, stapanitorului de %ail.Aici nu mai putea fi vorba de o Ora nalionala, in locul

SENSUL MISCARII LUI ALEXANDRU IPSILANTI 241

unde se 'Astra numai populaIia greceasca, ci de inviereaBizancului insu0, a carui mareala amintire nu dispa-ruse niciodata §i care era in oarecare privinla intrupatin 11100 forma Patriarhatului ecumenic cu toate atri-butele sale, 'Ana la vulturul cu doua capete de pe piep-tul §efului intregii Biserici ortodoxe.

In Nord, nu era insa o singura emigraTie greceasca,amestecata in viea/a tarilor i popoarelor din acesteregiuni, ci cel putin trei, destul de deosebite intre clan-sele 0, in unele priviace, chiar de un spirit cu desavagireopus.

In aceste pri, pentru a lua ce este mai indepartat0 mai deosebit , era ce am putea numi Grecia vie-nezA. Sunt acolo negustori, oameni de afaceri, boieriplecaIi dela Bucure0i, impreuna cu rudele lor, dar, inacela0 timp, intelectuali, scriitori, traducatori din limbafraneeza, editori de ziare i de reviste. Ace§tia gandesccu desavar0re occidental, 0 acest spirit apusean se lilted-ne§te la ei tqi, dela Rigas 'Dana la doctorul Alexandridi§i 'Ana' la autorii lucrarilor, originale sau traduse, uneledinteinsele in legatura cu antichitatea, al carii sim% 11avea a9a de puternic un Dimitrie sau Daniil Philippide.Aici era cultura, avere, legaturi prelioase pentru cauzagreceasca, era tot ce trebuia pentru a populariza aceastacauza in Occident.

Dar din lumea vieneza, supraveghiata de pol4ia strictaa lui Metternich, nu putea sa vie fara indoiala niciunsingur osta, ba chiar nu se putea strecura Mciunul dinsfatuitorii mi§carii, ajunsa acum sa urmareasca o Iintapolitica definitiva.


In fine, Rusia cuprindea, in ora9ele negustore9ti din Sud,nu numai in Odesa, ci 9i aiurea, la Cherson, in Crimeia, 9inu mai putin in Moscova insa9i, unde apareau carti gre-ce9ti tiparite pe urita hartie ruseasca albastra, negustoricari jucau un rol in economia Imparatiei Tarilor, fiind,In unele privinte, mult superiori indigenilor de veche tra-ditie, prin9i Inca in prejudecatile lor stangace 9i stapa-niti de o ignoranta pe care n'o inlaturasera reformelesuperficiale ale Ecaterinei a II-a. Intre dan9ii se a9ezacaste un Domn roman fugar, cazut dela inaltimea mari-rilor 9i apoi sperantelor sale 9i adapostit pentru momentde comunitatea ortodoxa, in aceastà Iafa ocrotitoare aPravoslaviei. Astfel, pe rand, un Alexamiru Mavrocordat4 fugarul # (Firaris), mort la Moscova, un Manole Giani-Roset, care va fi inmormantat la Cherson, un ConstantinIpsilanti, a9ezat la Chiev, dupa ce fusese Domn in Tara-Romaneasca 9i in Moldova 9i doritor de a fi 9i <.( hospodar #in Serbia 9i care, impreund cu fiii din intaia casatorie,cu fata Moldoveanului Alexandru-Voda Callimachi, 9i cucei din a doua, impreuna, nu numai cu acea sotie, oVacareasca, dar 9i cu dominatoarea soacra, care a traitin Rusia mai multa vreme, colabora cu cea mai marestatornicie, crescandu-0 in ace1a9i spirit fiii 9i fetele,dintre care una, Maria, I9i jertfi zestrea pentru triumfulcausei elenice, intru pregatirea marii mi9cari de eliberare.

Centrul cel mare era, insa, fire9te, in tarile noastre.Se vorbe9te prea deseori de instrainarea lor in sens

grecesc, 9i se considera epoca fanariota ca o perioadain care simtul national romanesc ar fi fost aproape dis-


trus de o influenla greaca, tinzfind sâ creeze in parIileacestea, cum se spunea inteo retorica iefteng, de §coald9i de literaturg, 4 Noua Eladà D.

Da fapt, cele doug naliuni s'au intre-strabdtut de-a-lun-gul secolului al XVIII-lea, and relaIiile in toate dome-niile sunt mai stranse intre ele. Prea mult se vede Roma-nul fanariotizat, §i nu se vede in deajuns 0 Fanariotulgrec sträbatut de spiritul Varilor noastre, ceea ce eranatural inteo societate numeroasà, bogatà, stapanA pemo§ii, dispunând de cele mai multe funcIiuni §i având,pe lfinga o veche cultura mo§tenità, posibilitatea de a stain legdturile cele mai dese §.1 mai puternice cu Apusulfrancez din aceasta vreme.

Cilnd, impotriva voinIii Rusiei oficiale, dar cu spri-jinul cancelariului Capo d'Istria, un Corfiot, simIindu-semult mai mult Grec deck Italian, cum era de cultura,0 cu dorinla romantica a femeilor dela Curte de a vedeape ofilerii danIuitori de pfind atunci transformali in eroiai luptelor pentru libertate, s'a produs trecerea Prutului,in Martie 1821, de catre Alexandru, fiul cel mai mareal lui Constantin Ipsilanti, §i alaturi de dtinsul era §iun Cantacuzino, fiu al unei DomniIe Callimachi, deose-bitele curente in care era impArlita societatea greceascas'au gAsit ele insele unele in faIa celorlalte, fiind incapa-bile de a lucra solidar, 9i, In acela§i timp, s'a constatat§i neputima de a conlucra cu elementele indigene a ace-lora cari fuseserà cresculi acolo, avuserà legaturi de afa-ceri §i. stgpaneau mo§ii, ca ale lui Alexandru Ipsilantiinsu9i, in jude-cul Suceava, §i §tiau destul de bine limba


acestor Iari, fara insa ca ei sa fi pastrat 9i sufletul naliu-nii din acestea.

Niciodata nu i-a putut trece prin minte lui AlexandruIpsilanti ca rarile noastre ar fi putut sa devie locul delupta Intre dansul, venit sa invie Imparalia bizantina,instalandu-se in Constantinopol, cu sau Fara binecuvan-tarea 0 sprijinul Tarului, §i intre armatele turce§ti, care,diilcolo de Dunare, stateau gata sa-i intampine mavroforii.Venit cu foarte pulini oameni, el inIelegea doar sa IntreIn legaturà cu elementele militare dela noi, ca9tigate demult 0 supuse la juramant, ca acel Roman din Balcani,dela Vlaholivadi, care a fost capitanul Iordachi, ori Greciisau grecizaIii Sava 9i Farmachi, precum §i alli capitani deArnauli, pentru ca, pe urrna, pe baza inIelegerii cu Slaviide dincolo de Dunare, ca Prodan 0 Macedonschi, satreaca raul pentru a provoca rascoala generala, suptsteagul BizanIului inviat, a tuturor popoarelor cre§tine.

Ca Alexandru I, membru al Sfintei AlianIe §i aparator alideii conservatoare, era sa fie silit sa dezaprobe aceasta mi§-care, Ipsilanti se putea a§tepta la aceasta, dar nu in sprijini-rea de catre Rusia, in care credeau elementele subordonate,statea marea lui speranla, can a ceasta mi§care pan-cre§tina.

Celor dela noi li se cerea numai o atmosfera calduroasapentru aceasta mi§care, IngaduinIa ca elementele greco-albaneze sa se adune supt steagul lui §i putinIa de a trece,fara a tulbura o Iara pe care Ipsilanti Iinea s'o crule,dincolo de Dunare.

Cel mai firesc instinct a facut hied ca Tudor din Via-dimiri, care jurase Eteriei, supt influenIa lui Iordachi,


dar aceasta nu putuse birui pornirile sufletului sail insu0,sa ieie o aka cale.

Trebue sa marturisesc din nou, 0 cu mai multa puteredeck altadata, ca aceasta cale nu era neteda pentrudansul 0 ca, supus la mai multe influence, acest om deun mare avant, dar fara echilibrul de gandire pe care-Ida numai o cultura superioara i deprinderea cu vieatapublica, a qovait, fiind, pe rand, contra tuturor boierilor,apoi numai contra Fanariotilor, ba chiar admitand 0 peunii dintre dan0i, nationalizati 0 deveniti # boieri buni >>,ca el n'a inteles sa rupa cu Sultanul, de0 luptase odi-nioara contra Turcilor in Serbia, i ea a a9teptat Oat lacapat dreptatea aceluia care era pentru dansul, ca 0pentru multi dintre ai sai, # Imparatub.

0 armata se gasea deci in fate altei armate, elementelebalcanice care se adunasera supt Tudor ffind gata inorice moment sa treaca la Ipsilanti, cum era de weptat,comandantul plebeu nefiind decat pregatitorul Intrariibeizadelei cu ambitie imperiala.

Cei doi 9efi, dintre cari unul despretuia pe celalalt,iar celalalt se simtea supt arme in tara lui, s'au gasit,astfel, in situatii diametral opuse.

Atunci, pe &and Tudor continua cu §ovairile careI-au distrus, Ipsilanti a avut, la randul sat', o criza decon9tiinta. Balcanicii fiind fara nicio dorinta de a-I ajuta,el s'a simtit atras catre ideea de a face din acesteregiuni chiar, o vatra a mi§carii, de a le ocupa 0 admi-nistra.

Dar, din acest moment, lupta pe vieata 9i pe moartese deschide intre Sluger qi Print. Ea a dus pe Tudor la


captivitate 0 la moarte, pe Ipsilanti la retragerea inAustria 0 la inchisoarea politia dela Muncaciu.

In momentul de faà se vorbe0e mai mult dealtoricfind de o anumita solidaritate in acest Sud-Esteuropean. Este u9or a o pregati, este ceva mai greua-i da baze solide. Iar, eft-a vreme bazele nu sunt cutotul solide, proiectele cele mai frumoase nu pot sa aducAfolosul pe care, in toata sinceritatea, 11 doresc, de sigur,0 unii 0 allii.

25 Martie.

a TARA )), « PATRIE o, a IMPERIU*

Niciodata mai mult cleat acum, in schimbarea totala0, probabil, in cea mai mare parte durabila, a tuturornoliunilor cunoscute pada acum, nu .9i-au stat faca infata concemii care par a fi identice 0 care cuprind totu0cele mai mari deosebiri intre ele, 0, fa-Và de anumiteiltaciri pe care le introduc oamenii nasculi pentrulupta 0 pentru politica, dar cari au fost adu0 sa exprimeidei Inteo forma teoretica, tiinlifica, provocand sauintarind confuzia, nu este oare necesar sa se spuna po-poarelor care este adevarul in ce prive9te conceptelefundamentale al vieIii lor?

Un Stat puternic, dispunand de mari mijloace mili-tare, le intrebuinIeaza, cu metodele acelea perfecte lacare a ajuns omenirea astazi, pentru ca, in numele uneinaliuni, s'd treaca peste tot ce insemna Odd in momenta!acela o Iara §i. o patrie §i sa realizeze ce reprezintaStatul national integral, Imperial, cu tendinIa de con-tinua expansiune, odata cu na.cia, manata tot Inainte,0 In Weptarea intinderii ei peste parnânturi slab apa-rate.


Intrebarea se pune: este oare dator, pentru aceasta,eine se simtea intr'o tall, cine avea iubire pentru o pa-trie, sa jertfeasca toate aceste obiecte ale iubirii sale,toate aceste legaturi de care pfind atunci fusese a§ade prins, pentru ce sa sacrifice numai zeului nationalimperialist, care a ajuns in felul acesta stapAn pe toatebunkatile pgmfintului anexat 0 pe toti inclivizii carise gasesc a§ezati pe dânsul?

Si o aka' intrebare, tot a§a de insemnata, se pune:Chiar daca este cineva incredintat ca a§a trebue s'a sefack oare exista putinta ca, peste ce a fost Tara §ipatria, sd se ajunga la conceptia aceasta superioaraa singurei natiuni, teritoriale 9i extra-teritoriale, carenu ar trebui sà mai tinA sama de nimic?

s'ar putea pune 0 o a treia intrebare, care nici eanu este fkl Insemnatate: este bine pentru vieata ingeneral a omenirii ca formele acestea, ale caror hotare sesfarkna, care dispar de pe harta lumii 0 de care nu se maitine sama in eartile de geografie, sa se piarda, 0 insu0Statul care a izbutit sa realizeze un ideal supra-nationalcotropitor, urmarit mai multâ vreme, are el oare unmare avantagiu dacA se sprijina numai pe ideea sa gene-ratoare, pe aviintul skl, pe mijloacele de ocupatie mili-tall 0 pe toate resursele unei administratii de stil mo-dern, dar dupd vechiul sistem napoleonian, necerfind loan-torilor altceva deck adeziune, ascultare, 0 teritoriuluialtceva deck elementele materiale pe care le cuprinde?

Pentru a lamuri aceste lucruri, venim intfiiu la fate-lesul acestei notiuni de lark care nu trebue confundatàcu notiunea de patrie, mai inalta, mai tkzie, de o mai

i

TARA 1, t PATRIE t, a IMPERIU s 249

mare valoare, dar de sigur ea nu nimice9te intru nimicpe cea, lia de folositoare rostului moral al a§ezariloromene§ti, care este tara.

a Tara* inseamna, precum o dovede§te originea latina acuvantului romanesc, o bucata de pamant. Dar pamantulacesta are, in afara de infali§area materiala a solului pecare calcam 0 a izvorului hranei noastre 9i al tuturorcelorlalte producIii economice, o valoare istorica per-nlanenta, chiar dupà dispariIia unei autonomii sau inde-penden-ce dela inceput, 9i din el se desface, a9 zice, ca unfel de abur al pamantului, ceva imaterial, sufletesc,ideal, in care se gasesc amestecate toate elementelecelui mai departat trecut, toata simIirea §i tot ganduloamenior cari au trait, toata aceasta framantare apamantului cu omul §i a omului cu pamantul.

Pentru a vorbi de lucruri care ieri s'au impus aten-Iiei, uneori bucuroase, alte oH ingrijorate, a tuturora0 care multa vreme Inca vor forma obiectul unei preocu-pa-0.i foarte de aproape, pentru a veni, deci, la exemplulaustriac, Austria nu este deck termenul luat dela oprovincie, ea insa9i odinioara traind in doua bucaci,pentru a cuprinde §i teritorii care au ajuns sa fie alipiteimpreuna prin voinIa 0 interesul unei dinastii, venita,de altminteri, din celalalt colt al lumii germane §i avandmai multe legaturi cu Alsacia 0 Elvelia deck cu parIiledunarene, a§a incat a Austria * se aplica unei colecIiide OH, fiecare cu alt inceput 9i cu inceles deosebit.

Ce poate fi comun, inteadevar, intre regiunea demunte, plina de aminbri ilirice 0 de penetra-cie latinfi,de forma-tie pastorala, care este Tirolul, apoi intre parcile

g

250 SFATURI PE 1NTUNEREC

acelea, indreptate atm Italia, unde a patruns o vieqaorapneasca a carii intindere §i. asupra vailor tirolezeera o imposibilitate, mai departe intre Stiria inchisain margeni germane mai stranse 0, in fine, intre cele-lalte pani care, incetul cu incetul, peste desnaliona-lizarea Slavilor 0 stravechi influeni.e latine, au ajunssa se uneasca in acest nou concept dinastic 9i adminis-trativ ?

Daca intreaba cineva insa pe cel mai bun Austriacdin timpurile noastre, care acum are datoria de a devenicel mai desavfir§it German, ce iubqte mai mult, el nuse va opri asupra splendorilor, care niciodata nu vorreveni la ceea ce au fost odinioara, ale Vienei, facuta dearhitecli italieni, dupa planuri italo- franceze, pe vremeaMariei-Teresei §.1 a lui Iosif al II-lea, nici asupra tuturorelementelor cu care au fost a§a de dornici faIa de aceastacapitala Imparaiii de odinioara, gandindu-se mai multla dânOi, la rostul lor european, la valoarea lor mondialadecht la aceasta buna burghezie de odinioara, care eainsa§i avea tradilii cu totul deosebite §i care traia inMoabit sau in cutare alta suburbie a Vienei mai multdeck in contact cu vastele ringuri imperiale.

Tirolezul iube9te Tirolul. Alaturi, in Stiria sau Carintia,se vorbe§te un alt dialect al aceleia§i limbi. Fluturapretutindeni umbrele altor stramo§i. Natura, creatoarea oamenilor §i influeqata, ea insa,i, In toate manifes-tarile ei, de oameni, este alta in fiecare loc.

Aceste alipiri trebue oare parasite? Trebue impuli-nate sufletele umane prin aceasta lepadare a Mr? Pentrua cita un exemplu, se poate lua oare din sufletul unui

TARA f, PATRIE , iIMPERIUs 261

Roman din Oltenia amintirile, tuturor acelor lucruri,de o vechime care intrece insa9i forma-Pa deplina a nea-mului romanesc, care sunt legate de regiunea aceea aBanatului, mai tarziu sfaramata in doua bucài, ci care1§i are indreptarea spre regiuni de acelea mai fericite,de o primavara care vine mai curand, de o iarna maipulin aspra? Aceeaci stare de spirit Ae constata in Ar-dealul intemeiat de Unguri: sunt atatea ccari* roma-necti, cum este a Oltului, a Muracului, in care sateanulcare ramane acolo, ba chiar i cel care s'a deslocuit,dar nu se poate despaqi cu gandul de vatra familieisale, intalnecte un element moral pe care nu-1 poategasi aiurea.

Deci a distruge Ora insemneaza a impulina sufletulomenesc, i construcTiile celor mai mari block-housuripolitice imperialiste, corespunzand cu acelea ce se in-cearca prin crap in timpurile noastre, sunt la dispoz4iacelui dintaiu cutremur, tocmai din cauza indrazneliiconstructiei lor.

Dar nu din vieala aceasta populara, ci din conlucrareaistorica, din elaborarea morala, din manifestarea intr'oliteratura, pe langa tot ceea ce cuprinde o vieala istorica,se creeaza noliunea de patrie. La nqiunea aceasta aulucrat mai multe generaiii. Ea creeaza pentru Tirolezca c pentru Carintian, ca c pentru locuitorul din Car-niola, ca c pentru Austriacul din Austria-de-jos saudin Austria-de-sus, un patriotism austriac, precum, in

rile noastre, influenIe de cotropire straina au creat unfel de conctiinIa generala ardeleana, pentru a nu vorbide Basarabia, unde nu sunt, cleat Moldoveni cu con-

,


tiin moldoveneasck 9i ace1a0 lucru clespre Bucovina,in afath de ce-a lasat acolo formalismul austriac.

Este un mare folos pentru orice Stat sà alba formqiiorganice, chiar dath nu sunt a§a de adânci ca lara, pecare sa se poatà sprijini in desvoltarea sa.

Nu §tiu daca Bavarezul fdth. Bavaria §i Saxonul fAràSaxonia in Reichul de acum ofeth o bath a§a de solid&cum era conlucrarea, voith i inthrità IDrin bazele comune,intre aceste puteri locale care au disparut.

Ce poate da Ins& acel Stat na-cional imperialist deacum?

El crede Ca prin cucerire §i-a atins toate scopurile 9ith formele noi de Vieap vor ie9i fire§te de acolo, fathsâ intervie altceva deck, gAndul cuceritorilor, activi-tatea de birou a reformatorilor i puterea sthpfinitoarea organelor sale.

Este o in§elare intr'aceasta.Am putut sà o vedem §i la noi, in 9fertu1 de veac care

s'a ispravit aproape dela realizarea unitai naTionale;se poate vedea i in Po Ionia, de thud nu mai este o Ga-ll-Pe austriack o Polonie ruseasth i o Posnanie pru-siank Aceasta se va vedea in noua mare crealie care athrit dela Berlin la Viena i care-§i cautk se zice, uncentru nou in capitala bavareth.

Pentru a exista sara, parniintul a trebuit deatoate comorile. Pentru a exista patria, a trebuit o sfor-tare comuna de mai multe secole. Pentru ca sà existeinteadevar Statul nalional imperialist, in afath demarile momente de entuziasm, pentru aceasta el insu§i

sa-ei

s TARA. ., PATRIt I, IMPERIU 263

trebue s'd dea socieacii lucruri pentru a cáror crearese cer decenii, dac'd nu secole intregi.

Sufletul omenesc va ramânea de sigur ImparIit intreaceste trei concepIii. A sacrifica pe una celeilalte in-seamn'a a slàbi Inse0 temeliile vieIii, ImpreunA aoamenilor in anumite forme comune.

1 Aprilie.

4

STAT 1 SOCIETATE

In momentul &and Statul este considerat, inteo anumeconceptie totalitara ,i dictatoriala, ca elementul de cape-tenie, avand drept sa faca tot ce vrea cu societatea,§i &and formele cele mai deosebite se succedeaza dupabiruinta actelor de violenla de care se carmue§te acumlumea, mi se pare ca este bine ca toli cei cari s'au ganditla legatura dintre Stat 9i Societate sa revina asupraacestui subiect, care cere fara Indoiala o nota lamurire,dictatura cominand doua lucruri: valoarea personala saulegala pe care au ajuns s'o aiba dictatorii 9i posibilitaIilecare se gasese in insa§i aceastrt autoritate a Statului,care a crescut, s'a impus §i domina, nu prin mijloacelepe care le are Statul Insu§i, ci prin acele calitali perso-nale pe care un om le are intr'un moment dat §i care,cu fatalitaTile care sunt legate de fiinIa noastra, potnu numai sa dispara odata cu vieala, dar sa se Intunecedela o bucata de vreme, de boala, de varsta, sau numaide oboseala pe care o provoaca aceasta necontenita nece-sitate de a se afirma cu toata puterea in fiecare clipa§i chiar de a Intrece intr'un moment, pentru a legitima

XXXVII

STAT SI SOCIETATE 255

aceasta st6pfinire asupra oamenilor, ceea ce ace1a9i indi-vid hottiritor a dat in momentul de mai inainte.

S'a pretins, poate nu cu deplinA dreptate, a Ludovical XIV-lea, pe care 9i intr'o conferin0 recentA am eau-tat s6-1 arät, pe baza memoriilor sale, a9a de interesante,ca pe un om de o conoiin0 delicat6, avind rAspunderefaIa de Dumnezeu §i. fard de judecata veacurilor care vorveni, ar fi rostit cuvintele: # Statul sunt eu )).

De fapt, cu tot amestecul marelui Rege francez intoate afacerile publice, cu toatà iscalitura sa adevàratasau push' ca o simpla forma supt actele publice, Ludovical XIV-lea a fost fdrä indoiala o personalitate cople§itoare.Dar nici el nu s'a contopit a§a cum pretindea ca o face,subordonându-se unei forme abstracte §i eterne, Frederical II-lea, cu Statul, nici n'a manifestat pretenIia de aface ca Statul insu§i sa disparg, pierzAndu-se in indivi-dualitatea lui stapânitoare. In realitatea mai modesta alucrurior, a fost altceva: Ludovic al XIV-lea a supra-veghiat birourile sale, dar aceste birouri, cu miniOriicari stAteau in fruntea lor, lucrau dui:a conoiiaca §ipotrivit cu voinIa lor, 9i nu odat4 acel care este pre-zintat ca un teribil dictator regal, ca uu tiran carezdrobeOe toate resistenIele, a trebuit sd primeasa nunumai sfaturile, dar 9i observaIiile unor miniori, cariOiau mai bine dealt dânsul 'Ana la ce margine poatesa mearg4 apelul la bugetul unei Iari stoarse de marinevoi §i de ambilia fdra hotar a Suveranului.

Dar de sigur cd dictatorii, miniorii sau cei a carorsituape a trecut de margenile unei autorithli ministe-riale §i a ajuns sä ia in stapânire §i locul cel mai inalt


in Stat, savar9eau aceasta gre§eala de a incerca, spriji-ni-p pe aceasta putere excepPonala de care am vorbit,sa Lea dintr'un Stat puterea dominanta asupra Socie-tavi.

Voiu incerca a dovedesc imposibilitatea realizariiacestei mandre pretenPi. Nu cred in posibilitatea acea-sta de a face ca Societatea sa cante, sa danIeze, sa lucreze§i chiar sa gandeasca dupa cum hotara§te Statul, pen-tru un motiv hotaritor. care este foarte u§or de in-celes.

Statul este farä indoiala o abstracPe, un lucru creat,care a ie0t dintr'o lunga desvoltare istorica §i caruiai-au trebuit §i anumite proptele de teorie, care s'au sta-bilit mai tfirziu, insa evul mediu, de§i vieala romana .nu era necunoscuta, n'a avut niciodata simpil Statului.0 piramida de stapanire de pamant §i de autoritatelegata cu aceasta stapanire a pamfintului, in frunteacareia statea regele el insuO, supus unor anumite formecare-I intreceau pe dansul, iar peste piramida feudala §ipeste acela care statea in varful ei nu era nimic care sa liarmonizeze mi§carile i sa creeze o conlucrare 0 o subor-donare totala.

Nu este epoca din istoria omenirii in care inIelegereaputerii sa fie mai grea dealt aceasta, fiindca iara0 nueste una in care legaturile sa fie mai multiple, mai deo-sebite §i mai elastice, ceea ce vine dela sine din necesi-talile vielii organice, §i, cu cat o epoca se sprijina maimult pe necesitaPle organismului, cu-atat ea intrece pecelelalte, care ajung ali cauta sprijinul intr'o simplateorie sau inteo forma mai mult sau mai pu-Pn uzata.De§i i s'a atribuit lui Ludovic al XIV-lea formula despre

STAT SI SOCIETATE 257

care am vorbit, este foarte sigur Ca el n'ar fi fost in staresa defineasca nutiunea de Stat, 0 intre tuti cugetatoriitimpului sau, de 0 atunci traiesc in Olanda oamenii cariau creat teoria dreptului international, cum este Grotius,nimeni n'ar fi fost in stare sa dea in aceasta privintaIfimuririle pe care in timpurile noastre le poate prezintacu upirin/a, sprijinit pe o lunga elaborare, 0 un tanàrprofesor de drept constitutional, la cea mai noua 0 maislab& dintre Universitatile vremii noastre. Au trebuitmulte lucruri: ra-tionalismul lui Descartes, actiunea filo-sofiei i secolului al XVIII-lea, jaloanele pe care le-a puscugetarea de limpede sinteza a lui Montesquieu, a tre-buit 0 avantul metafizicei germane, pentru ca prinSavigny sa se ajunga la ceea ce astazi se intelege prinnutiunea de Stat.

Pornind aceasta noliune din izvoare atat de deosebite,rezultat, in unele privime Inca 9ubred, al tuturor influen--telor care n'au conlucrat intre dansele, fiindca nu seuneau in originile kr, Statul este inteo continua elabo-rare, iar elaborarea aceasta este supusa prin insu0 carac-terul ei influentelor care yin din adancul Societatii. A9aluck acela care pretinde A regenteze 0 sa stapaneascatotul, de fapt nu este Tlecat un eflux al celor de unde aplecat 0 se gase§te necontenit supt presiunea, chiar dacrto ignoreaza 0 chiar daca, in trufia sa, o desprque§te,a pornirior care yin din adancurile vii ale grupariloromene9ti 0, de altfel, ale umanitatii inse0, care influen--teaza, dela o -tail la alta, mersul tuturor lucrurilor.

Societatea insa e altceva: este viea-ta stransa impreuna0 care 10 creeaza ea insa0 legaturile ei.

a


Ea este a tuturor 0 a fiecliruia. Nu exist& nicio cate-gorie omeneasca, crick de umilà, care sa nu inraureasciftasupra ei. Cel mai mic, primind invhOturile celui maimare, hotArd§te prin felul cum le inlelege asuprape care acesta poate s'o aibà asupra lui i asupra tuturor

Un schimb necontenit de curente de sus in jos, impe-rioase, dar nu intotdeauna active, 0 de jos in sus, umile,dar de fapt atotputernice, se petrece Intre teorie §i rea-litate, una intrupata In Stat, cealaltà traind, crick deaspru ar fi regimul de apásare, in Societatea ins60. Cain orice lupta care se da intre reaIitài1e vii i abstrac-Iii le cele mai inalte, ie0te chiar din minlile cele maiinzestrate i reprezintate prin individualitàlile cele maifericite, biruinla este totdeauna la ceea ce cuprindemai mult din acest tainic radium care este vieqa ome-neasca ins60.

AparenIa este, foarte adeseori, cà Societatea, adecriacest grup de caracter organic al oamenilor vii, se supunecu desavar0re poruncilor care au venit din sferele sublimeale concepIiilor de Stat. Ai zice chiar ca In aceastà supu-nere este §i o acceptare, o parásire a orice ar fi impotrivaaqiunii care s'a exercitat asupra gruparilor omene0i.

UitaIi-và mai bine 0 vei vedea ce se intampla Inrealitate: conducatorii Statului sunt foarte satisfaculi canimic nu se ridica Impotriva ordonanIelor kr, dar nuva trece multà vreme 9i, cu aceia0 oameni la cfirma saucu al%ii, ceea ce se främfintà In aceste adancimi genera-toare de vieaVa, cum sunt adancimile inse0 ale Oman-tului, care nu hränese numai semintele, dar contribue

aqiunii

celorlal-ci.

STAT 1 SOCIETATE 259

la desvoltarea lor, va rasari din nou intr'o interpretarecare cuprinde mai multa vieala deck ideia insa§i, decksistemul teoretic dela care interpretarea a plecat.

Dar in relaiiile dintre Stat §i Societate mai este deobservat un lucru:

Statul are la dispozi-cie cancelarii §i intreaga ierarhieadministrativa, cu inspectori de toate gradele, cari sepot raspandi pe teritoriul nalional, pentru a cercetaceea ce se petrece §i a impiedeca aceea ce este impotrivavoincii oamenilor cari domina. De sigur ca da. i acestansamblu de voinIi ierarhizate este Para indoiala impre-sionant, atat de impresionant, incat de stralucirea luinu se mai vede ceva care, cu mai pulina stralucire, estetotu§i insa0 realitatea atotputernica. VoinIa pe mai multegrade care se exercita cu atata autoritate aparenta nuaduce insa cu &Ansa puterea, ci numai dorinla de a faceca aceasta putere sa se manifeste inteo anumita direclie.Daca Societatea nu ajuta, orice putere de Stat e farafolos. Chiar aceea pe care n'o exercita Statul nalional,ci puterea, cu mult mai u§or de exercitat, care sta inmaim unei stapaniri straine, unei ocupaIii militare sauunui regim de cucerire. Societatea poate refuza vieata,§i prin aceasta se zadarnice§te totul.

Dar, pentru a putea sa deie aceasta vieqa, care esteneaparata §i fara care Statul nu poate face nimic, elinsu§i trebue sa aiba grija aceea, mare, de a ajuta des-voltarea normala, sanatoasa, a acestor puteri minunatecare zac in adancul SocietaIii. Cu cat mai mulli oameniivor inIelege §i. vor simli, cu cat vor fi lasaIi mai mult


a voi, cu cat voinIa lor va fi ajutata mai bine, pe .cailefire9ti ale unei sanatoase desvoltari organice, cu atilt §i.Statul se va simIi mai puternic. .1, In modestia ei, Socie-tatea, care, In totalitatea ei, n'are preteniii 9i nu gase§tenici mijlocul de a le manifesta Inteo forma unitara,aceasta izvoritoare de vieala, pe care am putea-o asamanacu minunea cre§tina a moa§telor izvoritoare de mir alesfinTilor de pe vremuri, nu reclama nimic pentru &Ansa,ci se mullame9te numai cu fericirea ce se revarsa asupraei din insa§i aceasta ingaduire.

0 incheiere este de tras din aceste lamuriri, care nutind sa introduca cine 9tie ce noutate in chestiunea,atat de discutata, atata vreme. Anume, ea Societateatrebue sa se mangae, In con§tiinIa puterii sale, faIa deorice Incercare s'ar face cu &Ansa, dar Statul insu§i, IndorinIa de a Intrebuinla vieala care exista in afara dedânsul, nu trebue sa neglijeze niciunul din izvoarele dincare cu cat va &gal mai puternic vieala, cu atilt se vorajuta scopurile lui chiar.

15 Aprilie.

DISC IPLINA INTERIOARA.

In momentul cand se urmeaza o aqiune, care de sigurar fi putut sa fie evitata cu mai multa IMelegere de oparte 9i cu mai multa prevedere de alta, 9i in acest cazam fi dispus in momentul de faIa, cand atatea problemese pot ivi, de toate forIele morale ale poporului nostru,menite sa Infrunte greutaIile nesfar9ite pe care cei carepoarta vorbe din loc in loc nici nu pot gaci cat demult apasa asupra viitorului poporului romanesc, credca o intrebare se pune, daca nu pentru oamenii cari,prin fanatismul lor, sunt in afara de orice sfat 9i de oricebuna Indrumare, ci pentru cei cari, In Stat, au numaidatoria de a face pe oricine sa simta care este temeiulunei societaIi politice ameninIata in inse9i temeliile ei:aceia a disciplinei interioare, fara care toate silinOlecare se pot face, si cu binele 9i cu raul, cu acest rail caretrebue sa se indrepte dupa sfatul cugetatorului roman:0 a ura a9a, luck sa te pregate§ti a iubi*, nu pot saajunga la capatul dorit.

Multi, i§i inchipuie, 9i sunt societaIi 9i astazi caresunt sprijinite pe aceasta baz4 , c.a. nu este nevoie ca fie-

XXXVIII

262 SFATURI PE INTTJNEREC

care om sg aibg in el insu0 un tribunal de judecatg, incare inaintea con0iinIii lui sa se infali§eze toate impre-jurgrile 0 tot ceea ce a ficut el faIg de aceste impreju-rarL Ei socot cg ajunge un singur lucru: autoritateaStatului. Statul acesta este infali§at in mintea atitoraca o putere misterioasa, diving, prezintându-se pretu-tindeni, intrebuinVind 0 toate mijloacele presiunii exte-rioare 0. toate acelea ale strgbaterii interioare: la eltrebue sa te adresezi de cite ori nuli cuno§ti drumul,sau iIi dai sama cg ai pornit pe unul care este nepotrivit.El te are in grija lui 0 el este rispunzator 0 de gre§elilepe care le faci. Se merge a§a de departe, Unit, maiieri, and era vorba, intr'un org§el de provincie, care-0avea odinioarg breslele, de nevoia ca 0 negustorii 0me9terii sa nu stea risipili, ci sg aibg 9 tovgra0e sufle-teascg impreung, cu steagul ei, ca odinioarg, raspunsulacestor negustori de ispravg. 0 acestor me§teri price-puli a fost ca e foarte bine, dar pentru aceasta sa neadresgm la cutare Camera de Stat.

A§a, tot cu porunci ca pentru con9tiinla fiecgruia,care nu este insg aceia0 dela un om la altul 0 fiecarecon0iinlg are a face cu altä problemg, nu mai poatemerge. Nu poate merge astgzi cu atilt mai mult, cu cit,de pe urma atitor pacate care sunt adevárate 9i de peurma at:A-tor legende care nu se sprijing pe nimic adevg-rat, ci sunt puse in circulaIie de oameni interesali, seajunge a se crede cg intreaga lume româneasca estesupusg influenlei nefaste a unor oameni cari duc o vieqgprivatà pacgtoasa, cari 10 implânta mânile pang incoate in avutul public, cari exportà aurul farii in deo-

DISCIPLINA INTERIOARA 263

sebite strainatati, cari fac miliarde din rosturile publiceineredintate lor, aceasta mi-o spun sute de scrisorial carol. stil §i a caror tendinta sant potrivite cu cul-tura §i obrazul acelora cari le trimet. Da, cu acestepareri, intemeiate pentru foarte pu%ini, neintemeiatepentru cei mai multi, lumea, care era deprinsa sa a9tepteorice indreptare dela Stat, s'a deprins acum sa consi-dere Statul ca apartinand unei clase ticaloase, care artrebui sa fie rasturnata de azi 'Ana mane, chiar cu pri-mejdia de a arunca toate lucrurile in haos.

In astfel de conditii evident ca, daca este, pe de oparte, obiceiul de a se agate cineva de pulpana Statului,iar, pe de alta parte, se adauge incredintarea ca gestulcel mai bun al aceluia care s'a agatat de aceasta pul-pana, odinioara a§a de respectata, este acum sa ras-toarne pe acela de care s'a prins, abdicarea de con§tiintilfeta de puterea de sus nu mai e cu putinta.

Atunci, fiindca o disciplina trebue unei societati, altfelcele mai mari insu§iri putand sa devie n4te defecteunele chiar pierzatoare, capabile sa clued de rapa

societatea prin insa§i inteligenta §i vointa ei, unde s'arputea gasi aceasta indreptare in fiecare clipa?

Sunt mul%i, foarte multi, i ei se socot pe dâniicu zecile, cu sutele de mii, cu milionul, iar eu cred casocoteala pe care o fac este mai mult o speranta pecare o iau drept o realitate, caci masele tarane§ti n'auscos, in ultima manifestatie electorala, deck un mare §iindreptatit strigat catre dreptatea care li se refuza,.faraca prin aceasta sa fie legati pentru totdeauna de un

gi

gi


anume crez gi de un anumit om , stint asa de multi,totusi, cari cred ca n'au nevoie sa se Intrebe pe ei 140,ci, despre-Cuind Indreptarea venità dela Statul, confundatcu inchipuita putreziciune a unei intregi clase sociale,care aiurea nu este in general mai bunk' cleat cea delanoi, ba uneori cu mult mai rea, se refugiaa supt auto-ritatea indiscutabila a unui om pe care nu-I cunosc sidin care-si creeaza fiecare eroul de care ar .avea nevoies'i In a cilrui pazà puntindu-se, ar putea sä ajunga, far&ostenealä si In lipsa oricarii experience, la locurile hoth-ritoare din societate.

Am asistat eu, care am ingaduit totdeauna in jurulmieu orice parere personalà, care am incurajat la eleviimiei orice gfindire proprie, care am asezat mai sus peacela care, stiind chiar mai pulin, scoate ceva care-iaparcine, deat pe acela care, cu cunostintile cele maibogate, nu face decfit sil repete ceea ce a auzit dela alcii,

am asistat, zic, la aceastà dureroasa priveliste: oa-meni cu studii superioare, profesori de Universitate,vechi dascäli ai tinerimii, septuagenari, octogenari, inain-tea cfirora m'am inchinat o vieaVa Intreaga si pe cari-irespect adtmc si in greselile lor, femei nobile, gata detoate sacrificiile, baieli cari indreptdcesc cele mai fru-moase kperanCe prin insusirile lor de gAndire si de sim.cpolitic, de avgint creator, abdicând total inaintea uneiporunci care vine de undeva din intunerec.

Acum pot srt spun un lucru pe care nu 1-am marturisit,a-Cilia ani: inteun mare oras, capitala uneia din -Chilecare s'au alipit la Regatul din 1916, vorbind cu cineva,un vechiu ucenic sufletesc al mieu, care in acel loc avea

DISCIPLINA INTERIOARA. 266

una din funcIiunile cele mai importante, el mi-a po-vestit cum un tfinâr pe care-I crescuse de copil, impär-tágind apoi o credinci stropit6 cu atata sthige gi caredoregte ca sfinge nou s6 se adaoge pentru a se ajunge labiruinO, i-a spus aga : u te iubesc gi te respect pentrutot binele pe care mi 1-ai fácut, dar, dacà ag primi delageful mieu ordinul de a te ucide, ag descarca toate gloan-tele revolverului mieu In capul gi In pieptul d-tale *.

Este aceasta disciplina ? R6spunsul trebue s6 fie, cuscArbsd gi indignare: Nu!

Nimanui nu-i este iertat A vrajeasc6 pe un altul inaga chip, hick s6-1 fac6 incapabil de a vedea singurdrumul sau gi de a primi o raspundere care s6 fie numai acdngtiinIei sale.

Ceea ce recomand, gi regret c6 nu pot s6 introduc inaceste cuvinte toatà caldura de care imi este stApanitsufletul, este ca fiecare Ali fac6 disciplina sa inte-rioarä.

Este mai ugor deck sa te lagi pe tânjeala Statuluigi mai ugor cleat s6 ingenunchi cu fruntea in Iàrânáchiar inaintea unui gef genial, cu atat mai pulin inainteaaceluia al carui geniu este numai In inchipuirea d-tale.

SA observi limpede lucrurile care sunt, s6 nu privegtica dugman pe cineva afatat cu degetul ca atare, s6 nucrezi in toli nerozii cari -ci se imbulzese, sä nu impagi peoameni in douà tabere, din care una infhligeaz6 toat6sfinlenia, iar In cealaltä sunt gr6m6dite toate pacatele,sfi nu rupi naliunea in doull: intre prieteni pe cari liadori gi intre dugmani c6rora li doregti atilta fair, Iliadunui inait cleric i s'a scris d6unazi, de un mizerabil, ca


dupa moarte acela ar trebui sk. fie desgropat si aruncatdincolo de granilà.

Odatà ce Ii-ai dat sama bine de ceea ce se gkseste Injurul d-tale, gfindeste-te indelung inainte de a rosti uncuvânt, Inainte de a pune ceva in scris, inainte de aincerca un gest, la datoria d-tale fa-ca de ceea ce ai vAzutcu ochii d-tale, fark inrkurirea nimanui, si pe urmfi,lucru de cea mai mare importanO, dà-li sunk dackpoli face ceva pentru Indreptarea unei situaIii, dack aimijlocul personal care Ii-ar ingkdui sa incerci aceastkindreptare.

*i, incheind, %in sk mai adaug un lucru: pentru in-deplinirea acestei funcliuni de libertate, a te deprinzica, In orice faci, sk eviIi tot ce este o exagerare, tot cesunk ca o striden0, tot ce este caricatura tragick a unorlucruri care, luate cu toat k. seriozitatea, se prezintk, siIn momentele de cea mai mare energie, totusi intr'unperfect echilibru si intr'o desavArsità armonie.

In acest chip, nu numai ck vei deveni un vrednicurmas al acelor Romani de odinioark, a caror voin0Intreaga se sprijinia pe astfel de precepte, dar vei fa's-pfindi In jurul -Mu o atmosferà de siguranO, far& careo societate este condamnatfi la un continuu zbucium,la o epilepsie strâmbatà, care, incetul cu incetul, ducela incetarea funcliunilor inalte ale miacii si mfink cAtremormfint.

13 Maiu.

XXXIX

ROMANIA LA EXPOZITIA DIN VENETIA

0 telegrama, data fara comentarii de ziarele noastre,anunla ea pentru intaia ()era Romania va fi reprezintatala expozicia de arta din Vene-cia, asa-numita Biennale,fiindca se face odata la doi ani.

Telegrama Agenliei Stefani adauga ca tot in acest anpentru prima oara si Iugoslavia are un pavilion si intl.&prin urmare in aceasta mare concurenIa internalionalfi,menita sa arate si. poezia interioara si virtuositatea detehnica a deosebitelor naliuni, in ce priveste cultivareafrumosului prin pictura si sculptura.

Sa-mi ingaduili sa ma opresc un moment asuprafaptului insusi al crearii pavilionului iugoslav, pentru ase invedera ce periculos lucru este ca, in materie decrea%ie, Romania, ai carii bani se cheltuiau odinioara,la Ministeriul de Afaceri Straine, pentru tot felul desubvericii fara folos si de exhibiIii spectaculoase, dincare lara nu se alegea cu nimic, sa ajunga astfel afi intrecuta de Iari care se afla pe acelasi nivel cu&Ansa si care de sigur in unele privinli nu ni sunt cudesavarsire superioare.


Sa zicem ca nu s'ar fi gasit, de cine a izbutit sa desco-pere secretul crearii pavilionului roman, ceea ce trebuiapentru ca acest Idea§ al artei romane§ti in Venelia sa seridice. Aeolo sunt de foarte multa vreme pavilioane, nunumai ale naliunilor celor mari, care 0-au inseris gloriosnurnele in istoria artei universale, dar 0 pavilioane, nupeste masura de modeste 0 unele dintre dansele destulde bine a§ezate, ale unor naliuni, ca Grecii, care dispunde mijloace materiale mult mai mici cleat ale noastre,0 in pavilionul acela 0 acum doi ani au fost infa/i§atemanifestari foarte interesante ale pieturii contempo-rane grece§ti, care dela seenele academice, invalate laMünchen, ale unui Gysis, a facut un uimitor progres0 In ceea ce prive§te autenticitatea observaIiei naturii0 omului 0 in ceea ce prive§te o varietate, pe care aca-demistul mfinchenez n'o permitea.

Ar fi aparut prin urmare, in anul acesta, §i Jugoslavia,iar Romania nu.

Pictura iugoslava, care fire§te, se deosebe§te duparegiuni, alta fiind inspiraIia, altele tradiiiile, altul mate-rialul de natura 0 materialul uman in Serbia, in vecheaSerbie, in Macedonia, in Croalia; in Slovenia, §i mai alesaltul in Muntenegru 0 In Dalmalia, strabatuta, veacuriintregi, de cele mai puternice curente de arta, nu §i-aca§tigat o faima deosebita in productia artistica mon-diala. Dar intre cei dintili sculptori din timpurile noastre0 poate n'a§ gre§i daca a§ spune: ca prim sculptor alacestui moment, se a§eaza d-1 Mestrovici, care a ddruitBucure§tilor statuia, menita unei apropiate desveliri, alui Ion Bratianu.

ROMANIA LA EXPOZITIA bIN VtNETIA 269

Mestrovici este un sintetic 0 un tipizant 0, in acela0timp, in ce prive9te unele scene ale sale, ca aceea inamintirea bataliei dela Cosovo, 0 unul dintre cei mai or-namentali reprezintargi ai sculpturii in timpurile noastre.

Ace la care a lucrat 0 pentru America, inainte de alucra pentru Capita la Romaniei, acest Adriatic din par-tile dalmato-hertegovinene, unde traiqte vechea rasailirica, atat de strans legata de originile noastre 0 undeau fost atat de adanci infiltraIii romane, va atrage inpavilionul iugoslav, nu numai curio0, dar iruri intregide admiratori ai unei arte atat de superioare.

Iar ochii Romanilor, tot mai numero0, mulIamita,fie-mi ingaduit a o spune, 0 popasului romanesc pecare 1-am intemeiat eu in palatul nostru din Venelia,s'ar fi uitat, nelin4tiIi 0 la capat indureraIi, in cautareapavihonului care ar fi ingaduit ca 9i Romania a parti-cipe la aceastà mare 0 nobila intrecere.

Insa nu este aa. Ceea ce n'a §tiut sa Lea atata vremeStatul, iata s'a indeplinit de Liga Culturala, ceea ceinseamna, de ce n'a§ spune-o ?, maim mea necontenitintinsa pentru cer0t, spre folosul culturii romane§ti.Pavilionul 11 avem. Este unul din cele mai frumoase,a9ezat langa al Italiei, construit supt supraveghereafiului mien Valentin, 9i ginerele mien italian s'a intorsabia dela Venelia, unde personal am Iinut sa fie supra-veghiata trimiterea tuturor obiectelor de artä.

Ca sa se ajunga la acest scop au dat mai mulli, de 0nu prea mulli, 0 ar fi nedrept daca n'a9 spune partea,cu desavar0re hotaritoare, pe care a avut-o, din sumarepartisata Ministeriului sau 0 care odinioara era arun-


cata Para socoteala in toate pfirlile, fostul ministru alIndustriei 9i ComerIului, d-1 Valer Pop, care nu estenici pictor, nici sculptor, nici diletant de arta, dar carea inIeles, mult mai mult decat atatea persoane care selauda cu aceste cunWinIi §i. cu aceste aplecari, ca. Roma-nia are anumite indatoriri culturale dela care, fara a sediminua, nu poate sa abdice. I-am cerut §i mi-a dat,dupa ce incercasem tot felul de alte mijloace, dintre careunul era sa cumpar pentru Liga Culturala cantitatea depetrol de exportat in Italia, pe care ar fi urmat s'o platimanual, din veniturile pe care am 9tiut sa le procur LigiiCulturale.

Am 9i capatat dreptul de a exporta petrol in Italia,§i ma voiu folosi de dansul de Cate ori va fi nevoie denoi cheltueli, pentru afirmarea valorii culturale a popo-rului romanesc. Nu este un lucru parasit, ci numai unlucru amanat.

Dar d-1 Valer Pop a dat, 0 mina intinsa a primit maimult cleat cerea. Am jucat Inca odata rolul acelui<( Lumanarica *, vestit cer9itor din Moldova, care cutreeraora§ele 9i satele cu cate o lumfinare in mana, strangandbanii, cu cari pe urma a dada biserici 9i a reparat mana-stiri 0 de pe urma caruia a rasarit un singur mo§tenitor,caruia ii zicea Titina§, iar eu, dupa o lunga intrerupere,reiau, LI& de neindeplinirea de catre Statul roman aindatoririlor care-1 privesc pe el in randul intai 0 falade nesimlirea bogqilor acestei Iari, rolul lui Lumanarica§i lui Titinaq.

De fapt Romania este reprezintara acum in douasecIiuni, cum o spune, de altminteri, §i telegrama Ageiniei

ROMANIA LA EXPOZITIA DIN VENETIA 271

italiene. Avem in pavilionul nostru putinIa de a expuneopere alese, datorite la patru pictori si la trei sculptori,ale caror nume le voiu da indata.

Dar, in acelasi timp, cum s'a hotarit sa se faca alfituride Biennala obisnuita i o expoziIie a peisagiului euro-pean in secolul al XIX-lea, Romania a fost invitata decomisarul italian, un foarte cunoscut artist el insusi, d-1Antonio Maraini, caruia un sa-i aduc aici public toatemuiçámirile mele pentru deosebita grija afectuoasa pecare a avut-o pentru pavilionul romanesc i expozilianoastra. D-sa a cerut ca i Romania sa trimeata un numarde panze caracteristice, in care sa se vada felul cum pic-torii nostri au interpretat natura, asa de kosebita si deinteresanta pentru straini, a Iarii noastre. Astfel parti-cipam cu patru ori cinci panze si la expozitia peisagiu-lui, si se vor putea vedea, alese de un asa de bun cuno-scator cum este d-1 Virgil Cioflec, alcatuitorul in acestmoment al Expozi-ciei comemorative Grigorescu, lucra-rile caracteristice ale lui Grigorescu insusi, ale lui An-dreescu, a carui insemnatate se afirma din ce in ce maimult in desvoltarea, nesusIinuta de Stat, a picturiiromanesti, si ale celui mai cu autoritate dintre repre-zintançii arte in Romania, d-1 Gheorghe Pe-trascu.

Iata acum principiul dela care m'am inspirat ca pre-sedinte al Ligii Culturale, si voiu lasa aceasta tradiIieurmasilor miei in conducerea acestei societ4i, daca se vagasi vreodata necesitatea de a inlocui batraneIele meleprin altcineva, ceea ce marturisesc ca nu doresc preamult , in alegerea artistilor cari trebue sa expuna.

acestei


Individualismul Indrazne% poate sA fie interesant: elnu este reprezentativ. Tinerelele pot fi promiVitoare, eletrebue Ina shli indreptaleasca promisiunea dela Ince-put. ImitaIia marilor sträini poate sà trezeascii la noio anumita curiositate, arritând ca. # suntem la punct I,dar In strainâtate astfel de dovezi de docilitate, de vir-tuozitate, de talent In a maimuOri nu pot sa de9tepteniciun adevdrat interes.

Revoligionarii, sfidatorii, anarhi9tii, oamenii cari credca au ajuns geniali, far& sa fi ajuns la stadiul fabdäriicare face lucru*le mari, raspanditorii de colori fantastice,cari au cunoscut tot a9a de pulin ca desempul 9tiinça,extrem de çomplicata, a legaturilor misterioase dintrecolori, ace9tia nu pot sä fie un articol reprezentativpentru sufletul românesc cuprins in haina artei.

Destul a trebuit sa Inghità publicul nosttu, de obiceiuindiferent, uneori profund desgustat, farà sA OA curajulde a tranti jos uncle pfinze Inteadevar scandaloase calndrAznealà, ceea ce tot felul de baieIa9i 9i bAieloi autrimes unei comisii de funclionari responsabili dela Mini-sterul Artelor, pentru ca sa acopere pareiii pavilionuluidela Sosea.

Dacri Statul construia pavilionul, ar fi apfirut acea0funclionari, cu acelea0 prietenii 9i cu acelea9i gesturiciudate 9i, In fond, cu aceea9i tendin0 de a-9i bate jocde acest biet public, mult mai inteligent de cum f9i inchi-bue astfel de oameni.

Liga Culturald inseamna Irma tradiIie, sanätate, armo-nie 9i disciplina. Secaturile cutezatoare, ca 9i avant-gardi9tii unei armate care nu va birui niciodatä, au

ROMANIA LA EXPOZITIA DIN VENETIA 273

pierdut pentru totdeauna dreptul de a expune la Bien-nala din Vene-cia.

Vor suspina, vor plange, vor ameninla cu pumnul,vor face scandal, Imi este absolut indiferent: ei ramancu pavilionul dela Sosea, dar la pavilionul interna-Cionalnu vor putea veni niciodata.

De aceea, am ales dintre pictori aceste vaIori reale 0reprezentative, aratand stari de spirit deosebite, dar ade-varate, cu un sentiment de respect adanc fa-ca de artalor 0 fa-Ca de public, cari sunt Gheorghe Petrapu, StefanPopescu, Theodorescu-Sion 0 portretistul Stoenescu. Iardintre sculptori s'au impus, printr'un talent pe care-1 potcontesta numai admiratorii pasarilor maiestre care stintnumai o linie geometrica, ai figurilor de raposa-Cirefuza-cide prin cimitire, fiindca samana cu un ou de Pa9te 0,alaturi, crea-Ciile pe care vame9ii din State le Unite le-auluat drept fragmente de fier vechiu, Han, Medrea,Jalea.

In anii viitori vor veni alcii la rand. Nu-i voiu Intrebacare este vrasta persoanei lor, dar vrasta artei lor, aceeao voiu cere.

20 Mai.

XL

SUEDIA REGELUI GUSTAV

Suedia sarbatore§te cei optzeci de ani de vieqa,cuprinzand atalia ani de domnie ai regelui Gustav alV-lea §i fare popoarele legate de foarte multa vremeprintr'o prietenie cu atat mai prelioasa, cu cat esteaproape cu totul dezinteresata, cu poporul suedez, sun-tern p noi, cari nu trebue sa ne platim numai cu obi§nui-tele cuvinte de politeta, cu prilejul acestei sarbatorinaVonale, care reune§te in adevar sentimentele aproapeale totalitalii poporului suedez.

Sunt mulIi ani de cand inainta§ul regelui Gustav,inrudit cu regina Elisabeta prin femei din laturea ger-mana a dinastiei din Stockholm, a aparut la Bucure9ti,unde a fost primit cu cea mai calda simpatie. Aceastasimpatie era datorita Para indoiala §i. insu§irilor deose-bite ale acestui Suveran, insu§iri pe care le-a transmisurmaplui sau ; era insa Para indoiala, din cauza situa-Tiei pe care amandoua Iarile o au faIa de Rusia amenin-latoare sa se pravale catte Suedia sau care pamfintulromanesc, §i. con§timla acestui interes comun, care seimpunea §i ganditorilor politici celor mai superficiali.

SUEDIA RE GELUI GUSTAV 276

Insa 0 la acei cari nu-0 fac din cercetarea istoriei oocupalie favorit6 0 cari au uitat 'Ana 9i cuno§tinillein acest domeniu pe care le-au capAtat In 9coard,de sigur ca. Suedia trebue sä fie o Tarà deosebit desimpatick prin legatura ce a fost stabilitA, acummai bine de cloud veaturi, intre Moldova lui NicolaeCostin 0 Intre stialucita legiune de lupta 0 biruinla aSuedezilor, supt conducerea marelui rege Carol al XII-lea,din dinastia, careea i-a urmat aceasta dinastie de originefranceza, pornità din mare§alul Bernadotte.

FArà indoiald ea legaturile, timp de vreo doi ani dezile, intre Moldovenii stor0 de Turci 0 siliIi A contribueacum 9i la cheltuelile Cur Iii de refugiu a regelui Carol laVarnila, langa Bender, §i inire aceasta stralucita tova-fa0e de eroi, cari päreau c'a se inspirà din tele mai vechitradipi ale marilor Sage nordice, n'au fost totdeaunadintre tele mai bune. Cine plate0e, nu se Intreabli tot-deauna cui are sa-i faca acest sacrificiu, 9i parerea derAu pentru banii pe cari e silit sa-i scoata. se rasfrange 0asupra aceluia care este pricinuitorul acestei risipe de bani.

Residentul suedez la Ia0 a auzit din gura lui NicolaeMavrocordat §i a boierilor lui, foarte adeseaori, tânguiriindreptalite, cu privire la obiceiul de a cere necontenit,§i de nevoie, fiindcä nu puteau face altfel, al unei armateIn care nu erau numai Suedezi, ci 0 destui Poloni, alecáror apuaturi erau mai aspre, 0 Cazaci, dela cari nuse putea cere cleat foarte pulin in ce prive9te cruIarea-prii In care se &eau.

Dupa ce a a0eptat In zãdar atfitea luni de zile Ince-perea noului razboiu Intre Rusia §i Turcia, In care credea


sa-§i afle rasbunarea pentru Infrangerea nemeritata delaPultava. Carol al XII-lea, hotarit sa nu plece, a fostsilit totu9i sà iasa din casa sa, aprinsa i ciuruitaldegloan/e, pentru ca, inffi9urat in plaponali, sa fie apzat incartqa care-I va duce la Demotich, unde se va a9ezain pat, ca o protestare impotriva lipsei de ospitalitatea Sultanului. Cronicile moldovene9ti, care vadesc con-9tiino publica din aceasta vreme, nu uita sa insemnecare era imensa valoare de vitejie a acestui Suveranstrain, care poate fi pus alaturi de cei mai indraznelidintre conducatorii de o§ti ai Moldovei In timpurile celebune.

4 Leul nebiruit a fost, multä vreme dupa dispariIialui din aceste locuri, un obiect de continua admiraIiedin partea boierilor moldoveni, cari se simleauea kr li este inchisa de mult calea luptelor, in care seilustrasera stramo§ii kr.

Carol al XII-lea a avut in serviciul sau i Romani,precum, pe de alta parte, dintre Suedezii armatei lui,unii au ramas la noi, i se cunowe legenda care pune inlegatura activitatea constructiva a acestor Apuseni curidicarea, prin Mihail Cantacuzino, unchiul lui Voda-Brancoveanu, a acelui Turn al Col%ei, pe care stupidi-tatea timpurilor noastre 1-a daramat acum cateva decenii.

Dintre Romanii credincio0 Leului unul, SanduCo4ea, ajungand in rOia RuOlor, a fost trimes tocmaiin Siberia §i, mai iste% 9i mai inventiv deck atkia al%iistramutaIi in aceasta regiune de inghquri, s'a strecurat,a ajuns in Suedia qi de acolo, printr'o cerere care nuni-a fost pastrata, 19i aratfi dorinTa de a se intoarce la

*

umiliçi

a o,

SUEDIA REGELUI GUSTAV 277

Bucuregti, pentruca aici sunt bisericile legii sale gi con-ditiile de vieatà in care dorea sä-gi ispraveased zilele.

Aceste amintiri insa nu sunt singurele care ni indreaptàprivirile spre Suveranul care, batrfin ca vrfistä, dar nuca inteligenta, vioiciune gi iubire de sporturi, se bucuràastdzi de recunoaoerea national-à gi universald a meri-telor sale.

Este gi altceva care trebue relevat, cu prilejul acesteicomemoratii.

Da* in Europa de acum, exista intre clase deosebiri,rivalitäti, vrajmagii, uri, capabile de a pune in primejdieinsugi organismul national, clack pentru a le potoli,trebue actiunea unor dictatori, cari 41 fac platite serviciile,de sigur enorme, prin triste Ingràdiri ale liberatii cuge-tului omenesc, aceasta se datoregte faptului, pe care 1-amnumi, cu aparent'a de paradox: u iegirea din evul mediu *.

De ce oare acest fel de vieatà, pe care atatia 11 con-siderà ca intunecat, barbar, anarhic g'i de care nu li placesà-gi aduca aminte decAt numai pentru a scoate la ivealàprogresele libertatilor care ar fi venit pe uring, a Insem-nat pentru aproape toatà umanitatea europeana de fapto adeviiratà gi mare binefacere ?

De ce, iegind din acest ev mediu, farà bucuria pe careni-o inchipuim noi cand scriem cartile de istorie, oameniidin epoca moderna, dacg gi-ar fi pastrat amintirea tre-cutului, ar fi trebuit sa se uite cu adânca recunogtintàgi sincerà parere de rAu catre vremurile incheiate, a camIntoarcere s'a ardtat, cum gi este, macar In oarecaremAsura, imposibila ?


Aceasta pentruca in evul mediu omenirea tràia organic.Organic, aceasta inseamnA cd societ4ile 10 aveau alca-

tuiri formate pe incetul, potrivit cu condi-Oile Mr de vieaVa0 cu tendincile lor suflete0i, alcatuiri la care generaOilelucreaza una dupa alta. Alcatuirile acestea aveau marelemerit de a nu deveni niciodatà ni§te forme pur materiale,ci inteinsele s'a pastrat, ca un miraculos radiu ascunsin materiile confuze din adâncul pamântului, ceva dina cea scAparare a minOi, din acea pornire a inimii, oleunde plecaserd.

Suediei i-a fost ingAduit sa pastreze, in foarte mareparte, peste regimul crud al ultimilor regi danezi,peste asprimea eroica a intemeetorului dinastiei Vasa,peste planurile de absolutism binefácàtor al acelui regeGustav al III-lea, care a murit de mfina unuia din nobi-limea pe care incerca s'o deposedeze, ceva din aped-mintele, curat na-cionale, ale acestei epoci a evuluimediu.

Suedia este 0 astgzi o Tara de state, de categorii sociale,fiecare dintr'insele reprezintfind o parte, bine definità§i absolut necesarg, din poporul suedez. Suedezii n'auaruncat ca un lucru netrebnic, cum am facut noi, oclash' stApfinitoare, in care prin mo0enire se cuprindvirtu-%i ce nu se pot forma, prin nicio §coalà 0 nicio pre-gRtire sociald, de o singurà generaOe.

Nobilimea aceasta are in capitala Suediei un marepalat, cu stemele tuturor vechilor familii, 0 oricine dinacestea, ajungand in imprejurgri de stramtorare, bAtrânicari nu pot munci, fete fárà zestre, se adreseaza catreaceasta institutie, poate sa gaseasca spriiinul pe care

SUEDIA REGELUI GUSTAV 279

in zadar 1-ar cauta reprezintanIii unor clase conduca-toare detronate in celelalte Idri ale Europei.

Clerul, acolo unde arhiepiscopii, InsuraIi, pot s'a' fie sicei mai mari poeli ai %Aril, cum a fost cazul pentru Tegner,autorul 4 Sagei lui Frithjof )), Isi pastreaza si acum impor-tan-ca sociara. Fara sa aiba eine stie ce importanla euro-peank burghezia din Suedia Isi line in deajuns loculpentru ca s'a nu fie nevoie de Imprumuturi dela un altpopor. Iar -c6ranu1, puternicul s'i mfindrul Oran, cu strâ-mosi si rastrtimosi liberi, este si astazi un sprijin al -priisi al regelui.

Astfel Parlamentul nu Inseamn6 acolo adunarea unorindivizi izolali, iesici din hazardul unor alegeri sprijinitepe Inselare sau conruplie, ci este Insasi desvoltareaacestei adundri a Statelor medievale. De aici demnitateacare osebeste sedincile lui. Si, In faIa acestor reprezin-tanIi ai unor stari adevdrate, nu ai unor grupe Intâmpla-toare de populaIie, deosebite dupa avere sau cunostinie,ori pierduti In sufragiul universal, sta regele, ca sefulmarii puteri a Statului.

Ca dela Suveran la Suveran sunt legaturile Intreaceasta Adunare si intre acela care lila' liseaza unitateaStatului.

Nici cel mai, radical dintre socialisti nu pune in discu%ierosturile acestei puteri supreme, far& de care toate cele-lalte elemente de vieard pornesc pe drumuri razleIe.

Si regele el insusi, IntrebuinVând si pe socialisti, vedeIn chemarea elementelor de stânga, nu jertfirea dreptu-rilor sale, ci o intarire a situailei regale Insesi, prin toteeea Ce a ajuns, si In formele noua ale particlelor, s5, se


formeze in jurul Coroanei, pentru a lucra impreungcu &Ansa.

De sigur trebue o mare inlelepciune nalionalä pentrua se pAstra aceastä tradi%ie, dar i pentru Suveran tre,bue o cunoa9tere adâncd a istoriel Iärii sale i a psiholo-giei poporului peste care domnwe pentru casà fi fost, in curs de mai multe decenii, acelea, vrednicede a fi scoase inainte ca un model, dintre Gustav al V-lea

dintre 4 Statele> grii sale, reunite inteun adevaratParlament.

1 Iulie.

relatille

ni

XLI

RECUNOASTERI LA VREMEA LOR

Un mare doliu nalional 1 pune inaintea tuturor una dinproblemele care de sigur nu este nouk dar care n'a pututsali capete, din cauza intereselor 0 slabiciunilor naturiiomenesti, rezolvirea in nicio lark de 9i, de ate oridispare o personalitate care a putut sa aduca folos unuiStat, unei naliuni, culturii omenesti in genere, sauoricarii ramuri de activitate, trebue sa se observe, cudurere, Ca laudele, uneori adevarate, alte ori exagerate,care se arunca atunci asupra unui sicriu, ca o ploaie deflori artificiale, sau de vii flori naturale, care in curandse vor ve9teji ci topi, au lipsit prea mult in vieacd, fiinduneori inlocuite, nici macar printr'o tacere dibaciu calcu-lath', ci prin insulte nemeritate aceluia sau aceleia,care tarziu nu se va putea bucura de ceea ce s'a smulsin sfarcit ignorarii sau clevetirii.

Dela zguduitoarele evenimente, pline de atata durere,pe care n'a putut-o face uitata nici stralucitorul triumffinal, cu toate indatoririle pe care le impune acelora

1 Moartea Mariei a Romfiniei.


cari au participat la dânsul, ori s'au bucurat numai c ael a fost cfistigat, evenimente care constituie istoriatragic& a Marelui Razboiu, s'a incercat de multa lume,chemata si nechemata, informata si mai pulin informata,interesata intr'o directie, sau in aka sau mar-ginita numai intr'un domeniu tehnic, a se infaIisa actelecare constitue aceasta irire drama nalionala.

Atalia si-au facut o glorie din lucruri pe care nu le-ausavArsit ori au stiut sa intoarca povestirea In asa fel,inck partea lor sa apara cu totul deosebita de ceea cea fost In realitate. Nu se pot numara ignorarile naive

neinteligente, ca si inteligentele ignorari voite, careimpiedeca si prina astazi poporul rometnesc de a deosebiIn ce priveoe contribuTia pe care a adus-o fiecareintru savarsirea vremurilor, indeplinita in impre-jurari atat de extraordinare. Nu s'a uitat, din lumeapartidelor, nimeni dintre cei cari, insufle-c4i fara Indo-iala de un frumos sentiment patriotic si national, n'auputut scapa din vedere, de pe urma unei vechi obis-nuini,e, tot folosul care avea sa iasa din biruinla uneianumite politici si pentru persoana kr.

Protagonioii acestei lupte -cu greutalile vremurilorsau prieteni credinciosi de-ai lor au invartitcu mestesug adevarul privitor la aceste mari evenimentedin istoria lumii, care sunt hotaritoare pentru intregulrost al naliunii noastre.

Cunoastem astazi, prin publicalia statului-major, bineMouth din punct de vedere militar, careia frisk In orfin-duirea documentelor, i s'ar fi putut consacra mai multaatenVe, toate m*arile de trupe, toate succesele

directie,

anumiti

si

si

voint,ii

RECUNOA$TERI LA VREMEA LOR 283

toate neizbanzile, din care s'a alcatuit aceasta a§a decomplicata 0 in fond a§a de dureroasa poveste.

0 carte scrisa cu talent1, asupra careia am avut candvaprilejul sa ma rostesc, dar din care lipse0e, fara a seputea face o vina autorului, cadrul de istorie univer-sala, ca i competenIa militara speciala i, dupa parereamea, mai ales acel element esential care este partici-parea la vieala sufleteasca agitata a fronturilor sau laaceia, sfa0ata de atatea intrigi, dar animata de atateasperani,e, din lunfea civila a retragerii, a cautat sa acre-diteze asupra luptei noastre de unitate nalionala anumiteopinii, in ce prive0e oameni i imprejurari ; ea a capatat

o editrie franceza, care a primit laudele cuvenite buneioranduieli a bogatului material, in mare parte oficial.Generali de mare valoare, carora li se datoreaza biruinte,sau acei ean l. se socot a fi fost invinuiti pe nedrept, atunciand s'au cautat cauzele infrangerilor celor mai ru0-noase, au luat cuvantul, in carti care au trecut maimult sau mai putin neobservate 0 din care de sigur sedesfac adevaruri, dar, in acela0 timp, i psihologiinervoase §i pasionate, care ar fi putut fi corectatedupa ce s'a ajuns scopul i sufletul trebuia sa se indreptespre o nobila inseninare.

Nu s'a facut pana acum bibliografia atator scrieri incare se cuprind memoriile luptatorilor §i care vadescuneori insuOri exceytionale in ce prive9te darul, totu0a9a de larg raspandit in poporul nostru, de a povesti uman

mi§cat imprejurarea in care a fost cineva amestecat.

A Kiritescu.

ci

0

1 d-lui


Dar, daca n'ar fi luat insa0 condeiul, pe care instinctivs'a simlit stapana din primul moment, aceia care a fost,dela un capat pang la altul, numai o credinVa, o voinra0 o flack% sfanta, multe lucruri ar ramânea neinlelese.S'ar crede, ca, in ce prive0e dinastia insa0, a fost laRegele Ferdinand numai dramatica lupta interioaraintre sangele sat', amintirea familiei sale, indistructi-bila legatura dintre un om 0 rasa careia ii apailine §iintre inaltele datorii ale unui Suveran: s'a creat astfel,prin cutare scriitoare roman* in limba straina, foartecunoscutrt 0 apreciata, un fel de legenda a Regeluimartir, in sufletul caruia n'ar fi vibrat cleat durereapentru ca Suveranul cel nou a invins inteinsul pe omulcel vechiu. Fotografia care infali§eaza pe Regina Mariain acel costum de sora de caritate pe care 1-au purtat0 alte princese in timpul Marelui Razboiu, apar4ia eiin grupe de pe front, sau in mijlocul spitalelor de nes-ffir0te dureri, pare a chema iara0 atenIia catre un anumerol, care, intr'un anume moment, a fost indeplinit, cuo vitejie fara pareche, de aceia care infrunta in fiecaremoment boala 0 moartea 0 care, mai ales, dupa expe-rienca celor mai cumplite sufeiiine omene0i, se puteaintoarce cu aceia0 seninatate in end, cu aceia0 hota-rire in fapta, la marea misiune pe care nu i-a incredin-Iat-o nimeni, dar care s'a desfacut dela sine, din marileinsuOri ale neamurilor stapanitoare de la care venia.Dacrt n'ar fi broprile ei din timpul razboiului, dacaopera care infali§eaza o vieala intreaga in adevar a§acum a fost, cu toate tinere§tile stangacii, cu toate alu-necarile catre pornirile fire9ti ale oricarui suflet nou,

RECUNOMTERI LA VREMEA LOR 285

care InIe lege a nu-si parasi dreptul la placerile onesteale vie-tii, n'ar fi aparut, nu si-ar da cineva samtt,fiindca lucrurile acestea nu se pun in Monitorul Oficialsi in forma de comunicat si nu apar In proclamatii,cum nu luta nici In disculia cercurilor care in orice felde imprejurari nu culeg altceva deck nimicuri, si niciacuma ce a fost Inteadevar aportul decisiv al Doamnei,pe care n'o putern plange in de ajuns, dar pe care ma ternca o vom uita prea usor si dupa moarte, aportul ei Inindeplinirea acestei mari opere nacionale, care trebuesa ramana totdeauna legata de nurnele Reginei.

Sa se uite cineva si la conditiile in care au aparutacele carticele din vremea Razboiului, pe care le tra-ducearn cu un asa de iubitor devotament, cu atata ad-miraIie pentru un suflet mare, hick, uneori, originalul11 avearn intea zi si in ziva urmatoare pe masa Doamneinoastre se intalnia tiparita si brosata traducerea roma-neasca : biet tipar de Iasi, pe hartie proasta, cu cernealastearstt repede, pierdut supt pernele rani-cilor si bol-navilor. Dupa trecere de atatia ani de zile nimeni nus'a &Ida, nici macar editura FundaIiilor Regale, Incare au aparut toate baiguielile flacailor bolnavi si toateinsanitatile maturilor perversi, sa dea ediVia, sa-i zicemsi ei: u definitiva *, Irnpodobita cu ilustraIia necesara,macar a acelei mari carti de vremuri grele care a fost,cu deosebire in partea dintttiu, aceea pe care cu ravnttam talmacit-o eu In romttneste: 4 'Tara Mea #.

Cat priveste Memoriile Reginei, ele au fost publicateromaneste de o firma negustoreasca, legata de un ziarimpopular, si cartea a cautat sa fie raspandita In ace-


1ea0 imprejurari de reclama zgomotoasa i vulgar& incare se raspandesc produsele unor bieli bolnave0 ràtàcite sau, de unii profesioni0i, fac o leafälunara, romanul, tot lunar, pe care, cu o rapeziciunema0na1a de robot, izbutesc sa-I alcatuiasca, fara obser-

fara mi§care, fara idei i Para stil. i pe urma,ce, in materie de critica ? Ori laude, care de departe sevedeau ca sunt facute pentruca autoarea era o Regina,pe and inainte de toate avea a face cineva cu unuldin cele mai frumoase suflete omene0i, facanduli mar-turisirea completa inaintea contemporanilor articole decomplezenia la$ i taritoare, de care de sigur mandrafemeie, care a avut curajul sa spun& adevarul despresine 0 ceilaiçi, le va fi privit cu despreIul care se cuvineignoranlei stangace a oamenilor, cari uneori 9tiu bat-jocuri, dar niciodata n'au ce poate insemna olauda care se prime9te inteadevar cu satisfacOe i mul-Iamire.

Deci, nici in prezintarea factorilor morali, nu e aducereainainte a rolului covar0tor pe care ea insa0, din dis-cre-cie, din neobi§nuirr$ cu scrierile istorice, n'a 0iuta-I pune destul in lumina, i adesea ori au rasarit in loclegaturi, atribulii de merit, care se vor fi parut a9a,intr'un anume moment, dar care nu corespund adeva-ruiui.

Trebue deci neaparat a se pune Ia locul cuvenit, inmaterie, nu numai de merit literar, ci de merit uman,a9 zice, peste literatura, aceasta carte care s'a bucuratnumai de o prezintare nedemna 0 de o prquire nein-destulatoare.

minIicari-§i

valie,

;

inIeles

RECUNOA$TERI LA VREMEA LOR 287

Ne gandim, deocamdata, la alegerea celei mai fru-moase, celei mai expresive parIi din aceasta opera lite-rail, aparuta intr'o limba straina 0 de care adeseaorinici n'am §tiut aproape cu totul. S'ar avea in vedere0 influenIa, care e de dorit, asupra invaIamantuluifemeiesc, mai mult deck toate florile care se vor fi ve9-tejit 0 deck toate cuvintele care vor fi perit in de§ert,ceea ce se cade, ca o trainica dovada de recuno§tinla,ba mai mult, ca o expiare, pentru eine a fost Regina Maria.

Vazand-o cineva a§a de hotarita 0 de mandra, cuunele licariri de desprel in ochii aceia cari 9tiau sa fieuneori a§a de buni, s'ar fi crezut ca aceasta atitudinen'a facut-o sa sufere. Aceasta inseamna a nu cunoa0enatura omeneasca. Nu exista om pe lume caruia sä nu-ipará bine cand a fost inleles intr'adevar 0 desinteresat,de alt om, oricare ar fi inalIimea cugetarii sale 0 rangulsocial pe care-I ocupa. Da, pentru produclia noastraliterara, pentru fapta noastra, avem nevoie de recu-noa§tere, de o recunowere cat de larga, dar numai deaceea in care sa nu simlim nici cea mai mica uringi deinteres personal, iar, In ce priveoe pasiunea, orice lucrupatima§ nuli ajunge iinta O jignirile tree pe alaturi decel pe care ar vrea sa-1 distruga.

Dar aceasta mullame§te spiritul de dreptate numaiin ce prive0e scriitoarea 0 personagiul istoric.

Alaturi e insa femeia care a suferit, care a suferitpentru noi, in toata marea ei mandrie, care nu s'a lasatdaramata, 0 in toata iubirea ei adanca pentru acestpamant 0 pentru acest neam. Fara a mai vorbi de mamanenorocita.


Doamnei suferinIilor Marelui RAzboiu i se cuvine unsemn trainic al recunostinlii noastre.

M'am gAndit deci ca, in legAturà cu Comisiunea Mo-numentelor Istorice si cu Invoirea Guvernului, sA seridice la Bicaz, unde s'a retras ca In cele mai grele zile aleei, o mAnAstire care s'ar chema : a s Maicii Domnuluituturor mângfilerilor s.

Cládirea, pentru care ar fi numai daruri de material side munch', si nimic cumpArat, ar fi simplà, dar deosebitde frumoasà. Inlauntru numai mosaicele cu fondul deaur, care-i placeau. In locul sfinIilor luptatori d'imprejurar sta toate Doamnele noastre care au suferit, dela alui Neagoe cu fiul mort pe brale, prin Elisaveta Movild,invinsa s'i tArAtA in robie de Turci, la cAlugArila failnatmAstire care a fost Elena lui Cuza-VodA. S'ar faceslijba mare In zilele care amintesc faptele pentru nalieale Reginei Maria. CAlugAriIile ar fi numai acelea care auavut jertfe' grele In Marele Razboiu, sau acelea care le-aufAcut altfel pentru IarA, pentru neam, pentru scopurileInalte ale vieIii. Potrivit cu gfindul Mariei a RomAniei,ele ar cultiva flori, ar zugrAvi icoane, ar Tese odajdii.

SA ne invAram dela acest cas unic si ilustru. Mai suntatAtea reveniri de fAcut, In ce priveste situatia defi-nitivA a oamenilor In istoria acestei pri.

Comentator zilnic al literaturii mai vechi, rAtAcitorprin reviste uitate, prin ziare pe jumAtate distruse,descoperitor de manuscripte si nu odatá de scrisori princare se vAdeste subit o valoare sufleteascA pfina atunci

RECUN0At3TERI LA VREMEA LOR 289

ne§tiuta, eu intalnesc necontenit, pe langa inalIari carese pot socoti ca nemeritate, dupa ce s'a vazut valoareaadevarata a omului, sa ne gandim numai la soartareputaIiei unui Kalinderu, fara sa pomenesc 0 numelecuiva caruia i s'a ridicat de curand in curtea unei mariinstituIii culturale un bust pe care de sigur ca nu-1merita prin nimic, §i randuri, pagini, destainuiri, carema fac sa ma opresc, mirat de admiraIie §i zguduit denedreptate, inaintea unor 'figuri abia socotite pe vremealor 0 indata dupa aceia cazute, adesea cu desavar§ire,in cea mai adânca prapastie a uitkii. De sigur, delaun capat pana la altul al istoriei politice 0 al istorieiliterare, sunt de facut revizuiri, pe care totu§i se vagasi o vreme care sa le intreprinda.

Dupa poarta de fier pe care au inchis-o asupra trecu-tului, pe la 1870, interesele de grup 9i de club ale 4 Juni-mii*, opera aceasta promite cele mai nea§teptate desco-periri.

din ea va rezulta fire9te, spre onoarea noastra, §i.cele mai cuvenite restaurari de prestigiu, cele mai da-torite acte de pietate.

29 Iulie.

XLII

PROPAGANDELE CARE NI LIP SESC

In timpul din urma s'au petrecut schimbari la organi-zarea a9a-numitei propagande a noastre, cuvânt care acam ie0t din moda 0 care treze0e pretutindeni banuieli,a§a hick ceea ce este adevarata propaganda trebue sa seascunda supt alta forma.

Aceste numiri succesive, aceste schimbari de atribuIiisant cea mai buna dovada ca exista acolo anumite neho-tariri si ea rezolvirea lor Intarzie, tocmai din cauza greu-tavi problemelor care In sfar9it s'au ridicat 0 care, dacaar fi existat de multa vreme, nu s'ar fi ajuns la anumitegreseli ireparabile, intre care cea mai rea este aceea aatat de lungului timp pierdut pentru totdeadna.

Cfind se vorbeste la noi de propaganda, ceea ce inte-reseaza mai mult, In Imprejurarile neobisnuite in caretraim, este, fail Indoiala, acea not& alcatuire a presei,care este pe drum, dar care multa vreme va ramaneaInca nedesavarsita. Urmand unor sfaturi bune, In caresa mi se dea voie a-mi reclama partea, Guvernul a inlelesea trebue sa creeze un organ de direclie.

Aceasta nu Inseamna catusi de pulin ea ziarele careapareau pang acum nu erau conduse de oameni pricepuIi

PROPAGANDELE CARE NI LIPSESC 291

0 nu dispuneau de colaboralia prelioasa a multor oamenidin cei cari sânt capabili la noi de o bunA activitategazetareasa. Afar& de anumite foi care n'au mai rea-parut, nu se poate zice ca vreun organ de presa dinRomania ar fi fost pe alkuri de preocupapile pe caretrebue sä le avem fiecare In ce prive§te interesul nostril§i viitorul pe care sh-1 §tim pregki.

Dar tehnica singurà nu ajunge. 0 experienIa unuiziarist se cere IntrebuinIatfi de cineva care se gase0emai presus de tot ce poate Insemna o experien0 rela-tivA §i margenità.

Ni trebue, cu alte cuvinte, un mare ziar de dimineaVa,In care, pe lâng5.' o informaIie controlatá, sh se &eased§i elemente de acelea de sànatate moralk prin care s'aranima tot ceea ce aduce telefonul, telegraful 0 po0apentru cunowerea Imprejurarilor din Ora 0 din sträi-nkate. Trebue un talent superior celorlalte pentru aavea autoritatea necesará In aceastá unire a sfortfirilor 0trebue un echilibru mental, care, §i la oamenii cei maitalentali, nu se stabi1e9te deck dela o bucatà de vreme.

MArturisesc ea, ffind intre ctitorii acestei creaIii gaze-tare9ti, am fost urmarit multä vreme de Indoialà, clackoricare ar fi valoarea literal% a celor insãrcinali cu aceastamisiune, ea va putea fi dusa la capat.

Declar public, aici, c'd marele povestitor care este d-iCezar Petrescu, a izbutit sg ggseasc a. nota potrivita 0 ea',In pastrarea ei din fiecare zi, controlul Ministerului, carenu poate lipsi Intr'un regim ca acela de astgzi, a 0iutsa nu fie o piedeca 0 un motiv de confuzie, care ar fifost fatal noului ziar Romeinia.

292 SFATURI PS INTTJNEREC

Dar nu este vorba numai de ziarul pe care Guvernul11 sus-cine, ci 0 de acelea pe care el 10 atribue dreptulde a le controla, ceea ce ddinioara era oprit prin Con-stituVe. i intrebaIi-ma pe mine ce a putut sa insemne,In 1931-2, o lunga campanie de neadevaruri ticaloasecare s'a dus Impotriva mea personal, 0 din cauzaunor anumite interese care erau nu numai in tabfiradupnana, dar 9i Intre cei mai apropiali ai miei, ca 0 dinindignarea unor anumiti gazetari, obi9nuili a primiplata.

Se gase§te Instt, odata la Pre9edinlia Consiliului cinevacare, ca mine, refuza a da cea mai mica subventie 0 o spunefa4i9. Ce nu s'a rostit impotriva mea ! i s'au gasit sufletebune care au crezut ea, oriunde sant eu, Intl% confuzia 0lipsa de autoritate, ca serviciile publice sunt in primejdie,Indata ce eu Imi fac aparicia in pragul lor, ca formulenesocotite pleaca din gura aceluia care trebuia sa exprimeIn fiecare moment con9tiinla singura a datoriilor de Stat.Ca adun bani pentru mine 0 pentru ai miei, ea imi cla-desc palate, ca m'am InIeles cu prietenul mieu, acumraposat, Gamber, pentru a vinde pe bani publici carIilemele franceze editate de dansul 0 a caror slaba valoarele 1mpiedeca de a fi vandute.

Astazi, un gest ajunge pentru a Inchide 9i gura ceamai spurcata, 0 trebue sa recunowem ea zgomotul pecare 11 faceau anumite campanii de libertate a presei nuera unit cu vitejia necesara pentru a putea sa rezistefie 0 la cea dintai timida opunere, 0 ca grozavii luptatorisunt mullamiIi cu mica leala care li s'ar asigura, oriunde9i In orke fel de condiIii.

PROPAGANDELE CARE NI LIPSESC 293

Dar, alaturi de aceasta continua preocupaIie ca opiniapublica sa nu fie indusa In eroare, cum a fost atata vreme,propaganda trebue sa aiba doua scopuri, 0, clack in ceprive9te unul din aceste scopuri, s'a facut ceva, de9i nubine , o afirm Inca odata , in alta direcIie nu potobserva nici macar primii pa,i.

In ce prive9te propaganda In strainatate, ea ne-a facut,trebue s'o spunem, mai mult fall. Ce nu se incurajeazala noi, and este vorba de &Ansa ? Se gase9te un om dibaciu,In nevoie, §i, cum nimic nu este mai potrivit deck cul-tura, la care nu s'a gandit niciodata eroul amator alsubvenViei, iata ca-i vine in minte sa organizeze omare opera culturala, menita a ne face bine cunosculide o strainatate care pang atunci nu ne 9tia, sau aveaprevenlii impotriva noastra. Omul provoaca decizia uneisocietaIi onorabile culturale, o iscaliturä, sau reprodu-cerea, copierea fotografica a unei iscalituri de om cuvaza. Este bine totdeauna sa fie un comitet, §i. ca membriai acestui comitet se cauta oameni inaintea carora sa seplece toate capetele §i. mai ales sa se deschida toate pun-gile. Intreprinderea este bine intemeiata: oamenii pleacain strainatate, ei cari nu vtiu ce Inseamna strainatatea,pentru a vorbi de -Ora lor, Fara sa o cunoasca in adevar.La fiecare pas fac o boala, O. lumea din locul unde s'apetrecut aceasta catastrofa, de care ei nuli dau sama,i§i inchipue ca toata Tara este a9a ca emisarul inzestratcu tot felul de hartii de recomandaIie. Mai ales, oricarear fi succesul reprezintaIiilor de speciali§ti sau diletanIi,vine, dupa cateva mici scandaluri, momentul cand serecupowe cu durere a nu ajung fondurile. Atunci por-

294 SFAT1JRI PE INT1JNEREC

nesc telegrame atre Bucure0ii tuturor rAscumpArarilor :oamenii nu pot famânea acolo unde mor de foame ; unapel desperat se indreapta atre un budget atacat dintoate pArIile. Totul se isprave0e cu o repatriere 9i, inciuda falimentului, peste cateva luni de zile, ace1a0va incerca o excursie culturalä pe acelea0 baze, care voraduce fire0e ace1a0 rezultat. .

Trebue, tusk la biroul de presà, la acela al ata,a-tilorde presa din strainatate, la cari, in majoritate, sunt oa-meni cu totul stràini de sarcina care li se pune pe umeri,pentruca nu este vorba numai sa fii un gazetar cuno-scut, dar sa ai noliunea exacta a mediului unde e0itrimes 0 a psihologiei tuturor oamenilor cari se gäsescpe acolo, trebue, zic, in loc de ateva sute de oamenicaH se incura 9i incurck i atunci and sunt one0i §icfind au totu0 ceva in capul lor, un om, unul singur,pentru fiecare ramuid 0 pentru fiecare departamental strginatalii, care, omul acela, oriunde ar intra, s'a

nu ailig nevoie de recomandalia specialä a nimAnui.Este 0 mai ieften, este §i mai practic, 0 reputaIia vii-

toare a României 0 a poporului românesc nu se va puteasprijini decit pe lucruri fdcute astfel.

Adaug a nici nu este, uneori, nevoie ca omul sd sedeplaseze. Ceea ce nu poate face la locul insu0 unde a fosttrimes un necompetent i adeseaori un ridicol, face cucel mai mare folos, famânând la el acasa 0 autând deopera care 1-a facut cunoscut in lume, acela care-0 arecgderea de a se ocupa de astfel de lucruri.

0 aristocraIie de oameni muncitori, cari 0-au c4tigato mare faimA, ajunge, In locul demagogiei acestor comi0-

PROPAGANDELE CARE NI LIPSE,SC 295

voiajori, cari strabat lumea cu lefi ca pentru strainatate9i cari sunt totu9i o ofensa pentru noi 9i o paguba 'nimprejurarile grele in care totu0 9i acum ne mai gasim.

Dar propaganda cea mare, care n'a fost inceputa nicipana acum, aceea care ne poate sprijini 9i asigura pen-tru viitor, este propaganda in hotarele Tara noastreinsali.

Ea este de doua feluri.Una prive9te pe compatrio-cii no9tri de alta rasa', de

alta limb& ci cari, in legatura cu miccari ca nalionalismuldin Germania, ca revizionismul din Ungaria, ca oligarhiamoscovita, care traiecte 9i in Rusia sovietica din timpu-rile noastre, n'au nici acum, dupa un cfert de veac, niciunfel de atingere cu vieala reala a poporului romanesc 9inu se poate sa fi capatat stima de care am convingereaprofunda ca suntem inteadevar vrednici.

Nici pana as-02i nu avem in ungure9te o hula istorie aRomanilor, 9i. numai prin bunavoinla unui editor sas dinArdeal 9i me9te9ugul de traducere al doamnei Roessler delaBracov, astazi la Sibiiu, a putut sa aiba o astfel de carternacar populatia germana dela noi, care nu este nici inprima faza a convingerii, pentru aceasta fiind indestu-lator sa se vada felul cum orice profesorac sas, gasin-du-se inaintea unei opere aca de muncite cum este IstoriaRomanilor a mea, i9i permite sa faca aprecieri unite cuatatea rezerve, hick darea de seama constitue o jignire,9i o dovada de pulina cuviinIa.

Nu mai vorbesc de frumuseIile literaturii noastre, care,in antologii 9i crestomatii bine facute, ar trebui sa fie


prezintate §i celui din urma amator de carti din a§a-numitele nalionalitali.

Ma Intreb: unde este biroul, din cele multe ale propa-gandei, In care sa se fi facut o prima incercare macar inaceasta direclie?

Dar poporului românesc insu§i trebue sa i se faca pro-paganda despre el insu§i.

Acest popor, care este deprins a se batjocuri 0 caresocoate ca este o dovada de mare eleganIa sa 1nfaIi9ezetotdeauna noliunea neamului 9i a %aril ca fiind lucruriinferioare. Poporul acesta, deprins a trai Inteo sclaviemoral& fara pareche, a§a luck prefera asupra unuisubiect sa intrebuinIeze cea mai proasta carte strainadeck sa recurga la cel mai cunoscut dintre oamenii%aril, care sä se fi ocupat de aceasfA materie.

Acest popor, In care ckiva oameni cu nasul supcire,au izbutit sa raspfindeasca o samânIa de otrava, carea dat roadele cele mai funeste.

Acest popor caruia ii trebue cuno9tinla de sine pe caredaca n'o gase9te singur, sa i se impuie cu mijloacele celemai drastice, fiindca o Tara' nu se -One de oameni carinu o preluesc §i nu o respecta §i un neam nu inainteazaprin cei cari cauta, in dreapta §i. in stanga, un sprijinpe care s'ar cuveni sa-1 &eased in propriile lor picioare.

0 fi unul sau altul in fruntea propagandei, caile deurmat sânt numai acestea.

Numai acestea.11 August,

XLIII

TEATRE SI TEATRE

A fost primità cu interes si placere intAia reprezin-taIie de Teatru in aier liber la noi. Nu era prea curand,chci aiurea e multi vreme de and s'a fácut cu tin deo-sebit succes aceasta Incercare. Amintesc prezintareaanualà, intr'un sat catolic din Germania, a PatimiorDomnului, spectacol pentru care Oranii de acolo sepregAtesc un an Intreg si imbraa rolurile kr cu o adâncapietate, apoi ce s'a Ificut, acuma In urma, la Salzburg,in starsit privelistea, intr'un frumos cadru de natura, pecare o infaliseazA dela o bucatä de vreme Ungurii laSeghedin.

Dela niciunul din aceste teatre nu s'a inspirat incer-carea, pe care o pot crede izbutita, dela Vglenii-de-Munte.Inainte de a arata ce mijloace am intrebuincat si de atrece de acolo la ce cred ca e bine A se stie si s'a se creadàdespre teatru, in orice- cond4ii, sa vedem carui impuls is'au supus aceia cari au deseatusat teatrul de artificiali-tatea spaliului incbis si a zugravelilor care capatà prestigiunumai dela distan14 si cu ajutorul farmecelor luminii


electrice, acei, neimitali de noi, catu0 de puiin, cariau lucrat aiurea.

Taranii germani din Oberammergau stau supt in-fluenla unei vigi religioase care e cu totul deosebitade a noastra ; ceea ce faceau ei acolo, macar pan& ces'a vazut ce mult se poate ca§tiga prin exhibilia lor, eraca o rugaciune. Ceva din fanaticul sentiment religios alevului mediu e intrupat in aceasta priveli§te unica, pecare nimeni §i. mai ales la noi, ortodoqii, nu poate s'ocopie, 0 nici n'ar fi bine s'o faca. Sa se adauge Ca specta-torii in§i§i, din multe OH §i de multe neamuri, eraumanaIi spre acest sat, a§a de lini§tit in restul anului, nunumai de o explicabila curiositate, dar §i de acelea§isentimente care insufleVau 9i inallau pe actorii cari cubucurie se lasau 0 rastigniIi pe cruce. Clerul catolic el,1nsu0 afla unele avantagii in asemenea manifestaliistralucitoare §i zgomotoase. Sa nu se piarda din vederenici aceia ca acolo textul insu§i n'are nicio valoare §iniciun rol, ci e vorba numai de redarea autenticitaciievangelice.

La Salzburg, punctul de plecare, daca nu ma in§el,a fost pur estetic, 0 s'a avut in vedere mai ales muzica.Iar, in ce privqte ce s'a facut, pentru multe mii deoameni, la Unguri, avem a face acolo cu un indoit scop:a trezi, prin piese §i opere de un inalt nivel de arta, unputernic sentiment de mândrie nalionala la membriiin§i9i ai neamului §i, al doilea, a atrage §i din strainatatecat mai multa lume, care sa plece apoi cu o mare idee §idespre gradul de cultura al acestei !la-Pi §i despre avântulcare o anima.

TEATRE $1 TEATRE 299

In toate aceste trei locuri s'au facut cheltueli foartemari pentru un public care era a§teptat BA fie deosebitde numeros. Pe cand la Valenii-de-Munte, unde regula -intot ce se face e cea mai mare discreVe, modestie §i, casA zic a§a : smerenie, am ales o coasta de deal, potrivita§i pentru public, se vor face acolo, din ciment, bancistatornice de amfiteatru, dar pentru moment nu e decAtpa' mfintul gol potrivita, in acela§i timp, pentrumi§carea pe alt plan a actorilor unei tragedii in care sevad ceti i se desfdparà lupte. Ne-a atras frumosulorizont care se desface de acolo : lunca bogata in salcii,unde se pot ascunde ca in ni§te imense culise naturalearti9tii, raul al carui curs se simte dupa aceste tufi§uri,§i, In sfar§it, inaltul deal acoperit Inca de paduri sausfartecat de autkorii nisipului de sticlà. In acest cadruse reprezintà o piesà, una scrisa anume pentru aceasta,scurtd i permiOnd Cate un intermezzo de cântecedanIuri, de mari desra§urári a costumelor, deo camdatàfoarte sarace sau de Imprumut, dupa < Rásbunareaparnantului*, care mi-a parut cà n'ar fi nepotrività pentruinceput, voiu trece, nu cum anunIasem, la u Lipitorilesatului*, In care, pe lânga nesfAr9ite lungimi i atatea

pe lânga nota de viea-p care nu mai arerost acuma, este §i o ve§tejire complectà a piesei, cum,din nenorocire, e cazul cu atfitea din ale lui Alecsandri,ci voiu trece la insu0 teatrul elenic, atfit de inalt ca arta' ,

atfit de inteligibil pentru oricine, prin umanitatea lui,dfind, in admirabila traducere, nelinuta in sama nicipe vremea ei, a lui tefan Dinescu, c Edip Rege*. Iarexecutanlii sunt, pentru rolurile individuale, arti§tii

, gi

gi

, 0

vulgaritaIi,

300 SFATIIRI PE INTUNEREC

ai Teatrului Ligii Culturale iar pentrumiparile de massa nu numai premiitarii pe cari i-amavut la indemfina i cari s'au adaptat perfect, dar 9ioameni din sate, barbaIi i femei, tineri i batrâni, cariIn adevar au trait i ei piesa.

Scopul ce 1-am avut In vedere n'a fost numai sa semai adauge o distraclie pentru ascultatorii cursurilorde vara, ci acela, stapitnind totul, de a chema ci prinacest mijloc, mai potrivit deck multe altele, poporulacesta la o vieala sufleteasca mai inaltfi.

Caci, pe lânga toate reformele, anuncate cu zgomot,pregatite in graba, apoi sucite i inviirtite de toateinteresele de clasa i particulare, pentru ca apoi, in exe-cutare, sa fie date in sama unor oameni fàrà pregatire,ffira onestitate i, In rândul Intâiu, far& nicio tragerede inima, reforme care lintiau la o imbunatalire, ce seobserva Inca aca de pulin, in starea materiala, deplo-rabila, a Ifiranilor din vechea Tara libera, dar ci dinunele parIi spre Apus de dincolo de munIi, nu s'a facutnimic pentru ca atAt de inzestratul nostru sateen saiasa din faza, inferioara fala de cerincile vremilor noastre,in care s'a acezat de atkea veacuri prin Inseci sforTarilesale. Ideile nu circula prin saracia lui, care e ci launtrica,sentimentele n'au prilejul de a se suplia, nqiunea tre-cutului Ii este straina, In acelaci timp and instinctulacestui trecut 11 are in sine ci schimba dupa el oricei se infaliceaza in prezent ; noliunea altei viei decat asa ci a caricaturii pe care o vede zilnic de-asupra sa, Iilipse9te. Scoala da numai forme, In mare parte inutile,sau proptele pentru parvenire, ziarele n'au literatua

obignui0 t ),

TBATRE *I TBATRE 301

pentru el, 0 cultura oficiala e pe atat de stangace, pe catde imbulzitor filantropica §i # nalionala 0, iar mai alesin ea omul descopere tot acea pecete de oficialitateimpusa, care-i desplace 0 fiindca-1 umile§te, iar scrisulpentru el, de Vt se afla in tot ce a scris marele nedreptaIit,cel mai nedreptalit dintre tori scriitorii, care e Orin-tele Agarbiceanu, nu patrunde la dansul, care nu cum-path carli de &and 1-am desvälat de Agatanghel §i deMinunile Sfantului Sisoe.

Priveli§tea marilor drame omene§ti, aceea, cuprinatin figuri pe care le vede mi§candu-se, e altceva. Faraa fi facut incercarea, Iaranii din mai multe sate s'auadaus la populacia din Valenii-de-Munte. A fost o th-cere, la acele mii de oameni apzaIi pe iarba verde, maimare cleat in biserica, atunci and preotul nu e stapanitde taina ce o savar§e§te. Nici la copii n'am prea sur-prins rasete ; doar la cite un semi-cult dela ora9e, carese trezia la un spectacol de gradina vara. Cand, a douaDumineca, au fost indemnaci sa vie, din targul anual§.1 mai mulIi, condu9i, ca pentru prima ispita, cu muzicamilitara, scenele de lupta au adus singure rasete puter-nice 0 groase, dar mi-am explicat mai tarziu de ce:ai no§tri gasesc ridicula o Incle§tare de forma 0 maiales zbucnesc in rasete &and o ia cineva la sanatoasa.

Mi s'au raportat pe urma impresiile. Mai cu samaera una de mare-0e, a unui lucru foarte frumos 9i. nemai intalnit pan& atunci. Si copiii faceau apoi pe actoriitragici prin cur/i. Dar se urmaria sensul, aplicandu-1 laamintirile lor 0 la simIirea ce li-o lasasera. 0 Arde-leaned de mult maritata 0 a§ezata dincoace spunea,


vorbind de patima Elenilor cuceriIi 0 pu9i la muncarobilor de navalitorii asiatici veniIi pe corabii : 0 Uitea9a am suferit noi supt Unguri. Eu am plans *.

Aceasta ma aduce Insa a spune cateva cuvinte deIncheere despre rostul teatrului a9a de gre9it InIeles lanoi In suta de ani de and ni 1-am dat, nu pentru cai-am fi simlit nevoia, ci pentru ca-1 vazusem sau 119tiam numai aiurea, unde avea adanci radacini In trecut0 un sens adevarat In prezent, chiar 9i Irozii 0 joculpapu9i1or, cu o caraghiosul * lor, flind o imitaIie, delaApuseni sau dela Turci. Si trebue sa spunem cu umi-linIa ca primul teatru de 'Malt ideal, al lui Voltaire saual lui Alfieri, a fost iniliat la noi de Grecii cuprin9i deun fanatic avant catre libertate.

Pe urma kr am avut un teatru facut de boieri, cutraduceri de-ale kr 0 cu un public din aceea9i clasabogata §i. stapana a Varii. Dupa aproape o jumatate desecol tot ei, vechile familii, umpleau lojele, tot ei apre-ciau valoarea pieselor, 0 era natural ca 0 directoriiTeatrului din Bucure9ti sa fie din mediul kr.

Dar o schimbare s'a proaus pe incetul. Boierul nu juca :trebuia actorul. Acesta, formand companii, dela Pascali 0Fanny Tardini la Teodor Popescu, au ajuns a-9i impunerepertoriul. 0 clasa mijlocie, mai mult stricata decat Inadevar culta, i-a sprijinit mediocritatea. 0 literatura de-sorientata 9i-a cerut dreptul de a invada scandurile. IarStatul a recunoscut 0 suslinut a9a-zisu1 repertoriu 4 nalio-nal », care a fost o ru9ine. Cu vremea, boierimea, sAfacitd,u'a mai apárut In loji. Ea nici nu mai vine, 'Ana acuma.

TEATRE $1 TEATRE 303

Dupa razboiu saracirea a ajuns 0 pe intelectuali. Siei lipsesc, iar regulamentul teatrelor de Stat impunecriteriul comercial: piesa sa umple casa. Doar pomanagaleriei pentru studeini, cari cred ca au dreptul s'o ieacu asalt. Un public evreiesc line locul celui vecbiu: elcere vorba groasa 0 spiritul indoielnic.

Adevaratul popor românesc e absent. Teatrul nu epentru dansul. N'are legatura nici cu mintea, nici cupunga lui. E o forma pentru cel din urma idiot carepoate plati o loja sau un fotoliu. Sfio0, se strecoara 0intelectualii 0 functionarii nqtri. Dar aceasta jucarienu poate continua.

La Vfilenii-de-Munte in forma vechiului Teatru elenics'a dat un semnal.

22 August.

XLIV

TAINA ELVETIEI

Cea dintai impresie pe care o face -Ora curioas6 siadmirabila care este Elvelia sau, daca voiii sa-i zicem:Svicera, de fapt nu se potriveste niciun nume, nicicelalalt, fiinda Elvelia vine dela vechii Helveli, cu caria luptat Cesar si din cari s'a strecurat doar pulintelstinge la locuitorii cantoanelor romande din Vest, iarSviIera este In legatura numai cu cantonul Schwytz,a cArui origine etimologica, de altminteri, cred ca n'afost lâmuritä nici pfinA acum, este c'à are cineva Inainteun lucru perfect, nu numai organizat si n'as vrea s5. zic:rnecanizat, cAci aceasta .ar Insemna o critick ci de oadmirabira 4 aranjare o.

Si in privinIa aceasta chiar ar trebui sa fac o rezerv5.Ctind zice cineva : aranjat, aceasta Inseamnä ca se are Invedere un anume scop. Acest scop ar putea sa fie unulde paradà sau unul de cfistig. Incepand cu cel de-al doilea,este sigur a Elvelia tritieste, dar numai In mica' parte,din industria strAinului, pentru care s'au facut toate usu-rinlile, afara de aceea a coboririi monetei la o valoarecare s'o facrt mai accesibilá pentru oamenii din Ora de

TAINA ELYETISI 305

valuta depreciata, cari yin acolo cu miile, dar ElveVenii,ingrijind de sara lor a9a cum o fac, indeplinesc mai multo datorie faIa de ei 1n9i9i dealt sa serveasca unui scopde comercializare generala a Iarii kr. Iar, in ce prive9teo figuraPe spectaculoasa, ea este impotriva tuturor obi-ceiurilor acestui popor, care inainte de toate se On-de9te la cea mai desavar9ita simplicitate 9i caruia oriceparada i se infap9eaza aproape ca o necuviinIa.

Aceasta perfecta aranjare se observa in toate dome-niile.

Ar zice cineva ca, in afara de lucrfirile de arta, naturainsa9i ii este supusa. Evident ca Elve Penii n'au gasitmijlocul de a acoperi prapastiile 9i de a scadea carac-terul uneori infiorator de frumos al munPlor 9i, de altfel,ei ar considera aceasta ca o scadere a valorii de frumu-seIa a patriei lor, dar in marile paduri care se vor fitaind poate, dar eu n'am bagat de seama nicairi, a9a cumse baga de sama la noi exploatarea barbara a munPlorde catre aventurierii capitalurilor 9i de catre escrociiindigeni caH se arunca lacom asupra kr, in aceste fru-moase pfiduri adanci, pare ca ar fi, pe langa tot ce poatesa dea natura, 9i un aport omenesc voit 9i Indeplinit cutoata staruinIa. Ar zice cineva ca este vorba de paduri,sa mi se ierte cuvantul: pieptdnate, daca nu 9i frizate.

In adancuri curg ape maH, intre care Rinul, pe care1-am vazut 9i in vaile adanci ale Grisonilor, Intre g Roma-nii * ladini, fra-Pi no9tri cei mai mici 9i cei mai pulini,de caH voiu vorbi data viitoare, 9i pana la Bale sauBasel, Basileia Romanilor, unde el se InfaIi9eaza ca unputernic rostogolitor de unde, dar aceste rauri au intr'in-


sele ceva calm 9i asculator, f&r& s& se vad& prin aceastao constrAngere 9i o z&g&zuire a energiei lor naturale.119nesc din piatr& cascade care se de9ir& ca o singurà1mpro9care de spum4 ; ele au inteinsele ceva profundimpresionant, dar niciodath aceast& putere de impresienu se ridic& On& la caracterul tragic, ci 9i acolo pare c&acestor porniri de ape li s'a stabilit un drum 9i ilrumulacesta este tot a9a de sigur 9i de neted cum este acela,admirabil asfaltat sau pietruit cu granit, care duce delaun cap-At On& la celalalt al Orii, strfilAtAnd 9i toatecoclaurile, pin& ieri nepätrunse, ale munIilor.

In schimbarea r&pede a climei, care face ca, in cursulunei singure zile, s& se inlocuiascä, tot a9a de miiiestritca intr'un spectacol, ploaia puternic& din zori, värsarilede soare din dimineala mai inaintatà, incruntarile denori dela amiaz& 9i tot ceea ce poate preg&ti pe uringjumatatea a doua a zilei, pan& la acel amurg plin de oumbra cu totul particular& care este unul din caractereleprii, 9i inteaceasta este ca o executare de program, ins&f&rà anunIuri lipite la poarta 9i far& indemnurile de aintra ale portarului.

Icoana acestei 1ini9ti orAnduite, acestui calm voit, im-pus 9i observat, se vede 9i in acele minunate lacuri, incare se rgsfrAnge nu numai cerul de sus, ci ar zice cineva:un alt cer dedesupt, cu lumini verzii, ca acelea pe carele-a prins pictorul acestor locuri, Bocklin ; in oglinda lor,abia rascolita din cAnd in &And de abureala de vAnta muntelui sau de biciuirea momentan& a furtunii, esteintruparea insà9i a caracterelor fizice ale acestei bucatide pamAnt care nuli aflà parechea nicairi.

TAINA ELYWIM 307

Oamenii sunt a§a cum Ii arata caracterul pe care auoiut sa-1 dea §i naturii In mijlocul careia traiesc. S'auintamplat in Elvetia mai multe revolutii: marea schim-bare religioasa de pe vremea lui Luther s'a facut aici,prin interventia lui Ulrich Zwingli, parohul din Zurich,care fusese pe vremea lui un student foarte vioiu §icunoscuse toate placerile zgomotoase ale vielii, cumulte acte de silnicie. Si mullimile se ridicau cu cerereade a se desfiinta, imediat 0,radical, orice aminteOe cato-hcismul, in care vedeau nu numai o idolatrie contraraBibliei, dar, in ace1a0 timp, 0 o impulinare de libertate,cu o capetenie religioasa traind in strainatate.

Nu este carte de istoria Elve-tiei, In care a nu se vor-beasca de furia care cuprinsese dupa 1830 pe muncitoriidin ZUrich, atunci and li s'a parut ca rostul lor, cutoate posibilitatile de caoig, li s'a stricat prin introdu-cerea maOnilor, devenite astfel inamicul.

Dar acestea sunt lucruri intamplatoare 0 care n'audainuire, cele mai multe dintre dansele fiind relativnoi, fata de trecutul de atatea veacuri al acestor locuri.Iar acea stare de spirit unica de care vorbiam nu este Inlegatura cu ispravile savarOte, supt cerul cald al Italiei,de minunaIii osta0 cari se dadeau oricarui Stat, de sigur0 pentru plata*, neavand cu ce sa se intretie In locurileaspre de unde veneau, dar in acela0 timp 0 pentru aliavea momentul eroic 0 ali capata o glorie pe care cateunul dintre dinOi izbutea s'o infati§eze 0 in anumiteforme de arta. Calmul elvepan este produsul unei seriiintregi de imprejurari, care s'au unit intr'o sinteza numaiin cuprinsul secolului al XIX-lea.


Fiinda Elve/ia nu este erealia unei naliuni. Nu sepoate vorbi macar, in ciuda deosebirilor de limbrt, caresunt a§a de mari, fiind patru graiuri deosebite intr'uncuprins a9a de mic, de un neam fundamental, asupracaruia sa fi trecut navaliri care ar fi impus limba noukdeosebità de aceea din cele mai vechi timpuri.

Aici Romandul este un Galo-roman, ca 0 Francezulvecin: Germanul, descendent al Alemanilor 0 Burgun-zilor, nu se deosebe9te intru nimic de reprezintanlii ace-1eea0 rase caH se gasesc dincolo de hotarele Elveviei ;Italianul din cantonul Ticino este de aceea0 calitatenalionala, fie 0 ea ins60 amestecan, din Celli 0 Romani,ca 0 acela care se gase§te dincolo de gardul de munIi algrani/ei, iar Romanul, Ladinul, din Vaile dela Cuera §iSaint Moritz, este, dupa credinIa mea, 0 represintantulneamurilor din Noric, Vindelicia 0 Panonia, pe careviintul invaziilor le-a gramadit in acest ultim refugiu.

Intrebarea este atunci: de unde vine faptul a toriace§ti oameni, dintre caH cei mai mulIi, pan& 0 la Ora-nul din satele depArtate, cunosc limbile fraIilor de vieq-Vapolitica, au ajuns sii aiba aceea0 psihologie 0, in con-tact cu toate problemele, greutalile 0 idealele vieIii, auajuns a urmareascrt acela0 seop ?

Explicatia obi9nuità, aceea pe care o intalneqte cinevain carIile lor de istorie, neobipuit de multe, având uneoricaracter local, iar altadata tinzAnd atre o sinteed caresa reprezinte vieala comura a tuturora, este aceea ca,dela o bucatà de vreme, s'a impus cu o extraordinardputere, poate §i supt apasarea amenin-prilor venite dinvecinatate, ideea de Stat.

TAINA ELVETIE I 309

Acest Stat ar fi ca o creaVe a tuturora, un bun olzItesc,care trebue aparat impotriva oricui. El este prquitpentru mai multe motive. Unii scot inainte faptul cain niciun fel de alte legaturi cele patru milioane de oameni,deosebili ca aspect, sange §i. limba, din Elvelia, nu s'arputea gasi in imprejurari mai comode.

Elvelia ar fi, prin urmare, reprezintanta caracteristicaa lui 4 Ubi bene ibi patria >>, 0 unde este bine, acolo §ipatria cuiva *.

N'ar putea tagadui nici cei mai ideal4ti din Elvelienica este ceva §i in aceasta. Cu toate greutaIile economicecare s'au prezintat de mai multe ori, cu tot rezultatul unorsimpatii de rasa, pe care Marele Razboiu §i autarchiileurmatoare 1-au afirmat §i 1-au exagerat sentimental 'Anaacum ca/iva ani, Elvelia ramane o Iara in care este binede trait.

Dar, in acelea0 carIi §i In lucrarile de sociologie careli stau alaturi, se vorbe§te de cultul libertalii, care ar fisemnul deosebitor al acestei lumi elveliene.

Aceasta libertate nu trebue inIeleasa ap cum poate ardori-o acei cari o predica. De fapt, guvernele cantonale in-tervin in toate rosturile vieIii omene§ti. Oricine a incercatsa treaca peste interesele pe care le apara ele, s'a lovitimediat, nu numai de o impopularitate, dar de o prigo-nire care adeseaori n'a cruIat nimic.

Cu ocazia congresului de istorie la care am luat parte,ni s'a presintat o foarte frumoasa lucrare a d-lui Fellerdespre desvoltarea istoriografiei elveline, ceea ce m'aindemnat sa alerg la inse0 operele acestea istorice, dincare cuno9team pana atunci numai pe un Johannes von


Muller 0 pe un Simonde de Sismondi. Si in aceste carIi0 In toate biografiile, se arata motivul pentru care oa-meni de sama, din cauza unei anumite atitudini reli-gioase sau ideologice, 0,au pierdut intreaga situalie §iau trebuit sa caute o pane in strainatate. Ba chiarunul dintre cei mai distin0 vechi reprezinta4 ai istorio-grafiei in acest locuri a fost atacat grosolan, lovit 0adus astfel, prin desgustul pe care i 1-a inspirat aceastaatingere cu palmele 0 pumnii cona-cionalilor sai, sa afleun loc de hrana 0 de manifestare libera a ideilor saledincolo de hotar, in Germania.

In fundul acestei obi§nuinIe, capabila de a relinea Inanumite limite o lume intreaga care iube§te vieala, nu-idesprque§te placerile, dar nu trece peste anumite limite,trebue sa fie 0 uncle obipuinIe medievale.

Este adevarat ca lipsa de gust din timpurile noastrealipqte, din nenorocire, ca §i in Italia, la Milano, cla-dirile de sticla nuda 0 cruda, in0rate in procesiuni deferestre patrate sau oblonge, cele mai ciudate zidiri demod-á noua, de tipurile cele mai vrednice de admiraIiesau de simpatie ale unei vechi arhitecturi. Dar, in muzeelepline de produsele artei, ca lucrare a metalelor 0 les'aturaa covoarelor, in aspectul atator locuinle, in ceea ce pas-treaza Inca misterios atatea strazi tainuite, prin caren'a putut strabate un gust strain, evul mediu traie§te.

Si acest ev mediu se dovede§te, oriunde exista, totu0cel mai puternic chiamentru vieala oamenilor impreuna.

La aceasta Ina trebue sa mai adaug ceva. Noi traiminteo Ora unde fiecare se gande§te la sine: &Ca operasociala era la inainta0i no9tri, s'a imprZOat. Eggismul

TAINA ELVETIEI 311

individual se manifesta si in formele cele mai grosolane,intr'o epoca din care lipsesc asa de mult ctitorii si bine-facatorii.

N'as zice, gandindu-ma la poezia noastra populara,la muzica noastra, ca avem mai pu-cina decataceasta mai ales in legaturile fundamentale, si iara0 n'asatribui o dispozilie sentimentala pe care n'aravea-o alte popoare. Vizita la un specialist elvelian derasa germana, aceasta o stiu din experienIa, da consta-tarea exacta a felului suferinlii pentru care se cautacineva, dar mai pu-cina mangaere deck este obiceiul,aiurea, sa se adauge.

Nu este mai pulin adevarat insa ca acolo, in Elvelia,oricine crede ca are dreptul sä se adreseze la cel dintaiom intalnit in calea sa, pentru o opera de solidaritate.

Se poate ca omul imbiltranit inainte de vreme i eauImbracat, care intinde, de dimineala pana seara, necon-tenit un manunchiu de flori, sa se intoarca acasa cu buzu-narele goale, dar nu trece o zi fara ca un apel, care totusitrebue sa fie intovarasa de rezultat, sa nu se indrepte,pentru operele sociale, culturale, sanitare, catre trecdto-rul de toate clasele.

Azi este vorba de acea ridicare a teatrului comunal dinZOrich, pentru care \rand insigne fetele in costumele, asade pitoresti, ale tarii, mane pentru un alt scop se va faceo colecta menita sa aduca pwcini bani in casa saraca aunei alcatuiri filantropice ; vei primi cutiula de primpansament pe care o imparte, pentru un franc elvelian,asocialia samaritana, care numara zeci de mii de oameni,gata sa alerge la orice accident. Si, In aqta zi,

sim/ire alcii,

Elve/ienilor

expozijiile

312 5FATURI PE INTUNBREC

din squaruri vor fi pentru o mai buna cre§tere a copiilor,iar, indata dupa aceasta, se vor oferi trecatorilor foi dearbori medicinali, pentru tot felul de ceaiuri, 0 gustoaselucruri de mfincare de fabricalie indigena, pentru ca sa seajute la cre§terea copiilor, Fara tata declarat, ai fetelorcare nu s'au invrednicit de favoarea casâtoriei 0 autotu0 9i ele o datorie de mama de indeplinit.

Mu lt ev mediu! Stransa dependenIa a oamenilor uniide alIii.

lath lucruri pe care am trebui sa le improspatam lanoi, sau sa le cream din nou.

15 Septemvrie.

XLV

CEI MAI MICI FRATI AI NOSTRI,ROMANII LADINI

Cunoaoem mai mult sau mai pircin pe membrii fami-liei latine, careia Ii aparlinem prin spirit gi prin toatetendimile noastre, degi legaturile cu unii din membriiacestei familii sunt atat de slabe, cum sunt acelea cuPortugalia, de care ne-am interesat numai and seintampla acolo vre-o drama, vre-o revolu%ie sau candse savargia o schimbare de regim, dela care am fi avutsa primim i noi o indrumare.

Nu este de mirare ea partea aceia, atat de impor-tanta, din lumea latina care traegte dincolo de Ocean gicare in timpurile din urma a facut aga de mari progrese,Spania dinaintea razboiului civiI avand legaturile cele maistrfinse cu represintanIi, des-Ora-0, ai naiunii,ni-a ramas cu desavargire necunoscuta, de gi acolo, pelanga marile pe care le ofera natura, pe langainsugirile superioare ale unei rase care a dus aga de susfrumuseIa sangelui pe care 11 avem gi noi, pe Ring& oactivitate comerciala atat de puternica, se intalnegtegi o migcare de idei gi mai ales o desvoltare a liricei,

ceilalli

bogalii


care merita toata atenIia. Ne marginim sa avem legaturidiplomatice, 0, nu de mult, reprezintantul importanteirepublici Chile ni-a vorbit, intr'o sala din Bucure§ti, cuentuziasm 0 convingere, despre formaIia 0 desvoltareaStatului caruia ii apailine, iar din capitala acestei re-publici mi-a venit o dovada de atenIie, pentru care sami se ingaduie sa spun ca sunt cu deosebire recunoscator.

A.9a fiind, cine sa se ocupe, afara de filologi, cum afost cazul regretatului Ovid Densuqianu, care a intre-buinIat o serie intreaga de leclii pentru lamurirea limbiicelei mai puIin cultivate din latinitate, cu ceea ce sunt,ce vor sa fie, ce au izbutit sa faca 0 este de sperat ca,impotriva infiltrapilor dArze ale germanismului §i chiarimpotriva unei anumite tendinIe italiene de alipire prindesnalionalizare, grupul de oameni, parasit de toatalumea 0 lasat in sama lui proprie, care se chiama deunii Rumunci, de al/ii Ladini, de invatalii in materiede etnografie 0 de istorie: Reto-Romani 0 cari ei in0i,dupà ce au ajuns la insemnata lor con§tiinIà nalionalade astazi, prefer& sa fie numiIi simplu numai # Romani ))?

Când privqte cineva situalia lor de astazi, crede caare a face cu un grup fara insemnatate, care este menitsa dispara 0 pe care 1-ar Tinea Inca, pentru o existenIapur formala, numai interesul elvelian de a nu se intindeasupra pamantului Confederaliei ambiliile cuceritoareale unor vecini lacomi sa-0 insupasca pamânturi noi.

Daca li urmare9te cineva in trecut, precum 0 dacfi10 da osteneala de a patrunde la d'an0i, in acele minu-nate vai, a§a de sus apzate, acoperite de adânci paduride fag, in care ei sant carau0i marilor drumuri, cresca-

CEI MAI MICI FRATI AI NOURI, ROMANII LADINI 316

torii cirezilor de vite 9i, In acela0 timp, oamenii cei maipregatiIi, prin insu§i caracterul multiplu i ciudat al

lor, pentru orice ocupalie omeneasA la care secere inteligenla i energie, lucrurile se prezintfi altfel.

ca unul care mi-am dat osteneala sä urmaresc, 9ipentru o recenta comunicalie la Academia Roma*ceea ce, in trecutul nu numai al Elveliei, dar, cum seva vedea, §i a doua t,ri vecine, ca sa nu zic trei, ceade a treia fiind numai micuçul Principat germanizatastazi, de Liechtenstein, reprezinta elementul acesta

roma n ca intaiul Roman, cred, care s'a dus sfi-ivada acasa la dan9ii, sà ii vorbeasca limba, in uneleprivinle a9a de asemenea cu a noastra i sa se uite inochii aceia negri, de§tepli, cari lumineaza faia rotundasupt parul des §i darz, cred ca aduc un folios acelei in-forma-Pi generale pentru care s'au creat conferinVle laRadio, daca va vorbesc despre ce sunt acei pe care i-amnumit In titlul acestei comunicari: ((cei mai mici frauiai no§tri )).

Odatfi ei erau mul%i. Ceea ce veclem astazi ca bucali dinlatinitate, rupte dupa limba §i dupa con§tiinla nauionala,sau intrerupte prin infiltrauiile straine, dintre careunele sunt foarte largi i puternice, a§a incat niciodatanu se poate gandi cineva cà dc ar putea s dispara, afost odinioara o singura unitate, care pornea dela OceanulAtlantic §i mergea pan& la Marea Neagra, pierzandu-se§i in stepele rasaritene far& hotar ale Eurasiei ruse§ti.

In special, intre noi, cari ne intindeam pe amandouamalurile Tisei, cari pfitrundeam ca pastori in Moravia,cari, venind din Balcani, inaintam catre insqi aceste

fiijiçei

», 9i

Si,


regiuni ale Ladinilor de astazi, §i Intre ceea ce au iamasei, nu era nicio discontinuitate. 0 singura ptinza derasa influenIata de Romani, o singura limba, cuprin,zand elementele suf1ete9ti dominante ale marelui poporie§it din vechea rasa iliro-traca 9i din Roma strabuna.

La inceput chiar, in par-Ple dela Nordul Alpior, undeerau a§a-numitele popoare subalpine, multe 0 feluritepopoare, in care s'au recunoscut influenle celtice ci

patrunderi etrusce manifestate prin inscripIii, dar bazatrebue sa fi fost totuci ilirica, de oarece Ilirii ajunseserasa margineasca trait& ampia rasariteana a Italiei §i sapatrunda 'Ana adânc in munli, in aceste parli s'a exer-citat o colonizare romana. Era natural ca ea sa prindastapfinire asupra izvoarelor Rinului, mergAnd spreNord, 0 Innului, cu numele ihric En, de unde §i. numelede Engadina al unuia din Iinuturile locuite de Ro-manii * de astazi.

Romanizarea aceasta a trebuit sa lase urme ; ea n'aputut sa dispara la cel dintai suflu salbatec al imbul-zirilor de seminIii germane, care in parlile acestea apar-lineau ramurii alemanice.

Atka ar ii de ajuns pentru a stabili o legatura, pe careo socot interesann, daca nu prefroasa, intre noi, urmaciai Dacilor cu sAnge traco-iliric, desnalionalizaIi deaceiaci Roma, pentru a-ci face un suflet prin aceiacilimba, ci intre cei cari, sus, pe platoul helvetic, dar ciin regiunile Tirolului ci ale Adigelui-de-sus, reprezintauaceiaci opera de prefacere ci de inalIare etnica 0 culturala.

Dar a fost ci altceva. Intre noi ci intre acecti RelilatinizaIi, Reli este, cum am aratat In acea comu-

i

CEI MAI MICI PRATT AI NO$TRI, ROMAN/I LADINI 817

nicalie, probabil in legatura cu numele rAului Ren,Rin, care in celtica hiseamna 4 infundritura *, u prapas-tie *, era o intreaga, mare 9i bogata, adaug: luminata,regiune de romanizare, care a pastrat ca provincieromana numele seminliilor ilirice care fusesera acoperiteacolo de influenla romana: ale Panonilor, ale Noricilor§i ale Vindelicilor. Prabu9irea maselor de salbatacienavalitoare a aruncat in toate direcIiile pe ace9ti oameni,intocmai precum anume GoIi, supu9i influenIei trace.din secolul al IV-lea, au fost aruncaIi 'Ana la Bahia9i 'Ana in Sudul Peninsulei Scandinave, unde este oGotie. Unii din ace9ti pribegi s'au tras cätre Tisa 9iMunlii Apuseni, impingfind poporul românesc, alIii aupatruns in aceste parli care aparIin astazi Elveliei 9iItaliei 9i au adaus la vechiul ilirism romanizat un altaport de Iliri, caH trecusera prin acela0 proces de des-nalionalizare. Ca a9a s'a intfimplat, o dovedesc multelucruri: cuvinte ilirice in limba ladina, amintirea padu-rilor de frasin de unde veniau 9i pe care nu le intllniaula aceste inalIimi reci, ca 9i marele numar de dialecte,vreo douazeci, la o populaIie care in Elvelia este astazia9a de rastransa.

Caci acolo abia de se numarä, amesteca-ci cu Germaniin partea de catre vechea Capitala, scaunul de judecatadela Curia, care se nume9te 9i astazi in limba kr Cuera,patruzeci de mii de oameni, in cele citteva sate sama-nate in Valle, in glenurile din aceste parIi, supt gadurilecare sunt padurile. Tirolul cuprinde o mica parte dinaceasta rasa odinioara mai puternica 9i care in acesteparIi a trebuit, ca 9i in micul Principat despre care am


vorbit §.1 care pastreaza Inca In nomenclatura geograficaurme romane, sa sufere o puternica germanizare. MOmembri ai interesantului neam se afla In Italia Ins& 0,pe cursul acelui Adige cu numele romanic 0 german,care este, ca §i Innul §i Rinul, pe o parte din cursullui, o apa a acestei romanitali nenorocite. Din sutelede mii care au fost, se pastreaza astazi numai aceaparte mica, spre care se indreapta, In chip firesc, sim-patia Induio§ata a cercetatorului 0 speranla gandito-rului ea nu se va intampla cu d'an§ii ceea ce s'a intam-plat cu reprezintaircii, in mijlocul slavismului dela MareaAdriatica, ai altei ramure de romanitate, acei DalmaIi,dominaIi In munIi de pastorii t vlahi * romani, cariDalmaIi erau infalipIi, acum cateva zeci de ani,printr'un singur om, de pe buzele caruia filologul Bartolia cules taina unei limbi, acum pentru totdeauna moarta.

Viewca acestor t Romani * a fost, vreme Indelungata,Inchisa In satele lor, care se chiama 0 vecinfita0, eleavand legaturi dela o vale la alta, in t jurisdiclii *, caresunt ca §i judelele noastre, prin instituIii ea aceia a0 convichikr *, cari nu sunt altceva deck legatura dintret vecini *. Pentru limba kr, Inteo vreme cand nu eraInvalfimant de Stat, nici tendinIa de desna/ionalizareoficiala, ci oamenii se Iineau in legaturile lor fire§ti, avemInca din secolul al XVI-lea acte redactate de dan§ii,cu ocazia Intalnirilor in care se luau hotariri care pri-veau mai multe din aceste organizari de vai, a§a deasamanatoare cu ale noastre. Nu toate aceste documentede limba sunt de o potriva, fiindea deosebirile de dia-lect sunt destul de adanci.

CBI MAI MICI FRATI AI Isl0TRI, ROMANI! LADINI 319

Pentru a se predica poporului, pentru a-1 /inea Incatolicismul care era atacat de Reforma, clerul s'asimIit dator sa se adreseze oamenilor in limba lor, K ro-manismul * catolic ajungand in felul acesta, prin anu-mite locuri, sa se confunde cu t romanismul* de rasa 0de Erni:A.

Fara aceasta, multi vreme n'ar fi fost vreo literatura,sau ceea ce numai cu multa aproximalie se poate numia §a .

A fost chiar o vreme cand oamenii erau completdescurajali 0, neavand cuvinte pentru noliunile superi-oare de cultura, erau gata sa le imprumute dela Italieni,cu gramada, sau, 0 unele din aceste cuvinte, de §iciudate, au ramas , dela o limba a§a de deosebitacum este cea germana. Cu acest sistem, s'ar fi ajuns laacela§i rezultat ca §i pentru nenorociIii DalmaIi.

S'a produs insa, inteo -call de cantoane §i de vai,o reacIiune, care a legat strans aceste rama§4e pre%ioasede limba lor §i a indemnat oameni de talent sa-i daru-iasca o literatura.

Am cautat sa ma iniVez intr'insa, §i nu regret trudape care am cheltuit-o, cateva zile. S'au scris, de vreotrei generalii credincioase trecutului nalional, lucruriinteresante, In proza 9i mai ales duioase poezii, din carenu lipse§te o tendini,a polemica, de lupta ImpotrivatendinIilor de instrainare. Scriitorul cel mai in vaza allor, astazi un om de pptezeci de ani treculi, o frumoasafigura de rasa, Peter Lansel, mult timp consul al Elve-Iiei la Livorno, este de sigur omul cel mai reprezentatival t Romanilor * din aceasta WA.


Dincolo de hotarele elve-ciene, in Italia, nu poate säfie vorba deck de o lume IarAneasca, in mijlocul careianu s'a manifestat pfina acum, afarà de revista Ce faz tu(# Ce faci tu? 0, a Friulanilor dela Udine, tendinIe deinillIare in domeniul spiritual, §i este chiar o intrebareclack in condiliile speciale in care träiesc ace§ti Romanidin jurul Alpilor, sunt posibilitfili de legAtura cu aceicari, prin calendare, prin almanahuri, prin carIi popu-lare, prin crestomatii in mai multe volume, cum estea lui Decurtins, alAturi de crestomatia Germanului Ulrich,cautà sa intrelie in populalie acea credinlà §i acel devo-tament prin care se poate salva o seminlie, chiar andeste a9a de redusg.

Imi pare rail ca nu pot infAli§a asculatorilor 9i vederidin satele lor §i. nu li pot aduce inainte figurile, a9a deasilmfingtoare cu ale oamenilor no§tri, pe care le-amintAlnit acolo. Dar pot sa li spun cd in buna voinVicu care ei primesc pe sträini, indatZt ce li pomene§ti delegatura lor cu fraIii cei mai departali, -este acea afabi-litate care deosebe§te rasele influenIate de culturaromank dela un cal:At pAnfi la altul al largii lor harIi.

Am putea relua oarecum aceasta legaturg, a9a bleat sapoatà inIelege ei ca, pe lânga popoarele latine pe carele cunosc, mai este Wail, pan& la care, de altminteri,patrundeau, poate, din &And In and, alaturi cu zidariidin Udine, §i. ciiIiva dintre ai kr cari se gasesc in veci-nhtatea a cestei provincii. i pastrez adresa acelui sim-patic Vilnar care, trecut, ca mulTi din stIngele ski, inItalia 0 intrebuinTat in capela dela Sffintul Petru dinRoma, se arata dispus sa intreprindfi, cu oameni din

CEI MAI MICI FRATI AI NOSTRL ROMANII LADINI 321

satul Cali si din vecinatate, un drum la Bucurestii nostri,ca a ni adua vestea unui antec in care cei cari 1-auauzit si 1-au fruceles au descoperit apropieri uimitoarecu Insgtsi manifestaIia româneased a durerilor si a spe-ranIelor.

30 Septemvrie.

XLVI

VIITORUL STATELOR MIC I

Odata, pe vremea lui Napoleon I-iu, pe aceea a luiBismarck, Europa avea un singur stOpOn. Astazi, duprirezultatul acelei IntOlniri dela München, In care s'aupus jaloanele noii politici europene, se poate spune caea are patru. De aceastä situalie va trebui sa Oa samaoricine, cel pulin o bucata de vreme, mai lungà sau,cum se aratà, foarte scurtà, pfina cfind se va dovedi§i ce slObiciune prezint5 acest sistem al unei Tetrarhii,care se poate IntAmpla sá nu aibil mult mai mull.' sorIide duratà cleat Tetrarhia imperialà, care, supt acvilaRomei de odinioarg, ImparIea de fapt lumea In patrubuciiIi. PfinA la aceasta proba a sistemului celui nou cares'a substituit unui vechiii sistem, dovedit netrainic, Inzodia aceasta a celor patru domni ai lumii va trebui sAtrfiiasei orice organizaIie politicd de proporlii maimodeste.

Evident ca acei cari vor fi de acum Inainte suprave-ghiaIi, chemaIi la ordine, ameninlali, adu0 la hotäriride multe ori impotriva intereselor lor, se vor folosi deacest fapt Trielnic ca, in loc sä se Indrepte catre o sin-

VIITOFtUL STATELOR MIEI 323

gull Putere dominatoare, vor avea alegerea de a intrebadupa voie la Roma, la Berlin, la Londra, la Paris. Dinrivalitatea &eased intre membrii acestui condominiu,vor folosi aceia cari, daca ar fi fost daIi pe sama unuiasingur, ar fi trebuit sa facA sacrificii 9i mai dureroase,sA se plece la acte de supunere §i mai umilitoare.

Nimeni nu va spune ca aceastà solulie este cea bunà.Evident ca era preferabil sistemul, la care astAzi nu semai poate gAndi nimeni, dupd sfâqitul sforIarilor delaGeneva, care au avut numai indoitul desavantagiu: de aporni dela interesele unei singure Mari Puteri §i de acrede ca prin discursuri §i prin rezoluIii in vid se poateregulamenta soarta lumii: sistemul de sfdtuirea popoa-relor intre dânsele, de concesii mutuale, de aranjamentepapice, de formule legale, care ar fi trebuit cautate laHaga. Dar ce sd ne mai gAndim la lucrurile pe care le-avoit o nobila ideologie, pe care le-au pus in practicaanumite interese, destul de vizibile, §i. care, in fala unui§ir de brutalitali, cum este, inainte de oricare, ataculiaponez impotriva Chinei, a trebuit sd abdice dela un pres-tigiu pe care nu avea niciun mijloc material de a-1 susIinea 1

Daca Irish' , in locul acestui regim de desbateri inter-nalionale §i de rezoluIii luate in majoritate sau in una-nimitate, ar fi fames numai o tendiap imperialistà, caacelea mai vechi, despre care am pomenit la inceputulacestei ldmuriri, §i mai rea ar fi fost soarta acelor fundaIiide caracter nalional, datorite unor rase pe care fatali-tatea antropologick sau numai imprejurkri neprielnicede-a lungul istoriei lor le-a impiedecat de a intemeiaceea ce se numqte un Stat mare.


Dar, trebuind ca State le mici de acum inainte sa asculte,in atatea chestiuni, fatà de pretentiile and ale unuia, andale altuia din cei patru dominanti, ele pot opune, in lipsaunor mijloace miitare 0 ecoomice capabile de a li garantaexistenta 0 integritatea hotarelor, argumente de drept0 de bun sill's, dintre care, clack' cele dintai pot fi u9orraspinse de oamenii obi9nuiti cu acte ilegale, celelaltenu se poate sa nu fie tinute in sama.

De sigur ca nu mai este vremea iluziilor care consi-stau in a crede ca., daca un numar de State mai micise unesc intre dansele, aceasta inseamna ca ele pot saconstitue o Putere Mare. A9a s'a crezut in momentulcand aici, la noi, ni se dadea recomandatia de a fi 0 bunicetateni ai Micii Intelegeri # 0 and aceasta 4 Mic6Intelegere # era prezintata a9a ca Inca o Mare Putere,care, vorbind and, prin gura celioslovaca, and prin-tr'una iugoslava, &and printr'una romaneasca, ar fi pututs'à impuna 0 sä pästreze o anumità situatie.

Nu. Statele mici sunt datoare de acum inainte sa segandeasca nu la astfel de 0 pacte *, care s'au dovedittrecatoare 0 neefective, ci la propria lor aparare 0, pelanga aceasta, la con9tiinta care se desface pentru dan-sele din cunowerea rosturilor lor, din convingerea caaceste rosturi sunt suficiente pentru ca sa ptetinda a li sementinea libertatea 0 ceea ce se mai poate numi, intimpurile noastre, independenta.

N'a existat 'Ana acum nicio epoca din istoria omeniriiin care neamurile sa nu fi fost silite, A nu se fi simtitdatoare de a se lega de un principiu, de a se reclamadela o teorie.

VIITORUL STATELOR MICI 326

Toate aceste principii §i toate aceste teorii au intein-sele, fara indoiala, o indreptalire, de§i niciuna nu poate sapretinda ca indreptaliea aceasta este a9a de mare, lucksa nu se gandeasca cineva la alte idei deck acelea pecare se sprijina ele. In succesiunea acestor principiidominante, astazi are o trecere deosebita principiulna-cional. Potrivit cu acest principiu national, toli oame-nii cari fac parte dintr'o naliune trebue sa traiasca inacela9i Stat. Nimic nu poate fi mai atragator deckaceasta lozinca, in care s'ar zice ca se pastreaza §i. un felde caracter sacru. NaIiunea este deci sfânta 9i, in sfin-Ienia ei, ea i§i ingadue tot ce poate sa serveascaintereselor ei legitime, care decurg din insa0 fiinIa ei,pastrata in anumite hotare, and mai largi, and maistramte, de-alungul veacurilor.

Anglia reprezinta poporul englez: in aceasta privinlanu poate fi nicio indoiala. Prin opera minunata a regilorFranciei, opera ap de putin recunoscuta de urma9li lor,din mai multe seminIii a ajuns sa se intemeeze poporulfrancez, deplin unitar in ce prive§te tendinIile sale,cu toate ca ici 9i colo se pastreaza, peste deosebirilede rasa, pe care nu le poate desfiinIa nimeni, i amin-tirile de limba, care arata cAta deosebire a fost intrecut.

Germania §i-a insuOt teritoriul austriac 0 a ciocartitStatul creat la sfatuirile din Paris pentru poporul ceh9i pentru poporul slovac, considerate ca o singura rasa,apeland la acest caracter national, din care Berlinul aautat sa traga pand astdzi numai o parte din conse-cinle, caci ne putem a9tepta 0 la altele,


Dar, dad se invoaca principiul nalional pentru unii,nu se poate a se declara, in alte imprejurdri, ca acestprincipiu nu are nicio valoare pentru alpi.

N'ar fi existat o garanlie pentru State le mici, dad elar fi avut un caracter ambiguu, de 9i, din cauza unorinterese care sunt capabile sa infrunte sentimentulnalional 0 sa-1 birue macar in parte, putem vedea astázio lume mulcdmita, de9i imparIita intre trei, patru rase,in Elvelia, 0, cu toatà discordia dintre Valonii de limbafrancez6 0 Flamanzii de dialect german, nu s'a cerutin Belgia niciodata, fki9, o desfacere dupO elementeleacestea nalionale divergente.

Dar, pentru deosebirile acestea nalionale, care sunt,dad observà cineva lucrurile de aproape, deosebiri delimba, Suedia, legatà o bucatà de vreme, supt dinastiaBernadotte, de Norvegia, s'a desparIit de tovad9ii carisunt vecinii ei de astOzi.

Tot a9a, tratatele din Viena creased, pentru dinastiade Orange, un Stat al Tarilor-de-Jos, in care Belgienii,a9a cum sunt ei cu caracter dublu, se gOseau alkuri deOlandezi, 9i Inca dela 1830 desparIirea intre aceste dotedelemente componente s'a impus.

Ce mai ramâne prin urmare in Europa, cu o foarteslabg exceplie, nu este altceva deck un numar de Statemici, sprijinite pe principiul nalional.

Pot cei patru, tuspatru dominatori, sa cearà ceea ces'ar putea cere, in virtutea altui principiu, acela careizoleazd Statul Sovietelor: ca o na-ciune sâ ParAseasdforma pe care 9i-a dat-o, in margenile acestei vorbiria unei singure limbi? Evident CA nu.

VIITORUL STATELOR MICI 327

Dar, clack totu0, aceasta s'ar face, impotriva unuiprincipiu pe care 1-a rostit d-1 Hitler in zilele din urma,zicfind cd lui nu-i trebue Cehoslovaci, ci numai Germanide ai sal, cei c5.9tigati astfel, impotriva drepturilor nalio-nale, ar putea ei fi prefficuli vreodatà in cetäleni credin-cio0 ai Statului cuceritor?

*i, sa se bage de samg, nu este vorba de un grupnalional care s'ar fi desfacut din intregimea rasei pentrua se alipi la un Stat de all-á limbá, ci de oameni cari yin,aducand cu dfin0i, de o singurd generaIie, sau de maimulte, de-a lungul secolelor, amintirea unui Stat care0-a avut 9i zilele bune 0 momentele de glorie.

Iata ceea ce, in principiu, ca 0 in imposibilitatea uneiamalgamgri cu acei cari ar fi sii invie vechiul Imperiu,mi se pare cd ar constitui o garanIie a viitorului Sta-telor pe care un neindrept4it sentiment de trufie lenume0e # Statele mici * ale Europei.

14 Octomvrie.

XLVII

IDEEA NATIONALA IN DECURSUL ISTORIEIUNIVERSALE

Niciodatá nu s'a simIit mai mult nevoia de a se definice Inseamnd ideea nalionala cleat acum.

Pentru unii dintre aprin0i apâratori ai ei de asthzi,adev'araIi energumeni, gata de toate loviturile, nedreptà--Ole 0 cruzimile, in credinIa Ca in fiinIa kr etnich segase0e ceva cu totul excep%ional 0 misterios, careli da dreptul de a amenima, de a porunci, de a stá-pfini, de a exploata, de a desnalionaliza 0 de adistruge, ideea naiknara. a ajuns sa fie un monstru.Intocmai a9a precum o idee religioasa ap de inaltà caa sfântului cre9tinism idilic 0 pastoral, gata sd imbrà--cipze omenirea intreagg, pe care Isus 11 predica pe malu-rile Iordanului, s'a prefacut, cu o ierarhie de fier ca aceeaa Bisericii catolice, adevarata mwenitoare a Romei impe-riale de odinioarfi, inaintea eareia, fie 0 cu asigurareapacii 0 muncii fiecaruia, tremura lumea intreaga, incre0inismul medieval al Bisericii papale, servita de omiliIie a§a de neinduratoare cum a fost aceia a domini-canilor prigonitori, prin organizalia Inchisiiki, ap incat

IDEEA NATIONALX IN DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE 329

pe oricine ar fi avut aka parere in ce prive§te credinla,sau i-ar fi ingkluit anumite consideratii asupra lumii0 a omului care ar trece peste teribila dogma adoptatade concilii, 11 a§tepta a§ezarea pe rug, pentru ca llacarilesa mistue trupul ticalos al ereticului. Nu exist& niciunuldin adevaratii nalionali§ti caH sa nu se cutremure Inain-tea faptelor care se savar9esc in numele unei idei cu totuldeviate 0 dela sensul dela inceput §i dela scopurile pecare, in virtutea acestui sens, ea le recomanda deose-bitelor grupuri etnice, din care se alcatue§te omenirea,mai mare, trebue s'o spunem, in ea insa0, deck tot ceea ceface parte ca elemente dintr'insa.

0 astfel de idee na/ionala a ie§it din anumite filosofiicare nu s'au nascut la noi 0 care niciodata n'au putut safie imbraIipte de spiritul cu desavar0re altfel orientatal poporului nostru. Sunt, in aceasta noua formulanalionala, 0 elemente de instinct, care yin din insa0Iesatura, atat de deosebita de a noastra, a unor popoarecare, wick ar fi de puternice, nu pot A Inraureascaasupra sentimentelor de care am fost totdeauna stapa-niIi 9i a ni transmita idei care sunt contrare omenieinoastre indatinate.

Este adevarat ca se afla §i suflete tinere dela noi,energii doritoare de a se manifesta, ambiIii care nu secompara cu adevaratele puteri 9i cu condiVile in care0-ar putea indeplini scopurile, asupra carora crezurilenalionale care se produc aiurea, intrupate in simboluricare ele inse0 izbutesc 9i ca§tiga, exercita o influencacapabila de a face pe ace,ti oameni, in ei in00 ideali§ti0 gata de jertfa, A apuce drumuri pe care orice expe-


rienla mai indelungata si mai sigurà le poate arata caimposibile de strabatut.

De aceea, inaintea acestei confuzii de noliuni prefa-cute in sentimente, iar sentimentele indemnand imperiosla o aqiune nestapanita, sunt foarte bucuros ca o oran-duire in programul conferiOlor dela Radio imi ifigaduea verifica, inaintea tuturor, asupra trecutului nostruintreg, caracterul, cu totul particular, pe care 1-a avut,dela un capat al istoriei Romanilor 'Ana la celalalt,ideea na-cionala, chiar in timpurile cfind ea avea mai multaparenca unui instinct si nimeni nu era in stare s'o pre-faca intr'o formula.

Nu odata, si impotriva unora din istoricii mai tineri,cari credeau ea aceasta parere se poate tagadui,and vorbesc de istoricii mai tineri, nu inleleg pe aceiCeti, supt influenIa unor pasiuni personale si a unororganizaIii de club, introduc in polemica lor elementecare n'au a face cu adevfirata cugetare istoricfi, ammanifestat parerea, ca la chiar originea alcatuirilor noa-stre de Stat se &este un concept nalional, chiar dacape vremea aceea nu traia nimeni care sa fi fost in starea-i da o rostire bine definita.

Sa se uite cineva, de jur imprejurul nostru, la condi-1iile in care s'au intemeiat Statele. Unele dintr'inselenu sunt deck continuarea, in altà forma, a Romei vechi,cu aceeasi tendinla de dominaIie universala, manife-statfi de ImparaIii romani de pe vremuri.

Cutare altele au pornit dintr'o navalire, si in toatadesfasurarea acestor State se simte caracterul violental acestei revarsari de horde, cautand nimicirea sau sub-

IDEEA NATIONALA IN DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE 331

jugarea si exploatarea celor ameninIaIi si invinsi. Nueste nevoie sa pronunl niciun nume, in ce priveste aceastacategorie de State.

Sunt apoi altele, cum a fost ducatul si apoi regatulBoemiei, sau chiar Statul polon la inceputurile sale,care au pornit din umbra imperiala a na-ciunii germane,care ea insasi era indreptata pe acele vechi drumurimar* ale Romei: dela o vreme ceea ce era ducatulsub-germanic, legat de Sfantul Imperiu, a devenit octitorie proprie, in care, tot mai mult, s?a putut ivi si aajuns sa inainteze o constiinla nalionalà, creatoare, maitarziu, si a doctrinei corespunzatoare.

In State le spaniole este la origine rezistenla indarat-nica impotriva valurilor de cotropire ale alcatuirilormusulmane, care, o bucata de vreme, au ocupat ceamai mare parte din Peninsula Iberia, cei din urmaaparatori ai ideii crestine, devenita numai incetul cuincetul nalionala, fiind adusi a se adaposti in vaile pustiiale Pirineilor.

Cred ca ajunge pentru a se vedea cat de deosebitaeste obarsia altor crea-cii politice din evul mediu cleata noastra.

La noi, mult timp, Statul nici n'a existat deck nu-mai ca amintirea ImparaVei care fusese si dincolo decare nu se putea inIelege, de constiinIa populara, alt-ceva .

Mintea poporului nostru a fost, in adevar, totdeaunastapanita de ImparaIi, de Imparatese, de fete de Imparat,catre care se ridica iubirea acelor Feli-Frumosi cari sesprijing hied numai pe vitejia bor.


Originea romana a Imparaliei era in instinctul nostru9i chiar atunci cand ea a fost infal4ata in forme strainede noi 0 in ce privqte rasa §i in ce privqte religia.De eke ori a fost vorba de capitala de odinioara a Romeirasaritene, de Constantinopol, de 4 Tarigrad * 9i de aceicari locuesc §i domina acolo, de capetenia lor stapanindpeste mai multe noroade, inainta9ii nqtri au calcat pestetoata du§mania de rasa §i peste tot desgustul pe care-Iinspira o religie straina O. inferioara pentru a vorbi totde Imparalia de care atarnau §i de Imparatul, oricat deaplisator, care o intrupeaza.

La alte popoare a fost intai Statul de imitalie, de con-trafacere, uneori chiar de caricatura, date ffind hotareleinguste in care se instapanise ceva care samana cu ideeaRomei apusene, §i, de acolo, numai pe incetul s'a ajuns,printr'o lunga sforlare ca 0 printr'o continua imitalie,la ceva care sa fie asemenea cu con§tiinla nalionala 9i cuidealul nalional din timpurile noastre. La noi din po-triva: con§tiinIa ea noi suntem altfel cleat cei din jurulnostru, ca acest fel de a fi trebue cu orice pre%

pastrat, ca el este o porunca dela care nu ne putemindeparta, ea nicio imitalie, oricat de atragatoare, nupoate sa inlocuiasca aceea ce se gasqte in insu0 adânculfiinIei noastre, aceasta este la inceputul nostru, §i acea-sta a fost linia dela care nu ne-am putut indeparta, inciuda tuturor ispitelor, niciodata.

S.A. se bage de sama un lucru. Poporului nostru iiplace a glumi, 9i gluma aceasta este uneori usturatoarepentru cei impotriva carora se indreapta ; se poate2ntampla ca accasta aplecare de spirit s'A nu nierite a fi


laudata din punctul de vedere moral, dar ap este fireanoastrk ca nu ne putem indeparta dela dansa.

In fiecare sat romanesc, pe langa numele ce-1 arecineva In adevar, este §i o porecla,. luata dela anumitedefecte fizice sau suflete§ti, §i, in lupta dintre adeva-ratul nume §i ceea ce a adaus gluma rautacioasa a altora,totdeauna acest al doilea nume birue. Trebue ca, intimpurile noastre, sa intervie starea civilk pentru a resti-tui lucrurile peste porecla, suparatoare pentru acela care opoarta. Dar a§a facem 9i in ce prive9te naliunile celelalte.

Este adevarat ca §i In alte regiuni, Inca din epocabizantina, se gasesc astfel de caracterizari neplacutepentru deosebitele elemente nalionale care erau silitea trai In forma vechiului Imperiu medieval. Dar la noiaceasta dispoziIie de spirit traie§te i pana acum, §i,atunci cand este vorba sa tratam despre alte naliuni,cu care se poate intampla sa fim In legaturi de stransaprietenie, trebue sa biruim In noi zambetul, pe care-1treze§te amintirea felului popular in care neamurileacestea sunt privite la noi.

De aici se vede cat de adanca era, pentru con§tiinlaromaneasca de-a-lungul veacurilor, desparcirea netedadintre noi 0 dintre acei pe cari vremurile i-au adus injurul nostru.

Cand, apoi, s'a vazut ca Roma nu se intoarce, caBizanIul a apucat pe alte cai, ca puterea lui, odinioaralarg stapanitoare, este Intr'o scadere care face sa seprevada apropiata mina totala, cand In vecinatateanoastra s'au ridicat puteri care voiau sa se Wearnapeste noi, cum a fost puterea regatului unguresc, spri-


jinit 0 pe Biserica apuseana, care ne dadea in seamaurma0lor Sfantului Stefan, atunci, in aceasta con0iinIanalionala, neexprimata Inca in forma de idei, care dai-nuise de-a-lungul veacurilor, implinind mia de ani, s'aprodus o treskire. Am purees la intemeerea Statelor noas-tre, care erau, de fapt, dat fiind caracterul interior al car-muirii, ni§te franturi de Imperiu, in margini mai inguste.

Tarile acestea se puteau numi, cum a fost cazul cuallii, dupa unele amintiri, sau dupa felul cum li se infa-14a pamantul: astfel Statul Boemiei, al Cehilor, nu s'anumit dupa naliunea care 1-a intemeiat, ci dupa amin-tirile, cuprinse intr'o formula germana, ale Statului celt,care fusese odinioara al Boilor: <c Bohemia * din 4 Bohen-heim*, iar numele Poloniei nu inseamna altceva deck§esul in mijlocul caruia Polonii, sau, cum zicem §i noi:Le0i, dupa numele de Lehi, 0-au intemeiat Statul. Suntcazuri in care numele Statului nu este acela al naliuniide baza, ci al unei cete cuceritoare, care s'a confundatcu elementele supuse i, cu toate acestea, numele careiese la iveala nu este al celor mulIi cari au ramas, ci alcelor pulini cari s'au contopit in massa cuceriiilor. A§a,de exemplu, cu Ru0i, Slavi de Rasarit, cari purtaranumele cuceritorilor scandinavi dela Chiev, ni§te Sue-dezi pripa9iIi pe acolo. Sau tot a§a §i cu Bulgarii, carinu sunt altceva deck ni§te Traci romanizali in parte,asupra carom s'a intins puhoiul slay, slavizandu-i, 0cari, and a fost vorba sa se intemeeze o domnie de carac-ter politic, au luat numele micului grup de Turanieni dinregiunile Rusiei rasaritene de astazi, cari au venit insecolul al V II-lea 0 i-a luat in stapânire.


Noi, când am intemeiat Statul dela Arge§, care s'acoborit pe urmà la Tfirgovi§te 0 Bucure§ti, am numitdela inceput aceasta targt : # Tara Romineascii *, 0 Domniaa fost # a toad Tara Româneasca >>.

S'a adus inainte cä stapanitorii sArbi purtau 0 ei numelenaciunii de temeiu, dar sa nu se uite cä pe Fang& numeleacesta al 4 Tärii Sfirbe§ti )) se adauga uneorr 0 alt nume,amintind provinciile cucerite 0 naliunile supuse, ceea ceniciodatà nu s'a amestecat In titlul Domnilor no§tri,fiindcd ei se supuneau la porunca milenarà a unei orga-nizalii de caracter instinctiv nalional.

A fost o # -WA a Moldovei )), dupd 14111 de-a lungulearuia s'a fdcut intinderea crealiei maramura§ene, dara se observe un lucru: ca stapinitorii acestei Moldovese chemau la inceput 4 Domni români ai Tarii Moldo-vei*. i, daca ei au fost siliIi sA intrebuinIeze un numede caracter geografic, precum o parte dintre Sarbi, peraul Bosna, s'au numit Bosnieci, sau allii, dupá muntelecare alcatuia cetsaluia lor nalionala, au fost CernagorIi,Muntenegreni, aceasta se datore§te, la Moldoveni, nevoiide a deosebi Domnia cea noud de Domnia, mai veche, aTarii-Romtme§ti, pe care ace§ti colonizatori din Mara-mure§ n'au fost in stare sä §i-o adauge.

Secole intregi am luptat, de sigur §i pentru a pastracaracterul cre§tin acestor locuri, dar noi niciodata n'amfost in rândul intai cruciaIi, gAndindu-ne mai ales lafuncOunea aceasta de cavaleri ai crucii.

Am dat, este adevarat, numai ici 0 colo ate un rene-gat, pe care 1-a acoperit de despreI intreaga con§tiintaa neamului, razandu-se, nu numai din biserici, dar 0


din paginile de cronica, numele acelora cari au trecutla creclinca dusmana a Islamului. Alte popoare din veci-natatea noastra au imbraIisat aceasta credinIà musul-mana in Intregime, cum a fost cazul pentru toata clasadomnitoare dela Bosnieci si Herlegovineni, ai caror'urmasi, si Ora astazi, pastreaza credinTa adoptata deinaintasii lor, invinsi de Sultanul Mohammed al II-lea,In secolul al XV-lea. Dar Doi n'am fost totusi capitanide cruciata ai tuturor neamurilor unite supt steagulcu crucea, Iinut In mfinile voinice ale Domnilor nostri.

Intre ideea crestina si intre naliunea noastra s'a facuto strfinsa legatura. Dar in aceasta legatura ceea ce adominat a fost naciunea.

Trebue s'o spun aici cu toata hotarirea, pentrn a corn-bate o parere care, In timpul din urma, s'a instapânitpe sufletul multor tineri. Alipirea lor la credinIa stra-bunilor este un lucru vrednic de toata lauda, dar, &And,cum s'a Intamplat si in declaraIia, asa de frumoasa, anoului episcop al Maramurasului, care s'a impus, impo-triva unui alt candidat, prin credinIa lui nestramutatafaIa de ideea nalionala, Biserica ea insasi spune ca linesus crucea Mântuitorului, dar in acelasi timp si steagulpoporului romanesc, nu-i este ingaduit nimanui sa ridicecrediqa, orick de sacra si de respectabila, atfita de sus,'neat sa acopere ideea nalionala, ajungfindu-se, pe bazaacestui primat religios, la alianIe convinse si incalzitede un puternic sentiment cu na-ciuni tot u crestine #, chiarand cauta sa-darâme, ca In Germania, si crestinisrnulcatolic si cel protestant si a invie credinIa paella ;ele n'au a face cu noi, si astfel de legaturi cu dansele pot

IDEEA NATIONALA iN DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE 337

s& aib& ca rezultat scaderea 0 chiar, intr'un viitor maidepartat, distrugerea noastra.

SA ne amintim cà noi ne inchinam unor sfinIi carinu s'au ridicat din mijlocul poporului nostru §i ca niciunadevarat sfant de acest sfinge n'a Intrat In calendarulnostru religios, pe lânga care putem sa facem un calen-dar nalional, in care tradiIia eroismului trece dela unviteaz la celalalt viteaz, dela un mucenic la alt mucenic.

Legaturile noastre cu alte neamuri n'au fost aceleade o alianIa putând merge 'Ana la asimilare §i. conto-pire, supt semnul unei idei in stare sa cuprind& oricatde multe popoare supt poruncile §i indrumarile ei. Cândimprejurarile au introdus in politica Domnilor no§tri,a§a de cumpanili in toate cuvintele §i toate faptele lor§i atat de adânc respectuo§i faIa de once drept omenesc,o largire a orizontului lor, care avea de fapt un caracterimperialist, and ei au aparut, ca pe vremea lui MihaiViteazul, ca desrobitorii naliunilor de dincolo de Dunare,can nu se puteau ridica prin ele insele 9i i§i cautau unDomn dincoace de Dunare la noi, ca invietor al Impa-raIilor bizantini, and toatà aceastd cre§tinatate orto-dox& fremata de dorinla de a vedea aparand in fruntea eipe Mihai-Voda al Tarii-Romfine,ti, cu sabia cre§tina trasaspre desrobire, niciodata nu i-a putut trece prin mintestrapicului Domn dela Bucurqti ca aceasta ar puteasa aduc& o oricat de mica schimbare a caracterului unuiStat pe care a§a il mo§tenise dela inainta§ii sai 9i deciavea datoria sa-1 transmita a§a §i urmaOlor. De ase-menea, când speranIele bu1gare9ti se ridicau spre blajinulbatrfin, rámas totu§i o capetenie de oaste, Matei Basarab.


Apoi, cind largile danii ale Domnilor no9tri sprijineautoata credinIa creOina a Rasaritului, pana in vaile Siriei9i. 'Ana in mangstirile Egiptului, &And cartea romaneasca9i meoerii de carIi romani ajungeau pana la Arabo-Sirienii din Antiohia 9i pana in partile Caucazului, laGeorgienii regelui Vahtang, carora le-aM dat cea dintaicarte tiparita in limba kr, Domnia Tarii-Romfineoi,intinzAndu-se a9a de larg, orizontul creoin O cultural,ramfinea tot ceea ce fusese pia atunci.

S'a tot vorbit de epoca fanariota, de Grecii 6ari ar firobit poporul romanesc, cari i-ar fi impus concemia krnalionala O intrebuinlarea unei limbi care nu era minu-nata noastra limba, desvoltata, din carte in carte, panain acest secol al XVIII-lea, cand era a9a de bogata intoate nuanTele colorii. De fapt, nu FanarioIii ne-au cuce-nit pe noi, ci, dela Nicolae Mavrocordat inainte, prinputerea unui mediu atot stapanitor, aceasta aristocralieinternalionala din Constantinopol, venita cu limb& gre-ceased, dar nu cu un ideal grec deosebit de intereseleImperiului Otoman, a trebuit sa se plece adânc inainteaunei tradilii de atatea ori seculara. Toate datinele Iariiau fost respectate, O niciodata o alta limba deck limbaromâneasca n'a stapanit in actele de Stat, pastrandu-sede ace9ti Domni noi, cu alta orientare, Oda' 9i vecheaformula slavona care intovara9ea numele lor O care,pentru dan9ii, ca 9i pentru supuOi lor, nu mai avea acumniciun fel de inIeles.

Cand a venit Revolt'. lia franceza, cu un a9a de frumosideal de libertate pentru toate na/iunile, ea n'a gasit lanoi rasunetul ce se putea a9tepta, deO mintea noastra


era capabila sa inIeleaga 0 frumusela acestei noi gin-diri politice.

Internalionalismul iaeobin n'a avut nicio influemaasupra noastra. A trebuit, ca sa ajungem la noua formade Stat, cu totul altceva deck u§orul imprumut al for-melor straine. S'a cerut intai o mare desvoltare cultu-rata proprie. i Statul nalional a ie§it din gandirea roma-neasca, intrupata in noi forme literare §i din scormo-nirea tuturor elementelor unui trecut care niciodata n'afost pierdut din vedere 0 de care s'au insufleIit uneoriDomnii cei mai straini de sangele nostru, atunci &andambiiia lor se ridica mai presus de o carmuire obis-nuita.

Cand puterea regelui Ferdinand s'a intins 0 asupraunor Iinuturi in care de atata vreme erau alte neamuri,care din veac in veac lucrasera pentru ridicarea acelorparli, ajunse a se uni cu Regatul roman, §i s'a impus prinurmare necesitatea de a respecta tot ce iese dintr'olunga munca rodnica pentru aceia cari au participat la&Ansa, cand legaturile internalionale, de care astazilumea 10 bate joc, dar pe care noi continuam sd le res-pectam, au impus pastrarea caracterului nalional al ace-lora cari sunt a§ezaIi cu un drept care nu este al nostru,pe pamantul menit stapanirii acestui neam, problemacaracterului pe care trebue sa-1 aiba Statul cel nous'a ivit.

Erau dorinIe de deosebiri provinciale chiar intreRomani, 0 ele puteau sa serveasca scopurile aceloracari. in unele momente pareau gata sa revina asuprahotaririi de alipire la Romania.

340 SPAT= PE iNTUNEREE

Dar traditia Statului na-ponal a invins, de0 a trebuitca in cuprinsul lui sa se admita, in practica guverndrii,daca nu in formele constitulionale, existenIa gruparilorna-Ponale straine, de un caracter pe care n'am avutniciodata pretenlia de a-I schimba. Dar in noua Consti-tuPe care s'a impus, peste anarhia distrugatoare a lup-telor politice, primatul na-Punii creatoare 0-a gash expre-sia, fara ca acei cari nu sunt din sangele nostru A fiputut ridica impotriva unei doctrine evident ie0te dinrealitatea 1nsa0 o impotrivire. Aceea0 idee naPonalaface ca, astazi, in afara de na-punile indreptaPte, sa neridicam cu toata puterea impotriva parazitismului alteinaPuni, a carii influenla asupra intregii noastre vie-p, indomeniul economic 0 chiar in cel cultural, a devenitnesuferita.

Este astfel inceputa o opera de deparazitare, potri-vita cu cerinPle naPonale, care, indepartata dela oriceviolenIe ce ar putea-o compromite, trebue continuancu toate mijloacele de care dispune un popor numeros,avand toate mijloacele pentru a recapata ceea ce vre-muri rele au rupt din tezaurul sal'.

Aceasta e ideea noastra naponala. Cat prive0e pe oalta, care, dupa zvonurile rauvoitoare care se impr4tie,ar tinde sa puie in discupe hotarele României, suntemgata a le apara cu armele.

11 No emvrie.

XLVIII

VALOAREA DREPTULUI ISTORIC

Iar incepe a se vorbi, de pe urma hotaririlor delaRoma, care au linut sama 0 de altceva deck strictuldrept nalional, de dreetul celalalt, in puterea caruias'au ridicat atatea proiecte 0 s'au Indeplin4 0 uneleacte politice, care au trebuit, fara multa trecere devreme, sa fie judecate aspru de con§tiinIa popoarelorajunse la constatarea relelor efecte ie0te din afirmareaacestui de al doilea drept.

S'ar 'Area ca dreptul istoric are eine §tie ce extra-ordinara vechime 0 ca la dansul s'ar fi recurs, din ceamai departata antichitate 0 de-a lungul evului mediu,pentru a se resolvi conflictele nalionale 0 pentru a secauta noua forma de organizare a Statelor. Adeca artrebui sa ni inchipuim, daca nu un Faraon egiptean sau unrege din Haldeia 0 din Asiria, macar un om de Stat roman,sau unul dintre stapanitorii Europei cre§tine de dupacaderea Romei, aplecat asupra unor carci de studiarea trecutului 0 cercetand documente de o autenticitatedesavar0ta, ca sa vada daca nu cumva hotarele formeipolitice in care traie§te 0 asupra careia exercita in-


fluentà un popor, nu sunt prea inguste fata de dreptulcare i-ar ie§i din màrturia acelor cronici i hrisoave.

In ce prive§te Statul care, in momentul de fatA, vorbe§temai tare despre dreptul istoric care i-ar IngAduifargeascA foarte mult hotarele, adeca Ungaria, ea, carepretinde sà aiba Slovacia intreagA, Ardealul nostru §ipartile care i-au fost totdeauna adaugite, poate chiarCroatia, cu privire la care, din cauza schimbului depolitete care mai dainue§te intre d. Stoiadinoviciintre conducAtorii dela Pesta, se mai pastreazá pentruckeva vreme tacere, intregind astfel vechiul Stat alregior de odinioarfi, panä la acel Sfânt tefan care,tocmai fiindea este sant, canonizat de Biserica romanknu poate s reprezinte altceva decAt aspiratiile cre§tineckre IlasAritul Oen, ar fi de consultat, Inainte de aIncepe opera de cucerire, adeca de cotropire, doveziletrecutului, pentru a vedea pada unde are s'd se intind'aneamul unguresc, care, pe vremea aceia, nici nu poate ficonsiderat supt raportul national.

Oprindu-ne la acest caz, care este inteadevar caracte-ristic, el desminte cu desavk§ire, pentru acele vremi,dar cu o repercusiune pand in timpurile noastre, ideea

dreptul istoric, de care se vorbe§te astazi, ar aveao origine din cale afara de departatà.

In adevdr, natiunea ungureasck pe vremea aceiaInca un amestec Intre o clasa supusk de origine finick§i o alta, stgpanitoare, care nu era deck o colectie detriburi turce§ti, sosise abia, trecfind pe la Nordul Car-patilor, din depArtatele regiuni fdrà hotare, i sub-liniez: fára' hotare, ale stepei rusqti, pentru a se abate,

ca

st-si

ti

VALOAREA DREPTUL1JI ISTORId 343

ca un stol distrugator i exploatator, asupra regiuniorDunarii mijlocii, unde pana atunci traise un Stat slay,inspirandu-se dela tradiiiile cregtine ale Carolingienilor.Ungurii de pe vremea aceia reprezintau deci semincia,ceata, banda i nici de cum o agezare teritoriala, care,deslipindu-se din locurile unde era, ar fi cautat aiureaun teren mai potrivit pentru ocupa/iile de pace, care-ierau cu totul straine, caci, afara de un oarecare pescuitgi de cregterea cailor In Pusta, oamenii agezaIi multavreme Inca In corturi nu aveau nicio aplecare pentruagricultura i chiar pentru o pastorie transhumanta,de caracter fara Indoiala cultural, ci se /ineau Inca defelul de vieard al stramogilor. Ungurii nu aduceau deacolo, de acasa dela dangii, niciun fel de trad4ie a mo-

aceasta este deosebirea cea mare intre ei i Intronoi, aceasta darama toate teoriile pe care Domanovskii,mai mult sau mai pulin invaIaii, din timpurile noastre,le agtern In carli in care injuria personala nu poate sainlocuiasca argumentul.

Noi suntem oameni de straveche, milenara agezare,pentru cari nimic nu este mai scump cleat brazda,sfinIita prin ostenelile generaIiilor care s'au succedatpe care nicio ispita nu-i poate desface din locurile undeau smuls cei dintai radacinile adânci ale copacilor taiaçigi au aruncat in primele brazde semiatile roditoare.

Noi suntem inteadevar un popor de proprietari, peeand ei, deed se uità cineva pana astazi cu luare amintela apucaturile lor, sunt, inainte de toate, oricka caranime,dupa imitaIia altor naçii, s'ar fi format gi la dângii, oamenide exploatare a muncii omenegti indeplinite de al%ii.

giei, gi

gi


Tot pe linia aceasta, s'ar putea face o comparaIieintro ce a insemnat la ei 0 la noi, nu numai micaproprietate, pe care ai no§tri au apArat-o totdeauna cucea mai mare iubire 9i cu o indaratnicie fara pareche,0 intre felul cum Iaranul ungur, sau Secuiul, in partede acela0 sange cu dansul, considera locul de na9-tere §i acela unde, o bucata de vreme, a fost adusali cheltui ostenelile. Inainte, deci, de a arata cumconcepea mo0a *i boierul nostru de odinioara, de oparte, i latifundiarul ungur, de alta, ceea ce poateA fie inteadevar de folos ca sa se InTeleaga multelucruri, sa ne oprim o clipa asupra fenomenuluiacestuia deosebitor intre sateanul roman O. sateanulungur, in ce prive9te relaiiile kr permanente cu pa-mantul.

Intr'o carte care mi-a cazut numai acuma recent inmâng, ciudata carte de entuziasm de o parte, de ple-doarie interesanta §i de propaganda vicleana, de altaparte, pentru scopuri care nu sunt spuse in titlul ei,in opera, publicata in limba franceza, a Contelui IosifMailat, (c La Hongrie rurale, sociale et politique >> (1909),prezintare a unor planuri personale de reforma agrara0, in acela9i timp, aparare a stapanirii ungure§ti asuprana-cionalitalilor, pe care le arata §i mulIamite, cu toateca pornite pe o lupta pana la rascoala, in aceasta curi-oasa lucrare se vorbe9te de paguba necontenita pe careo sufere elementul maghiar din Ardeal prin treceriledincoace de mun/i §i a§ezarea in Romania. Se vorbe9tede dot& sute de mii de Secui cari 9i-ar fi cautat locuinca

VALOAREA DREPTULUI ISTORIC 345

nouA dincoace de munli, 0 in felul acesta s'ar periclitachiar situalia reciprocA a nalionalit4ilor in aceastAregiune ardeleank unde in vremea aceia se desbAteaprocesul Memorandului. Conte le Mai lat gre§e§te desigur atunci and prezinta pe tori ace§ti Secui, intre-buinIati ca servitori la Bucure§ti, ca pierd4 pentrulocurile lor de origine: de fapt, foarte multe gospodAriisecuie§ti, de-a lungul atAtor decenii, s'au tinut 9i. s'audesvoltat inainte de toate prin banul muncit, in Capita laRomAniei mai ales, dar 0 in unele ora§e mai mici, §istramutat imediat acasa, pentru folosul gospodárieistramo§e§ti.

Dar nu este niciun fel de indoialä di atAlia dintreSecui ,i Secuience au rámas aici 0 ca alte ocupaIiideck ocupatia agricola i-a ispitit a§a de mult, incitnu s'au mai putut desface de dAnsele. De sigur c5, inlumea aceasta a oamenilor de serviciu din Capita laRomAniei, s'a gAsit §i. se gase§te §i pAnA acum un numaroarecare de RomAni din acelea§i parci ardelene, dar,cum se 9tie, acegtia nu se desfac niciodatA de ocupaIiilekr agricole §i satqti §i cea mai calduroasa doriup alor este aceia de a se intoarce inapoi. Ea se observä,in zilele noastre, 'Ana §i. la numero§ii RomAni, ladouazeci de mii, cari se afla in imprejurimile Parisului,intrebuinlaIi ca lucrAtori de fabrick §i. cari se supunla toate ingustArile numai cu gAndul de a reveni lace a fost vatra familiei kr. i din atingerea meacu Rom Anil din America eu m'am putut convinge ca,afarà de tineri cari, trecAnd prin §coalk s'au asimilatsuf1ete9te cu tineretul american, incolo vechii gospodari


au ca ideal acela de a fi din nou ca frunta§i prin locurilede unde au plecat de mizerie ca sa agoniseasc6 bani in-cam pe care ei o definesc ca locul 4 unde se rup oasele *.

Venind acum la marea proprietate, boierul nostru,care ajunsese, prin cumpàrare, uneori poate §i prin silksa stapâneascri ogoarele care odinioarà aparlineau Vara-nilor, incapabili, in noile imprejurgri de schimb in bani,a-0 p6streze mo§tenirea, boierul acesta statea intr'ocash' care nu se deosebia, de obiceiu, prea mult de aceiaa caranilor. El trAia inteo tovard§ie, nu numai de muna,dar §i de credinO, cu ace§ti Varani, el mergea la bisericasatului, ridicatà adesea din cheltuiala evlaviei lui, eldAruia agile de slujba pe care i§i insemna numele, elstatea uneori in strana §i indeplinea, la o vrAsta inain-tata, rostul cântArqului, §i, cfind i se incheiau zilele, elarata dorinIa de a i se amesteca oasele in pamântulacestei biserici, sau in marginea zidurilor ei. PAnA ceCurtea, mai aiesL in epoca Fanario-cilor, i-a atras in celedouà capitala dela Bucure§ti §i Ia§.1, boierii au fostoameni dela lark deci, intr'un anume sens, cprani* §i ei.

Uitali-vg acum la nobilii unguri, panA la cel mai micneme§ din Ardeal, §i constataIi deosebirea.

Acesta este un feudal aspru, un 4 domn de pamfint *§i de oameni, care nu are pentru supu§ii sai de altànaliune, sau chiar pentru oameni din nearnul sAu, carinu fac parte din nobilime, decat desprel. Nu se pome-ne§te in torah' istoria satelor ardelene, pe care o cunoa§-tem mai bine, niciun fel de továrà§ie intre unii §i alIii.Inainte de a alerga la Curtea Mariei-Teresa, impodo-bind-o cu larlamurile uniformei lor tradi-cionale, oarrienii


ace9tia stau inchi0 in castelele lor, de un alt stil decklocuin-cile grace ale supu01or, ei fac sa se judece deoamenii lor toate procesele Ikanilor 0, la orice mi9-care din partea acestora, trebuie sa fuga pentru a scapade furia razbunkoare a acestora.

Aceasta, pe cand, in ce prive0e boierimea dela noi,daca s'au produs rascoalele din secolul al XIX-lea,indreptate impotriva cur%ilor, aceasta se datore§te inprimul rand arenda0lor de alta origine, Evrei in Mol-dova, Balcanici in parlile acestea de jos, cari luasera loculboierimii, care a fost cruiata 0 in aceasta mare turbu-rare sociala, atunci and ea se gasia pe locul mo§-tenirii sale.

Trecand acuma sus, la vechii regi ai Ungariei, condu-cand un popor venit dintr'un loc unde nu txista ideeade patrie, i a§ezat intealtul, care nu era deck un popaspentru pradaciunile in Apus, care s'au intins Oraadanc in pamantul francez i 'Ana in Nordul Italiei,nu poate fi vorba de nicio legatura a lor, strânsa, fireasca

transmisibila din generalie in generaVe, cu un pamantsocotit ca atare i vazut in marginile sale stricte.

Regatul unguresc merge ping unde poate, panaunde-1 ingaduie puterea, pana unde se gasesc oamenimai slabi, cari pot fi supu0 autoritkii lui, pada unde,din munca acestor oameni, pot ie0 venituri pentruCoroana §i pentru clasa de nobili ramasa razboinica panala sfar0t §i straina de me§te§ugurile pacii, cari s'auadunat ca ni§te tovara0 de cuceriri cotropitoare custapanul lor regele.

0


Se poate intimpla ins& ca un popor sa nu aiba ideeapatriei teritoriale la inceput, dar s'o ca9tige pe urrat, 0in felul acesta el se stramuta din intfiia situa-cie rata-citoare 0 pradalnica intr'o alta in care, incetul cu incetul,se alcatuie9te aceasta ginga§& ci a-at de inalta noliunea teritoriului na-Ponal, pe care to-P cei cari il locuiescau datoria sffinta de a-I apara impotriva oricarii incal-cari, 0 de a se ridica indigna-P, de ate Ori macar o ame-nil:L-0re se indreapta impotriva lui.

Aceasta s'a intamplat aiurea, in Europa central& ciin cea apuseana.

Acolo elementele germanice s'au stramutat in mijloculunei popula-Pi mai mult sau mai pulin romanizate,care se sprijinea pe rasele dela inceput, formfind cu aces-tea o desavfircita sinteza.

Si Francii 0 Visigqii ci Ostrogo-Pi ci Longobarzii 0alte semin-Pi germanice s'au stramutat cu arma in mfina,pradând 0 distrugAnd, in mijlocul unor oameni aceza-P,bucurandu-se de o inalta civilizaIie.

Lagarul a durat cfitava vreme, ci o deosebire strictas'a pastrat intre cuceritorul care avea atAtea drepturi,0 intre supus, care nu datorea nici macar serviciul mili-tar 0 prin urmare nu capata drepturile care iese dinaceasta funqiune.

4 Omul barbar )) 9i 4 omul roman )) in Galia francas'au pastrat in legile noilor State destul de multa vreme,ca doua entitaIi juridice deosebite.

Dar, dela o vreme, aceasta a incetat: prin crectinism,prin acelaci crectinism, unii 0 alIii s'au confundat,supt scutul Bisericii occideutale, in aceea0 no-Pune, 0


nOvAlitorii au intrat In conceplia teritorial& a celornOvalil-i, 1mparta9indu-se ci unii §i. al/a In conctiinlaaceleeaci patrii.

Ca unii erau feudali §i ceilalIi cerbi1 aceasta n'are,din punct de vedere naiional, nicio importanIa ; nu-mele german sau roman pe care-1 purtau unii cialIii, nu inseamna totdeauna O. o adevärat& origineetnica. Odatà unite aceste dou& elemente, ele auconlucrat inteo InIelegere perfectO, prin care s'a alert-tuit un element sufletesc ce nu poate rezulta deckdin aceasta.

A trebuit ca Biserica Romei sO fixeze oamenilor dinaceste noi State, cu regii In frunte, un nou ideal, acelade a combate pagânismul 'Ana la ultimele lui margini,pentru ca sa se produca o serie de razboaie cu caracterde cruciatà, supt Imperiul cel nou, care era ci al luiAugust, dar ci al lui Saul ci David, regele uns de repre-zintantul lui Dumnezeu pe pamant, pentru a 4 umblaIn caile Domnului D.

Nu trebue sA se confunde expansiunea Francilor Oa.In adfincul Germaniei ci expansiunea regilor germani'And In parlile MOrii Nordice ci ale Elbei, apoi dincolode Elba, cu rátacirea cetelor ungure§ti prin Europacentral& ci apuseand, pfinà ce o biruinVa germanO li-atAiat calea pentru totdeauna. La acectia e o misiuneimpus& de alIii ci nu o nouà patrie, de care ei sä nu semai poat& deslipi.

Este adevarat c& In aceste parii apusene s'a intre-buinlat mai tarziu amintirea cuceririlor de odinioara

350 SEATURI PE INTUNEREC

pentru a se reclama anumite drepturi. De astfel dedrepturi istorice s'a vorbit pana in timpurile din urma.Au fost macar anumiIi oameni cari, cunoscand maimult sau mai pulin din trecut si interpretandu-1 maidrept sau mai pulin drept, au scos inainte, si in mo-mentul dramatic de dupa razboiu, dreptul kr istoric,pentru a reclama teritorii in care nu se afla na/iunea lor.

In privinla aceasta, este foarte interesant ceea ce s'apetrecut intre Francezi si intre Germani, doua naliuniIntreIesute oarecum intre dansele, care, tocmai dincauza elementelor de o parte intrate in aka parte, in kcsa ajunga la o colaborare folositoare omenirii, nu fac de-ck sa se urmareasca din generalie in generaIie cu ura lor.

Rinul a fost disputat intre unii si intre alIii. Pe la1840 Germanii cautau o patrie larga care s'ar fi intins'Ana departe pe malul francez al raului, 0 lui Becker,poetul pangermanismului, i se raspundea, in Franla, deAlfred de Musset, prin mandra kovocare ca 4 Rinulacesta 1-am avut noi, Francezii, in paharul nostru *.

Dupa Marele Razboiu, a-a-pa ganditori francezi aucerut Rinul ca hotar, 0 ei nu faceau cleat sa urmezeexemplul lui Napoleon al III-lea, care concepuse si elo lume intermediara intre Frama si Germania, uncles'ar fi intins fara rivala influenIa Imperiului sau. Sevorbia la 1918 de # Germaniile *, din care o parte n'arfi putut trai dupa dreptul istoric decat cu ocupaIia, saucu influen-ca, vecinilor dela Apus.

Dar, de ate ori s'a produs aceasta idee, anumiterealitali i-au stat in cak. In desbaterea cu armele dintreFrancisc I-iu si Carol Quintul, &and a fost vorba de


regiunea lore* unde se vorbeOe franIuzeOe, s'a ri-dicat din partea Fran lei, nu argumentul istoric, ci acelaal acestei limbi, ca semn al unei deosebiri nalionale.Si noi inOne am asistat, in ciuda unor interese economicefoarte puternice, in regiunea Ruhrului, la inapoierea&are patria germana, inapoiere celebrata cu demon-straIii mari de conoiinla nalionala.

Unii Germani i pana astazi, in ciuda <I axei # 0 arelaliilor de fralie dintre dd. Hitler O Mussolini, vadItalia ca un fel de adaus, impus de dreptul istoric, allumii germanice, organizata imperial. Ei confunda, cuOiinla sau fara oiinla, o stapanire de caracter universal,de origine creoina, cu dominalia unei naliuni asupranaliunii celeilalte. Pe langa cautarea unor elementegermane care ar trai O astazi supt intrebuinIarea limbiiitaliene la Sud de Alpi, ei vad fantoma lui Frederic Bar-barossa trecand munlii, prin cele unsprezece descalecariale lui, in §esurile Lombardiei. Dar, iata, O aici reali-tatea se impotrive0e, iaraO in ciuda # axei v: de atateaori se trezeoe la poporul italian conoiinca unei primejdii,care ameninTa din aceste par/i, §i hotarul Brennerului,cu toate asigurarile personale ale dictatorului german,este intarit deci pentru vremea and ar lipsi acestegaranlii. Motive geografice au putut duce mai departespre Nord, in dauna elementului german, gran4a rega-tului Italiei, dar dreptul ;stor;c german in dauna ItOein'a putut sa intre, un singur moment, in cercul de chib-zuire O recunowere al Italienilor.

Daca, in aceste parti, unde dreptul istoric s'ar puteatotuO scoate inainte pentru anumite pretenlii, chiar

362 SFATURI PE INTIYNEREC

dacfi realitatea vie intervine imediat pentru o indrep-tare, aceasta din urma biruie, cu attit mai mult trebuesli fie cazul pentru un popor cum este poporul unguresc,la care Insu0 acest drept istoric nu vine din originile1nse0 ale a9ezarii sale in locurile unde se afla astazi.

Dar, in aceste parci care au aparlinut Coroanei ungare,Coroanei in sensul medieval 0 cu misiune apostolicknu poporului unguresc ca atare, popor care a9a de farziua ajuns la con9tiinIa modern& a rostului sau, nu existã,ca In Apus, acea sintezti capabilà de a crea o patrieprin adoptarea de elementele nttlealitoare a concepIiilorelementelor stApfinite. Adeca Romfinii 0 Slavii gAsiTi peacest teritoriu n'au putut impune niciodat'd elementuluiunguresc conceplia lor teritoriald.

Aceastä imposibilitate era, de alminteri, In sufletulInsu0 al rasei cuceritorilor: seminIii de acestea tura-niene au trecut 0 in Apus, dar din ele nu s'a ales nicio-data' nimic, de 0 acolo ar mai fi o explicalie: cA eraupu-cini 9i a ei nu 0-au plecat fruntea pentru botezulcre9tin. Dar, cu tot cre9tinismul, adoptat, printeo dublàinf1uen0 germana 0 italian6 0 supt scutul Romei, de&are Unguri, morala cre9tind n'a Intrat niciodat6adânc in sufletul lor. Cei caul se inchina Maicii Domnuluisupt forma 4 Marii Doamne* pagine 0 al edror Isten esteMit' indoialtt o continuare a zeului p'figin de acasà, nu9i-au facut niciodatà o concepiie eticfi derivata dinnoliunea superioafa a cre9tinismului.

Ei sunt domni in acela0 sens ca in stepa turaniana ;de acolo au pAstrat 0 ideea 9i gestul 0 expresia. Ei i9i


striga preteniiile intocmai cum, de pe calul sail de co-manda, strilvechiul Arpad I§i trimetea ordinele cAtreneamurile slabe, care trebuiau sil ingenunche inaintealui.

Teritoriile cucerite sunt pentru Unguri, ca 0 pentruTurcii Otomani de odinioark pámântul care s'a aflatsupt copitele cailor lor §i care, prin acest act sacru pagfin,ar trebui sa rämânfi totdeauna In atfirnare de cil9ti-gâtorii de biruinp.

Acestui drept istoric insa con§tiin%a lumii trebue sa-iräspundá, oriunde este adevaratul sens de civilizalie,prin cel mai hotärit refuz.

25 Noemvrie.

XLIX

DREPTUL RECHEMARII LA NATIUNE

Acum cateva zile, am crtutat sa arrrt cat de pulinedrepturi poate sa acorde unui popor faptul ca, inteunmoment trecator din desvoltarea puterilor sale, a ajunssa se aseze pe o bucata de vreme inteun teritoriu, carenu-i revenea, prin caracterul locuitorilor sai, fireste nein-trebaIi, si, in ce priveste mai ales Ungaria, care staruiein a pune pe tapet o chestiune care nu este una pentrunoi 0 credem nici pentru gandirea politica actual& aIarilor care au ajuns a hotäri soarta lumii, am pus invedere cat de subreda este, din partea unui popor alcarui Stat era de caracter crestin universal, legat decoroana daruita de Roma si nu de naliunea Insasi,pretenlia de a reveni in locuri unde acum, fail indoialá,nu este de indeplinit nicio astfel de sarcina c apostolica *,pentru aducerea la dreapta credinIa a unor neamuripagane, sau indusmanite prin schism& cu Biserica ro-manfi.

Acest drept istoric, in puterea caruia toata lumea aravea de cerut ate ceva, si prin urmare intreaga situaIieactualk bunk rea, cum este, dar de oarecare stabilitate,

DREPTUL RECHEMAIIII LA NATIUNE 355

ar fi de aruncat in necunoscut 9i in anarhie, trebuedeci pfirilsit, in interesul chiar al acelora cari, urmfi-rindu-1, se smulg dela preocupalii de un caracter maireal 0 irosesc o vreme care ar putea fi intrebuinIatrimult mai bine pentru rezolvirea unor probleme socialede cea mai mare insemnâtate §i pentru alcatuirea uneiculturi in adevfir proprii, pecetluità cu semnul naVonal.

A reclama Iinuturi asupra carora a bAtut candvacopita cailor unei navfiliri, räspindind in juru-i numairuin& §i. pierdere de vieli omenqti, este o zädgrniciepericuloasfi. Dar este o imperioasa datorie a se reclama,acele elemente care, prinse intr'o forma de slabiciunesau de neindestulgtoare colqtiinIà nalionalfi, au fostsupuse, cu vcoie sau lark' voie, unei apaski din parteaunei categorii nalionale mai numeroase, sau care sebucurà de toate inlesnirile ce le poate da Statul. Aprinde in laI pe oameni de altà origine §i de altfi limba,cari se gkesc pe Iinuturi odinioard invadate, este onedreptate strigatoare la cer, care se räsbunfi, ca toatenedrept4ile in ultima instanrä, asupra acelora cari osavfir§esc, insii ar fi un act de incon§tienrd desavilr9ita§i de suprem4 laOtate clack un popor ajungand sà-§irecapete vatra sa de odinioarà §i. avind acolo un numiiroarecare din membrii sfii, caH au suferit sila oH s'aulfisat momiIi de ispite, pierzAndu-0 nalionalitatea, n'archeltui cele mai maH silinIe pentru ca acest lucru,absolut contra naturii, sã inceteze cu o chi:4 mai rapede.

Zic: absolut contra naturii, 9i iata de ce. Prin anume11114'16H se poate intimpla, precum am spus, ca o partedintr'un popor A-0 uite de limba sa sau 9i de numele


pe care 1-a avut odinioara §i pe care alte ori il pastreazaca un sfant simbol, pe care nu-I destainue§te deckcelui mai bun prieten. Dar, §i In cazul cand pana §iaceasta amintire a numelui s'ar fi pierdut §i oameniiar fi Imprumutat numele acelora cari i-au adus la firea lor.deosebitä, desnaiionalizarea nu este niciodat6 completa.

Adancul sufletului omenesc nu se supune a§a de u§ornavalirii §i patrunderii straine. Acolo este o lume in-treagk pe care nimeni n'o poate ataca, §i cu atat maipulin supune. Tot firea cea veche traie§te, prin chiarfelul cum se vorbe§te limba de imprumut, In care vi-breaza amintirea rasei, in aparenla disparutà. Este oaka* tonalitate, o aka' muzica sunk chiar atunci cand seurmeaza silabele limbii imprumutate. De eke ori gla-surile se ridica spre cantec, batranul cantec, mai frumos,sau cel pulin mai strans legat de suflet, se face auzit dinnou. El este ca o chemare ckre strain* cei adevkali,a cdror amintire altfel este pierdutk §i ei par ca raspunddin adancul mormintelor lor la acest apel desperat, carese adreseaza &etre dan§ii. Nu se imprumuta nici dantula§a cum se imprumuta anumite formule obi§nuite deconvorbire. Fiindck de fapt, atunci cand se prindelimba straink ea nu da mai mult deck este, ea nupoate fi creatoare de arta §i raspanditoare de inIelep--ciune, sfatuitoare in imprejurkile vremii, a§a cum seintampla cu limba care s'a format odata cu rasa §i erainenit6 s6 traiasca totdeauna infralit6 cu &Ansa.

Vechi pove§ti se mai desfac Inca de pe buzele care numai §tiu rosti cuvintele pe care le intrebuinlau vechiiInainta §i.

DREPTUL RECHEMARII LA NATIUNE 367

Din toate acestea se formeazd un fel de sintezd asupraviquirii, pe care n'o poate vedea numai observa-torul superficial, dar care se impune dela sine oricdruicercetdtor atent, deprins a strdbate in sufletele omene9ti.

Sunt astfel de oameni intr'adevdr folositori naliuniicare i-a cucerit ? Trebue sa se rdspundd cu toatd hotd-Area, ea, in cea mai mare parte, aceasta nu se poateintfimpla. Toatà istoria rdsare pentru a aduna dovadaa cestei imposibilit4i.

Ian un caz : acela al poporului evreesc. In generalel 9i-a pierdut tradiIia de limbd, de0 a rdmas, prinreligie mai ales, legat strâns de ceea ce a fost la incepu-turile sale in patria veche, spre care se intoarce astdzicu 9anse atAt de slabe de a putea inldtura pe cei carii-au luat locul, 9i cari nu inleleg a-9i pdrdsi vetrele intd-rite prin munca lor.

Trebue ca Evreul sd audd in sinagogd graiul strAmo9ilorsdi pentru ca sd se deprindd cu dânsul, 9i in Palestina este,azi, o intreagd trudd de a introduce in Universitate o aka'limbd deck multele limbi pe care, in ratácirea kr, Evreiile-au Imprumutat dela popoarele pe care le-au gäsit acolo.

Un mare numar de Evrei, a9ezdndu-se In mijloculacestor popoare felurite, au imprumutat limba kr,introduchnd intr'insa tonalitatea aceia deosebiat 9i ine-vitabild, de care vorbeam mai sus. S'a intAmplat chiarcà acei caH 9i-au pardsit limba original% pentru a primi,supt aceasta formä cântatà asiatic, limba germand, Incare 9i-au alckuit un adevdrat dialect, sd se coboareIn mijlocul Romfinilor 9i sd adauge 9i dela Români unnumdr de cuvinte, de intorskuri de fraze, din punct


de vedere filologic foarte interesante, care se prind cumpot de intaia limba de Imprumut.

Si, daca ace§ti Evrei ar trece intr'o a treia patrie,unde ar gasi un alt popor, §i. dela acesta s'ar agala uneleelemente, care, supuse aceleia§i metamorfoze, ar adaugila haina de arlechin de care se serve§te un suflet care,prin aceasta chiar, devine fal§ificat, caricatural §i ridicul.

Intreb eu insa : dar Imprumutarea limbii germane i-afacut ea vreodata pe Evreii cari au intrebuinlat-o caun mijloc mai practic de a se InIelege cu oamenii delacari aveau a ca§tiga, a se alipi la na-ciunea germanfi,cu felul ei de a fi, cu nevoile §i aspiraIiile ei? Mult inaintede masurile pe care le-a luat poporul german, §i pe carenoi, §i nu din slabiciune, nu le-am fi luat niciodata, cufirea noastra deosebita, se invedera in fiecare rand degazeta, In fiecare pagina de gandire, in fiecare vers alunei poezii scrise de poelii evrei fiinla indelebila arasei. Si nu pentru ca zic <( tata * §i # mama * In roma-ne§te, Evreii dela noi s'au kradácinat In rosturile inda-tinate, de atatea ori seculare, Ora la doua mii de ani,ale oamenilor de aici.

Astfel, §i. aceasta voiam s'o dovedesc, oricand unpopor poate reclama pe ai sai, fara ca prin aceasta sa aducao adevarata paguba poporului a carui limb& a fost im-prumutata de cei strecuraii dela neamul kr la un altul.

Fiindca, de fapt, este viirba aici de elementele roma-ne9ti, a9a de numeroase, care au trecut la intrebuin-larea limbii ungure9ti, In Secuime, 0 la aceia a dialec-tului rutean, In partea 'de peste Prut a Bucovinei, caciacestea ni sunt regiunile de instrainare, pe and in lari

DREPTUL RECHEMAIIII LA NATIUNE 359

straine se meircin cu atfita energie elementele române9titrecute dincolo de Dunare, in pailile care aparcin astaziBulgariei §i Serbiei, oare dela acele multe mfi de oamenicari astazi 9tiu romane§te numai pentru a zice ca suntRomani §i. ca odinioara ei in9i9i sau parinIii, buniciilor au vorbit roma:11We, precum o arata numele defamilii 0 de at:A-tea orl insemnarile pe crucile, de multavreme parasite, ale cimitirului de pe vremuri, oare dinmijlocul acestor oameni s'a ridicat vreodata o for/analionala creatoare pentru Unguri, de o parte, 9i pentruRuteni, de alta ? SA mi se arate un singur poet, un singurartist, un singur ganditor, fie macar 9i un om de influenIain vieala publica, a carui origine sa fi fost romaneasca,fail ca el sa pastreze, in transformarea na-cionala lacare a fost supus, con§tiinla neamului caruia ii apar-sine ? Catarii ace§tia etnici nu sunt de un folos deosebit,§i sufletul lor ramâne totdeauna neroditor.

Dar, in deosebire de adevaraIii catiri, cari ramanfire9te sterpi in orice fel de imprejurare, este de ajunsca omul sa revina la ceea ce trebuia sa fie, inainte deprefacerea lui intAmplatoare sau silnica, pentru caizvoarele care se oprisera, sa inceapa din nou a curge§i puterea de a face inteadevar ceva sa se manifestea§a cum se manifesta la inainta§i.

Din ce am spus pana aici se desface, MA niciunartificiu, ci dela sine, nu numai pentru acela care vor-be§te acum, dar §i pentru orice om inteligent §i nepar-tenitor care asculta sau cete9te, coWiinla ca. pentrubinele popoarelor conlocuitoare 9i, mai la urma, pentrubinele omenirii, care se hrane9te din aporturile reale ale


acelora cari o alcatuesc, este o adevarata necesitateceea ce se poate numi: rechemarea sufleteasca a Insu-sitorilor de limba straina.

Ce trebue sa faca Statul pentru ca ea sa ajunga catmai rapede la fericita 1nfaptuire?

Intaiu, el trebue sa opreasca, pe teritoriul pe care aajuns a-I stapani din nou, continuarea ascunsa, vicleana,a operei de desnalionalizare. Nu este ingaduit deci, InRomania de astazi, ca Biserica romano-catolica, pe carenoi am respectat-o si intarit-o prin concordatul cu Roma,chiar impotriva unei intregi opinii publice, si eu amconlucrat pentru a-i da un statut pe deplin asigurat,care ni-a meritat recunostinIa Romei pontificale, decare suntem legaii si prin toate amintirile noastre ro-mane, ca aceasta Biserica, push' in serviciul unorscopuri nalionale de cotropire, sa continue a lucra Inacest sens nalional pe care nu Roma 11 porunceste sicare se Intoarce contra intereselor Statului roman.

S'a spus de atatea ori, si cu toat 5. dreptatea, ca, dacaStatul maghiar a facut tot ce i-a stat In putinVa ca saschimbe caracterul nalional al atator mii de locuitoridin Secuime, unde radacinile etnice sunt fail Indoialapecenege si nu unguresti, cel pulin tot atata a facutBiserica aceasta apuseana, prin fanaticele unelte naIio-nale trimese acolo. 0 astfel de opera se incercase a seface si In Moldova de pe la 1830 pana la 1850, Insa Romaa intervenit si a dat In panile acestea, unde se stia Camediul este romanesc, latin, clerici italieni, cari, In ciudaautoritaIii supreme a Bisericii unguresti, care n'a lipsitsa intervina, s'au mentinut si plank' astazi.

DREPTUL RECHEMARH LA NATIUNE 361

Din Setuii i Ceangaii treculi dincolo de granila, inmarea expansiune secuiasca, mergand prin unele sate 0dincolo de Siretin, nu s'au facut deci luptatori ai ideiimaghiare, ci, pastrandu-0 ace0i oameni de treabalimba lor, impreuna cu obiceari care nu sunt intrutoate maghiare, s'a impiedecat, pentru Moldova, pri-mejdia ce ar fi rezultat din caracterul ofensiv al acesteipopulaIii Etraine. ,Ar putea Ina astazi Roma sa refuzeStatului roman sprijinul trebuitor pentru ca, in acesteregiuni cari se all& supt steagul nostru, opera de desna-Vonalizare a poporului romanesc sa nu urmeze .0 maideparte, prin ace0i parohi, a caror cruce este infa§uratacu tricolorul strain? Precum in administralie am sfa-ramat granila prin mari diviziuni administrative caretree dincolo de &Ansa, ap i supt raportul religios, pebaza, de altfel, a existen-cei elementului catolic secuiesc-ceangau pe ambele laturi ale CarpaIilor, sa se desfacaaceste parIi secuie0i, cu un caracter a§a de neted deter-minat, de departatul Scaun de Alba-Iulia, care nicinu-i poate stapani din cauza distanIei, pentru a se alipila acea episcopie catolica de Ia0, care pastore0e pecredincio0i ei din regiunile Romanului i Bacaului.Episcopia aceasta, care a inIeles ce inseamna a trai inStatul romanesc, are astazi in fruntea ei pe parinteleRobu, un adevarat Roman de religie catolick oricare arfi, de altfel, originile familiei sale.

De curand, cineva cu tragere de inima pentru bieiino0ri oameni de acolo, cari au fost facqi Unguriin iceiai masura, evident superficiala, cum au fostprefaculi i Italienii intrebuinlqi odinioara la lucrarile

curati,


de cale ferata, cari se jura astazi ca sunt Maghiari ade-varali, a semnalat marea greseala de negligenp, carese poate califica Ina de criminala, pe care Statul romano face si 'Ana astazi, trimeIand in regiunea maghiari-zeta din Secuime invaIatori s'i invaVatoare cu mult preatineri ca sa poata avea o influenIa si cu totul saraci,tot felul de copilandri si de fetice, neavand macar ofamilie pe care sa se poata sprijini, si carora Statul nuli-a creat prin Improprietarire o situalie cu desavarsirepredominanta, in mijlocul satului unde sunt trimesi.Cred ca de aici, dela Radio, se aude si prin Ministere,si, daca nu ma insel in aceasta privinIa, una din celedintai masuri care ar trebui sa fie luate si la cel de Edu-ca/ie si la cel de Agricultura si chiar la acela al AparariiNalionale, care ar putea sa aila un sens de aparare siin interior, pe care il pierde prea mult din vedere, ar fi,si ffira zabava, aceia de a face din invaIatorii românisi acolo, dar mai ales acolo, asa cum propusesem euodinioara, and am trecut pe la Ministerul Scolilor, cen-trul si inima satului intreg. Si, fiindca invaIatorul tre-bue sa se sprijine pe preot, nu este ingaduit ca oriuncleai nostri au incetat de a fi ai nostri sa nu existe bisericanoastra. Si nu o injghebare de lemn, ci o trainica zidirede piatra, in faca bisericii care a luptat impotriva noastrasi ni-a mancat credinciosii na-tionali prin ispita uneireligii care de sigur n'a fost intemeiata de Mântuitorulpentru aceasta.

As fi foarte bucuros, daca n'as fi creat si intarit numaiconvingeri, ci determinat, prin aceste cuvinte, fapte.

9 Decemvrie.

TABLA DE MATERIIPag.

Solidaritatea national& 5

Regele Carol al II-lea ca aparator al intereselor nationale 11

Un poet francez despre Moldova: Edouard Grenier . . . 17Rominii in poezia europeana Un imn italian din 1885 . 24In amintirea zilei de 24 Ianuarie 1859 31

Caracteristica lui *tefan-cel-Mare 370 prietena veche a noastra : Poeta Marie Nizet 42

Cum se creeaza o stare de spirit 48Formula revizionismului ungar 54

Fundatia Romei 60

Marea, cum am cunoscut-o 70

Despre Basarabia 78Frumosul * In conceptia poporului 86

Notiunea de bine * la poporul nostru 94

Minte * cuminte * pentru poporul romanesc 101

* sfintenie * la poporul romanesc 109

Despre drept * i dreptate e 118

Notiunea de carte la Romani 125

Intelegere e pricepere * i intelepcnthe * 132

Domni * i Imparati * 139

Rázboiul * i s pacea sufletul poporului mu:Lanese . 146

Datoria * in conceptia poporului nostru 154

Intelesul cuvantului de tari * 159

Tarani * in vechiul inteles al natiei 164

Domnie * i Stat * 169

Strainul * In conceptia poporului roman 175

.

,iRant ei

*

41 *, I

In

I

0

a 0

. .0

4 4

a

4

364 TABLA DE MATERII

Pag.

Familia in conceptia poporului roman 180Limba ca element al sufletului romanesc 187Elemente necrectine In vieata poporului roman 193Prevederi adevarate ci false 203Pericolul conspiratiilor 209Defecte de crectere 216E cu putinta o noun Europa? 224Distrugatorii civilizaçiei 230Sensul miccarii lui Alexandru Ipsilanti 238Tara Patrie 4, Imperiu 247

Stat ci societate 254Disciplina interioara 261Romania la Expozitia din Venetia 267Suedia regelui Gustav 274Recunoacteri la vremea kr 281Propagandele care ni lipsesc 290Teatre ci teatre 297Taina Elvetiei 304Cei mai mici frati ai noctri, Romanii ladini 313Viitorul Statelor mici 322Ideea nationala In decursul istoriei universale 328Valoarea dreptului istoric 341Dreptul rechemarii la natiune 354

e *, e *

MONITORIM OFICIAL El

IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALABUCURESTI, 1940

sfaturi pe intunerec - upload.wikimedia.org...6 sfaturi pe intunerec comanda, spre a merge catre un...

Documents