sfantul maxim marturisitorul viata maicii domnului (text)

8/2/2019 Sfantul Maxim Marturisitorul Viata Maicii Domnului (TEXT)

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-maxim-marturisitorul-viata-maicii-domnului-text 1/81

SFÂNTUL

MAXIM M Ă R T V R I S I T O R V L

"IFI'J'FI

t d F l I ~ 1 I nOhlHULUI



C o f e c ţ i a plii{osopliia Cliristiana

Seria J {agiograpliica

Sfântul Maxim M ă r t u r i s i t o r u l (t 662) este incontestabil celmai prrifund gânditor teologic fi duhovnicesc al T r a d i ţ i e i pa-tristice a Bisericii r ă s ă r i t e n e . În viziunea sa, e s e n ţ a Evangheliei Bisericii se c o n c e n t r e a z ă în dublul mister al înomenirii luiDumnezeu fi al îndumnezeirii omului. .

Aceste d o u ă a d e v ă r u r i de c ă p e t e n i e ale c r e d i n ţ e i ortodoxe nusunt î n s ă teze abstracte. Ele au, fiecare, o întrupare p e r s o n a l ăc o n c r e t ă . D a c ă misterul înomenirii lui Dumnezeu este realizatîn Persoana lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat,misterul îndumnezeirii omului este realizat pilduitor în Persoana Fecioarei Maria, N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu fi f ă p t u r ăo m e n e a s c ă î n d u m n e z e i t ă prin har.

P ă s t r a t ă numai într-o traducere g e o r g i a n ă m e d i e v a l ă , V i a ţ a



C o [ e c ţ i a pfiifosopfiia Cfiristiana, . . . - - - - - - - - - - - - - - - - - - ,

Sena Jfagiograpfiica

SFÂNTUL

MAXIM M Ă R T U R I S I T O R U L

Traducere ş p o s t f a ţ ă :

iliac. Ioan 1. I c jr.

VU\q1f\

tdf\ICII 50IrlNUhUI

Mistic fi dogmatic, cultic fi liturgic, creftinismul ortodox e în acelafi timp Ii filozofic.

În Hristos fi în . i f i n ţ i i Lui, iubirea de î n ţ e -lepciune (philo-sophia) Ii a d e v ă r a omului, car a c t e r i s t i c ă i r e d u c t i b i l ă a u m a n i t ă ţ i i , întâlnefteîntr-o î n t r e p ă t r u n d e r e n e g r ă i t ă Î n ţ e l e p c i u n e a IiA d e v ă r u l lui Dumnezeu revelat în IubireaSfintei Treimi.

S f i n ţ e n i a r e p r e z i n t ă filozofia c o n c r e t ă a Bisericii, . i f i n ţ i i de toate felurile (apostoli Ii pro

f e ţ i , martiri Ii monahi, elerici fi laici) fiind î n c ădin vechime primii filozofi ai creftinismului.V i e ţ u i r e a lor p a r a d o x a l ă , e x i s t e n ţ a lor radical

e v a n g h e l i c ă , r ă s t i g n i t ă pe Crucea iubiriijertfelnice de Dumnezeu fi aproapele, r e p r e z i n t ă suprema fi permanenta provocare a Evanghelieila adresa e x i s t e n ţ e i (culturii, politicii etc.) lumii, .cât fi a demisiilor morale ale "creftinilor((

doar cu numele.Tuturor ei ne reamintesc un fapt elementar

dar mereu uitat: înainte de a fi "vorbire (( (cult u r ă ) , creftinismul trebuie s fie , J a p t ă ( ( ( a c ţ i u -ne), iar vorbirea Ii fapta trebuie s fie î n r ă d ă -cinate într-o v i a ţ ă sau e x i s t e n ţ ă pilduitoare.Pentru a fi autentice (filozofice), teoria fi practica creftinismului nu vor putea face n i c i o d a t ăa b s t r a c ţ i e de filozofia divin o - u m a n ă î n t r u p a t ăexemplar în v i e ţ i l e . i f i n ţ i l o r lui.

•.ditura

Sibiu

1998

(j)P.ISIS



C o f e c ţ i a Pliifosopliia Cliristiana

Seria Jfagiograpliica

\

Lector ş viziune g r a f i c ă : Maria-Comelia OrosTehnoredactor ş corector: Paul Morar

Coperta: Maica D o m n u ! u z ~ "Cupnnderea Celui Necupnns"

(Meter Theou, He chOra tou Achoritou),

mozaic, biserica Chora, Constantinopol (1312)

Traducere ş note d u p ă :MAxIME LE CONFESSEUR

. Vie de la ViergetradUlte par Michel-Jean van Esbroeck

Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium, VoI. 479

Scnptores iberici, tomus 22

Lovanii, in Aedibus E. Peeters, 1986

© Corpus Scriptorum Christianorum Orientalium

© DEISIS, pentru prezenta versiune

ISBN 973-9344-12-7

Cânt fi p r e a m ă r i r e , s l a v ă fi l a u d ă a Prea-

sfintei I m p ă r ă t e s e , Preacuratei fi Prea-·

binecuvântatei N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu fi

pururea F e c i o a r ă Maria, fi însemnare cuprivire la v i a ţ a sa n e p r i h ă n i t ă fi f e r i c i t ă de

la naftere fi p â n ă la moarte, s c r i s ă de feri-

citul p ă r i n t e l e nostru Maxim filozoful fi

m ă r t u r i s i t o r u l .K yrie eleison [Doamne miluiefte.1

Prolog

1. A s c u l t a ţ i aceasta toate neamurile ş p l e c a ţ i urechea, locuitori ai p ă m â n t u l u i V e n i ţ i t o ţ i c r e d i n c i o ş i i ş a d u n a ţ i - v ăt o ţ i prietenii lui Dumnezeu, î m p ă r a ţ i i p ă m â n t u l u i ş tOate po-

poarele, mai marii ş t o ţ i j u d e c ă t o r i i p ă m â n t u l u i , b ă i e ţ i i ş fe

tele, b ă t r â n i i ş pruncii, t o a t ă limba ş tot sufletul! Vom p r ă z n u vom cânta ş vom p r e a m ă r i pe Preasfâ.Q.ta, Preacurata,

Preabinecuvântata pururea F e c i o a r ă Maria, cea de pe scaunulÎ m p ă r a t u l u i mai înalt decât heruvimii ş serafimii, Maica lui

Hristos, Dumnezeul nostru, în cetatea lui Dumnezeu [ C o ţ l stantinopol] întru Care a fost p r o c l a m a t ă s l ă v i t ă 2 ,

a l e a s ă înainte de t o ţ i vecii prin planul cel n e g r ă i tal lui Dumnezeu,

templul Duhului Sfânt,izvorul Apei celei Vii,

raiul Pomului V i e ţ i i ,via î n v e r z i t ă din care s-a ivit Strugurele Nemuririi,



râul Apei celei Vii, ,

arca în care a fost cuprins pe Cel Necuprins,

vasul de aur care a primit Mana Nemuririi,

toiagul cel neroditor care a o d r ă s l i t Spicul V i e ţ i i ,floarea Fecioriei cea p l i n ă de mireasma harului,

crinul F r u m u s e ţ i i d u m n e z e i e ş t i ,fecioara ş maica din care S-a n ă s c u t Mielul

lui Dumnezeu care r i d i c ă p ă c a t u l lumii,

grânarul mântuirii noastre mai înalt decât toate

puterile cerului.

Toate neamurile care a ţ primit p r o p o v ă d u i r e a Evanghe

l i e ~ î n ă l ţ a ţ i - v ă mâinile ş l ă u d a ţ i - o cu glas de bucurie ş cu

vinte d u l c ~ cu glas auzit, cu glas r ă s u n ă t o r , c ă c i e de datoria

n o a s t r ă , a tuturor l imbilor ş a întregii fu:i a oamenilor, s p r e a m ă r i m ş s l ă u d ă m pe cea care s-a f ă c u t mântuirea

n o a s t r ă . C ă c i a fost lucrul cuvenit ca în clipa în care Ziditorul

ş Dumnezeul a toate a vrut s v i n ă printre o a m e ~ a c e a s t ăP r e a f e r i c i t ă ş P r e a l ă u d a t ă s se fi aflat v r e d n i c ă de El, ş s ă l a şcu a d e v ă r a t dumnezeiesc ş frumos. F r u m u s e ţ e a sa a p l ă c u t Îm-

p ă r a t u l u P ş El a h o t ă r â t s Se s ă l ă ş l u i a s c ă întru ea. In a c e l a ş ichip, e acum de datoria n o a s t r ă s p r e g ă t i m lauda e ca s primim o l i m b ă v r e d n i c ă ş o î n ţ e l e g e r e care s r o s t e a s c ă du

p cum se cuvine slava ş p r ă z n u i r e a ei. Dar nimeni dintre

oameni nu poate cânta ş p r e a m ă r i cu vrednicie ş d u p ă cuvi

i n ţ ă pe Preasfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu, chiar d a c ă s-ar

aduna zeci de mii de l i m b ~ chiar d a c ă ar veni la unison toate

neamurile oamenilor, ele n-ar fi în stare s a t i n g ă vrednicia

laudei ş slavei ei. Or, f t i n d c ă nu e cu p u t i n ţ ă s ne a p u c ă m cu

vrednicie de lucrarea p r e a m ă r i r i i e vom a r ă t a pe m ă s u r a pu

terilor noastre î n f l ă c ă r a r e a n o a s t r ă în a l ă u d a ş a cânta pe

Maica lui Dumnezeu, n ă d e j d e a ş mijlocirea n o a s t r ă . C ă c i a ş cum nimeni nu are d e s t u l ă t ă r i e pentru Fiul ş Dumnezeul e to t a ş ş Preasfânta Lui M a i c ă se va a r ă t a s f m ţ i n d cu milosti

vire pe m ă s u r a neputincioaselor noastre puteri lauda ce se

cuvine d u l c e ţ i i sale.

2. De unde s-a ivit, care au fost p ă r i n ţ i i ei, cum a avut loc

c r e ş t e r e a ş purtarea ei n e p r i h ă n i t ă , ş câte p r ~ a m ă r i r i s-au s ă v â . r ş i t în ea de la n a ş t e r e a ş p ~ la , m o a r t e ~ ~ l ,vom,spune'utorul harului ş Preasfmtel FeCloare, caCi m s u ş l harul Ş

al .. , l' d hi, torul ei ne vor da t ă r i a ş cuvântul pOtriVit m c lpa esc -~ v ril

derii gurii. C ă c i d a c ă vom spune ceva dupa pute, n ~ a s t r :despre S t ă p â n u l ş Fiul e lucrul nu va fi n e p o ~ v ~ t , fimdca

slava ş renumele ei r ă m â n î n t r e ~ c ă c i . d la El Ş prm El este

fericirea ş slava n e p r i h ă n i t e i Sale M a t ~ l . A s t f ~ l , to t ceea ce

vom scrie ş vom însemna sunt lucrun vredmce d c r ~ z ~ ~venind de la martori a d e v ă r a ţ i din a d u n ă r i l e oamenilor l u b l ~

. de Dumnezeu. Mai întâi de la S f m ţ i i E v a n g h e l i ş t i ş Apostoli,

apo i de la S f i n ţ i i P ă r i n ţ i cei d e - D u m n e z e u - p ~ t o ~ ale c ă r o rcuvinte pline de t o a t ă î n ţ e l e p c i u n e a sunt s ~ n s : de h Du-

hului Sfânt, iar faptele lor sunt frumoase Ş placute IUl D ~ nezeu. A c e ş t i a sunt Grigorie al N e o c e z a r e i i . ~ ă c ă . t o ~ de. ffil-n u Marele Atanasie al A l e x a n d r i e ~ Fencltul Gngone

Nyssei ş Dionisie Areopagitul, ş ~ ţ i i ~ s e ~ e ~ e a lor..Iar d ~ c avom spune unele lucruri care p r o v ~ ~ c ă . r ţ 1 apocnf:, c ş aceste lucruri vor fi a d e v ă r a t ~ , Ş ~ ~ s l ~ e de g r ~ ş ~ a l a , . fimd

deja primite ş î n t ă r i t e de S f i n ţ u P a r r n ţ i ~ o m e m ~ mat sus.

C ă c i a ş g r ă i e ş t e Sfântul Grigorie al Nyssel: " D u p ~ a:ncitit într-o carte a p o c r i f ă c era cineva care se d i ~ t U l g ~ a m

purtarea sa potri:rit Legii, ş c p ~ t e ~ ~ Preasfmtel FeCloare

Maria era renUffi1t pentru milosterua sa .

C o p i l ă r i a3 El se numea Ioachim ş se t r ă g e a din casa lui David,

î m p ~ a t u l ş prorocul, iar numele femeii sale e ~ Ana.. Ş a fost

lipsit de, copii p â n ă la a d â ~ c i ~ ă t r ~ e ~ c ă C i f ~ ~ e ~ sa e ~ s t e a r p ă . I n s ă , prin Legea IUl M o ~ s e . 11 fusese haraZlta v a c e s t e ~cinstea femeilor care nasc prunCi, Ş care n-a fost data femei

lor lipsite de prunci. Î n t r - a d e v ă r , I o a c ~ ş Ana erau ~ e s p e c t a ţ i ş c i n s t i ţ i în fapte ş în cuvânt, C ă C l erau c u n o s c u ţ i ca

7



f ~ din n e a m u l ~ lui Iuda ş ~ a : i d , ş ca u n n a ş i ai î m p ă r a ţ i l o rp Israel]. Dupa care, la s f a r ş 1 t , casele lui Iuda ş Levi s-auumt, cu alte :u:vinte s ~ i ţ a ~ p ă r ă t e a s c ă ş cea p r e o ţ e a s c ă s-au:unestecat: Cac.1 a ş a s s t a . scr:s d e s ~ r e I o ~ a c h i m ~ Iosif, logodni

~ f i n t e 1 FeclOare : Ş macar ca dupa rudema cea mai aprop t a ~ , el se.numea din casa ş semin'Jia lui David, ei se vor fa-

ce Ş una Ş c e a l a l t ă , una prin ftrea care este a lui David ceal a l t ă prin Legea ai c ă r e i l e v i ţ i erau. Astfel ş fericita Ana 'era o~ u r ă a l e a s ă a. a c e l e i a ş i case, ş acest lucru prevestea c Împaratul care urma s se n a s c ă din pruncul lor avea s fte Preotîn c e mai î n ~ . t î n ! e l e ~ al cuvântului, ftind Dumnezeu ş om.I?ar l i ~ s a c ? p ~ o r ~ ~ s t a t a r ~ pe. r e s p e c t a ţ i i ş c i n s t i ţ i i p ă r i n ţ ilU FeclOare1 pnc10a Legu lut Moise, ş a f l e c ă r e l i l o r dinp : m e ~ oamenilor l i p s i ţ i de minte, pe când ei voiau s se n a s c ădin . ~ l A ceva .nu numai pentru a ş t e r g e ocara lor, dar ş cea a

l 1Otregt, pentru a o duce la o s l a v ă mai î n a l t ă . A t u n c ~fenclta Ana,. asemenea ~ t ~ e i A n ~ , maica lui Samuel6, a plecat~ Templu Ş s-a ~ g a t Zlditorulu1 a toate s ă - i dea rodul n a ş t e

p ~ n t r u ca la randul s ă ea s ă - i închine în schimb darulp ~ ~ la .El. De asemenea, vrednicul Ioachim n-a r ă m a s~ a preJos, Ş cerea lui Dumnezeu s fte i z b ă v i t de lipsa pruncilor.

4: Ş Î m p ă r a t u l ~ ~ o s t i v ş d ă r u i t o r din b e l ş u g a privit la~ ~ c . 1 U n e a dreptulut7 Ş a dat de veste f t e c ă r u i a dintre ei. Mai~ t l-a ~ a de veste lui Ioachim pe când acesta se afla la rugaclune 10 templu. Un glas venit de sus s-a f ă c u t auzit luispunând: "Vei primi un prunc care va ft o s l a v ă nu numaipentru tine, ci pentru lumea î n t r e a g ă " . Ioachim a f ă c u t cun o s ~ t a a c e a s t ă veste ş fericitei Ana, dar aceasta n-a încetatr u g a ~ 1 1 . ~ n e ~ sa c ă ~ r e Dumnezeu cu lacrimi a r z ă t o a r e . Ş i atuncia ~ ~ t A Ş ea partea lui Dumnezeu vestea cea b u n ă în~ a d ~ a s.are u a d u ~ e a j e r t f ă lui Dumnezeu cererile ş r u g ă c1Unile el. Ingerul. IU1 ~ ~ n e z e u a venit la ea ş i-a spus:" D ~ n . e z ~ u a. auz1t rugacmnea ta ş vei n a ş t e pe vestitoareab ~ c u n ~ l , Ş Ae1 p ~ n e numele ei Maria, c ă c i prin ea se va facemantutrea 10tregu lumi!"8 Vestirii i-a urmat î n s ă r c i n a r e a , ş

Ana cea s t e a r p ă a n ă s c u t pe Maria l u m i n ă t o a r e a a t o a ţ e , . c ă c ; ia ş se t ă l m ă c e ş t e numele Mariam: l u m i n ă t o a r e a Atun,ci cins t i ţ i i p ă r i n ţ i ai fericitului ş sfântului prunc au avut mare bU:-

curie ş Ioachim a f ă c u t O S p ă ţ l 0 ş a chemat pe t o ţ i vecinii,ş t i u t o r i de carte sau nu, ş t o ţ i au p r e a m ă r i t pe Dumnezeu

Care a f ă c u t pentru ei o asemenea minune, ş astfel chinul

Anei s-a p r e f ă c u t într-o s l a v ă mai î n a l t ă , a d i c ă u ş u ş i i luiDumnezeu, u ş a v i e ţ i i ş început al petrecerii sale s l ă v i t e . Începând de acum se cuvine s î n ă l ţ ă m cuvântul nostru spreslavele ş tainele ei mai înalte, prin harul, mijlocirea ş ajutorule c ă c i ea este pricina ş d ă r u i t o a r e a a to t binele.

5. Când cea care avea s h r ă n e a s c ă pentru noi pe HristosDumnezeu ce urma s se n a s c ă din ea, a trecut de vârstaprunciei ş a avut trei f e r i c i ţ i i ei p ă r i n ţ i au dus-o la templu, la Templul lui Dumnezeu. Ş acolo au închinat-o lui

Dumnezeu, a ş cum îi f ă g ă d u i s e r ă înainte de n a ş t e r e a ei. Auadus-o cu s l a v ă ş cinste, d u p ă cum se cuvenea. Multe fecioare mergeau înainte î n s o ţ i n d - o cu f ă c l i i s t r ă l u c i t o a r e l d u p ăcum a vestit î n c ă de la început î m p ă r a t u l ş prorocul, s t r ă m o ş u n e p r i h ă n i t e i fecioare, spunând: Aduce-se-vor Î m p ă r a t u I H i ft-

cioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţ i 1 c ă c i Prorocul aspus aceasta de mai înainte cu privire la aducerea ei la Tem-

plu ş cu privire la fecioarele care mergeau înainte ş o însoţ e a u . Dar a c e a s t ă prorocie nu se î n ţ e l e g e numai cu privire la

acest fapt, ci ş i mai departe, cu privire la sufletele feciorelnicecare au c ă l c a t pe urmele e ş pe care el le-a numit prieteneleei13 . M ă c a r c toate sunt mai prejos în ce p r i v e ş t e prietenia ş a s e m ă n a r e a , t o t u ş ~ prin harul ş b u n ă t a t e a care vin de laPruncul ei, Domnul, sufletele s f 1 O ţ i l o r sunt numite prietenii eito t a ş cum Î n s u ş i Domnul ş Ziditorul a toate n-a socot itnevrednic s fie n u m i ţ i f r a ţ i ai S ă i 1 4 cei care Îi sunt p l ă c u ţ i ş Îl i m i t ă . C ă c ~ î n t r - a d e v ă r , toate sufletele d r e p ţ i l o r , c.are prin

f ă p t u i r e a s f t n ţ e n i e i au r e u ş i t s se f a c ă prietenii e vor ftvrednice de ajutorul s ă ş vor ft unite prin har cu Domnul ş Fiul ş vor ft conduse în Sfânta Sf1Otelor c e r e a s c ă . Sau, d u p ăcuvântul Apostolului Pavel, a ş cum Fiul s ă a intrat ca îna-



i n t e - m e r g ă t o r pentru noi!5, tot a ş ş a c e a s t ă P r e a s f â n t ă M a i c ăa Domnului va intra cea dintâi dintre toate în odihna c e r u l u ~iar în urma ei, prin mijlocirea e vor fi conduse ş celelalte

suflete ale s f m ţ i l o r .6. M g r ă b e s c s povestesc celelalte lucruri ale Fecioarei

celei dumnezeiesc împodobite, dar cugetul meu nu se poate

lua la întrecere cu cuvintele fericitului proroc David. S neaducem a ş a d a r aminte pornind p u ţ i n mai de sus ş s cuge

t ă ce fel de prorocie ne î m p ă r t ă ş e ş t e mai dinainte s l ă v i t u lrege ş proroc cu privire la fericita î m p ă r ă t e a s ă ş i f i i c ă , Maica

lui Dumnezeu. C ă c i în Psalmul 44 el a f ă c u t mai întâi aluzie la

Î m p ă r a t u l ş Fiul ei spunând c Duhul Sfânt e Cel care a dat

chipurile slavei sale: f r u m u s e ţ e a vederii l u din a m â n d o u ăp ă r ţ i l e ! 6 , r e v ă r s a r e a h a r u l u i pe buzele lui!7 ş pogorârea î n ţ e l e p c i ~ ungerea bucuriei!8, vasul puterii, paza a r c u l ~ încin

gerea sabiei peste coapsele sale!9, toiagul p u r t ă r i i de g r i j ă ş toiagul puterii20 care sunt vestitorii l chipul î n t r u p ă r i i sale

prin aceea c ă ş a d e cu a d e v ă r a t pentru pace ş dreptate, ş mai

presus de toate acestea, izbânda sa o b ş t e a s c ă , b i r u i n ţ a ş îm

p ă r ă ţ i a sa v e ş n i c ă . Dar f ă c â n d asemenea prorocii s t r ă l u c i t e cu

privire la Domnul nostru Iisus Hristos, de î n d a t ă le-a potrivit

în g ă t e l i pentru Preasfânta Sa M a i c ă . Ş d a c ă unU au tâ1cuit

aceste cuvinte cu privire la B i s e r i c ă , nu este nici o p i e d i c ă în a

cugeta la ele ca la unele ce o privesc pe Preasfânta N ă s c ă t o a r ede Dumnezeu, c ă c i cuvintele Duhului Sfânt nu trebuie î n ţ e l e se într-un singur chip, ci d u p ă feluritele lo r î n ţ e l e s u r i , c ă c isunt comori de lucruri bune, ş chiar ş P ă r i n ţ i i care le-au tâ1-

cuit cu privire la B i s e r i c ă au spus lucruri bune. Iar a cugeta

din nou la prorocia privitoare la N ă s c ă t o a r e a de Dumnezeu e

lucru a d e v ă r a t ş lipsit de r ă t ă c i r e .7. V e d e ~ a ş a d a r , cât de p l i n ă de har e î n v ă ţ ă t u r a acesteia,

nu n ~ a i cu privire la aducerea la Templu, ci ş la celelalte

haruri d u h o v n i c e ş t i , ş la f r u m u s e ţ e a ei: S t ă t u t - a î m p ă r ă t e a s a de-

a dreapta Ta21 . Acest cuvânt î n v a ţ ă d u c e r e ţ t l a Templu, a ş e z a rea la dreapta altarului în Sfânta Sfmtelor, s o c o t i t ă cu a d e v ă rat a fi dreapta lui Dumnezeu. D u p ă care, a m i n t e ş t e m ă n u n -

10

chiul podoabelor e cât de p l i n ă de g r a ţ i e a fost, ş cât de

mult a fost î m p o d o b i t ă cu v e ş m i n t e cusute de aur ş în multe

culori. V e ş m â n t u l cade pe ea plin de g r a ţ i e , f i i n d c ă toate

acestea sunt spuse despre g ă t e a l a ei d u h o v n i c e a s c ă . Ş d a c ăp o m e n e ş t e de ţ e s ă t u r a de aur, m u l ţ i m e a podoabelor sale în

multe culori î n v a ţ ă nu mai p u ţ i n c ă fiecare din acestea sunt

g r a ţ i o a s e ş s t r ă v e z i i ; dar adunate ş reurute, g r a ţ i a lor este înc ş mai a d â n c ă ş s p o r i t ă , f i i n d c ă sunt adunate în sufletul

fericit al Preacuratei Fecioare. De aceea s-a spus: Î 1 i f r u m u s e ţ a t ăde g ă t e a l ă în multe culori22, a d i c ă o f r u m u s e ţ e a l c ă t u i t ă din fapte

bune ş cuvinte d u m n e z e i e ş t i cu totul d u p ă voia lui Dumne-

zeu, Mântuitorul ei; a ş cum curcubeul ce se vede în norie

unul prin ipostas ş prin nume, dar se vede în multe culori ş g r a ţ i o s , to t a ş Preacurata F e c i o a r ă a fost î m p o d o b i t ă î n c ădin pruncie cu g ă t e a l a de nerostit a podoabelor în culori felu

rite, ş pe m ă s u r ă ce c r e ş t e a cu vârsta, pe atâta c r e ~ t e a ş g ă teala podoabei ei. De aceea f r u m u s e ţ e a ei a p l ă c u t I m p ă r a t u -lui ş El s-a s ă l ă ş l u i t întru ea. .

8. Î n s ă cât de bune ş potrivite sunt ş cuvintele u r m ă t o a re: A s c u l t ă , f i i c ă , ş p l e a c ă urechea ta 23 ! A s c u l t ă , a d i c ă , întâiele

vestiri despre tine ale prorocilor din partea Duhului Sfânt, ş istoriile noi cu privire la p ă r i n ţ i i t la sterpiciunea ş b ă t r â n e ţ i l e lor, la r u g ă c i u n i l e ş cererile lor, ş la vesticile din partea lui

Dumnezeu cu privire la n a ş t e r e a ta, ş la n a ş t e r e a ta n e a ş t e p t a t ă ş m i n u n a t ă prin harul s ă u . Vezi ş aducerea ta de acum laTemplu ş s ă l ă ş l u i r e a ta cu cinste î n ă u n t r u l acestuia, ş c r e ş t e rea m i n u n a t ă în Sfânta Sfintelor, unde arhiereii intrau doar o

d a t ă pe an24. Vezi c r e ş t e r e a ta m i n u n a t ă ş pe Cel ce d ă r u i e o

c r e ş t e r e î n c ă ş mai m i n u n a t ă , p l e a c ă urechea ş fti gata s p r i m e ş t i a c e a s t ă vestire ş salutarea s l ă v i t ă ş z ă m i s l i r e a f ă r ă de

s ă m â n ţ ă a Cuvântului lui Dumnezeu. Ş mintea ta s nu stea

la poporul iudeilor ş la casa p ă r i n t e a s c ă . Ş i u i t ă poporul t ă ş casa p ă r i n t e l u i t ă 2 ş to t ceea ce e în lume, ş î m b r a s ă un cu

get nou ş o n ă d e j d e tare, ş a ş f r u m u s e ţ e a ta va p l ă c e a I m p ă r a t u lui26, ş vei fi v r e d n i c ă s te n u m e ş t i cu a d e v ă r a t Maica Lui.

Dar el ş i - a împodobit î n c ă ş mai mult prorocia sa ş a î n v ă ţ a t11



trimiterea sa din partea celor b o g a ţ i ş slujirea sa; de aceea a

spus: f t . ţ e i tofe vor slrgi b o g a ţ i i norodului 27 . C ă c i ş atunci m u l ţ ioameru de neam bun ş de v a z ă din popor s-au adunat la ve

nirea ei la Templu, dar ş acum î n c ă b o g a ţ i i cei plini de b u n ă v o i n ţ a d u m n e z e i a s c ă sunt cei ce o slujesc ş o p r e a m ă r e s c înDuhul Sfânt.

9. bar pentru ca ş lucrurile s se asemene unul altuia, ş ca în respectul din a f a r ă s ă se v a d ă l ă u n t r u l î n c ă ş mai adânc

ş mai s l ă v i t , de aceea spune: T o a t ă slava d i n ă u n t r u afiicei Î m p ă r ~ ! I I l u i . 2 8 D ~ ~ u m a i p ~ i n g ă t e l i l e ei ne va î n , v ă ţ a ea b o g ă ţ i alauntnca, CI Ş prm harurile Duhului Sfânt mai adânci decât

orice cuget, ş a c ă r o r prisosire ş f r u m u s e ţ e sunt n e g r ă i t e . De

aceea, ca un chip al unirii ş al amestecului lor, ea a primit

v ă l u l de aur. E î n v C f m â n t a t ă în v ă de aur p' g ă t i t ă în culoriftlurite29

p e n ~ c ă a ş cum acestea apar î m p ă r ţ i t e fiecare d u p ă chipul

s ă Ş sunt reunite toate în

v e ş m â n t u la

c ă r u iculoare sunt to t.

,a ş harurile ş podoabele Fericitei Fecioare sunt ş ele felurite

ş toate sunt aduse ş g ă t i t e de unicul Duh Sfânt. A ş se s ă v a r ş e ş t e aducerea la Templu a F e c i o a r e ~ într-o asemenea 1>0-

g ă ţ i ~ pe. c a r ~ n o poate urma un cuget slab, nici nu o poate

rostt o limba g a n g a v ă . Dar care a fost ş e d e r e a ei în Templu ş pe ce s c a r ă a minunilor sale? Trebuie s u r c ă m scara cerului

c ă c i d u p ă noua ş minunata ei trimitere ş î n f ă ţ i ş a r e la T e m plu, p r e z e n ţ a sa în Templu va r ă m â n e mai n e v ă z u t ă , ş c r e ş t e rea sa mai m i n u n a t ă , ş sporirea cu cugetul mai a d â n c ă , c ă c i~ sa

vvenea din cer ş ea o primea din mâna arhanghelului.

Ş o data cu c r e ş t e r e a t r u p u l ~ sporea ş rânduiala ş c u n o a ş tervea. m i n ~ . ş ea primea î n v ă ţ ă t u r a d e s ă v â r ş i r i i de la îngerul,

h r ă n i t o r u l el; am spune chiar mai mult c prin harul Sfintei

T r e ~ ea sporea în s t a t u r ă ş în har, a ş cum spune Evan

ghelistul d ~ s p r e Fiul ei30; înainta prin c r e ş t e r e a staturii pe m ă sura hranel cu care se h r ă n e a , iar în cele d u h o v n i c e ş t i pe m ă s ~ c ă l ă u ~ i t o r u l u i ce îi fusese dat prin harul lui Dumnezeu ş prm ocrottrea a r h a n g h e l u l ~ c ă c i lucrurile s t ă t e a u astfel încât,pentru cea h ă r ă z i t ă s ă c u p r i n d ă în sânul s ă ftrea dumneze-

i a s c ă cea n e c u p r i n s ă , lucrarea sa s fie mai a d â n c ă decât ftrea.

12

10. De aceea, Scriptura v o r b e ş t e despre î n f ă ţ i ş a r e a .sa

t r u p e a s c ă ş despre podoabele e c ă c i totul la ea a fost minu

nat, faimos ş vestit. C ă c i îi p l ă c e a s î n v e ţ e ş era o u c e n i c ăb u n ă , p ă s t r â n d orice cuvânt bun, ş p l i n ă de cugetare la dum

n e z e i e ş t i l e Scripturi ş de t o a t ă î n ţ e l e p c i u n e a , c ă c i urma s se

f a c ă M a i c ă a Cuvântului ş Î n ţ e l e p c i u n i i lui Dumnezeu, potri

v i t ă cuvântului ş vestirii prin viu g r a ~ d u p ă cum este scris:

deschis-a gura sa cu î n ţ e l e p c i u n e ş apus rânduialii limbii sale31, c ă c iacestea sunt cuvintele lui Solomon spuse despre ea, ş u r m ă -toarele: a î m b r ă c a t t ă r i a ş f r u m u s e ţ e a sa32 prin harul ş t ă r i a cares-au n ă s c u t din ea, ş s-a î m b r ă c a t în f r u m u s e ţ e . A î m b r ă c a tt ă r i a ş s-a încins prin Cel ce S-a întrupat din ea. S-a î m b r ă c a tîn f r u m u s e ţ e ş s-a încins în t ă r i e , ş de aceea este potrivit s rostim despre ea ş cuvântul u r m ă t o r : s-a bucurat în :dlele de p u r m ă 3 2

caI m p . t r ~ t ~ a s ă ~

toate,5 ă c ~ _ e a ţ î g e . - ! o a t e ş i g ~ l a

_o "îmargine l{;}tâ a l ~ i i toate îi sunt supuse ş o p r e a m ă r e s c ,pentru < . : ă : _ell J ! ! 1 p ă ~ ă ţ e ş ~ î m p r e u n ă cu Fiul ş Domnul ei ş 'mai mult î n c ă , va doinni în.zilele de pe u r m ă , atunci când va~ loc s f â r ş i t u l ş mistuirea acestei lumi t r e c ă t o a r e . Atunci

'Va domni î m p r e u n ă Cu Fiul s ă preadulce în Î m p ă r ă ţ i a Sa f i ! r ă )

de s f â r ş i t ş n e p ă t r u n s ă .11. Bine e s t ~ , cu a d e v ă r a t , ş un lucru foarte potrivit sj

pomenim ş aceste cuvinte c e - ş i u r m e a z ă unele altora. Femei

f ă r ă n u m ă r au avut b o g ă ţ i i spirituale sau materiale. Multe auavut putere, dar tu le-ai întrecut pe toate prin ftre ş prin cu

n o a ş t e r e , ai sporit mai mult decât toate în harul dumnezeiesc

printr-o n a ş t e r e mai presus de ftre. Ş d a c ă m ă r t u r i i l e Scriptu

rii ne fac s z ă b o v i m p u ţ i n asupra î n t â m p l ă r i l o r v i e ţ i i e e b,i-

ne ş potrivit ca acestea s fie scrise întru slava ei ş spre folo

sul prietenilor lui Dumnezeu. Dar s ne întoarcem la întâiul

scop al c u v â n t u l u ~ c ă c i a ş cum din toate p ă r ţ i l e ea este mai

a d â n c ă ş mai s l ă v i t ă decât t o ţ i oamenii, to t a ş ş rânduiala A ş purtarea de g r i j ă d u m n e z e i a s c ă a v i e ţ i i sale e n e a s e m ă n a t ă . In

iv ă z u l tuturor, ~ L J o a t ~ plini_de h ba chiar,_ am

u n e , - c i n s t i ~ m a i presus de orice h ~ î n ţ e l e g ă t < ? a r e prin pri

vire ş c{ivânt, având î n ă u n t r u l ei vedenii d u m n e z e i e ş ~ cu~ - - - - - -- - - - - ~ -



totul s t r ă i n ă de tulburare, mânie i f l e c ă r e a l ă , f r u m o a s ă la su- .~ Ş T i o ! r j y i ţ D ~ î n ă l ţ ! m e a s t ~ t u r E , ~ de toate

~ d o a b e l e ş de t o ~ t e faptele: bune. Or , rin ftre e q _ ~ ~,,8 ânta ş . . . ! . l . u a d e v ă r a t ! e c i ~ a r ~ , încât nu era c â t u ş i de p u ţ i n

a t i n s ă atunci când d o r i n ţ a vreunei patimi venea s tulbure

s f t n ţ e n i aei

d u h o v n i c e a s c ă .12. Maimult decât toate, sufletul ei sfânt era plin de iubi

re de oameni ş de c o m p ă t i m i r e , ş pr in urmare, mai mul t

decât orice plin de imitarea harului ş iubirii de oameni a Fi

ului s ă u , p a ş n i c ş smerit cu cugetul, mai presus de orice ase

menea b o g ă ţ i e de podoabe ş de prisosire a h a r u l ~ încât într

a d e v ă r era Î m p ă r ă t e a s ă mai presus de ftre, prin f a p t ă , c u v â n tş cuget; c ă c i urma s se f a c ă Maica a d e v ă r a t u l u i Î m p ă r a t a

toate Care S-a f ă c u t pe sine atât de s ă r a c ş S-a smerit pentru

noi p â n ă la moarte fi î n c ă moartepe cruce33. Astfel; a c e a s t ă f e r i c i t ăş s l ă v i t ă pururea F e c i o a r ă era s ă r a c ă ş s m e r i t ă cu sufletul,

potrivit fericirii rostite de Domnul34. Era s u p u s ă p r e o ţ i l o r ,grijulie la slujire ş r e s p e c t a t ă de t o c ă c i era n ă s c u t ă prin ha-

/ lu i Q ~ n ţ ~ i a v e ~ 5 ă ~ e a . n : i ~ t e r e i ~ a t y 1 u i îngerif91:/ ~ amenilor. Astfel d e c ~ din ceamai f r a g e d ă pruncie, puterealui Dumnez'eu a acoperit-o ş a împodobit-o cu t o a t ă g ă t e a l apodoabelor, asemenea unui v ă ţ e s u t din aur ş în felurite cu

lori pentru suflet ş pentru trup. Cu astfel de r â n d u i a l ă ş cu

un astfel de chip, petrecea ea î n ă u n t r u l Templului lui Dum-nezeu ca o j e r t f ă d u m n e z e i a s c ă ş i c o a n ă d u h o v n i c e a s c ă ş cu

totul î n ţ e l e g ă t o a r e , î n f r i c o ş ă t o a r e demonilor ş d o r i t ă îngeri

lor, ba chiar î n c ă ş mai mult, m i n u n a t ă ş î n f r i c o ş ă t o a r e înge

rilor, dar p l ă c u t ă ş s u p u s ă T a t ă l ~ Fiului ş Duhului Sfânt.

13. De aceea, î n c ă de la început fericitul David ş c e i l a l ţ ip r o f e ţ i au prorocit despre ea, numind-o muntele lui Dumnezeu

în care a binevoit Dumnezeu s l o c u i a s c ă 3 5 , cetatea lui Dumnezeu

cea n u m i t ă s l ă v i t ă , chivotul s j i n ţ i r z i pentru odihna Domnului36 ş Sionul care a p l ă c u t lui Dumnezeu fi pe .care Ş la ales drept s ă l a ; 3 7 ,scaunul lui Dumnezeu ş carul S ă pe care îl î n s o ţ e s c mii deputeri î n g e r e ş t i 3 într-o s l a v ă n e g r ă i t ă , g r ă d i n a n e a t i n s ă , izvo

rul viu39, carte p e c e t l u i t ă pe care o î n v a ţ ă t o ţ i îngerii, în care

este scris Cuvântul ce nu poate ft scris, f ă r ă început ş f ă r ăs f â r ş i t , a ş t e r n u t u l Domnului în jurul c ă r u i a stau de s t r a j ă ş a i -zeci de viteji40 care sunt cuvintele sfmtelor Sale Scripturi, în

v ă ţ ă t o r i i , s f e ş n i c u l de aur, toiagul î m p ă r ă t e s c care a înflorit,

vasul cu m a n ă d u m n e z e i a s c ă , masa pâinii v i e ~ tablele legii

celeia d e v ă r a t e ,

chivotul împodobit cu totul cuaur4

1prin

harul Duhului Sfânt ş care cuprinde pe necuprinsul S t ă p â n al

tuturor f ă p t u r i l o r . A ş a d a r , cu astfel de r â n d u i a l ă ş cu un ast

fel de chip p l ă c u t lui Dumnezeu petrecea Preafericita Fecioa

r în Templu ş sporea cu vârsta ş în p o d o a b ă , în chip mai

adânc decât c u n o ş t i n ţ a . Ş i cine ar putea z u g r ă v i în a m ă n u n -ţ i m e osteneWe e r u g ă c i u n i l e sale împodobite cu toate faptele

cele bune? Ea le a r ă t a s e î n c ă din f r a g e d ă pruncie, c ă c i t o a t ălucrarea ei era mai a d â n c ă decât c u n o ş t i n ţ a ş de asemenea,

t o a t ă v i a ţ aei era mai presus. de ftre,

c ă c iurma

s se

f a c ăîmp ă r ă t e a s ă a toate ş M a i c ă a I m p ă r a t u l u i ş Domnului ş Dum-

nezeului a toate; pentru c era a l e a s ă de T a t ă l ş g ă t i t ă dina

inte de Duhul Sfânt spre a cuprinde în sânul s ă pe Fiul Cel

unul ş n e d e s p ă r ţ i t de Ei ş Cuvântul lui Dumnezeu ş pentru

a se face p r i c i n ă a Î n t r u p ă r i i ş s ă l ă ş l u i r i i Sale printre oameni

Deci d a c ă , precum spun, e cu n e p u t i n ţ ă de z u g r ă v i t în a m ă -n u n ţ i t e toate m ă r e ţ i i l e petrecerii ş l u c r ă r i l o r care le-a s ă v â r ş i tdin c o p i l ă r i a sa în Templu, voi rosti cel p u ţ i n darul.cel mai

adânc între toaten e n u m ă r a t e l e

sale osteneliş r u g ă c i u n i .

14. D u p ă p u ţ i n ă petrecere aici a avut loc un semn înain

te-vestitor al vestirii sale, pe când avea doisprezece ani. Era

cu totul î m p o d o b i t ă de î n ţ e l e p c i u n e ş dreptate, în p o s t , . r u g ă -ciune, smerenie, pace, în iubirea ş frica de Dumnezeu. Intr-o

z pe la miezul n o p ~ se g ă s e a între p o r ţ i l e a l t a r u l ~ aducând

lui Dumnezeu r u g ă c i u n i ş cereri cu i n i m ă î n d u r e r a t ă ş sfân

t ă Ş i a t ă c un lucru m ă r e ţ ş î n f r i c o ş ă t o r de î n ţ e l e s , o mare

l u m i n ă a s t r ă l u c i t în Templu cu o asemenea s t r ă l u c i r e c pu-

ţ i mai r ă m â n e a ca s u m b r e a s c ă s t r ă l u c i r e a soarelui. Ş unglas s-a f ă c u t auzit din altar zicând: "Marie, din tine se va

n a ş t e Fiul M e u ! ' ~ Când Fericita Marie a auzit aceasta, nici nu a

tremurat, nici nu s-a temut din pricina vârstei sale c . o p i l ă r e ş ~



nici nu s-a trufit cu o bucurie prea mare, nici nu a povestit

aceasta c e l o r l a l ţ i , nici. nu ş i - a schimbat purtarea ş cugetarea,

dar s-a minunat de felul în care s-a întâmplat acest cuvânt. A

asCuns în inima sa a c e a s t ă t a i n ă cu a d e v ă r a t mare ş h ă r ă z i t ăînainte de v e c ~ n e c u n o s c u t ă chiar ş îngerilor, p â n ă când a

v ~ î m p ~ e a t ~ e l O ! proniei d u m n e z e i e ş t i cu privire la ea,

cand s-a nascut din ea I m p ă r a t u l Hristos împlinind planul de

a v i e ţ u i în mijlocul oamenilor, a înviat din m o r ţ i ş S-a î n ă l ţ a tla cer.

15. D u p ă aceasta, Sfânta F e c i o a r ă a sporit CU vârsta, împ ~ doisprezece ani42, vârsta c ă s ă t o r i e i d u p ă rinduiala Le

gii. I n s ă p r e o ţ i i nu aveau curaj s ă - ş i s p u n ă p ă r e r e a cu privire

la ea, se temeau s o s c o a t ă din Templu pe cea care fusese

. î n c h i n a t ă lui Dumnezeu ş li s-a p ă r u t î n f r i c o ş ă t o r s ă o predea

jugului c ă s ă t o r i e i pe cea care fusese î n c h i n a t ă lui Dumnezeu,

ş fusese m e n i t ă spre a fi în slujire doar sub jugul lui Dumne

zeu. Dar rânduiala Legii lui Moise oprea o t â n ă r ă f a t ă la vâr

sta î m p l i n i t ă de a sta mereu în Templu. Din pricina acestor

c o n s t r â n g e ~ s-a f ă c u t între ei mare s f a ţ pentru a vedea care

era lucrul cel mai potrivit. D e c ~ a trimis Dumnezeu în inima

lor un gând a ş e z a t ş rânduit spre·a împlini pe de o parte po-

runca Legii ş de a l ă s a în a c e l a ş i timp deoparte c ă s ă t o r i a , ş au h o t ă r â t s o predea numai în l o g o d n ă , iar nu în c ă s ă t o r i e ,unui b ă r b a t care n-ar mai fi potrivit de c ă s ă t o r i e , ci b ă t r â n ş r a m o l i ţ dar care a ajuns s d o b â n d e a s c ă împlinirea v i r t u ţ i i ,pentru ca el s fie mai d e g r a b ă p ă z i t o r u l fecioriei ei. Aceasta a

fost ş p r o v i d e n ţ a d i , : ; i n ă h o t ă r â t ă dinainte de sus, pentru ca,

a ş cum. Domnul ş I m p ă r a t u l a toate a ascuns El Î n s u ş i în

v e ş m â n t de trup s t r ă l u c i r e a orbitoare a Dumnezeirii Sale,

pentru ca s t ă p â n u l întunericului s nu-L p o a t ă r e c u n o a ş t e , tota ş a , sub c h i p u l l o g o d n e ~ fecioria Maicii Sale s se f a c ă necu

n o s c u t ă , pen!ID ca nimeni s nu afle prin cine sau în ce vreme

va avea loc Intruparea Sa, pentru ca astfel, prin chipulS ă

omenesc, s p u n ă mâna pe v r ă j m a ş u l cel r ă z v r ă t i t , c ă c i acesta

ş t i a din cuvintele lui Isaia ş ale c e l o r l a l ţ i Proroci c urma s v i n ă pe lume dintr-o f e c i o a r ă .

16. Ţ i n â n d acest sfat, p r e o ţ i i n-au î n d r ă z n i t s se f a c ăc h e z a ş i i darurilor unui b ă r b a t atât de drept, ci au î n c r e d i n ţ a ttotul pe seama p r o v i d e n ţ e i lui Dumnezeu, a ş cum a f ă c u to d i n i o a r ă ş Moise, când m u l ţ i cereau pentru ei cinstea. arhie

riei; el î n s ă , luând drept c h e z ă ş i e judecata lui Dumnezeu, au

adus în l ă c a ş u l cel sfânt toiegele s e m i n ţ i i l o r , ş prin acestea ~ - f ă c u t c u n o s c u t ă voia lui Dumnezeu prin înflorirea toiagului:3..

Mai apoi î n s ă , Petru ş c e i l a l ţ i Apostoli au g ă s i t ş ei prin ro-'g ă c i u n e ş tragere la s o r ţ i pe cel ce avea s ia locul v â n z ă t o rului [Iuda]44. To t a ş ş acum, arhiereul ş p r e o ţ i i au început

s se roage ş s c e a r ă Domnului sub conducerea marelui

Zaharia, t a t ă l lui Ioan B o t e z ă t o r u l , î m b r ă c a t atunci cu sarcina

arhieriei. El a fost martorul v i e ţ i i d u m n e z e i e ş t i ş al osteneli

lor mai adânci decât c u n o ş t i n ţ a s ă v â r ş i t e de Preabinecuvân

tataF e c i o a r ă .

În vremea petrecem sale la Templu, Zaharia apropus-o pe Sfânta F e c i o a r ă , nu doar pentru c era din casa

sa, din pricina reunirii caselor î m p ă r ă t e a s c ă ş p r e o ţ e a ; s c ă , ci ş din pricina femeii sale Elisabeta, ş nu numai pentru c era

î n v ă ţ a t din alte Scripturi despre faptul c Maria ş E l i ~ a b e t aerau copiii a d o u ă surori, ci ş pentru c o î n t ă r e ş t e cuvântul

a r h a n g h e l u l ~ d u p ă cum s t scris în Sfânta Evanghelie: " Ş i a t ă c Elisabeta, vara sa((45. Atunci Dumnezeu a dat un gând

lui Zaharia, iar el a î m p ă r ţ i t d o u ă s p r e z e c e r ă m u r e l e b ă t r â n i l o rp r o p u ş i

pentru SfântaF e c i o a r ă , ş

le-aa ş e z a t

pe altarull ă c a

ş u l u i sfânt. Iar el î m p r e u n ă cu c e i l a l ţ i p r e o ţ i au î n v ă ţ a t r u g ă c i uni ş cereri c ă t r e Dumnezeu cu lacrimi îndurerate ş au cerut

s s ă v â r ş e a s c ă o minune d a c ă s-ar potrivi ca unul din ei s o

p r i m e a s c ă pe f e c i o a r ă . Ş Domnul a dat un semn m i n u n a ţ ş ramura lui Iosif a înflorit ş a rodit ca o d i n i o a r ă toiagul lui

Aaron46. Astfel, prin p r o v i d e n ţ a d i v i n ă ş sfatul p r e o ţ i l o r ,

Ios if a pr imi t de la Zahar ia pe Preacurata F e c i o a r ă ca s lu

creze pentru ea ş s ă s l u j e a s c ă marii taine ş minunii celei mai

adânci decât c u n o ş t i n ţ a .17. Iosif era pe atunci în v â r s t ă de peste ş a p t e z e c i de ani,

pentru ca nimeni s nu a i b ă nici o b ă n u i a l ă asupra c ă s ă t o r i e i .Era v ă d u v ş s ă r a c în a v u ţ i i pentru ca în casa sa s c r e a s c ă cu



c r e ş t e r e în cele materiale Cel ce S-a f ă c u t s ă r a c pentru n o ca

s ~ . î m b ~ ~ ţ e a s c ă cu Dumnezeirea Sa. Era dulgher de mesene, .lSCUS1t acest lucru maimult decât t o ţ i dulgherii, c ă c i atrebUlt s s l u ) e . a s c ă a d e v ă r a t u l u i arhitect, ziditor ş dulgher al

t u ~ r o r f ă p t u r i l o r . A ş cum era cunoscut prin meseria sa,

Iosif era cunoscutş prin

b l â n d e ţ e a ,evlavia

ş faptele sale cele

bune. Dintre t o ţ i p r e o ţ i i de acolo, el era cel mai profund, afa

r de p ă r i n ţ i i Sfintei Fecioare. Ş de ce mai e nevoie s mai

vorbimAdespre el, când dreptatea sa era m ă r t u r i s i t ă de Dum-

nezeu I n s u ş i ? T o ţ i oamenii s e m i n ţ i e i sale d ă d e a u m ă r t u r i edespre aceasta:. D m ă r t u r i e Matei Eva:nghelistul: Iosif era

drept47. Când acest Ios if a primit-o pe Sfânta F e c i o a r ă , a

dus-o de la Ierusalim ş din Sion în Gahleea, în cetatea

Na:zaret, c ă c i acolo era selIUlul tainei s I ă v i t e ce ne-a veni t dela I e r u ~ ~ u l cel de Sus ş n e v ă z u t , de la m ă r e ţ i i l e n e g r ă i t e ş ?erosttte Ş de la scaunul î m p ă r ă t e s c , Cuvântul lui DumnezeuI m p ă r a t u l ş Ziditorul a toate. '

18. Î n s ă , atunci când Iosif a dus-o la el pe Preasfânta Fec i o ~ ă Maria ca î m p ă r ă t e a s ă ş s t ă p â n ă a casei sale, el a pus-o~ a t - m a r e peste fiicele sale, cum s t scris despre întâiul Iosif:,

Ş Faraon l-a a ş e z a t ca s t ă p â n 10 casei sale fi asupra tuturor bunurilor

sale48, astfel c Iosif a fost s t ă p â n i t o r , p o v ă ţ u i t o r ş mai-mare

p e s t ~ t o ţ i cei din casa sa. To t a ş a , el a a ş e z a t - o pe Sfânta

Mana spre a le p o v ă ţ u i ca pe sine î n s ă ş t ~ pentru ca fiicele sale s , ! j u n g ă î n ţ e l e g ă t o a r e cum spune Prorocul49 , ş chiar d a c ă erau

mai în v â r s t ă decât ea, prin harul Duhului Sfânt, Sfânta Maria

a fost a ş e z a t ă peste ele. Or, a ş cum Preafericita ş Preasfânta

e ~ o c o m . o a r ~ a p o d o a ? e ~ tot a ş avea îndeosebi l i n i ş t e , paceŞ smererue. In cea mat mare parte a timpului era î n c h i s ă încasa ei ş î n v ă l u i t ă în r u g ă c i u n e ş cerere c ă t r e Dumnezeu în

. . '" 'p o s ~ Ş o ~ t e n e ~ mcordate. Or, atunci când a i e ş i t din Templu,dupa p u ţ m e zile a venit pra:znicul corturilor ş odihna chivo

tuluiso . Era luna a ş a p t e a d u p ă întâia, potrivit rânduielii num ~ r ~ i i A lunil;>r la evrei. Ş arhiereul Zaharia a intrat d u p ă rân

duiala m Sfanta Sfmtelor s t ă m â i e z e cu c ă ţ u i a , ş atunci i-a

fost v e s t i t ă n a ş t e r e a lui Ioa:n, ca el s fie un s f e ş n i c înainte-

m e r g ă t o r al Luminii, o a u r o r ă pentru Soare, un glas pentruCuvântul, un î n s o ţ i t o r pentru Mire ş un cavaler pentru Rege.

A trebuit ca z ă m i s l i r e a celei sterpe, mai p u ţ i n m i n u n a t ă decâtminunea, s p r e m e a r g ă z ă m i s h r i i f ă r ă de s ă m â n ţ ă a F e c i o a r e ~precum î n t ă r e ş t e cuvântul arha:nghelului care spune: ii i a t ăElisabeta, vara ta, a z ă m i s l i t fi eafiu la b ă t r â n e ţ e a ei

S1.

Buna-vestire

19. La ş a s e luni de la z ă m i s l i r e a E l i s a b e t e ~ arha:nghelul

Gavriil a fost trimis de DUlIUlezeu în cetate Na:zaretului în

casa lui Iosif ş el a vestit Fecioarei Maria a c e a s t ă vestire s l ă -v i t ă ş m i n u n a t ă , de nerostit , de necugetat , cap ş temelie a

tuturor celor bune. În care ceas, d u p ă ce r â n d u i a l ă ş în ce loc

a avut loc vestirea? Fecioara era deja în post ş în picioare la

r u g ă c i u n e l â n g ă iZvor, f i i n d c ă a z ă m i s l i t Izvorul V i e ţ i i . Eraluna î n când DUlIUlezell'a zidit lumea î n t r e a g ă , ca s ne

î n v e ţ e c acum î n n o i e ş t e din nou lumea î n v e c h i t ă . Era a treia

zi a s ă p t ă m â . n i i , care este duminica, în care a nimicit întunericul dintâi ş a zidit lumina î n t â i - n ă s c u t ă , în care a avut loc s l ă -vita înviere din mormânt a Î m p ă r a t u l u i ş Fiului S ă ş în

a c e l a ş i timp, învierea firii noastre; ş nu era doar ziua întâia,

dar ş ceasul î n t â . ~ d u p ă cuvântul Prorocului: o va '!Juta Dumne-

zeu d i s - d e - d i m i n e a ţ ă 1 .20. Care au fost cuvintele arha:nghelului ş cât de pline au

fost ele de t a i n ă ? B u c u r ă - t e , ceea ce p l i n ă de har!2 A spus "bucu

r ă - t e " spre a nimici întristarea dintâi ş ursita v r ă j m ă ş i e i ş din

pricina harului celui nou f ă c u t acum cunoscut oamenilor, iar

" p l i n ă de har" din pricina. b o g ă ţ i e i podoabelor Fecioarei ş a

harurilor care au venit peste ea. Era doar o s i n g u r ă zestre,

c h e z ă ş i a Mirelui nemuritor ş desfacerea blestemului dintâi

venit asupra n o a s t r ă prin neascultarea ş r ă t ă c i r e a maicii noastre d i n t ~ iar în locul î n t r i s t ă r i i ş s p a i m e ~ darul bucuriei v e ş nice, ş a c e a s t ă a doua descoperire a b o g ă ţ i e i Mirelui nenuntit.



Ş arhanghelul a vesti cele d o u ă lucruri. D u p ă care a a d ă u g a t :Domnul este cu timP Aceasta este deci b o g ă ţ i a d e s ă v â r ş i t ă a

Î m p ă r a t u l u i . Aceasta este împlinirea f ă g ă d u i n ţ e i : Î n s u ş i Cu

vântullui Dumnezeu, Cuvântmai înalt decât cuvântul a intrat

în pântecele Fecioarei Maria. S-a unit cu fuea o m e n e a s c ă nu

printr-os ă m â n ţ ă ,

ci p:in puterea Celui Preaînaltş prin venirea Duhului Sfânt. El I n s u ş i era Cel care unea ş Cel unit, uni

ficatorul celor d o u ă fui într:un singur ipostas, ş unitul prin

har în fuea o m e n e a s c ă . El I n s u ş i ş i - a zidit templul trupului

S ă a ş cum i s-a p ă r u t potrivit. Ş t o t u ş i e a c e l a ş i cuvânt:

Domnul este cu tine! El era d e z l e g ă t o r u l ş nimicitorul bleste

mului dintâi ce ~ p ă s a asupra femeilor, c ă c i b ă r b a t u l fusese

ales s fie domn al femeii, iar femeia primise porunca s se

î n t o a r c ă d u p ă b ă r b a t u l s ă u . Iar aducerea pe lume a copiilor

fuseser â n d u i t ă s

fie în întristareş durere

·dinpricina neasc u l t ă r i i dintâi3, d u p ă cum d m ă r t u r i e Prorocul: când vin du

rerile n a ş t e r i i în ceasul venirii pe lume, ea s t r i g ă de durere.

Astfel deci nu era c a p ă t r o b i e ~ î n t r i s t ă r i i ş durerii femeilor.

Dar când arhanghelul a spus Preasfmtei Fecioare: Domnul este

cu tine!, duse au fost toate datoriile î n t r i s t ă r i i . Domnul este cu tine

ş nu mai e asupra ta puterea b ă r b a t u l u i , nici durerea aducerii

pe lume, f t i n d c ă î n t r - a d e v ă r ea s i n g u r ă a fost f e c i o a r ă mai

presus de toate fecioarele, înainte de n a ş t e r e ş în n a ş t e r e ş

d u p ă n a ş t e r e , F e c i o a r ă P r e a c u r a t ă . Ş El i-a dat nu numai harul pururea fecioriei c plecând de aici, ea s-a f ă c u t î n c e p ă t o a rea fecioriei celorlalte femei, ş prin ea a 9-at putere femeilor

ce vor s fte fecioare. Or, înainte de aceasta, femeile n-aveau

puterea de a ft fecioare, dar a c e a s t ă p r e a f e r i c i t ă , p r e a s f â n t ă ş pururea F e c i o a r ă N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu Maria s-a f ă c u tî n c e p ă t o a r e a ş pricina fecioriei femeilor care ar dori-o, c ă c iî n t r - a d e v ă r ea s-a f ă c u t pricina tuturor b u n ă t ă ţ i l o r , ş a c e a s t ăm ă r e a ţ ă ş p r e a s f â n t ă M a i c ă a Domnului ş Dumnezeului ş Mintuitorului nostru Iisus Hristos s-a f ă c u t s c h i m b ă t o a r e ab ă r b a ţ i l o r ş femeilor, p o d o a b ă , l a u d ă pentru fuea o m e n e a s c ăş salutare pentru îngeri, ajutor al oamenilor ş putere pentru

t o ţ i c r e d i n c i o ş i i .

21. Iar încheierea cuvântului arhanghelului e d e s ă v â r ş i t ăş c o n c i s ă : B i n e c u v â n t a t ă efti tu între jemei4, a d i c ă mai mult decât

toate femeile, c ă c i prin tine femeile însele au fost f ă c u t e v r e ~ nice de binecuvântare, a ş cum b ă r b a t u l a fost f ă c u t vredmc

de binecuvântare de c ă t r e Fiul t ă ş mai mult î n c ă , fu:ile

b ă r b a ţ i l o r ş ale femeilor sunt binecu,:"ântate de c ă t r e a m ~ d o de c ă t r e tine ş de c ă t r e Fiul t ă u . Ş ~ ş cum a fost ~ o ~ a râte blestemul, s u f e r i n ţ a ş întristarea lUt Adam smgur, Ş ~ cepând de la Eva a b ă r b a ţ i l o r ş femeilor,. a ş î n ~ e p ~ d . ai n

ne ş cu Fiul t ă s-au r e v ă r s a t peste t o ţ i bucuna Ş bmecu

vântarea. Dar s vedem fuea ş cuvântul î n ţ e l e g ă t o r ş plin de

î n ţ e l e p c i u n e al Sfmtei F e ~ i o ~ e . wEa ~ s-a ~ p ~ t r i v i t pe ~ a ţ ă ~nici nu s-a a r ă t a t necredmC1oasa, mCl n-a pruru.t cu u ş u r m ţ aîntr-o c l i p ă cuvântul, ci s-a a r ă t a t în a c e e a ş i m ă s u r ă î n t r e c ~ dpe Isaias în ascultarea care nu ş t i e ce anume se p e ~ e c e . ~ m

n e c r e d i n ţ a f ă r ă m ă s u r ăa lui Zaharia, ea a stat la mlJloc

Ş s-atulburat d u p ă cum se ş cuvenea. Ea nu s-a tulburat la v ~ d e

rea a r h a n g h e l u l ~ c ă c i era o b i ş n u i t ă de n e n u m ă r a t e on

vederea sa atunci când acesta îi aducea hrana în Templu, Cl

s-a tulburat din pricina cuvintelor ce r ă s u n a u în urechile ei.

De aceea, vestitorul i le-a tâlcuit ş i-a vorbit. Iar ea s-a tulburat

de cuvântul lui fi cugeta în sine ce jel de salutare poate s fie a c e a s t ~ 6 ,c ă c i nu c u n o ş t e a adâncimea tainei ş t r e s ă r e a în a c e a s t ă unu:ea firii d u m n e z e i e ş t i cu cea a oamenilor, ş cugeta cum anume

s-ar putea întâmpla aceasta. Dar~ u n ~ t u l

vestitorG ~ v r i i l ,

d e ş i Fecioara nu-i vorbise, î n s ă pnn mtntea sa ce s t r a ~ a t . em i n ţ i l e a s i m ţ i t cugetarea î n ţ e l e g e r i i e ş ,:U , : ~ a i ~ a mmt -

cit a c e a s t ă temere, dar a ş r e v ă r s a t bucune ş i tâlcumd n a ş t e rea n e g r ă i t i , a spus: Nu te teme Marie, c ă c i ai ciflat har la D ~ m n : - _zeuP Harul pe care îl g ă s i s e era cinstea ş m ~ m e l : ~ Nasca

toare de Dumnezeu, c ă c i ea a fost chemata Nascatoare de

Dumnezeu ş s-a f ă c u t N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu cu a d e v ă r a t .Cu a d e v ă r a t a aflat mare har la Dumnezeu, harul de a se fi

f ă c u t M a i c ă a Fiului U n u l - n ă s c u t al lui Dumnezeu. Har ,maiînalt decât toate harurile, pe care mintea nu-l poate p ă t r u n d eş limba nu-l poate rosti.

21



22. S p l e c ă m acum. urechea ş noi ş s vedem slava Mi

relui Celui nenuntit ş zestrea fecioriei sale. S p ă t r u n d e m ceea ce arhanghelul d e s c o p e r ă cu scurtime ş limpezime: I a t ă vei

lua în pântece :fi vei n a ş t e fiu :fi vei chema numele lui Iisus/8 I a t ă c vei z ă m i s l i , pentru ca într-o c l i p ă , o d a t ă cu cuvântul, ea s c u n o a s c ă z ă m i s l i r e a m i n u n a t ă . Ş vei aduce pe lume un fiu :fi îl vei

numi Iisus,c ă c i

El nu aret a t ă

pep ă m â n t ,

El estef ă r ă t a t ă

dup n a ş t e r e a o m e n e : s c ă , cum. este f ă r ă m a m ă d u p ă n a ş t e r e av e ş n i c ă . De aceea Il vei aduce pe lume f ă r ă t a t ă , ş i - i vei danumele Iisus, care se t â l c u i e ş t e Mântuitor, pentru c nu veiavea nimic din rânduielile ş durerile femeilor, ci a ş cum. z ă mislirea ţ i - a fost d a t ă f ă r ă s ă m â n ţ ă , a ş ş n a ş t e r e a va fi f ă r ăs t r i c ă c i u n e ş f ă r ă durere pentru mântuirea lumii întregi, ş lucrul î n s u ş i va fi cunoscut plecând de la numele s ă u . Acesta

vafi mare :fiFiul Cel Preaînalt se va chema9• El a spus aceasta din

pricina firiio m e n e ş t i , c ă c i

prin frrea Sad u m n e z e i a s c ă

e maiînalt decât orice s l a v ă , dar, din pricina firii Sale o m e n e ş t i , aspus: Acesta va fi mare :fi Fiul Celui Preaînalt se va chema. Nu numai din pricina unirii Sale ipostatice, dar ş din pricina numiriide Sus d e o p o t r i v ă , ş din pricina î n t ă r i r i i faptelor Sale minunate, c ă c i vei pune numele lui Iisus. Î n s ă d u p ă aceasta T a t ă l

A "

cerului Il va chema Fiu preaiubit ş i atunci când va începe s s ă v â r ş e a s c ă minuni f ă r ă n u m ă r , se va face cunoscut tuturorcelor cu î n ţ e l e $ e r e c acesta este Fiul Celui Preaînalt, :fi Dom

nul Dumnezeu Ii vada

tronul lui David,p ă r i n t e l e S ă 1 Ş

aceastas-a spus din pricina firii Sale o m e n e ş t i , c ă c i începând deatunci El a început p r o p o v ă d u i r e a Evangheliei ş primireacelor ce cred în numele S ă u , a celor care Îl c h e a m ă ş Scaun al

lui Dav,id ş C a s ă a lui Iacob, ş va domni peste casa lui Iacob în

veac, :fi I m p ă r ă ţ i a Sa nu va avea ifâr:fit ll . V o r b e ş t e despre o Împ ă r ă ţ i e f ă r ă de s f â r ş i t nu numai cu privire la D ~ e z e i r e a Sa,

ci ş despre frrea Sa o m e n e a s c ă , c ă c i prin cele d o u ă firi aleSale nu vaAi s f â r ş i t al Î m p ă r ă ţ i e i Sale. Va domni peste cei ce

au primit I m p ă r ă ţ i a Sa cu c r e d i n ţ ă . Acum., a ş a d a r , va domnipeste cei ce vor crede în cuvântul S ă u , iar la s f â r ş i t peste t o ţ i ,când î ş va supune Lui toate, cum spune Sfântul Apostol Pavel,

22

c ă c i Î m p ă r ă ţ i a Sa e de t r e b u i n ţ ă p â n ă ce va pune pe t o ţ i vr4JmaJii

S ă sub picioarele Sale c ă c i atunci când toate I se vor supune, î ş , -va fi supus toate sub picioarele Sale. Atunci :fi Fiul Insu:fi Se va

supune Celui ce I-a supus Lui toate12, lui Dumnezeu ş T a t ă l ; c ă c i

e cuvenit lucru supunerii de acum. a frrii noastre s I se supun ă , f t i n d c ă El Î ş face ale Sale l u c r ă r i l e izbândirilor noastre.

23.V e d e ţ i î n s ă ~ - - t ~ i u n e a P ~ e ~ ~ i ; - ş ~ J ~ [ ţ ~ s i ~ _

Fecioare, ş înalta J ! e a p t ă . a i\!1Jiro s i l ~ de f ~ c 1 o n e . Ea a pr1ffi1t

' ~ ; a n t u l a r h a n g h e l u l u ~ dar a f"OS1 u i m i t ă de cuvintele sale. Deaceea, r ă s p u n d e ş spune: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu :ftiu

de b ă r b a t ? 1 3 Iar aceasta nu se poate, f t i n d c ă ~ c ! l l n . . 3 ! i~ a : : ~ i ~ ~ ~ ~ ; v i a r , v p de a l t ă parte, f ă r ă b ~ bat z ă m i s l i r e a nu este cu p u t m ţ a . Cao ~ ş de.E1!rc:..a.fost fnc.a

ş grija sa de a nu fi l i E s i t ă de ~ c i ? r i a c domnea în inima s Ş 1 d e ar m ; â n ~ ~ feciorie p â n ă la s f â r ş i t , cum. ni s-a î m p ă r t ă ş i t~ - - - . _ ~ . - - ..- - . " ' . v' . cv .din cuvintele d e - D u m n e z e u - p u r t ă t o r i l o r n o ş t n p a r m ţ t . aC1_

ea era cu d e s ă v â r ş i r e _ n e ş t i u t o a r e nu_numai de ~ e l e ~ c ă s i t o - ;p ~ r d a . t ; ş ..de gândul ~ 9 ~ ţ e ~ _ . î n t r u c â ţ _ d e . ! ; ~ u î n A c e ~ u t . f u § ' ţ ='s e c r e s c u t ă în suflet ş în t rop ,cu_ d e s ă v a r ş r r e ş f a I ! t ~ Ş Jp:a

p ; f u a î i ă . Iar în inima ş mintea nu intrase_nici un gând al

Î · ~ r ~ e i y . ~ · Ş i ! ! L a c e s J chil! ea a. f o s ţ . m M . - a c 4 î l 1 c ă . i maiî n a l t ă - d e c â t t o a t ă firea o m e n e a s c ă . Qe aceea2 ~ u s e ţ e a ~ u fletului s ă a p l ă c U t Î m p ă r a t u l U i ş Ziditorului ~ ! o _ a t . . < 7 ~ a r e~ e d e -gânduD1e ş c e r c e t e a z ă i1:ilffi1Ie ~ r ă r o n c h i i l ~ El a f ă c u tsfânt l ă c a ş u l s ă u , ş socotit potrivit s se s ă l ă ş l u i a s c ă în el, ş s îmbrace din el frrea n o a s t r ă . De aceea ş vestitorul ş î n ş t i i n ţ ă t o r u l tainei n e g r ă i t e o i z b ă v e ş t e de a c e a s t ă uimire ş îi tâl

c u i e ş t e n a ş t e r e a n e g r ă i t ă , d u p ă : cum spune fericitul ApostolLuca. C ă c i îngerul r ă s p u n d e ş îi spune: Duhul Sfânt va veni

peste tine :fiputerea Celui Preaînalt te va umbri. Tu spui: Cum va fi

aceasta, de vreme ce eu nu :ftiu de b ă r b a t ? Dar nu e nevoie de b ă r ba t pentru acest lucru, faptele tale nu sunt ca ale celorlaltef e m e ~ a ş cum. faptele Fiului t ă care se va n a ş t e din tine nu

vor trebuis

fie ca alec e l o r l a l ţ i

copii aip ă m â n t u l u i ,

care înneascultare î n s ă r c i n e a z ă pântecele femeii ş ei se nasc în p ă cat. Z ă m i s l i r e a ta nu va trebui s dezlege fecioria ta, ci va fi

23



mai d e g r a b ă o pecete ş o c h e z ă ş i e a lipsei o r i c ă r e i prihane ş un r ă s a d al s f m ţ e n i e i . C ă c i Duhul Sfânt va veni peste tine di

nainte spre a te g ă t i ca l o g o d n i c ă v r e d n i c ă a Domnului, pen

tru a s f m ţ i î n c ă de la început ş acest suflet sfânt g ă t i t cu po

doabe d u m n e z e i e ş t i , ş trupul t ă u . Ş de î n d a t ă Mirele nemu

ritor ş Fiul t ă care este puterea Celui Preaînalt te va

adumbri,c ă c i

Hristos este putereaş î n ţ e l e p c i u n e a

lui Dumnezeu, El Î n s u ş i te va adumbri ş i î ş i va zidi î n ă u n t r u l t ă templul trupului S ă cu totul sfânt. Ş Cel Nematerial ş Netrupesc va î m b r ă c a un trup v ă z u t ş material din tine, pute

rea ş s t r ă l u c i r e a T a t ă l u i te va adumbri f 1 Î n ţ i a l , ş i Cuvântul

T a t ă l u i se va întrupa din tine, Dumnezeul n e v ă z u t se va a r ă t av ă z u t ca om, ş Fiul lui Dumnezeu se va face ş va fi chemat

pentru tine Fiul T a t ă l u i , iar fiul t ă se va numi Fiul Celui

Preaînalt, c ă c i fecioria ta va r ă m â n e f ă r ă p r i h a n ă ş n e a t i n s ă .24. O minunate ş m ă r e ţ e lucruri! O taine n e g r ă i t e ş den e p ă t r u n s ! D a c ă î n s ă chipul ş a r ă t a r e a z ă m i s h r i i tale minu

nate ş a n a ş t e r i i tale, mai adânci decât c u n o ş t i n ţ a , nu se g ă s e ş t e în a c e a s t ă lume decât-în cea mai u m i l ă dintre minuni,

crede acesteia ca ş celei preaînalte ş c u g e t ă c ă Cel ce se va

n a ş t e din tine se va chema sfânt ş Fiul Celui Preaînalt gata s f a c ă tot ce vrea. Ş i a t ă c ă Elisabeta, vara ta, a z ă m i s l i t fi ea jiu la

b ă t r â n e ţ e a ei fi aceasta este a fasea l u n ă pentru ea, cea n u m i t ă s t e a r p ă .C la Dumnezeu nimic nu este cu n e p u t i n ţ ă l 5 , ş to t ceea ce El vrea~ ...._----......... -----.. ' - "'"-'......-......, ~ . - - - - - . . . . > ~ /

~ â t ~ e g e ~ t : - q . c l i p ă : , . Dar el mcerca din nou treapta m ţ e l e p -ciunii ş t ă r i a s f m ţ e Î 1 : i e i preafericitei Fecioare. P â n ă ce a fost o

î n d o i a l ă cu privire la b ă r b a t u l d u p ă legea fu:ii, ea n-a acceptat

z ă m i s l i r e a , ci a spus: cum va ji aceasta, de vreme ce eu nu ftiu de

b ă r b a t . D e ş i e ş t i arhanghel ş v e s t e ş t i taine mai adânci decât

fu:ea, pentru mine unirea cu un b ă r b a t nu e cu p u t i n ţ ă . Î n s ăatunci când arhanghelul a î n ş t i i n ţ a t - o c Duhul Sfânt va veni

ş c o va adumbri puterea Celui Preaînalt, e a bucurat-o ş a

convins-o c nimic nu e cu n e p u t i n ţ ă la Dumnezeu. Ea nu

s-a trufit, nici nu s-a î n ă l ţ a t în mintea ei, ci ~ ~ smerenie ş zdrobire de i n i m ă î n ~ ă ş mai mare, ş p l i n ă de

-- ~ ----- - - -respect aria a spus: I a t ă roaba Domnului! Fie mie d u p ă cuvântul~ ~ - - - - -

24

t ă 1 Ş ~ l ă s a t - o , c ă c i ş i - a împlinit s l u j i r ~ a . ce-i f u ~ e s ~~ n c i t ă Ş . ~ ~ ~ ~ . E . . _ ~ _ : . J ! 1 ! ! E U S ~ ~ f e c : . ~ n ~ s ~ e . I ~ n ~ aFecioara s f â n t ă trebuia s ă ţ i n ă a c e a s t ă mare tama a ~ c u n s ainima e c ă c i era p l i n ă de î n ţ e l e p c i u n e ca o M a i c ă a I n ţ e l e p C i unii. Ea n-a î m p ă r t ă ş i t nici m ă c a r lui Iosif vestirea îngerului,

nici n i m ă n u i altcuiva în zilele acelea. De aceea, unii p ă r i n ţ itâlcuiesc astfel cuvântul Evanghelistului care spune despreIosif c nu a cunoscut-o p â n ă ce a n ă s c u t pe fiul s ă cel întâi

n ă s c u t cum c el nu ş t i a a c e a s t ă t a i n ă , nici vestirea îngerului,, .

nici z ă m i s l i r e a mai presus de fu:e. D a c ă ar fi ş t i u t , cum i s-ar

mai fi strecurat atunci în suflet îndoiala n e p o t r i v i t ă c sarcina

ei ar fi o r u ş i n e pentru el? Cum ar mai fi cugetat s o p ă r ă s e a s c ă în ascuns p â n ă ce a v ă z u t a r ă t a r e a îngerului? - Ş din nou

la n a ş t e r e a Domnului, s-au a r ă t a t minuni, v e s t i r e ~ f ă c u ~p ă s t o r i l o r ş sosirea magilor c ă l ă u z i ţ i de s t ~ a . D ~ p a care Ş Fecioara b i n e c u v â n t a t ă i-a f ă c u t cunoscuta vesmea arhanghelului. Or, în clipa în care vestirea fost f ă c u t ă de înger,

nimeni nu a ş t i u t - o , ş ea a plecat la Elisabeta, vara sa, care o

imita prin podoaba p u r t ă r i i sale, pentru ca s c ~ ~ a s c ă ade.vi

rul cuvintelor îngerului ce f u s e s e r , ă spuse cu pnvu:e la Ehsa

beta, cum c ş aceasta era î n s ă r c i n a t ă ,25. Când s-a dus în casa Elisabetei ş i-a auzit salutarea,

de î n d a t ă glasul cuvântului, lumina din l u m i n ă , p r o r o ~ ha

rului a v ă z u t - o mai adânc din sânul maicii sale, ş au aUZit gla

sul s a l u t ă r i i e ş prtr: t r e s ă l t a r e a . sa la s â n u l ~ s ă a v e ~ s t i ~ c h i p ~s a l u t ă r i i ş î n c h i n ă r i i I m p ă r a t u l i l l ce urma sa se nasca dm ea, Ş de care întelegea s fie botezat, pentru a a r ă t a el î n s u ş i Proro

eul, Î n a i n ~ e - m e r g ă t o r u l ş B o t e z ă t o r u l , ce urma s ă v i n ă . De

aceea ş maica sa a vestit-o pe Maica Domnului, fi cu glas mare

a strigat fi a ~ s B i n e c u v â n t a t ă eIti tu între femei fi b i n e c u v ~ n t a t e ~ t erodul pântecelui t ă u ! Ş de unde mie aceasta, ca s v i n ă la mzne m a = c ~Domnului meu? C i a t ă , de cum a venit la urechile meleglasul salutam

tale, pruncul a s ă l t a t de bucurie în pântecele meu. Ş f e r i c i t ă este a c e e ~care a cre:<:!'t c se vor împlini ce spuse ei de la Domnul!l? I?upaaceasta, ea a povestit toate despre sine Maicii Domnulill, . n e ~cinstea sterpiciunii sale, arhieria ş t ă m â i e r e a b ă r b a t u l i l l ei

25



Zaharia, vestirea îngerului ş m u ţ e n i a care nu i-a î n g ă d u i t luiZaharia s v o r b e a s c ă , ci doar s dea în scris E l i s a b e t e ~ femeialui. Or, cuvintele Elisabetei i s-au p ă r u t Fecioarei cu a d e v ă r a tde la Duhul Sfânt, cum spune ş Sfântul Evanghelist:Elisabeta s-aumplut de duhul sfânt ş a strigat cu glas mare ş a zis: B i n e c u v â n t a t ă e ş t i tu între femei ş binecuvântat este rodulpânte

celui t ă u / l c ă c i îi fusese î m p ă r t ă ş i t de c ă t r e Duhul Sfânt c Elera s ă m â n ţ a ş z ă m i s l i r e a f ă r ă de b ă r b a t . De aceea l-a ş numitrodul pântecelui s ă u , c ă c i f t i n ţ a trupului sfânt era numai dinpântecele s ă iar nu dintr-o s ă m â n ţ ă s t r ă i n ă . Binecuvântateste rodul pântecelui t ă u , c ă c i acesta e a d e v ă r a t u l rod, h r a n ă al d u p ă cum d m ă r t u r i e David: Ochzi tuturor spre Tine n ă d4Jduiesc ş Tu le dai lor h r a n ă la b u n ă vreme. Deschizi Tu mâna Ta

ş de b u n ă v o i n ţ ă satun' pe t o ţ i cei vii l9 . D u p ă care El Î n s u ş i ne-adat d e o p o t r i v ă hrana d u h o v n i c e a s c ă , cinstit Trupul S ă ş preasfânt Sângele S ă u . Cu a d e v ă r a t binecuvântat este Rodulpântecelui t ă u , F e c i o a r ă f ă r ă p r i h a n ă , care a nimicit blestemulvenit peste noi începând cu rodul n e a s c u l t ă r i i . Acest rod ne-aizgonit din r dar Rodul binecuvântat ivit din pântecele t ă ne-a deschis u ş raiului, ş ne-a h ă r ă z i t drept m o ş t e n i r e raiul.

26. B i n e c u v â n t a t ă e ş t i tu între femei ş binecuvântat este rodul

pântecelui t ă u P O C ă c i roadele celorlalte femei ·au fost sub blestemul ivit din p ă c a t u l întâiului Adam ş al E v e ~ , ş au venit pelume prin c ă s ă t o r i a t r u p e a s c ă ş s t r i c ă c i u n e a p ă c a t u l ~ dar

numai acest rod, rodul pântecelui t ă u , e binecuvântat, c ă c i acrescut nu din s ă m â n ţ ă de b ă r b a t , nici prin s t r i c ă c i u n e a p ă c a t u l u ~ ci f ă r ă s ă m â n ţ ă ş f ă r ă s t r i c ă c i u n e a î m b r ă c a t din tinetrup ş n-a s ă v â r ş i t nici un p ă c a t , ş n-a fost viclenie în gurasa. Ş nu numai c e binecuvântat ş f ă r ă de p ă c a t , dar prinharul s ă dumnezeiesc unit cu firea o m e n e a s c ă o s â n d i t ă lablestem a dat binecuvântarea, iar Mielul lui Dumnezeu celbinecuvântat a purtat p ă c a t e l e lumii. Atunci PreafericitaMaria î m p o d o b i t ă cu to t harul, a ş cum a fost M a i c ă ş Fec i o a r ă într-un chip mai adânc decât ftrea, a ş ş aici s-a f ă c u tp r i c i n ă de prorocie pentru c e i l a l ţ i . Astfel, ea î n s ă ş i a rosti tcuvinte pline de prorocii, pline de har, de r u g ă c i u n e ş de pro-

26

. rocie, c ă c i s-a umplut de Duhul Sfânt, cum ne î n v a ţ ă Evanghelistul. Ş Maria a zis: M ă r e ş t e s1iflete a meu pe Domnul ş s-a

bucurat Duhul meu de Dumnezeu Mântuitoml meu, c a c ă u t a t spre

smerenia roabei sale, c ă i a t ă de acum m vor fen"ci toate neamunlePl

Sufletul s ă era plin de t o a t ă smerenia, l i n i ş t e a ş evlavia, ş pentru aceasta Dumnezeu, Mântuitorul s ă u , a privit-o cum

este spus prin Prorocul: Peste cine îmi voi amnca ochii mei decâtpeste cel smen!, p a ş n i c , ş care t r e m u r ă în f a ţ a cuvintelor Mele?22 Astfel a aflat-o pe Maria b i n e c u v â n t a t ă ş a privit-o ş a v ă z u t c nu are a s e m ă n a r e în neamul oamenilor. De aceea a socoti tpotrivit s se s ă l ă ş l u i a s c ă înt ru ea ş a primit de la ea trupomenesc ş s-a dus în c ă u t a r e a celor p i e r d u ţ i . Ş i pricina Întrup ă c i i Lui e s ă 1 ă ş l u i r e a Dumnezeirii Sale. Cel Preaînalt a f ă c u t -o s f â n t ă ş f e r i c i t ă pentru toate neamurile. Prin aceste cuvintePreafericita M a i c ă a lui Dumnezeu a î n t ă r i t cuvintele Elisa

betei despre ea, cuvintele ş v'isfuea arhanghelului ce f u s e s e r ăspuse de la Domnul d u p ă cum a ş zis: F e r i c i t ă este aceea care a

ereiflt c se vor împlini cele spuse ei de la Domnull23 , c ă c i cele câtevacuvinte spuse ei de arhanghel au fost spuse de la Domnul, decare a ş fost trimis.

27. De aceea, cea care a primit harul a m u l ţ u m i t luiDumnezeu ş a s l ă v i t sfânt numele S ă ş s-a numit pe ea îns ă ş i s m e r i t ă ş r o a b ă , ş a rostit întru prorocie: C i a t ă de acum

m vor ferici toate neamunleJ24 O ş t i r i l e îngerilor au numit-o cu

a d e v ă r a t f e r i c i t ă , ca ş neamurile oamenilor, iar cei ce nu onumesc f e r i c i t ă ş nu o p r e a m ă r e s c nu sunt n u m ă r a ţ i împreun cu oamenii, ci sunt fui pierzaruei ş partea diavolului Î n s ătoate neamurile a d e v ă r a ţ i l o r oameni o numesc f e r i c i t ă ş op r e a m ă r e s c , ş o au drept ajutor ş mijlocire la Domnul. Ş câtde p l i n ă de har ş î n ţ e l e p c i u n e sunt cuvintele u r m ă t o a r e : C mi-a f ă c u t mie m ă r i r e Cel Puternic ş fânt este numele Lui, ş mila

Lui din neam în neam spre cei ce se tem de EII25 Numele s ă ş milasa sunt Fiul s ă Cel Unul care din m i l ă f a ţ ă de cei ce se tem

de El a f ă c u t s ă v i n ă întruparea începând de la Sfânta Fecioar pentru a se milostivi de cei c ă z u ţ i ş a-i c ă u t a pe cei pierd u ţ i . Dar cum v o r b e ş t e Fiul în numele T a t ă l u i ? Pentru c

27



T a t ă l e cunoscu t d in Fiul, a ş nun Domnul a spus despre

Sine Î n s u ş i : Am descoperit numele T ă oamenilor26 . F ă c u t - a m t ă r i ecu b r a ţ u l S ă 2 a d i c ă cu Fiul s ă u , c ă c i El se n u m e ş t e b r a ţ u l lui

Dumnezeu28, cum se n u m e ş t e puterea lui Dumnezeu29, ş în

ţ e l e p c i u n e a ş chipul puterii30, pecete n e s c h i m b a t ă 3 1 ş d r e a p t ăa Celui Preaînalt32. Astfel e numit ş b r a ţ al lui Dumnezeu ş prin el Dumnezeu ş T a t ă l i-a înfrânt pe cei n e l e g i u i ţ i în cugetele inimilor lor. Coborât-ape ceiputernici de pe scaunele lor33, pe

cei ce erau mai-marii ţ ă r i l o r , pe demonii cei r ă care, începând

de la întâia neascultare ş c ă l c a r e a p ă c a t e l o r , tiranizau neamul

oamenilor ş i - l sileau spre p ă c a t e ş n e a s c u l t ă r i .28. Î n s ă , atunci când Fiul lui Dumnezeu a î m b r ă c a t prin

voia T a t ă l u i t rup de la Duhul Sfânt ş din Fecioara Maria, El a

zdrobit înfumurarea ş cerbicia demonilor celor f ă r ă de lege

ş le-a r ă s t u r n a t scaunele puterii lor, ş i-a închis cu l a n ţ u r i l eîntunericului dându-i chinurilor, d u p ă cum spune ApostolulPetru34. Astfel i-a zdrobit pe cei n e v ă z u ţ i , pe demonii v r ă j m a ş i ş t i c ă l o ş ~ precum ş pe mai-marii ş î m p ă r a ţ i i necredin

c i o ş i care-i prigoneau pe cei c r e d i n c i o ş i . Ş a r ă s t u r n a t ş do

borât puterea lor, ş a f ă c u t d e ş a r t e cugetele lor. Ş a î n ă l ţ a t pecei s m e r i ţ i , pe cei f l ă m â n : < i i-a umplut de b u n ă t ă ţ i ş pe cei b o g a ţ i i-a

scos a f a r ă d e ş e r ţ i 3 ş f ă r ă nume. Ş pe s ă r m a n i i pescari, f ă r ăcarte ş n e ş t i u t o ~ umili ş d i s p r e ţ u i ţ i de o a m e ~ i-a î n ă l ţ a t în

fapte ş în cuvânt, ş i-a f ă c u t p o v ă ţ u i t o r i i ş apostolii lumii

î n t r e ~ astfel c glasu.!- lor a i e ş i t în lumea î n t r e a g ă p â n ă lamarginile p ă m â n t u l u i ş cuvintele lor i-au f ă c u t r e s p e c t a ţ i de

c ă t r e î m p ă r a ţ i ş r e ş c i n s t i ţ i în popor. Ş le-a dat lor Î m p ă r ă ţ i a cerurilor ş i-a f ă c u t f e r i c i ţ i în a c e a s t ă lume ş în cea v e ş n i c ă . Cu a d e v ă r a t , El a î n ă l ţ a t prin î n ă l ţ i m e a sa n e s f â r ş i t ă pe

s m e r i ţ i i ş f e r i c i ţ i i Apostoli . A umplut de b u n ă t ă ţ ~ prin pro-

p o v ă d u i r e a Apostolilor, popoarele f l ă m â n d e ale p ă g â n i l o r ,f l ă m â n d e de cuvântul lui Dumnezeu,"lipsite de î n v ă ţ ă t u r ă ş î n ţ e l e g e r e . Le-a umplut de buna î n v ă ţ ă t u r ă a Duhului Sfânt ş de î n ţ e l e g e r e a tainelor d u m n e z e i e ş t i .

29. Dar pe cei b o g a ţ i ş n e l e g i u i ţ i prin d e ş e r t ă c i u n e a ti

c ă l o a s ă a î n ţ e l e p c i u n i i lumii ş pe cei mândrii, pe cei n e l e g i u i ţ i

din pricina nebuniei lor îi a l u n g ă d u p ă cum este scris: Pierde

voi î n ţ e l e p c i u n e a î n ţ e l e p ţ i l o r ş i ş t i i n ţ a c u n o s c ă t o r i l o r o voi nimici36• Roa

g pe Israel sluga Sa ca s ă - ş i a d u c ă aminte de mila sa, precum a g r ă i tc ă t r e p ă r i n ţ i i n o ş t t ~ lui Avram ş s e m i n ţ i e i lui p â n ă în veac37• Au

primit pe Israel sluga Sa cei care au crezut în Cuvântul S ă ş prin Fiul s ă Cel Unul au fost f ă c u ţ i vrednici de a intra în în-

. fierea d u m n e z e i a s c ă ş s-au f ă c u t minte care vede pe Dumne

zeu, c ă c i a ş se t â l c u i e ş t e Israel: minte care vede pe Dumne-zeu38. Ş i a c e ş t i a sunt u r m a ş i i lui Avraam, ş cu ei se î m p l i n e ş t ej u r ă m â n t u l pe care T a t ă l nostru l-a f ă c u t lui Avraam. Cu

Hristos Cel întrupat pentru noi ca î n t â i - n ă s c u t ş pentru El,

cu t o ţ i cei ce cred în sfânt numele S ă ş s-au f ă c u t pr in El

copii ai lui Dumnezeu, cum spune Ioan Teologul ş Evan

ghelistul: iar tuturor celor ce L-auprimit, le-a dat puterea de a se face

copii ai lui Dumnezeu 39 . Cum spune Apostolul Pavel: c ă c i nu t o ţ idin Israel sunt ş i s r a e l i ţ i ; nici pentru c sunt u r m a ş i ai lui Avram,

'sunt t o ţ i jii, ci întru Isaac a :<is, se vor chema ţ i u r m a ş i , a d i c ă : nu co-

piii trupului sunt copii ai lui Dumnezeu, cijiii f ă g ă d u i n ţ e i se socotesc

u r m a ş i care au creZ'!'t cuvântului Domnului40 , ş au fost b o t e z a ţ i în

numele T a t ă l u i ş al Fiului ş al Duhului Sfânt, fie ei iudei sau

p ă ş s-au f ă c u t c r e ş t i n i ş au î n v ă ţ a t împlinirea porunci

lor Domnului. Ei se numesc Israel ş slujitori ai lui Dumne-

zeu, ş cu ei se î m p l i n e ş t e cuvântul Sfintei N ă s c ă t o a r e de

Dumnezeu: El a primit pe Israel sluga Sa, ca s ă - ş i a d u c ăaminte de mila Sa. Ş a r ă m a s Maria î m p r e u n ă cu ea ca la trei luni;

ş s-a înapoiat apoi la casa sa 41 pentru c ă d u p ă moartea f e r i c i ţ i lor p ă r i n ţ i ai Sfintei Fecioare, ea vedea în Elisabeta pe mama

sa. De aceea, când a primit vestirea lui Gavriil, de î n d a t ă s-a

g r ă b i t s m e a r g ă s o salute ş s ă - i d e z v ă l u i e cuvintele ce i-au

fost spuse din partea lui Dumnezeu. Ş cu dragoste dumne

z e i a s c ă ş cu ftrea proprie, a r ă m a s î m p r e u n ă cu ea trei l u n ~cum spune sfântul Evanghelist. Dar când s-a apropiat vremea

n a ş t e r i i Elisabetei, iar ea ş i - a cunoscut propria s a r c i n ă , s-a

întors la casa lui Iosif, dar Sfânta F e c i o a r ă nu i-a f ă c u t cunos

c u t ă vestirea îngerului.

29



Na}lerea

30. Or, a tunci când Iosif ş i - a dat seama de sarcina e s-aîntristat, c ă c i nu fusese î n ş t i i n ţ a t de marea t a i n ă . De aceea s-aumplut de mâhnire, pentru c era un b ă r b a t drept1 ş socoteaun chin a vedea legea r ă s t u r n a t ă în casa sa ş s ă a t r a g ă asupra

sa îndoiala, dar, pe de a l t ă parte, îi era greu s o v ă d e a s c ă ş s o dea spre p e d e a p s ă arhiereilor. Din pricina marii podoabe av i e ţ i i sale d u m n e z e i e ş ~ se s i m ţ e a tulburat ş îi era m i l ă . De

aceea, s-a gândit s o t r i m i t ă în ascuns din casa sa, fi eugetând elacestea, i a t ă îngerul Domnului i s-a a r ă t a t în vis g r ă i n d ' Iosife, fiul luiDavid, nu te teme2 pentru aceasta nici de Dumnezeu, nici depedepsele Legii, ş nu te îndoi de Maria care a fost l o g o d i t ă cutine d u p ă legea oamenilor. El o numea pe logodnica sa femeie, dar ea nu îi fusese d a t ă ca femeie în chipul celorlaltef e m e ~ s nu fie! Ci ea fusese l o g o d i t ă cu el sprepaza ei ca ,o

c o m o a r ă d u m n e z e i a s c ă ş î n c h i n a t ă Domnului. Nu te teme s o ţ i în casa ta, c ă c i Cel ce s-a z ă m i s l i t într-însa este de la Duhul

Sfânt. Ea va n a ş t e fiu ş vei chema numele lui: Iisus, c ă c i EI va mântuipoporul S ă de toate p ă c a t e l e lor3. Prin aceste cuvinte îngerul animicit teama de care suferea Iosif, dar în schimb a strecuratîn sufletul s ă a l t ă t e a m ă , aceea de a se teme î n c ă ş mai multş de a cinsti pe Sfânta F e c i o a r ă cea p l i n ă de Duhul Sfânt ş n ă s c ă t o a r e d u p ă trup a unui fiu de nerostit ş de n e p ă t r u n s ,n ă s c u t mai înainte de t o ţ i v e c ~ care urma s m â n t u i a s c ă pepoporul S ă de p ă c a t e l e sale, c ă c i pentru aceasta S-a pogorâtdin cer pe p ă m â n t Î m p ă r a t u l milostiv, ca s ne m â n t u i a s c ă penoi c r e d i n c i o ş i i ş î n c h i n ă t o r i i S din robia p ă c a t u l u i ş dinputerea demonilor celor r ă i .

31. Astfel s-a împlinit prorocia patriarhului Iacob carespune: atunci când vor lipsi mai-marii c ă p e t e n i i l o r lui Iuda, vaveni n ă d e j d e a tuturor p ă g â n i l o r 4 , Î m p ă r a t u l si Hristosul care e '- ~ . - - . . . . . ~ . -----------~ e ~ ă r a t ~ ~ d e j , ~ ~ ~ p ~ g â n 4 . 9 r _ ~ i a i s r a e l i ţ i 1 ~ r c ~ t : . . cred în

1, : ~ ~ ~ _ Ş ~ _cel sfâgt. C ă c i nu t o ţ i cei ce se trag din Israel senumesc IsraelS, ci cei care au primit p r o p o v ă d u i r e a Evanghe-

30

hei precum s t scris mai sus. Ş a ş ne î n ş t i i n ţ e a z ă d e o p o t r i v ăSimeon, c ă c i el i-a dat drept nume l u m i n ă spre descoperirea neamunlor [ p ă g â n e ] ş slava poporului s ă Israef6, cei care au crezutîn El. Ş i-a chemat î m p r e u n ă spre mântuirea poporului s ă u .C ă c i v ă : < J I r ă ochii mei mântuirea Ta, pe care ai g ă t i t - o înaintea întregului popor? Sau, cum spune: când vor lipsii mai-marii lui Iuda? De ce a veni t Domnul Î n s u ş i ? Pentru aceea c era El În

s u ş i c ă p e t e n i a tuturor ş Î m p ă r a t u l Cel a d e v ă r a t ş s-a a r ă t a t încasa lui Iuda. S-a recunoscut, a ş a d a r , c prorocia patriarhuluinu vestea o î m p ă r ă ţ i e d u h o v n i c e a s c ă , ci vorbea despre regit r u p e ş t i ş l u m e ş t i . De aceea, Domnul a spus: Î m p ă r ă ţ i a Meanu e din lumea aceasta8

, pentru faptul c vorbea la s f â r ş i t , cândî m p ă r a ţ i i Romei s t ă p â n e a u întreaga Iudee. T o t u ş ~ Mântuitorol a primit: domnia ş asupra romanilor ş asupra tuturor p ă por care au crezut în numele S ă cel sfânt. Ş nu spun împ ă r ă ţ i a Dumnezeirii Sale numai d u p ă f:lie, El care este Î m p ă -rat ş Domn din veac ş p â n ă în veac9, ci a c e a s t ă supunere deb u n ă v o i e f a ţ ă de El a tuturor celor c r e d i n c i o ş i . El a chematcu nume nou ş unic pe t o ţ i cei ce a s c u l t ă de Î m p ă r ă ţ i a Sa;

a d e v ă r a t u l c r e ş t i n , acesta este numele cinstit care ni se cuvineprin tine. A ş a d a r , atunci când puterea ş s t ă p â n i r e a evreilor aud i s p ă r u t , ş lumea î n t r e a g ă era sub s t ă p â n i r e a romanilor, cumspune Sfânta Evanghelie: În zilele acelea a i e ş i t p o r u n c ă de la cezarulAugust s se înscrie t o a t ă lumea10 , atunci S-a n ă s c u t a d e v ă r a t u lÎ m p ă r a t ş Mântuitor al lumii întregi. Astfel a rânduit lucrurile

p r o v i d e n ţ a Sa, ca lipsa c ă p e t e n i i l o r lui Iuda s fie d e s ă v â r ş i t ă ,ş t o a t ă puterea î m p ă r ă ţ i e i s ă r e v i n ă romanilor. Ei domneaupeste evrei cu toiag de fier l1, care este puterea romanilor, c ă c is-a numit toiag de fier cel prin care e v r ~ u fost cu d e s ă -v â r ş i r e z d r o b i ~ d u p ă Patima ş Învierea lui Hristos, fiinds u r g h i u n i ţ i cu un surghiun v e ş n i c . Astfel d e c ~ pronia lui~ i-a f ă c u t pe romani s d o m n e a s c ă asupra evreilor, iarEl I n s u ş i a domnit asupra romanilor ş a p ă g â n i l o r ca ş asupra evreilor care au crezut, ş d o m n e ş t e în veci este toate- -

31



32. Î n s ă lucrurile v ă z u t e ale tainelor n e v ă z u t e sunt î n v ă ţ ă t u r ă ; înscrierea e chipul unei alte înscrieri, c ă c i s t ă p â n i r e aî m p ă r a t u l u i peste t o ţ i v e s ~ e a singura s t ă p â n i r e a s ~ r ~a d e v ă r a t u l u i Dumnezeu ş I m p ă r a t a toate. Or, aceasta mscn

ere preînchipuia supunerea de b u n ă voie a tuturor ş înscrie

rea în ceruri a tuturor celor ce o doresc. Ş a ş cum atunci

porunca a i e ş i t în t o a t ă ţ a r a , a ş ş p r o p o v ă d u i r e a lui Hristos a

i e ş i t în to t p ă m â n t u l , ş oricine urca spre cetatea sa î n v ă ţ a tuturor întoarcerea la întâia patrie ş cetate, de unde am fost

i z g o n i ţ i ş î m p r ă ş t i a ţ i în felurite l u c r ă r i ş p ă m â n t u r i , ş a c e a s t ădare pe care t o ţ i o d ă d e a u î m p ă r a t u l u i ne î n v ă ţ a c t o ţ i t r ~ buie s ă - i î n c h i n ă m lui Dumnezeu datoria roadelor duhovru

c e ş t i prin milostenie, b u n ă purtare ş cugetare d u m n e z e i a s c ă .Prin pronia de Sus, a c e a s t ă p o r u n c ă l-a obligat atuilci pe Iosif

s m e a r g ă în patria sa, în Iudeea, i e ş i n d din Nazaret spre

Bedeem, ca s se. î m p l i n e a s c ă prorocii1e: a d i c ă una c Nazarinean se va chema12, ş cea de a doua, c din Bedeem vineHristos 13 c ă c i Nazaret a fost locul vestirii ş al z ă m i s l i r i i , iar

în Bedeem s-a s ă v â r ş i t n a ş t e r e a m i n u n a t ă . V e d e ţ i a ş a d a r în

doita smerenie a Î m p ă r a t u l u i bogat f ă c u t s ă r a c pentru n o c ă c i Nazaretul era un o r ă ş e l d i s p r e ţ u i t , de unde nu se ivise

nici m ă c a r un proroc, cum spune Natanael: Poate s i a s ă din

Nazaret ceva bun?14 Iar Bedeemul, d e ş i fusese cinstit de pro-

roc era în toate celelalte lucruri cu d e s ă v â r ş i r e s ă r a c ş umil,

de aceea Prorocul îl mângâie ş spune: Ş tu, Betleeme, p ă m â n t u lI u d e i z ~ nu e ş t i nicidecum cel mai mic între ct'ipeteniile lui Iudo, f i i n d c ădin tine va i e ş i C o n d u c ă t o r u l care va p a ş t e pe poporul meu Israel!15

Iosif era c e t ă ţ e a n al acestui Bedeem ş i cum se î n t â m p l ă mul

to r oameni s ă - ş i lase ţ a r a lor mergând s t r ă i a s c ă într-alt p ă mânt sau î n t r - a l t ă cetate, a ş ş Iosif s-a dus s t r ă i a s c ă în

Nazaret. Ş pe când s t ă t e a el acolo, pentru dreptatea sa ş res

pectul de care se bucura, a fost logodit cu Fecioara Maria de

c ă t r e p r e o ţ i , ş acolo a vestit arhanghelul vestea cea mai pre..:

sus de minte ş p r e a s l ă v i t ă .33. Î n s ă , atunci când a i e ş i t porunca cezarului August ca

toti oamenii s se înscrie ş ca fiecare sa se înscrie în patria sa,

32

s-a suit ş Iosif din GabJeea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea

lui David, care se n u m e ş t e Betleem, pentru c el era din casa ş din

neamul lui David, ca s se înscrie î m p r e u n ă cuMaria cea l o g o d i t ă cu el,

care era î n s ă î n s ă r c i n a t ă 1 6 de la Duhul Sfânt, ş timpul n a ş t e r i i ei

era aproape; dar porunca î m p ă r a t u l u i o silea ş pe Maria s urce la Bedeem, c ă c i ş ea era din casa ş s e m i n ţ i a lui David.

Dar p r o v i d e n ţ a d i v i n ă i-a condus astfel la Beteelm, c ă c i po-

runca pe care o primise de la înger îl obliga pe Iosif s o slu

j e a s c ă cu respect pe Maria. De aceea, c e i l a l ţ i fti ş rude.ale. sal.e

au fost trimise înainte, iar el î n s u ş i î m p r e u n ă cu Mana Ş fu

cele sale mergeau mai încet. Iar când au ajuns la Ierusalim ş Bedeem, a sosit vremea n a ş t e r i i minunate ş maiadânci decât

c u n o ş t i n ţ a . Î n s ă , dat fiind c pentru înscriere se adunase o

m u l ţ i m e n u m e r o a s ă , locurile de g ă z d u i r e f u s e s e r ă ocupate

î n c ă de la început în toate casele Bedeemului, a ş c au tre

buit s se a d ă p o s t e a s c ă într-o p e ş t e r ă de l â n g ă Bedeem. O, ce

strâmtorare ş surghiun pentru noi a S t ă p â n u l u i tuturor f ă p t u rilor! Nu s-a g ă s i t nici loc, nici g ă z d u i r e pentru El. De aceea

Cel Neapropiat ş Necuprins a fost cuprins într-o m i c ă p e ş t e r ă într-o iesle n e p o t r i v i t ă . Cuvântul lui Dumnezeu Cel f ă r ăde început ş necuprins, Ziditorul lumii întregi, a fost c ă 1 ă ~ aMaicii Sale într-o p e ş t e r ă de l â n g ă Bedeem, cum spune Sfan

tul Evanghelist: dor pe când erau ei acolo, s-au împlinit z!lele ca ea

s n a s c ă , ş a n ă s c u t pe Fiul s ă u , Cel U n u I - n ă s c u t , ş L-a î n f ă ş a t ş L-a culcat în iesle, c ă c i nu mai era loc de g ă z d u i r e pentru CZ·l? AtunC1

s t ă p â n u l cerului ş al p ă m â n t u l u i a fost î n f ă ş a t în scutece. O

mare minune! Cel ce h r ă n e ş t e toate era h r ă n i t cu lapte, Cel ce

le înscrie pe toate era înscris. Atunci s-a împlinit prorocia lui

David cu privire la Bedeem ş la n a ş t e r e a D o m n u l u ~ care

spune: Nu voi do somn ochilor m c z ~ nici genelor mele dormitare, nici

o d i h n ă trupului meu, p â n ă ce nu voi afla loc Domnului, l o c a ş Dumne- .

zeului lui Iacob. I a t ă , am auZ!' de el în Efrata: G ă s i t u - l - a m pe el în

câmpia d u m b r ă v i i 1 Acesta le-a spus despre Bedeem unde a

fost loculn a ş t e r i i

Domnului. De aceea aa d ă u g a t :

Intra-vom înl ă c a ş u r i l e L u z ~ închina-ne-vom în locul unde au stat picioarele IiU!19.

33



Cine va spun"e deci n e m ă s u r a t a smerenie a puterilor Dom-

nului ş va face auzite toate lucrurile Sale?

34. Dar în ceasul n a ş t e r i i Domnului, vrednica m a i c ă a lui

.Ioan Î n a i n t e - m e r g ă t o r u l ş B o t e z ă t o r u l , Elisabeta, nu lipsea

nici ea, c ă c i în fuga sa cu copilul nu sosise î n c ă în munte. Dar

cum fusese p r o r o c i ţ a ş martora z ă m i s l i r i i Sfintei Fecioare, tot

astfel a fost ş p ă z i t o a r e s l ă v i t ă a casei ş martora o c u l a r ă , iar

mai apoi martora ş vestitoarea n a ş t e r i i Fecioarei. Ş ea erap l i n ă de bucurie ş privea n a ş t e r e a n e g r ă i t ă ca pe un praznic

minunat. Atunci peretele cel din mijloc al d e s p ă r ţ i t u r i i s-a

surpat20 ş v r ă j m ă ş i a n e î n d u p l e c a t ă s-a d e s t r ă m a t , iar pacea ş iubirea f ă p t u r i l o r s-au r e v ă r s a t : Dumnezeu S-a f ă c u t om ş cerul ş p ă m â n t u l s-au unit, îngerii se ţ i n e a u deasupra p ă s t o rilor ş p ă s t o r i i au fost l u m i n a ţ i de c ă t r e îngeri ş s-au bucurat

de vestea cea mare, ş l-au v ă z u t pe Bunul P ă s t o r ca pe un

miel f ă r ă p r i h a n ă n o u - n ă s c u t în p e ş t e r ă . P ă m â n t u l î n v ă ţ a lau

da cerului, iar cei din c e se bucurau de pacea de pe p ă m â n t ş de b u n ă v o i r e a dint re oameni. Iar a tunci când p ă s t o r i i s-au

temut ş au tremurat la vederea minunilor, un înger de l u m i n ăle-a risipit teama ş le-a vestit bucuria: Nu v t e m e ţ i , c ă c i , i a t ă , v binevestesc v o u ă bucun"e mare, care vafi pentru totpoporuL C vi s-a

n ă s c u t a ~ Mântuitor, Care este Hnstos Domnul, în cetatea lui David

Ş acesta v vafi semnuL, v e ţ i g ă s i un prunc î n f ă f a t , culcat în iesle. Ş d e o d a t ă s-a v ă : < : ! ' t , î m p r e u n ă cu îngerul, m u l ţ i m e de oaste c e r e a s c ă , l ă u dând pe Dumnezeu fi ~ " c â n d ' S l a v ă întru cei de sus lui Dumnezeu fipe p ă m â n t pace, între oameni b u n ă v o i r e J 2 1 D u p ă a c e a s t ă vedenie ş auzire î n f r i c o ş ă t o a r e , p ă s t o r i i u i m i ţ i s-au dus de cu noapte la

Bedeem s caute pe mântuitorul ş lumina tuturor. M u l ţ i a l ţ i idintre ei ş din c u n o ş t i n ţ e l e lor s-au adunat atunci minu

nându-se de cuvintele p ă s t o r i l o r .35. Iar Mana p ă s t r a toate aceste cuvinte, punându-le în inima

ei22, nu numai pe cele ale p ă s t o r i l o r , dar ş to t ceea ce v ă z u s eş auzise de la început în Templu, ş d u p ă Templu: vestirea

îngerului ş z ă m i s l i r e a f ă r ă s ă m â n ţ ă , n a ş t e r e a f ă r ă durere ş fecioria d u p ă n a ş t e r e ş faptul c nu numai c a ocolit durerile

femeii ş s-a a r ă t a t m a i c ă ftind p ă s t r a t ă f e c i o a r ă , dar ş faptul

34

c n-a cunoscut n a ş t e r e a î n s ă ş i . I a t ă rânduielile lucrurilor

d u m n e z e i e ş t i ş mutarea ftrii lor, c ă c i iul Cel minunat n-a lf ă c u t c u n o s c u t ă maicii c u n o ş t i n ţ a n a ş t e r i i , ş ~ E afgt în afara p â n t e ~ < : ! u i ei, ş a ş e z u t J ~ _ e tronul

bratelor sale.; pentru ca a ş cum z ă m i s l i r e a fusese f ă c u t ă f ă r ă 7s ă m â n ţ ă ş f ă r ă ş t i i n ţ ă , to t a ş ş n ~ ş t e r e a ~ ~ e f ă r ~ s t ~ i c ă c i u ne ş f ă r ă c u n o ş t i n ţ ă . Chipul acestei n a ş t e n slavite Ş mmunate

a fost roua cea de pe l â n ă 2 3 , dar a d e v ă r u l ei a fost mai înalt

decât chipul, c ă c i atunci când roua vine dintr-o d a t ă ş în t ă cere pe l â n ă , ea nu se simte în l â n ă f ă r ă m â n ă . Dar a c e a s t ăr o u ă d u m n e z e i a s c ă , care d v i a ţ ă tuturor, a intrat pe t ă c u t e ş f ă r ă s u f e r i n ţ ă în pântecele F e c i o a r e ~ ş tot a ş ş i e ş i r e a sa ne

g r ă i t ă n-a fost c u n o s c u t ă de ~ J ă r ă Q r i h a ~ ă , ci El a

î m b r ă c a t dip ea t r u - . E . ~ omenesc? ş astfel a i e ş i t din ea cu u ş u r i n ţ ă ş mai presus de ftre Cel ce n-a f ă c u t c u n o s c u t ă n a ş t e r e aSa nu nun1.ai c e l o r l a l ţ i , dar nici chiar propriei Sale mame. Ast-

, A

fel erau minunile n e g r ă i t e ş de n e p ă t r u n s pe care ~ f ~ ~~ l p ă s t r a ş le a ş e z a în inima sa, ş întru toate acestea~ t u l c ~ d ~ 9 : . ~ e ~ u . s e J ~ ~ ~ l 1 l ~ z ~ ~ e ~ d e -v ă r a t , Care a fericit-o pe ~ l J l a 1 c a Sa nepriharuta Ş preabme~ t a t ~ toate n e ~ u r i l e , - ş pe care o va face s l ă v i t ă în~ -----..........., - - - - -- --- --~ ~ ă m â n t i lauda tuturor.

. 16. A ş a d a r , a t u n c ~ a ş t e r e a Domnului s l a v e ~ bu

curia cea mare a fost v e s t i t ă p ă s t o r i l o r , ei s-au dus la Bedeem

ş au povestit tuturor ceea ce v ă z u s e r ă ş a u z i s e r ă despre

pruncul s l a v e ~ fi t o ţ i c â ţ i auzeau se mirau de cele spuse lor de c ă t r eP ă s t o r i 2 De î n d a t ă i a t ă c ş magi au venit de la R ă s ă r i t sub

c ă l ă u z i r e a s t e l e ~ ca s arate c noul n ă s c u t e Domnul cerului

ş al p ă m â n t u l u i . Ş a c e a s t ă stea nu era una dintre cele de pe

bolta c e r e a s c ă , ci era o putere t r i m i s ă de Sus, care d e s t r ă m aurzelile astrologiei ş nimicea întunericul calculelor, c ă c i mer

sul ei nu era a s e m ă n ă t o r celorlalte stele, ci ea mergea încet

p o t r i v i n d u - ş i mersul cu puterile celor pe care-i c ă l ă u z e a .

Uneori mergea, alteori se oprea, uneori li sea r ă t a ,

alteori seascundea de ei, ş mersul ei era de la m i a z ă n o a p t e spre mia

z ă z i , c ă c i a ş este drumul care duce din Persia în Iudeea, ş ea

35



nu se a r ă t a în î n ă l ţ i m i , ci mergea aproape de p ă m â n t p â n ă laun mic s ă t u c , ş s-a a r ă t a t într-o m i c ă p e ş t e r ă . Dar ceea ceeste î n c ă ş mai important, nu se a r ă t a numai noaptea, ci ş ziua. Astfel s t r ă l u c e a încât acoperea cu lumina ei p â n ă ş discul s o a r e l u ~ ş nu numai O zi sau d o u ă , ci p â n ă i-a condus pemagii din Persia la Ierusalim ş Bedeem. Ea î n s ă nu li s-a a r ă tat la n a ş t e r e a lui Hristos, ci cumult timp înainte, pentru ca eis î n c h i d ă gura celor care cercetau timpul n a ş t e r i i . De aceeale-a a p ă r u t cu mult înainte ş le-a f ă c u t credincioase inimile cuprivire la n a ş t e r e a Î m p ă r a t u l ~ t r i m i ţ â n d u - i la un drum lung.Ş astfel, ea a rânduit timpul venirii ş al taberei lor pentru caei s ă - L g ă s e a s c ă pe Î m p ă r a t u l slavei odihnind într-o iesle.Toate acestea nu ţ i nici de fIre, nici de rânduiala celei maimici stele, ci este v ă d i t c ea a fost o putere î n ţ e l e g ă t o a r e , care c u n o ş t e a toate ş le rânduia cum se cuvine sub puterea ş laporunca Ziditorului ş Rândtiitorului a toate.

37. Ş nu în zadar i-a condus steaua la Ierusalim. Iar cânda c e ş t i a au venit la Ierusalim, ea s-a ascuns de e dar lucrulacesta s-a rânduit din d o u ă pricini: mai întâi pentru ca ea s searate tuturor locuitorilor Ierusalimului ş s le dea de ş t i r edespre a c e a s t ă t a i n ă prin c ă u t a r e a ş întrebarea magilor care

spuneau: Unde s-a n ă s c u t Î m p ă r a t u l iudeilor? C ă c i am v ă : { J I t steaua

Sali am venit din R i i s ă n ' t s ne î n c h i n ă m Lui25. Din pricina acesto r cuvinte tot o r a ş u l s-a tulburat ş Irod tremura. Iar în al

doilea rând, pentru ca v r ă j m a ş i i î n ş i ş ~ c ă r t u r a r i i ş fariseii, s dea m ă r t u r i e ş s descopere locul ş timpul n a ş t e r i i Domnu

l ş s ia drept m ă r t u r i e pe Profetul care spune: Ş tu, Betle

eme, p ă m â n t u l lui Iuda, nu ejti nicidecum celmai mic între c ă p e t e n i i l elui Iuda, câci din tine va ieli C o n d u c ă t o r u l ce va pa;te pe poporul meu

Israel!2fJ C ă c i c e i l a l ţ i regi au fost c ă l ă u z i t o r i d u p ă cinstirea trup e a s c ă , dar nu au •fost p ă s t o ~ c ă c i nu ş i - a u pus sufletelepentru turma lor27 . I n s ă Acesta e p ă s t o r u l cel a d e v ă r a t , pentru

c El conduce turma care îi u r m e a z ă pe calea v i e ţ i i spre p ă ş u n i l e

raiuluiş i î ş i d

sufletulS ă pentru

oile Sale.V e d e ţ i

decicum s-au strâns întruna cuvintele patriarhului Iacob ş aleProrocului Miheia, c ă c i acela a vorbit despre venirea Dom-

36

nului ivit din Bedeem, în timp ce acesta a î n v ă ţ a t c atuncicând vOr lipsi c ă p e t e n i i l e din Iuda se va a r ă t a n ă d e j d e a nea1Iluruor28. Când magii au auzit aceste cuvinte, ei le-au î n t ă r i tprin a r ă t a r e a stelei ş au p r o p o v ă d u i t c Hristos e a d e v ă r a t u lI 1 I l p ă r a t . , .• .

38. De aceea Irod a tremurat, C ă C 1 era apng mdragosht de

putere ş tremura de f r i c ă s n u - ş i p i a r d ă î m p ă r ă ţ i a ş putereasa c ă c i era plin de n e r u ş i n a r e . Astfel, el a strâns c ă p e t e n i i l e pre

O ţ i l o r li c ă r t u r a r i i li a întrebat ca s eifle unde urma s se , n a s c ăHristos 29 • Î n s ă ei au r ă s p u n s cu viclenie spunând ceva Ş trecând sub t ă c e r e altceva. I-au dat de ş t i r e c din Bedeem urma

s v i n ă Hristos, d u p ă cum spune Prorocul: Ş tu, Betleeme, p ă mântui lui Iuda, nu elti nicidecum celmaimic dintre c ă p e t e n i i l e lui Iu

da c ă c i din tine va ieli C o n d u c ă t o r u l , care va pa;te pe poporul meu

Is;aelJ3° Dar au tre'cut sub t ă c e r e cuvântul care r u : m e a z ă la

Prorocul: Venirea Sa este dintru început, din tfle velnice31, pentruc ă î n c ă de pe atunci Îl pizmuiau pe Hristos ş nu ~ u i a u s ă - Lr e c u n o a s c ă Dumnezeu, ş au t recut sub t ă c e r e cuvmtele careî n v ă ţ a u slava Sa, c ă c i de b u n ă voie o ~ l ~ se î n ~ i s t a u ~ urechile lor se închideau, ca s nu vada Ş sa nu auda adevarul32 . Irod î n s ă , plin de viclenie, i-a chemat pe magi în t a i n ă ş i-a întrebat despre Pruncul Î m p ă r a t , iar prin viclenie i-a m i n ţ i tspunând c vrea s m e a r g ă ş el s i se închine, atunci când îl

vor fi g ă s i t ş îi vor fi dat de ş t i r e unde anume se g ă s e ş t e acest

rege al regilor33 . Astfel, au aflat unii de la a l ţ i i d ~ s ~ r e n a , ş t e r e ~Domnului iudeilor. Irod a aflat astfel m u l ţ u m i t a magilor Ş a r ă t ă r i i stelei atâ t de la i u d e ~ cât ş de la magi, iar magii aufost î n c ă , ş mai m u l ţ u m i ţ i atunci când au auzit yestirea Prorocului ş când au v ă z u t pizma ş frica lui Irod. I n s ă când aui e ş i t din Ierusalim, de î n d a t ă li s-a a r ă t a t din nou c ă l ~ u z a ~ o ~ ,steaua, foarte aproape ş mai s t r ă l u c i t o a r e decât lumma zilei.Ea s t r ă l u c e a mai mult decât s t r ă l u c i r e a soarelui ş îi conduceaspre Soarele d r e p t ă ţ i i , Ziditorul s o a r e l u ~ allunll ş al tuturor

f ă p t u r i l o r . Ca spre cer îi conducea spre Bedeem, spre p e ş t e r acea m i c u ţ ă ş spre a d ă p o s t u l cel umil.

37



39. Iar când au sos it în acel loc, cu o s t r ă l u c i r e mai mareca ş cu un deget le-a a r ă t a t lucrul doririi lor, iar când ş i - a is-

p r ă v i t slujirea, a pierit din ochii lor. Ei î n s ă , când au v ă : < : ! ' t c ă l ă uza lor,'steaua, sau mai curând îngerul a r ă t a t în acest chip, s-au

umplut cu bucurie mare34 pentru c au întâlnit ceea ce c ă u t a u . Ş au v ă z u t lumina cea mare, c ă c i atunci când s-au î n f ă .ş a îna

o tean o u l u i - n ă s c u t ,

Celî n t â i - n ă s c u t

mai înainte de veco de' \ , . . . - . , . . - - ~ ~ . -.......-.............-... . . . , . .... -v'o ~ ~ - , - - - - - ~î n d a t ă s-au um lut d_e har, de d u i o ş , i e ş de l u m i n ă i o ne-

ă i t ă ~ r . -a 's"curs in Veck;eâ ş cuvântul/---.. . .---- ------- - ""'- . -- - ---Maicii celei nenuntite ş cu totul nestricate erau mai presus de

O r i ~ har ş s l a v ă , ' iar rânduiala c h i p u l u i ~ I e r a - ~ a i a d orice c u n o ş t i n ţ ă o m e n e a s c ă . Nimic din i â n d ~ durerilor

1 ş din n e p u t i n ţ e l e n a ş t e m nu se vedea în ea, ci d u p ă n a ş t e r eera ş mai s t r ă l u c i t o a r e ş mai f r u m o a s ă , c ă c i era p t n ă 7ha=-

! ~ ~ a . . n a ş t i i i _ - e ~ ş l j r a l u ~ r u m ~ u n a ţ l ~ ~ t r u _ ! . . O ţ ţ ce_l S o priveau. Plini p â n ă la s ă t u r a r e de toate minunile ş m ă r e ţ i i l e ,magii"sebucurau ş l ă u d a u pe Domnul. De aceea, s-au închinat

c ă z â n d in g e n u n c h z ~ ca unui I m p ă r a t ş Dumnezeu, ş i-au adus

daruri p r e ţ i o a s e , [J!j[J t.4!!Jii! fi ~ 3 ca unui Î m p ă r a t ş Dum

nezeu ş ca Celui ce S-a întrupat pentru noi ş avea s m o a r ăca noi s dobândim de la El nemurirea. Dar ş a i c ~ harul Duhului Sfânt i-a î n v ă ţ a t s ă a d u c ă aceste d a r u ~ ca s fie pentru

noi chipul aducerii darurilor d u h o v n i c e ş ~ ca ş noi s aducem o E . ~ ~ t a r ~ J " ? u n ~ _ ş i ş § . 1 ) . g _ dre t aur, % ~ l e g ~ r ~ ş i ~ t ; ~d u h o v n i c e a s c ă drept t ă m â i e , ş omorârea patimilor ş m ă d u l a -------.. ""- '- --- -<'-- - ----r ţ l o r t r u p e ş t i drept s m i r n ă , din care se va face n e p ă t i m i r e a ş de Unde ni se va d Î m p ă r ă ţ i a cerurilor. Atunci s-au împlinitcuvintele preasfmtei ş preabinecuvântatei Fecioare pe care lerostise mai înainte: c mi-a f ă c u t mie m ă r i r e Cel Puternic fi ifânt

numele Lui ş i a t ă de acum m vor ferici toate neamurile!36. C ă c ~î n t r - a d e v ă r , atunci au început s se arate slavele e iar la sfârş i slava, lauda ş c r e d i n c i o ş i a ei au sporit î n c ă ş mai mult.

40. JYtfel, deci, ~ a întâlnit lucrul doririlor lor. Au

v ă z u t pe I m p ă r a t u l slavei ş s-au închinat Lui, I-au adus daruriv ă z u t e ş î m p r e u n ă cu acestea s-au adus d e o p o t r i v ă pe ei în-i ş o f r a n d ă Domnului. Astfel, ei s-au f ă c u t temelia ş înainte~ - ~ -

38

m e r ~ t o r i i _ întoarcerii la c r e d i n ţ ă a p ă g â . n ! ! o r g.. a prÎffi1ru~ t c > r a în slujirea lui Hristos, ş ....cei dintâi c r e d i n c i o ş i ş ~ r i ; ; h i i T î r i s t o s , ~ t r t ă r i i S ă ş m a r t o r u ~ Î m ă r Oei

p _ r ~ 3 a r u ! i l e lo r scum ---e - ş ~ p r i n dispreWt k>r Fe;;'tru n bunia evreilor ş sminteala puternicului Irod. Pentru c fiind~ i i n ţ a ţ i prmfr-o a r ă t a r e s ă nu se î n t o a r c ă 1: Irod, ei s-au dus

pe un alt drum în ţ a r a lor. Ş a ş H.ristos, Im J:ratul Cel bogat, c:..ând a venit în lume a_ales ~ ă r ă c i a ş a f ă s ; u ţ - O c i n s t i t ăprin a l e g ~ s a . - To t ° i ş a , credinciosule, când auzi despre~ smerenie ş a c e a s t ă s ă r ă c i e , d a c ă e ş t i în s ă r ă c i e , nu uitaaceasta în cugetul t ă u , ci s c h i m b ă p e ş t e r a cea m i c ă ş cortulcel umil în cerurile cerurilor, iar ieslea cea m i c u ţ ă în steas t r ă l u c i t o a r e , în p r e a m ă r i r e a îngerilor, scutecele cele s ă r ă c ă ciqase ş pe s t r â n g ă t o r i i de biruri în daruri ş în închinare demagi ş în ~ p ~ n i ! o . ! , _ ş i astfel nu coborî sme

renia Domnului p â n ă la î n ă l ţ i m i l e t e o l o g i e ~ ci ai mai d e g r a b ăn ă d e J o dea î n ă l t i m i l o r ş b u n ă t ă t i l o r celor s l ă v i t e .A" .

41. I n s ă , când fericita M a i c ă vedea toate acestea, ill1ffia else umplea î n c ă ş mai mult de c r e d i n ţ ă , n ă d e j d e ş iubire f a ţ ăde Fiul ş Î m p ă r a t u l ei, ş a ş t e p t a b u n ă t ă ţ i î n c ă ş mai adânci ş mai s l ă v i t e , cum le ş vedea cu a d e v ă r a t . Ş i a r ă m a s c o p l e ş i t ăatunci când s-au î m ~ t ş alt.e ~ ~ ~ n i e i J - l ! . i . : . . C ă c idupa n a ş t e r e a omn ui într-o p e ş t e r ă u m i l ă ş venirea Saîntr-o iesle m i c u ţ ă , când s-au împlinit opt zjle, L-au t ă i a t împnjur

fi I-au pus numele Iisus, cum afost numit de înger mai înainte de a sez ă m i s / i în pântece37 . Acesta a fost numele fericirii sale de mai

a p o ~ în care s-a f ă c u t schimbul d e z b r ă c ă r i i patimii în trup cu

darul n e p ă t i m i r i i . Iar în ziua a patruzecea au dus pe prunculIisus la Ierusalim ca s ă - L p u n ă înaintea D o m n u l u z ~ precum este scris

în Legea Domnului38. Ş nu este lipsit de folos ca a j u n ş i în acest

loc s tâlcuim deosebirile cuvintelor S f m ţ i l o r E v a n g h e l i ş t i ,felul cum Matei, d u p ă n a ş t e r e , v o r b e ş t e de î n d a t ă de fuga înEgipt, de mânia lui Irod ş de omorârea n o u - n ă s c u ţ i l o r . Luca

î n s ă d u p ă n a ş t e r e v o r b e ş t e de u r c u ş u l de patruzeci de zile laIerusalim ş de aducerea lui Iisus la Templu. Trebuie ş t i u t ,a ş a d a r , c Matei a l ă s a t deoparte pomenirea t ă i e r i i - î m p r e j u r , a

39



u r ~ u ~ u l u i la ,Ierusalim ş a aducerii la Templu, a lui Simeon

pr1ID11!du-L m b r a ţ e l e sale ş a celorlalte lucruri care au fost

s ă v â r ~ i t e ~ t u n c i . Ceea ce el a scris a avut loc d u p ă multe zile,

la ~ O am sau poate mai p u ţ i n 3 vedenia îngerului de c ă t r eI ~ s i f , ~ g E g i ~ t ş apoi întoarcerea din Egipt, c ă c i a ş sunt

randillte Scnpturile, la mult timp d u p ă ce au avut loc întâm

p l ă r i l e , ş în a c e l a ş i timp cu lucruri petrecutemai înainte cum. . 's p ~ ~ mal JOs a c e l a ş i Evanghelist M a t e ~ în acest chip: Iosif a

pnmlt p o r u n c ă în vis fi aplecat ş s-a a ş e z a t în cetatea n u m i t ă Na-

zaret, ca s se î m p l i n e a s c ă cuvintele Prorocului c NaZf1rinean se vanum.i40. D u p ă care a d a u g ă de î n d a t ă ş spune: În ~ l e l e acelea a

ve!!zt !oan B ~ t e z ă t o r u l fi p r o p o v ă d u i a în pustia Iudeii 41 . Or, propo-

:adUltea 1 ~ . I o ~ B o t e z ă t o r u l a avut loc d u p ă treizeci de

tar e l l ~ a g a lStOfta ~ a ~ e a s t a cu vremea n a ş t e r i i lui Iisus. A ş a

~ c u ~ cand ~ u g r a v l t n a ş t e r e a Domnului ş sosirea magilor,

mchina.rea ~ , m t o ~ c e : e a în ţ a r a lor. Numaidecât a a d ă u g a tfuga lill Iosifm Egtpt l f f i p r e u n ă cu Domnul ş Sfânta Fecioa

r N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu. D u p ă care a vorbit de uciderea

? o u - n ă s c u ţ i l o r ş celelalte, cum îi d ă d e a s scrie Duhul Sfânt.

I n s ă prin harul Duhului Sfânt Luca a scris ceea ce a avut loc

~ u p ă ~ a ş t e r e , ş ceea ce Matei a l ă s a t deoparte, despre t ă i e r e a l f f i p ~ e J u r , u r c a r e ~ la Ierusalim ş aducerea la Templu, odihni

r ~ m b r a ţ e l e lill Simeon ş celelalte, c ă c i n-a fos t dat unuis m Evanghelist s descrie întreaga iconomie, ci unul a

descns ~ e l e evenimente ş minuni ale D o m n u l ~ al doileasau al treilea sau al patrulea, altele. Deci tâlcuirea pasajului

este d u p ă cum am spus.

42. Dar trebuie cercetat cum anume Irod a fost numai

decât nesocotit de m a cum furia ş mânia sa nu s-au a r ă t a ta t u n c ~ ci d u p ă un timp atât de îndelungat, ş cum el a fost un

om a ~ de necredincios ş aprig la mânie. Ş cum anume

[ M a ~ ~ l ] n-a spus c în acest timp copilul se ascundea, nici c ~ a g u n-au r ă p i t c o p ~ u l î m p r e u n ă cu mama sa, pentru c î ş dadeau seama de furia sa, sau c treceau dintr-un loc în altulcum .se î n t â m p l ă multora. În realitate, avem la î n d e m â n ă o

tâlCU1te cu privire la acest personaj, c ă c i ni s-a spus c în

40

aceste zile, când magii au sosit la Ierusalim ş au întrebat de

spre n a ş t e r e a pruncului, iar Irod a m i n ţ i t cu î n ş e l ă c i u n e ş sub

pretextul î n c h i n ă c i u n i i , c ă u t â n d un mijloc ca s ă - L omoare, el

a avut mare tulburare42 ş l u p t ă în propria sa c a s ă . Acest lucru

s-a întâmplat prin r â n d u i a 1 ă de Sus, care nu i-a l ă s a t prilejul

de a c ă u t a odrasla î m p ă r ă t e a s c ă ş pe Domnul a toate. Aceas

t l u p t ă ş a c e a s t ă tulburare a fost i s c a t ă de femeia ş copiii

s ă i . El a biruit d u p ă multe î n f r â n g e ~ ş numaidecât ş i - a omo-rât pe femeia sa43 , dar n-a avut puterea de a-i ucide ş pe fiii

s ă f ă r ă porunca î m p ă r a t u l u i . De aceea, înnebunit de furie

împotriva lor ş p r e g ă t i n d u - s e a plecat la Roma la î m p ă r a t ca

s p r i m e a s c ă de la el puterea asupra lor, care i-a ş fost d a t ă .Fiindu-i d a t ă î n g ă d u i n ţ a , a venit ş ş i - a sugrumat44 c o p ~î n d o p â n d u - ş i sufletul cu sângele lor, sufletul s ă nebun, în

d r ă c i t ş u c i g a ş . Ş când cruzimea i-a uns inima, a dat din noupeste o l u p t ă i s c a t ă împotriva lui într-un al doilea loc45• A c ă zut într-o nebunie ş într-o furie î n c ă ş mai a s p r ă ş mai în

grozitoare, ş ş i - a adus aminte de întrebarea magilor ş de

n a ş t e r e a pruncului î m p ă r a t . S-a temut ca acesta s nu- i ia pu

terea, f i i n d c ă era robul patimilor averii ş al puterii. S-a um

plut de p ! z m ă ş de furie ş din pricina c ă u t ă r i i unui singur

Prunc ş I m p ă r a t a toate, ş i - a îndreptat furia împotriva tutu

ror n o u - n ă s c u ţ i l o r n e v i n o v a ~ ş a ucis cu sabia f ă r ă m i l ă pe t o ţ in o u - n ă s c u ţ i i ce se g ă s e a u în Betleem fi în toate hotarele lui, de doi ani ,i

mai în jos, d u p ă timpulpe care îl tiflase de 10 magi46 .

43. 0 , putere n e m i l o a s ă ş v r ă j m a ş ă lui Dumnezeu! Cuma putut s nu r o ş e a s c ă omorând a t â ţ i a n e v i n o v a ~ când fie ş numai pentru micile dobitoace inima omului nu s-ar pleca la

un asemenea omor, nici m ă c a r pentru a d e z r ă d ă c i n a atât de

multe tinere v l ă s t a r e de r ă s a d u r i neînsufletite necum s exe-, 'cute a t â ţ i a n o u - n ă s c u ţ i î n z e s t r a ţ i cu r a ţ i u n e ! Dar nelegiuitul

n-a ş o v ă i t nici m ă c a r înaintea s u g r u m ă r i i propriilor s ă copii

a ? u l ţ i . Cât de t i c ă l o a s e sunt iubirea ş pizma puterii, începutu

rile tuturor relelor! Unul din a r h a n g h e l ~ din pricina cinstirii ş slujirii lui Dumnezeu, s-a cob6rât p â n ă la a c e a s t ă c ă d e r e ş a

fost p r e f ă c u t în demon, v r ă j m a ş u l lui Dumnezeu, v r ă j m a ş u l41



cel lacom de putere. Pizma l-a f ă c u t pe a c e l a ş i Beliar, ş prin

el pe unul din i u d e ~ omorâtor pe Dumnezeu, ş a f ă c u t s ăuite n e n u m ă r a t e l e b u n ă t ă ţ i ale Domnului. Tot astfel, aceste

d o u ă patimi îl s t ă p â n e a u cu cruzime pe Irod necredinciosul ş l-au f ă c u t u c i g a ş al copiilor s mai întâi al propriilor s ă co-

apoi al n e n u m ă r a t i l o r n o u - n ă s c u t n e v i n o v a ţ i , ş mai multA ,. ,

î n c ă , a uneltit uciderea I m p ă r a t u l u i ş Domnului a toate, uci-

gând pe cel de pe urma c ă r u i a t r ă g e a folos. Dar, o Iroade,v r ă j m a ş al lui Dumnezeu ş t o v a r ă ş al d i a v o l u l ~ d a c ă au fost

d e ş a r t e ş mincinoase cuvintele magilor, pentru ce te-ai temut

ş ai tremurat? Ş i d a c ă , d i m p o t r i v ă , ele sunt a d e v ă r a t e ş a so

sit Cel ce a fost p r o p o v ă d u i t de Proroci, de ce nu c u g e ţ i c nu-ti este î n g ă d u i t s ă - L ucizi? Orbule ş n e ş t i u t o r u l e , care, -pentru multa p i z m ă ai atras asupra ta mânia lui Dumnezeu ş ai c ă z u t din putere ş din v i a ţ ă ş ai ajuns h r a n ă pentru viermi

înainte de moarte, a ş cu m ai ş fost vrednic d u p ă c u v i i n ţ ă ş dreptate! Da r chiar ş în a c e a s t ă lume pedeapsa ta a fost înfric o ş ă t o a r e ş g r o z a v ă pentru t o ţ i cei ce au v ă z u t furia venind

asupra ta ş pentru Cel V e ş n i c ai fost predat unui chin ş mai

aspru ş mai t i c ă l o s în focul gheenei d u p ă faptele tale cele re

le. Da r s ne întoarcem la cuvântul nostru dintâi.

44. Când a c ă z u t ca d in senin h o t ă r â r e a c r u d ă a lui Irod

cel t i c ă l o s ş multimea celor nevinovati a fost t r e c u t ă cu s ă l -,b ă t i c i e prin as c u ţ i t u l sabiei f ă r ă nici o m i l ă , ca un foc ea nu a

ars ş nu a pustiit doar Bedeemul ş împrejurimile lui, ci a în

tristat întreaga Iudee. Cu mult înainte Prorocul ş i - a rostit jalea

sa cu privire la acest eveniment: glas în Rama s-a au:(jt, plângere

fi tânguire m u l t ă ; Rahela îfi plânge copiii fi nu v o i e ş t e s fie m â n g â i a t ăpentru c 1tU mai sunt47 . S vedem cu m se î n ţ e l e g e acest cuvânt.

Rahela era mama lui Beniamin ş când a murit, el a fost nu

maidecât îngropat în calea E f r a t e ~ a d i c ă în Bedeem, pentru

c Rama e o parte a casei lui Beniamin. Or , Beniamin era fiul

Rahelei, ş mormântul Rahelei era aproape de acel loc. Deaceea, pentru Beniamin ş mormântul s ă u , copii u c i ş i sunt

n u m i ţ i fUi Rahelei. Ş nu vrea s se mângâiepentru c nu mai sunt.

N-a fost o nenorocire m i c ă . Nu putea fi mângâiere nici pen-

42

tru surghiun, mC 1 pentru s t r ă m u t a r e . Pierzania ş omorârea

fiilor Rahelei ş ai lui Beniamin era d e s ă v â r ş i t ă , dar astfel a

fost î n ă l ţ a t ş ales Bedeemul, nu numai pentru alte fapte înal

te, dar chiar ş pentru aceasta. Ea a s ă v â r ş i t de mai înainte

P a ş t i l e ş le-a suferit, ş n-a jertfit numai un miel n e c u v â n t ă tor, ci mai m u l ~ ş c u v â n t ă t o r i ş f ă r ă p r i h a n ă , de abia i z b ă v i ţ ide chinurile n a ş t e r ~ ş de î n d a t ă s t r ă m u t a ţ i prin sabie de la

chinurile acestei v i e ţ i t r e c ă t o a r e spre c e a l a l t ă lume v e ş n i c ă , eicare de-abia v ă z u s e r ă lumina zilei ş pentru lumina cea î n ţ e l e g ă t o a r e au fost numaidecât l i p s i ţ i de a c e a s t ă l u m i n ă t r e c ă t o a re. Ei s-au m ut at î n lumina cea n e î n s e r a t ă , eroi ş mucenici

înainte de vreme, contemporani ai lui Hristos f ă r ă a fi î n v ă ţ a t .a d e v ă r u l ş u c i ş i pentru El înaintea altor m u c e n i c ~ jertfe ale

lui Hristos, jertfite p en tru E l ş din pricina Lui înainte chiar

de patima Sa pentru n o c ă c i se cuvenea ca o d a t ă cu a r ă t a r e a~ Hristos între o a m e ~ o mare b u n ă v o i r e s se î n r ă d ă c i n e z eîn lume.

45. De aceea, fecioria care s t r ă l u c e a din Maica Sa f ă r ă de

p r i h a n ă era nu doar mai a d â n c ă decât c u n o ş t i n ţ a ş ma i î n a l t ădecât firile, dar s-a a r ă t a t ş podoaba curajului ei ş a î n c e r c ă r i ipentru Hristos a pruncilor n o u - n ă s c u ~ ş p ă m â n t u l a fost

c u r ă ţ i t de sângele necurat al jertfelor aduse idoWor, prin sân

gele v ă r s a t de pruncii s f m ţ i ş n e v i n o v a ţ i 4 8 , a j u n ş i ca n i ş t eî n a i n t e - m e r g ă t o r i ş vestitori ai sângelui î m p ă r ă t e s c ş s l ă v i tcare a stropit crucea. P â n ă aici cuvântul acesta. Ne vo m adu

ce acum din no u aminte de aducerea la Templu a dulcelui

Iisus ş de ceea ce a urmat, c ă c i toate acestea sunt l a u d ă ş p r e a m ă r i r e a Maicii celei nestricate ş preabinecuvântate, ş atunci când vorbim de Domnul ş ea are p ă r t ă ş i e cu El ş e

u n i t ă cu El în povestire, c ă c i î n t â m p l ă r i l e care sunt unite cu

El prin fire se despart în cuvânt. Atunci a avut loc, a ş a d a r ,t ă i e r e a - î m p r e j u r în ziua a opta de la n a ş t e r e ş numele S ă s-a

chemat Iisus, a ş cum a spus îngerul înaintea z ă m i s l i r i i . I n s ăa c e a s t ă zi nu era numai a opta, ci ş cea dintâi, ziua Domnu-

lui. În a c e a s t ă zi de d u m i n i c ă a fost f ă c u t ă vestirea Fecioarei

de c ă t r e înger. Tot în a c e a s t ă zi a avut loc n a ş t e r e a din Fe-

43



c i o a r ă to t în a c e a s t ă zi a înviat elin m o r ţ i , înviind î m p r e u n ă, , .cu El flrea n o a s t r ă cea muritoare ş p e d e p s i t ă . In a c e a s t ă Zi de

d u m i n i c ă va avea loc ş învierea tuturor, ş cea de-a Doua

Venire cu s l a v ă c e r e a s c ă s judece viii ş m o r ţ i i 4 9 . De aceea,

s i n g u r ă a c e a s t ă zi a s ă p t ă m â n i i e c i n s t i t ă ş s l ă v i t ă , e duminica

s f â n t ă f u n d c ă asemenea taine s-au s ă v â r ş i t în ea.

Aducerea la Templu aPruncului Iisus

46. Iar a patruzecea zi d u p ă n a ş t e r e , L-au adus pe Pmnc la

Iemsalim ca s ă - L p u n ă înaintea Domnului, precum este scn'; în Legea

Domnului, c on'ce î n t â i - n ă s c u t de parte b ă r b ă t e a s c ă s fie închinat

Domnului1. Acum se c u n o a ş t e de c ă t r e t o ţ i c El este Cel ce

c u r ă ţ ă ş d e o p o t r i v ă Cel c u r ă ţ i t . Dar nu este cunoscut de t o ţ iceea ce s-a scris ş s-a f ă c u t pentru orice î n t â i - n ă s c u t adus

înaintea Domnului d u p ă cuvântul Legii, ş anume faptul c pentru ei se aduceau d o u ă turturele sau doi pui de pommbeP, c ă c iprin turturele î n v ă ţ ă m s f l n ţ e n i a de sus ş iubirea p u s t i e ~ iar

prin porumbei pacea ş n e v i n o v ă ţ i a . Astfel, porunca Legii se

împlinea pentru t o dar nu era cu a d e v ă r a t î n ţ e l e a s ă de c ă t r et o ţ i . A ş cum celelalte cuvinte ş l u c r ă r i ale Prorocilor au r ă mas ascunse ş necunoscute celor mai m u l ţ i elintre o a m e ~to t a ş ş acest fapt c nu orice o d r a s l ă î n t â i - n ă s c u t ă este

s f â n t ă pentru Dumnezeu: martori pentru aceasta sunt Cain ş Ruben ş Esau ş m u l ţ i a l ţ i î n t â i - n ă s c u ţ i de mai apoi. Ş nu

pentru c orice copil î n t â i - n ă s c u t deschide pântecele, c ă c ipântece1e femeii e deschis de împreunarea cu b ă r b a t u l ş feci

oria ei e s t r i c a t ă , ş apoi fiul e adus pe lume ş iese elintr-un

pântece deschis dejamai înainte. Or, d a c ă orice î n t â i - n ă s c u t e

sfânt de la n a ş t e r e , cum se va mai pot riv i atunci cuvântul

Prorocului: c ă c i i a t ă întm f ă r ă d e l e g i m-am z ă m i s l i t fi în p ă c a t e m-a

n ă s c u t maica mea 3. C ă c i nu numai n a ş t e r e a , ci ş z ă m i s l i r e a se

î m p l i n e ş t e d u p ă rânduiala ş chipul p ă c a t u l ~ pentru c po

runca Legii îndrepta acest lucru de la c ă d e r e a din rai. D a c ă ,d i m p o t r i v ă , porunca Ziditorului ne-a ţ i n u t în v i a ţ ă ş ne-a dat

44

sub un alt chip î n m u l ţ i r e a neamului nostru, iar nu prin z ă m i s lire ş durere, e recunoscut a ş a d a r c nu orice o d r a s l ă întâi

n ă s c u t ă se c h e a m ă Sfântul Domnului.

47. Ci una este Odrasla ş Î n t â i u l - n ă s c u t ş Sfântul_lui

Dumnezeu .Cel ; - C ă r u i z ă m i s 4 ! e n-1\. fQst prin pofta ş s ă -m-an-;--'- ţ - a - : : - b - : - ă r : - C b ; - ' ă t ~ ă - - s - ă - ~ ; r;e! -, ci p r i n ~ r u l _ ş i v ~ n i r ~ D u -hului S f â n t ~ iar ! ! - a ş t ~ r e a n-a fost prin s t r i c ă c i u n e a ş ~ u r e r e ~

~ i i , cl{?rin uterea ş i _ î n ţ e l e p c i u n e a Dumnezel;l)U1 Cel!!!

Preaînalt. De ~ c e e a odrasla, s t â n t ă e n ă s c u t ă s f â n t ă , ş sfânt al

Sfingat, dup.i_cuvâBiiif lui ! s ~ . Iar d a c ă în n a ş t e r e pânte

s f l n ţ i t a fost deschis, t o t u ş i el a r ă m a s ş închis, cum spu

ne Iezechiel v ă z ă t o r u l celor n e v ă z u t e : U.ja aceasta î n c u i a t ă va fi

fi nu se va deschide, fi nimeni nu va iefipn'n ea decât Domnul Dumne

zeului I s r a e ~ El singur va intra fi va ieJZ' .jipoarta va r ă m â n e î n c h i s ă 5 .Prin urmare, a c e a s t ă u ş a fost î n c h i s ă cu a d e v ă r a t în amân

d o u ă cazurile ş p e c e t l u i t ă înainte de z ă m i s l i r e , în z ă m i s l i r e ş d u p ă z ă m i s l i r e ş d u p ă n a ş t e r e . Dar cum a fost î n c ~ i s ă ş i des

c h i s ă , d u p ă cum o spune, ca t o a t ă odrasla ce deschide ~ a n ~ e . cele s fle n u m i t ă Sfânt al Domnului? Pr in flrea feC1onet,

pântecele a fost închis ş nu deschis, dar prin chipul celui

n ă s c u t , orice închidere a flrii înaintea Lui e d e s c h i s ă ş s u p u s ă .Cine altcineva ar fi deschis pentru sine pântecele maicii sale ş i-ar fi p ă s t r a t închiderea decât numai Acela a C ă r u i z ă m i s l i r eş n a ş t e r e sunt n e g r ă i t e ş mai înalte decât frrile ş mai adânci

decât c u n o ş t i n ţ a . V e d e ~ a ş a d a r , a d e v ă r u l p r o r o c i e ~ ~ nu s-a

spus doar c se va chema sfânt, ci Sfânt al DomnulU1. Despre

cine altcineva s-a spus, a ş a d a r , c se va chema Sfânt al Dom

nului î n c ă de la n a ş t e r e d a c ă nu despre Cel a C ă r u i n a ş t e r edintâi a fost v e s t i t ă de înger de la Domnul: .ji Cel care se va

na.jte se va numi Sfânt .ji Fiu al Celui Preaînalt6. Cât despre c e e ~ce s-a spus c orice o d r a s l ă ce deschide pântecele se va nUffi1

Sfânt al Domnului, aceasta e pentru a ascunde în a c e l a ş i timp

în cuvântul rostit puterea cuvântului, c ă c i î n t r - a d e v ă r a c e a s t ăt a i n ă

e cea maia s c u n s ă

dintre taine?48. S ă a s c u l t ă m î n s ă cu b ă g a r e de s e a m ă cuvintele lui

Simeon, ce anume î n v ă ţ a cu privire la blândul ş doritul Iisus.

45



C ă c i ce e mai dulce ş mai plin de folos decât cugetarea la

aceste cuvinte? Iar despre Maica Sa s f â n t ă ş p r e a c u r a t ă , ce

prorocii ş b i n e c u v â n t ă r i a rostit b ă t r â n u l care era un b ă r b a tdrept ş sfânt ş foarte b ă t r â n ? C ă c i ajunsese la marginile v i e ţ i io m e n e ş t i celei t r e c ă t o a r e ş a ş t e p t a mângâierea lui Israel, iar

Duhul Sfânt era peste el, ş i se vestise de c ă t r e Duhul Sfânt c nu

va vedea moartea p â n ă ce nu va t;edea pe Hristosul, Unsul lui IsraeL Ş din îndemnul Duhului a venit atunci la Templu 8

, a d i c ă î n t ă r i t de

Duhul Sfânt ca s ă ţ i n ă în b r a ţ e pe Cel Iubit ş s p r i m e a s c ă de

la El cinstea acestei v i e ţ i t r e c ă t o a r e p l i n ă de s i l ă ş i a p ă s ă t o a r e .Fericitul b ă t r â n era s l ă b i t ş întristat de adâncile sale b ă t r â n e ţ i ,dar în acea c l i p ă s-a î n t ă r i t , ş cu mers u ş o r L-a primit pe

Domnul în b r a ţ e l e sale, desprins de a c e a s t ă v i a ţ ă t r e c ă t o a r e ş c h i n u i t ă , chip al î m b ă t r â n i r i i ş s l ă b i c i u n i i [trii noastre care a

primit pe Mântuitorul ş Slobozitorul nostru venit din milos

tivire s caute pe cei r ă t ă c i ţ i . Ş s-a slobozit de vechea robie a

durerilor ş de s t ă p â n i r e a demonilor, a zecilor de mii de a m ă g i r ~ ş s-a f ă c u t vrednic de harul Duhului Sfânt.

49. Ce spune deci Evanghelistul despre dreptul b ă t r â n ? Ş i a t ă era un om în Ierusalim CIt numele Simeon· ş omul acesta era drept

ş t e m ă t o r de Dumnezeu, a ş t e p t â n d mângâierea lui Israel, j i Duhul

Sfânt era asupra lui. Lui i de vestise de c ă t r e Duhul Sfânt c nu va

vedea moartea p â n ă ce nu va vedea pe Unsul Domnului. Ş din îndem

nul Duhului a venit la Templu; ş când p ă r i n ţ i i au adus î n ă u n t r u pe

prunCIIllui Iisus, ca s facd cu El d u p ă obiceiul L e g i t ~ el ~ r i ~~ l ~ ş i . ! : . a bin..eCllvântat pe DumnC3E! ş z ~ ? ! ! . : ACllm slobo:s:,eJ!!!.

~ o b u l T ă u , J ! ă p â 1 ! . e , r f u J l . . ă CIIvântul !:}!u înpace, f v ă i ! ' r ă ochii ~ e mântuirea Ta pe care ai g ă t i t - o înaintea f e ţ e i tuturorpopoarelor, lumiJljL

Spre desC0J2enrea neamurilor ş s l a v ă poporului S ă Israel!9 Era cu- -~ P - E E - de h a Duhului S f â n ţ _ ş j i n i m ~ ă l l l c e a s l

pe care îl primea în b r a ţ e . Mai întâi a m u l ţ u m i t pentru

b u n ă t a t e a pe care a întâlnit-o, d u p ă care a rost it o prorocie

p o t r i v i t ă i e ş i r i i sale din a c e a s t ă lume, pentru c ochii s ă îl ve

deau aievea pe Mântuitorullui, Iisus, pe care Îl v ă z u s e mai

înainte cu mintea ş cu numele care-i fusese g ă t i t înainte de

veci. Î n s ă fusese ascuns ca o t a i n ă mare, iar acum .s-a g ă t i t46

înaintea întregului popor, nu numai al iudeilor, dar ş a tutu

ror popoarelor, o ~ S P ! " e J!!sc,.ope,!!ea..!!eamurilor [pjgâne] ş slava poporului t ă Israel. C ă c i El I n s u ş i era Cel care a f ă c u t s s t r ă l u c e a s c ă l u m i n ă pentru cei ce ş e d e a u în întuneric lo. Ş El

Î n s u ş i era luminaIl, Dumnezeu ş Î m p ă r a t ş Ziditor a toate ş S l a v ă a poporului t ă Israel, cei care te-au primit ş au fost

f ă c u t vrednici s fie n u m i ţ i Israel. De la ei t o ţ i l u m i n ă ş s l a v ă ,Hristos a venit din ~ e pe ~ â n t Erin milostivire ş a î m b r ă ~ P d e - l i p ~ i U i : l S f â n t ş din Fecioara M ~ . 1 ' O a t e~ e s t e a erau-Cunoscute fericitului b ă t r â n de la Duhul Sfânt, ş z Iosif ş Mama Sa se mirau de ceea se vorbea despre Prunc12.

50. Tu î n s ă , prietene al lui Dumnezeu, vezi cum Evan

ghelistull-a d e s p ă r ţ i t pe Iosif de Fecioara d u p ă n a ş t e r e , ş ri

sipirea îndoielilor l u ~ f i i n d c ă n a ş t e r e a era d u m n e z e i a s c ă ş Cel

ce S-a n ă s c u t era s l ă v i t cu s l a v ă m u l t ă . De aceea spune: iar

Iosif ş Maria se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc13• L-a numit

pe Iosif cu numele s ă u , pentru c nu el era t a t ă l P r u n c u 1 ~nici s o ţ U l mamei Pruncului. De aceea el se n u m e ş t e Iosif ş nimic mai multI4. Dar ~ ~ ~ ~ ~ n ~ i t o _

Maica Sa, ş Simeon era c o n ş t i e n t de aceasta, c ă c i c u n o ş t i n ţ atainelor ti fusese î m p ă r t ă ş i t ă de c ă t r e Duhul Sfânt. El i-a bi

necuvântat pe a m â n d o ~ c ă c i ş t i a despre Iosif c era un b ă r b a tdrept ş c slujea bine taina D o m n u l u ~ ş i-a bineCllvântat. Du-

o p care a adresat to t cuvântul s ă ~ j ! [ i a , ş i-a spus

Mariei, Mama Sa c ş t i a c ă . ~ i s t i e r i e de b u n ă t ă " care2:.

p r i m i t ~ ~ e n e a m i n u n ~ a . J ' ă v â r ş i ţ ~ a ş t e r e atât ~ u i m ~ toare. I a t ă , Acesta este pus spre c ă d e r e a ş spre ridicarea multora din

Israe/15.

51. Vezi acum a d e v ă r u l cuvântului c mântuirea a fost

g ă t i t ă înaintea tuturor oamenilor, c ă c i v o i n ţ a d u m n e z e i a s c ăera pentru v i a ţ a ş îndumnezeirea tuturor, dar c ă d e r e a ş ridi

carea a t â r n ă de v o i n ţ a multora, a celor care a,: crezut ş a ce

lor care n-au crezut, mai cu s e a m ă din Israel. I n s ă trebuie în

ţ e l e s d e o p o t r i v ă c ridicarea celor c ă z u ţ i , care e întoarcerea

celor n e c r e d i n c i o ş ~ este d u p ă r â n d u i a l ă ş r e c u n o s c u t ă . Iar

c ă d e r e a celor c ă z u ţ i î n v a ţ ă adâncul acelei c ă d e r i . C ă c i osândi-

47



rea dinainte de venirea Domnului ş înainte de vestirea c ă t r et o ţ i cei ce erau n e c r e d i n c i o ş i nu e d e o p o t r i v ă cu cea a celor

care au r ă m a s n e c r e d i n c i o ş i d u p ă întruparea Domnului ş a r ă t a r e a î n v ă ţ ă t u r i l o r Sale. Astfel î n v a ţ ă cuvântul Domnului

care spune: fi se va p r o p o v ă d u i a c e a s t ă Evanghelie a Î m p ă r ă ţ i e i în

t o a t ă lumea, spre m ă r t u n ' e tuturor neamunlor p ă g â n e 1 a d i c ă pentru

a mustra ş osândi pe cei n e c r e d i n c i o ş i c ă c ~ d u p ă î n v ă ţ ă t u r ă ş . m ă r t u r i e , ei au fost vrednici de o o s â n d ă î n c ă ş mai mare, ş mai cu s e a m ă c ă d e r e a poporului lui Israel a fost î n c ă ş mai

mare. De aceea, nu le-a fost dat s r ă m â n ă ş s lucreze în

a c e l e a ş i lucruri, ci l i s-a întâmplat c ă d e r e a din t o a t ă cinstea ş o s â n d ă mai grea decât cea a p ă g â n i l o r d a c ă r ă m â n în necre

d i n ţ ă . C ă c i Cel pe care pmrocii L-au vestit, ei nu L-au primit,

ş pe Cel drept ş bun, n e s ă b u i ţ i i L-au socotit drept un f ă c ă t o rde rele, ş în n e c r e d i n ţ a lor s-au f ă c u t omorâtori ai lui Hristos.

De aceea, asupra lor a venit c ă d e r e a n e c r e d i n ţ e i ş mina c e t ă -ţ i i , ş nirr;icirea ş surghiunul poporului ' ş pierzania întregii

mândru. I n s ă cei c r e d i n c i o ş i au fost p r i m i ţ i de El în învierea

cea a d e v ă r a t ă , c ă c i au fost s l o b o z i ţ i de jugul ş robia legii celei

vechi, ş î m p r e u n ă cu Hristos au fost î n g r o p a ţ i prin botez17, ş au

înviat î m p r e u n ă cu EF7 ş v i e ţ u i e s c v i a ţ a v e ş n i c ă . Î m p r e u n ăcu El au p ă t i m i t I?rigoana ş chinurile, ş î m p r e u n ă cu El aufost p r e a m ă r i ţ i în I m p ă r ă ţ i a cenirilor.

52. Iar unii p ă r i n ţ i vor spune ş aceasta, c Domnul n-a .

venit pentru c ă d e r e a unora ş ridicarea altora c ă c i n-a fost El,

I n s u ş i p r i c i n ă c ă d e r ~ ci ei î n ş i ş i au c ă z u t ş ei î n ş i ş i se r i d i c ă .Cad din pricina r ă u l u i ş se r i d i c ă din pricina binelui. D a c ăt i c ă l o ş i i care ne asupresc nu cad, ci îi strivesc pe cei buni, ei

nu se î n a l ţ ă dintre noi; d a c ă n e c r e d i n ţ a nu cade, c r e d i n ţ a nu

se î n a l ţ ă , d a c ă p ă c a t u l nu cade ş nu-i z d r o b e ş t e pe cei d r e p ~a c e ş t i a nu se r i d i c ă printre n o d u p ă cum spune Apostolul

Pavel: când sunt slab atunci sunt tare 18 , El î n s u ş i este slab ş pu

ternic, slab prin trup ş tare prin Duhul. Astfel, puterea lui

Hristos m trage din c ă d e r e spre ridicarea c r e d i n c i o ş i l o r s ca ei s lase asprimea ş u s c ă c i u n e a p ă c a t e l o r ş s se ridice cu

ridicarea d r e p t ă ţ i i , I a t ă c acesta vafi spre c ă d e r e a fi n'dicarea mul-

48

tora din Israel, ş este numit pe cruce semn care va stârni împotri1)i

re19 , c ă c i este pricina laudei sau o c ă r i i , Aceasta este lauda

n o a s t r ă , a c r e d i n c i o ş i l o r lui Hristos, semn al mântuirii noastre

ş pecete a Î m p ă r a t u l u i nostru, dar este împotrivire pentru c unii c u g e t ă bine ş a l ţ i i r ă despre ea, unii î ş bat joc ş o

u r ă s c . Dar c r e d i n c i o ş i i doresc acest semn, îl cinstesc ş i se

î n c h i n ă cu c r e d i n ţ ă . Hristos Î n s u ş i e declarat semn care va stârni

împotrivire, pentru c a fost un f ă c ă t o r de minuni mai presus

de fire, iar unii L-au primit ş au crezut c f ă s e a minunile prin

Duhul Sfânt. A l ţ i i î n s ă , vicleni ş n e c u r a ~ Il huleau ş spu

neau c face minunile prin cel potrivnic20, d u p ă care spuneau

multe din lucrurile lui Hristos. Unii spun c venirea Sa în lu

me s-a f ă c u t f ă r ă trup, a l ţ i i spun c întruparea Sa a fost f ă c u t ăf ă r ă ş t i r e a L iar a l ţ i i au spus c a î m b r ă c a t un trup, dar n-a

primit minte o m e n e a s c ă . N e c h i b z u i ţ i i ş n e ş t i u t o r i i gândesc

a ş a , ş r ă g r ă i t o r i i care r ă s p u n d de a d e v ă r au s e m ă n a t multe

alte lucruri.

53. Primele lucruri spuse despre toate acestea, ş cele ce

se povestesc acum, el le-a numit semn care va stârni împo!rivire.

T o a t ă a c e a s t ă prorocie cu privire la El ş cu privire la I m p ă -rat, b ă t r â n u l l e - a î n ş t i i n ţ a t Maicii celei f ă r ă de p r i h a n ă c ă c i ş t i ac tot ceea ce atinge pe Fiul s ă u , Fericita le socotea pentru ea

î n s ă ş i . De aceea, n-a î n ş t i i n ţ a t numai cele fericite, ci ş cele

nefericite, pentru ca, atunci când acestea vor v e Fericita

M a i c ă s ă - ş i a d u c ă aminte de a c e a s t ă prorocie ş s se mângâie.

De aceea spune: Ş prin stifletul t ă va trece sabie21, c ă c i în mo

mentul patimii o sabie de întristare a s t r ă b ă t u t sufletul Maicii

celei f ă r ă de p r i h a n ă . C ă c i întristare a fost în inima ei când a

v ă z u t patima Fiului ş Î m p ă r a t u l u i ei! Ş din nou S f t n ţ i i P ă r i n ţ iau spus care e puterea acestui cuvânt: ei au numit sabie cu d o u ăt ă i ş u r i cuvântul care p ă t r u n d e p â n ă la d e s p ă r ţ i t u r a stifletului fi a du

h u l u t ~ dintre încheieturi ş m ă d u v ă , ş care e destoinic s judece s i m ţ i n l efl' c u g e t ă n l e ascunse ale inimiz'22. Pentru c în vremea patimii lui

Hristos to t sufletul a intrat într-o oarecare cercetare d u p ă cu

vântul Domnului care a spus: voi t o ţ i v v e ţ i sminti din pricina

Mea 23 . Cu privire la acestea, Simeon v o r b e ş t e astfel despre

49



Sfânta F e c i o a r ă Maria: când vei sta în picioare înaintea cruciiş vei vedea patima Fiului t ă ş vei auzi glasul Fiului t ă spunând: Eli, eli lima sabakhtani24 [Dumnezeule, Dumnezeul meu

de ce m-ai p ă r ă s i t ? ] , ş P ă n " n t e , în mâinile Tale îmi dau duhul

MeuJ25. Ş din nou atunci când spune: Mi-e sete, ş I s-a dat o ţ e tfi d u p ă ce a luat o ţ e t u l , Iisus a zis: S ă v â r : f Z t u - s - a . Ş plecându-fi capul

fi-a dat duhuf26

, ş tu auzi ş vezi ş alte fapte ş cuvinte îngro

zitoare de acest fel. D u p ă vestirea lui Gavriil, d u p ă n a ş t e r e an e g r ă i t ă de care tu î n s u ş i e ş t i c o n ş t i e n t ă , d u p ă vederea minunilor s l ă v i t e , va fi în sufletul t ă o s p a i m ă mare c ă c i s-a cuvenit ca Domnul milostiv a toate s guste moartea ş acest lucruva fi de folos lumii întregi ş va îndrepta lumea î n t r e a g ă prin, 1 S 27 Dsange e au . e aceea, vorbesc sufletului t ă care e mai

c o n ş t i e n t decât toate, când te va atinge încercarea Domnului,care e sabia de cercetare a gândurilor multora. El î n v a ţ ă prinaceasta spaima ş îndoiala care îi vor c o p l e ş i pe Apostoli în

clipa r ă s t i g n i r i i Domnului, ş care a at ins ca un fulger ş iniman e p r i h ă n i t e i Marii. De î n d a t ă î n s ă , într-o c l i p ă , u r m e a z ă t ă m ă d u i r e a ş mângâierea din partea Domnului, care va î n t ă r iinima lor prin mângâierea Sa ca s se arate t ă r i a Sa. Acest lucru îl î n v a ţ ă cuvântul ca s se arate gândurile multora 28 . C ă c iatunci când s-a împlinit patima Sa pe cruce, a avut loc tainamântuirii noastre. Din a c e a s t ă p r i c i n ă s-au descoperit gândurile multora, cele pe care fiecare dintre oameni le-a avut cuprivire la Hristos, fie iubire ş c r e d i n ţ ă , fie r ă t ă c i r e ş u r ă . C ă c iunii î ş b ă t e a u joc pe f a ţ ă ş se bucurau de r ă s t i g n i r e a Sa, darnu erau î n c ă de la început v r ă j m a ş i în chip v ă d i t ; a l ţ i i s-aup r e f ă c u t cu f ă ţ ă r n i c i e a fi prieteni, timpul î n s ă descoperindule cugetele ş gândurile lor. A l ţ i i au suferit, au plâns ş L-aum ă r t u r i s i t pe Dumnezeu pe cruce, cum a f ă c u t - o tâlharul, ca

s se descoperegândurile multora, iar m u l ţ i dintre cei ce s-au smintit au fos t î n t ă r i ţ i prin învierea Mântuitorului, ş au crezut ş au s t r ă l u c i t prin harul lui Hristos.

54. Cât despre noi, s ne întoarcem la primul nostru cu

vânt, d u p ă aducerea ş primirea de c ă t r e Simeon ş cuvinteleprorocirilor ş p r e a m ă r i r e a Anei, fi d u p ă ce au s ă v â r : f Z t toate s-au

50

întors în Calileea, în cetatea lor Nazaret29, d u p ă cum spune Evan

ghelistul Luca. A t u n c ~ d u p ă Evanghelistul M a t e ~ îngerul Dom

nului s-a a r ă t a t lui IoSt] fi aporuncitfuga în Egipt30• Atunci copiluln o u - n ă s c u t î n s u ş ~ Dumnezeu Cel mai înainte de t o ţ i vecii, arânduit toate. Ş S-a supus El Î n s u ş i î m p r e u n ă cu mama Sa ş cu Iosif pentru a fugi în Egipt. D u p ă aceasta, cum s-a scrismai sus31, a avut loc omorârea n o u - n ă s c u t i l o r d e c ă t r e nele-

"giuitul Irod. Or, d u p ă aceea, marele Ioan, I n a i n t e - m e r g ă t o r u lMântuitorului, care, înainte de a i e ş i la lumina z i l e ~ fiind î n c ăîn sânul maicii sale, a v ă z u t Lumina cea a d e v ă r a t ă ş a s ă l t a tde bucurie, f ă c â n d u - s e astfel vestitor înainte de a avea glas, ş martor al Cuvântului înainte de a ajunge la cuvânt, acesta aavut atunci o d o r i n ţ ă . A dor it s guste moartea ş s dobând e a s c ă î m p r e u n ă cu c e i l a l ţ i n o u - n ă s c u ţ i cununa m u c e n i c i e ~c ă c i prin familia ş n a ş t e r e a sa ş el era din Bedeem ş din împrejurimi ş ~ d e ş i n a ş t e r e a sa avusese loc cu ş a s e luni înainte,porunca n e l e g i u i t ă a tiranului poruncea uciderea tuturor noun ă s c u ţ i l o r de doi ani ş mai în jos, care se g ă s e a u în Bedeem ş în împrejurimile lui, pentru ca cel c ă u t a t s nu p o a ~ s c ă p an i c ă i e r i . Î n s ă Dumnezeu a fost ocrotitorul marelui Inaintem e r g ă t o r ş B o t e z ă t o r , Dumnezeul ş Domnul pe care Îl c ă utau s ă - L omoare; ş a fugit sub c ă ! ă u z i r e a p r o v i d e n ţ e i înEgipt. El este Cel care l-a p ă z i t ş pe I n a i n t e - m e r g ă t o r u l S ă u ,ca s nu fie ucis î m p r e u n ă cu n o u - n ă s c u ~ ci, la vremea vârstei împlinite, s fie martorul S ă u , Î n a i n t e - m e r g ă t o r u l S ă lacei ce locuiau în iad spre a le vesti i z b ă v i r e a . El, Care a venitdin milostivire pentru noi în lume, a s c ă p a t - o pe Elisabeta ş pe fiul s ă din mâinile u c i g a ş i l o r lor, c ă c i ea a s c ă p a t cu fiul eiîn pustie ş i-a spus muntelui: Munte al lui Dumnezeu, pnmefle ma

ma î m p r e u n ă cu copzlul! fi muntele i-a primit :fi i-a ascuns la porunca

Domnului32• Acolo l-a l ă s a t Elisabeta pe fiul s ă u , Ioan, ş a

murit. Ş începând de aici, a ş cum z ă m i s l i r e a ş n a ş t e r e a Soarelui d r e p t ă ţ i i ş a Mirelui Bisericii e n e g r ă i t ă ş de nerostit, to ta ş ş cele ale î n s o ţ i t o r u l u i soarelui numit s f e ş n i c u l luminii ş glasul celui ce s t r i g ă ş prietenul Mirelui ş cavalerul Regelui.N e g r ă i t ă e ş c r e ş t e r e a ş s ă l a ş u l s ă u , ş cum ş i - a primit hrana

51



~ t o a t ă v i a ţ a sa în pustie p â n ă în ziua a r ă t ă r i i sale lui Israel.

I n s ă ~ u c i r - ş i i n e l e ~ u i ţ i ai c ~ l o r n o u - n ă s c u ţ i , cum n-au ajuns s puna mana pe Ehsabeta Ş pe Ioan ftul e s-au întors ş ş i - a ur e v ă r s a ~ m:potriva lui Zaharia, t a t ă l lui Ioan, ş la po-

runca t 1 C ă l o ~ u l m I:od, timp ce acesta slujea în Templu în

f a ţ a altarulm aducand IUl Dumnezeu cele rânduite l-au ucis

p.e fericitul chiar în acest loc33, ş astfel acesta ş i - a s f â r ş i t v i a ţ a

Ş soarta sa.. 55. Î n s ă , când t â n ă r u l Prunc ş Î m p ă r a t a toate a fugit în

~ g t p ~ , E ~ a ~ ~ n ~ t ~ e ~ o ~ Egiptului:4 ş a nimicit pe t o ţ it n ş ~ l a t o r u , caCl Ş unu Ş a l ţ u erau p ă g a n i , robi ai demonilor

mat mult decât t o ţ i p ă g â n i i : magii n ă s c o c i t o r i ai tuturor rele

lor.?i e ~ ~ t e ~ c ~ c ~ ~ g i p . t e n i i erau mai mult decât t o ţ i c e i l a l ţ isluJlton sargmton at ldolilor ş ai târâtoarelor urâte ş ai ierbu

rilor p ă m â n t u l u i .. Ei aduceau jertfe vacii ş o cinsteau drept

D u m n e z ~ u , n ~ ~ - o Apis, ş f ă c e a u din ţ a Dumnezeu, ş aduceau Jertfe Plslcilor ş ş o b o l a n i l o r , ş luau drept Dumne-

z e c ~ o ~ o d i l u l , ftara râului Nil, dar se închinau p â n ă ş ustu

r01Ulm Ş cepei ş altor târâtoare ş pomilor sau ierburilor rele

ş î n f r i c o ş ă t o a r e . Magii î n s ă slujeau demonilor ocrotitori ai

v ă z d u h u l u i ş îi chemau, ş observau stelele ş le aduceau jert

fe, ş n ă s c o c e a u preziceri ş farmece. Pe aceste d o u ă neamuri

r ă t ă c i t e amarnic, El le-a i z b ă v i t de î n d a t ă din marea lor r ă t ă c i ~ e prin ~ v e n i r e a . Sa lum.e, pentru ca v r ă j m a ş u l s v a d ă ş t n t m ~ sa nu mat fie tn robta c e l o r l a l ţ i , c ă c i în vremea n a ş t e r i iS ~ l-a. c ~ e n : a t pe magii Persiei ş orice a m ă g i r e a demonilor

pazlton at vazduhului ş orice r ă t ă c i r e a astrologiei ş farme

celor a f o ~ t ~ n i m i c i t ă ~ Apoi a coborât în Egipt El Î n s u ş ~ ca

o ~ ~ p ~ ~ a . vreme t m p r e u n ă cu Maica Sa cea f ă r ă de priha

na, Ş n ~ c l ~ t o a t ~ n e . c u r ă p ~ ~ g i p t e n i l o r , ş a alunsat ş e r p i i ş SCOrplOnt1 Egtptului, Ş a nSlplt c e a ţ a pierzaniei. I n s ă Maica

D o ~ u l u ~ Izvorul V i e ~ ş i - a v ă z u t c o m p a t r i o ~ locuitori ai

Iu?eu, ~ e p t ~ ~ ş m ~ i ş prigonitori, iar pe d u ş m a n i i ş s t r ă i n i iegtptem l-a gaSlt pnetem. Ea s-a d e p ă r t a t de Iudeea ş a locuit

în .Egipt. Atunci egiptenii au v ă z u t ceea ce le fusese spus di

namte de Prorocul Ieremia35 , un Dumnezeu întrupat36 ş pe

52

Maica Sa, F e c i o a r ă f ă r ă de p r i h a n ă . Ş Domnul Iisus Hristos

ş Maica Sa p r e a s f â n t ă au locuit în Egipt, d u p ă cum ş t i m de la

P ă r i n ţ i , vreme de doi ani. D u p ă care, t i c ă l o s u l Irod a muri t de

o b o a l ă î n f r i c o ş ă t o a r e , ş din nou îngerul Domnului i s-a a r ă t a tlui Iosif în Egipt ş i-a spus: S c o a l ă - t e , ia copilul li pe mama lui limergi în p ă m â n t u l lui Israel, c ă c i au munt cei ce c ă u t a u s ia sufletulpruncului! Ş el, sculându-se, a luatpruncul ş pe mama Lui li au venit

în p ă m â n t u l l u i Israef37, ş a primit p o r u n c ă printr-o a l t ă vedenie, ş venind, a locuit în oralul numitNazaret, ca s se î m p l i n e a s c ăceea ce s-a spusprin Prorocul c Nazarinean se va chema38, ş o a l t ăprorocie, c din Egipt am chemat pe FiulMeu 39 • Astfel, pogorâ

rea în Egipt ş întoarcerea din Egipt ş a ş e z a r e a în Nazaret

s-au f ă c u t prin a r ă t a r e a ş cuvântul îngerului, d u p ă cum ne

î n v a ţ ă Evanghelistul Matei.

56. Ş d a c ă zice cineva c Evanghelistul Luca nu v o r b e ş t edespre vederea îngerului ş a ş e z a r e a la Nazaret, ci spune c ă d u p ă aducerea la Templu, totul s-a s ă v â r ş i t d u p ă Lege, ş c s-au întors în Galileea în p ă m â n t u l Nazaretului, nu este t o t u ş iîn aceste cuvinte nici o nepotrivire între f e r i c i ţ i i E v a n g h e l i ş t i .Luca p o v e s t e ş t e faptele dinaintea pogorârii în Egipt, f t i n d c ăpentru istoria sa s-a ocupat mai cu s e k ă de urcarea spre

Betleemul Iudeii. Când s-a împlinit aceasta, a avut loc n a ş t e rea Domnului cea mai a d â n c ă decât· firile. Ş ei au r ă m a s la

Betleem p â n ă când s-au împlinit patruzeci de zile, d u p ă care

L-au dus pe pruncul Iisus la Ierusalim pentru c u r ă ţ i r e a Dom-

n u l u ~ d u p ă rânduiala L e iar b ă t r â n u l Simeon L-a primit înb r a ţ e l e sale. Când toate s-au d e s f ă ş u r a t în acest chip d u p ăp r o v i d e n ţ a ş rânduiala Domnului Cel adus pe lume de Fe

cioara pentru milostivirea oamenilor, ei s-au întors a c a s ă în

o r a ş u l Nazaret, unde se g ă s e a u de la început. Aici s-a împlinit

sorocul celor doi a n cum ş t i m de la P ă r i n ţ i , d u p ă care înge

rul Domnului i s-a a r ă t a t lui Iosif îndemnându-l s f u g ă în

Egipt, atunci când Irod, s f â r ş i n d cu t u l b u r ă r i l e iscate împotri

va sa, a vrut s caute s omoare pe Pruncul Î m p ă r a t . D u p ăcare au r ă m a s în Egipt vreme de doi ani ş murind t i c ă l o s u lIrod, îngerul Domnului i s-a a r ă t a t lui Iosif, poruncindu-i s

53

se î n t o a r c ă în p ă m â n t u l Ş z sculându-se,



fipe mama lui fi a venit în p ă m â n t u l l u i Israel Ş au:(jnd c domnefteArhelau în Iudeea în locul lui Irod, t a t ă l s ă u , s-a temut s m e a r g ăacolo, fi luând p o r u n c ă în vzs, s-a dus în p ă r ţ i l e Galileii. Ş venind alocuit în oraful numitN azaret4°.

57. O, m ă r e a ţ ă minune a Maicii n e p r i h ă n i t e ş fericite!

Câte osteneli ş g r e u t ă ţ i a întâlnit de la început ş p â n ă la sfâr

ş i t , chiar d a c ă în toate aceste cazuri se amestecau ş mângâierile din partea Domnului. C ă c i d u p ă vestirea lui Gavriil ş ne

g r ă i t a Sa z ă m i s l i r e , au venit îndoielile lui Iosif, d u p ă cum

spune Evanghelistul: segândea s o lase în ascuns. Cât de a s c u ţ i t ăş de p l i n ă de mihnire a fost îndoiala care a întristat sfânt su

fletul ei, dar îndoielile au fost risipite de a r ă t a r e a îngerului,

care l-a f ă c u t s î n ţ e l e a g ă c z ă m i s l i r e a era de la Duhul Sfânt

ş c ă n a ş t e r e a sa era mântuirea lumii întregi. Timpul fericitei

sale n a ş t e r i a sosit ş de î n d a t ă porunca î m p ă r a t u l u i i-a silit s urce în Bedeemul Iudeii. Au plecat din Nazaret în Galileea ş au urcat în Iudeea cu m u l t ă o s t e n e a l ă ş strwtorare. Ş când

au sosit la Bedeem, s-au împlinit zilele n a ş t e r i i e ş L-a adus

pe lume pe Fiul s ă u , Domnul a toate, ş L-a î n f ă ş a t în scutece

ş L-a culcat în iesle, c ă c i nu era pentru ei loc de g ă z d u i r e , ci

ş e d e r e a lor a fost în s ă r ă c i e ş strwtorare. Dar din nou neca

zurile lor s-au amestecat cu mângâieri: vestirile îngerilor ş p r e a m ă r i r i l e , alergarea p ă s t o r i l o r ş c ă u t a r e a n a ş t e r i i Pruncu

lui; ş vestirea c ă t r e t o ţ i de î n d a t ă ce au auzit despre Prunc de

la îngeri, ş au auzit ş s-au minunat, ş închinarea lor pe careau dus-o lui Dumnezeu. De î n d a t ă a avut loc ş sosirea ma

gilor c ă l ă u z i ţ i de stea ş închinarea lor Pruncului, Î m p ă r a t u l u ia toate, î m p r e u n ă cu Maica Sa p r e a s f â n t ă ş aducerea daruri

lor p r e ţ i o a s e . D u p ă aceasta a avut loc urcarea la Ierusalim ş aducerea la Templu a Copilului celui mai adânc decât orice

c u n o ş t i n ţ ă , ş primirea de c ă t r e Simeon ş binecuvântarea ş prorocia acestuia.

58. Având loc aceste mângâieri, t impul a trecut iar Irod

cel smintit ş t i c ă l o s s-a sculat, ş de aici fuga în Egipt a Maicii

sfinte cu Fiul s ă dorit, Î m p ă r a t u l a toate, ş din nou necazuri,

54

s ă r ă c i e , strwtorare ş f r i c ă , c ă c i Irod c ă u t a sufletul Copilului

prin care v i a z ă to t ceJi viu, Care venise s caute oaia cea pier

d u t ă 4 1 ş drahma purtând chipul î m p ă r a t u l u i 4 Atunci a fugit

în Egipt Cel ce o d i n i o a r ă a i z b ă v i t pe poporul lui Israel ce

fugea din Egipt ş l-a c ă l ă u z i t prin mare trecând cu piciorul ca

pe uscat. Pe acest POPo! al lui Israel l-a i z b ă v i t ş mai apoi de

multe rele, iar acum el Il u r m ă r e a ş c ă u t a sufletul S ă u . Dom-

nul ş Î m p ă r a t u l tuturor celor v ă z u t e ş n e v ă z u t e a plecat ş S-a surghiunit în p ă m â n t s t r ă i n , r ă t ă c i n d din loc în loc împre

u n cu Maica Sa b i n e c u v â n t a t ă . Toate aceste osteneli ş neca

zuri ce tin de ftrea f e m e i a s c ă au fost ale celei ce a purtat în, • A

bratele sale ca N o u - n ă s c u t al ei pe Dumnezeul Cel mal ma-,inte de veci. Ş toate acestea erau vestirea ş semnul i z b ă v i r i i ş r ă b d ă r i i Sfintei Fecioare, vestind v i a ţ a sa dintâi ş c r e ş t e r e a ei

în î n ţ e l e p c i u n e ş în s f m ţ e n i a n e p r i h ă l u t ă a fecioriei sale. .

59. I n s ă , atunci când Maica lui Dumnezeu s-a întors din

Egipt î m p r e u n ă cu Iosif ş cu Fiul s ă preaiubit, au ajuns dinnou cu o s t e n e a l ă în p ă m â n t u l f ă g ă d u i n ţ e i . Binecuvântata

M a i c ă a g ă s i t pe tiranul ce voia s p i a r d ă pe Pruncul ei sfânt

r ă s t u r n a t d u p ă c u v i i n ţ ă ş dreptate în cele mai rele dintre rele.

Mai întâi el ucisese cu moarte g r o z a v ă pe femeia sa ş copiii

s ă ş t o a t ă casa sa, d u p ă care a fost el î n s u ş i omorât cu o

moarte c u m p l i t ă , în care ş i - a dat astfel sufletul s ă t i c ă l o s . Iar

î m p ă r ă ţ i a sa a fost î m p ă r ţ i t ă în patru. Ş cum Arhelau, unul

dintre ftii s i-a luat locul, pentru c Irod nu r e u ş i s e s omoare pe t o a t ă lumea, Iosif a primit atunci porunca îngerul u a venit ş s-a a ş e z a t în cetatea Nazaretului, ş nu s-a mai

dus în Iudeea, pentru c îngerul îl î n ş t i i n ţ a s e . To t di.? a c e a s t ăp r i c i n ă au fugit ş în Egipt. El nu-i spune lui Iosif s urce în

Iudeea, ci îi spune: S c o a l ă - t e , iapruncul fi pemama sa fi mergi în

p ă m â n t u l l u i Israel, c ă c i au mun't cei ce c ă u t a u stifletulpruncului!Dar

ş acest lucru este cercetat de cei care c e r c e t e a z ă cum anume

domnea Arhelau ş Pilat era guvernator în Iudeea; Dar tre

buie observat faptul c în vremea Î n t r u p ă r i i lui Hristos ş pu

ţ i timp înainte, î m p ă r ă ţ i a iudeilor ş arhieria f u s e s e r ă desft

intate de c ă t r e romani d u p ă cuvântul Prorocului care spune:, '

55



Când au lipsit c ă p e t e n i i l e lui Iuda atunci a venit n ă d e j d e aneamurilor [ p ă g â n e ] 4 3 . De aceea Aristobul era arhiereu ş rege, ş el avea un frate mai t â n ă r numit Hircan44, care a fostd u ş m a n u l fratelui s ă Aristobul ş s-a r ă z b o i t împotriva lui,iscând mari t u l b u r ă r i . El a fost trimis la Roma ca prizonier dec ă t r e P o m p e ~ general roman, ş a primit porunca ca arhiereiidin Ierusalim s d u c ă d ă r i l e la R o m a 4 5 ~ D u p ă p u ţ i n timp,

Irod, printr-un serviciu dublu f ă c u t î m p ă r a t u l ~ · pentru colaborarea sa m i l i t a r ă ş pentru marile daruri f ă c u t e , a fost a ş e z a tde î m p ă r a t u l August ca rege al Iudeii: el avea numele de rege,dar în realitate era rob, c ă c i n u - ş i putea exercita voia sa l i b e r ănici asupra propriilor s ă copii f ă r ă porunca î m p ă r a t u l u i , ş nu

avea putere asupra lor. Or, d u p ă moartea lui Irod, robia iudeilor sub romani a spori t ş mai mult, ş î n c ă pe când t r ă i a Irod

a venit porunca lui August de a se face un r e c e n s ă m â n t al întregii î m p ă r ă ţ i i . Întreaga Iudee a fost î n r e g i s t r a t ă ca un rob,numindu-i-se apoi un guvernator roman, d u p ă cum spuneEvanghelistul: a c e a s t ă înscriere a fost cea dintâi pe când Quirinius

ocârmuia Siria46 , ş începând de atunci c ă p e t e n i i l e ş j u d e c ă t o rii, s o l d a ţ i i ş p ă z i t o r i i ţ ă r i i au fost t o ţ i romani, ca s nu li semai î n g ă d u i e iudeilor s f a c ă r ă z m e r i ţ e , c ă c i t o a t ă puterea ş s t ă p â n i r e a a p a r ţ i n e a u acum romanilor. Ş titlul de rege al Iudeii era dat de c ă t r e î m p ă r a t cui îi p l ă c e a l u dar cel care eraa ş e z a t rege nu avea putere proprie, fUnd întru toate supus împ ă r a t u l ~ i . De aceea, este limpede c sub domnia lui Arhelau,c o n d u c ă t o r u l era Pilat47, ş din nou, atunci când fiul celuilaltIrod48 l-a predat iudeilor pe Domnul nostru Iisus Hristos s fie r ă s t i g n i t , Pilat era c o n d u c ă t o r u l , iar Irod tetrarhul se g ă s e ala Ierusalim ca oaspete în t r e a c ă t , ş acest lucru este cunoscutde t o ţ i , cum c puterea ş autoritatea î m p ă r a t u l u i era cea ac ă p e t e n i i l o r romane. Dar s ne întoarcem la mersul istorieinoastre.

60. Sfânta Evanghelie spune deci: Iar copilul creftea fi se în

t ă r e a cu duhul, fi era plin de î n ţ e l e p c i u n e , fi harul lui Dumnezeu era

asupra Lui49 . Aceste cuvinte nu vorbesc despre Dumnezeire,c ă c i cum ar putea fi n e d e s ă v â r ş i t ş n e î n t ă r i t î n c ă de la început

56

Cel ce e d e s ă v â r ş i t ş mai d e s ă v â r ş i t decât orice d e s ă v â r ş i r e ş mai î n t ă r i t decât cei î n t ă ţ i ţ i ş plin de toate b u n ă t ă ţ i l e , darEvanghelistul v o r b e ş t e despre statura firii s ~ o m e n e ş ~ d c r e ş t e r e a ş de î n t ă r i r e a ei. Ş celelalte cuvfi te ce urmeazaspun a c e l a ş i lucru: creftea în î n ţ e l e p c i u n e fi în har, d ~ ~ ~ e c e c r terea în î n ţ e l e p c i u n e ş în har nu este a D ~ e z e U : l l ~ e n ~ caaceasta era de la început d e p l i n ă ş n e l i p s l t ă de rumtc, Ci trebuie l u a t ă o m e n e ş t e , în î n ţ e l e s u l c ftrea sa o m e n e a s c ă . e:a

î n t ă r i t ă to t mai mult ş c o p l e ş i t ă de Duhul Sfânt care locUla fiea, c ă c i î n c ă de la bun început harul se s ă l ă ş l u i s e în ea în celmai înalt grad c ă c i în unirea celor d o u ă ftri s-a s ă I ă f l u i t în El

trupefte p l i n ă t ~ t e a D u m . n e z ~ r i i 5 0 , d u p ~ cum s p ~ e A S ~ â n ~Apostol Pavel. Dar chiar Ş acest cuvant: creftea fl se.zntarea. t î n ţ e l e p c i u n e Ji în har î n v a ţ ă c ă î n c ă de la început s ă l ă ş l u u : e ~ ~ t în El a Dumnezeir ii ş u m a n i t ă ţ i i , d e p l i n ă t a t e a harulUl Ş f i ţ e

lepciunii sea r ă t a ş i s t r ă l u c e a ~ o

m:um ~

od a t ă

cuc r e . ş t e ~ e a

staturii ş a trupulUl; El nu pnmea f i chip ~ o har Ş ~ ţ e l e p c i u n e prisositoare, ci p l i n ă t a : e ~ h a ~ U l Ş a f i ţ e l e p C 1 ~se a r ă t a în El prin faptele Sale SlaVl!e, Ş acest lucru se arata.limpede, d u p ă spune Apostolul: El InsuJi este înainte de toate, ft

toateprin El sunt afezate, c ă c i în El a binevott Dumnezeu s ă . J ă l ă f l u -i a s c ă t o a t ă plinirea, fi toate s - a u f ă c u t prin El fi pentru Ef51• I n s ă nu

se cuvenea ca a r ă t a r e a î n ţ e l e p c i u n i i Sale s se f a c ă f ă r ă v â r s t ă ,c d u p ă cum rânduiala ftrii noastre este s ă a ş t e p t e p l i n ă t ~ t e am i n ţ i i p â n ă

la doisprezece ani,a ş

a socotits a ş t e p t e . Ş

Elp â n ă în cel de al doisprezecelea an al vârstei Sale t r u p e ş t : 1 .61. Ş la a c e a s t ă s ă r b ă t o a r e în care, d u p ă mai m u l t ă vre

me, din p i z m ă iudeii au vrut s ă - L p r i n d ă ş s ă - L dea patimii, laacest praznic, când a fost de doisprezece ani ai vârstei Sale omen e ş ~ p ă r i n ţ i i S ă s-au sud la Ierusalim d u p ă obiceiul s ă r b ă t o r i i . Ş gârJindu-se :dlele, pe când se întorceau ei, copilul Iisus a r ă m a s în Im:-

salim fi p ă r i n ţ i i S ă nu ftiau 52. Nici Maica Sa, care era cu adevarat p ă r i n t e l e S ă u , nici Iosif numit p ă r i n t e numai cu numele,

nu ş t i a u nimic. I a t ă de ce El a r ă m a s în urma lor ca s nu fieÎtnpiedecat de ei s r ă m â n ă acolo, ş pentru ca s nu fie n e a s ~e u l t ă t o r . Or, r ă m â n â n d El în Ierusalim, S-a dus la Templu Ş

57



S-a a ş e z a t printre î n v ă ţ ă t o r ~ ş i-a c ă l ă u z i t ş i-a î n v ă ţ a t pe în

v ă ţ ă t o r i ş pe p r e o ~ nu cu putere, nici cu înfumurare, El fIind

singurul izvor al întregii î n ţ e l e p c i u n i ş ş t i i n ţ e , ş Cel ce d !Uturor cuvântul ş î n ţ e l e p c i u n e a . Dar f ă c â n d astfel, ş t i a El

I n s u ş i m ă r i m e a vârstei ş cinstirii Sale, ş de aceea a l ă s a t altuia

rangul. De aceea a l ă s a t 10Acul p r e o ţ i l o r ş î n v ă ţ ă t o r i l o r pentru

ac ă l ă u z i ş î n v ă ţ a ,

iar E lI n s u ş i îi

întreba cuî n ţ e l e g e r e ş

as- .culta cu ş t i i n ţ ă ş r ă s p u n d e a cu d i s c e m ă m â n t . De aceea, t o ţ ierau u i m i ţ i de cugetarea ş întelepciunea Sa, c ă c i era cu a d e v ă -

A ,

rat minunat. I n s ă Preasfânta M a i c ă î m p r e u n ă cu Iosif, c ă u -tându-Lprintre rude liprintre c u n o s c u ţ l ~ li n e g ă s i n d u - L , s-au întors la

Ierusalim. Iar d u p ă trei :<:fIe L-au ciflat în Templu lezând în mijlocul

î n v ă ţ ă t o r i l o r , ascultându-i li întrebându-i. Ş t o ţ i care-L auzeau se mi

nunau de priceperea li de r ă s p u n s u n l e Lui. Ş v ă z â n d u - L r ă m a s e r ău i m i ţ i 5 iar Mama Lui a zjs c ă t r e El Fiule, de ce ne-ai f ă c u t n o u ăaja?

I a t ă , t a t ă l t ă li eu te-am

c ă u t a t î n g r i j o r a ţ i 5 Î n s ăDomnul

Cel milostiv ş blând a f ă c u t - o pe fericita Sa M a i c ă s î n ţ e l e a g a d e v ă r u l , ş a f ă c u t cunoscut cine este a d e v ă r a t u l S ă T a t ă ,ş le-a spus aceasta ca ei s nu-L v a d ă doar ca un om, ci ca un

Dumnezeu întrupat, iar casa T a t ă l ~ care este Templul, este

ş a Lui55 , d u p ă cum to t ceea ce este a T a t ă l u i este ş a F i u l u ~de aceea a trebuit s ă - i supere pe cei ce nu ş t i a u toate acestea

ş nu puteau a ş t e p t a î n ţ e l e g e r e a d e s ă v â r ş i t ă a a d e v ă r u l u i . De

aceea le-a spus: De ce M c ă u t a ţ i ? Oare nu l t i a ţ i c în cele ale T a t ă

lui Meu trebuies

jiU?56 Acum pentru întâiad a t ă

a vorbit închip l impede cu o d u m n e z e i a s c ă e l e g a n ţ ă de T a t ă l S ă a d e v ă rat, ca ei s ă î n ţ e l e a g ă Dumnezeirea Sa ş s ş t i e c d a c ă Dum

nezeu este T a t ă l S ă u , trebuie ca Fiul s fie de a c e e a ş i fIre cu

T a t ă l , c ă c i una este ftrea T a t ă l u i ş a Fiului, d u p ă cum se spu

ne într-un alt loc: cel ce M vede pe Mine vede pe T a t ă l Meu57. Ş mai spune ucenicilor S ă i : D a c ă M - a ţ i j i cunoscut pe Mine, li peT a t ă l Meu L - a ţ i ji cunoscut; dar de acum Îl c u n o a f t e ţ i peEl li L - a ţ i fiV ă : < : f / t 5 ca ş cum le-ar fi spus: D a c ă M v e d e ţ i p e Mine, v e d e ţ i li

pe T a t ă / 5 9 .62. Aceasta a fost cea dintâi î n v ă ţ ă t u r ă ş întâia î n v ă ţ ă t u r ă

dumnezeiesc de f r u m o a s ă a î n ţ e l e p c i u n i i ş puterii din partea

58

copilului Iisus, Care i-a uimit pe Mama Sa, pe Iosif ş pe t o ţ icei ce erau de f a ţ ă , d e ş i a c e ş t i a nu puteau î n ţ e l e g e în adânc

puterea cuvintelor Lui60. Ş a coborât cu ei li a venit în Nazaret lile era supus. Ş iarMama L u i p ă s t r a în inima ei toate aceste cuvinte61,d u p ă cum spune Sfântul Evanghelist. Ş Iisus sporea cu î n ţ e l e p c i unea fi cu vârsta li cu harul în f a ţ a lui Dumnezeu li a oamenilorf>2. Ş tot

acestr ă s t i m p ,

de acumş p â n ă

la bo tez, E l l-a pet recu tastfel f ă r ă a l ă s a s ă se v a d ă nimic d in puterea Sa m i n u n a t ă ;întrucât cartea ce se n u m e ş t e " C o p i l ă r i a lui Hristos"63 nu tre

buie p r i m i t ă , f i i n d c ă este în afara canonului Bisericii ş po

t r i v n i c ă spuselor S f l l l ţ i l o r E v a n g h e l i ş t i , ş combate a d e v ă r u l ,ftind s c r i s ă de un oarecare povestitor închipuit. ar, a d e v ă r u lp r o p o v ă d u i r i i Evangheliei l-a rezumat pe scurt Evanghelistul

Luca spunând c Iisus sporea cu î n ţ e l e p c i u n e a li cu vârsta în f a ţ a lui

Dumnezeu li a oamenilor, d u p ă cum a ţ aflat din tâlcuirea acestui

cuvânt.Ş

era cua d e v ă r a t

plin det o a t ă î n ţ e l e p c i u n e a ş

harul,izvorul î n ţ e l e p c i u n i i ş al harului, dorit de t o ţ i oamenii î n ţ e l e p ţ i ş c h i b z u i ~ f t i n d c ă era ş frumos la chipul t r u p u l ; ' ~ împo

dobit cu f r u m u s e ţ e maimult decât jiii oamenilorf>4, cum spune Pro

rocul, minunat în p r o p o r ţ i i ş elegant prin m ă s u r a staturii,

înalt ş zvelt d u p ă cum se cuvine, blând ş senin în cuvânt. Ş întreaga Sa v i a ţ ă era p l i n ă de har ş de Duhul Sfânt, ş ca s fiu scurt, ca ş în toate celelalte v i r t u ~ to t astfel ş prin cuvânt

ş prin s t a t u r ă o m e n e a s c ă era modelul ş d e f l l l i ţ i a o r i c ă r e i bu

ne podoabe,iar

paceaş b u n ă t a t e a

Sa eraun e p ă t r u n s e ş

nerostite între toate.

63. Bn"ciul nu s-a atins de c a p u l 5 ă u 6 nu s-a folosit de nici o

slujire o m e n e a s c ă în a f a r ă de sfânta ş preabinecuvântata Sa

M a i c ă , ş n-a dat a l t ă î n v ă ţ ă t u r ă p â n ă la b O ţ ~ z u l S ă u . Dar, în

fapt, prin purtarea Sa, prin întreaga Sa v i a ţ ă ş prin chipul

S ă u , era o p i l d ă ş o î n v ă ţ ă t u r ă a v i r t u ţ i i , c ă c i ceea ce mai a p o ~la s f â r ş i t , î n v ă ţ a în cuvinte ş prin botez ucenicilor S ă ş po

porului, pe toate acestea El le s ă v â r ş i s e întru totul din c o p i l ă rie ş p â n ă la moarte, ş mai apoi i-a î n v ă ţ a t ş pe a l ţ i i . Ş cândSpun: le-a s ă v â r ş i t , spun d u p ă rânduiala, ftrea ş statura ome

n e a s c ă , c ă c i ca Dumnezeu nu i se poate atribui o astfel de

59



s ă v â : ş i r e , ci e mai d e g r a b ă î n ă l ţ a t din veac ş p â n ă în veac,dupa cum spune Prorocul David: din veac ş p â n ă în veac e ş t iT.U 66. D ~ d u p ă ftrea o m e n e a s c ă ş ipostasul î m b r ă c a t cu trupdm FeclOara Maria, El a s ă v â r ş i t toate faptele p l ă c u t e ş toateporuncile Legii date prin gura lui Moise, pe care nimeni altulnu le-a putut s ă v â r ş i întru totul ş n e a b ă t u t , decât numai IisusCel Unul întrupat pentru mântuirea n o a s t r ă , a d i c ă iubirea deD u m n e . z e ~ ş de oameni, mila, ~ u n ă t a t e a ş b l â n d e ţ e a , pacea,s m ~ r ~ r u a Ş r ~ b d a r e a , respectul Ş ascultarea de p ă r i n ţ i , postul,rugacmnea Ş t o a t ă fapta b u n ă . Toate acestea Cel Milostiv leî n v a ţ ă mai întâi oamenilor în fapte ş apoi în cuvânt. Începând de a t u n c ~ Sfânta M a i c ă s-a f ă c u t ucenica blândului s ă F i u ~ a d e v ă r a t ă M a m ă a Î n ţ e l e p c i u n i i ş f i i c ă a Î n ţ e l e p c i u n ~c ă C i nu-L mai vedea în chip omenesc sau doar ca un om ci Îislujea cu evlavie ca unui Dumnezeu ş primea cuvintel: Sale

ca pe cuvintele lui Dumnezeu. De aceea, ea nu uita nimic dincuvintele ş faptele Sale, d u p ă cum spune Evanghelistul c mama Sa p ă s t r a aceste cuvinte în inima sa67, ş a ş t e p t a sorocula r ă t ă r i i lor v ă d i t e . Pe de o parte, ea avea cuvintele ş fapteles ~ ~ î n . r â n d ~ a ş legea mântuirii e iar, pe de a l t ă parte, capilda Ş vesttre a tainelor ş minunilor n e g r ă i t e !=e aveau s vin ă Dar tot ceea ce U r m e a z ă ş cele pe care Evanghelistul le-a!tecut sub t ă c e r e le vom trece sub t ă c e r e ş n o ş a ş cum

I n s u ş i Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirean o a s t r ă

n-a descoperit nici un semnş

nici o putere a Dum-nezeirii Sale p â n ă ce n-a ajuns cu totul la statura o m e n e a s c ă. . 'Ş a verut ceasul p r o v i d e n ţ e i ş descoperirii Sale, acela de a

a r ă t a minunile ş Patima f ă c ă t o a r e de v i a ţ ă , pe care El Î n s u ş ~Cel cu totul unic, le-a primit de la o s i n g u r ă p r i c i n ă . C ă c i minunile ~ c ~ e z ă ş u i e s c î n v ă ţ ă t u r a Sa, ş î n v ă ţ ă t u r a Sa ce vest e ş t e mmunile, adunau a m â n d o u ă m u l ţ i m i n e n u m ă r a t e ce sestrângeau s v a d ă minunile ş s a u d ă î n v ă ţ ă t u r a Sa. Din

a c e a s t ă p r i c i n ă , s-a iscat pizma arhiereilor ş fariseilor, ş de

aceea I s-au f ă c u t d u ş m a n i , ş L-au predat Patimii, ş a ş s-aus ă v â r ş i t toate tainele.

60

Botezul fi a r ă t a r e a lui Iisus

64. S a s c u l t ă m acum cuvântul descoperii ş botezuluiDomnului. Iisus avea treizeci de ani ş Ioan ceva mai mult.Atunci, în al cincisprezecelea an al domniei cezarului Tibenu1

, jost-a

cuvântul lui Dumnezeu c ă t r e Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. Ş a

venit, el în împrqurimile I o r d a n u l u z ~ p r o p o v ă d u i n d boteZ!'l p o c ă i n ţ e ispre zertarea p ă c a t e l o r Atunci a i e ş i t la el Ierusalimul ş t o a t ă Iudeea

fi t o a t ă împnjurimea Iordanului, ş erau b o t e z a ţ i de c ă t r e el în râul

Iordanului, m ă r t u r i s i n d u - ş i p ă c a t e l e 3 , c ă c i purtarea sa era maia d â n c ă decât cea o m e n e a s c ă ş v i a ţ a sa p u s t n i c e a s c ă era admir a t ă de ~ o ţ i , ş ~ se adunau la el ş i - i ascultau î n v ă ţ ă t u r a ş eraub o t e z a ţ i de el. I n s ă toate acestea s-au întâmplat prin h o t ă r â r e aP r o v i d e n ţ e i . Numele s ă va fi rosti t ş î n v ă ţ ă t u r a sa ş m ă r t u ria sa despre Iisus Domnul nostru vrednice de crezare, c ă c i el

p r o p o v ă d u i a ş spunea: Eu unul v botez cu a p spre p o c ă i n ţ ă , darCel ce vine d u p ă mine este maiputernic decât mine, Lui nu-i sunt vred

nic s ă - I duc î n c ă l ţ ă m i n t e a ; eu v botez cu a p ă , dar Acela v va boteza

cu Duhul Sjânt!4 Atunci a venit Iisus din Nazaretul Gahleii la Ior

dan s se boteze de c ă t r e Ioan 5. Ş botezându-se Iisus, când i e ş e a din

a p ă , î n d a t ă cerunle s-au deschis ş Duhul lui Dumnezeu S-a v ă Z ! ' tpogorându-se ca un porumbel ş venindpeste EL Ş i a t ă glas din ceruri

ifcând' Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care bine am voit!6

Acestea sunt marile taine pe care le striga vestitul martor. De

aceea, Domnul l-a î n ă l ţ a t pe Ioan ş a r ă s p â n d i t faima sa întot poporul, ca m ă r t u r i a sa s fie v r e d n i c ă de crezare. Astfel,m u l ţ i au crezut în c u v â n t u l - s ă l L Ş l s-au f ă c u t ucenici ai Dom-

n u l u ~ a ş cum au f ă c u t A n d r e ~ Petru ş Ioan care scrie: Ioan

era acolo cu doi dintre ucenicii s ă 7; a c e ş t i a erau A n d r e ~ fratele luiPetru8 ş Ioan Evanghelistul.

65. Ş pn'vindpe Iisus, Care trecea, a :<js: I a t ă Mielul lui Dum

n ~ z e u ! Ş i cei doi. ucenici l-au aU:<j't când a spus aceasta ş au mers d u p ăIzsus9

. Ş m u l ţ i a l ţ l l au crezut din pricina m ă r t u r i e i lui Ioan,pentru c din pricina felului s ă de v i a ţ ă , a h r ă n i r i i sale minunate, a v e ş m â n t u l u i s ă ş a p r o p o v ă d u i r i i sale î n d r ă z n e t e era, '

61

o minune pentru t o ţ i , astfel c ei se întrebau în inima lor: oa m ă r t u r i s e a despre domnul Iisus: Acesta este Fiul Meu Cel iubit



re nu acesta este Hristosul? Ş iudeii au trimis în Ierusalim p r e o ţ iş l e v z ţ i ca s ă - I întrebe: Cine e ş t i tu? Ş el a m ă r t u r i s t i ş n-a t ă g ă d u i t ; ş a m ă r t u r i s i t : ' Nu sunt eu HristosullO . Dar în mijlocul vostru se r i f / ăAcelape Care voi nuL f t z ţ z ~ Cel care vine d u p ă mine, care mai înainte

de mine afost ş C ă r u i a eu nu-i sunt vrednic s ă - I dezleg cureaua î n c ă I ţ ă m i n t e i ! l l D ar ce este acest cuvânt: d u p ă mine trebuie s v i n ă ,ş e în mijlocul vostru? Trebuie

s v i n ă d u p ă ,prin

p r o p o v ă -duire, c ă c i ma i întâi a început s p r o p o v ă d u i a s c ă Ioan, ş apoi

Domnului Iisus. Mai întâi Ioan s-a a r ă t a t cinsti t de tot i ş ,apoi Domnul Iisus care era ma i înainte de el în cinste ş în

s l a v ă , deoarece cavalerul vine ş deschide calea regelui care

u r m e a z ă . Or , în mijlocul vostru s t cu trupul c ă c i a venit s se

boteze asemenea tuturor c e l o r l a l ţ i . Da r B o t e z ă t o r u l a datm ă r t u r i e nu n um ai p ri n cuvânt, ci L-a a r ă t a t ş cu degetul,

c ă c i atunci când L-a v ă z u t pe Iisus venind la el, a spus despre

El: I a t ă Mielul lui Dumnezeu care r i d i c ă p ă c a t e l e lumzi!12, pentru c El nu numai v e s t e ş t e c u r ă ţ i a , dar e c u r ă ţ i t o r u l lumii întregi.Apoi Ioan a continuat ş a spus: Acesta este despre care am <:js:

D u p ă mine vine un B ă r b a t Care a fost înainte de mine, f i i n d c ă mai

înainte de mine era, ş eu nu-L ş t i a m ; dar ca s fie a r ă t a t lui I s r a e ~ de

aceea am venit eu, botezând cu a p ă . Ş a m ă r t u r i s t i Ioan <:jcând' Am

v ă < : ! ' t Duhul coborându-se din cer ca un porumbel fi a r ă m a s peste El

Ş eu nu-L c u n o ş t e a m pe E dar Cel ce m-a trimis s botez cu a p ă ,Acela mi-a <:is: Peste cine vei vedea Duhul coborându-se ş r ă m â n â n d ,Acela este Cel care b o t e a z ă cu Duh Sfânt. Ş eu am v ă < : ! ' t fi am m ă r turisit c acesta este Fiul lui Dumnezeu!13

66. Da r nu numai atunci s-a oprit asupra lui Duhul Sfânt,

sau nu a venit doar în acea c l i p ă c ă c i oare cu m ar fi fost

aceasta pentru Cel în care locuia de la început t o a t ă p l i n ă t a t e aDumnezeirii14? C i p en tr u ca s fie v ă z u t de toti Cel ce este

a d e v ă r a t u l Fiu al lui Dumnezeu ş Dumnezeu a d e v : ă r a t . Ş cred c a ş cu m a f ă c u t alte numeroase minuni ca semne

pentru noi, to t a ş pogorârea Duhului Sfânt la botez a fost

un semn pentru noi. A ş s-a f ă c u t a c e a s t ă venire a DuhuluiSfânt ş o d a t ă cu a c e a s t ă venire s-a auzit ş glasul T a t ă l u i care

62

întru Care bine am voit!lS Ş astfel, la Iordan s-a a r ă t a t SfântaTre ime Cea Una, u n i t ă prin f i i n ţ ă ş î m p ă r ţ i t ă în trei ipostasuri. Ipostas întreit, c ă c i fiecare are numele s ă propriu. Fiul

se vedea cu t rupul în Iordan, Duhul cobora peste El ca un

porumbel, iar T a t ă l m ă r t u r i s e a de sus pe Fiul Cel Iubit. Î n s ăt o ţ i sunt o s i n g u r ă fire, c ă c i sunt într-una ş s-au a r ă t a t a fiuna. Ş nu numai pentru aceasta, dar ca s î n ţ e l e g e m c unul

este ipostasul lui Hristos Dumnezeu ş om, c ă c i Dumnezeu

S-a înomenit ş a îndumnezeit omenitatea Sa pentru totdeau

na. D e aceea, pe Cel ce S-a unit într-un ipostas ş în d o u ă fu i

prin d u m ~ e z e i r e ş umanitate, T a t ă l L-a numit Fiu Iubit .

Atunci n um a i I o an s-a învrednicit de vederea Duhului Sfânt.

Da r glasul ş m ă r t u r i a T a t ă l u i au fos t auzite de tot poporul, ca

o d i n i o a r ă pe muntele Sinai, c ân d D u m ne z eu a da t Legea lui

Moise. Numai Moise a v ă z u t vedenia, în timp ce poporul a

auzit doar glasul, nu numai cei ce se g ă s e a u acolo, ci între ceice se g ă s e a u acolo, d u p ă vrednicia f i e c ă r u i a , a f a r ă de cei ceerau nevrednici s asculte ş n e a s c u l t ă t o r i f a ţ ă de Lege. Ş un a

ş alta erau deci de t r e b u i n ţ ă ş drepte pentru botezul lui

Hristos, c ă c i d a c ă poporul ş Ioan ar fi fost s o c o t i ţ i î m p r e u n ăvrednici de vederea Duhului Sfânt ş de auzirea glasului de

Sus, nu i -ar fi revenit o c inste ma i mare Î n a i : n t e - m e r g ă t o r u l u iIoan B o t e z ă t o r u l , iar vederea venirii î n f r i c o ş ă t o a r e ş m ă r e ţ e aDuhului Sfânt ar fi p ă r u t ca fiind c o m u n ă tuturor; dar, pe de

a l t ă parte, d a c ă nici o voce n-ar fi fost a u z i t ă de c ă t r e popor,

m ă r t u r i a d a t ă lui Hristos ar fi r ă m a s n e c u n o s c u t ă ş atuncim ă r t u r i a lui Ioan ar fi fos t î n d o i e l n i c ă , ş s-ar fi spus c el d ă dea m ă r t u r i e ochiului sau prin h ~ r . Da r acum, când acest glas

a fost auzit de c ă t r e t o a t ă l u m 9 ~ ' el a f ă c u t v r e d n i c ă de crezare m ă r t u r i a lui Ioan, ş i-a f ă c u t pe t o ţ i s î n ţ e l e a g ă slavaDomnului Iisus.

67. D u p ă b o ~ z î n s ă , Iistg; a i e ş i ţ în pustie sub c ă l ă u z i r e aDuhului SfânJ în locuri î n d e p ă r t a t e , pentru a p r ; v ~ c a la lupta

cu silil_pe l u p t ă t o r , pentru a ne p r e g ă t i ritul c r e d i n ; ; o ş i l o r dup b o ~ e z : postul ş lupta. A postit p a t ! : l . ! : ~ e < ; : i _ de z ş a f l ă -

63

~ z i t prin ftrea trupului S ă u . Ispititorul a venit ş L-a i ~ p i t i t descoperea c dorea s v a d ă s ă v â r ş i r e a minunilor, c ă c i ş t i a c



în multe chipuri, dar Domnul Iisus Hristos a fost cu totulbiruitor într-o l u p t ă n e î n d u p l e c a t ă , ş ispititorul a fost alungat.Iar d u p ă b i r u i n ţ ă , îngerii veneau fi Îi s l t ţ j e a u 1 Este un semnpentru noi faptul c ă d u p ă c r e d i n ţ ă ş botez, trebuie s îndur ă î n c e r c ă r i , dar d u p ă î n c e r c ă r i , r ă s p l ă t i r i l e ş harurile suntdate celor ce au h.l,p1a.l. D u p ă care S-a întors din nou acolo

unde era Ioan. Acesta L-av ă z u t

din nouş a dat

m ă r t u r i ecaş mai înainte despre El ş nu numai o d a t ă , ci de d o u ă ori.

Atunci ucenicii lui Ioan au mers d u p ă Ep7, Andrei ş Ioan ceidintâi, c ă c i ~ d r e i era semnul curajului, iar Ioan semnul fecioriei. Andrei l-a adus pe fratele s ă Petru ca ucenic al Dom-

nului; fratele mai mic s-a f ă c u t c ă l ă u z a n a ş t e r i i d u h o v n i c e ş t ipentru fratele mai mare ş î n t â i u l - n ă s c u t , ca Petru s nu fte

întru toate cel mai b ă t r â n . Începând de atunci, Ioan i-a încred i n ţ a t Î m p ă r a t u l u i Hristos pe ucenicii s ă ş p r o p o v ă d u i r e a sa.

El î n s u ş i a fost aruncat de Irod în închisoare la p u ţ i n ă vreme,c ă c i s-a g r ă b i t s fte î n a i n t e - m e r g ă t o r u l patimii Lui, a ş cum afost î n a i n t e - m e r g ă t o r u l p r o p o v ă d u i r i i ş botezului S ă u . Ce neî n v a ţ ă , a ş a d a r , Sfânta Evanghelie? Când Iisus a a u ~ t c Ioan afost aruncat în închisoare, aplecat de acolo fi s-a dus în Galileea18. De

atunci Iisus a început s p r o p o v ă d u i a s c ă ş s s p u n ă : P o c ă t ţ i - v i i , c s-a

apropiat Î m p ă r ă ţ i a cerurilor!19 Începutul p r o p o v ă d u i r i i ş al înv ă ţ ă t u r i i Sale a fost Galileea. Aici i-a primit ca ucenici pe Filipş pe Natanail2o, c ă c i mai înainte îi primise pe Petru, Andrei,Iacob ş Ioan.

68. D u p ă aceea, s-a f ă c u t n u n t ă în Cana Galileii2l, ş înce-" putul minunilor, prefacerea apei în vin. Preacurata ş Prea-__ sfânta Sa M a i c ă a fost ş e acolo, martQ..r al minunilor ş as

c u l t ă t o a r e a î n v ă ţ ă t u r i l o r Domnului. Mijlocitoarea tuturor_celor bune s-a f ă c u t mijlocitoare ş a acestei minuni, c ă c i ea_

dorea ca o M a i c ă f ă r ă p r i h a n ă s v a d ă semnele Fiului ş Domnului ei. De aceea, cu evlavie ş c h i b z u i n ţ ă , ea l-a atrasluarea-aminte, ş f ă r ă s ă - L s i l e a s c ă prin nici o p o r u n c ă s f a c ă <.? minune, l-a f ă c u t doar c u n o s c u t ă cu c h i b z u i n ţ ă nevoia împ r e j u r ă r i i , ş l-a spus: Nu mai au vin 22. Ş d o r i n ţ a inimii sale

64

El era Zidi torul a toate ş înnoitorul ş s t r ă m u t ă t o r u l f:trilor

d u p ~ cum'-yoia El, care se s ă l ă ş l u i s e în pântecele s ă mai înaltdecât f:trile ş p ă s t r a s e fecioria ei n e s t r i c a t ă , ş i e ş i s e din pântecele s ă d u p ă cum yoise, ş p ă s t r a s e pântecele ei peceduit ş nedeschis. "Ea î n v ă ţ a s e c El putea s f a c ă to t ceea ce voia, ş de-aceea I-a-atras cu c h i b z u i n ţ ă luarea-aminte asupra împrej u r i r i l o r . l n s ă

milostivulDomn ş

Fiul ei,pentru

a oî n v ă ţ a

os ~ î n c ă ş mai mare ş c h i b z u i n ţ a Sa, pentru c ar ft în5 = ~ u t - s ă - ş i descopere prea mult puterea Dumnezeirii Sale, amustrat-o numai prin cuvânt: C e - ţ i este ţ i ş mie, femeie? Ceasul

meu n-a sosit î n c ă J 2 3 Dar , de fapt, a c o n s i m ţ i t ş a împlinit cererea ei. A cinstit-o ca pe o m a i c ă ş a împlinit d o r i n ţ a inimii ei.

Î n s ă Fericita ş Preasfânta era c o n ş t i e n t ă de. b u n ă t a t e a ş puterea Sa. Ş a spus sl'!Jitorilor: F a c e ţ i tot ce v va spune EIJ24 Ş astfel,puterea n e g r ă i t ă a Domnului a preschimbat apa în v in ales.Dar schimbarea apei în vin a pricinuit d e o p o t r i v ă schimbareacelui care îl chemase. Mirele a p ă r ă s i t nunta ş casa ş a urmat

ş a slujit Oaspetelui s ă u , milostivului Î m p ă r a t Domnul, Mirele sufletelor sfmte ş n e p r i h ă n i t e . A ş i j d e r e a , mireasa slujeaPreasfmtei Maici a Domnului, pentru ca minunea s ă v â r ş i t ă deDomnul s nu presc:himbe doar apa în vin, ci ş c ă s ă t o r i a în

feciorie. i\.stfel, pe cât i-a fost cu p u t i n ţ ă , Preasfânta F e c i o a r ăş Maic!t DQmnului a r ă m a s n e d e s p ă r ţ i t ă de Domny1 ei milostiv ş de Fiul ei dorit. Oriunde mergea Acesta, ea Il î n s o ţ e a .ş socotea ca pe mântuirea ş lumina ochilor ş sufletuluiei.a-Iurma ş a-I asculta cuvintele.

69. Iar când Domnul a intra t în casa lui Petru ş a vindecat-o pe soacra acestuia ce p ă t i m e a de friguri25, Preasfânta ş Binecuvântata Sa M a m ă , Fecioara Maria, era î m p r e u n ă cu El,ş cu femeile ce se f ă c u s e r ă ucenicele Domriului. Acum, soacra lui Petru î m p r e u n ă cu ftica ei, femeia lui Petru, ascultauî n v ă t ă t u r i l e Domnului ş Îi urmau î m p r e u n ă cu N ă s c ă t o a r e a, . .de Dumnezeu, f ă c â n d u - s e slujnicele ş t o v a r ă ş e l e ei. De atei;Domnul Iisus a plecat din nou spre Nazaret î m p r e u n ă CU

Sfânta Sa M a m ă , pentru c Iosif, logodnicul Sfintei Fecioare,65

c o p l e ş i t de zile, atinsese deja vârsta de o s u t ă zece ani. El, ca rului ş n e n u m ă r a t e l e minuni ale Domnului, pe care Evan



re lusese învrednicit s se f a c ă h r ă n i t o r u l ş slujitorul Domnul .

ş I m p ă r a t u l u i a toate ş Dumnezeu, Iisus Hristos, el se f ă c u s emartorul minunilor n e g r ă i t e ale n a ş t e r i i ş c r e ş t e r i i Sale, iar

d u p ă botez al minunilor Sale, ş a ş s-a dus spre v i a ţ a v e ş n i c ă ,ş a pr imit de la Domnul Iisus Hristos o binecuvântare vred

n i c ă de b u n ă v o i r e a ş de slujirea sa c r e d i n c i o a s ă . Î n s ă fiii s ă Iacob

ş Iuda au urmat lu i Hristos ca

u c e n i c ~ iarfiicele sale

s-au f ă c u t ucenicele Sftntei N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu. Ş atunci când Domnul, în c ă l ă t o r i i l e Sale, p r o p o v ă d u i a mântui

rea ş v i n ~ e c a t o a t ă boala ş t o a t ă n e p u t i n ţ a , ele Îl î n s o ţ e a ua d e s e o ~ Ii slujeau ş vedeau minunile f ă p t u i t e de El, d u p ăcum s t scris în S f â n t ~ E v a n g h e ~ e : ş erau multefemei care urmau

lui Iisus din Gahleea ş Ii slujeau2f>. I n s ă Sfânta ş s l ă v i t a M a i c ă a.

Domnului era c ă l ă u z a lor, a tuturor , ş mijlocitoarea lor pe

l â n g ă Domnul ş Fiul ei. De aici C ă u t ă t o r u l mântuirii tuturor

s-a dus la lacul Ghenizaret, care era mare ş renumit, plin î n ă untru de p e ş t i ş înconjurat de felurite ierburi roditoare.

Acolo, d u p ă î n v ă ţ ă t u r a pe care o d ă d u s e poporului din b a r c ă ,i-a poruncit lui Petru s p e s c W a s c ă . Au întins mrejele ş au .

prins un mare n u m ă r de p e ş ~ ş spaima i-a cuprins pe Petru ş i pe t o ţ i cei ce erau cu elpentru pescuitulp e ş t i l o r pe care îi p r i n s e s e r ă . Tot

a ş ş pe Iacob ş pe Ioan, fiii lui Zevedei, care erau î m p r e u n ă cu

Simon. Ş a :ds Iisus lui Simon: Nu te teme! de acum înainte veifi

pescar de oameni. Ş t r ă g â n d c o r ă b i i l e la ţ ă r m au l ă s a t totul ş au mers

d u p ă EP8 ca ş cum ar fi fost întâia o a r ă .70. De la Ghenizaret, Domnul a intrat în Capernaum,

unde a vindecat pe paraliticul, care era chipul ftrii noastre îm

b ă t r â n i t e ş paralizate, c ă c i a ş cum l-a pus pe picioare ş i-a

poruncit s ă - ş i d u c ă patul ş s umble29, to t a ş Milostivul a

înnoit firea n o a s t r ă c ă z u t ă ş p a r a l i z a t ă , ş a st râns în c r e d i n ţ ăm ă d u l a r e l e des f ă c u t e , care erau p ă g â n i i î m p r ă ş t i a ~ f ă c â n ddin ele un singur trup, a s c u l t ă t o r f a ţ ă de capul a toate, Hristos

Dumnezeul nostru. El a poruncit ca ei s poarte jugul porun

cilor Lui ş s se. î n t o a r c ă în patria lor dintii, care este raiul de

unde amc ă z u t .

Incepând dea t u n c ~

s-af ă c u t

adunarea popo-

66

g h e l i ş t i i nu le-au putut scrie .în î n t r e ~ e , c ă c ~ d ~ c ă to:te cele

f ă c u t e ' de Iisus ar ft fost scnse de CIDeva, lumea tntreaga n-ar fi

putut cuprinde c ă r ţ i l e ,ce s-ar fi sms30• , C ă c i c u g e ~ o a m ~ n i 1 o r l u mii nu poate cupnnde b e l ş u g u l Ş puterea m I D ~ n a t a . ~ t u ~ C 1Iisus î n v ă ţ a poporul ş vindeca nu numai n e p u t U l ţ e l ~ Ş bolile

t r U p u l ~ ci ş ale sufletului. Iar ucenicii î n v ă ţ a u pe cel ce fuse

s e r ă t ă m ă d u i ţ i ş a d u ş ila

c r e d i n ţ ă , ş îi b o t ~ z a u d u p ă p o ~ c aD o m n u l u ~ c ă c ~ ca în toate celelalte lucrun, Domnul a savar-

ş i vechile rânduieli ale Legii ş a f ~ s t . temelia L?gii celei noi;

astfel, ş la botezu1lui Ioan, El a PnID1t b o t e ~ ID. a p Iorda

nului. Iar, începând de a t u n c ~ a botezat El I n s u ş l pnn darul

Duhului Sfânt ş a poruncit ucenicilor S ă s f a c ă asemenea.

Atunci Z e v e d e ~ t a t ă l lui Iacob ş Ioan, a murit, iar ei i-au ce

rut voie Domnului s m e a r g ă s ă - ş i îngroape t a t ă l 3 , dar Mi-

lostivul nu le-a î n g ă d u i t , pentru ca ei s nu s o c o t e a s c ă nimic

mai de dor it decât s c i m â n ă î m p r e u n ă cu El. Iar d u p ă po

runca Sa, ei ş i - a u t ă i a t voia proprie. D u p ă aceasta le-a dat por u n c ă s m e a r g ă s p o a r t ă de g r i j ă de casa lor ş de mama lor.

Iar ei s-au dus ş au f ă c u t to t felul de lucruri bune, ş au atras-

o pe mama lor a d ă u g â n d - o slujitoarelor Sfintei N ă s c ă t o a r e de

Dumnezeu, ca s ă s l u j e a s c ă Domnului î m p r e u n ă cu ea pentru

totdeauna.. ar , prin porunca D o m n u l ~ din averile î n s e ~ a t eale t a t ă l u i ş ale m a m e ~ ei au î m p ă r ţ i t o parte s ă r a c i l o r , o

parte au dat-o spre folosul ucenicilor, r e s ~ ~ - a u v â n d u ~ ~ au c u m p ă r a t casa din Sion ce avea sa devIDa casa MaiCU

Domnului d u p ă r ă s t i g n i r e a ş î n ă l ţ a r e a lui Hristos, acolo undeucenicul cel iubit, când a primit-o de la Domnul în ~ l i p a pa

a dus-o ş i-a slujit d u p ă porunca blândului I m p ă r a t .D u p ă Galileea, ş Iudeea a fost u m p l u t ă de minunile ş s e m ~nele minunate ale lui Hristos, iar Maica sa era pretutUldern

î m p r e u n ă cu El, priyind ş ~ s c u l t â n d ~ ~ ş î n v ă ţ ă t u r ~ emarii Sale b u n ă t ă ţ i . Intr-o Zl a fost de f a ţ a Ş Ioana, o f e ~ e l ~b o g a t ă ş c i n s t i t ă 3 Ş când a auzit î n v ă ţ ă t u r a Domnulw, ca

cel ce vrea s fie d e s ă v â r ş i t s ă - ş i v â n d ă averile ş s le dea s ă i'

racilor, s ă - ş i ia crucea sa ş s ă - i urmeze33 , s-a l e p ă d a t de toate,

67

ş i - a l ă s a t s o ţ u l ş copii, casa, câmpurile ş toate averile, ş a



urmat D o m n u l u ~ r ă m â n â n d to t timpul de atunci încolo îm-p r e u n ă cu Sfânta Sa M a i c ă .

71. Apoi a avut loc s ă r b ă t o a r e a corturilor când, printre

alte minuni ş v i n d e c ă r ~ Domnul Iisus a f ă c u t ş aceasta: a

intrat în Templu cu un bici ş a g ă s i t aici pe v â n z ă t o r i i de v a c ~de oi ş de turturele ş pe s c h i m b ă t o r i i de bani a ş e z a ţ i acolo, ş

i-a alungat pet o ţ i a f a r ă

din Templu

34,

ceea ce era un semn alLegii vechi ş al celei n o c ă c i a f ă c u t s înceteze Legea veche

ş a î n ă l ţ a t în locul ei pe cea n o u ă . D u p ă care, umplând ş Iudeea de minuni, s-a întors în Galileea umblând prin o r a ş e l eş satele ei. S-a dus în o r a ş u l Magdala, de unde I-a urmat

Maria Magdalena, din care Domnul scosese ş a p t e demoni3s .Ea era d e o s e b i t ă prin b o g ă ţ i a ş prin neamul bu n al n a ş t e r i i e iar la vederea Domnului a a r ă t a t r â v n ă ş I-a slujit lui Hristos

cu c r e d i n ţ ă ca ş Maica Sa cea f ă r ă p r i h a n ă . Ş ea era semnul

fu:ii o m e n e ş ~ c ă c i fusese l o v i t ă de ş a p t e duhuri rele, care se

împotrivesc celor ş a p t e daruri d u m n e z e i e ş ~ ş astfel fu:ea

o m e n e a s c ă era c h i n u i t ă de ş a p t e n e p u t i n ţ e . Magdalena L-a

g ă s i t pe Doctorul ş C u r ă ţ i t o r u l fu:ii noastre, pe Cel ce risi

p e ş t e t o a t ă boala ş t o a t ă n e p u t i n ţ a . Ş nu numai c a fost iz

b ă v i t ă de t o ţ i demoni i p rin harul lui Hristos, dar a fost um

p l u t ă de to t harul, ş s-a a r ă t a t deosebit de z e l o a s ă în c r e d i n t ămilostenie ş gândurile bune. A urmat Domnului în toate ~ i lele ce i-au r ă m a s ş e d e r i i ei p p ă m â n t . U c e n i ţ ă ş slujitoare,

ea a fost î n s o ţ i t o a r e s u p u s ă a I m p ă r ă t e s e ~ a SfUltei N ă s c ă t o a -re de Dumnezeu, ş a r ă m a s î m p r e u n ă cu ea. A fost f ă c u t ăv r e d n i c ă de harul ultim al a p o s t o h e ~ mergând din ţ a r ă în ţ a r ăpentru Hnstos, ş s-a dus p â n ă la Roma36 primind cununa

m u c e n i c i e ~ îndurând încercarea cea b u n ă p â n ă la v ă r s a r e asângelui. Pe scurt, a ş cu m fericitul Apostol Petru era zelos

printre ucenici ş era î n t â i - s t ă t ă t o r u l lor, to t a ş Maria

Magdalena printre m i r o n o s i ţ e ş femei, dar faptele sale bune

u r m e a z ă s fie pomenite d u p ă cu m se cuvine, atunci când

vo m sosi la momentul r ă s t i g n i r i i lui Hristos.

68

72. S revenim î n s ă la cursul dintâi al cuvântului, ş s spunem care e continuarea v i e ţ i i Maicii Domnului ş I m p ă r ă t e s e i noastre, to t ceea ce a s ă v â r ş i t a l ă t u r i de Fiul ş Domnul

e ş î n c ă ma i multe ea î n s ă ş i d u p ă î n ă l ţ a r e a Sa. Cititorii ş as

c u l t ă t o r i i s ă - m i ierte lungimea acestui cuvânt, c ă c i cuvântul

nostru este despre asemenea taine ş lucruri m ă r e ţ e , încât

pentru ele au fost folosite ş se f o ~ o s e s c t o a t ă lim?a, t o . a t ă , is=cusinta, t o a t ă t ă r i a ş harul, to t 1:1mpul din v e ş f i 1 e t e Ş pana

a s t ă z ~ prezent ş viitor, ş to t a ş vor fi folosite ş pe ma i de

parte, dar ele sunt ş vo r fi întotdeauna mai prejos decât

a c e a s t ă s a r c i n ă ş insuficiente, ş nimeni, nici chiar puterile

c e r e ş t i cele f ă r ă de trupuri nu vo r putea v r e o d a t ă rosti aceste

taine d u p ă vrednicie ş c u v i i n ţ ă , doar c ş astfel aceste dum

n e z e i e ş t i ş s l ă v i t e taine sunt rostite ş p r e a m ă r i t e pe m ă s u r aputerii ş m ă r i m i i fiecaruia. Or, ni se spune ş vo m spune c

k p ~ ş t r . r e a n e g r ă i t ă ş ?l.ai. : d â n c ă decâ!. c ~ o ş t i n ţ aMaica f ă r ă p r i h a n ă ş p r e a ţ e n e t ţ a . " I ) . 1 a i ~ a nes!ncata nu s-a mat

/' d e s p ă r ţ i t ; r e o d a t ă de mJostivul s ă Fiu ş I ~ p ă r a ţ ; î n c ă din

~ e - a - r i i a i f r a g ~ d ă c o p i l ă r i e El era Domnul, ea Il h r ă n e a cu m se

.cuvine ş T i [ ~ u j e a c o r o a b ă , ş nu se d e s p ă r ţ e a n i c i o d a t ă de /

-El. De aceea, când a avut doisprezece ani d u p ă vârsta tru

p e a s c ă ş s-a urcat la Ierusalim la praznicul P a ş t e l u i iar l-a în-

toarcere copilul Iisus a r ă m a s în Ierusalim, Maica p r e a c u r a t ăumbla î n t r i s t a t ă ş suspinând c ă u t â n d u - L . Ş când L-a g ă s i t ,L-a întrebat cu t r i s t e ţ e : "Fiule, ce ne-ai f ă c u t ? " ş cele u r m ă toare. Apoi s-a întors

î m p r e u n ăcu ei

ş a venit la Nazaret,

ş Î m p ă r a t u l ş Domnul a toate le era supus. Da r cân? ş i - a înce

pu t p ă s t o r i r e a ş a împlinit treizeci de a n ş a f o s ţ botezat în

Iordan de Ioan, Duhul Sfânt a venit peste El în chiP de po -~ b e l ş T a t ă l a m ă r t u r i s i t din cer pe Fiul iubit, ş început

s f J ? r o p o v ă d U i a s c ă ş s f a c ă minuni, S f â n t a _ M a i c ă Il î n s o ţ e a/' întotdeauna pe cât era cu p u t i n ţ ă , vedea minunile Sale ş au-

zea î n v ă t ă t u r i l e Lui./' ' --

69



Patima

73. Ş când a venit vremea Patimii f ă c ă t o a r e - d e - v i a ţ ă ,când Domnul milostiv ş blând era întreba t de c ă p e t e n i i l ep r e o ţ i l o r ş de d r e g ă t o r i , b ă t u t ş r ă s t i g n i t , Preacurata M a i c ănu numai c nu s-a d e s p ă r ţ i t de El, dar ş p ă t i m e a î m p r e u n ăcu El, ş voi spune, chiar d a c ă cuvântul este î n d r ă z n e ţ , c suferea mai mult decât El, ş lua asupra ei durerile inimii, c ă c i Elera Dumnezeu ş Domn a toate, ş se preda pe El Î n s u ş i deb u n ă voie în trup. Ea î n s ă era în n e p u t i n ţ ă o m e n e a s c ă ş fe-

m e i a s c ă , ş p l i n ă de o asemenea iubire f a ţ ă de Fiul ei iubit ş dorit; ş cum va putea cineva rosti b e l ş u g u l î n t r i s t ă r i l o r ş lacrimilor ei când a v ă z u t p ă t i m i r e a Celui N e p ă t i m i t o r ş o p ă timire o m e n e a s c ă de acest fel? C ă c ~ întrucât se s ă v â r ş i s e r ăl u c r ă r i l e d u m n e z e i e ş t i frumoase ale lui Hristos, n e n u m ă r a t e l e ,Sale minuni ş d u m n e z e i e ş t i I e Sale î n v ă ţ ă t u r i ş p o v ă ţ u i r i înv i a ţ a Sa p ă m â n t e a s c ă , ş nu mai lipsea nimic decât numai des ă v â r ş i r e a p r o v i d e n ţ e i : r ă s t i g n i r e a , îngroparea ş Învierea, aicise v ă s u f e r i n ţ e l e ş durerile SfUltei Fecioare, mai înalte decâtcuvântul ş decât cugetul, ş în ce m ă s u r ă se deosebea de t o ţ ic e i l a l ţ i C ă c i sorocul Patimii a sosit atunci ca o f l a c ă r ă cemistuie materia, ş i-a ars pe t o ţ i c e i l a l ~ pentru c ei L-au p ă r ă s i t ş au fugit, dar a c r u ţ a t - o ca pe aur pe Maica P r e a c u r a t ăş P r e a f e r i c i t ă , ş a descoperit-o î n c ă ş mai s f â n t ă ş î n c e r c a t ă ;c ă c i a ş cum Fiul ei milostiv ş Dumnezeu a a r ă t a t -o în clipan a ş t e r i i M a i c ă ş F e c i o a r ă , to t a ş ş în vremea Patimii Sale ap ă s t r a t - o n e p ă t i m i t o a r e , ş a a r ă t a t - o în c o m p ă t i m i r e ca avândc o m p ă t i m i r e a prin ftre ş î n c ă ş mai mult, prin ftrea iubirii pecare o avea pentru El fericita M a i c ă , dar ftind ş n e p ă t i m i t o a re din pricina harului dumnezeiesc de care era plin sufletulS ă ş a s t ă p â n i r i i Sale pe care a descoperit-o Maicii Sale.

74. Dar s începem cuvântul, c ă c i am spus c ea era ned e s p ă r ţ i t ă mereu de Domnul ş Î m p ă r a t u l Fiul e ş a ş cumDomnul

avea sub cârmuirea Sape

cei doisprezeceA p o s t o l ~

ş mai apoi pe cei ş a p t e z e c ~ to t a ş sfânta M a i c ă avea sub ea

70

pe celelalte femei care o î n s o ţ e a ~ , d u p ă cumv

SI?une ~ f â n t aEvanghelie. Ş erau acolo multe femez, care urmasera din Galile:a}e

Iisus, s l t ţ j i n d u - J l . Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu era c ă l a u zitoarea ş p o v ă ţ u i t o a r e a lor. Ş atunci când se d e s f ă ~ u r a o s p ă ţ u l , taina cea mare, ea, s-a jertftt pe ~ s i n e î n s ă , ş i ca a r h i e r ~ ~ Ş a fost j e r t f t t ă , a adus Ş a fost adusa. A ~ c ~ Domnul hsus,tând în fruntea celor doisprezece Apostoli Ş a celor pe care

s . tiI di-a vrut, le-a predat tainele înalte ş semnele P a or u m n ~ -z e i e ş ~ le-a dat în dar Trupul S ă ş Sângele S ă u , s ~ v pnn

pâine ş B ă u t u r ă ; ş le-a descoperit într-o s m e r ~ n 1 e ~ ~ slava mai pres.us de c u n o ş t i n ţ ă , ş i-a î n v ă ţ a t Patlma Ş I n v i e r e ~Sa, i-a mângâiat ş i-a î n t ă r i t pe u c e n i ~ i i S ă ş n ~ - a d ~ s c ? p e n ttuturor P a ş t e l e cel a d e v ă r a t , î n d e ~ a n d u - n e s a ~ l ? cum ă r t u r i s i r e ş smerenie. Astfel, fiind El la masa Ul f f i 1 , 1 0 ~ucenicilor, h r ă n i n d cu hrana cea n e s t r i c ă c i o a s ă sufletele ş trupurile lor, ş s p ă l â n d cu mâna Sa picioarele lor, p e ~ ~ a - î n v ă ţ a smerenia ş a-i î n t ă r i s alerge în c a l ~ a v : e ţ u , Ş f ă c â n d u - i f r u m o ş i cu a d e v ă r a t d u p ă cum este scns: Cat de fru

moase sunt picioarele celor ce vestesc paceaJ2, D?mnul a î n ~ r e d i n ţ a tMaicii Sale n e l i n i ş t i I e ş descurajarea femeilor care-L U l s o ţ e a ~ ,ca ele s o c i n s t e a s c ă ş s o p r e a m ă r e a s c ă , ş ea s le mângâ.teş s fte pentru ele înlocuitorul ostenelilor ş slujirii

A

l o r ~ .. 75. Atunci î n s ă , r ă u l comesean s-a f ă c u t vanzator, ia r

ucenicul viclean s-a f ă c u t h o ţ u l Î n v ă ţ ă t o r u l u i milostiv, ~ p i cioarele s p ă l a t e de mâna cea n e s t r i c ă c i ~ a s ă au a l ~ r g a t la lUdei

pentru a-L vinde pe Celf ă r ă

dep r e ţ . CUle

a rostl t cugetul def t a r ă al l ă c o m i e i ? Ce-mi v e ţ i do mie ş eu vi-L voi do v o u ă ? , a spusIscarioteanul c ă p e t e n i i l o r nelegiute ale p r e o ţ i l o r , iar ei i-au nu

m ă r a t treizeci de a r g i n ţ i , ş i de atunci c ă u t a v r e m e ' p 0 t r i v i ~ ă ~ a s ă - L dea

în mâinile lor3. Astfel a f ă c u t ucenicul mincUlos Ş Viclean, darÎ n v ă ţ ă t o r u l milostiv ş Î m p ă r a t u l a toate, d u p ~ c U ~ T ~ t u l luiDavid, S-a predat ş nu a plecat, a d i c ă n-a fugtt, ID O nu S-aascuns undeva ci S-a l ă s a t dus ca o oaie spre junghiere

4. Nu S-a

împotrivit, nici nu a strigat, ci a mers dorind patima. S-a dusspre c ă p e t e n i a p r e o ţ i l o r nevrednici iar de ac<:>lo fost predatlui Pilat. L-au f ă c u t s ă îndure to t felul de chinun, dar El ca o

71

oaie f ă ~ ă g l a ~ înaintea celor ce otundaja nu fi-a deschisgura Sa. Întruerau î n t r i s t a ţ i de cele se întâ.mplau ş pe cei ce se bucurau,

c ă . c i unii din cei pe care acest lucru îi mâhnea o î n ş t i i n ţ a u în



smerenza LUlfapteie Sale drepte s-au descopent fi neamul S ă cine îl Va

s p u ~ e ? 5 Atunci P ~ i l a t a poruncit s fie r ă s t i g n i t . A c e a s t ă jude

c a t a ~ a fos t adusa l ş t u : e a Maicii f ă r ă p r i h a n ă . Î n ţ e l e g e ţ i aici

nepatrunsul s f m ţ e r u e i Ş fecioriei sale, dar ş cel al iubirii sale

p e ~ t r u . F i ~ s ă ş deplina m ă s u r ă a s u f e r i n ţ e i sale, c ă c i dintre

t O ţ i c e i l a l ţ i ucenici ş femei ş prieteni ş c u n o ş t i n t e care Îl

u r m a s e r ă în s . u f e r i n f ~ ' unii L-au p ă r ă s i t ş au fugit clipa înc ~ fost prms, a l ţ 1 1 s-au d e s p ă r ţ i t de El, d u p ă cum s t scris:

fI t O ţ I c u n o s c u ţ i i Lu i fifemezle care-L î n s o ţ i s e r ă din Galileea s t ă t e a urlefarte

6, a l ţ i i L-au î n s o ţ i t p â n ă la o vreme, d u p ă care ~ - a u le

p ~ d a t . d El C U } u r ă m â n t , ca apoi s p l â n g ă cu amar7. Î n s ă s l ă -vita Ş bmecuvantata ş a d e v ă r a t a Sa M a i c ă ş imitatoare neîn

d u p l e c a t ă , c a r e - ş i f ă c u s e v r e d n i c ă de crezare ş î ş î n t ă r i s e sinea sa nu numai prin fire, ci ş prin a s e m ă n a r e a b u n ă v o i r i l o rs a l e , ~ : a r ă t a t . m ă r e ţ ~ puterii ş î n ţ e l e p c i u n i i e ş a acoperit

toata m ţ e l e p c m n e a Ş puterea nu numai a b ă r b a ţ i l o r ş femeil ~ ce erau de f a ţ ă , ci ş a b ă r b a ţ i l o r ş femeilor din t o a t ă ftrea

trecut ş viitor. A ş cum în toate celelalte i-a biruit p t o ţ t , to t a ş Ş m ceasul acestor evenimente.

76. D e ş i nu era o b i ş n u i t ă cu zarva p o p o r u l ~ ruCi cu o

a s e m e n ~ a a d u n ă t u r ~ de h ? ţ i , s o l d a ţ i î n a r m a ţ i ş c ă p i t a n i sub

arme, ?mgura femeie f e C i O a r ă ymbla î n s ă retutindeni f ă r ă, _ ţ _ e ~ l l ş nu s d e s p ă r ţ e a nici ~ ~ c a r _ o . s i . r i g u ţ ă c l i p ă de Dom-

I r - ~ u l _ p r ~ a d o n t Ş F i u l s ă u iubit, fiind l e g a t ă trup ş sutkt d ;E1

j A s ~ f e l , e 1-a

u ~ a ~ .Lui

î n c ă .de la începutul prinderii

ş p â n ăla ispraVtrea Pat:trrw.. A v ă z u t totul ş a auzit cuvintele Sale.

De aceea: : e l ~ m,ai ~ u l t e . din cuvintele rostite atunci ş dinf ~ p t e l e ~ a v a r ş i t e mamte Ş d u p ă r ă s t i g n i r e , Fericita ş Prea

b m e c ~ v ~ t a t a le-a po,:,estit Apostolilor ş c e l o r l a l ţ i ucenici.

A ~ n c l cand D ~ m n u l hsus Hnstos s-a aflat înaintea Anei ş a

lill Catafa, fund mterogat de e Fecioara P r e a c u r a t ă L-a urmat

d e o p o t r i v ă ş a dorit s intre ş ea î m p r e u n ă cu El, dar s t r ă j i l elipSite de omenie nu i-au î n g ă d u i t . De aceea, din a f a r ă , întreba

Ş cerceta lucrurile de care era învinuit, ş le cerea celor ce in

trau Ş i e ş e a u s îi f a c ă cunoscut a d e v ă r u l . Cerceta pe cei ce

72

ascuns, ş Fericita îi î n ţ e l e g e a astfel pe cei ce se întristau, iar

a l ţ i i l i p s i ţ i de minte Îl o c ă r a u cu cruzime, iar a l ţ i n e g h i o b ~spuneau nu numai în inima lor, dar ş cu glas mare c nu era

Dumnezeu, ci v r ă j m a ş al Legii. Ei au fost n e c i n s t i ţ i în a d e v ă rş f ă c u ţ i n e c u r a ţ i pentru n e c r e d i n ţ a lor..Ei spuneau: v e n i ţ i s ucidem acest drept Hristos, c ă c i ne s t în cale8• Prin urmare, ei se

foiau astfel ş cugetau cele rele. Dar Fericita, ca o p o r u m b i ţ ăn e v i n o v a t ă ş ca o o i ţ ă p a ş n i c ă în mijlocul ş e r p i l o r ş aspidelor

ş al fiarelor s ă l b a t i c e , a r ă m a s p l i n ă de î n ţ e l e p c i u n e c ă c i o

umbrea9 b i r u i n ţ a Fiului ş Domnului ei. Cu ochii ş urechile

trupului ea vedea ş auzea învinuirile ce se a b ă t e a u asupra Lui.

Dar cumintea era î n l ă n ţ u i t ă de dulcele s ă Fiu ş de to t ceea

ce El suferea. Inima ei era î m p o v ă r a t ă de faptul c t o a t ă lu

mea se întorcea într-un gând de la El ş se f ă c e a nefolositoa

re. Cei ce s ă v â r ş e a u nedreptatea nu cugetau, ş au osîndit la

moarte V i a ţ a a toate.77. °p i z m ă , temei care aduni ş s ă v â r ş e ş t i toatele relele,

care ai î n v ă ţ a t în prima r ă z v r ă t i r e omorârea de om ş l e p ă d a -rea de Dumnezeu, iar în cea de-a doua l-ai convins pe Cain

de omorul de frate, iar acum i-ai convins pe iudei s omoare

pe Dumnezeu! Veninul r ă u t ă ţ i i tale a fost m ă t u r a t din lume!

Atunci Î m p ă r a t u l ş Atotputeroicul a fost socotit cu cei r o b i ~Cel Neatins a fost prins în l e g ă t u r i ş din n0l! Maica F e c i o a r ă

r ă m a s î m p r e u n ă cu Fiul ş Domnul Iisus, fiind c h i n u i t ă ş r ă s t i g n i t ă î m p r e u n ă

cu El în gândulei.

Cât de multe dureriş

s u f e r i n ţ e nu s-au a b ă t u t atunci în inima ta pentru Fiul t ă u ,M a i c ă a lui Hristos! Câte lacrimi n-au c ă z u t din ochii t ă când

J,.,.:ai v ă z u t pe Mântuitorul a toate cu mâinile legate la spate ca

---!ln r ă u f ă c ă t o r , pe slobozitorul celor d u ş i în robie. Slujitorul

i-a dat o p a l m ă , Celui l ă u d a t ş închinat de mi i de îne;eri. Sold a ţ i n e o m e n o ş i ş n e n o r o c i ţ i î ş b ă t e a u joc de El ş Il dispre

ţ u i a u . F a ţ a care d lumina, n e c r e d i n c i o ş i i ş n e c u r a ţ i i o acope

reau cu s c u i p ă r ~ ş loveau pe Cel ce pe toate le v i a z ă . 0,

ne ţ i n e r e minte de r ă a Sa! 0, î n d e l u n g ă r ă b d a r e ş iubire

73

n e a s e m ă n a t ă de oameni! 0 , f e r i c i t ă M a i c ă , s u f e r i n ţ a ş r ă b d a rea Sa! L-au î m b r ă c a t în b a ţ j o c u r ă cu o h l a m i d ă r o ş i e pe Cel ce a

m u l ţ i m e a s u f e r i n ţ e l o r ş r ă n i l o r treceau prin inima ta. Din r ă -joile Sale nes ' c ă c i o a s e foborau p i c ă t u r i _ 9 sânge, ~ ~ ') V/



î m b r ă c a t ftrea o ~ e n i l o r cu a d e v ă r a t a Dumnezeire, [-au puspecap c u n u n ă de spini [ m p ă r a t u l u i l a toate, Care d ă d u s e oamenilor

s t ă p â n i r e a tuturor celor v ă z u t e , Îl purtau încoace ş încolo

batjocorindu-L pe Cel ce face s m e a r g ă bolta c e r e a s c ă . L-au

închis în t e m n i ţ ă pe Cel ce z i d e ş t e zidurilell cu nisipul m ă r i iş adâncurile p ă m â n t u l u i . Ş pentru toate acestea inima Prea

curatei Maici era amarnic f r ă m â n t a t ă de val12

, c ă c i a ş cum~ a ş t f ; r ~ a ei a . J ~ s t mai presus de ftre, a ş a ~ J i iupirea ş i ~ ~~ ~ i j . t e ş nerostite.

78. A sosit ş ceasul Shinului celui mare, ş s-a î n ă l ţ a t cru

cea pentru a r ă s t i g n i pe I m p ă r a t u l îngerilor, ş L-au r ă s t i g n i tpe Ziditorul oamenilor ş a toate, pe S t ă p â n u l ce ţ i n e cele v ă zute ş cele n e v ă z u t e . Ah! Cum de a suferit aceasta p ă m â n t u lş nu s-a p r ă b u ş i t ? Cum a v ă z u t aceasta cerul ş nu s-a r u ş i n a t ,când Cel ce ş a d e pe scaunul heruvimilor13 ş e p r e a m ă r i t de

seraftmi, ş ale C ă r u i mâini sunt cerurile cerurilor, a fost

spânzurat pe lemn între f ă c ă t o r i i de rele! Cel ce ş a d e împreu

n cu T a t ă l ş cu Duhul Sfânt a fost r ă s t i g n i t cu josnicie, Cel

ce a î m b r ă c a t lumina ca ş cu o h a i n ă 1 4 a fost ţ i n t u i t gol pe

cruce, iar pentru v e ş m â n t u l ţ e s u t de mâinile SfUltei ş Prea

curatei Maici u c i g a ş i i au aruncat s o r ţ i . Ş î m p ă r ţ i n d u - l , au

ţ i n t u i t cu piroane mâinile sare au zidit toate ş care ţ i cerul ş p ă m â n t u l . 0 , b u n ă t a t e a I m p ă r a t u l u i ! 0 , î n d e l u n g ă r ă b d a r en e a s e m ă n a t ă ! Cine va rosti puteri le Domnului ş va face au

zite întru totul laudele sale? A t u n c ~ o, M a i c ă a D o m n u l ~ în

inima ta a p ă t r u n s sabia cum ţ i - a spus o d i n i o a r ă dreptul

Simeon. Atunci au s t r ă b ă t u t în inima ta piroanele b ă t u t e în

mâinile D o m n u l ~ s u f e r i n ţ e l e acestea te s t ă p â n e a u chiar mai

mult decât pe Fiul t ă Cel puternic între t o c ă c i El suferea

de b u n ă v o i e ş vestise to t ceea ce se va întâmpla cu El, ş do

rea toate acestea to t atât de mul t pe cât le voia atotputernicia

Sa. El trebuia s ă - ş i dea sufletul ş puterea Sa, ca s le primeas

c i a r ă ş i înapoi15, cum spune Evanghelia, dar tu sufereai

n e a s e m ă n a t , ş nu erai î n ş t i i n ţ a t ă n e a p ă r a t de taina Patimii, ş

74

y.d1ii t ă <;oborau izvoare d 1 a c ţ ~ . Cum ai putut suferi s (

vezi vederea unui lucru atât de îngrozitor, d a c ă nu te-ar ft în

t ă r i t harul ş puterea Domnului ş Fiului t ă u , î n c r e d i n ţ â n d u - ţ islava în milostivirea Sa.

79. Atunci Cel milostiv s-a rugat T a t ă l u i pentru f ă c ă t o r i ide rele, cerând iertarea lor. 0, . b l â n d e ţ e a Î m p ă r a t u l u ! ! Î n s ă ,l i p s i ţ i de evlavie, a c e ş t i a s c r â ş n e a u din d i n ţ i împotriva Lui can i ş t e c ş s-au predat piimei ş batjocurii, o c ă r i i ş dis

p r e ţ u l u i . David a numit bme gândurile ş faptele lor, spunând

în locul Domnului: Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu de

p r a d ă ce r ă c n e ş t e 1 m-au înco1!Jurat câini m u l ţ i ) adunarea celor vicleni

m-a împresurat, s t r ă p u n s - a u mâinile ş picioarele mele, n u m ă r a t - a utoate oasele mele!17 Sfânta Evanghelie m ă r t u r i s e ş t e de asemenea

, c t r e c ă t o r i i ÎI huleau) c l i i t i n â n d u - ş i capetele ş ~ ' c â n d ; Tu) Cel ce d ă râmi Templul ş în trei zile îl z i d e ş t t ~ m â n t u i e ş t e - T e pe Tine Î n s u ş i !D a c ă e ş t i

Fiul lui Dumnezeu,c o b o a r ă - T e

de pe cruce!18 Acest lucrul-a însemnat dinainte ş marele David zicând: O c ă r i l e celor ce te

o c ă r ă s c pe tine au c ă : < : ! ' t asupra mea!19 Ş î n c ă : Zdrobit afost stifletulmeu de o c ă r i ş de n e c a ~ ş am a ş t e p t a t pe cel ce m-armilui fi nu era) ş pe cei ce m-ar mângâia ş nu i-am 4fatPO Nu i-am aflat, dar po -

; v e s t e ş t e - n e , prorocule, ce-au f ă c u t ei în schimbul mângâierii.

·Mi-au dat spre mâncarea mea fiere ş în setea mea m-au a d ă p a t cu

o ţ e t ! 2 1 Acestea au fost mângâierile lor ş c o m p ă t i m i r i l e lor,

r acestea au fost r ă s p l ă t i r i l e lor pentru b u n ă t ă ţ i l e lor. Dar când

Maica P r e a c u r a t ă ş b i n e c u v â n t a t ă , vedea ş auzea toate aces

t tea, cuvintele celor ce-L o c ă r a u s t r ă b ă t e a u prin ea ca n i ş t eY s ă g e ţ i . Ş piroanele Fiului s ă o izbeau în inima ţ ; ; a n i ş t e s u l i ţ e .) Atunci p ă m â n t u l s-a cutremurat ş iadul de jos a fost zdrobi t,

cerul s-a întunecat, c ă c i lumina l u m i n ă t o r i l o r s-a ascuns22, ş toate f ă p t u r i l e se tânguiau ş puterile cerului cerurilor celor de

sus tremurau. Unele din ele se coborau din cer ş cercetau

minunea, altele mergeau p â n ă la locul c ă p ă ţ â n i i ~ j g -d r ă z n e p a 'udeilor ş i 1 ă u d â n d î n d e l u n g ă r ă b d a r e a I m p - ~ : ( a ţ u l u ~ , ~ ~ 1~ â n i a u împotriva celor t i c ă l o ş i ş a slujitorilor lor celor r

75

ş p r e g ă t e a u mânie în adâncuri pentru omorâtorii de Dumne

zeu, pentru ca iadul s fie mormântullor al tuturor, dar 81. "Ce este aceasta, Î m p ă r a t u l meu, Fiulmeu ş Dumne

zeul meu, ce este a c e a s t ă î n d e l u n g ă r ă b d a r e a Ta? Cum Te-ai



\

rea ~ ~ ~ _ . ~ t ~ ~ t a l ~ ş ~ i ! ~ - f l E ~r v a ~ ; t J ~ ) ; ~ . ~ ~ e s ~ a ~ ~ ~ ~ ~.i: Cacl mamte de eIeîl chemase pe Moise drept martor al

. r ă u t ă ţ i l o r iudeilor, d u p ă cum spune: Ia aminte cerule fi' voi g r ă l ~ fi

p ă m â n t u l s asculte cuvintele gurii meleJ23, ş cele u r m ă t o a r e ; iar

prin Ieremia i-a lovit puternic ş a s p u ~ : Cerul se m i r ă tU aceasta

fip ă m â n t u l

s-a cutremurat!, spune Domnup4 pentruc

au uitatbinefacerile sale n e n u m ă r a t e ş în locul binelui au f ă c u t r ă u l .80. Atunci, a ş a d a r , toate f ă p t u r i l e uluite s-au cutremurat,

dar ]2easfânta . M a i c ă se tângui.a î n c ă ş mai mult de toate(' • "" • • A - - - : - ~ - -:------, acestea Ş nu s e _ m ~ g a l a , Cl ca . -,?.oaptea dmtru ! ! 1 c e p _ u ~

I _era î n c o n j ~ ! a t ă de întristare i de j ~ f . , ş i d o r . ţ a aQropie:t;.ea cu-

~ _ ~ ~ ~ . p o W ~ u l u i ei ~ o s . $ i - J L s m c : ~ D ~ , ~ p ~m U l ţ n n u gloatel care o mconJura, ea nu se putea apropia, ş s t ă t e a departe ş se tânguia, î ş întindea mâinile, î ş lovea

pieptul ş . § u s p i n a _ ~ a d w ~ u l i n ~ i i ş i î n c ~ a c 1 ? : w . . ! : ! ! L ~ ~ -_ E ~ a P ă . n : ? : ~ t u l cu lacrimile. Iar când cei ce L-au r ă s t i g n i t ş i - a u

a r ă t a t t o a t ă r ă u t a t e a ţ i n t u i n d u - L pe cruce ş l u p t ă t o r i i împo

triva lui Dumnezeu s-au risipit, unii dintre ei s-au dus s m ă nânce, a l ţ i i la alte lucruri, ei se f ă l e a u ş se bucurau ca ş când

ar fi c â ş t i g a t o b i r u i n ţ ă , l ă s â n d straja pe seama s o l d a ţ i l o r .A t u n c ~ Maica Sa î n d o 1 i ~ ţ ă s-a apropia( de Fi1,!l s ă dorit, dar

\ ~ l i m b ă va putea rosti ceea ce a ' ~ p u s ş cum a p . ~ ~ - ; ; 1 . ~ \ J ~ ţ a ~ u i ? <;:uvinte!e ei erau înecate ÎQ; l a c ~ ~ i ş î n J e l ~ _ c i u n ~

c ă c i era M a i c ă a I n ţ t ~ J f P c i u n & ş nu i-ar fi !?st ~ ~ s s p u n ă.?ati s arate vreun lucru nepoJJivit,. ci ea J ' i 3 - . 2 ă s t r a t în r â n ~

j u i a l ă , calm ş vrednicie, ~ o l i u l _ e i a!ât.de întemeiat. ~ i Jffiar pentru s u f ţ r i n ţ e l e ş ri!1i1e dulcelui ei Î m p ă r , E Ş . L F i l ! . . . . . . ş i ,~ ~ . î n ~ e l u 1 ! g ă r ă b 4 ~ r e a ş l i Q e r t a t e a J ~ e l u i __ce ~ _ ~ { e r i t

nOl Ş S-a r ă s t i g n i t pentru n o uimindu-se de toate aces

J ~ ; ' . S i m ţ e a n e r e c u n o ş t i n ţ a ş U ; d r ă z n e a l ~ ~ omorâtorilo;deDumnezeu ş a spune c plângea pentru pierzania lor ş îi

spunea Domnului:

76

n u m ă r a t Tu, Cel f ă r ă de p ă c a t , printre cei f ă r ă de lege? Cum

p o r ţ i p ă c a t e l e lumii î m p r e u n ă cu cei o s â n d i ţ i , Tu, j u d e c ă t o r u lviilor ş al m o r ţ i l o r ? Care e ~ s J J 1 _ : y _ ~ ~ i . ; l . ş e ~ ~ D ~ _ s ~ ~

~ ~ e i ~ s . s . 1 ! ! e ! : e a n ~ ţ i n e r i . . . d . ţ !!linte a r ă u l ~ i ş u n e ~nea iubiri de oamenica ale Tale? N-a fost de ajuns ca, Dum-

. . . . . - - . . . . . . . . - - - - . _ . ~ ------------ - - . . - ~ _.- ~ nezeu fiind, Te-ai f ă c u t om pentru noi? Atâtea o s t e n e l ~ neca-

z u r ~ î n c e r c ă r i , prigoniri, p i z m u i r ~ v r ă j m ă ş i i , m ă r t u r i i minci

noase ş o c ă r i , pe care de la n a ş t e r e a Ta ş p â n ă acum le-ai

suferit din partea evreilor spre i z b ă v i r e a oamenilor, nu erau

oare de ajuns? Dar acum i a t ă c Te-au pironit pe lemn! O,

necredinta n e r e c u n o ş t i n t a ş î n d r ă z n e a l a lor, ş milostiva Ta, ,b u n ă v o i n ţ ă ş n e ţ i n e r e de minte a r ă u l u i ! Aceasta a fost r ă s -plata darurilor Tale vechi ş noi! Iudeii n e c r e d i n c i o ş i Te-au

chinuit în n e n u m ă r a t e c h i p u r ~ pe Tine, Care ai lovit pentru ei

în atâtea chipuri Egiptul25! Mai întâi, Ţ i - a u dat v e ş m â n t de

b a t j o c u r ă 2 6 , Ţ i care într-o zi i-ai acoperit cu nor de l u m i n ă ş i-ai c ă l ă u z i t ca un p ă r i n t e , p ă s t r â n d u - i ca pe lumina ochilor

27!

Ţ i - a u pus pe cap c u n u n ă de spini28, Ţ i Celui care i-ai încu

nunat cu s l a v ă ş cu cinste29 !Te-au lovit cu toiege30 cei pentru

care i-ai poruncit lui Moise s l o v e a s c ă marea cu toiagul31 ş ai

î m p ă r t i t - o ş i-ai trecut prin ea acoperind î n s ă cu apele ei pe, .v r ă j m a ş i i lor? N e l e g i u i ţ i i au î n d r ă z n i t s Te scuipe32 pe Tme

care ai a r ă t a t s t r ă l u c i r e a f e ţ e i Tale ş ne-ai viat! Pe Tine care ai

p r e a m ă r i t oarecând f a ţ a lui Moise33, nu s-au r u ş i n a t s Te

scuipe34 - o minune!, o t i c ă l o ş i e ! - pe Tine care cu un scuipatai deschis ochii orbului din n a ş t e r e 3 Au pironit cu piroane

mâinile ş picioarele Tale36, Ţ i Celui care i-ai i z b ă v i t din le

g ă t u r i l e robiei în Egipt37 ş care acum i-ai i z b ă v i t din l e g ă t u r i l erobiei dintâi. Pentru c u r ă ţ i r e a l e p r o ş i l o r , Ţ i - a u f ă c u t r ă n ~Pentru învierea mortilor Te-au osândit la moarte! Pentru lu-

, 'minarea ochilor orbului - o, lumina mea! - s-au silit s întu-

nece ochii T ă i ! În locul T ă u , v i a ţ a mea, au cerut pe Baraba38

ş Te-au dat mortii. O î n f r i c o ş ă t o a r e vedenie, cum p ă m â n t u lt r e m u r ă ş nu le ~ a ţ i n e pe cele de jos, Cun1 l u m i n ă t o r i i se

77

î n t u n e c ă ş numai ard, cum cerul se f r ă m â n t ă ş aproape a c ă S ă ş de t o ţ i cei ce n ă d ă j d u i a u în El? ş a dat-o pe aceastal : i C e f i i ~ u l fi schtili"bul-iubirii ş s i n c e r i t ă ţ i i sale, pentru c el



zut, cum îngerii t r e m u r ă ş se supun ş nu r ă s t o a r n ă lumea!Dar e v ă d i t c toate acestea se î n t â m p l ă din milostivirea ş îndelunga Ta r ă b d a r e , Fiul meu ş Dumnezeu meu, ş c totule sub puterea Ta, ş c Tu nu î n g ă d u i s v i n ă asupra lumii ceea ce a venit în timpul lui Noe39• Fiul meu, nu se poate s suf ă eu în locul T ă chinurile Tale? Vai, de s-ar putea ca r ă n i l e

Tale s fie asupra mea? Vai, ca în locul T ă s primesc eumoartea? Acum nimic nu mi-ar fi mai greu decât moarteapentru care nu po t cu nimic s m pun în loc, nici în loculT ă u , nici înaintea Ta nu voi muri, dar Te rog, d ă - m i cuvântde milostivire, cuvânt de mângâiere, h o t ă r ă ş t e 12entru restul

[I I ) ~ ; _ ~ ~ ~ ~ ~ ! i s ~ ~ b § : ~ ( \ t sul mantu1ru, Ş al vest:1nl, cand Te voi vedea din nou, o Lu-

~ ~ . ~ e ~ . l . când T ~ voi i m b r ă ~ a , ~ ~ e a c â n , - ~ t y ~~ s u l T ~ dylce, d ă t ă t o r u l meu de v i a ţ ă : Ş ~ ~ a ş t ~~ p ă z l t , f e r ! : n . d u - m ă de orice chin ş orice durere, acum sa~ i î n t r i s t ă r i i a s t r ă p u n s inima mea v ă z ~ d p a t i m . ! . - J a . ~ ,mi d e c ~ rogu-Te, Îp.vierea ş slava f a _ a ş a Cum ~ a f ă g ă ~ u i 1adesea!"

82. În .timp ce n e p r i h ă n i t a ş nefericita M a i c ă jelea în astfel de t â n g u i r ~ Domnul Cel milostiv ş bogat în m i l ă o priveacu ? l ~ d e ţ e ş v ă z â n d u - l l â n p El pe ucenicul c ~ iubit ş plin~ mbtre f a ţ ă de Domnul ş I n v ă ţ ă t o r u l S ă u , El, I n ţ e l e p c i u n e aI n s ă ş ~ ş i - a deschis gura ş El, milostivirea, a spus câteva cuvinte cum îi î n g ă d u i a clipa aceea, ş a privit la ucenicul cel iu

bit , care mai mult d ~ c â . t t o ţ i c e i l a l ţ i ucenici a a r ă t a t credincioş i ş iubire pentru I m p ă r a t u l ş Domnul s ă u , ş t ă r i a ş duioş i inimii. C ă c i t o ţ i c e i l a l ţ i f u g i s e r ă , el singur s t ă t e a l â n g ă cruce f ă r ă a se putea d e s p ă r ţ i de ea. De aceea, Domnul a spusMaicii Sale binecuvântate: Femeie, i a t ă jiul t ă u ! Apoi a spus uceni

cului s ă u : I a t ă mama ta!40 Maicii Sale fecioare îi d în dar dinnou u fiu feciorelnic, ş l-a dat în locul S ă u , nu ca s se lepede El I n s u ş i de grija Maicii Sale preacurate - s nu fie! - , ci cas o mângâie pe Mama Sa cu o mângâiere v ă z u t ă . Dar, A

\\\\ ~ Î n e v ~ t , E l } n s u ş i s îngrijea d e ) ~ ' . 1 ~ a Ş ! u c \ \ (78

era acolo în ceasul patimii Sale. Ş l-a cinsti t cu o mare cinste,c ă c i în locul s ă ne-a l ă s a t - o ş ne-a dat d e o p o t r i v ă poruncade a purta de g r i j ă p â n ă la c a p ă t de rude, chiar d a c ă în altel o c u ~ potrivit p r o v i d e n ţ e ~ n-a a r ă t a t o supunere î n t r e a g ă ,c ă c i ceea ce spune Evanghelistul " c le-a fost Supuf41 înainte debotez", o spune d u p ă botez când au fost în Cana Galileii. Elîi spune: Ce este Mie ş ţ i e , ftmeie?42 Ş mai apoi celor care i-auspus c Mama Ta ş f r a ţ i i T ă Te c a u t ă , El le-a spus: Cine este

mama Mea ş cine sunt f r a ţ i i Mei? I a t ă mama Mea ş f r a ţ i i Mei!43

Dar chiar ş atunci a spus asta prin iconomie, acum î n s ă ş i - aa r ă t a t în mod limpede grija Sa î n t r e a g ă ş iubirea Sa c u v e n i t ăş în locul S ă l-a a ş e z a t ş l-a dat ca îngrijitor pe ucenicul S ă u :l-a spus: I a t ă mama ta! Ş l-a mângâiat în s ~ e a sa de o rfan Ş i-a a ş e z a t ca m a m ă pe sfânta Sa M a i c ă ş I m p ă r ă t e a s ă . Cânducenicul a auzit aceasta, a dus-o în casa sa cllh Sion, despre

care s-a scris a i c ~ ş 9 slujea d u p ă . c u v i i n ~ _ cu harul_ luiHristos.- - - - - ~ P ~ t r u c n e c r e d i n c i o ş i i care L-au r ă s A t i g n i t î m p l i n i s e r ăto t d i s p r e ţ u l ş chinul lor f a ţ ă de milostivul I m p ă r a t , ş Iisus a

v ă Z ! ' t c toate se î m p l i n i s e r ă , ca s se î m p l i n e a s c ă Scriptura, a spus:

Mi-e sete! Ş i î n d a t ă , ca ş cum înseta s g ă s e a s c ă pentru El.un. chin i n c ă ş mai mare, i-au dat vin amestecat cu ftere

44- Val! -

D u l c e ţ i i V i e ţ i i ş Izvorului Nemuririi. Ei au a r ă t a t astfel sem-nul t i c ă l o ş i e i lor amestecate cu a m ă r ă c i u n e ş cruzime, pentru

a nu l ă s a s c a d ă cuvântul spus de proroci45. Dar aceasta n-aavut loc numai potrivit p r o f e ţ i e ~ ci p r o f e ţ i a a spus ceea ce

t r e b ~ s ~ b loc, c ă c i ~ . ~ o f e ~ ~ ~ t . ~ r i c ~ î n c ! r ~ e ~ ')1,.la.!, 9 . ! ! 1 ~ a z n ~ a l a _ n e s u P J l n e r u lor a fQstpncma p ~ Q ~ O C 1 e l ..Tl- ).

c ă l o ş i i ş n e s i m ţ i t o r i i au î n d r ă z n i t asemenea lucrun Ş nu' ş l - a uadus aminte de apele amare de la Meriba. Pe acestea El le-apreschimbat în ape dulci46, ş nu i-a c ă l ă u z i t numai o d a t ă pecei î n s e t a ţ i ş le-a dat în pustia î n s e t a t ă c u v â n ~ r ă c ~ r i t o r . I-a

h r ă n i t cu miere din p i a t r ă ş untdelemn din s t â n c ă 4 7 , Ş nu ş l - a u adusaminte de minunea foarte n o u ă , de prefacerea apei în vin în

79

Cana Galileii48. Cu a d e v ă r a t , via lor este din v i ţ a de vie a Sodomei

fi din fesurile G o m o r e z ~ · strugurii lor sunt o t r ă v i ţ i fi boabele lor ama

î m b r ă c a din toate p ă r ţ i l e în chinuri cum era El Î n s u ş i . Frica ş cutremurul îmi opresc limba ş nu am puterea de a poves ti



re49 , ş a ş mai departe. Dar noi s c u g e t ă m c Preacurata ş Preasfânta vedea toate acestea ş o a m ă r ă c i u n e î n c ă ş mai

mare c o p l e ş e a ~ ei, c ă c i atunci când a auzit d in gura dul

ce ş d o r i t ă c Ii era sete, o f l a c ă r ă ca dintr-un cuptor a s t r ă b ă t u t inima ei! Atunci inima ei dorea, înseta ş ardea ca focul

s r ă c o r e a s c ă a c e a s t ă u l t i m ă f l a c ă r ăa setei Fiului ei, dar ucigaş i nu i-au î n g ă d u i t s ă - i î n t i n d ă o b ă u t u r ă b i n e f ă c ă t o a r e . Dar

ea s-a rugat de fiecare dintre ei s ă - i dea voie s ă - I de s bea

a p ă , dar aceste fiare nu a l ă s a t - o ş nu i-au î n g ă d u i t s ă - L mân

gâie, ş i fi-au î n ă l ţ a t asupra ei gura lor ca mjte lei de pradd ce r ă c ~ e s c s o . In loc de a p p r o a s p ă t ă , i-au dat s bea o ţ e t ş fiere.

Inainte de a-L r ă s t i g n i , I-au dat s bea vin amestecat cu fiere, dar

El n-a vrut s bea s1 , ca s nu a i b ă o moarte b r u s c ă ş g r a b n i c ădin p;-icina o t r ă v i i , iar nu din voia proprie ş din bunul S ă plac. I n s ă acum a primit acest vin amestecat cu fiere ş a spus:

S ă v â r f i t u - s - a ! Ş plecându-fi capul fi-a dat duhujS2 de b u n ă voie ş prin propria Sa putere.

84. Nu ţ i n e î n s ă de puterea n o a s t r ă sau de puterea cuiva

s r o s t e a s c ă ~ e r i 1 ! ~ e . > _ lacrimil<: ş . ş " ! ! . s E - i n e ! e i n i m i i J ; § g ţ r iFecioare f a ţ ă de toate acestea, c ă c i sunt mai presus de fire <:i. . . . . - - ~ - ,y

a ş cum n a ş t e r e a ei e mai a d â n c ă decât firea, a ş ş întristarea

cu care a primit r ă s t i g n i r e a Domnului e de n e g r ă i t pentru

oameni,. ş o ş t i e doar ea s i n g u r ă care a suferi!., i în j p . ~ . :'pe o ş u doar Domnul care s-a n ă s c u t din ea. I n s ă , atunci

când Iisus a strigat cu glas mare fi f i-a dat duhujS3, pentru c Cel ceeste cap a toate ş i - a plecat capul ş a f ă c u t semn m o r ţ i i ,aceasta [moartea] a venit ca un slujitor, ş I m p ă r a t u l a s ă v â r ş i ttaina prin p r o v i d e n ţ a Sa. 0 , suflet fericit ş mai puternic.s1ecât_

\ ~ n e a al Maicii Preacurate, c ~ s-a f ă c u q 2 . i a t r ă P - . 2:"1fi car_e nu e cu p u t i 1 ] . ţ ~ s a b i ~ i s s t t : ~ b a t ă în întregi!P-e! Cum

a sUferit N ă s c ă t o a r e a f ă r ă p r i h a n ă acest junghi? Cum nu ş i - adat ş ea duhul? Se î n ţ e l e g e c a ferit-o harul ş puterea Dom-

nului r ă s t i g n i t . El Î n s u ş i ş i - a datduhul a ş c u m ~ ~ p ă ~ tbun , dar pu te rea Sa a

p ă s t r a tsufletul Maicii Sale pentru a o

80

cele ce au urmat, dar s ă g e ţ i l e a s c u ţ i t e ale patimii Tale m si

lesc, Î m p ă r a t e , ş nu m l a s ă s trec sub t ă c e r e istoria d o r i t ă .85. Ce-au mai î n d r ă z n i t , chiar ş d u p ă moarte, v r ă j m a ş i i ş

n e l e g i u i ţ i i ? C ă c i drojdia r ă u t ă ţ i i lor nu se s f â r ş i s e prin f a p ~c i-au întins o ţ e t ş fiere, dar ş d u p ă moarte pizma ş funa

s p o r i t ă a acestor fiare viclene ş omorâtorii de Dumnezeu ne

c r e d i t i c i o ş i n-au î n g ă d u i t nici m ă c a r tânguieWe Maicii f ă r ăp r i h a n ă ; ceea ce ar fi î n g ă d u i t chiar ş fiarelor de care aveau

m i l ă . Ei, n e s i m ţ i t o r i la s u f e r i n ţ ă ş mai î n v â r t o ş a ţ i decât ea,

chiar ş d u p ă moarte au s t r ă p u n s cu s u l i ţ a coastaS4 Sa f ă c ă t o a re de v i a ţ ă pentru a nu l ă s a nici unul din m ă d u l a r e l e Sale lipsit

de s u f e r i n t ă . Capul S ă a suferit b ă t ă i l e toiegelor, obrajii p ă l -, . .muirile, gura Sa b ă u t u r a a m a r ă , înamte de care a fost sCUipat

în f a ţ ă , spatele S ă a suferit loviturile, mâinile ş picioarele

piroanele, iar acum coasta Sa a suferit l o v i t u r ă de s u l i ţ ă spre a

ne r e v ă r s a mântuirea, izvorul b i n e f ă c ă t o r de a p ş sânge dincare ni s-a dat Duhul Sfânt. Î n s ă acum vezi sabia care s t r ă bate inima Maicii Domnului binecuvântate ş cât de mult

c o m p ă t i m e a aceasta întru toate ş cât de mul t suferea, c ă c iacum era aproape m o a r t ă , v ă z â n d u - L pe Fiul s ă mort ş

. n e h n i ş t i n d u - s e de îngroparea Lui. Ş numaidecât sabia a lovit

o ş în i n i m ă , ş i-a înnoit durerile, iar p i c ă t u r i l e de lacrimi se

scurgeau prin ochii ei. Dar sângele se închega în inima sa ca

ea s p o a t ă spune: Inima m ea s-a mistuit î n ă u n t r u l meu fi durerile

mele s-au înnoit!SSŞ

deî n d a t ă

a alergatş

s-af ă c u t

nu numaimartor ocular, ci ş cea care p r i m e ş t e ş m o ş t e n e ş t e î n d o i t ăb o g ă ţ i e , strângând cu evlavie ş h ~ e s ~ ~ l e ş apa ce

urgeau d u î c ~ a s t a d ă t ă t o a r e d e - y i a ţ ă , i !?2..1na M a i c ă cea îna.!.t

~ c u . Y i n . . 1 i t ă a.primit în ~ h i p d e s ă v â J ş i ţ ne1l}u!irea cea ~ ~ ~ ~ş n e s t r i c ă c i o a s ă .";--86.- Ş g e ~ â n d p u ţ i n , cum se cuvenea, a rostit cuvintele

tânguirii sale. Ş numaidecât întreaga sa g r i j ă a fost a tunci în

groparea trupului Celui d e - v i a ţ ă - f ă c ă t o r , c ă c i nu putea suferi

ca El s r ă m â n ă spânzurat astfel sub loviturile, o c ă r i l e ş chi-

81

nurile v r ă j m a ş i l o r S ă i ~ Ea ar fi dorit s ă - I g ă s e a s c ă un a d ă p o s tpotrivit, dar nu se g ă s e a n i c ă i e r i un loc vrednic ş potrivit

rolui iubit, ş s ă - I ţ i n ă ca pe o c o m o a r ă , dar l-a î n ş t i i n ţ a t s m e a r g ă el î n s u ş i s ă - L preia ş s ă - L p ă z e a s c ă , f i i n d c ă acest lu



pentru trupul d ă t ă t o r de v i a ţ ă , cum s-a g ă s i t vrednic pântecele

s ă f ă r ă p r i h a n ă s p r i m e a s c ă întreaga p l i n ă t a t e a Dumnezei

rii. Dar n e g ă s i n d u - s e altul, ea c ă u t a un loc potrivit doririi ş râvnei ei. De aceea, a s t r ă b ă t u t to t locul c ă p ă ţ â n i i , î n t ă r i t ă de

harul stârvului Celui d e - v i a ţ ă - f ă c ă t o r . Picioarele sale mergeau

ş veneau, dar ?chii ş gândul s ă erau cu luare-aminte prin

iubirea f a ţ ă de I m p ă r a t u l ş Fiul s ă u . Sub c ă l ă u z i r e a harului, a

g ă s i t , a ş a d a r , destul de aproape de cruce un morrn:\pt frumos

ş în jurul s ă o g r ă d i n ă roditoare. Mormântul era gol fi nou, ş de curând s ă p a t în s t â n c ă , d u p ă cum ne î n v a ţ ă Sfânta Evan

ghelie, în care nu mai fusese nimeni îngropat S6 , ş a ş t e p t a trupul

nou, pe Domnul ş Dumnezeul a toate. Prin lucrarea provi

d e n ţ e ~ era cu totul liber, din pricina învierii, pentru ca nimeni

s nu s p u n ă c a înviat alt trup, iar nu cel al lui Hristos. De

aceea, nimeni n-a fost a/ezat în el, cum spune Evanghelistul: iar

în locul unde afost r ă s t i g n i t era· o' g r ă d i n ă fi în g r ă d i n ă un mormânt

nou, în care nu maifusese nimeni îngropat S6 • El era nou ş pentru

c nu primise pe nimeni ş era ferit de orice î n ş e l ă c i u n e sau

a m ă g i r e o m e n e a s c ă , era sigur pentru ca nimeni s ă tiu depu

n m ă r t u r i e m i n c i n o a ? ă sau t â l h ă r e a s c ă . Era cu anevoie de

apropiat din toate p ă r ţ i l e , stânca era de n e t ă i a t pentru piatra

din capul unghiului, pentru Cel nezdrobit,o temelie pentru

temelia de neclintit. G r ă d i n a era chipul Edenului, ş locul "se

numea al c ă p ă ţ â n i i din pricina lui Adam cel îngropat acolos7•

Patima ne i z b ă v e a de patimile noastre ş moartea zdrobeamoartea.

87. Când Sfânta M a i c ă a Domnului a v ă z u t locul apropiat

ş potrivit ş morrnântul frumos ş nou în care se putea p ă s t r aîn chip cuviincios trupul n e s t r i c ă c i o s , ea a întrebat ş a aflat c era al lui Iosif, el însup' ucenic al lui Iisus, dar în ascuns de frica iu

deilor S8. Printr-un singur cuvânt ea l-a f ă c u t s afle cât de mult

i se potrivea Maicii Cuvântului s fie ş M a m ă a Î n ţ e l e p c i u n i i .Ea nu a cerut numai morrnântul, pentru c ş t i a c acest lucru

îi era u ş o r ş chiar p l ă c u t s ă - ş i dea morrnântul s ă Î n v ă ţ ă t o -82

cru era cu anevoie a t u n c ~ ş cerea mare î n d r ă z n e a l ă . Dar Iosif

era un om bogat ş cinstit, cunoscut al lui Pilat. Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu l-a chemat ş i-a spus: "Prietene, i a t ă c ura ş nebunia s t r â n s ă a d u ş m a n i l o r ş iscoditorilor f a ţ ă de

Dumnezeu ş Î m p ă r a t u l Hristos, Fiul meu, au ajuns la c a p ă t u llor! Au adus asupra Lui o moarte a m a r ă ş de o c a r ă , ş au

a r ă t a t înainte ş d u p ă r ă s t i g n i r e lovituri ş d i s p r e ţ , iar acum

trupul gol s p â n z u r ă pe lemn, î n f r i c o ş ă t o r la vedere pentru

mine ş pentru toate f ă p t u r i l e , iar coasta Lui au s t r ă p u n s - o cu

s u l i ţ a d u p ă moarte, ş din ea a curs sânge ş a p ă , minune m ă r e a ţ ă , ş cu toate acestea omorâtorii de Dumnezeu nu s-au

r u ş i n a t . Soarele s-a întunecat ş p ă m â n t u l s-a cutremurat,

stâncile s-au c r ă p a t , catapeteasma s-a rupt, dar ei r ă m â n ne

s i m ţ i ţ i în î n v â r t o ş a r e a lor, Îl o c ă r ă s c , î ş bat joc ş c l a t i n ă din

cap. A r a t ă acum slujirea ta f a ţ ă d Dumnezeu ş iubirea ş sinceritatea f a ţ ă de I n v ă ţ ă t o r u l ş I m p ă r a t u l t ă u , precum ş mângâiere tânguirii ş doliului meu! I n t r ă la Pilat ş cere trupul

ce s p â n z u r ă pe cruce ş p ă z e ş t e cu de la tine putere mor

mântul care este al t ă u , ş el i p u ţ i n ă î n d r ă z n e a l ă vei strânge

Comoara lumii! Cu p u ţ i n noroc vei r ă s c u m p ă r a ş vei primi

Mântuirea tuturor celor vii. D aceasta Î n v ă ţ ă t o r u l u i t ă u , slu

jirea ş harul împlinirii! Fii acum mai tare decât c e i l a l ţ i ucenici

ş mai adânc! C ă c i unii dintre ei s-au rupt cu totul, iar a l ţ i i aufugit ş stau departe. Numai eu, cea s l a b ă ş s t r ă i n ă , cu un sin

gur ucenic, am r ă m a s s t r â m t o r a t ă în mijlocul unor asemeneafiare. Ş sunt cu totul n e p u t i n c i o a s ă ş s ă r m a n ă , b o g a t ă ş pu

t e r n i c ă numai în lacrimi ş dureri. Fie ca Î n s u ş i Î m p ă r a t u l ş Fiul meu s ă - ţ i s l u j e a s c ă drept c ă l ă u z ă , acest mort care învie

m o care a f ă c u t s ă se tulbure cu t ă r i e p ă m â n t u l ş a întu

necat soarele ş a cutremurat toate f ă p t u r i l e ! "88. A ş î n ţ e l e a p t a ş binecuvântata între femei l-a î n t ă r i t

pe Iosif ş l-a trimis la Pilat. El a intrat la Pilat, ş î n d r ă z n e a l aş î n ţ e l e g e r e a i-au fost date de c ă t r e Domnul, iar el a cerut

trupul lui Hristos. Nu s-a mai temut nici de puterea, nici de

83

mânia iudeilor. De aceea a dobândit dorirea inimii sale, a ce

rut ş a primit, ş în schimbul cuvintelor a avut Cuvântul lui

rilor din veac ascunse!60 O, moarte mai m i n u n a t ă decât întru

parea! F ă r ă suflet zace Ziditorul sufletelor, ca un stârv odih

n e ş t e D ă r u i t o r u l mântuirii tuturor, f ă r ă cuvânt e Cuvântul



Dumnezeu , în locul g r ă d i n i i a c u m p ă r a t cerul ş în locul

mormântului v i a ţ a , în locul c ă u t ă r i i Î n v ă t ă t o r u l u i , î n d r ă z n e a l ăA '

înaintea I m p ă r a t u l u i a toate. Cu a d e v ă r a t Iosif era nu doar

bogat, dar ş î n ţ e l e p t , ş mai î n ţ e l e p t decât n e g u ţ ă t o r u l de care

v o r b e ş t e Sfânta Evanghelie, ş când a g ă s i t o p i a t r ă p r e ţ i o a s ă ş de

mare p r e ţ , s-a dus, a vândut toate fi a c u m p ă r a t - o numai pe ea59• N-a

dat acum to t ceea ce avea, ci numai r â v n ă , p u ţ i n ă î n d r ă z n e a l ă ,un mormânt ş piatra, ş a c u m p ă r a t m ă r g ă r i t a r u l cel n e p r e ţ u it, p ă z i n d u - 1 într-un monument neatins. Era ucenic al lui Iisus

într-un chip cu totul potrivnic lui Iuda. Acela uneltea ş se

gândea s ă - L predea pe Î n v ă ţ ă t o r u l milostiv v r ă j m a ş i l o r Dom

nului, în vreme ce acesta s-a g r ă b i t cu înfrigurare pe l â n g ăv r ă j m a ş i ca s c e a r ă trupul Î n v ă ţ ă t o r u l u i ş Domnul. Acela

pentru c â ţ i v a bani L-a predat u c i g a ş i l o r , în timp ce acesta,

prin cuvinte de cerere ş împrumutul averii, L-a cerut înapoi

u c i g a ş i l o r ş L-a s t r ă j u i t cu cinste. Acela L-a s ă r u t a t cu vicle

nie ş L-a predat r ă s t i g n i r i i , acesta L-a coborât de pe lemn ş L-a s ă r u t a t cu m i l ă , ş L-a primit dulce cu iubire ş a sufer it cu

cinste. Ucenicul viclean a adus cu s ă b i i ş i f ă c l i i asupra lui o

g l o a t ă t i c ă l o a s ă de iudei, c ă r o r a le-a predat pe Î n v ă ţ ă t o r u l celmilostiv; acesta L-a da t jos de pe lemn, a smuls piroanele ş a

dat blândei Maici Darul cel dulce ş d e - v i a ţ ă - f ă c ă t o r care

n-are a s e m ă n a r e între f ă p t u r i .89. Atunci Maica b i n e c u v â n t a t ă a sufer it î m p r e u n ă cu

Iosif în clipa coborârii de pe cruce a Î m p ă r a t u l u i ş Fiului ei,A umplut p ă m â n t u l cu lacrimi ş a primit în mâinile sale pe

Cel ce fusese coborât, a primit în pântetele s ă piroanele, ş a

î m b r ă ţ i ş a t m ă d u l a r e l e dnite cu m i l ă , a v ă r s a t , a s p ă l a t cu la

crimile sale sângele ş a plâns cu durere d u l c e a ţ a d o r i t ă a înge

rilor ş a oamenilor. Dar atunc i când a fos t dat jos de pe lemn

ş trupul cel mai înalt decât cercurile a atins p ă m â n t u l , atunci

a c ă z u t la p ă m â n t ş L-a' s p ă l a t cu lacrimile sale cele mai ar

z ă t o a r e , a r ă t â n d în cuvinte d u m n e z e i e ş t i lauda î n g r o p ă r i i . ,,0,

s ă v â r ş i r e a tainei celei î n f r i c o ş ă t o a r e ! 0, descoperire a sfatu-

84

T a t ă l u i Care a zidit t o a t ă fuea c u v â n t ă t o a r e , f ă r ă m i ş c a r e sunt

ochii s t i n ş i ai Celui care prin cuvântul ş mâna Sa a pus în

m i ş c a r e to t ce se m i ş c ă , la vederea C ă r u i a se topesc m u n ţ i i 6 t ,Cel ce c a u t ă spre p ă m â n t fi se c u t r e m u r ă - Cel ce se atinge de m u n ţ i fi

f u m e g ă 6 2 , Care vede gândul oamenilor, Care s c r u t e a z ă inimile

ş r ă r u n c h i i 6 d u p ă ale C ă r u i m ă r t u r i i î n t r e a b ă fUi oamenilor,

Care l u m i n e a z ă ş face î n ţ e l e g ă t o r i pe orbi! Vai, unde e fru

m u s e ţ e a Ta, Fiulmeu ş Dumnezeul meu? Unde e î n f ă ţ i ş a r e aTa mai f r u m o a s ă decât a tuturor ftilor oamenilor64

, Care ai

a ~ e z a t orice f r u m u s e ţ e pe p ă m â n t , Tu Care e ş t i d u l c e a ţ a do

r i t ă de c ă t r e t o ţ i . Tu ai primit loviturile ş r ă n i l e , Tu Care ai

vindecat r ă n i l e de nevindecat ale fuii noastre, petele ş lovitu

rile vechi ş noi, Tu, Î m p ă r a t e , Te-ai milostivit ş ai luat lovi

turile pentru noi, ş prin r ă n i l e Tale no i t o ţ i ne-am vindecat65.

Ş i i a t ă , prin p r o v i d e n ţ a ş îndelunga r ă b d a r e a harului ş iubi

rii Tale de oameni, ta ina s-a s ă v â r ş i t . A r a t ă acum puterea Ta,

g r ă b e ş t e - T e ş vino în ajutorul nostru! ş t i u cu a d e v ă r a t c vei

învia ş vei avea m i l ă întâi de Maica Ta, apoi de acest Sion ş Ierusalim care a p ă c ă t u i t atât de tare, în care vei chema toate

neamurile [ p ă g â n e ] ş vei zidi templul Bisericii celei vii din

p ă g â n i . Dar f e r i c i t ă va fi ziua în care m vei face s aud din

nou glasul T ă dulce, în care voi vedea chipul T ă dumneze

iesc de frumos ş în care m voi umple de harul T ă dorit.

F e r i c i t ă va fi clipa în care Te vo i vedea limpede, Dumnezeu

a d e v ă r a t ş Domn al celor vii ş al celor m o r ţ i ! "90. Cum voi putea eu, nevrednicul ş n e î n v ă ţ a t u l , s ă ros- ,

tesc d u p ă c u v i i n ţ ă ş s scriu cuvintele N ă s c ă t o a r e i de Dum

nezeu din acea c l i p ă ! Chiar d a c ă toate limbile î n ţ e l e p ţ i l o r ş ale s a v a n ţ i l o r s-ar aduna, ele n-ar f i în stare s le p o v e s t e a s c ă ,dar ş eu nu voi spune decât câteva cuvinte de atunci spre a

m u l ţ u m i a ş t e p t a r e a prietenilor lui Dumnezeu. Prin asemenea

cuvinte ş s i m ţ ă m i n t e ş lacrimi îndurerate ş cu mâini nestri

c ă c i o a s e ea a pr imi t t rupul n e s t r i c ă c i o s ş f ă c ă t o r de v i a ţ ă al

85

Domnului Iisus î m p r e u n ă cu Iosif ş Nicodim, ş l-au uns cus m i r n ă ş lau î 7 i f ă [ u r a t într-un giulgiu cu aromate, ş l-au a ş e z a tîntr-un mormânt nou, în care nimeni nu mai fusese pus, fi au

privind acestea 72, c ă c i atunci când a avut loc încercarea Dom

nului ş alte femei Îl î n s o ţ e a u la r ă s t i g n i r e , ele s t ă t e a u departe,~ când L-au r ă s t i g n i t , de asemenea s t ă t e a u departe ş priveau.



p r ă v ă l i t o p i a t r ă mare !a ufa mormântului66 , iar când-Iosif ş Nicodim au împlinit d u p ă c u v i i n ţ ă a c e a s t ă slujire, au p ă r ă s i tmormântul ei ş cu c e i l a l ţ i ce erau î m p r e u n ă cu ei. Î n s ă Sfântaş Preacurata M a i c ă a Domnului a r ă m a s s i n g u r ă acolo, ş eavedea cu ochiul treaz al sufletului ş al trupului ş a plecat ge

nunchiiş

se ruga neîncetatş

necontenit, chemândş a ş t e p

tând s t r ă l u c i r e a cea dulce a luminii Învierii. .91. Ş J l ă t e a u l â n g ă crucea lui Iisus, mama lui fi sora mamei lui,

Maria lui Cleopa fi Man'a Magdalena 67 . Mai sus am vorbit despre a c e a s t ă femeie pentru a tâlcui întrebarea pe care o cerc e t e a z ă m u l ţ i 6 8 . Cum au spus c e i l a l ţ i trei E v a n g h e l i ş t i : Ş i erauacolo multe f e m e l ~ privind de departe, care u r m a s e r ă din Galtleea' peIisus 69

. Î n s ă renumitul Ioan Teologul ş Evanghelistul spunec l â n g ă Iisus erau mama Sa ş celelalte d o u ă Marii, Maria alui Cleopa ş Maria Magdalena. S se ş t i e deci c a m â n d o u ăaceste spuse sunt a d e v ă r a t e ş c a m â n d d u ă au avut loc aievea. Multe au fost femeile care L..lau urmat pe Iisus din Galileea slujindu-I, printre care se g ă s e a u aceste d o u ă .Marii,· darb ă r b a ţ i i n-au fost la î n ă l ţ i m e a lor, nici prin î n d r ă z n e a l ă , niciprin lipsa fricii, nici prin alte v i r t u ţ i . De aceea, unii Evanghel i ş t i n-au dat nume, ş unii n-au amintit nici un nume. El î n s ăd m ă r t u r i e cu n u m e , ' ş i face c u n o s c u t ă ş familia lor, a d i c ăsora Maicii Sale, Maria lui Cleopa' ş Maria Magdalena. Marialui Cleopa era femeia fratelui lui Iosif cu care a fost l o g o d i t ăFecioara Maria, c ă c i Cleopa era fratele lui Iosif. Ş din nou aî n f ă ţ i ş a t - o pe Maria, Preasfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu,prin verii Maicii Sale, ş de aceea o n u m e ş t e sora Sa, ş spunec era sora Mamei Sale. Î n s ă Matei v o r b e ş t e astfel: Ş erauacolo multe f e m e l ~ privind de departe, care u r m a s e r ă din Galileea pe

Iisus, slt!Jindu-I. Între care era Maria Magdalena fi Maria, mama lui

Iacob fi a lui Iosif, fi mama fiilor lui Zevedej7o. To t a ş le n u m e ş t eş Marcu71, dar Luca n-a amintit numele, ci a spus: Ş t o ţ i cun o s c u ţ i i Lui ii femeile care-L î n s o ţ i s e r ă din Galtleea, s t ă t e a u departe

86

I n s ă cele d o u ă Marii iubeau mai aprins pe Domnul ş participau la n e l i n i ş t i l e Maicii Sale preacurate ş la durerile e cândvedeau î n d r ă z n e a l a ş curajul cugetului e cât de aproape seg ă s e a de c r u c ~ a Fiului ei. Atunci s-au î m b r ă c a t ş ele în t ă r i acugetului, s-au d e s p ă r ţ i t de celelalte, s-au apropiat de ea, au

mângâiat-o ş sufereau î m p r e u n ă cu ea. De aceea spuneEvanghelistul: Ş s t ă t e a u l â n g ă mlcea lui Iisus, Mama Lui fi soraMamei Lui, Maria fui Cleopa ş Maria Magdalena73 • T o t u ş i , d e ş ierau mai tari decât celelalte f e m e ~ n-au putut ajunge la curajulN ă s c ă t o a r e i de Dumnezeu. De aceea, în ceasul în care tulburarea iudeilor încetase p u ţ i n , ele au avut î n d r ă z n e a l a de a seapropia de locul în care se g ă s e a Preacurata ş Preasfânta~ t e a crucii Domnului. Î n s ă atunci când Domnul a strigatc I i era sete ş omorâtorii de Dumnezeu au început s se foi a s c ă ş s amestece o ţ e t cu fiere, ele s-au temut ş s-au dus deacolo. Î n s ă Preabinecuvântata s t ă t e a în picioare f ă r ă f r i c ăaproape de Fiul ei. Ş nici m ă c a r în ceasul pogorârii ş îngrop ă r i i , ele n-au î n d r ă z n i t s se apropie, ci au ş e z u t înainteamormântului74, a d i c ă departe de mormânt, ş priveau7S, d u p ăcwn spune Evanghelistul. Mai mult, atunci când c ă p e t e n i i l ep r e o ţ i l o r ş c ă r t u r a r i i au venit cu o s t a ş i la mormânt ş au aduss o l d a ţ i din companie ca s ă - I p ă z e a s c ă , ş au verificat mormântul ş au peceduit piatra, frica le-a cuprins pe femei ş aufugit. În ele era frica de iudei ş dragostea de Hristos. S-au

dus ş au c w n p ă r a t aromate76, ş în d i m i n e a ţ a sâmbetei au venit din nou s v a d ă mormântul ca s u n g ă trupul sfânt al

Domnului. D a c ă ele nu s-ar fi dus, cwn ar fi putut'veni? Dar

este limpede c s-au dus ş c s-au reîntors cu aromate ca s ă ş arate evlavia ş c r e d i n ţ a lor.

87

.-\

Inviereabucurie ş a plecat de aici la casa ucenicului iubit a ş t e p t â n d



92. Dar Maica f ă r ă p r i h a n ă nu se d e s p ă r ţ e a de mormânt,ş vedea ş auzea to t ceea ce se petrecea ş se spunea. A vâzutmarele cutremur care i-a trezit pe cei ce dormeau dintru început!, care a adormit s t r ă j i l e ş a rostogolit pia,tra ş mai apoidin nou trezirea s t r ă j i l o r ş intrarea lor în cetate3• Toate aces

tea n-au putut s le v a d ă femeile care s-au dus ş care s-auîntors mai a p o ~ dar Fericita M a i c ă a Domnului, r o b i t ă dedragostea Fiului e ş care a r ă m a s f ă r ă s se ~ e s p ~ ă d mormânt, a fost martorul ocular la toate acestea Ş a vazut Ş s l ă v i t a Sa Înviere. C ă c i celelalte femei au v ă z u t ş ele piatrar o s t o g o l i t ă ş îngerul a ş e z a t pe ea4; dar când ş cum anume aavut loc aceasta n-au ş t i u t . S i n g u r ă Maica p r e a c u r a t ă a Dom

nului ce a stat acolo a ş t i u t toate. De aceea, înaintea tuturorea a primit vestea Învierii ş a fost s o c o t i t ă v ~ e d n i c ă s v a d

înaintea tuturor pe Domnulş

Fiule

vederue dumnezeiescde f r u m o a s ă ş piscul tuturor bunurilor dorite, ş a auzit voceaSa dulce ş a crezut tuturor tainelor p r o v i d e n ţ e i sa!e, mai întâipe cele ale Î n t r u p ă r i i Sale, iar a c ş pe cele a l I n . : i e ~ i i ~ u i :Nu numai pentru c a fost Matca preacurata Ş sfanta, Ci Ş pentru c a r ă m a s cu s â r g u i n ţ ă î m p r e u n ă cu El în ceasul p ă timirii ş a suferit c o m p ă t i m i r e ş a pr imit de la El puterea s ~ f l e t e a s c ă spre a nu muri î m p r e u n ă cu El. De aceea, ea este Vie

î m p r e u n ă cu El ş p r e a m ă r i t ă cu El. A s t f ~ l , ~ e c i , p ~ e a s ~ ~ t ăMaica Domnului a v ă z u t înaintea tuturor InVierea FiulUi sau.Ea a f ă c u t - o c u n o s c u t ă ucenicilor S ă vestind-o mai întâi mironositelor. D a c ă în istoria învierii E v a n g h e l i ş t i i n-au pome-

, A • ....

nit nimic de aceasta, anume ei au l ă s a t deoparte f i scns mar-turia Maicii pentru crezare, ş ca nimeni s nu s c o a t ă un pretext de n e c r e d i n ţ ă din vedenia Învierii r o s t i t ă de c ă t r e m a m ă :Pentru toate acestea, ei n-au pomenit nimic despre aceasta, Ci

au istorisit cele spuse de celelalte m i r o n o s i ţ e .93. Astfel, d e c ~ Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu a v ă z u t

cu ochii s ă Învierea Fiului ş Î m p ă r a t u l u i ei ş s-a umplut de

88

ceasul î n ă l ţ ă r i i lui Hristos. Or, a c e a s t ă c a s ă era Sionul, cum afost scris mai suss, c ă c i Evanghelistul Ioan ş i - . a vândut parteap ă r i n t e a s c ă ş averile pe care le avea în Galileea d u p ă moartea

lui Z e v e d e ~ t a t ă l s ă u , ş a c u m p ă r a t la Ierusalim casa din Sion,în care a primit -o pe Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu d u p ăporunca Domnului ş Î n v ă ţ ă t o r u l u i s ă u , ş îi slujea. Din pricina acestei case a ajuns cunoscut a r h i e r e u l ~ cum se spune în

Evanghelie, c acest ucenic era cunoscut arhiereului6, ş uceniciierau a d u n a ţ i în c a s ă de frica iudeilor. Aici s-a a r ă t a t Domnul in

trândpn"n u ş i l e încuiate 7 d u p ă înviere. A sr.iflat asupra lor ş a z ţ s :L u a ţ i Duh Sfânt!8 To t a i c ~ d u p ă op t zile l-a m u l ţ u m i t ş pe

Toma a r ă t â n d u - i urmele cuielor9. Aici ucenicii au s ă v â r ş i t dup Î n ă l ţ a r e a Domnului cele dintâi taine ale sftntei mese ş Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu avea a c e a s t ă c a s ă ca pe un

a ş t e r n u t , ca un picior pe p ă m â n t d u p ă Î n ă l ţ a r e a lui Hristos. Ş atunci, înainte de î n ă l ţ a r e , dupi ce înviase din m o r ţ i , s f ~ t a ş pururea s l ă v i t a Sa M a i c ă era în a c e e a ş i c a s ă , ş a ş t e p t a I n ă l ţ a rea L c ă c i aceasta era încheierea Iconomiei ş v i e ţ i i Sale pe

p ă m â n t . Or, de la Înviere i p â n ă la Î n ă l ţ a r e , Domnul S-aa r ă t a t de mai m te ori p r e a s f f i t e ~ s ; ; : I e l'V1a:iciatunci cln<fa~ - - - .--_ _ _ _ . _ ~ ·.A

voit, mângi!nd-o nu-doar o data, cum a_binevoit. Insa

-a a r ă t a t una d u p ă ta uceni@or, ci-itunci când. a' trebuit,gustând chiar ş h r a n ă în f a ţ a 10r lO, pentru ca ei s c r e a d ă c nu li se a r ă t a în chip mincinos ş c era cu a d e v ă r a t Domnul

Iisus Hristos,Î m p ă r a t u l ş Î n v ă ţ ă t o r u l

lor. Atunci i-af ă c u t s

î n ţ e l e a g ă numeroase taine!!, le-a f ă g ă d u i t venirea Duhului

Sfânt ş le-aporuncit s nu se î n d e p ă r t e z e de Ierusalim p â n ă ce se vor

î m b r ă c a cu putere de Sus. D u p ă care i-a dus e i f a r ă p â n ă spre Betania

F, n " d i c â n d u - ş i mâinile, i-a binecuvântat!2. Acolo era ş SfântaN ă s c ă t o a r e de Dumnezeu, c ă c i se cuvenea întru totul ca ş eas fte acolo, pentru c ă a ş a cum în vremea Patimii inima safusese z d r o b i t ă mai mult decât a tuturor c e l o r l a l ţ i , dar r ă m ă -sese în picioare n e d e s p ă r ţ i t ă de El, to t a ş s v a d ă ş s l ă v i t a SaÎnviere ş s se umple de Qucurie.

89

94. Domnul a f ă g ă d u i t Apostolilor venirea Duhului Sfânt13

botezându-i în numele T a t ă l u i ş al Fiului ş al Duhului Sfânt,



ş i-a binecuvântat . I n s ă Preacurata ş Sfânta M a i c ă era binec u v â n t a t ă î n c ă de la început , de când a auzit acel B u c u r ă - t e cea

p l i n ă de har, Domnul este cu tine/14 B i n e c u v â n t a t ă e/ti tu între fe-

mei/1S, ş a c e a s t ă binecuvântare a d e v ă r a t ă a primit-o în sânul

s ă aducând pe lume nimicirea întregului blestem. Astfel, înc de la început ea a fost p l i n ă de Duhul Stant ş a fost îmb r ă c a t ă cu putere de Sus. Începând din acea z Duhul Sfânt avenit asupra ei ş puterea Celui Preaînalt a umbrit-o, cum aspus arhanghelul Gavriil: Duhul S f ~ n t Se va pogori peste tine p

puterea Celui Preaînalt te va umbri/16 In ea s-a împlinit, a ş a d a r ,t o a t ă f ă g ă d u i n ţ a ş a fos t î n c u n u n a t ă cu n e s t r i c ă c i o a s a c u n u n ăa Î ~ p ă r ă ţ i e i cerului ş a p ă m â n t u l u i , a ş cum Fiul e atuncicând a înviat din m o r ţ i nu numai ca Dumnezeu, ci ş ca om, aprimit t o a t ă puterea în cer ş pe p ă m â n t . Atunci când Dom-

nul a urcat la cer ş L-au v ă z u t în ceruri Apostolii î m p r e u n ăcu Sfânta F e c i o a r ă , de î n d a t ă El le-a trimis îngeri ca s ă - i mân-gâie17 ş s a n u n ţ e a doua ş noua sa venire, ş astfel ei s-auînchinat ş s-au întors la Ierusalim18 cu bucurie mare, ş erau

î n t ă r i ţ i în r u g ă c i u n e cu s l a v ă , atâtMaria, Mama lui Iisus, cât pf r a ţ i iS ă 1 c ă c i Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu a fost pururea

A

p ă r t a ş ă ş c ă l ă u z ă a to t binele. D u p ă I n ă l ţ a r e a lui Hristos,când se afla î n c ă în ţ a r a e ea a fost cea care s ă v â r ş e a to t binele, comoara tuturor celor bune. Ş a ş cum, atunci când

t r ă i a în ţ a r ă , ea î n s ă ş i era pilda ş c ă l ă u z a tuturor celor bune,

to t astfel,d u p ă î n ă l ţ a r e ,

SfântaM a m ă

a lui Hristos a fos t pild b ă r b a ţ i l o r ş femeilor ş ~ ă l ă u z a o r i c ă r u i lucru bun , cu harul Ş ajutorul s l ă v i t u l u i ei I m p ă r a t ş Fiu. De aceea, ea le-arânduit atunci S f i n ţ i l o r Apostoli postul ş r u g ă c i u n e a , iar eis-au î n t ă r i t în post ş în r u g ă c i u n e ş cerere p â n ă când s-auîmplinit cincizeci de zile ş s-au umplut de harul Duhului

Sfânt, Mângâietorul sufletului. De atunci a c e ş t i vredniciApostoli au i e ş i t p r o p o v ă d u i n d Evanghelia ş r ă s p â n d i n d cuvântul v i e ţ i i în Ierusalim ş în t o a t ă Iudeea, iar d u p ă p u ţ i n ăvreme p â n ă la marginile p ă m â n t u l ~ unde le poruncea lorDuhul Sfânt, f ă c â n d u - ş i ucenici din toate neamurile p ă g â n e ,

90

d u p ă porunca Domnului.95. Maica Domnului î n s ă locuia în casa Apostolului iubit

în Sion ş d u p ă m ă s u r a slavei ş laudei sale, ea î ş împlineazilele sfmtei ş preacuratei sale v i e ţ i i dumnezeiesc de frumoase, c ă c i a ş era de acum. înainte v i a ţ a sa, p r e a m i n u n a t ă ş maipresus de ftre! Ş a spune c era mai î n a l t ă ş mai m i n u n a t ădecât v i a ţ a sa de dinainte, a f a r ă de z ă m i s l i r e a î n f r i c o ş ă t o a r e ş n e g r ă i t ă ş de n a ş t e r e a e c ă c i a c e a s t ă t a i n ă e mai presus deorice r â n d u i a l ă a ftrilor; vorbesc î n s ă despre s â r g u i n ţ a ş v i a ţ asa d u m n e z e i a s c ă , c ă c i faptele sale de mai apoi n-au fost cunimic mai prejos decât cele dintâi. C ă c i n a ş t e r e a ş c r e ş t e r e am i n u n a t ă au fost mai presus de ftre, ş ea a z ă m i s l i t ş a n ă s cut pe Fiul ş Cuvântul lui Dumnezeu, Î m p ă r a t ş Dumnezeu

a toate, lucru de'negândit, de n e î n ţ e l e s ş de n e g r ă i t . De acumea a r a t ă o lucrare î n c ă ş mai î n a l t ă decât ftrea, în toate zilelev i e ţ i i sale, ş printr-o b o g a t ă s â r g u i n ţ ă a a r ă t a t b i r u i n ţ e nebiruite asupra fuii ş a alungat cu totul pe v r ă j m a ş u l olilenirii,iar mai a p o ~ în împlinirea ostenelilor ş a l e , ea a c o m p ă t i m i t ş a îndurat n e n u m ă r a t e necazuri, î n c e r c ă r i , tânguiri, jale în r ă s tignirea D o m n u l ~ ş din toate p ă r ţ i l e a fos t î m b r ă c a t ă în slay ă ş a dobândit multe cununi de b i r u i n ţ ă ş a fost a ş e z a t ă caI m p ă r ă t e a s ă a tuturor f ă p t u r i l o r ş mai a p o ~ ceea ce e maiadânc decât toate, a v ă z u t astfel pe Fiul ei înviat din mormânt

ş î n ă l ţ a t la cer cu fuea pe care o luase din ea, pe Fiul ş Cu

vântul T a t ă l ~ a d e v ă r a t Dumnezeu ş Î m p ă r a t a toate. D u p ăt o a t ă a c e a s t ă s l a v ă , ea n-a primit nic idecum o v i a ţ ă l i p s i t ă deî n c e r c ă r i ş de o s t e n e l ~ ş n-a fost deloc s c u t i t ă de munci ş des â r g u i n ţ e , s nu fte! Ci ca ş cum ş i - a r ft început abia acumv i a ţ a sa d u m n e z e i a s c ă ş purtarea sa de g r i j ă , ea nu a dat somn

ochtlor ei, nici genelor sale r1ormitare, nici o d i h n ă trupului ei2o , ciatunci când Apostolii s-au , î m p r ă ş t i a t în lumea î n t r e a g ă ,Sfânta M a i c ă a lui Hristos, ca I m p ă r ă t e a s ă a tuturor, în mijlocul lumii î n t r e ~ în Ierusalim, locuia în Sion î m p r e u n ă cu

Apostolul iubit, careîi

fusese dat drept fiu din parteaDom-

nului Iisus Hristos.

91

96. Ea a trimis pe c e i l a l ţ i ucenici ca s p r o p o v ă d u i a s c ă97. Dar nu era numai un îndemn ş o p o v ă ţ u i r e în r ă b d a

re ş îndurare pentru f e r i c i ţ i i Apostoli ş pentru c e i l a l ţ i credin



celor de departe ş celor de aproape. Î n s ă ea, r ă m â n â n d încetatea î m p ă r ă t e a s c ă din Sion, s i n g u r ă suferea din nou necazuri ş atacuri din pricina Fiului ei. Pentru El, ea se împotr i- .vea ş lupta cu potrivnicii, iudeii cei r ă i , ş i din nou a fost pel â n g ă El mijlocitoare ş r u g ă t o a r e pentru t o ţ i , nu numai pentru c r e d i n c i o ş ~ ci d e o p o t r i v ă pentru v r ă j m a ş ~ ca s le f a c ămilostivire. Ş ei au fos t c o n d u ş i la c u n o ş t i n ţ ă ş la c ă i n ţ ă , c ă c iş ea î n v ă ţ a s e de la Fiul s ă Cel milostiv când era pe cruce ş spunea: I a r t ă - l e , P ă r i n t e , c nu ş t i u ce fac!21 Ş mai mult, prin eaî n s ă ş i era m i l o s t i v ă ş î n d u r ă t o a r e ş dorea pentru t o ţ i oameniimântuirea ş venirea la c u n o ş t i n ţ a a d e v ă r u l u i . Ş nu se mulţ u m e a numai cu aceasta, ci sporea î n c e r c ă r i l e postului ş r u g ă ciunii. Nu se d e s p ă r ţ e a de mormântul Domnului, ci s ă l a ş u ls ă era locul ei de c ă p ă t â i , perna ei era piatra, a l e r g ă r i l e m i n ţ i iei erau r u g ă c i u n i l e ş vedeniile Fiului ei, masa ei erau laudele

Lui, hrana ei erau istoriile, p o v ă ţ u i r i l e ş î n v ă ţ ă m i n t e l e patimiiD o m n u l u ~ b ă u t u r a ş baia ei erau lacrimile, odihna ş d e s f ă t ă rile ei erau îngenuncherile; c ă c i se spune de c ă t r e p o v ă ţ u i t o r ia d e v ă r a ţ ~ ş a ajuns p â n ă la n o c din pricina neîncetatelor eiî n g e n u n c h e r ~ mâinile sale sfmte, mâinile cu care o d i n i o a r ăprimise în b r a ţ e pe Domnul n ă s c u t din ea f ă r ă s ă m â n ţ ă , se

f ă c u s e r ă deosebit de aspre. Acum ea se ruga ş cerea din nou.Ş cine ar putea povesti cu d e - a m ă n u n t u l ostenelile ş l u c r ă r i l esale d u m n e z e i e ş t i de frumoase, pe care d a c ă le-ar spune sau

le-ar scrie cineva una câte una, m u l ţ i m e a scrierilor s-ar dovediu r i a ş ă . Dar este î n ţ e l e s ş recunoscut faptul c ă a ş cum înurma Î m p ă r a t u l u ~ Fiul e ea a r ă m a s prin E l l u c r ă t o a r e a , c ă l ă u z a ş î m p ă r ă t e a s a tuturor c r e d i n c i o ş i l o r ş a celor ce n ă d ă j duiesc în numele S ă u , b ă r b a ţ i i ş femeile care erau t o v a r ă ş e l eş ucenicii ei, a ş se îngrijea ş se tulbura pentru t o ţ i ş ochiituturor n ă d ă j d u i a u în ea ş i în locul Domnului ei Iisus Hristoscu trupul print re oameni, ei o vedeau pe cea care L-a adust r u p e ş t e pe lume, Maica cea f ă r ă de p r i h a n ă ş preabinecuvân

t a t ă . Ea le era o mângâiere ş un imbold în î n f ă p t u i r e , în înc e r c ă r i ş în d ă r u i r e a f a ţ ă de t o ţ i .

92

c i o ş i , ci ea era p ă r t a ş ă la ostenelile lor ş îi s u s ţ i n e a în propo-

v ă d u i r e a lor, ş era p ă r t a ş ă cu gândul la lipsurile, chinurile ş robia ucenicilor Domnului. Ş suferea î m p r e u n ă cu ei a ş cum

luase parte la p a t i m ă prin junghiurile inimii. to t a ş ş acum,ea mângâia prin lucrarea ei pe ucenicii S ă v r e d n i c ~ to t atâtcât îi î n t ă r e a prin cuvânt, dându-Ie drept exemplu patima Împ ă r a t u l ~ i ş Fiului ei. Ea le aducea aminte de r ă s p l ă ţ i l e ş cununile I m p ă r ă ţ i e i cerurilor, de fericirea ş d e s f ă t ă r i l e f ă r ă des f â r ş i t în vecii vecilor. Atunci când Irod l-a luat pe Petru, c ă petenia Apostolilor, ş l-a închis, legându-l cu l a n ţ u r i 2 ea eracu gândul î n t e m n i ţ a t ă î m p r e u n ă cu el. Sfânta ş binecuvântataM a i c ă a lui Hristos se î m p ă r t ă ş e a de l a n ţ u r i l e l ş se rugapentru el, ş a poruncit ş Bisericii s se roage. Ş înainte deaceasta, atunci când n e l e g i u i ţ i i iudei l-au ucis cu pietre pe

Ş t e f a n 2 ş când Irod l-a omorât pe Iacob, fratele lui Ioan24,î n c e r c ă r i l e ş s u f e r i n ţ e l e ş chinurile au s t r ă p u n s inima SfmteiN ă s c ă t o a r e de Dumnezeu. Ş ea a fost m a r t i r i z a t ă î m p r e u n ăcu ei prin durerea inimii ş plânsul lacrimilor sale. A ajuns lano i prin P ă r i n ţ i ş acest cuvânt c atunci când Apostolii s-aurisipit spre a p r o p o v ă d u i în ţ a r a ş în ţ i n u t u r i l e h ă r ă z i t e f i e c ă ruia dintre e Sfântul Ioan Evanghelistul ş Teologul eraacolo spre a sluji ş a îngriji pe sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumne-

zeu al ~ ă r e i fiu fusese f ă c u t din porunca Domnului. AtunciSfânta I m p ă r ă t e a s ă i-a spus prin harul lui Hristos: "Nu mi se

pare cuvenit, fiule, ca prietenii ş f r a ţ i i t ă s m e a r g ă s prop o v ă d u i a s c ă numele lui Hristos, Fiul ş Dumnezeulmeu, ş s f a c ă ucenici printre neamurile p ă g â n e , iar tu s r ă m â i f ă r ă s faci nimic din pricina grijii tale f a ţ ă de mine. De altfel eu ş o v ă s m despart de tine altfel decât prin b u n ă v o i r e a Dom-

nului, care a poruncit s flffi î m p r e u n ă . Acum î n s ă , du-te,p l e a c ă ş tu în ţ a r a care ţ i - a fost p o r u n c i t ă ş eu voi veni împ r e u n ă cu tine, ca s se î m p l i n e a s c ă ş una ş c e a l a l t ă , propo-

v ă d u i r e a ta ş locuirea mea n e d e s p ă r ţ i t ă de tine!" A ş a po-

runcit ea ucenicului iubitş a plecat

î m p r e u n ăcu el

s m e a r g ă

93

ş p r o p o v ă d u i a s c ă , iar Maria Magdalena ş celelalte m i r o n o s i ţ eau plecat ş ele î m p r e u n ă cu ea.

99. Ea î n s ă era n ă d e j d e a f e r i c i t ă a , c r e ş t i n i l o r de atunci ş de mai apoi; ş p â n ă la t:?-arginile lumii ea este mijlocitoarea ş



98. Atunci Domnul ş Fiul Cel milostiv S-a a r ă t a t într-ovedenie ş i-a poruncit s schimbe drumul. T o t u ş ~ pentru

ucenicul iubit a poruncit ca el s se d u c ă , dar s m e a r g ă ş mir o n o s i ţ e l e î m p r e u n ă cu el ca sprijin ş ca s s l u j e a s c ă . Mai întâi, i-a î n g ă d u i t s plece, pentru ca zelul Sfintei Î m p ă r ă t e s e ş râvna ei s fie cunoscute, pentru c Evanghelistul nu dorea s o lase pe Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu pentru c ş el ş ea doreau aceasta. Iar, în al doilea rând, a poruncit s se înt o a r c ă , pentru ca cinstea ei s fie d e o s e b i t ă , ş nu u n i t ă de ceaa Apostolilor, ş pentru ca s c o n d u c ă poporul credincios ş Biserica din Ierusalim, de care s-a îngrijit î m p r e u n ă cu Iacob,fratele Domnului ce fusese a ş e z a t acolo episcop. Astfel, oriunde mergea, ea binecuvânta p ă m â n t u l prin venirea ei. Ş a ş a venit din nou la Ierusalim ş locuia în casa lui Ioan. Î n s ăTeologul ş Evanghelistul a plecat d u p ă porunca Domnului

spre Efes, cetatea p ă m â n t u l u i Asiei. Ş î m p r e u n ă cu el ş mir o n o s i ţ e l e ş Prohor, unul dintre cei ş a p t e diaconi. Acolo ap r o p o v ă d u i t numele lui Hristos Dumnezeu ş a luminat pe

cei ce erau în întuneric. Acolo au suferit î m p r e u n ă cu el vrednicele m i r o n o s i ţ e ş s-au f ă c u t apostoli î m p r e u n ă cu el, unelemurind de î n c e r c ~ altele de mucenicia ş sângele v ă r s a t . Ş is-au dus încununate la Î m p ă r a t u l ş Î n v ă ţ ă t o r u l lo r Hristos.Î n s ă d u p ă plecarea lui Ioan Evanghelistul, fericitul Iacob, fiul

lui Iosif, numit ş fratele D o m n u l ~ a pur ta t de g r i j ă ş a slu

jit-o pe Sfânta M a i c ă a lui Hristos, d a t ă fiind marea sa b u n ă -v o i n ţ ă . Ş a ajuns întâiul episcop al Ierusalimului. El a purtatde g r i j ă ş a slujit-o pe Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu înlocul lui Ioan Evanghelistul. Astfel, întoarcerea Sfintei N ă s -c ă t o a r e d e Dumnezeu la· Ierusalim a fost un lucru bun, c ă c iea era t ă r i a , limanul ş zidul c r e d i n c i o ş i l o r ce s g ă s e a u aici. Ş t o a t ă grija sau osteneala c r e ş t i n i l o r era î n c r e d i n ţ a t ă Preacuratei c ă c i erau în mijlocul poporului nesupus ş r ă z v r ă t i t al iu-

deilor. Ş din toate p ă r ţ i l e c r e d i n c i o ş i i lui Hristos mergeau în

lupteş

moarte,iar

ea îi mângâiaş

îiî n t ă r e a

pet o ţ i .

94

puterea c r e d i n c i o ş i l o r . I n s ă atunci, grija ş lupta ei erau mais t ă r u i t o a r e , spre a îndrepta ş î n t ă r i noua lege a c r e ş t i n i s m u l u iş pentru a se p r e a m ă r i numele lui Hristos. Iar luptele ce s-aua b ă t u t asupra Bisericilor, î n c ă l c a r e a s ă l a ş e l o r c r e ş t i n i l o r , omo-

rârea multor c r e ş ~ aruncarea lor în. închisori ş necazurilelor de to t felul, prigoanele, ostenelile ş necazurile Apostolilori z g o n i ţ i din loc în loc, toate acestea c ă d e a u asupra ei. Ea suferea pentru t o ţ i ş prin cuvânt ş f a p t ă purta de g r i j ă de ei. Era

pilda binelui ş î n v ă ţ ă t u r i i mai binelui în locul Domnului ş Fiului ei ş mijlocitoare ş . r u g ă t o a r e pentru t o ţ i c r e d i n c i o ş i i , ş se ruga. ca milostivirea ş ajutorul S ă s se reverse peste toti.Ş i S f i n ţ i i Apostoli o l u a s e r ă drept c ă l ă u z ă ş î n v ă ţ ă t o a r e , ş i îi

d ă d e a u de ş t i r e de.orice li se întâmpla. Ş primeau de la eap o r u n c ă ş sfat bun, iar cei ce erau aproape de Ierusalim reveneau aici ca s o v a d ă . O î n ş t i i n ţ a u de tot ceea ce f ă c e a u ş cum p r o p o v ă d u i a u . Ş s ă v â r ş e a u toate d u p ă p o v ă ţ u i r i l e ei.Când î n s ă au plecat în ţ ă r i l e î n d e p ă r t a t e , se g r ă b e a u s v i n ă înfiecare an de P a ş t i la Ierusalim, ş s p r ă z n u i a s c ă î m p r e u n ă cuSfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu praznicul Învierii luiHristos, ş fiecare din ei f ă c e a c u n o s c u t ă atunci p r o p o v ă d u i -~ e a ~ a neamurilor p ă g â n ~ ş prigoanele întâlnite din parteamdeilor ş a p ă g â n i l o r . Ş astfel, î n a r m a ţ i prin r u g ă c i u n e a ş î n v ă ţ ă t u r a e mergeau din nou în locul p r o p o v ă d u i r i i lor. A ş au f ă c u t an de an când nu au avut piedici serioase, a f a r ă de

Toma. Acesta nu putea s v i n ă din p r i ~ i n a marii d e p ă r t ă r i ş ag r e u t ă ţ i i de a veni din India. par t o ţ i c e i l a l ţ i veneau an de ans o : i z i t ~ z e pe Sfânta Î m p ă r ă t e a s ă , ş re î n a r m a ţ i cu r u g ă c i u -nea el se mtorceau la p r o p o v ă d u i r e a V e ş t i i celei bune.

100. Dar cine va n u m ă r r ă z b o a i e l e ş ura iudeilor necred i n c i o ş i , mâniile ş r ă z m e r i ţ e l e omorâtorilor de Dumnezeu?Cine va z u g r ă v i hulele, batjocurile,· t ă g ă d u i r i l e minunilorDomnului ş m ă r t u r i i l e mincinoase ş d i s p r e ţ u i r i l e cu careatacau învierea lui Hristos, c ă c i spuneau c ucenicii îi f u r a s e r ă

trupul, cums t

scris în Sfânta Evanghelie,c amt cuvânt s-a

95

l ă ţ i t printre evrei p â n ă în ~ u de a s t ă ~ · 2 5 . Adeseori se adunau ş VOlau s arunce cu pietre în casa în care locuia Sfânta M a i c ă a

cuvântului nostru, c ă c i atunci când au avut loc asemenea minuni ş d u ş m a n i i ş potrivnicii lui Hristos ş ai Maicii Sale aufost d u p ă dreptate l o v i ţ i , n e c r e d i n c i o ş i i n-au mai î n d r ă z n i t s ă



Domnului, dar puterea lui Hristos le strica planurile. O d a t ăî n s ă , fUi mâniei au strâns o adunare a p i e r z a n i e ~ o d r a s l ă a nec u r ă ţ i e i , popor mincinos fi r ă : < y r ă t i t , neam nebun fi n e i ' n ţ e l e p t care

C 1 I g e t ă pierzania fi care nu are f t i i n ţ ă 2 6 , a c ă r u i mânie se a s e a m ă n ăş a r p e l u i veninos ş surd, ale c ă r u i urechi sunt înfundate.A c e ş t i

omorâtori ai luiDumnezeu n e c r e d i n c i o ş i

auh o t ă r â t s

dea foc casei în care locuia comoara vietii, Maica Domnului

Iisus Hristos, ş s o r a d ă de pe f a ţ a p ~ â n t u l u i . Au luat înmâini foc, pietre ş r ă n g i de fier smulse din ziduri. Au înconjurat cetatea luiDumnezeu cu gloata lor ş cu urletele lor, darn-au p ~ t u t s o a t i n g ă , c ă c i sfânta cetate se f ă c e a î n c ă ş maip u t e r r u c ă , c ă c i despre ea a spus Prorocul: Lucmri p r e a s l ă v i t es-au g r ă i t despre tine, cetatea lui Dumnezeu27 . C ă c i focul s-a întorsîmpotriva lor ş a ars pe m u l ţ i dintre cei n e c r e d i n c i o ş ~ pietrele pe care le-au aruncat pe a c o p e r i ş u l casei sfinte s-au

întors împotriva lor ş i-au zdrobit pe n e c r e d i n c i o ş ~ ciocaneleş r ă n g i 1 e au c ă z u t în ţ ă r â n ă ş planul lor t i c ă l o s s-a nimicit.Durerea s-a ~ t o r ~ asupra lor ş minciuna lor a c ă z u t asupracapulU1 lor, Ş sabta le-a s t r ă p u n s inima ş a zdrobit arcul lord u p ă cum iadul a î n g h i ţ i t de vii cu furie un mare n u m ă rdintre ei28.

. 101. T o ţ i c r e d i n c i o ş i i au v ă z u t aceasta ş au l ă u d a t peHnstos. Dreptul se va bucura când va vedea r ă z b u n a r e a 2 spuneProrocul. Acestea sunt lucrurile iudeilor r care n-au încetat

~ c i o d a t ă de la primele lor a c ţ i u n i d u ş m ă n o a s e p â n ă când auajuns la culmea tuturor nelegiuirilor lor ş L-au osândit lamoarte ş î n c ă moarte pe cruce pe Î m p ă r a t u l milostiv ş zidito : a t o a t ~ . v Ş acum din nou cu î n d r ă z n e a l ă a r ă t a u f a ţ ă de

Sfanta Matca p r e a c u r a t ă o d u ş m ă n i e c u t e z ă t o a r e , dar durereas-a întors împotriva lor. Ş în fata minunilor atât de mari ş

A '~ t a t .?e .multe, nu s-au r u ş i n a t , ci p â n ă ş în timpul s ă v â r ş i r i il e ş r r l l el din a c e a s t ă lume, ş i - a u a r ă t a t î n c ă o d a t ă t i c ă l o ş i a lorş funa lor v r ă j m a ş ă lui Dumnezeu, cum vom spune atuncicand vom ajunge la locul cuvenit. Dar acum s r e l u ă m calea

96

u n e l t e a s c ă a ş ceva, ş Sfânta F e c i o a r ă ş Maica Domnului n-amai fost d i s p r e ţ u i t ă de e ci o priveau cu respect ş de departei se închinau cu f r i c ă . Ş au uitat nebunia lor l i p s i t ă de rândui a l ă , o b i ş n u i t ă lor ca ş câinilor, nu numai din pricina minunilor s ă v â r ş i t e a t u n c ~ ş a loviturilor aduse pe drept cuvânt

împotriva lor, c din zi în z din pricina minunilor s ă v â r ş i t ede harul ş mijlocirea ei. C ă c i demonii erau a l u n g a ţ i , bolnaviide nevindecat erau v i n d e c a ţ i , ş zeci de mii de semne ş minuni se s ă v â r ş e a u prin ea. Cu toate aceste minuni, de pe f a ţ a eis t r ă l u c e a lumina ş slava ş harul se r e v ă r s a asupra credincioş i l o r , iar asupra v r ă j m a ş i l o r frica ş teama, c ă c i Hristos ş Împ ă r a t u l a toate, Fiul e o p r e a m ă r e a pe Maica Sa f ă r ă p r i h a n ăş s f â n t ă ş f ă c e a casa ei n e a p r o p i a t ă pentru t o ţ i · v r ă j m a ş i i ş atacatorii, iar prin harul ş mijlocirea Preasfmtei N ă s c ă t o a r ede Dumnezeu, poporul celor c r e d i n c i o ş i sporea ş se înmulţ e a , iar c r e d i n ţ a c r e ş t i n i l o r se î n t ă r e a .

102. C ă c i pentru aceasta Domnul nostru Iisus Hristos asocotit de c u v i i n ţ ă ca Preasfânta Sa M a i c ă s r ă m â n ă anim u l ţ i în a c e a s t ă lume, pentru ca prin harul ei c r e d i n c i o ş i i s ăfie ş mai î n t ă r i ţ i , iar Biserica c r e ş t i n i l o r s ~ s p o r e a s c ă spre slava T a t ă l u i ş a Fiului ş Duhului Sfânt. I n s ă fericita ş atotrenumita M a i c ă a lui Dumnezeu, c i n s t i t ă cu o astfel de cinstire de c ă t r e Fiul e ajunsese la o v â r s t ă î n a i n t a t ă , c ă c i Î m p ă r ă teasa tuturor f ă p t u r i l o r se apropia de optzeci de ani ai acesteiv i e ţ i t r e c ă t o a r e , ş nu înceta în osteneWe e în r u g ă c i u n e a ei ş în cererile sale c ă t r e Fiul ei, ci din zi în zi sporea, s ă v â r ş i n d to t

lucrul bun. Se a r ă t a mereu m i c ă , dar sporea cu osteneala ş binefacerea care se a r ă t a u , d u p ă cum am fost pe deplin î n ş t i -i n ţ a ţ i c d u p ă m u l ţ i ani sfmtele sale îngenuncheri se f ă c e a u pemarmura S i o n u l u ~ iar c u l c u ş u l ei era de p i a t r ă , atunci cândfrrea trupului se folosea de ceva somn. Mai mult î n c ă , ea era~ ă r a c ă , dar mila ei biruia asupra s ă r ă c i e i . Jugurile aurite ş cinstite i ş urmau unul altuia minunate, b o g ă ţ i e în s ă r ă c i e , b u n ă -

Ii; .

•

. , / ~ 1 < ( / v . . v " " " " " , " " ~ C / v '" / ~ l v - - - ~ -

tate în l i p s ă , simplitatea inimii. Î n s ă milostivirea ei nu era

numai pentru ai s ă ş pentru rudele sale, ci ş pentru s t r ă i n i ş d u ş m a n i , c ă c i era cu a d e v ă r a t Maica m i l o s t e n i e ~ era Maica

i n ţ e i . Ca în ziua în care i e ş i s e r ă c ~ . r ~ u ~ i ~ fmic î n t ~ p i narea Fiului s ă u , biruitorul m o r ţ u Ş ntrn1cltorul tadulw, t ~ a ş arhanghelul i-a întins ~ f ~ t ~ ~ F e c ~ o a : e a . c ~ a s t ă r ~ u : a ,



Celui milostiv ş iubitor de oameni, Care face s r ă s a r ă soarele ;i

peste cei buni ;ipeste cei r ă ş trimite ploaie ş peste cei d r e p ţ i ;ipeste cei

n e d r e p ţ P o , ea era Maica Celui ce S-a înt rupa t ş S-a r ă s t i g n i tpentru n o v r ă j m a ş i i ş r ă z v r ă t i ţ i i , pentru a r e v ă r s a asupra

n o a s t r ă milostivirea Sa, era Maica s ă r ă c i e i ş a î m b o g ă ţ i r i i tu

turor, f t i n d c ă Cel s ă r a c S-a f ă c u t s ă r a c pentru noi ca s neî m b o g ă ţ e a s c ă pe noi cei s ă r a c i ş c ă z u ţ i . Acum d e c ~ p â n ă aici

s m e a r g ă cuvântul despre osteneWe, b u n ă t ă ţ i l e ş m ă r e ţ i i l e ,ei. Voi spune pe scurt c ă mai presus de orice, ea a n ă s c u t unFiu mai presus de fire, pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat.

Astfel a împlinit o v i a ţ ă ş purtare mai a d â n c ă decât frrea, ş a

fost f ă c u t ă biruitoare asupra a to t ce a avut loc mai înainte ş asupra a to t ce se va întâmpla mai apoi, prin c o v â r ş i r e a ş î n ă l ţ a r e a b u n ă v o i r i l o r ş a faptelor sale bune. Ea c r e ş t e a , spo

rea to t atât pe cât soarele e mais t r ă l u c i t o r

decât stelele.

Adormirea

103. Acum prin harul ei vom vorbi despre moartea sa ş despre mutarea ei din a c e a s t ă lume la Î m p ă r ă ţ i a v e ş n i c ă ; a

asculta o astfel de istorie e bucuria ş lumina sufletelor priete

ne lui Dumnezeu. Când Hristos, Dumnezeul nostru, a vrut s o f a c ă s ă i a s ă din a c e a s t ă lume pe preasfânta ş c u r a t ă Maica

Sa ş s o d u c ă în Î m p ă r ă ţ i a cerurilor pentru a primi cununa

v e ş n i c ă a b u n ă v o i r i l o r ş osteneWor mai adânci decât frrea,pentru a o a ş e z a la dreapta Sa cu v e ş m â n t de aur ţ e s u t cu

s t r ă l u c i r e din felurite culori ş s o proclame Î m p ă r ă t e a s a tu

turor f ă p t u r i l o r , s o d u c ă î n ă u n t r u l c a t a p e t e ~ e i ş s o f a c ăs l o c u i a s c ă în Sfânta Sftntelor, i-a vestit dinainte s l ă v i t a mu

tare. Ş i-a trimis din nou pe arhanghelul Gavriil s ă - i a n u n ţ es l ă v i t a 'mutare, ca o d i n i o a r ă minunata z ă m i s l i r e . Arhanghelul

a venit deci ş a mtins ramura de fmic care era semnul biru-

98

semn al b i r u i n ţ e i asupra patimirilor Ş saraetel ~ ~ . r ţ u , ş a

spus: "Fiul ş Domnul t ă te c h e ~ ~ : E ~ c e ~ s u l ven1t:11 ~ Mmea Maicii Mele! De aceea m-a tr1ffi1S s a - ţ i vestesc din nou,

b i n e c u v â n t a t ă între femei! A s t ă z ~ a ş cum ai umplut de ~ u a : ne pe locuitorii p ă m â n t u l u ~ a ş vei b u c ~ r a o ş ~ e c e ~ e ş t t p r urcarea ta, tu cea b i n e c u v â n t a t ă care a l f ă c u t sa s t r ă l ~ c e ~ s c aî n c ă ş mai mult sufletele s f m ţ i l o r . B u c u r ă - t e ! ~ u a l S t r i ~ to d i n i o a r ă , c ă c i iei numele plin de har.ca o c : n ~ t e . v e ş ~ c a .B u c u r ă - t e , cea p l i n ă de har, Domnul este cu tme! ~ ~ g a c m ~ e Ş c ~ rerile tale u r c ă la Fiul t ă în ceruri ş pOtriVlt cerem t a l ~ l p o r u n c e ş t e s l a ş i a c e a s t ă l u m ~ ş s ~ u r ~ i u: s ~ ~ ~ e l e A c e r e ş ? , Ş s ft a l ă t u r i de El în v i a ţ a v e ş m c a Ş f ă r a s f a r ş l t ! Cand Sfanta

N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu Maria a auzit aceasta, s-a umplut

de bucurie ş a dat îngerului r ă s p u n s u l ei dintâi: " I a t ă roaba ta!

fie mieş acum

d u p ăcuvântul

t ă u ! " Ş i î n g ~ r u l ~ a ' p l e c a ~ .104. Atunci Preabinecuvântata Ş slavlta Nascatoare ~

Dumnezeu Maria s-a ridicat, ş p l i n ă de bucurie s-a dus m

Muntele M ă s l i n i l o r , ca s a d u c ă Domnului în l ~ ş t e ~ în lu

crarea harului m u l ţ u m i r e a ş cererile ei pentru sme Ş ? ~ n ~lumea î n t r e a g ă . Urcându-se în m u ~ t ~ , ş i - ~ î n ~ ţ a t m ~ i n i 1 e Ş ş i - a închinat r u g ă c i u n i l e ş m u l ţ u m i r i l e IUl H n s t o ~ , Flul ~ a u .Atunci s-a întâmplat mare minune, pe care au ş t t u t - o cel ce

s-au învrednicit de o astfel de c u n o ş t i n ţ ă , ş acest lucru a

ajuns prin ei p â n ă la noi. În timp ce s.e r u . ş î ş aducea cere

rea eiDomnului într-o închinare, t o ţ i pomn ce s a f l a ~ ~ c o ~s au închinat p â n ă la p ă m â n t cinstind-o:, Când ş l - a s ! a r l n;-g ă c i u n e a ş m u l ţ u m i r e a , c o p l e ş i t ă de Domnul, s-a mt.ors

Sion ş de î n d a t ă Domnul l-a trimis pe Ioan E v ~ g h e l i s ~ A Ş Teologul pe un nor, c ă c i Sfânta F e c i o a r ă dorea s.a-l v a ~ a , m:trucât Domnul îi d ă d u s e porunca înfterii. Cea bmecu:antata

între femei l-a v ă z u t ş s-a b,:curat î n c ă ş mai mult , . Ş a po :. . fA 1 ~ gat lat: dupa

runcit r u g ă c m n e a . Ş s an ta mparateasa s-a ru .'r u g ă c i u n e , l-a î n ş t i i n ţ a t pe Ioan ş pe celelalte feetoare ce se

99

() 11 .,

aflau.ac?lo, prin vestea p r i m i t ă de la înger cu privire la muta

rea el, Ş le-a ~ r ă t : t r a m ~ r a de fmic pe care i-o adusese înge

~ (i p o ~ n : ~ t sa p ~ e g a t ~ a s : a casa, s a p r i n d ă candelele ş c a ţ U l a cu tamate, caCl ea ş l - a unpodobit casa ca o c ă m a r ă de

I d ' " V r ~ l o " ' V V " - " " " " " ' - " ' " L / V ' ' ' U & t . ~ l . I C 7 " ( ' J ' ~

d ă r u i e tuturor f i i n ţ ă ş v i a ţ ă . Ş când m voi duce la El,...nu voi

înceta s m rog ş s mijlocesc pentru voi ş pentru t o ţ i c r e ş



100

/ ) ~ . /h J / t i f t ) ( . , ~ · ei

\

! 1 ~ n t ă . ~ a s ~ - ~ p r i m e a s c ă pe Mirele Cel nemuri;;r, Fiul eimult

milosav, ~ C ~ C l .îl a ş t e p t a cu o ~ j d e n e c l i n t i t ă . Când acestea

au f o s ~ s a : a r ş i t e , ea a f ă c u t cunoscut t o v a r ă ş e l o r ş c u n o ş t i n ţ e l o r el tatna m u t ă r i i e ~ iar ele s-au adunat la ea. Plângeau ş , . 1

se tangmau ded e s p ă r ţ i r e a

sa dee c ă c i d u p ă

Dumnezeu peea o aveau drept n ă d e j d e ş ajutor.

, 1 ~ ~ . Or, sora, lor, Î m p ă r ă t e a s a ş Maica Domnului îi

m a n ~ pe unul cate unul ş pe t o ţ i î m p r e u n ă , le-a dat o sa

l u ~ e . m i ş c ă t o ~ e . ş le-a spus: " B u c u r a ţ i - v ă , copii binecuvân

tay, Ş nu f a ~ e ţ t .din ~ u t a r e a mea p r i c i n ă de doliu, ci u m p l e ţ i va d ~ u c . u n e Ş mal mare, c ă c i aceasta vine pentru bucuria

v e ş ~ c a , ~ .harul ş mila Domnului s fie cu voi pururea!"

Apol.a pnvlt la Ioan Evanghelistul ş i-a spus s dea cele d o u ăv e ş m r n t e . ale .sale celor d o u ă v ă d u v e care o slujeau2. Ea le-a

d e ~ ~ o p e n t ;atnele s ă r ă c i e i ş blândetii S a d e v ă r a t e preînchi

pum. Dupa aceasta, a rânduit ş a poruncit cum anume s fie

î m b ~ s ă m a t ş unde s fie p ă s t r a t trupul ei preasfânt ş preacu

rat. Ş astfel, el a a ş e z a t - o pe s l ă v i t a M a i c ă a lui Hr istos în si

c ~ u l e acest c ~ c . u ş ce p â n ă atunci noapte de noapte fusese

s c ~ d a t d ~ lacrimile ochilor ei pentru dragostea Fiului s ă Hnstos, Ş fusese luminat de r u g ă c i u n i l e ş cererile ei. Ş din

nou ea a c ~ r u t s se a p r i n d ă s f e ş n i c e l e . Ş c r e d i n c i o ş i i s t r â n ş iacolo suspmau din nou î n c ă ş mai mult pentru c au aflat de

mutarea S ~ m t e i . Fecioare, Maica lor. C ă d e a u la picioarele ei ş o ~ g a u sa nU-l lase o r f a ~ iar d a c ă pleca din a c e a s t ă lume,sa-l m s o ţ e a s c ă cu harul ş mijlocirile ei.

. 106. Atunci Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu ş i - a deschis~ ei n e s t r i c ă c i o a s ă ş p r e a c u r a t ă , ş le-a spus:[).roia Fiului

ş pumnezeului meu s fie cu mine, El este D ~ e z e u l meu

Ş Il s l ~ v e s c ş i î n a l ţ . pe Dumnezeul p ă r i n ţ i l o r mei. El este Fiul

m.eu nascut din mme d u p ă trup, dar T a t ă l S ă e Dumnezeu

Zlditorul Maicii Sale. De aceea, doresc s m duc la El, Cel c

tinii ş pentru lumea î n t r e a g ă , ca Cel ce o j u d e c ă în milostivi

rea Sa s se m i l o s t i v e a s c ă de t o ţ i credinciosii ş s ă - i î n t ă r e a s c ăş s ă - i d u c ă pe calea v i e ţ i i ş s ă - i î n t o a r c ă pe n e c r e d i n c i o ş i ş ' s ă - i f a c ă e to . o sin t u r m ă a Bunului P ă s t o r care ş i - a dat

sufletul s ă entru oil sale i a te ş ai s ă cunosc!"

In timp ce binecuvântataM a i c ă

a lui Hristos vorbeaa ş a , ş

îibinecuvânta, de î n d a t ă s-a auzit glasul unui tunet puternic ş un nor cu adiere p a ş n i c ă . Ş i a t ă c din norul s t r ă l u c i t o r au

c ă z u t ca n i ş t e p i c ă t u r i de r o u ă Î 1 l m i r e s m a t ă s f m ţ i i ucenici ş Apostoli ai lui Hristos care f u s e s e r ă a d u n a ţ i de la marginile

p ă m â n t u l u i în f a ţ a casei Preasfmtei Fecioare N ă s c ă t o a r e de

Dumnezeu. Evanghelistul ş Teologul Ioan i-a primit ş i-a

salutat în l i n i ş t e ş i-a adus la sfânta ş fericita F e c i o a r ă . Nu

erau numai Cei Doisprezece, ci ş m u l ţ i a l ţ i i din n u m e r o ş i i lor

ucenici a l e ş i ş f ă c u ţ i vrednici de cinstea a p o s t o l i e ~ cum ne

spune marele Dionisie Areopagitul în Scrisoarea sa c ă t r eT i m o t e ~ c el î n s u ş i Dionisie ş Timotei ş Ierotei ş a l prie

teni au venit acolo î m p r e u n ă cu Apostolii la moartea I m p ă r ă t e s e i . Au intrat înaintea ei ş au salutat-o cu f r i c ă ş respect.

107. Dar Fericita ş Preasfânta i-a binecuvântat ş i-a în

ş t i i n ţ a t de plecarea ei din a c e a s t ă lume. Ea le-a povestit ş moartea ce îi fusese t â l c u i t ă de c ă t r e înger ş le-a a r ă t a t sem

nul m o r ţ i i ei, ramura de ftnic d a t ă ei de c ă p e t e n i a îngerilor, i-a

mângâiat ş i-a binecuvântat. I-a î n t ă r i t ş încurajat în s ă v â r ş i rea p r o p o v ă d u i r i i celei bune. I-a salutat pe Petru ş pe Pavel ş pe t o ţ i c e i l a l ţ i ş le-a spus: " B u c u r a ţ i - v ă , copii, t o v a r ă ş i ş u c e ~nici ai Fiului ş Dumnezeului meu. F e r i c i ţ i s u n t e ţ i voi care a ţ fost s o c o t i ţ i vrednici s f i ţ i ucenicii milostivului ş s I ă v ~ t u l ~Domn ş Î n v ă ţ ă t o r , ş El v-a î n c r e d i n ţ a t slujirea a ~ t o r . t a t n e Ş v-a ales pentru a avea p ă r t ă ş i e la prigoanele. ~ p : ~ ~ Sa,

pentru a v face vrednici s f i ţ i u n i ţ i c1f slava Ş I m p a r a ţ : t a ~ ~ d u p ă cum v-a f ă g ă d u i t ş v-a poruncit I n s u ş i D o ~ n ~ ~ s l a ~ e ~

. . . , . o astfel de m v a t ~ t u r a peLe-a rosat apolo bmecuvantare Ş .. '. ,

. . . . 'duial î m b ă l s ă m a r u Ş mgro-m ă s u r a slavel el Ş a POrunC1t ran a

101

p ă . r i i sale, ş i - a ridicat mâinile ş a început s m u l ţ u m e a s c ăDomnului ş s s p u n ă : .

mânt f ă r ă a se d e s p ă r ţ i de sânul T a t ă l u i S ă ş ~ s întrupeze

din Fecioara n e p r i h ă n i t ă , El care a plecat c e ~ r i l e Ş S=a I ? o g o ~rât, a g ă s i t - o pe Sfânta ş Preavestita ~ a n a . s u p ~ s a :1 mat



, "Te binecuvântez, Î m p ă r a t e ş Fiule Cel Unul al T a t ă l u iCelui f ă r ă de început, Dumnezeu a d e v ă r a t din Dumnezeu

a d e v ă r a t , care ai socotit bun s placi T a t ă l u i printre-o n e m ă s u r a t ă iubire de oameni ş s Te întrupezi din mine, roaba Ta,

cu ajutorul Duhului Sfânt!

Te binecuvântez pe Tine,D ă t ă t o r u l e

at o a t ă

binecuvântarea, ş pe Tine Cel ce r e v e r ş i lumina!

Te binecuvântez pe Tine, P r i c i n ă a t o a t ă v i a ţ a de bine ş pace, care ne-ai adus c u n o a ş t e r e a Ta ş a T a t ă l u i T ă Cel f ă r ăde început ş a Duhului Sfânt Celui î m p r e u n ă v e ş n i c ş de via

ţ f ă c ă t o r !Te binecuvântez pe Tine, Care ai binevoit s s ă l ă ş l u i e ş t i

în pântecelemeu mai înalt decât cuvântul!

Te binecuvântez pe Tine, Care ai iubit a tâ t de mult firea

o m e n e a s , ~ ă - , încât ai îndurat pentru ~ r ă s t i g n i r e a ş moartea,

iar prin Invierea Ta ai înviat firea n o a s t r ă din adâncurile ia

dului ş ai adus-o la cer ş ai s l ă v i t - o cu o s l a v ă n e î n c h i p u i t ă !Te binecuvântez ş laud cuvintele Tale, pe care ni le-ai

dat cu a d e v ă r a t , ş cred în împlinirea tuturor cuvintelor care

ne-au fost spuse!"3

108. Când Sfânta ş Preabinecuvântata N ă s c ă t o a r e de

Dumnezeu a t ă c u t d u p ă lauda ş r u g ă c i u n e a e S f m ţ i i Apos

toli au început s v o r b e a s c ă la porunca Duhului Sfânt ş au

l ă u d a t ş s l ă v i t fiecare d u p ă puterea sa ş d u p ă cum îi d ă d e aDuhul Sfânt. Au l ă u d a t ş au î n ă l ţ a t n e m ă s u r a t a b u n ă t a t e aputerii d u m n e z e i e ş t i ş prin teologia lor m i n u n a t ă au cântat

corul s l ă v i t e i Maici a lui Hristos, cum spune Sfântul Dionisie,

mai sus-pomenit, în capitolul în care a r a t ă care e puterea ru

g ă c i u n i i , ş teologia s c r i s ă cu h o t ă r â r e de fericitul Ierotei4.

Cuvântul s ă c ă t r e Timotei p o m e n e ş t e în capitolul s ă adu

narea S f m ţ i l o r Apostoli la moartea Sfmtei N ă s c ă t o a r e de

Dumnezeu ş cum prin porunca ş harul Duhului Sfânt fieca

re rostit elogiul ş lauda n e m ă s u r a t e i puteri ş b u n ă t ă ţ i a lui

Hnstos Dumnezeul nostru, care a socotit buns v i n ă

pep ă

102

a d â n c ă decât întreaga fire a oamenilor Ş a bmev01t sa locu

i a s c ă întru ea, ş din ea a î m b r ă c a t ftrea o m e ~ e a s ~ ă , ş ~ - 'milostivit ş a mântuit ftrea oamenilor prin ~ I ă v l ~ a Ş l ~ e g r a l t aSa p r o v i d e n ţ ă , har ş s l a v ă , în b u n ă t a t e a Ş l ~ i l o ~ t 1 v ~ e a . ~ n e m ă s u r a t e . Ş i a t ă ce s t scris în cuvântul fencltulU1 D l O m s l ~ :" Î ţ i voi poves ti apo i to t cuvântul te.ologiei p ca:e . S f m ~Apostoli ş c ă p e t e n i i l e p r e o ţ i l o r n o ş t n l-au rostlt, C ~ C l e ~ presus de orice cuvânt, cum o ş t i i . t u ~ s ~ ţ i frate ~ 1 f f i o t e l . Ş to t ce a spus apoi marilor Apostoh fenettul Ierotel; f ~ o z ~ f u lş ucenicul marelui Pavel, A p o s ~ o l prin h ~ r u l D u h u l ~ . ~ f a n t ,lauda lui Hristos Dumnezeu, Ş cantul Ş slava Malcu Sale

preacurate ş fericite, cum o ş t i a u :postolii ş teologii î n ş i ş i :Duhul Sfânt a deschis gura Sa ca sa rosteasca asemenea cu

vinte de p r e a m ă r i r e " s . D u p ă aceasta, din nou, Sfânta N ă s c ă toare de Dumnezeu i-a binecuvântat ş inima sa s-a umplut

de_o tTtângâ.iere d u m n e z e i a s c ă . . . . .09. Ş i a t ă c s-a întâmplat m ă r e a ţ a Ş mmunata ventre

lui Hristos, Dumnezeul ş Fiul e ş î m p r e u n ă cu ~ au v e ~ l ~o ş t i r i l e n e n u m ă r a t e ale îngerilor ş a r h a n g h ~ l i 1 o v r Ş alte o ş ~ t r :ale serafimilor, heruvimilor, scaunelor; t o ţ i stateau cu f r ~ c aînaintea D o m n u l u ~ c ă c i unde va fi î m p ă r a t u l acolo îl vor m-

s o ţ i ş o ş t i r i l e . Sfânta F e c i o a r ă ş t i a toate acestea î n c ă de lavîn

ceput ş a ş t e p t a cu n ă d e j d e tare. De a c ~ e a s p u n ~ a : Cred ca s vor împlini toate cuvintele spuse ffile

6

. D u ~ a care S f m ~Apostoli au v ă z u t la fel de limpede, f i e c a r ~ a vazut. s l a ~ a d ~ p ~ "

puterea sa. Ş venirea d; acum .a I ? 0 ~ ~ U 1 eravmat m ~ r e a ţ ~ Ş o ,

mai î n f r i c o ş ă t o a r e decat cea dintat, caet S-a aratat mal s t : ă l U -citor decât fulgerul ş decât, Schimbarea l a F 3 , ţ ă v l u c : a ~ a pe

Tabor, d e ş i a fost mai p u ţ i n decât s l a v : ~ Sa ftreasca, ~ a c l e v{n e p ă t r u n s ă ş n e v ă z u t ă . Atunci Apostoht au tremurat ş au caZ!' ' B a ~ .la p ă m â n t ca n i ş t e m o r ţ i ? ; iar D o m n u ~ le-a ~ u : : P ~ c e V O U ă ! 8 , . cum

le-a spus o d i n i o a r ă când a intrat ~ r u ş i l e mCU1ate,. caCl e ~ a uîn a c e e a ş i c a s ă a lui Ioan a d u n a ţ i to t acolo, atuncl de fnca

103

iudeilor, iar acl.Ull pentru moartea Maicii Domnului. Când

Apostolii au auzit..glasul dulce ş dorit al Domnulu i au fost

~ v i o r a ţ i ş î n t ă r i . ? la. suflet ş la trup, ş au început s ă priveas

acl.Ull s t r ă m u t ă t o r u l ftrilor. M u l ţ i m i l e îngerilor ş i - a u întins

mâinile lor n e v ă z u t e la trecerea sufletului ei sfânt. Casa ş îm

prejurimile s-au l.Ullplut cu o m i r e a s m ă n e g r ă i t ă . Iar deasuJ!ra



ca cu evlavle s t r ă l u c t r e a slavei ş f a ţ a Sa dl.Ullnezeiesc de fru

m o ~ s ă . I:u Preasfânta, Preacurata ş Preabinecuvântata M a i c ăa l ~ n s t o s s - l.Ullplut de bucurie, ş f a ţ a sa s t r ă l u c e a de

s t r ă l u c ~ e a ~ l a v ~ l d l . U l l n e z e i e ş t i . Ş ea.vedea cu f r i c ă ş evlavie

sla:a Ş s ~ ă l u c t r e a ce scânteiau din I m p ă r a t u l ş Fiul ei Iisus

Hnstos, Ş a s l ă : i t . î n c ă ş ma i mult Dl.Ullnezeirea Sa, s-a rugat

p ~ ? - t ~ Apostoli Ş pentru t o ţ i cei ce se g ă s e a u acolo. A cerut

ffilJlo.ctre p e v n ~ t o ţ i c r e d i n c i o ş i i oriunde erau ei, pentru lu

~ e mtreaga. Ş pentru to t sufletul care c h e a m ă pe Domnul ş [ D ) ? 1 / n ' $ L . d · l Ş aduce ~ t de nl.Ullele Maicii Sale, oriunde l-ar Qomeni,

" ea a cerut sa se reverse acolo bin ân r A t u n c ~ din

, ~ f ~ t a . F e c ~ o a r ă Maria a privit ş v ă z u t slava Fiului ei pe

care ruCl o limba o m e n e a s c ă nu o poate tâlcui.

~ 1 0 : Ş a spus: , , ~ i n e c u v ~ t e ~ ă - m ă , Doamne, cu dreapta

Ta Ş b m e : u v ~ t ~ ~ a pe t O ţ l cel ce Te s l ă v e s c ş pomenescNl.Ulle!e Ta u Ş I ţ aduc toate r u g ă c i u n i l e ş cererile lorl"

Atuncl . ~ o m ~ u l a întins dreapta Sa, a binecuvântat-o pe Mai

ca Sa Ş l-a ZlS: " F e r i c i t ă fti ş s se bucure inima ta binecu

v â n t a t ă ~ t r e f e ~ e ~ M a r i ~ , c ă c i to t harul ş to t darul' ţ i - a fost

dat de catre T a t ă l Meu din ceruri, ş de aceea, to t sufletul ce

.v c ! J . ~ ~ a n ~ : l e t ă cu s f m ţ e n i e nu va fi l e p ă d a t , ci va afla

mil?stlVtre Ş ma n •·ere în a c e a s t ă v i a ţ ă ş în veacul viitor. I;;:;-

~ m t r ă ~ ă l a ş u r i l e cele v e ş n i c e cu pace, ucurle Ş U1 como

rilen ~ s f ~ ş l t e

aleT a t ă l u i

Meu, cas

vezi slava Meaş s

tebucun p ~ h ~ D u ~ u l u i Sfânt!" Ş de î n d a t ă , la porunca

D o ~ n . u l U 1 , "m?eru au ~ c e p u t s laude cu voce dulce, cu glas

auzlt Ş dont, lar S f m ţ u Apostoli s-au închinat în Duhul Sfânt

ş l ă u d a u cu l a u d ă î n g e r e a s c ă . Ş a ş a , Preasfânta M a i c ă a

D o m n ~ u i ş i - a î n c r e d i n ţ a t fericitul ş curatul ei suflet Dom-

nului, I ~ p ă r a t u l u i ş Fiului e ş a adormit un somn dulce ş m ~ t v dont. A ş Cl.Ull a ocolit durerile n a ş t e r i i cu o n a ş t e r e ne

g r a t t ~ , to t astfel.nici durerile m o r ţ i i n-au atins-o în vremea

m o r ţ u sale, c ă c i I m p ă r a t u l ş Domnul ftrilor a fost ş atunci ş

trupului ei sfânt plutea o l l . U l l i n ă n e v ă z u t ă de ochi. Ş a ş a , In

v ă ţ ă t o r u l ş ucenicii, cerul ş p ă m â n t u l au condus-o pe Sfânta

F e c i o a r ă , Î n v ă ţ ă t o r u l ş Domnul milostiv ş s l ă v i t a dus sfân

tul suflet ai Maicii Sale preacurate în c e r u r ~ iar ucenicii au

a ş e z a t trupul ei n e p r i h ă n i t pe p ă m â n t pentru a-l unge cu mi

resme ş a-l duce acolo unde ea voia, ş d u p ă p u ţ i n ă vreme,

pentru a fi dus în rai sau în locul pe care I-ar vo i Fiul ş Dl.Ullnezeu ei. Apostolii au scos sicriul pe care era culcat tru

pul cel ma i d e s ă v â r ş i t decât bolta c e r e a s c ă al Sfmtei N ă s c ă toare de Dl.Ullnezeu. L-au cinstit cu laude ş c â n t ă r ~ l-au s ă rutat cu f r i c ă ş cutremur, ş i - a u a r ă t a t nu nl.Ullai c r e d i n ţ a ş dragostea lor, dar erau siguri c dobândesc ha r ş mare folos

d a c ă fapta urma credintei., .111. De î n d a t ă î n s ă ce s-a auzit de moartea Sfintei I m p ă -

r ă t e s e , t o ţ i bolnavii ş n e p u t i n c i o ş i i s-au strâns acolo. Atunciochii orbilor s-au deschis, urechile surzilor s-au destupat,

ologii s-au ridicat ca s m e a r g ă , demonii au fost a l u n g a ţ i ş t o a t ă s u f e r i n ţ a ş boala s-au vindecat. V ă z d u h u r i l e ş cerurile

cerurilor se s f m ţ i s e r ă prin î n ă l ţ a r e a sufletului sfânt, iar p ă mântul se f ă c u s e cinstit cu s f m ţ i r e prin trupul ei n e p r i h ă n i t .Atunci Apostolii l-au îndemnat pe fericitul Petru s r o s t e a s c ăr u g ă c i u n e a î m b ă l s ă m ă r i i . Petru i-a silit pe Pavel ş Ioan s se

roage. Ei î n s ă n-au ascultat, ci s-au închinat înaintea lui ca

înaintea c ă p e t e n i e i Apostolilor. Fericitul Petru a ascultat cuvintelor lo r Cl.Ull se cuven"ea în ceasul tainei. S-a rugat ş de

î n d a t ă au î n f ă ş a t în f â ş i i sfmte ş au uns trupul ce cuprinsese

pe Cel Necuprins, pe Î m p ă r a t u l ş Ziditorul celor v ă z u t e ş n e v ă z u t e , ş l-au a ş e z a t pe sicriu. Ş din no u Petru a început o

l a u d ă ş t o a t ă m u l ţ i m e a Apostolilor a r ă s p u n s , ş puterile ce

rurile psaImodiau n e v ă z u t î m p r e u n ă cu ei, iar din pricina

I ă m p i l o r , s f e ş n i c e l o r ş c ă ţ u i l o r , aerul s t r ă l u c e a înmiresmat.

Apoi S f m ţ i i Apostoli au ridicat pe umeri s i c r i ~ c i n ~ t i t ş i , . E : 'porunca Duhului Sfânt? au plecat în ţ a r i n a G h e ţ t m a n i l o r , cu m

105

le f u ~ e s e poruncit dinainte de Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dwnne-

zeu. Ingerii mergeau înainte, s t r ă j u i a u de jur împrejur ş în

c h e ~ u ~ ~ ~ s u l picioarelor lor. Apostolii psalmodiau ş t o ţ it e z ă t o r u l ş smintitul a apucat sicriul ca s ă - I arunce la p ă m â n t .O, tu, suflet de f t a r ă ? Vânt n e s ă b u i t ! Dar de î n d a t ă a v ă z u tdreapta r ă s p l ă t i r e a faptelor sale, c ă c i tocmai în clipa în care



c r e d 1 1 1 c i o ş U o conduceau cu c r e d i n ţ ă . Convoiul Fericitei ş P r e a m ă r i t e i era s l ă v i t ş solemn. T o ţ i n e p u t i n c i o ş i i ş bolnavii

erau v i n d e c a ţ i , ş nu erau doar faizeci de v o i n i C l ~ vit'!Jifalnid dinI s r ~ e l în jurul lectidi î m p ă r a t u l u i cwn spune Scriptura, ci înc ~ P ' . v ~ t n ~ e r o ş i i apostoli ş u r m ă t o r i i lo r ş t o ţ i credinci

o ş u , ia r 111 chip n e v ă z u t n e n w n ă r a t e l e puteri ale îngerilor.112. A t u n c ~ potrivnicul ş v r ă j m a ş u l a d e v ă r u l u i n-a putut

s ă n u - ş i mai arate î n c ă o d a t ă n e o b r ă z a r e a . A îmboldi t din

nou pe t i c ă l o ş i i iudei la p i z m ă ş atac, c ă c i atunci când au v ă zut s l ă v i t u l convoi al cinstitei Maici a lui Hristos ş n w n ă r u lS f 1 1 1 ţ i l o r Apostoli ş al c r e d i n c i o ş i l o r care îl urmau, ş nenu

m ă r a t e ~ e minuni ce aveau loc prin harul Sf111tei Î m p ă r ă t e s e , ş au auzit glasul laudelor d u m n e z e i e ş t i de frwnoase, t i c ă l o a s ap l Z m ă a n ă v ă l i t asupra poporului n e c h i b ~ i t fi n e î n ţ e l e p t , al neamu-

lui carec u g e t ă

pierzania,la

care nu estec u n o f t i n ţ ă l 0 ,

cao d i n i o a r ă

când m u l ţ i m t i e copiilor n e v i n o v a ţ i mergeau înainte lui Hristos Îm-p ă r a t u l a toate cu ramuri definic fi spuneau: Osana, binecuvântat cel revine în numele D o m n u l u t ~ Dumnezeului Israel l l . Atunci c ă p e t e n i i l ep r e o ţ i l o r n e c r e d i n c i o ş i ş c ă r t u r a r i i erau f u r i o ş i ş c o m b ă t e a ucu p i z m ă t i c ă l o a s ă pe milostivul d ă r u i t o r a toate pentru a-L

osândi la moarte ş î n c ă la moarte pe cruce. Ş acwn, în con

voiul Maicii Sale s l ă v i t e ş n e p r i h ă n i t e , ei s-au adunat -la l u p t ăpentru a r ă s t u r n a câmpia a r m o n i o a s ă ş î m p o d o b i t ă a Apos

tolilor ş c r e d i n c i o ş i l o r , ş cu s t r i g ă t e necuviincioase au pornit

s n i m i c e a s c ă adunarea d u m n e z e i a s c ă 1 2 .113. Atunci unul dintre n e c r e d i n c i o ş i cu statura mai î n a l t ă

decât c e i l a l ţ i , t i c ă l o s ş n e r u ş i n a t , a despicat cu î n d r ă z n e a l ăpoporul c r e d i n c i o ş i l o r ce urma chivotul- s f 1 1 1 ţ e n i e i . A ajuns la

S f 1 1 1 ţ i i Apostoli ce purtau comoara c e r e a s c ă ce cuprinsese pe

Cel Necuprins ş ftrea cea n e c u p r i n s ă , ş i - a întins mâinile sale

necurate. ş a apucat sic;iul pe care odihnea trupul n e p r i h ă n i tal Preab111ecuvântatei I m p ă r ă t e s e , înaintea c ă r u i a tremurau

;...hiar ş îngerii, ş chiar ş heruvimii îl priveau cLLeylavie. Cu-

106

mâinile sale atingeau sicriul sfânt, a m â n d o u ă i-au fost t ă i a t edin wneri când a î n d r ă z n i t s ă se apropie de ceea ce nu era

vrednic s u r m ă r e a s c ă nici m ă c a r cu ochii. Mânia lui Dumne-

zeu s-a a b ă t u t asupra lui ş el striga ş urla. Plâns ş d e z n ă d e j de au c ă z u t asupra lui ca ş asupra c e l o r l a l ţ i iudei ce se aduna

s e r ă î m p r e u n ă cu el. Mânia i n d i g n ă r i i venise din mâna înge

rului furios. Ei s-au retras ş au fost r u ş i n a ţ i , ş îngerul Dom-

nului i-a u r m ă r i t . A c e a s t ă minune a avut loc pentru r u ş i n a r e aiudeilor ş a-i face s se t e a m ă , dar pentru c r e d i n c i o ş i a fost

mai mult p r i c i n ă de mândrie ş s l a v ă . Iar cel care mai întâi a

fost cuprins de o nebunie e x t r e m ă ş a fost n w n ă r a t cu ata

catorii ş huhtorii lui Dumnezeu, când a fost lovit d u p ă fapta

sa, s-a r u ş i n a t ~ a cugetat ş ş i - a schimbat d i s p r e ţ u l s ă în cre

d i n t ă iar pizma sa t i c ă l o a s ă în f r i c ă ş zdrobire de i n i m ă , iar,

m ă r t u r i i l e mincinoase ş hulele sale în c ă i n ţ ă ş în r u g ă c i u n e .Nu mai avea mâini ca s le î n a l ţ e la r u g ă c i u n e , ci cu laCrim!1

a r z ă t o a r e ş cu glas îndurerat chema pe Fecioara s f â n t ă ş ce

rea milostivirea ei.

114. Or, Cel care este pricina a toate este ş pricina o r i c ă rei bucurii, n-a socotit bun s a d u c ă asupra celui vinovat su

f e r i n ţ e , d u r e ~ lacrimi ş chinuri v e ş n i c e , ci doar o s c u r t ă v ă t ă m a r e t r u p e a s c ă . El îi v i n d e c ă pe cei r ă n i ţ i f ă r ă vindecare în

sufletul lor ş îi face vrednici s se f a c ă c r e ş t i n i ş s fte n u m i ţ ifti ai lui Dumnezeu prin harul botezului.

A p o ~i-a vindecat cu

milostivire rana mâinilor sale, c ă c i atunci când iudeul pe drept

lovit ş i - a recunoscut g r e ş e a l a , a început s se c ă i a s c ă ş s cea

r cu lacrimi a r z ă t o a r e ş a chema t cu durere nwnele lui

Hristos ş al Sftntei Sale Maici Maria. Sfântul Apostol Petru a

dat porunca de a opri sicriul sfânt ş au strigat chemând cu

r u g ă c i u n i ş cereri pe N ă s c ă t o a r e a de Durimezeu, ş au adus

înaintea ei pe vinovatul r ă n i t , zdrobit de c ă i n ţ ă prin sângele

v ă r s a t ş udat cu lacrimile ochilor s ă i . A t u n c ~ el a atins s f â n ~sicriu nu ca mai înainte, ci s-a rugat cu f r i c ă ş cutremur, Ş

107

f e ~ i c i t u l Petru i-a . a ş e z a t .mâinile t ă i a t e la locul lor, ş de î n d a t ă ,~ r ~ a r u l l U l Hnstos Ş al Preasfmtei Sale M a i c ~ mâinile t ă tate dm ~ ă ~ - a ~ lipit din nou de trupul lor, ş nu numai c au plent Junghiurile d u r e r ~ dar chiar ş urma r ă n i i nu s-a m .

î n d r ă z n i t s ă a t i n g ă cu mâinile lor trupul cel cu totul sfânt c ă c ivedeau lumina care îl acoperea ş harul lui Dumnezeu ce erapeste el.



v ă z u t . D acea c l i p ă omul acela a crezut în Hristos, a fo :

b o ~ e z a t ş s-a a l ă t u r ; t n ~ ă r : u ~ i c r e d i n c i o ş i l o r , ş s l ă v e a peHnstos Ş pe Preasfanta Ş Slavlta Sa M a i c ă . A c e a s t ă minune

r ~ n ~ p r a s n i : ~ ş ~ ă m ă d ~ e ~ e ? - ~ a i d e c â t , a î n t ă r i t pe m u l ~cel. ce ~ o : a l a ~ m c r e d i n ţ a Ş l-a mtors la c r e d i n ţ ă pe m u l ţ i~ t r e l ~ d e l , lar el au m ă r t u r i s i t pe Dumnezeu pe care-L r ă s

t 1 ~ s e r a , pe . I?omnul Iisus Hristos, ş au proclamat-o peSfanta Sa Malca ca N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu.

115. Ş ~ s t f e l , cu o s l a v ă ş o l a u d ă î n c ă ş mai s t r ă l u c i t o a re, Apostolii au luat din nou pe umerii lor vrednici sicriul locuit de l ~ ă . ş s l ă v i t al Sfmtei Î m p ă r ă t e s e , p ă z i t prin po~ t ; l C ~ cerulUl Ş a p ă m â n t u l ~ n e v ă z u t împodobit de o ş t i r i l emgerilor Ş a r ~ a n g h e l i 1 o r , ş de laudele ş c â n t ă r i l e v ă z u t e ş

re;unoscute.Ş

l-au adus laG h e ţ i m a n i , ş

aua ş e z a t

în mormant trupul f ă r ă p r i h a n ă , sfântul tron trupesc al lui Dumne-

zeu, ~ f â n ~ a S f m ~ e l o r , ~ b ă v i r e a ftrii noastre, taina î n f r i c o ş ă t o a re mlJlocmd ururea dmtre Dumnezeu ş omenire, cetatea luiDumnezeu din pricina c ă r e i a e n u m i t ă s l ă v i t ă din neam în~ e a m , muntele în care i-a p l ă c u t lui Dumnezeu s l o c u i a s c ăm care s-au a r ă t a t venirile Dumnezeului ş Î m p ă r a t u l u i n o s ~care este întru s f m ţ i , u ş cea î n c h i s ă prin care nimeni nu atrecut f ă r ă numai Domnul singur p ă z i n d - o î n c h i s ă : Fecioaracea s i n g u r ă printre m a i c ~ singura f ă r ă p r i h a n ă N ă s c ă t o a r e de

Dumn,ezeu. :-r.u ~ s t e de mirarea c Maica v i e ţ i i a fost p u s ă înmormant, caCl Ş Flul e Care e î n s u ş i v i a ţ a ş nemurirea, asufent moartea. ~ J ? e a s c ă ş punerea în mormânt , dar p rinm o ~ e ~ S a ~ f i 1 f f i 1 C l t moartea ş a d ă r u i t lumii v i a ţ ă . Nu se

cuvme m s sa .trecem sub t ă c e r e felul în care a fost a ş e z a t~ P U : F:clOarel, cum l-au purtat în mormânt ş au a ş e z a t si-

cnul mcarcat de c o m o a r ă n e p r e ţ u i t ă . C ă c i au trebuit s ridicetrupul f ~ r i c i t ~ i ~ i c r i u ş sf-l a ş e z e în mormânt, ş t o ţ i S f m ţ i iApostoh Ş c e i l a l ţ l care îl m s o ţ e a u au fos t î n f r i c o ş a ţ i ş n-au

108

116. Din nou, a ş a d a r , t o ţ i Apostolii au î n c r e d i n ţ a t luiPetru ş Pavel sarcina de a pune în mormânt sfântul trup, c ă c iEvanghelistul Ioan purta c ă ţ u i a ş t ă m â i a cu t ă m â i e Î!lmiresm a t ă trupul sfânt al Î m p ă r ă t e s e i , ş îl umplea de lacrimi.

Atunci Petru ş Pavel n-au atins sfântul rup cu mâinile lor, ciau luat f â ş i i l e ce atârnau ici colo plini de evlavie ş h o t ă r â r e , ş a ş au ridicat fericitul trup din sicriu ş l-au a ş e z a t în mor-

mânt, ei Apostolii v e s t i ţ i ş cu totul h o t ă r â ţ i care s l u j i s e r ă ş c i n s t i s e r ă cum se cuvine ş cu vrednicie pe Fiul s ă ş în chipa s e m ă n ă t o r ş pe Preasfânta M a i c ă , c i n s t i t ă de îngeri ş deo a m e ~ pe care toate neamurile o l a u d ă ş o fericesc, cum aspus-o î n s ă ş i Fericita cu propria ei g u r ă 1 3 . Astfel, când a c e a s t ăs f â n t ă ş S f â n t ă a Sfmtelor, t rupul preabinecuvântate i deDumnezeu ş pururea Fecioarei Maria a fost pecedu it în

mormânt, S f m ţ i i Apostoli au r ă m a s acolo trei zile, ascultândfrumoasa psalmodie a s f m ţ i l o r î n g e r ~ psalmodie dulce ş dor i t ă , pe care limba oamenilor nu o poate z u g r ă v ~ precum

spune prorocul David: Treceam cu m u l ţ i m e mare spre casa lui

Dumnezeu, în glas de bucurie fi de l a u d ă ji în sunet de s ă r b ă t o a r e 1

Glasul P a ş t e l u i , c ă c i acolo era cu a d e v ă r a t acest loc, s ă l a ş u lD o m n u l u ~ casa m i n u n a t ă a lui Dumnezeu , în care i-a p l ă c u ts l o c u i a s c ă Domnului s l a v e ~ Dumnezeului ş Î m p ă r a t u l u ip ă c i i .

117. Î n s ă martor i vrednici de crezare ş n e m i n c i n o ş ine-au î n ş t i i n ţ a t ş acest lucru,. ş este vrednic de c ~ e z a r e ş sigur c în adunarea S f m ţ i l o r Apostoli la moartea I m p ă r ă t e s e iunul dintre Apostoli, prin voia p r o v i d e n ţ e ~ n-a putut s fteî n ş t i i n ţ a t î m p r e u n ă cu c e i l a l ţ i 1 5 . Ş S f m ţ i i Apostoli l-au a ş t e p tat ca s d o b â n d e a s c ă ş el binecuvântarea prin întâlnirea cutrupul cel binecuvântat ş fericit. A treia zi î n s ă a sosit ş Apostolul acesta ş i-a g ă s i t pe c e i l a l ţ i prieteni ai s ă p r e g ă t i ţ is cânte psalmi în f a ţ a mormântului sfânt. A au?:it ş el psal

modia dulce a îngerilor ş i-a rugat pe S f m ţ i i Apostoli s des-109

c h i d ă mormântul cinstit pentru a vedea trupul s l ă v i t al Preasfmtei N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu. F e r i c i ţ i i Apostoli au ascultat cererea fratelui lor prin porunca Duhului Sfânt ş au des

Toma, s se c u n o a s c ă mutarea trupului în chip n e s t r i c ~ c i o sf ă r ă p r i h a n ă al Sfmtei ş Pururea S I ă v i t e i t : T ă s c ă t ~ , : u : e l deDumnezeu ş Pururea Fecioarei Maria. AtunCi S f m ţ n Apos



chis mormântul cu f r i c ă . Ş când l-au deschis, n-au mai g ă s i ttrupul s l ă v i t al sfmtei Maici a lui Hristos, c ă c i fusese mutatacolo unde voise Fiul ş Dumnezeul ei. C ă c i a ş cum AcestaS-a supus mormântului, când a suferit moartea în trup pentru

mântuirean o a s t r ă ş

' înviat a treiaz to t

a ş i-a

p l ă c u t s fie

pus în mormânt ş trupul f ă r ă p r i h a n ă al Preasfmtei Maici ş ea s fie m u t a t ă în n e s t r i c ă c i u n e a cea v e ş n i c ă d u p ă cum a voit, sau ca cele d o u ă materii s fie unite din nou una cu alta,c ă c i a ş i-a p l ă c u t Ziditorului a toate s ă c i n s t e a s c ă pe N ă s c ă -toarea Lui16 , d u p ă cum ş t i e El, singurul Î m p ă r a t al slavei ş Domn al v i e ţ i i ş al m o r ţ i i . A ş a d a r , mormântul s-a g ă s i t gol.Dar f â ş i i 1 e ş giulgiul în care au a ş e z a t - o le-au aflat, î n s ă trupulFecioarei nu mai era, ci fusese î n ă l ţ a t la Fiul ş Dumnezeul e ca s ă v i e ţ u i a s c ă î m p r e u n ă cu El ş s î m p ă r ă ţ e a s c ă î m p r e u n ăcu El ş a ş a f ă c u t s urce firea n o a s t r ă în Î m p ă r ă ţ i a cea v e ş n i c ă , nu numai prin Fiul s ă u , ci ş prin Maica Sa.

118. A t u n c ~ f e r i c i ţ i i Apostoli s-au umplut de uimire ş bucurie ş au ş t i u t c întârzierea unuia dintre Apostoli s-a întâmplat prin voia p r o v i d e n ţ e i pentru descoperirea acestei tai-ne, ca pentru el s se d e s c h i d ă mormântul ş s se v e s t e a s c ămutarea sfântului trup. Ş au l ă u d a t pe Hristos care a cinstit-ope Preasfânta ş Preacurata Sa M a i c ă , c ă c i erau plini de lumina ş mireasma mormântului sfânt în care fusese a ş e z a t trupul

Sfmtei Fecioare cel mai d e s ă v â r ş i t decât cerurile. Ş i - n to t ţ i nutul G h e ţ i m a n i l o r s-a r e v ă r s a t s t r ă l u c i r e a ş mireasma. Auînchis deci din nou sfântul monnânt, iar s l ă v i t a mutare aSfmtei N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu a fost p r o p o v ă d u i t ă în lumea î n t r e a g ă . S-a spus ş a ajuns p â n ă la urechile noastre cuvântul c Apostolul care a venit a treia zi era Toma sosit dinIndia17, pentru c ă a ş a cum o d i n i o a r ă Învierea lui Hristos s-af ă c u t ş mai v r e d n i c ă de crezare pr in Toma, atunci cândDomnul a it1trat prin u ş i l e încuiate în ziua a opta ş i-a a r ă t a t

lui toate r ă n i l e ş coasta Sa s f â n t ă , to t a ş ş acum, d a t o r i t ă lui110

t o d u p ă r u g ă c i u n e ş s a l u t ă r i între o l a l t ă , s-au î m p r ă ş t i a t dinnou fiecare în ţ a r a p r o p o v ă d u i r i i l u ş îi î n v ă ţ a u pe t o ţ i p ă g â -ni i în c r e d i n ţ a cea d r e a p t ă d u p ă porunca ş cu a j ~ t o ~ D ~ ~ -nului ş cu lucrarea minunilor. Astfel, deel, c e ~ e Ş i o . ş t i r i l ~îngerilor s-au cutremurat prin u r c u ş u l sufletulm lar mal apOial trupului Preasfmtei ş F ~ r i c i t e i ~ F e : i o a r ~ . I p ă m â n t u l Aafost s f m ţ i t prin purtarea el pe 'pamant Ş prm. p ~ e r e a mmormânt ş de la sfmtele v e ş m m t e ale trupulm sau. T o ~ t ~v ă z d u h u r i l e ş toate f ă p t u r i l e au primit har prin vederea el Ş b u n ă t a t e a ei n e v ă z u t ă ş n e î n c e t a t ă , ş tot p ă m â n t u l ş toatec e t ă ţ i l e ş toate sufletele c r e d i n c i o ş ~ o r s - . a ~ u n . : P I ~ t ş a,: ~ p o ~rit prin lucrarea n e î n c e t a t ă a minunilor el Ş ?rm v . m d e ~ ă r i l e Ş b u n ă t ă ţ i l e n e n u m ă r a t e pe care Sfânta Malca lm H ~ s ~ o s l .a r a t ă peste fiecare. Ş cine fi.în stare s p o ; e s t e a s c ~ aJutoa:Jrele ei ş grija ei pentru nm t o ţ i , sau ce limba va rosu cum secuvine m u l ţ i m e a b u n ă t ă ţ i l o r sale?

119. Vom face cunoscut acum în cuvântul nostru întruslava lui Hristos Dumnezeu ş întru lauda Sfmtei ş Preacuratei Sale M a i c ~ n ă d e j d e a n o a s t r ă ş mijlocitoarea n o a s t r ă atu turor felul în care N ă s c ă t o a r e a de Dumnezeu a trimis car e l i c v ă ' d o r i t ă v e ş m â n t u l ei n e s t r i c ă c i o s marii c e t ă ţ i a Constantinopolului, ş felul în care a c e a s t ă cetate i-a fost d a t ă îndar de poporul credincios, ş felul în care ea a desemnat-o ca

o c o m o a r ă n e a t i n s ă a Bisericii18

. Pe vremea lm Leon, mareleî m p ă r a t credincios al elinilor, ce d o ~ t ~ u p ă M a r ~ i a n , a fost doi p r i n ~ unul numit GalblOS Ş c e l ă l a l : Candito.s., Elerau f r a ţ i prin fire ş f r a ţ i prin b u n ă t a t e , erau l f f i p o d o b l ţ 1 d to t lucrul bun a f a r ă de unul singur, care este culmea a to t binele, a d e v ă r a t a c r e d i n ţ ă . Erau l i p s i ţ i de ea c ă c i f u s e s e ~ ~ c u ~p r i n ş i de erezia n e s ă b u i t ă a lui Arie. Ei ţ i n e a u de familia l ~ Aspar ş Artaburios, care în acea v r e ~ e ~ v e a rr;are ~ u t e r ~cetatea î m p ă r ă t e a s c ă . Ş Dumnezeu l-a iertat m. chip vadit,c ă c i ei erau sprijinul ereziei lui Arie, dar harul lm Dumnezeu

111

lii.u i-a l ă s a t pe Galbios ş Canditos în erezie, din pricina fapf telor lor bune, ci i-a întors de la r ă u t a t e a lor spre a d e v ă r p â n ă, acolo încât nu numai c s-au î n t ă r i t pe ei î n ş i ş i în c r e d i n ţ a

era î n g ă d u i t unui iudeu s m ă n â n c e a l ă t u r i de comeseni c r e ş tini. Dar ei au trimis s m e a r g ă la ea dându-i de ş t i r e c aceasta nu e o p i e d i c ă : "Vei gusta hrana p r e g ă t i t ă de tine ş



o r t o d o x ă , dar i-au î n v ă ţ a t binele ş i-au c ă l ă u z i t spre mântuire

pe m u l ţ i a l ţ i i ce f u s e s e r ă î n v ă ţ a ţ i s fie în r ă t ă c i r ~ u m a c e ş t i as purtau bine ş în chip ortodox, au avut i n i ţ i a t i v a unei mi

lostiviri ş mai mari ş a unei b u n ă t ă ţ i î n c ă ş mai sporite f a ţ ăde cei s ă r a c i spre a-i p l ă c e a întru totul Domnului. De aceea,

Preasfânta ş n e p r i h ă n i t a M a i c ă a lui Hristos a socot it lucru

bun s dea ceva d in rufele ei ne s t r i c ă c i o a s e acestei c e t ă ţ i . I-a

p l ă c u t ca a c e a s t ă p r o v i d e n ţ ă s se s ă v â r ş e a s c ă prin a c e ş t i oa

meni,Jlrieteni ai lui Dumnez@ Ş lucrul s-a petrecut în felulu r m ă t o r .

120. Le-a venit în gând p r i n ţ i l o r dragostea ş d o r i n ţ a de a

merge la Ierusalim s se închine la locurile sfmte. Ei l-au în

ş t i i n ţ a t de aceasta pe î m p ă r a t u l Leon ş pe î m p ă r ă t e a s a Ve

rina, iar din porunca lor au plecat î m p r e u n ă cu ei m u l ţ i din

prietenii lor ş un mare n u m ă r de o ş t e n i . Ei au ajuns în Palestina ş au luat-o pe calea ce duce în Gali leea spre a vedea ş Nazaretul ş Capernaumul. Când au sosit acolo, era s e a r ă ş trebuiau s p o p o s e a s c ă . Ş acest lucru s-a f ă c u t prin provi

d e n ţ a lui Dumnezeu, ş au fost g ă z d u i ţ i într-un sat mic în care

printre m u l ţ i a l ţ i i locuia ş o femeie f e c i o a r ă î n a i n t a t ă în vâr

s t ă , e v r e i c ă d u p ă lege, dar î n t ă r i t ă ş c u v i i n c i o a s ă prin toate

faptele, c ă c i sufletul s ă a fost pentru o vreme t ă r â m al întu

nericului, dar ş vehicul pentru a primi lumina c u n o ş t i n ţ e i de

Dumnezeu. La a c e a s t ă femeie în v â r s t ă era d e p u s ă comoarav e ş m â n t u 1 u i sfânt al s l ă v i t e i Maici a lui Hristos. Ş prin provi

d e n ţ a D o m n u l u ~ în casa ei au popositGalbios ş Canditos. Ş când s-au a ş e z a t la c i n ă , s-au uitat î n ă u n t r u l c a s e ~ ş au v ă z u to a l t ă c a s ă în care erau aprinse multe l u m â n ă r i . Era p l i n ă de

mireasma t ă m â i e i ş m u l ţ i bolnavi erau c u l c a ţ i acolo. Astfel

ş i - a u dat seama c era un lucru dumnezeiesc î n ă u n t r u ş au

fost c u r i o ş i s ă ş t i e ce anume era. S-au dus deci ş au chemat-o

pe b ă t r â n ă s cineze cu ei ca s o întrebe despre acest lucru.

Dar ea n-a vru ts v i n ă ş

a pretextat porunca Legii,c ă c i

nu

112

numai din aceasta. Vei ş e d e a cu no i doar pentru cuvânt ş ca

s vorbim!" Femeia a ascultat de cei doi i l u ş t r i patricieni ş s-a

dus la e s-a a ş e z a t ş a început s le v o r b e a s c ă . D u p ă multe

cuvinte în jurul m e s e ~ au început s-o întrebe în a m ă n u n ţ i m ece ardea î n ă u n t r u l c a s e ~ c ă c i socoteau c e un lucru ce ţ i n e de

Legea cea veche.

121. Femeia î n s ă a vrut s p o v e s t e a s c ă despre aceste lu

c r u r ~ dar f ă r ă s le descopere pricina lor. A ş a d a r , ea le-a spus:

" V e d e ţ i , domnilor, m u l ţ i m e a de n e p u t i n c i o ş i ? Prin voia lui

Dumnezeu, demonii sunt a l u n g a ţ i în acest loc, orbilor li se

r e d ă vederea, ologilor mersul, surzii aud ş orice b o a l ă e t ă m ă d u i t ă " . Dar i l u ş t r i i patricieni, i s c u s i ţ i ftind, i-au spus d in

nou: " Ş care e pricina atâtor minuni? P o v e s t e ş t e - n e - o ! " Ş ea

a spus: ,, 0 predanie s t r ă m o ş e a s c ă a ajuns p â n ă la no i c în

acest loc Dumnezeu S-a a r ă t a t unui patriarh ş de atunci a

venit harul în acest loc". Când î n s ă elinii au auzit aceasta, s-au

îndoit c ea le spusese a d e v ă r u l . Ş din ~ o i-au cerut s spu

n a d e v ă r u l , " c ă c ~ ziceau, pentru aceasta am îndurat ostene

lile ş c ă l ă t o r i a , ca s ne învrednicim s ne. î n c h i n ă m Locurilor

Sfmte". Ea a vorbit din nou: "Nu ş t i u nimic mai mult!" Ş din

nou a c e ş t i a ş i - a u dat seama c nu le spunea a d e v ă r u l , c ă c iSfânta Î m p ă r ă t e a s ă ce voia s le d ă r u i a s c ă bizantinilor marea

c o m o a r ă le spunea în i n i m ă s caute a d e v ă r u l . De aceea, ei au

cerut cu mai m u l t ă s t ă r u i n ţ ă ş implorare s le s p u n ă a d e v ă r u l ,ş s-au jurat cu j u r ă m â n t mare s o s i l e a s c ă s s p u n ă a d e v ă r u l .Atunc i e a a vorbi t din adâncul sufletului - ş lacrimile îi cur

geau, a pr ivi t în jur ş le.:a spus cu r u ş i n e : " B ă r b a ţ i l o r , n i m ă nu i n-a fos t d e s c o p e r i t ă a c e a s t ă t a i n ă p â n ă în ziua de a s t ă z ~c ă c i p ă r i n ţ i i mei mi-au î n c r e d i n ţ a t - o cu j u r ă m â n t mie, singura

lor f t i c ă . Ei au poruncit aceasta unei fecioare ca la rândul ei

aceasta în ceasul m o r ţ i i s o î n c r e d i n ţ e z e unei alte fecioare

celei pe care o v e d e ţ ~ c i n s t i ţ i ş i l u ş t r i patricieni. A ajuns p â n ăla noi în familia mea obiceiul ca o femeie s r ă m â n ă f e c i o a r ă ,

113

dar acum nu mai este nimeni pe l â n g ă mine ca s i-o po t în

ş t i i n ţ a . De aceea v ă d e s c o p ă r v o u ă lucrul. Ş i a t ă , p ă z i ţ i acest

cuvânt. Acolo se g ă s e ş t e într-un scrin haina Mariei N ă s c ă t o a -

M e ş t e ş u g a r u l a f ă c u t cu m i se poruncise. Au poruncit de

asemenea s se ţ e a s ă ş o învelitoare c u s u t ă de aur, m â n d r ăfoarte, peste s i c r i a ş , iar când au cerut s se roage la locurile



rea de Dumnezeu, c ă c i a ş am fost î n ş t i i n ţ a ţ i de bunicii n o ş t r ic N ă s c ă t o a r e a de Dumnezeu Maria în clipa m o r ţ i i sale a l ă sat celor d o u ă femei care o slujeau cele d o u ă haine ale sale.

Un a din ele era din familia mea. Bunica a luat haina ş a a ş e

zat-o într-un scrin,l ă s â n d - o m o ş t e n i r e

ding e n e r a ţ i e

în gener a ţ i e . Ş a dat porunca atunci ca o f e c i o a r ă s ă p ă z e a s c ă a c e a s t ăc o m o a r ă , iar acum scrinul se g ă s e ş t e în mijlocul casei iar î n ă untru se a f l ă v e ş m â n t u l Fecioarei N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu

de unde se fac minunile. Aceasta e c i n s t i ţ i l o r , a d e v ă r a t a prici

n a l u ş acest lucru n-a fost descoperit n i m ă n u i din Israel".

122. I l u ş t r i i patricieni au r ă m a s u l u i ţ i ascultând aceasta, ş inima lor era î m p ă r ţ i t ă între t e a m ă ş bucurie, ş s-au aruncat

la picioarele femeii ş i-au spus: "Fii s i g u r ă c nimeni în Ieru

salim nu va auzi de la no i a c e a s t ă istorie drept m ă r t u r i e . Te

î n c r e d i n ţ ă n l Sftntei N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu î n s ă ş ~ dar î ţ cerem s petreci noaptea în locul unde- i a ş e z a t ă sfânta co

m o a r ă ! " Femeia a c o n s i m ţ i t ş au intrat în c a s ă , ş n-au dat

somn ochilor lor, nici dormitare genelor lor, ci t o a t ă noaptea

au petrecut-o în r u g ă c i u n i ş în c e r e r ~ aducând m u l ţ u m i r ipentru c au aflat un lucru bu n ş atât de mare. Când au v ă z u tt o ţ i bolnavii c u p r i n ş i de somn, au luat m ă s u r i l e scrinului în

care se g ă s e a o b o g ă ţ i e atât de s c u m p ă ş au copiat întru totul

forma lemnului. D i m i n e a ţ a au i e ş i t d e g r a b ă ş l u â n d u - ş i r ă mas bu n de la femeie, i-au spus: " D a c ă ai vreo nevoie la Ierusalim, spune-ne-o!, c ă c i la întoarcere vo m trece din no u pe

aici". Ea a r ă s p u n s : "N-am nevoie de nimic decât de r u g ă c i u ne a v o a s t r ă , ca s v ă r e v ă d din no u în pace". Ş Galbios ş Canditos s-au dus la Ierusalim ş au împlinit f ă g ă d u i n ţ a f ă c u t ăD o m n u l u ~ s-au rugat la Locurile Sfinte, au î m p ă r ţ i t mari su

me de bani s ă r a c i l o r , m ă n ă s t i r i l o r ş bisericilor. Iar în timpul

ş e d e r i i lor acolo au chemat un m e ş t e ş u g a r poruncindu-i în

t a i n ă s le f a c ă un s i c r i a ş de cutare dimensiuni ş de cutare

f o r m ă , cu scânduri vechi, explicându-i to t ceea ce era nevoie.

114

sftnte ş la m ă n ă s ~ au dobândit r u g ă c i u n e a tuturor ş bine

cuvântarea p a t r i a r h u l ~ ş au plecat luând-o din no u pe dru

mullor. Ş aveau cu ei s i c r i a ş u l f ă c u t de ei ş au ajuns în statul

cu pricina ftind g ă z d u i ţ i cu bucurie în a c e e a ş i c a s ă a b ă t r â n e i .1-au

d ă r u i t l u m â n ă r imândre

ş m u l t ă t ă m â i e ş miresme alese.Femeia i-a primit pe i l u ş t r i i patricieni cu e m o ţ i e ca pe n i ş t e

prieteni ş rude.

123. Ei î n s ă i-au cerut din no u s stea în c ă m a r a comorii

harului, ş î n c ă o d a t ă ea le-a î n g ă d u i t . Au intrat acolo de-a

dreptul, î n c h i n â n d u - ş i r u g ă c i u n i l e lui Dumnezeu. Ş au cerut

SfUltei Sale Maici cu lacrimi a r z ă t o a r e ş au spus: "N u suntem

în n e ş t i i n ţ ă n o robii t î m p ă r ă t e a s ă s l ă v i t ă , de ceea ce i s-a

întâmplat lui Oz a când a atins c u m ân a chivotul Legii19. Cu m

deci n o care suntem v i n o v a ţ i de multe f ă r ă d e l e ~ vo m în

d r ă z n i s atingem acest chivot în care se p ă s t r e a z ă o aseme

ne a c o m o a r ă ? C um v o m întinde mâna n o a s t r ă asupra lui d a c ănu dai tu î n s ă ţ i porunca? De aceea, î ţ cerem ş te r u g ă m s î m p l i n e ş t i d o r i n ţ a inimilor noastre, c ă c i suntem dornici c ducem a c e a s t ă c o m o a r ă în cetatea ce c i n s t e ş t e numele t ă u , ca

s fte pentru ea ocrotire v e ş n i c ă ş meterez de netrecut!" Au

adus a c e a s t ă cerere t o a t ă noaptea, iar d i m i n e a ţ a au v ă r s a t la

crimi ş au fost m u l ţ u m i ţ i c Maica lui Hristos Dumnezeu a

ascultat r u g ă c i u n e a lor. S-au apropiat de arca s f â n t ă cu f r i c ă ş cutremur, c ă c i t o ţ i cei ce erau acolo a d o r m i s e r ă somn adânc.Au luat arca ş au acoperit comoara lor cu b u n ă p l ă c e r e a harului dumnezeiesc, iar în locul ei au a ş e z a t -o pe cea care fuse

se m e ş t e ş u g i t c o n f e c ţ i o n a t ă d u p ă a s e m ă n a r e a ei la Ierusalim,

ş i - a u acoperit-o cu a c o p e r ă m â n t u l ţ e s u t în aur pe care îl f ă c u s e r ă . Iar d i m i n e a ţ a , au salutat devreme femeia dându-i pace,

ş i-au a r ă t a t frumosul a c o p e r ă m â n t cu care a c o p e r i s e r ă chi

votul ş care a p l ă c u t femeii, ş i-au f ă g ă d u i t c acela va r ă n l â ne acolo pururea. Apoi au dat tuturor celor bolnavi ş ologi

bani ş au plecat cu bucurie pe drunlullor. Ş când au ajuns la

115

Constantinopol, care e cetatea B i z a n ţ u l u i , n-au vrut s f a c ăcunoscut lucrul s l ă v i t nici î m p ă r a t u l u i , nici patriarhului, c ă c ise temeau ca î m p ă r a t u l s nu le ia a c e a s t ă c o m o a r ă p r e ţ i o a s ă

ca b o g ă ţ i e v e ş n i c ă pentru poporul credincios ş pentru cetatea

slujitoare a lui Dumnezeu, în el nefiind a ş e z a t e t ă b l i ţ e l e gra

vate ale lui Moise20, ci v e ş m â n t u l sfânt ş cinstit al S I ă v i t e i ş Preabinecuvântatei N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu, în care a fost



ş s fie l i p s i ţ i de acest lucru bun. Ei se gândeau s p ă s t r e z ~acest m ă r g ă r i t a r p r e ţ i o s a l ă t u r i de altele cu ajutorul Sfmte1

N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu. Locul în care se g ă s e a u casele lor

era aproape de zidul dinspre mare, ş se numea Vlaheme.

Acolo au zidit o b i s e r i c ă ş au fost cu r â v n ă în toate s nu sedescopere secretul lor. De aceea au .închinat biserica z i d i t ănumelui Apostolilor Petru ş Marcu. I n ă u n t r u au a ş e z a t ma

rea c o m o a r ă , ş s-au ostenit s î m p o d o b e a s c ă sfântul l o c a ş cuo psalmodie n e î n t r e r u p t ă ş cu o t ă m â i e re Î ! 1 m i r e s m a t ă ne

c o n t e n i t ă ş cu s f e ş n i c e ş cu l u m â n ă r i neîncetat aprinse, ş a ş secretul a fost ţ i n u t m u l t ă vreme ascuns.

124. Î n s ă Sfmtei Î m p ă r ă t e s e , n ă d e j d e a ş mijlocirea c r e ş tinilor, nu i-a p l ă c u t ca un astfel de lucru bun s se m ă r g i -n e a s c ă

numai la doip r i n ţ i , ş s

fie trecut cud e s ă v â r ş i r e

subt ă c e r e , ş ca d e s f ă t a r e a de a c e a s t ă b o g ă ţ i e c o m u n ă tuturor s fie doar a celor doi. Ş a dat de ş t i r e inimilQI vrednicilor p r i n ţ !s descopere taina a s ~ s ă . A ş a d a r , ei au intrat la Leon, î m p ă ratul creamcios ş shijit(;"r al lui Dumnezeu, ş au povestit

a c e a s t ă t a i n ă dându-i de ş t i r e în ce chip p r e ţ i o a s a c o m o a r ăsosise cu a d e v ă r a t în cetatea î m p ă r ă t e a s c ă . Credinciosul î m p ă -rat auzind aceasta s-a umplut de bucurie mare. Numaidecât a

dat vestea despre comoara a s c u n s ă , iar Galbios ş Canditos,

f e r i c i ţ i i ce s ă v â r ş i s e r ă a c e a s t ă slujire d u m n e z e i a s c ă , e ~ a u cin

s t i ţ i de c ă t r e t o ţ i . Atunci Leon, î m p ă r a t u l slujitor allU1 Dum-

nezeu, ş Verina, î m p ă r ă t e a s a c r e d i n c i o a s ă , au zidit în acel loc

cu danii î m p ă r ă t e ş t i o b i s e r i c ă m ă r e a ţ ă , ş au g ă t i t un chivot

de aur ş argint ş au pus în el comoara s f â n t ă , ş au împodo

bi t biserica cu daruri ş podoabe n e n u m ă r a t e spre v e ş n i c a lor

pomenire. Î m p ă r a ţ i i Leon ş Verina ş i - a u s f â r ş i t vremea dom-

niei lor în b u n ă t a t e ş b u n ă v o i r e , ş au trecut la v i a ţ a cea v e ş -n i c ă . De asemenea, Galbios ş Canditos, c r e d i n c i o ş i i ş a d e v ă -r a ţ i i slujitori ai Sfmtei N ă s c ă t o a r e d e . D u m n e z e ~ ~ - a ~ s ~ cu

c r e d i n ţ ă în slujba lui Dumnezeu. Chivotul tame1 msa a ramas

116

î m b r ă c a t nu numai trupul ei f ă r ă p r i h a n ă ş n e s t r i c ă c i o s , dar,

în clipa în care Hristos Dumnezeu S-a întrupat ş S-a n ă s c u tdin ea pentru mântuirea n o a s t r ă ş a fost prunc, a fost î n v ă l u i tş El nu o d a t ă în acesta, sugând laptele d u p ă rânduiala suga.-

rilor, El care e v i a ţ a ş Care face s c r e a s c ă to t trupul. De aceea, acest v e ş m â n t sfânt al preacuratei ş I ă u d a t e i N ă s c ă t o a r ede Dumnezeu a r ă m a s nestricat de atunci ş p â n ă în ziua de

a s t ă z i . În a c e l a ş i chip, Sfânta M a i c ă P r e a e u r a t ă a lui Hristos a

d ă r u i t a c e l e a ş i c e t ă ţ i ş brâul care încingea trupul ce L-a cu

prins pe Cel Necuprins, pe Î m p ă r a t u l a toate. Ş pentru aceas

ta a fost z i d i t ă frumoasa b i s e r i c ă a î m p ă r a ţ i l o r c r e d i n c i o ş i în

tru slava Preasfmtei N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu ce se n u m e ş t eChalkoprateia, ş aici e p ă s t r a t brâul n e s t r i c ă c i o s , ca o c u n u n ăde

s l a v ă ş zid al

c r e d i n ţ e itari a

c e t ă ţ i i ş c h e z ă ş i ede

b i r u i n ţ ăpentru î m p ă r a ţ i i slujitori ai luiDumnezeu21

.

Epilog

125. Ce gând va n u m ă r a ş cea l a u d ă va rosti, sau ce m â n ăva scrie cu m e ş t e ş u g u l c ă r ţ i i m u l ţ i m e a n e n u m ă r a t ă a harurilor

ş b u n ă t ă ţ i l o r Sfmtei N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu Pururea Fec i o a r ă pe care le-a a r ă t a t ş pe care le a r a t ă din zi în zi nea

mului omenesc1? Ea este

~ j l ~ c i t o a r e a ~ ă t o a r e - I ~ ~ n t r u -loti c e ~ ~ e ~ . ~ h e a ; : E ă~ g F ~ u l ei, Hristos Dumnezeu,

liman l i n i ş t i t al tuturor celor c l ă t i n a ţ i de valuri,

i z b ă v i t o a r e din valurile lumii ş ale trupului,

c ă l ă u z i t o a r e a v i e ţ i i tuturor celor r ă t ă c i ţ i ,c ă u ~ ă t Q ~ e ş î n t o r c ă t o a r e a c e l o r y i e r d u ~

117

ajutorul ş ~ ! e r e a celor } n < ; ~m(l.ocitoarea celor r a p i ţ i ,învierea lui Adam celui c ă z u t ,p-i!nicirealacrimiIor E v ~ :

_ ~ f u ! - . § . l o ~ o z i . c ; l ~ 2 u b _ş ţ ă p â n i : - e a f ~ ! u r i t ~ o r pat:!!ni,~ a L e a oamenilor ş c ă d e r e a demonilor- -- ------- - -...'

stânca V i e ţ i i din care-curge apa nemurirn: pentru

cei î n s e t a ţ i ,



mâniâietoarea celor ce jelesc,

scaunul Î m p ă r a t u l u i , care p o a r t ă pe Cel ce p o a r t ă toate,

înnoirea lumii învechite,

scara ce u r c ă la cer, pe care a coborât Dumnezeu

pe p ă m â n t ,podul ce duce p ă m â n t u l l a cer,

uimirea îngerilor,_

rana demonilor,

r ă d ă c i n a supunerii ş ne s t r i c ă c i u n i i ,rOQ ~ Q ; l u r i t Q - &

cea care a l u c r ~ t L u c r ă t o ~ J ~ ~ t e E _ ~ . Q ~ ~ ~ o r~ c a r e a f ă c u t s î n f l o r e a s c ă R ă d ă c i n a mântuirii,

brazda care a f ă c u t s ă î n f l o r e a s c ă Spicul c Î 1 ! - t y e ş ţ e- - i n i m i l ~ - -

- -- -- ,masa ce p o a r t ă Fericirea v e ş n i ~ ă ,

I ( t ă m â i a adusi lui Dumnezeu s2re ajutorul nostru,I .- -

" folosullumii,

pricina î n d r ă z n e l i i celor m o r ţ i la Dumnezeu,

maica Bunului P ă s t o r ,staulul oilor î n ţ e l e g ă t o a r e , ~ j ; o n i t g a r e a v r ă i ~ a ş i l o !

n e v ă z u t i ,cea 2a;:e d e ~ ~ h i d e u J _ i l ţ - ! a i u l ~ ,

gI;:;ulnewgrumatal

apostolilor,sprijinul nebiruit al ucenicilor,

t ă r i a ş puterea c r e ş t i n i l o r ,; o ~ i i - Zilei neînsânge!ate,na.;catoarea-Soarelui r u = ~ t ă ţ i i ,

~ ; prin care--;;: fost i z g o n I t ă s t ă p â n i r e a m â n c ă t o r u l u ir ă c n i t o r ,

s:ea p r c a ~ e _ S - a a r ă t a t 0 â 1 ) . t u i t o r u l _ H J i s t ~ s p - : . ~ e ~oamenilor,

cea prU;care-am fost i z b j v i ţ i de n o r a ~ u l multor p ă c ~ t ~---- -118

s ţ â l p u l Luminii ce c ă l ă u z e ş t e ş l u m i n e a z ă e cel/ întuneca - - .

v a s c l - ~ Mana p o g o r â t ă din cer,

p ă m â n t u l f ă g ă d u i n ţ e i care o d r ă s l e ş t e b l â n d e ţ e a ,floarea n e s t r i c ă c i u n i i cununa podoabelor,pilda v i e ţ i i î n g e r e ş t i ,pomul stufos la umbra c ă r u i a se odihnesc cei o s t e n i ţ i ,n ă s c ă t o a r e a care ne-a i z b ă v i t din robia î n ş e l ă t o r u l u i ,ajutorul nostru în f a ţ a Dreptului J u d e c ă t o r ,cea care ş t e r g e zapisul g r e ş e l i l o r noastre,

v e ş m â n t u l celor go i de tot binele,~ - - - ~ - - - - - - - - ~ - - - ~ - - - ~ ..~ ş tainei celei mari,

s l ~ o i d i î i c i a c r e d i n c i o ş i l o r- - - - - - - ~ ,

~ ~ u p r ~ ~ e D - u n . ; ~ ~ u Cel Necuprins,scaunul sfânt al Cehii ce ş a . d e pe heruvimi, -

locuitoare î m p o d o b i t ă de s l a v ă pe l â n g ă serafimi,~ ~ e l ţ e în eri ş i o ~ s : n i ,~ ~ ~ ~ _ u ~ ! l ~ E i o r i a ş n a ş t e r ~ a , ftind în a c e l a ş i timp~ f ă r ă p r i h a n ă ş M a i c ă a "lui Emanuil;. -------- - - - - ~ --

ea pnn care s-a aezlegat blestemul, cea prin care s-aq ~ Q U ~ ! --,- ----

cheia I m p ă r ă ţ i e ~p r i c i n ~ b u n ă t ă ţ i l o r v e ş n i c e ,vasul In elepciunii lui Dumnezeu,somoara ronielLui:;- __o - . ~ stâlpulfeci-;)rie4----

- - - - - . : - -u ş V i e ţ i i ,temeiul înnoirii noastre------ ----------- . ....---- '_pricina m i l o _ s ţ i v i r i i d u m n e z e i e ş t i f a ţ ă de oameni,

cununa Soarelui Celui N e v ă z u t- - - - - -- -'s t r ă l u c i r e a l i p s i t ă de u m b r ă a Luminii,

scânteierea ce face s ă s t r ă l u c e a s c ă sufletele. ,

119

tunetul ce l o v e ş t e pe v r ă j m a ş i ş demonii î n ş e l ă t o r ~cea care face s salte Izvorul V ~ ~ ţ i j . ,bm care c u r ă ţ ă gindurile,------------ --- ; ---

Doisprezece ş m u l ţ i a l ţ i i care i-au urmat v e n i ţ i într-o c l i p ă s s l ă v e a s c ă pe Sfânta ş S I ă v i t a M a i c ă a Domnului, ş au descoperit acolo taina celei de-a Doua Veniri, d u p ă cum spune



potir ce r ~ ~ ~ s a b_ucuna,

co:rtuICuvântului lui Dumnezeu,_

Sfânta Sfmtelo,:mai presus de orice s f m ţ ~ ~ ~ ,chivotul ales Ouhului Sfânt,

cununa c m s . u t ă J ! - ~ p ă r a ţ i l o rce

s l u j e ~ l Q ~ ~ e ucinstea ş podoaba arhiereilor v r e d ~ c i ş .. s f m ~turnul n e c 1 ă t i n a t al Bisericii s o b o r n i c e ş ~meterezul neapropiat al c e t ă ţ i i c r e d i n c i o ş i l o r , d ~ s F ţ e ~

David a spus: Cine m va duce la cetatea î n t ă r i t a " 2 care es.l!

adunare c r e d i n c i o ş i l o r v e n i ţ i din a d u n ă r i l e . p ă g â n i l o ~cea care v i n d e c ă n e p u t i n ţ e l e n o a s t r ~ ,nidejdea ş ajutorul sufletelor poas!!..e.126. Ş ce voi mai spune, c ă c i v r ~ m e a ~ l i p ~ e ş ~ e p e n ~

a povesti m ă r . e ţ i i l e ş renumele Preabmecuvantatei Ş Preasla-vitei noastre I m p ă r ă t e s e N ă s c ă t o a r e a de D ~ ~ z e ~ Ş ~ r u ~rea F e c i o a r ă Maria, ş chiar d a c ă s-ar aduna hmbile mgerilor Ş ale oamenilor ele nu vor fi în stare s laude ş s cânte d u p ă

, - -c u v i i n ţ ă ş vrednicie, nici eu cel n e p u t i n ~ i o s , _ n e ~ r e d n i c , . n e ş t i -utor ş bâlbâit, nu pot spune ce este randwt Ş vredrnc, d fericita M a i c ă a DomnuluiCelui milostiv ş iubitor de oamernva s f m ţ i acest cuvânt nepotrivit al nostru, g ă t i t cu harul ş darurile sale iar nu cu puterea ş ş t i i n ţ a n o a s t r ă 3 . De aceea, certuturor prietenilor lui Dumnezeu ş c r e d i n c i o ş i l o r ~ î Hristos

care l a u d ă pe Sfânta N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu , sa se a d u n ~pururea, î m p o d o b i ţ i cu r â v n ă ş i d ~ r i n ţ a g ă t e l i l o r d ~ h o : ~ -c e ş ~ ca s î m p l i n e a s c ă psalmodia Ş lauda dumnezeiasca macest s t r ă l u c i t praznic al Adormirii ei4, c ă c i e cu a d e v ă r a t ~ a re ş s l ă v i t ă ş î m p o d o b i t ă din toate p ă r ţ i l e , ? ş minuni ~ a Ş taine d u m n e z e i e ş t i s-au s ă v â . r ş i t întru ea. Ingerul Gavriil ven ind d in nou de la Dumnezeu s ă - i a n u n ţ e moartea , i-a datsemnul de b i r u i n ţ ă , ramura de finic, ca s arate c a fost. biruitoare a tuturor rânduielilor firii. Apoi S f m ţ i i Apostoh s-au

adunat din toatec o l ţ u r i l e

lumiir ă p i ţ i

de nori ; s-au strâns Cei120

Apostolul Pavel: D u p ă aceea, noi cei mi, care vom fi r ă m a s , vom fi

r ă p t ţ i î m p r e u n ă cu ei în n o n ~ ca s ă î n t â m p i n ă m pe Domnul în v ă Z d u hş a ş pururea cu Domnul vom fiS, t a i n ă d u m n e z e i a s c ă a r ă p i r i i demai apoi pe nori. Chiar ş a i c ~ la Adormirea F e c i o a r e ~ s-a si -

v â . r ş i t marea ş s l ă v i t a minune, venirea într-o c l i p ~ t ă a unuiatât de mare n u m ă r din toate c o l ţ u r i l e p ă m â n t u l u ~ din ţ ă r iî n d e p ă r t a t e , ş oprirea lor în Sion, în f a ţ a Maicii PurureaF e c i o a r ă . A p o ~ Hristos, Dumnezeu Fiul, Î m p ă r a t u l s l a v e ~Domnul ş Fiul s ă u , care a socotit bun s a d u c ă la f i i n ţ ă soarele, ş prin venirea Duhului Sfânt, s ă l ă ş l u i r e a în sânul ei ş întruparea din ea, El a s ă v â r ş i t Ieonomia mântuirii noastre, afost r . ă s ~ g n i t ş îngropat ş a înviat a treia z apoi S-a î n ă l ţ a t laceruri Ş a ş e z u t de-a dreapta T a t ă l u i . A c e l a ş i I m p ă r a t milostiva venit ş atunci cu m u l ţ i m i l e îngerilor ş ale arhanghelilor, ş a

cerut sufletul sfânt ş s l ă v i t al binecuvântatei ş fericitei SaleM a i c ~ ş l-a urcat în s ă l a ş ele s l ă v i t e ale T a t ă l u i S ă u , cele ce ochiul

n-a v ă Z ! ' t ş urechea n-a a u ~ j t ş la inima omului nu s-au sui0 pe care

le-a g ă t i t Dumnezeu celor ce-L iubesc pe E16, ş mai mult decât t o ţ ipentru Maica Sa f ă r ă p r i h a n ă .

127. Dar, din porunca D o m n u l ~ Dumnezeului ş Î n v ă -• ţ ă t o r u l ~ lor, A p o s t o ~ au dus din Sion în G h e ţ i m a n i trupul

sfânt Ş n e p r i h ă n i t al I m p ă r ă t e s e i lor, ş l-au a ş e z a t în mormânt ca o d i n i o a r ă Iosif ş Nicodim trupul lui Iisus. Ş a ş cum Domnul slavei a înviat a treia zi, to t a ş ş aici a treia zitrupul Sfmtei Maici n-a mai fost g ă s i t în mormânt, ci a fostmutat cum a vrut Fiul s ă u . A fost î n g r o p a t ă ca un mort d u p ărânduiala f ş a fos t m u t a t ă ca Maica lui Dumnezeu pentru

a î n t ă r i ş face v r e d n i c ă de crezare Învierea Fiului s ă u , Dom-

nul, ş luarea firii pe El care o î m b r ă c a s e din ea, î n t ă r i n d pro-

pria n o a s t r ă î n ă l ţ a r e ş a d e v ă r a t a n o a s t r ă ne s t r i c ă c i u n e ce vaveni. A ş cum n a ş t e r e a ei s-a f ă c u t în chip n e s t r i c ă c i o s , to t

a ş moartea ei a fost n e s t r i c ă c i o a s ă . D u p ă cum n a ş t e r e a ei afost mai î n a l t ă decât cuvântul ş decât fuea, to t a ş ş mutarea

121

ei a fost mai a d â n c ă decât rânduiala f u : e a s c ă a vremii. Ş a fost

uimire, c ă c i a ş cum sufletul ei a urcat la cer f ă r ă trup, a ş ş trupul ei a urcat f ă r ă suflet. Ea a a r ă t a t Fiului. ei ş i s l , : j i t o r i l ~ r

de c u v â n ~ ş puterea n o a s t r ă , ş nu suntem în stare s le p ă t r u n d e ~ Ş sa le rostim cu limba. De aceea, vom l ă s a deo

parte tatnele ascunse, c ă c i Domnul în cer ş pe p ă m â n t a f ă c u t



S ă i p ă r t ă ş i a ş d e s p ă r ţ i r e a ei. A urcat la cer prm har Ş sub ca

l ă u z i r e a Fiului ei înainte de învierea o b ş t e a s c ă , f ă c â n d u - n e s n ă d ă j d u i m în învierea ce va s ă v i n ă . A fost î n ă l ţ a t ă cu totul:

mai întâi deosebi cu sufletul ei sfânt, a tunci când a cerut-o

D o m n u l u ~iar mai apoi

ş trupul

f ă r ă p r i h a n ă d u p ăcum a voitDomnul. Astfel, m ă r t u r i s i m c o n ş t i i n ţ a o m e n e a s c ă pe care o

avea Fericita ş harul s l ă v i t cu care a p r e a m ă r i t - o Fiul ei. A ş se c i n s t e ş t e de c ă t r e t o ţ i acest praznic minunat, cinstire a în

gerilor ş a oamenilor, ş împodobit cu harul Sfintei N ă s c ă t o a re de Dumnezeu. Ş sorocul praznicului s l ă v i t este bun ş bi

necuvântat, p lin de roade, împodobit întru toate, culesul e

vestit, roadele pomilor ş to t felul de alte roade se r e v a r s ă , ş aceasta e de asemenea cinstea fu:ii noastre spre slava Zidito

rului ş a Vestitorului d e s f ă t ă r i l o r r a i u l u ~ ş toate acestea sunt

date spre cinstea acestui praznic sfânt, spre d e s f ă t ~ r e a î n c ~ ~n ă t o r i l o r s ă i . Este b u n ă ş folositoare pentru t O ţ i oamenu

a c e a s t ă vreme între zilele a n u l ~ p l i n ă de folos ş d e s f ă t a r e .128. Prin î n ă l ţ a r e a ş mutarea Sfmtei Fecioare, firea

n o a s t r ă a urcat acum la cer. Ca o d i n i o a r ă prin î n ă l ţ a r e a Fiului

ei ea s-a f ă c u t mai î n a l t ă decât tronurile, decât heruvimii ş s:rafimii, c ă c i s-a f ă c u t cu a d e v ă r a t mai î n a l t ă decât toate •

f ă p t u r i l e nemateriale ş n e t r u p e ş ~ ş p r e a s l ă v i t a , preabine

cuvântata M a i c ă a Mântuitorului nostru, Hristos Dumnezeu,

î n v e ş m â n t a t ă cu s l a v ă î m p ă r ă t e a s c ă , î n c h i n a t ă de toate o ş t i r i le, puterile ş s t ă p â n i r i l e , ş de to t numele d a nu numai

a c e a s t ă lume, dar ş în cea viitoare, n e v ă z u t ă Ş necunoscuta.

Spun numai ceea ce pentru mine e mai s t r ă l u c ~ t o r ş . ~ a i . f o l o sitor decât toate celelalte. Acum cel de-al doilea ffi1110C1tor a

plecat la Pavel mijlocitorul, un om î m b r ă c a t în ~ ~ e z e u la

Dumnezeu Cel întrupat, o a doua aducere a fU:11 noastre la

T a t ă l , d u p ă cea dintâi care s-a adus o d a t ă pentru t o t d e a u n ~pentru t o ţ i ? , ş i ea e pururea vie spre ajutorul. celor ce ~ ş t e a p t ape Dumnezeu de la

ea.Dar astfel de lucrun sunt mat presus

122

to t ceea ~ e vrut; d u p ă puterile n o a s t r ă î n s ă vom m u l ţ u m iD ~ ~ u l U 1 Ş ne vom aduce datoria cuvântului nostru de la

uda ş cerer: Domnului nostru Iisus Hristos ş Maicii SalePreabmecuvantate ş Preasfinte.

129. Te l ă u d ă m , Î m p ă r a t e ş D ă r u i t o r u l e al tuturor tainel ~ r : pentru toate b u n ă t ă ţ i l e Tale ş pentru cea pe care ai ales-oatCl spre slujba tainelor Tale!

Te. l ă u d ă m , Î n ţ e l e p c i u n e n e g r ă i t ă ş Putere a iubirii de

o a m ~ r u , care nu numai c ai unit ş îndumnezeit fu:ea n o a s ~ ăd:r at vrut s o alegi pe Maica Ta dintre no i ş s o faci Î m p ă ~rateasa tuturor!

. .Te l ă ~ d ă m pe Tine Cel ce ai luat asupra Ta patima ş r ă s -tlgntrea Ş l mo_artea I:'en;m noi ş ai socotit lucru bun pentru

numele Tau sa sufen atatea osteneliş

chinuri îna c e a s t ă

lumep e n ~ S ~ ~ t a Ta ~ a i c ă ş pentru a o uni cu slava Te ş prin

cererile ~ a J ~ t o r u l el. s ne d ă r u i e ş ~ i ş n o u ă v i a ~ v e ş n i c ă !. Te l ~ u ~ a m pe Tme Care Te-al dat pe Tine I n s u ţ i ca s ne

l Z b a v e ş t t , Ş Care ne-ai da t din nou p e Preasfânta Ta M a i c ăspre ajutor în b u n ă t a t e a Ta, Iubitorule de oameni ş Î m p ă r a tule dulce!

.Te I ă ~ d ă m ş pe tine, Î m p ă r ă t e a s ă b i n e c u v â n t a t ă ş s l ă v i -ta, care.al ~ e - a p u r u r e ~ milostivire de noi ş suferi pentru

t ? ~ t e .chinurile noastre Ş ceri Fiului t ă u s ă n i m i c e a s c ă p ă c a t e l eŞ : s p l t ~ l e noastre. Nu plângem moartea ş îngroparea ta, ci

p r a ~ n ~ cu s ~ a v ă m u t ~ r e a ta, c ă c i ai fost m u t a t ă la cer, ş nU-l l a ~ l p c e ce .10cU1esc p ă m â n t u l . Ş ~ d e ş i e ş t i l i p s i t ă de

o.stenelile ~ : . ~ u r i l e :cestei v i e ţ i t r e c ă t o a r e ş ai ajuns la fericu:ea n ~ g r a l t a Ş n e s f a r ş i t ă , nu u i ţ i î n s ă s ă r ă c i a n o a s t r ă de

a ~ Cl ~ m ~ ~ i e ş ~ acum î n c ă ş mai mult ş ne i z b ă v e ş t idm. toate .mcercarile Ş feluritele noastre ispite. Nu ne l ă s a orf de a J u t o ~ t ă ş de harul t ă dorit, ci l u c r e a z ă pentru

~ O Ş a c o p e ~ a - n e cu r o ~ a slavei tale ş î n c h i n ă Fiului t ă ş umnezeulul nostru mlJlocrrea n e c o n t e n i t ă ş cererea celor

123

ce te l a u d ă ş te s l ă v e s c , c ~ c i cu a d e v ă r a t a e ş t i Î ~ p ă r ă t e a -sa tuturor de-a dreapta I m p ă r a t u l u i cu hama J e s u ~ a de aur,

î m p o d o b i t ă ş î m b r ă c a t ă p r ~ D,:hulU1 ~ f a n t , p r e a ~

131. Cu a d e v ă r a t întreci marginile firii, nu numai prin

n a ş t e r e a mai a d â n c ă decât c u n o ş t i n ţ a , ci prin a t e n ţ i a preve

nitoare ce întrece frrea.

Prin tine s-a dezlegat blestemul maicii dintâi,



î n f r u m u s e ţ a t ă cu p o d o a b ă Ş gatelile, Ş b ? g a ţ u ? O P O ~ ~ lslujesc slava taB, sufletele s f m ţ i l o r ş ~ d r e p ţ i l o r , cel b o g a ţ i m

fapte bune care sunt a d e v ă ~ a t a ~ o ~ ţ i e .130. Acum ai, prin Flul tau Ş Dumnezeul tau, c u n u n ~

f r u m u s e ţ i i ş toiagul Î m p ă r ă ţ i e i ş p o d o a b ă ~ a presus de 0 0 -

ce s t ă p â n i r e . Te r u g ă m : Nu uita poporul tau. care A l a u ~ a ~ Fiul t ă ş c â n t ă numele t ă u , c ă c i toate le p O ţ i ~ p langa! lul

t ă milostiv ş iubitor de oameni, Care asculta b ~ a ~ t ~toate cererile ş r u g ă m i n ţ i l e tale, ş tu î n s ă ţ i . e ş t i .milostiva

pentru t o ţ i cei ce slujesc ş ~ ă d ă ~ d u i e s c întru ttne: Ş f u ~ a : e ata de g r i j ă c u n o s c u t ă din mmunile tale n e c o n t e ~ t e Ş zilnice,

ş t ă m ă d u i r i l e s u f l e t e ş t i ş t r u p e ş t i pe ~ ~ l ~ a r a ţ i p:ntru f i . e ~care din cei ce te r o a g ă . Ele sunt negratte. ş n e n ~ a r ~ t e , ~ a mult decât nisipul m ă r i i , ş c e e ~ ce e m ~ ~ ?l mat . a d â n ~decât toate, mijloc e ş t i pentru cel ce au pacatU1t.1ffipotr1:a ţ l ului t ă u : cererile prorocilor ş sporirile ş posturile d r e p ţ i l o r Ş mântuirile c â ş t i g a t e prin harul t ă u , ş b u n ă t ~ ţ i l e tale pentru

lumea î n t r e a g ă ş pentru fiecare dintre oamem. De a c ~ e a !r:umu-

s e ţ e a ta a p l ă c u t Î m p ă r a t u l u i m ~ r e ~ t ~ u ? i r e de o a m e ~ ~ a ta,a t e n ţ i a ta prevenitoare care I l 1ffi1ta mtr-o mare milostlvu:e.

D e ş i n e n u m ă r a t e sunt celelalte podoabe :ue t a l e ~ s f m ţ e ~ ,î n ţ e l e p c i u n e a , puterea ş toate ~ e l e l a l t e , p:m ~ t e n y a . prevem

toare ş prin milostivire e ş t i mat mult ~ e c a ~ ~ o c . e . ~ t a t o a r e a

Fiului ş Dumnezeului t ă u . Ş a ş a , ~ O S t i V ~ AŞ : u ~ l t o ~ r e de.

oameni, prin mijlocirea ta în f a ţ ~ Lui, r e v ~ r ~ l m c Ş mat ~ u l tpeste no i milostivirea ş b l â t ; d ~ ţ i l ~ tale. C.aet El smgur e man

gâietorul nostru în f a ţ a T a t ă l u i , Itsus Hostos Cel d r e ~ t ,spune Evanghelistul ş Teologul Ioan. El e s t ~ C c.e ne.zartat a

-

catele lO , iar tu, mijlocitoare pe l â n g ă El, a b a ţ i m.ama Ş s u ~ ~ r a rea Sa pe b u n ă dreptate împotriva p ă c a t e l o r Ş n e a s ~ t a r i l o rnoastre. Dar în milostivirea ş b l â n d e ţ e a Sa, tu r e v e r ş l peste

noi toate b u n ă t ă ţ i l e cele mai presus de fire ş darurile tale, Fe-

c i o a r ă S f â n t ă !124

prin tine s-a rupt peretele v r a j b e ~prin tine s-a nimicit s t ă p â n i r e a m o r ţ i i ,prin tine am biruit asupra p ă c a t u l u ~prin tine s-a s ă d i t fecioria între oameni,

prin tine î n v ă ţ ă m h o t ă r â r e a în f a p t ~ l e bune,prin tine ni s-a dat î n ţ e l e p c i u n e , smerenie ş iubire,

iar no i în celelalte podoabe nu ne vom a r ă t a biruitori d u p ăm ă s u r a în care am fost b i r u i ~ ci mult mai mult. Am fost iz-

g o n i ţ i din Eden ş prin tine am primit d e o p o t r i v ă cerul ş Edenul. Am cules rodul pomului c u n o ş t i n ţ e i ş am pierdut

pomul v i e ţ i i , dar prin tine am dobândit pe Ziditorul pomului.

Prin neascultare am fost d e z b r ă c a ţ i de v e ş m â n t u l dumneze

iesc, dar prin tine ne-am î m b r ă c a t în Dumnezeu ş suntem

u n i ţ i cuEl,

ş ne-a dat puterea de a

neface ftii lui Dumnezeu.Acestea sunt darurile ş harurile tale pentru n o o, F e c i o a r ă ş

N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu, care ne-ai d ă r u i t v i a ţ a în care erai

tu. Ş acum mai mult, d u p ă adormirea ta, e ş t i î n c ă ş mai vie ş p r ă z n u i t ă ş ş e z i î m p r e u n ă cu Cel Viu ş D ă r u i t o r u l V i e ţ i i ,Fiul t ă u , ş vezi c Cel n ă s c u t d in tine e Unul din Treime, Cel

ce a fost cuprins în tine ş nu poate fi cuprins de cer ş p ă mânt, Cel c e - ţ i î m p l i n e ş t e cererile cu simplitate. Pe cei pentru

care ceri milostivire, El îi c o p l e ş e ş t e cu b o g ă ţ i a , ş chiar d a c ăp ă c ă t u i e s c din nou ş te r o a g ă din nou, numaidecât faci î n c ă o

d a t ă milostivire ş ceri pentru ei iertare, ceea ce e î n c ă ş mai

minunat ş mai mare. E ş t i î n t r - a d e v ă r u ş V i e ţ i i , pururea

a p r o p i a t ă de cei ce i n t r ă prin ea, d e ş i Prorocul te-a numit u ş î n c h i s ă prin care nu trece nimeni decât numai Dumnezeu ş El o l a s ă din nou î n c h i s ă l l . Dar acum te-ai mutat din a c e a s t ălume ş prin mijlocirea pe l â n g ă Fiul t ă ş prin ajutorul ş mâna î n t i n s ă spre cei ce te r o a g ă , a c e a s t ă u ş a harului ş mi

lostivirii e d e s c h i s ă pentru t o ţ i ş p r i m e ş t i pe t o a t ă lumea ş a s c u l ţ i toate r u g ă c i u n i l e .

125

132. 0 , c o m o a r ă a tuturor b u n ă v o i r i l o r ! 0 , d ă r u i t o a r emai î n a l t ă decât firea! 0 , floare cu toate miresmele! 0 , f a i m ăa ftrii o m e n e ş t i , dragostea n o a s t r ă , v i a ţ a n o a s t r ă ş pacea

n o a s t r ă , b i r u i n ţ a n o a s t r ă , î n ţ e l e p c i u n e a n o a s t r ă ! 0 , domnie

133. P r i v e ş t e - n e ş acum ş ai m i l ă de turma ta po rul- . , potau, pe care FlUl tau l-a r ă s c u m p ă r a t cu scumpul S ă s 'R ~ ange.~ a g a ~ t e pentru . e Ş a ş e a z ă - I în m o ş t e n i r e a ta, ş din zi în zi

m i l o s 1 : l ~ e ş t e - t e Ş l m d e a . n : n ă pe t o ţ i oamenii î m p r e u n ă ş pe



care strângi toate b u n ă t ă ţ i l e pe care nici o l i m b ă nu le poate

rosti ş nici un gând nu e în stare s le a t i n g ă ş nici o întinde

re a vremii nu le poate învechi! 0 , dar dumnezeiesc f ă c u toamenilor ş închinare a oamenilor c ă t r e Dumnezeu! 0 , cea

p l i n ă de har ş de slava Sfmtei Treimi, s ă l a ş al b u n ă t ă ţ i l o r Lui,m i r e a s ă n e n u n t i t ă , M a i c ă a lui Dumnezeu Emanuil! S ă l a ş al

Duhului Sfânt, Î m p ă r ă t e a s ă a toate, vas de aur ce p o r ţ i ma

na12, toiag înflorit din r ă d ă c i n a lui lesei despre care Isaia spu

ne: f e r i c i t ă r ă d ă c i n a lui lesei pentru c o m l i i d t ţ ă va i e ş i din Iesei

ş ofloare dt·n r ă d ă c i n i l e lui va hiflori!13 S f e ş n i c al Luminii, pat al

Î m p ă r a t u l u i 4 m a s ă a V i e ţ i i , templu al Luminii , chivot al

S f m ţ e n i e ~ izvor al Nemuririi, rai î n ţ e l e g ă t o r , no r de l u m i n ă ,stâlp de s t r ă l u c i r e n e c l i n t i t ă , potir al Pâini i v i e ţ i i , u ş a lui

Dumnezeu, pe care El singur os t r ă b a t e ş r ă m â n e î n c h i s ă 1 s ,

munte cu totul sfânt, Eden al celui de-al doilea Adam, cer ş tron î n ă l ţ a t ş ridicat, rug nears, chivot al s f u : ţ e n i e ~ o d i h n ă a

D o m n u 1 ~ cum spune despre tine David: I n a l ţ ă - t e , Doamne,

întru odtJma Ta16 , ş orice alt nume cu care te-au numit prorocii

în chipuri ş a s e m ă n ă r i 1 Cine va î n ţ e l e g e multele tale numiri

ş nu se va minuna? Dar numele t ă scurt ş a d e v ă r a t este

de M a i c ă a lui Dumnezeu, F e c i o a r ă f ă r ă p r i h a n ă , N ă s c ă t o a r ede Dumnezeu, p r e a b i n e c u v â n t a t ă , Marie Pururea F e c i o a r ă 1 8 .Acesta e numele t ă nou, a r ă t a t ş a d e v ă r a t ; numele tale vechi

rostite în chipuri ş a s e m ă n ă r i le-ai î n v ă ţ a t celor no i ş cele noi

le-ai î n t ă r i t celor vechi. Cu a d e v ă r a t e ş t i cartea cea vie în care

a fost scris n e g r ă i t Cuvântul lui Dumnezeu cu pana f ă c ă t o a r ede v i a ţ ă a Duhului Sfânt. E ş t i cu a d e v ă r a t trupul Noului

Testament scris d u m n e z e i e ş t e , al Testamentului f ă c ă t o r de

v i a ţ ă l ă s a t de Dumnezeu oamenilor. E ş t i mijlocitoarea, r u g ă toarea ş darul mântuirii noastre, ca una care p r i v e ş t i pururea

spre noi ş întinzi m ~ poporului credincios.

126

f t ~ c ~ a ~ ~ m p a r t ~ sa ~ ~ a : a ~ O t l un ~ ajungând la statura pli

n ~ t a ~ d w h o v l l 1 c e ş 1 : l Ş sa alba un smgur cap, pe Iisus Hristos

Fiul tau. Poporul t ă ş m ? ş t e n i r e a ta, î n l b l â n z e ş t e ş r o a g ă - t ~~ e n t r u el, o, P r e ~ s f â n t ~ I m p ă r ă t e a s ă , ş o c r o t e ş t e - l , acope

r m d ~ - l cu harul Ş c aJutorul t ă u , ş a l u n g ă din el p ă c a t e l en:vazute :are o ~ ~ a r a s ~ e t e l e . P ă z e ş t e - 1 în luptele ş ispitele

vazute,. macar ca din P ~ l C ~ ~ p ă c a t e ~ o r n.oastre cele multe ş a

n ~ e c r e ~ ţ e l o ~ s ~ n t e m ~ p s t ţ t ?e cuvant Ş vrednici de pedeap

s ~ N U - ţ i ~ t d ~ ~ d e l e g i l e noastre, d ă - n e repede milosti

v ~ e a ta, caCl am s a ~ a c l t cumplit. M â n t u i e ş t e - n e ş d e p ă r t e a z ăp ~ c ~ t e l : noastre ~ r mijlocirea ta la Fiul t ă u . Ş în a c e a s t ăV l ţ p a z e ş t e - n ~ ş f ă - n e biruitori asupra î n c e r c ă r i l o r ş asaltu~ o demonulUl Ş asupra ispitelor v ă z u t e ş n e v ă z u t e ş f s u : c e t e ~ e toate . p ă c a t e l e noastre . Iar în veacul viitor, du-ne las ~ a ~ . u r i l ~ v e ~ l l 1 c e , la locul de o d i h n ă , unde s t ă p â n e ş t e lumina

v l e ţ u IUl :rnstos, Fiul t ă u , ca de l â n g ă tine s î m p ă r ă ţ e a s c ăpop.orul tau care te s l ă v e ş t e ş s ne b u c u r ă m de numele t ă u .C ă C l e ş f e r i c i t ă între femei ş p r e a b i n e c u v â n t a t ă între toate

~ a s e l e Ş t o ~ t e s e ~ ţ i i l e , s l ă v i t ă în cer ş pe p ă m â n t , c ă c i t o a t ă~ b ~ a te s l a v e ş t e Ş te. v e s t e ş t e M a i c ă a V i e ţ i i . T o a t ă f ă p t u r a e

plina de ~ a ~ d a ~ a top s l ă v e s c prin t ine Sfânta Treime în treilpostasurl Ş o s m g u r ă f t i n j ă , s l ă v i t u l Dumnezeul nostru19.

134. Acestea sunt, I m p ă r ă t e a s ă s f â n t ă , N ă s c ă t o a r e de

D u n : n ~ z e u , t:mele v i e ţ i i tale s l ă v i t e . Acestea sunt cuvinteleplecaru tale, cantu1 adormirii, slava dinaintea adormirii cântu1

de ~ g r o p a r ~ , . ~ ~ e m u t ă r i i sale s l ă v i t e . Ş acum, î m p ă r ă teasa preamanta Ş p r e a s l ă v i t ă N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu în-

g ă d u i ~ s ă - ţ i vezi,închinate. aici de c ă t r e robul t ă umil ş ne

v:rednlc aceste cateva cuvmte spre lauda ş slava ta, date de

~ e pe ca:.e l e ~ a r . n rostit d u p ă putere cu c r e d i n ţ ă ş iubire

prm harul tau, caCt cugetul meu nu e în stare s p ă t r u n d ă mai

mult, chlar d a c ă toate gândurile ş limbile celor v ă z u t e ş ne-

127

v ă z u t e s-ar aduna ş ar veni s te cânte ş s te p r e a m ă r e a s c ăd u p ă vrednicie. Tu î n s ă , în schimbul acestei aduceri nepotri

vite, r e v a r s ă din b e l ş u g harul t ă u , mila ta ş mijlocirea ta peste

mine, robul t ă nevrednic, ş peste t o ţ i cei ce m ă r e s c numele



Note

t ă u . 0 , p r e a l ă u d a t ă , M a i c ă a lui Dumnezeu, care ai adus pe

lume pe Sfântul S f m ţ i l o r , Cuvântul lui Dumnezeu, p r i m e ş t ecererea robilor t ă i , ş p ă z e ş t e - n e de to t necazul ş ispita, ş m â n t u i e ş t e - n e de chinurile v e ş n i c e , ş f ă - n e v r e d n i c ~ în v i a ţ af ă r ă de s f â r ş i t a d r e p ţ i l o r , de o parte din b u n ă t ă ţ i l e v i e ţ i i v e ş nice prin Hristos Fiul t ă ş Dumnezeul t ă u , c ă r u i a 1 se cuvi

ne t o a t ă slava, cinstea ş î n c h i n ă c i u n e a , î m p r e u n ă cu P ă r i n t e l eS ă Cel f ă r ă de început ş cu Duhul Cel cu totul sfânt, bine

voitor ş de v i a ţ ă f ă c ă t o r , acum ş pururea ş în vecii vecilor.

Amin.

0 , Hristoase, Î m p ă r a t e al s l a v e ~ pentru mijlocirile celei

ce Te-a n ă s c u t pe Tine, ale Sfmtei Fecioare Maria, milosti

v e ş t e - T e ş m â n t u i e ş t e sufletul s ă r m a n u l u i Eftimie care a t ă l -m ă c i t din g r e c e a s c ă în g e o r g i a n ă cartea s f â n t ă a v i e ţ i i Sfmtei

N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu la Sfântul Munte al Athonului.

128

PROLOG, C O P I L Ă R I A

1 Cf Deuteronom 32, 1.

2 Cf Psalm 86, 3.

3 Cf Psalm 44, 13.

4 SFÂNTUL GRlGORIE AL NYSSEI

PC 46, 1137D. '5 Cf Matei 1, 16 ş Luca 1, 5.

6 Cf 1 Regi 1, 9.

7 Cf Pilde 15, 29.

8 Cf Protoevanghelia lui Iacob IV, 1 ş IV, 2, ed. DE STRYCKER [trad.

rom. C. B Ă D I L I Ţ Ă : Evanghelii apo_

crife, Ed. Humanitas, B u c u r e ş t i ,1996, p. 47].

9 Participiu hiphil ' m ~ , i1i'I(O, cum

g ă s i m la EUSEBIU AL CEZAREII,

Onomastica sacra, ed. P. DE LAGARDE, Gattingen, 1870, p. 175,

22: Mapux).!: q>anU;oooa.

10 Cf Protoev. VI, 2 [trad. rom. cit.,

p. 48], unde Fecioara avea deja un

an în momentul o s p ă ţ u l u i .11 Cf Protoev. VII, 2 [trad. rom.cit., p. 49].

12 Psalm 44, 16.

13 Ioan 15, 15.

14 Cf Luca 8,21.

129

15 Ci Evrei 9,12.

16 Psalm 44, 3a ş 5.

17 Psalm 44, 3b.

18 Psalm 44, 9.

19 Psalm 44, 4.

20 Psalm 44, 8.

21 Psalm 44, 11.

22 Psalm 44, 11.

23 Psalm 44, 12.

24 Evrei 9, 7.

25 Psalm 44, 12.

26 Psalm 44, 13.

27 Psalm 44, 14b.

28 Psalm 44, 15.

29 Psalm 44, 11.

30 Luca 2, 40.

31 Pilde 29, 43.

32 Pilde 29, 44.

33 Filipeni 2, 8.34 Matei 5, 3.

35 Psalm 67, 16-17.

36 Psalm 131, 8.

37 Psalm 131, 13.

38 Ci Psalm 67, 18.

39 Cântarea c â n t ă r i ! o r 4, 12 ş 4, 15.

40 Cântarea c â n t ă r i ! o r 3, 7.

41 Cf Evrei 9, 2-4.

42 Protoev. VIII, 2 [trad. rom. cit.,p.,49].

43 Ci Numeri 17, 8.44 Ci Fapte 1, 26.45 Luca 1, 36.46 Numeri 17,8.

47 Matei 1, 19.48 Psabn 104, 20. Ci Facere 41, 40.

31 Cf II Timotei 2, 19.32 Psabn 76, 11.33 Luca 1, 51.34 Ci II Petru 3, 7; 2,17; 2, 4?35 Luca 1, 52-53.36 Isaia 29, 14.

24 Luca 2, 17.25 Matei 2, 2.26 Matei 2, 6.27 Cf Ioan 10, 11.28 Ci Facere 49, 10 ş Miheia 5, 1. 3.29 Matei 2, 4.

2 Levitic 5, 11.3 Psabn 50, 7.4 Isaia 6, 3?5 Iezechiel44, 2.

6 Luca 1, 34.7 Ci Romani 15,26.



49 Ci Psabn 104, 21.50 Ci Facere 8,4.

51 Luca 1, 36.

BUNA-VESTIRE

1 Psabn 45, 6.2 Luca 1, 28.3 Ci Facere 3, 16.4 Luca 1,28.

5 Isaia 6,8.

6 Luca 1, 29.7 Luca 1,30.

8 Luca 1, 31.

9 Luca 1,32.10 Luca 1, 32.11 Luca 1, 33.12 Ci 1Corinteni 15,27-28.

13 Luca 1, 34.14 Ci Psabn 44,12 ş 7,10.15 Luca 1, 36-37.16 Luca 1, 38.17 Luca 1, 42-45.18 Luca 1, 42.19 Psabn 144, 15-16.

20 Luca 1, 42.21 Luca 1, 47-48.22 Isaia 66, 2.23 Luca 1, 45.24 Luca 1, 48.2S Luca 1, 49-50.26 Ioan 17, 6.27 Luca 1, 51.28 Psabn 43, 4.29 Psabn 61, 13.30 Ci I Corinteni 1, 24.

37 Luca 1, 54-55.38 Joc de cuvin te cu vo'G<; (ilIiJK ?)

oprov 8eDV în loc de ă . v e p r o r n > c ;pentru 'K1ra'/'K-K1il1'K, se g ă s e ş t ela EUSEBIU AL CEZAREII, Ono-

mastica sacra, ed. P. DE LAGARDE,G6ttingen, 1870, p. 170.39 Ioan 1, 12.40 Romani 9, 7--8.41 Luca 1, 56.

N A Ş T E R E A1 Matei 1, 19.2

Matei 1, 20.3 Matei 1, 21.4 Ci Facere 49, 10.5 Romani 9, 7.6 Luca 2, 32.7 Luca 2, 30.8 Ioan 18, 36.9 Ci Psabn 28,10.

10 Luca 2,1.

11 Ci Psabn 2,9.

12 Matei 2, 23.13

Matei 2,6.14 Ioan 1, 46.15 Matei 2,6; Miheia 5, 1-3.16 Luca 2, 4-5.17 Luca 2,6-7.

18 Psabn 131, 4-6.19 Psabn 131, 7.20 Ci Efeseni 2, 14.21 Luca 2, 10-14.22 Luca 2, 19.23 Ci J u d e c ă t o r i 6, 37-40.

130

30 Matei 2, 6; Miheia 5, 1. 3.31 Miheia 5, 2.32 Ci Isaia 6, 10.33 Ci Matei 2, 7--8.34 Matei 2, 10.35 Matei 2, 11.36 Luca 1,48-49.

37 Luca 2, 21.38 Luca 2, 22-23.39 Ci Matei 2, 16.40 Matei 2, 23.41 Matei 3, 1.42 Ci Matei 2, 3.43 Mariamne, a s a s i n a t ă În anul 28Î. Hr., ş Aristovu1, omorât în anul7 Î. Hr.; cele t re i e x e c u ţ i i fiindm e n ţ i o n a t e î m p r e u n ă de IOSIFFLAVIU, A n t i c h i t ă ţ i iudaice XVII,

185.44 Ci IOSIF FLAVIU, R ă Z b o i u l iu-

daic II, 551; if. ş 1, 535-543.45 Cf revolta contra acvilei de aurdin martie 4 d. Hr., IOSIF FLAVIU,R ă Z b o i u l iudaic 1, 645-646.46 Matei 2, 16.47 Matei 2, 18; Ieremia 31,15.48 Cf Deuteronom 32, 43.49 Cf Iohannis liber de Dormitione

Matiae (BHG 1055) XXXVII, ed.TISCHENDORF [trad. rom. C. B Ă D I L I Ţ Ă : Evanghelii apocrife, Ed. Hu

manitas, B u c u r e ş t i , 1996, p. 257].

ADUCEREA LA TEMPLU

A PRUNCULUI IISUS

J Luca 2, 22-23.

131

8 Luca 2,26-27.

9 Luca 2, 25-32.10 Cf Isaia 9,2.

11 Ci Ioan 1, 9.12 Luca 2,33.

13 Luca 2,33.

14 De la radica1ul "]OK. La fel laEUSEBIU AL CEZAREII, Onomastica

sacra, ed. P. DE LAGARDE, G6ttingen, 1870, p. 171. 1COOl1<jl Iaro

np0081l1C11.15 Luca 2, 34.16 Matei 24, 14.17 Romani 6, 4.18 II Corinteni 12, 10.19 Sau de " c o n t r a d i c ţ i e " , Luca 1,39

aVttÂ.eyDJ.LeVOV, deja tradus astfelîn vechea versiune g e o r g i a n ă .20 Ci Matei 12, 24.21 Luca 1, 35.22 Evrei 4, 12.23 Marcu 14, 27.24 Matei 27, 46.25 Luca 23,46.26 Ioan 19, 28-29.27 Ci Romani 5,9.

28 Luca 2, 34.29 Luca 3, 39.30 Matei 2, 13.31 Ci §§ 42 ş 43.32 Protoev. XXII, 3 [trad. rom.C. B Ă D I L I Ţ Ă : Evanghelii apocrife,

Ed . Humanitas, B u c u r e ş t i , 1996,p.52].

33 Protoev. XXIII, 2- 3 [trad. rom.cit., p. 58].34 Cf Isaia 19, 4.

35 Ieremia 25, 15-16? F ă r ă Î n d o i a l ăî n s ă În loc de Ieremia trebuie cititIsaia.36 Cj Isaia 19, 20-2137 Matei 2, 19-21.311 Matei 2, 23.39 Matei 2,15 ş Osea 11, 1.

53 Luca 2,44-47.

54 Luca 2,48.

55 Cj Matei 21, 13.56 Luca 2, 49.57 Ioan 14, 9.58 Ioan 14, 7.59 Cj Ioan 8, 19.

21 Ioan 2, 1.

22 Ioan 2,3.

23 Ioan 2,4.

24 Ioan 2,6.

25 Cj Matei 8, 14-15.26 Luca 23, 55.

16 Psalm 21, 14.17 Psabn21, 17.

18 Matei 27, 39-40.19 Psalm 68, 10.20 Psabn 68, 21.21 Psalm 68, 22.



40 Matei 2, 22-23.41 Cj Luca 15, 6.42 Cj Luca 15, 9 ş 20, 20 ş Facere

1,26.

43 Cj Facere 49, 10.44 Numele sunt schimbate Întreele: Hircan II (63-40), mort în 30Î. Hr. , este fratele mai vârstnicetnarh ş arhiereu; Aristobul I I Îl

c o n t e s t ă Începând din anul 56î. Hr. , fiind a restat de Pompei ş eliminat ulterior de acesta pentru

a fi trecut în t a b ă r a lui Iuliu Cezar.45 E vorba probabil de organizarea c i v i l ă r o m a n ă i n s t a l a t ă de Gal

b in ius în 57 î. Hr. d u p ă reprimarea revoltei lui Alexandru, fiul luiAristobul.46 Luca 2,2. P. Sulpicius Quirinus,

.aflat în Orient din 12 î. Hr. , a fostguvernator al Siriei între anii 6-9d. Hr.47 Arhelau (t 14 d. Hr.) a fostexilat în Galia în anul 6 d. Hr.,primul procurator numindu-seCopronius. Autorul V i e ţ i i face o

confuzie între Irod Arhelau ş Iro? Antipa.411 In realitate, Irod Antipa estefratele lui Arhelau ş fiul lui Irod

cel Mare ş Malthake. El a domnit

ca tetrarh între 4 î. Hr. - 40 d. Hr.49 Luca 2, 52.50 Coloseni 2, 9.

51 Coloseni 1, 18-20. 16.52 Luca 2, 42-43.

132

60 Luca 2, 50.61 Luca 2,51.

62 Luca 2, 52.63 Este vorba de apocriful Evan

ghelia lui Pseudo-Toma [trad. rom.C. B Ă D I L I Ţ Ă : Evanghelii apocrife,

Ed. Humanitas, B u c u r e ş t i , 1996,p. 103-113].64 Psabn 44, 3.65 J u d e c ă t o r i 16, 17. Numeri 6,5.

66 Psabn 89, 2.67 Luca 2, 51.

BOTEZUL Ş A R Ă T A R E ALUI IISUS

1 L u c ~ 3,1.

2 Luca 3, 3-4.3 Matei 3, 5-6.4 Matei 3, 11.5 Matei 3, 13.6 Matei 3, 16-17.7 Ioan 1,35.

8 Ioan 1, 40.9 Ioan 1, 36-37.

10 Ioan 1, 19-20.11 Ioan 1, 26-27.12 Ioan 1, 27.13 Ioan 1, 30-34.14 Cj Coloseni 2,9.

15 Matei 3, 17.16 Matei 4, 11.17 Ioan 1, 37.18 Matei 4, 12.19 Matei 4, 17.20 Ioan 1, 44-48.

27 Cj Luca 5,1.

28 Luca 5,9-11.

29 Cj Matei 9, 1-8.30 Ioan 21, 35.

31 Cj Matei 8,31.32 Cj Luca 8,3.

33 Cj Matei 19, 21 ş 16, 24.34 Cj Matei 21, 12.35 Luca 8,2.

36 Acest detaliu inedit a c c e n t u e a z ăş e x p l i c ă astfel caracterul secundar al mormântului de la Efeslegat de cultul celor 7 tineri adorm i ţ i î n v i a ţ i "provizor iu" ca ş L a z ă r .

PATIMA

1 Matei 27, 55.2 Isaia 52, 7.3 Matei 26,15.

4 Isaia 53, 7 ş Psabn 104, 13?5 Isaia 53, 7-8.6 Luca 23,49.

7 Cj Matei 26, 75.8 Î n ţ e l e p c i u n e a lui Solomon 2, 12.

LlOOXPllO''tOV pare s fi antrenatm e n ţ i o n a r e a lui Hristos.9 A c e i a ş i verb ca pentru Duhul

Sfânt în clipa Î n t r u p ă r i i .10 Matei 27, 28-29.11 Aluzie la s e p a r a ţ i a apelor ş ap ă m â n t u l u i , if. Facere 1, 9-10.12 Cj Ieremia 5, 22.13 Psabn 79, 2 ş 98, 1.14 Psalm 103, 2.15 Ioan 10, 17.

22 Cj Matei 27,51-52.

23 Deuteronom 32, 1.24 Ieremia 2, 12.25 Cj Iefire 7, 14 - 10, 29.

26 Matei 27,29.27 Deuteronom 32, 10.28 Matei 27, 29.29 Psabn 8, 6.30 Matei 27,29.

31 Iefire 14, 16.32 Matei 27, 29.33 IeFre 34, 30.34 Matei 27, 30.35 Ioan 9, 6. '36 Psabn 21, 17.

37 Iefire 13, 14.38 Matei 27, 21.39 Facere 8,21.

40 Ioan 19,26-27.

41 Luca 2,51.

42 Ioan 2,4.

43 Matei 12,48-49.

44 Ioan 19, 28-29.45 Cj Psabn 68, 22.46 Iefire 15, 25.47 Deuteronom 32, 13.

48 Ioan 2, 19.49 Deuteronom 32, 32.50 Psabn 21, 14.51 Matei 27, 34.52 Ioan 19, 30.53 Matei 27, 50.54 Ioan 19,34.55 Psabn 38, 4-3.56 Ioan 19, 41.57 ORIGEN, In Matth. (GCS 43),

p. 265,5.

133

58 Ioan 19, 38.

59 Matei 13,46.60 Cf Romani 16, 25.

61 Psabn 96, 5.62 Psabn 103, 32.

63 Psabn 7, 10.

22 Fapte 12,6--7.

23 Fapte 7, 59.

24 Fapte 12, 2.25 Matei 28, 14.

26 Deuteronom 32, 6; 32, 5; 32, 28.27 Psabn 86, 3.

1'> Este remarcabil faptul c Sfân

tul Maxim nu-l d e s e m n e a z ă direct

pe Toma ca fiind apostolul absent

la Adormirea Maicii Domnului.

16 Ca ş în § 110, Sfântul Maxim

e v i t ă s ă t r a n ş e z e între r e p r e z e n t ă

în vederea praznicului Adormirii

Maicii Domnului.

5 1Tesaloniceni 4, 17.

6 1Corinteni 2, 9.7 Cf Evrei 9, 7 ş 9, 12.

8 Cf Psabn 44, 13b ş § 8 mai sus.



64 Cf Psabn 44, 4.

65 Cf Isaia 53, 5 ş 1Petru 2, 24.

66 Matei 27, 59-60.

67 Ioan 19, 25.

68

Cf mai sus, § 71.69 Matei 27, 55.

70 Matei 27, 55-56.

71 Marcu 15, 40.

72 Luca 23, 49.

73 Ioan 19, 25.

74 Matei 27, 61.

75 Luca 23, 55.

76 Luca 23, 56.

ÎNVIEREA

1 Cf 1Corinteni 15, 20.

2 Matei 28, 4 ş 13.

3 Cf Matei 28, 12.

4 Cf Matei 28, 23.

5 Cf mai sus, § 70.

6 Ioan 18, 15.

7 Ioan 20, 19.

8 Ioan 20, 22.

9 Ioan 20,27.10 Ioan 21, 13.

u Luca 24, 45.

12 Luca 24, 49-50.

13 Cf Luca 24, 50.

14 Luca 1, 28.

15 Luca 1, 42.16 Luca 1, 35.17 Fapte 1, 10-11.18 Fapte 1, 12.19 Fapte 1, 4.20 Psabn 131, 4.21 Luca 23, 34.

134

28 Cf Deuteronom 32, 32.

29 Psabn 57, 10.

30 Matei 5, 45.

ADORMIREA

1 Cf Isaia 55, 12.

2 Darul celor d o u ă v e ş m i n t e preg ă t e ş t e inserarea istoriei lui Gal

bios ş Canditos din §§ 119-124.3 B i n e c u v â n t ă r i l e corespund cu

cele din "transitus"-ul grec § 29

ş istoria lui Ioan Geometrul

(cf. WENGER, p. 226--228, 376).

4 Tratatul dionisian Despre NumeleDivine adresat lui Timotei e int i

t ul at T îs " 'tile; e-uxfle; o u v a ~ t e ;Kat 1tEpt 'toB ~ a K a p î . o u 'IepoeBou Kat 1tEpt eUAa!3eî.ac; Kat

auyypa<pfle; SeoAoyt1Cfle;.5 Citatul dinosian este adaptat de

autorul V i e ţ i t ~ pentru care tratatul

Despre Numele Divine e considerat

ca discursul lui Ierotei la Adormi

reaMaicii Domnului.

6 Cf s f â r ş i t u l § 107.7 Cf Matei 17,6.8 Ioan 20, 21.

9 Cântarea c â n t ă r i l o r 3, 7.

10 Deuteronom 32, 6 ş 32, 28.

u Matei 21, 9 ş 21, 16.

12 Paralelismul între intrarea lui

Hristos în Ierusalim ş convoiul

funebru al Fecioarei pare a fi propriu Sfântului Maxim.

13 Cf Luca 1, 48.14 Psabn 41, 5.

rile teologice privitoare la natura

învierii Mariei.

17 Singura s u r s ă a Sfântului Ma

xim aicipare a fi a ş a - n u m i t a "Historia euthymiaca" (cf. WENGER).18 Paralelele V i e ţ i i Fecioarei Sfân

tului Maxim sunt aici Simeon Me

tafrast (BHC 1048) ş i mai p u ţ i ndirect, Teodor Sincelul (BHC

1058) ş Menologhion-ul imperial

BHC 1058e. Ioan Geometrul nur e z e r v ă istoriei g ă s i r i i rehcvei de

c ă t r e Galbios ş Canditos decât unmic paragraf (§ 44, WENGER).19 Cf 1Regi 5, 1.

20 Iefire 23, 12 ş 34, 29.21 Ioan Geometrul (§ 45) c u n o a ş t eambele relicve la Vlaheme ş numai ş t i e nimic de Chalkoprateia

s i t u a t ă l â n g ă Sfânta Sofia, undeSfântul Maxim ş t i e c se a f l ă brâulMaicii Domnului.

EPILOG

1

Acest lung pasaj liric corespunde § 1 ş nu are paralele decât

În locurile comune ale omiletici i

mariale.

2 Psabn 59, 11. Cf Psabn 59, 10b.

"Cetatea Î n t ă r i t ă " este traducerea

g e o r g i a n ă o b i ş n u i t ă pentru nOAte;

1tEpwxfle;·3 Finalul reia §§ 1-2.4 Aluzie care s u g e r e a z ă c ă V i a ţ aMaicii Domnului a Srantului Maxim

M ă r t u r i s i t o m l a putut fi c o m p u s ă135

9 Psabn 44, 2 ş § 1 mai sus.10 1 Ioan 2, 1-2.U Cf Iezechiel44, 2.

12 Evrei 9, 4.

13 Isaia 11, 1.~ Cf Cântarea c â n t ă r i l o r 3, 7.15 Iezechiel44, 2.

16 Psabn 131, 8.

l? Enumerarea este vizibil apado

za cele din § 1.18 : PC 91, 504A: o ~ o A o y o B ~ v 8€Kat 't"J1V ayî.av 1t<Xvev&X;ovIIapeBvov Kupî.roc; Ka-t<XA"SetaV6eo'toKov; 512D: EK 'tflc; <xxpav'tou Kat ayî.ac; n a v e v ~ o u 1t<Xp-

Sevou Kat Ka-t<XA"SetaV Seo'to

KOU ( 6 ) ~ a AOytKOV E ~ \ j f U X C O ~ vOV...; 592C 12: Kat futOO'OOGO'LV

Tlveoaev EK 'tile; ayî.ac; SeO'tOKOUKat <XetnapeEvou npoaA"Tl<p8eîaav Mapî.ac; ş 424B, 457D,

509B, 544C, 580B, 392B 10.

19 § 133 e r u g ă c i u n e a f i n a l ă ş la

Ioan Geometml (§§ 60-70; WENGER, p. 412-414), pe care acesta

din u r m ă a prelungit-o cu aluzii la

conflicte contemporane (probabil

la revol ta lui Bardas Skleros din976--979).

Stihirile Sfântului Maxim



13 august

Afezarea în Chalkoprateiafi închinarea cinstitului vefmânt

al SfinteiN ă s c ă t o a r e de Dumnezeu

La Vecernie

La Doamne strigat-am. Glasul 1"Pe Tine, Cuvântul Cel f ă r ă de început"

Cuvintele Sfântului Maxim

S împodobim r a r ă t ă c e r e n o c r e d i n c i o ş i i , cu l a u d ă du-

h o v n i c e a s c ă tronul î m p ă r ă t e s c cel mai înalt decât Serafimii,

pe vrednica M a i c ă a lui Hristos, Dumnezeu ş Mântuitorul,

pe cea care este mi;locitoare între Dumnezeu ş oameni.

Cu laude s t r ă l u c i t e s i e ş i f f i în întâmpinarea vrednicei

N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu, cetatea î n ţ e l e g ă t o a r e a Dumneze-

ului Celui Preaînalt, scaun sfânt ş u ş a c e r u l ~ ş s p r ă z -nuim a s t ă z i cu bucurie înnoirea bisericii ei.

Cu t o ţ i i s împodobim ş s p r ă z n u i m d u h o v n i c e ş t e pe

vasul cel de aur care, în loc de m a n ă , a purtat pe Mielul lui

Dumnezeu, pe crinul cel sfânt ş floarea f e c i o r i e ~ vrednica

N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu cea f ă r ă p r i h a n ă .

137

La Utrenie

Canonul

Cântarea 1

Cântarea 4

În Sfânta Sfmtelor ai crescut ş de mâna arhanghelului ai

fost s l u j i t ă în chip minunat, N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu, a ş teptând slava.



Î n d r e a p t ă lauda mea cum se cuvine ca s împodobesc

praznicul t ă u , Î m p ă r ă t e a s ă s f â n t ă , ş d ă - m i cuvânt drept, pe

potriva slavei tale, ceea cee ş t i m o ş t e n i r e

a lui Dumnezeu.Cu cântare de b i r u i n t ă s ă te l ă u d ă m , pe tine, râul cel ne-

, A

secat al apei celei vii, chivotul care a cuprins pe I m p ă r a t u l , ş vasul v i e ţ i i d u m n e z e i e ş t i .

S l ă u d ă m a s t ă z i cu cântare de b i r u i n ţ ă pe spicul care aînflorit v i a ţ a cea sporitoare.

Brâul preacuratului t ă trup îl dai spre ocrotirea c e t ă ţ i itale de orice n ă v a l ă a v r ă j m a ş u l u i , de aceea ne î n c h i n ă m ţ i cubucurie ş cu c r e d i n ţ ă .

Cântarea 3

V e n i ţ i , popoare, s p r ă z n u i m floarea fecioriei cea p l i n ă de

miresmele Duhului Sfânt, din care a i e ş i t Cuvântul lui Dum-nezeu întrupat.

Pe tine, F e c i o a r ă , n o c r e d i n c i o ş ~ te l ă u d ă m ca pe o ce

tate a lui Dumnezeu, p r ă z n u i t ă din neam în neam, ş te r u g ă ms ceri de la Fiul t ă mare m i l ă .

B i s e r i c ă a l e a s ă înainte de veci prin planul cel cu totul de

n e p ă t r u n s al lui Dumnezeu, floare a f e c i o r i e ~ m i j l o c e ş t e pel â n g ă Fiul t ă u .

A s t ă z i c r e d i n c i o ş ~ s s ă v â r ş i m d u p ă vrednicie adunarea

d u h o v n i c e a s c ă întru cinstea Fecioarei lui Dumnezeu, c ă c ibrâul ei f ă r ă p r i h a n ă e închinat d u p ă vrednicie în biserica ei

cea s f â n t ă .

138

Ai v ă z u t h r a n ă m i n u n a t ă ce d c r e ş t e r e î n c ă ş mai minu

n a t ă , ş i ţ i - a i plecat urechea gata s p r i m e ş t i pe Cel ce h r ă n e ş t eto t trupul.

B o g a ţ i i poporului t ă î ţ slujesc cu d a r u r ~ Î m p ă r ă t e a s ă ,iar î m p ă r a ţ i i ş mai-marii î m p r e u n ă cu p r e o ţ i i te l a u d ă cu bu

curie ş cer de la tine mare m i l ă .V e ş m â n t u l cel curat ş brâul trupului care a cuprins pe

Dumnezeu au r ă m a s n e s t r i c ă c i o a s e prin Cel ce S-a n ă s c u t din

tine, M i r e a s ă , ş te-a p ă s t r a t F e c i o a r ă ne s t r i c a t ă .

Cântarea 5

Tu e ş N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu, aducerea firii noastre

j e r t f ă b i n e - p l ă c u t ă lui Dumnezeu, i c o a n ă î n ţ e l e g ă t o a r e în

f r i c o ş ă t o a r e demonilor ş d o r i t ă îngerilor, ş t ă r i e pentru n o c r e d i n c i o ş i i ; de aceea pe tine te m ă r i m .

S te p r ă z n u i m t o ţ i d u p ă vrednicie pe tine, chivotul sfin

ţ e n i e ~ odihna lui Dumnezeu în Sion, în care a binevoi t s se

s ă l ă ş l u i a s c ă Domnul f ă p t u r i l o r , F e c i o a r ă Marie, cortul s f m ţ e niei lui Dumnezeu.

S s l ă v i m pe N ă s c ă t o a r e a de Dumnezeu, g r ă d i n a ca nea

t i n s ă , izvorul apei v i e ~ cartea p e c e d u i t ă pe care e scris cu

vântullui Dumnezeu cel nescris, pe cea p o v ă ţ u i t ă dintru în

ceput de Sfmtele Scripturi.

Biserica ta a s t ă z i s-a umplut de l u m i n ă , N ă s c ă t o a r e de

Dumnezeu, ş s t r ă l u c e ş t e de harul minunilor ce se s ă v â r ş e s cîn ea, iar demonii sunt i z g o n i ţ i de atingerea brâului t ă celui

n e s t r i c ă c i o s .

139

Cântarea 6

Tu e ş t ~ Marie, toiagul î m p ă r ă t e s c cel minunat floarea••v. ,n e v e ş t e J l t a , vasul manel celei dulci ş s f e ş n i c u l luminii c e r e ş t i .

M ~ s a pâinii. v i e ţ i i , t ă b l i ţ e l e scrise de Dumnezeu ş chivo

Cântarea 8

Cea care p o a r t ă pe A t o t ţ i i t o r u l , care î n n o i e ş t e ftrea omen e a s c ă , s c a r ă î n ă l ţ a t ă spre cer pe care S-a coborât Dumnezeu

s l ă u d ă m ş



tul l.egamantulw c a r ~ cuprindea vasul cu m a n ă te închipuiaupe tme, F e c i o a r ă .

În .tine s-a împlinit, cea f ă r ă p r i h a n ă , minunea cu a d e v ă r a tmare Ş h o t ă r â t ă înainte de t o ţ i vecii, Dumnezeu n ă s c â n d u - s edin trupul t ă u .

Brâul t ă cel sfânt, v r e d n i c ă N ă s c ă t o a r e de Dumnezeu,o ~ r o t e ş t e . ceta.tea ta de t o a t ă n ă v a l a , ş ca o a r m ă p u t e r n i c ăp a z e ş t e pe t o ţ i c r e d i n c i o ş i i .

Cântarea 7

v ~ h i v o t al ~ ~ f i ţ e ~ e i c ~ a cuprins pe cel necuprins, ş c a ţ U 1 e ce poarta fi sanul el focul D u m n e z e ~ te l ă u d ă m dup vrednicie, F e c i o a r ă de Dumnezeu N ă s c ă t o a r e nor cu r o u ă

v ,

cereasca.

Arhanghelul Gavriil g r ă i a c ă t r e izvorul fecioriei: A s c u l t ăş p r i m e ş t e vestea î n c h i n ă r i i mele, ş f ă s ă c r e a s c ă Cuvântul luiDumnezeu primit acum în sânul t ă u .

v B u c u r ă - ~ e , cea care ai nimicit blestemul cel dintâi ş ai revarsat b ~ c ~ t a c e v e ? n i c ~ , P r e a s f â n t ă care ai n ă s c u t pe Dum-nezeu Ziditorul Ş MantU1torul f ă p t u r i l o r .

Brâul t ă care a încins trupul ce L-a pur ta t pe Dumne-

z ~ u , n e - ~ f ~ s t dat c o c u n u n ă de har ş ca un zid poporului~ a c r ~ d f i c l O s , Marie f ă r ă p r i h a n ă , de aceea te b i n e c u v â n t ă mfi veC!.

140

m â n t u i a s c ă f ă p t u r i l e Sale, t o ţ i te te î n ă l ţ ă m învecI.

Tu e ş t i brazda care a f ă c u t s ă î n f l o r e a s c ă spicul v i e ţ i i prin

care am ajunsd e s ă v â r ş i ţ i ; s î n ă l ţ ă m v e ş n i c

pe Maria,g r ă d i n a

cea n e a t i n s ă , l u c r a t ă de Dumnezeu, izvorul peceduit al Apeicelei Vii.

Tu e ş t i mijlocitoare î n f l ă c ă r a t ă la Fiul t ă pentru t o ţ i ceice te c h e a m ă , limanul l i n i ş t i t al tuturor celor b ă t u ţ i de v a l u ~.care se slobozesc de s u f e r i n ţ e l e d u h o v n i c e ş t i ş spun: S l ă u d ă t o ţ i pe Domnul ş s ă - L p r e a î n ă i ţ ă m întru t o ţ i vecii.

Prin atingerea de brâul t ă u , Î m p ă r ă t e a s ă s f â n t ă , se vindec bolile de tot felul, ş cei n e p u t i n c i o ş i g ă s e s c u ş u r a r e , ş cuc â n t ă r i g r ă i e s c : S l ă u d ă m t o ţ i pe Domnul ş s ă - L p r e a î n ă l ţ ă mîntru t o ţ i vecii.

Cântarea 9

I a t ă c de acum toate neamurile te vor f e r i c ~ cum ai spustu î n s u ţ i dintru început, Marie, P r e a c u r a t ă , c ă c i Cuvântul luiDumnezeu S-a n ă s c u t din tine în trup, ş puterea v r ă j m a ş u l u ia pierit, ş i-ai adunat pe t o ţ i întru lauda ta.

Tu e ş t i t ă r i a puterii care i z g o n e ş t e pe d e m o n ~ stânca vieţ i din care cei î n s e t a ţ i bem apa n e m ~ stâlpul cel de foc ce

c ă l ă u z e ş t e pe cei ce sunt în întuneric, ş cea care-i u n e ş t e peoameni cu Dumnezeu, v r e d n i c ă Marie.

Tu e ş t i floarea ne s t r i c ă c i u n i i ş cununa b u n ă v o i r i l o r , po-d o a b ă s t r ă l u c i t o a r e ş pom stufos în a c ă r u i u m b r ă se odih

nesc cei o s t e n i ţ ~ ş u ş cerului în care se a f l ă b o g ă ţ i a milei luiDumnezeu f a ţ ă de t o ţ i oamenii.

141

Te l ă u d ă m , S f â n t ă Î m p ă r ă t e a s c ă a oamenilor, care ni L-ai

dat pe Fiul t ă ş m i j l o c e ş t i pe l â n g ă El pentru noi, p ă c ă t o ş i i ,ş ne-ai dat i a r ă ş i brâul t ă cel nestricat ca s ne p ă z e a s c ă de

armele v r ă j m a ş i l o r , ş nu încetezi din zi în zi s ne înalti din,p ă c a t e l e noastre.



La Laude

Prin lucrarea lui Dumnezeu, Marie cea f ă r ă p r i h a n ă , ai

f ă c u t s r o d e a s c ă pomul v i e ţ i i , Fiul lui Dumnezeu Cel f ă r ă de

început din care culegem hrana nemuririi ş ne facem vrednici

s m â n c ă m Trupul Cel Sfânt ş s bem Sângele cel d e - v i a ţ ă f ă c ă t o r , de aceea te l ă u d ă m , P r e a s f â n t ă .

Ce l i m b ă o m e n e a s c ă va rosti d u p ă vrednicie m ă r i r e a ta,

F e c i o a r ă f ă r ă p r i h a n ă , c ă c i e ş t imai

î n a l t ădecât to t cuvântul,dar p r i m e ş t i ca l a u d ă d u p ă puterile noastre ş acest cânt ne

potrivit, ş dai harul t ă cu b o g ă ţ i e îndreptând limba n o a s t r ăd u p ă vrednicie ş c u v i i n ţ ă ca s te laude pe tine.

Ajutor veghind în toate î n c e r c ă r i l e noastre, liman l i n i ş t i tal celor b ă t u ţ i de v a l u r ~ c ă l ă u z ă a mântuirii ş s c a r ă dumne

z e i a s c ă care arunci punte între Dumnezeu ş oameni, Fecioa

r Marie f ă r ă p r i h a n ă , te p r ă z n u i m cu laude d u h o v n i c e ş t i ş ne î n c h i n ă m ţ i cu c r e d i n ţ ă .

142

o biografie d o x o l o g i c ă

a FecioareiMaria în operaSfântului Maxim M ă r t u r i s i t o r u l ?

S a v a n ţ i gruzini din secolul nostru (ca, de exemplu,

K. Kekelidze, 1960, ş M. T a r c h n i s v i l ~ 1955), s p e c i a l i ş t i în

istoria literaturii georgiene v e c ~ au relevat e x i s t e n ţ a î n ma

nuscrisele georgiene a unei V i e ţ i a Fecioarei Matia atribuite

fericitului p ă r i n t e l u i nostru Maxim fIlozoful ş m ă r t u r i s i t o -"rul". Un n u m ă r de unsprezece manuscrise incomplete pre-

zentau textul ca pe o traducere a unui original grec d a t o r a t ăcunoscutului t ă l m ă c i t o r de texte d u h o v n i c e ş t i g r e c e ş t i în lim

ba g e o r g i a n ă , monahul Eftimie Ivireanul. Acesta din u r m ăactivase ca t r a d u c ă t o r la Sfântul Munte Athos între anii 980-990, decedând aici în jurul anului 1028 în v â r s t ă de ş a p t e z e c iş cinci de ani. Eftimie a fost autorul unui important n ~ ă rde traduceri de texte hagiografIce bizantine în limba georgta

n ă Traducerile sale erau î n s ă destul de libere, Ivireanul ampli

fIcând sau scurtând ori prelucrând sau remaniind adeseori·

originalele g r e c e ş t i t ranspuse de el în limba g e o r g i a n ă . Unul

din cele mai vechi manuscrise georgiene ale V i e ţ i i Fecioarei

Matia atribuite Sfântului Maxim (580-662) în traducerea lui

143

Eftimie Ivireanul e datat în anul 1030, deci la numai doi ani

d u p ă moartea t r a d u c ă t o r u l u i gruzin athonit.În deceniul trecut, eruditul orientalist belgian, iezuitul

Jean-Michel van Esbroeck, profesor de limbi c r e ş t i n e orientale la Universitatea din Viena, a strâns toate aceste frag

A

v i a ţ a Fecioarei Maria, ci ş din cea a lui Iisus Hri stos I n s u ş i ,întrucât, a ş cum i n s i s t ă autorul v i e ~ de la Hristos ş "prinEl vine fericirea ş slava p r e a n e p r i h ă n i t e i Sale Maici" (§ 2).

În felul în care ni se p r e z i n t ă , textul V i e ţ i i Fecioarei Man"aatribuite Sfântului Maxim M ă r t u r i s i t o r u l se s i t u e a z ă în pre



mente neglijate ş risipite în manuscrisele georgiene. Cinci dinaceste manuscrise se g ă s e a u în capitala Gruziei sovietice,T h i l i s ~ trei în biblioteca Patriarhiei Ierusalimului, unul în Muzeul

C ă r ţ i idin Odesa, altul la Biblioteca

M ă n ă s t i r i iSfântaEcaterina din S i n ~ iar altul, cel mai vechi pe cât se pare, da

cind din secolul IX, fusese utilizat pentru a lega o carte de

r u g ă c i u n i a r m e a n ă din secolul XVI, a f l a t ă acum în proprietatep r i v a t ă . Din toate aceste manuscrise, trei dintre ele f:tind

s u b s t a n ţ i a l e , van Esbroeck a a l c ă t u i t un singur text complet,pe care l-a editat critic în originalul gmzin, î n s o ţ i n d u - l de oversiune f r a n c e z ă , ambele publicate în 1986 în d o u ă fasciculedin prestigioasa c o l e c ţ i e Corpus Scnptorum Chnstianorum Orien-talium 478-479. În amplul studiu introductiv! ce î n s o ţ e ş t ee d i ţ i a ş traducerea sa, orientalistul belgian o f e r ă o a n a l i z ă atextului ş o încercare de a demonstra patemitatea m a x i m i a n ăa acestui text n e o b i ş n u i t , cu totul necunoscut în manuscrisele

ce ne transmit corpusul grec al scrierilor originale ale Sfântului Maxim M ă r t u r i s i t o r u l (PC 90-91).

A ş cum s u g e r e a z ă lungul ticlu al V i e ţ i i , aceasta se prez i n t ă sub forma a ceea ce am putea numi o "biografied o x o l o g i c ă " , f:tind în a c e l a ş i timp atât o lucrare de lirismomiletic ş imnografic, cât ş una de hagiografie r e l i g i o a s ă .Lucrarea este astfel d e o p o t r i v ă un text d e v o ţ i o n a l ş unuldogmatic: în a c e l a ş i timp o m ă r t u r i e a unei vibrante a f e c ţ i u n iş v e n e r a ţ i i religioase f a ţ ă de Maica D o m n u l ~ cât ş o expunere a s e m n i f i c a ţ i e i principalelor evenimente nu numai din

1 JEAN-MICHEL VAN ESBROECK, "Un texte neuf et ses problemes",

În MAxIME LE CONFESSEUR, Vie de la l/t'et;ge, În Corpus Scriptorum

Chnstianomm Orientalium val. 479 (Scriptores Iberici 22), Louvain,1986, p. V-XXXVIII.

144

lungirea e v o l u ţ i i l o r specifice care au condus la constituirea ş precizarea dogmei mariologice ş a cultului ş v e n e r a ţ i e i Fecioarei Maria în Biserica veche ş b i z a n t i n ă . Plecând de la episoadele mariologice din prologul Evangheliei d u p ă Luca sau dincadrul Evangheliei d u p ă Ioan, o serie de scriitori ş P ă r i n ţ i biser i c e ş ~ ca de p i l d ă Sfântul Iustin Martirul ş Filozoful sau

Sfântul Irineu al L y o n u l u ~ au s c h i ţ a t î n c ă din secolul II liniilemajore ale mariologiei ortodoxe încercând s situeze ş explice locul Fecioarei Maria în istoria mântuirii realizate în

Hristos. Dar impulsul fundamental în precizarea dogmei ş v e n e r a ţ i e i mariologice ale Bisericii vechi l-a oferit aprinsadezbatere h r i s t o l o g i c ă din jurul î n ţ e l e g e r i i ş definirii Persoanei lui Iisus Hristos de la mijlocul secolului V. Acestea au

culminat în d e f i n i ţ i a h r i s t o l o g i c ă a Sinodului III de la Efes(431), care - la presiunile Sfântului Chiril al Alexandriei

(t 444) împotriva lui Nestorie al Constantinopolului - a pro

clamat-o pe Fecioara Maria drept TheotOkos ( " N ă s c ă t o a r e a - d e Dumnezeu' ') în sens real ş Aeiparthenos ( " P u r u r e a - f e c i o a r ă ' ' ) .A c e a s t ă d u b l ă calitate a Maicii Domnului se considera a fi o

c o n s e c i n ţ ă a justei î n ţ e l e g e r i a unirii divinului ş umanului înPersoana lui Hristos în forma unei uniri ipostatice. Tocmai

a c e a s t ă divino-umanitate i p o s t a t i c ă era cea care revendica rec u n o a ş t e r e a Maicii Domnului ca " N ă s c ă t o a r e - d e - D u m n e zeu". Astfel, în e s e n ţ ă , mariologia p a t r i s t i c ă era o c o n s e c i n j ăa h r i s t o l o g i e ~ f:tind indisolubil l e g a t ă de aceasta q.in u r m ă . In

a c e l a ş i timp î n s ă , v e n e r a ţ i a f a ţ ă de Maica Domnului devine o

m i ş c a r e to t mai p o p u l a r ă , cultul mariologic asimilând uneleelemente din religiozitatea e l e n i s t i c ă a a n t i c h i t ă ţ i i târzii, ş exploatând detaliile privitoare la v i a ţ a Fecioarei oferite de o serie de apocrife c r e ş t i n e care au exercitat o p u t e r n i c ă i n f l u e n ţ ă ,

145

cel mai impor tant text de acest gen ftind f ă r ă î n d o i a l ă a ş a numita Protoevanghelie a lui Iacob2.

De altfel, V i a ţ a Fecioarei Maria a t r i b u i t ă Sfântului Maximî ş d e c l a r ă î n c ă de la început (§ 2) sursele: Scriptura, P ă r i n ţ i i mai cu s e a m ă Grigorie al Neocezareei, Atanasie al Alexandri

în p r o p o v ă d u i r e a a p o s t o l i c ă prin descoperirea tainelor luiDumnezeu celor s ă r a c i , ş de asemenea p ă g â n i l o r . U r m e a z ăapoi episodul N a ş t e r ~ unde autorul s u b l i n i a z ă mai multepuncte, tratate toate cu o d e o s e b i t ă . sensibilitate t e o l o g i c ă .Printre ele m e n ţ i o n ~ : succesiunea p r o v i d e n ţ i a l ă a Imperiu



ei, Grigorie al Nyssei ş Dionisie Areopagitul - ş în fme,Protoevanghelia lui Iacob, apocr if din care scriitorul extrageanumite elemente, deja acceptate ş aprobate de S f m ţ i i P ă r i n ţ i

mais u s - m e n ţ i o n a ţ i .Relatarea v i e ţ i i Fecioarei începe cu o n a r a ţ i u n e privitoare

la c ă s ă t o r i a p ă r i n ţ i l o r e Ioachim ş Ana, relatare d e p e n d e n t ăîn mare m ă s u r ă de Protoevanghelia lui Iacob. A c e l a ş i lucru e valabil ş despre materialul privitor la c o p i l ă r i a M a r i e ~ d e ş i aiciautorul a c c e n t u e a z ă h o t ă r â t sporirea Mariei în v i r t u ţ i , slava eil ă u n t r i c ă , i n t e r p r e t a t ă în termenii Psalmului 44 al hierogamieimesianice. (Acest fapt a m i n t e ş t e de teologia v i r t u ţ i l o r aSfântului Maxim M ă r t u r i s i t o r u l , pentru care v i r t u ţ i l e sunt dejaprin. ele însele un fel de Întrupare a Logosului divin.) Deasemenea, autorul e v o c ă elementele unei teologii a Sionuluiextrase din diferite p ă r ţ i ale Vechiului Testament, pentru ae v i d e n ţ i a s e m n i f i c a ţ i a c r e ş t e r i i ş e d u c a ţ i e i Mariei în Ierusalim, locul ales de Dumnezeu pentru s ă 1 ă ş l u i r e a sa. LogodireaMariei cu Iosif ş episodul Bunei-vestiri îi dau autorului posibilitatea de a - ş i expune hristologia, extrem de a p r o p i a t ă - a ş cum vom vedea mai jos - de cea m a x i m i a n ă . La aceasta ela d a u g ă câteva r e f l e c ţ i i privitoare la imnul de s l a v ă al Fecioarei( " M ă r e ş t e suflete al meu pe Domnul .. . ' '), respectiv la ferici

rea ei de întreaga lume ş la r ă s t u r n a r e a puterii ş d e m n i t ă ţ i ip r o f e ţ i t ă în cântarea ei, pe care autorul o î n ţ e l e g e ca î m p l i n i t ă

2 E d i t a t ă În originalul grec de C. TISCHENDORFF, 1853; trad. rom.CRISTIAN B Ă D I L I Ţ Ă În excelenta ş utila sa antologie de Evangheiii

apocrifl, Ed. Humanitas, B u c u r e ş t i , 1996, p . .45-59. To t aici(p. 247-261) e tradus ş Cuvântul Sfântului Ioan Evanghelistul despre

Adormirea Maiai Domnuluz; o a l t ă i m p o r t a n t ă s u r s ă a p o c r i f ă pentruV i e ţ i l e Fecioarei Maria.

146

lui Roman universalist principilor lui Iuda, d e ş i Î m p ă r ă ţ i a luiHristos nu este doa r asupra romanilor ci asupra întregiicreaturi; minunata d e ş e r t a r e de sine ( k e n o z ă ) prin care Logo

sul inaccesibilş necuprins al lui Dumnezeu S-a circumscrispe Sine în p e ş t e r a din Bedeem; lipsa de dureri ş bucuria

Mariei la n a ş t e r e , i n t e r p r e t a t ă în termenii c â n t ă r i i lui Moisedin Deuteronom 32, 2; m ă r t u r i a stelei urmate de magi î n ţ e l e a s ănu ca un fenomen natural, întrucât prin acesta magii au foste l i b e r a ţ i de astrologie, ci ca un fenomen orânduit în chip r a ţ i onal spre a sluji scopului divin al Creatorului; r ă s t u r n a r e a valorilor r e p r e z e n t a t ă de adorarea de c ă t r e ei a lui Hristos Pruncul, Care, d e ş i Î m p ă r a t bogat ca Unul ce este Logos al T a t ă l intrând în a c e a s t ă lume a ales s ă r ă c i a , redând astfel demnitatea s ă r a c i l o r ; ş în ftne, masacrul pruncilor n e v i n o v a ţ iprezentat ca o m ă r t u r i e d a t ă Logosului ca L u m i n ă i n t e l i g i b i l ăde c ă t r e cei de-abia n ă s c u ţ i la lumina cea t r e c ă t o a r e a zilei.

În episodul p r e z e n t ă r i i Pruncului la Templu, autorul com e n t e a z ă p r o f e ţ i a dreptului Simeon, potrivit c ă r u i a Prunculprezentat va ft spre c ă d e r e a ş ridicarea multora: voia dumnez e i a s c ă este pentru v i a ţ a ş îndumnezeirea a toate, dar c ă d e r e aş r idicarea multora depinde de ftecare dintre noi. P r o f e ţ i adreptului Simeon, m e n ţ i o n â n d sabia care va trece prin sufle

tul F e c i o a r e ~ a n t i c i p e a z ă în a c e l a ş i timp rolul Fecioarei Mariaîn Patima lui Hristos, rol c ă r u i a V i a ţ a a t r i b u i t ă Sfântului Maxim îi va da o a t e n ţ i e c o n s i d e r a b i l ă . În ce p r i v e ş t e relatareafugii Familiei Sfmte în Egipt, auto rul se întoarce la Proto-

evanghelia lui Iacob, utilizând în a c e l a ş i timp ş datele istoriceoferite de istoricul evreu Iosif Flaviu pentru a explica s i t u a ţ i ap o l i t i c ă din Iudeea în vremea N a ş t e r i i Mântuitorului. Întorsîn Nazaret, în casa Sftntei Familii, Logosul întrupat s p o r . e ş t eîn v i r t u ţ i prin supunerea Sa f a ţ ă de Legea lui Moise, Maica Sa

147

t r ~ n , s f o r m ~ d u - s e trep,tat din î n v ă ţ ă t o a r e , M a i c ă a Î n ţ e l e p c i u -nu, f i u c e m c ă , F i i c ă a I n ţ e l e p c i u n i i .

Relatarea privitoare la activitatea p u b l i c ă a lui Hristos sec o n c e n t r e a z ă pe trei aspecte: Botezul (care d e ţ i n e un loc important în teologia m a x i m i a n ă ) ; m i n u n i l e . ş i î n v ă t ă t u r a Dom

vede în Maica Domnului nu numai inspiratoarea ş modelul

v i e ţ i i religioase a cercului apostolic, dar ş cea care, din casal u ~ i Ioan din . I ~ r u s a l i m ~ îi trimite pe Apostoli la misiune, d e ţ i nand o p o z 1 ţ 1 e s u p e n o a r ă Apostolilor ş î m p r e u n ă - s u f e r i n dcu a c e ş t i a în p ă t i m i r i l e îndurate de ei în cursul misiunilor lo r,exact a ş cum suferise î m p r e u n ă cu Fiul e i în vremea Patimii



nului; ş ucenicia femeilor pe care autorul le v e d ~ ca ftind înc r e d i n ţ a t e Mariei spre c ă l ă u z i r e ş mijlocire pe l â n g ă Fiul ei.

Tocmai e x i s t e n ţ a acestor d o u ă grupuri: cercul ucenicilor b ă r b a ţ i

în jurul lui Hristosş

cercul ucenicelor femei în jurul Fecioarei, e x p l i c ă în opinia autorului faptul c e v a n g h e l i ş t i i con

f u n d ă uneori numele ş i d e n t i t ă ţ i l e diferitelor femei pe care lem e n ţ i o n e a z ă mai cu s e a m ă relatarea r ă s t i g n i r i i , ş care s-ardatora faptului c nu întotdeauna b ă r b a t i i ş femeile erau îm- .,p r e u ~ a , a ~ cum d e m o n s t r e a z ă fuga ucenicilor de la r ă s t i g n i -rea 1 ~ 1 1 Hnstos, cu e x c e p ţ i a lui Ioan.

In relatarea Patimii, autorul e preocupat s situeze rolulFecioarei Maria într-o reconstituire din perspectiva acesteia aîntregii n a r a ţ i un i a Patimii. Autorul i n s e r e a z ă în relatare otânguire p e r s o n a l ă a Patimii de n a t u r ă r e t o r i c ă , pe care op r e l u n g e ş t e înt r-o reconst itui re a s t ă r i i s u f l e t e ş t i a t r i b u i t ăMariei în vremea Patimii, ş care a l c ă t u i e ş t e o i m p r e s i o n a n t ăc o m b i n a ţ i e de elemente e m o ţ i o n a l e bine temperate, în caresensibilitatea este î n c a d r a t ă ş e x p l i c i t a t ă teologic. O a t e n ţ i ed e o s e b i t ă e a c o r d a t ă î n c r e d i n ţ ă r i i Fecioare i Maria de c ă t r eIisus pe Cruce lui Ioan, ac t prin care Iisus în a c e l a ş i timp oc o n s o l e a z ă pe Maica Sa cu o consolare v ă z u t ă ş îl r ă s p l ă t e ş t epe Ioan pentru iubirea ş devotamentul s ă u .

Autorul crede apoi c Fecioara Maria n-a p ă r ă s i t niciodat mormântul în care se afla trupul mort al Fiului ei, devenindastfel, în ciuda t ă c e r i i Evangheliilor, cea dintâi m a r t o r ă a Învierii; acest detaliu n-ar ft fos t m e n ţ i o n a t de E v a n g h e l i ş t ~ pe

de o parte pentru c era mult p rea b ine cunoscu t pen tru amai ft m e n ţ i o n a t , iar pe de a l t ă parte pentru c invocaream ă r t u r i e i mamei ar ft putut prejudicia credibilitatea r e l a t ă r i i .

Extinzând apoi r e f e r i n ţ a din Fapte 1, 4 la Apostol ii adun a ţ i în r u g ă c i u n e î m p r e u n ă cu Maria, Mama lui Iisus, autorul

148

Lui. Ea p ă r ă s e ş t e Ierusalimul î m p r e l l n ă cu Ioan pentru a a r ă t ac nu e mai prejos decât Apostolii, dar se întoarce în Ierusalim f ă r ă el, pentru a a r ă t a c de fapt e mai presus de a c e ş t i a ,constituind punctul de r e f e r i n ţ ă al Bisericii Apostolice.

Relatarea Adormirii Maicii Domnului cu descrierea adun ~ i i . ~ p o s t o l i l o r ş ucenicilor la c ă p ă t â i u l ei îl i n v o c ă pe

DlOms1e Areopagitul (Despre Numele Divine III, 2), iar în cep r i v e ş t e hristofania din clipa Adormirii, e x p l o a t e a z ă abun

denta l i t e r a t u r ă a R ă s ă r i t u l u i c r e ş t i n privitoare la a c e a s t ă t e m ă(transitus Mariae) , a f l a t ă în epoca r e d a c t ă r i i V i e ţ i i probabil

într-o stare î n c ă i n i ţ i a l ă a constituirii ei. Paralelismul hristologie/mariologie este din nou evident. Odihna Fecioarei n-a

r ă m a s n e t u l b u r a t ă din pricina incidentelor provocate de evreiii m p i o ş ~ mai cu s e a m ă de unul dintre ei. Acesta î n c e a r c ă s r ă s t o a r n e sicriul cu trupul n e î n s u f l e ţ i t al F e c i o a r e ~ dar esteizbit cu sabia de un înger care îi taie mâinile, ftind apoi vindecat printr-o· r u g ă c i u n e a d r e s a t ă Mariei de c ă t r e Apostolul

Petru. D e ş i trupul Fecioarei a fost a ş e z a t în mormânt, trei zile~ a t â r z ~ u , la sosirea Unui Apostol întârziat, mormântul e g ă S1t gol. In locul t r u p u l u ~ Apostolii g ă s e s c în mormânt v e ş mântul ş c i n g ă t o a r e a ei. Aceasta d o u ă vor ft redescoperite la

o familie e v r e i a s c ă din Galileea de c ă t r e doi p r i n ţ i bizantinic o n v e r t i ţ i de la arianism la Ortodoxia n i c e e a n ă , în timpul împ ă r a t u l u i Leon 1, la mijlocul secolului V: acestea erau relicvelevenerate în t impul Sfântului Maxim în bisericile constantinopolitane ale Fecioarei din Vlaheme (la extremitatea nord

v e s t i c ă a incintei fortiftcate a Capitalei) ş de la Chalkoprateia( l â n g ă Sfânta Softa).

V i a ţ a se încheie cu un imn de o r e m a r c a b i l ă poezie teol o g i c ă ş i n s p i r a ţ i e l i r i c ă , urmat de o s c u r t ă teologie a Adormi-

149

rii p r e z e n t a t ă drept confllTIlare a î n ă l ţ ă r i i noastre î m p r e u n ă cuHristos ş a ne s t r i c ă c i u n i i noastre fmale; ş cu o aclamare aMariei ca mijlocitoare a harurilor d u m n e z e i e ş t i , "mult mainumeroase decât nisipul m ă r i i " .

Editorul a divizat textul V i e ţ i i Fecioarei Maria în 134 deparagrafe de o lungime sensibil e g a l ă , d u p ă ideile pe care le

zen t a t ă drept cea care a î n g ă d u i t femeilor s a l e a g ăpentru prima d a t ă o p ţ i u n e a de a deveni fecioare. Tema sufletului ş fecioriei sale interioare au f ă c u t obiectul unui articol special consacrat Sfântului MaximM ă r t u r i s i t o r u l Întruparea î n s ă ş i se e x p r i m ă a r în-:

d o i a l ă cel mai bine în relatarea N a ş t e r i i din § 35, în ca



c o n ţ i n , a r ă t â n d c ă planul întregii V i e ţ i este unul dintre celemai simple. El se p r e z i n t ă în felul u r m ă t o r : §§ 1-2: prolog;3-18: c o p i l ă r i a la Templu; 19-29: Buna-vestire; 30-45: N a ş -terea; 46-63: prezentarea Pruncului la Templu; 64-72: Botezul ş a r ă t a r e a p u b l i c ă a lui Iisus; 73-91: Patima.lui Hristos;92-102: Învierea lui Hristos; 103-124: Adormirea MaiciiDomnului; 125-134: epilog. E x i s t ă o simetrie p e r f e c t ă întreprolog ş epilog a t e s t a t ă de faptul c d o u ă texte scripturistices u s ţ i n întregul discurs, autorul V i e ţ i i nepierzându-Ie din vedere de-a lungul n a r a ţ i u n i i . Cel dintâi este cântarea lui Moise dinDeuteronom: î n c ă din deschidere e citat Deuteronom 32, 1înlocuindu-se î n s ă "cerurile" prin "toate neamurile". A c e a s t ăcântare intervine de op t ori în descrierea Patimii ş Învierii, încare rolul Mariei r e a l i z e a z ă oarecum r ă z b u n a r e a lui Dumne

zeu asupra celor n e c r e d i n c i o ş i . Autorul se vede pe sine înmo d explicit în p o z i ţ i a celui care trebuie s p r i m e a s c ă cuvântul ca o n o u ă întrupare a adierii de r o u ă c e r e a s c ă d u p ăDeuteronom 2, 2, g r a ţ i e mijlocirii Fecioarei pe l â n g ă Fiul s ă u .Cel de al doilea text extrem de dezvoltat este aplicarea tipolog i c ă a Psalmului 44 Fecioarei Maria.

" M e n ţ i n â n d cadrul V i e ţ z i ş exploatând în mo d literar Protevanghelia lui Iacob, autorul m e n ţ i n e Întrupareaîn centrul c o m p o z i ţ i e i . C o e r e n ţ a d o c t r i n a r ă nu estemai m i c ă decât cea care p r i v e ş t e c o m p o z i ţ i a . O vo m

ilustra aici printr-o serie de reflexe ce se o b s e r v ă de laun c a p ă t la altul al V i e ţ i i . Î n c ă din § 5 vedem ceata defecioare ce î n c o n j o a r ă regele, t â l c u i t ă ca f1Î.nd n e n u m ă -ratele suflete sfinte ale d r e p ţ i l o r ce u r m e a z ă calea Fecioarei, iar mai departe, în § 20, vedem Fecioara pre-

150

re punctul probabil cel mai caracteristic e i g n o r a n ţ a încare se g ă s e ş t e Fecioara î n s ă ş i cu privire la modul

n a ş t e r i i ei. G ă s i m f ă r ă î n d o i a l ă termenul «a î m b r ă c a »trupul omenesc; aparent scos în afara uzului de crizaa p o l i n a r i s t ă , el tr imite la limbajul vechi al SfântuluiAtanasie al Alexandriei. Îl întâlnim î n s ă la SfântulMaxim, d e ş i este rar la el4. Contextul în care verbul«a î m b r ă c a » revine de trei ori (în §§ 23, 63, 109) e celexplicitat de unirea ipo s t a t i c ă . (.. . ) Aceste d o u ă componente, un a o n t o l o g i c ă în Întrupare, c e a l a l t ă psiholog i c ă în N a ş t e r e , sunt la originea unei expresii sau maicurând a unei serii de expresii ce înfloresc peste to t în

V i a ţ ă de î n d a t ă ce se v o r b e ş t e despre ele: «mai adâncdecât cugetul sau mai înalt decât c u n o ş t i n ţ a » (§§ 39,45, 47 ş 72); «mai înalt decât cuvântul ş decât ftrea»(§ 127); «mai adânc ş mai înalt decât ftrea o m e n e a s c ă »(§ 23); (<mai înalt decât ftrile» (§§ 35, 45, 47, 68, 77 ş 102); «mai adânc decât ftrile» (§§ 56, 84 ş 102); «maiadânc decât orice ftre» (§ 108) ş i în s f â r ş i t , în § 110:« s t r ă m u t ă t o r u l ftrilor». Am transcris aceste r e f e r i n ţ epentru a insista asupra pluralului «ftrile» pe care limba

g e o r g i a n ă nu e deloc o b l i g a t ă s ă - I f o l o s e a s c ă ; ca atare,el trebuie s reflecte un plural al «ftrilor» g ă s i t tocmaila Sfântul Maxims. În c r e ş t e r e d e o p o t r i v ă , (<unirea ft-

3 A. K. SQUIRE, " The I dea of Soul as Virgin aud Mother in Maximus the Confessor", Jtttdia PatriJ,tica 8, Berlin, 1966, p. 456-461.4 PC 91, 404B.5 Cf PC 91, 221B: "Prin unirea d u p ă ipostas a firilor Logosuluiîntrupat spre î n c r e d i n ţ a r e a firilor din care, în care ş care este El".

151

rilor s-a s ă l ă ş l u i t de î n d a t ă în Eb> (§ 60). R e m a r c a b i l ă eî n s ă expresia fecioriei în § 47: «prin fIrea fecioriei el

(sânul) a fost închis ş nu deschis, dar prin forma aaceea ce s-a n ă s c u t , înaintea lui orice închidere a fIriilor e d e s c h i s ă ş s u p u s ă » , aici a p ă r â n d un citat neliteraldin Evrei 4, 13. Pentru a conchide c « z ă m i s l i r e a ş

R e m a r c a b i l ă d e o p o t r i v ă e s e m n i f 1 c a ţ i a c u l t i c ă în profunzime a masacrului pruncilor n e v i n o v a ~ explicatprin Deuteronom 32, 46: jertfa la instaurarea noului leg ă m â n t din §§ 44, 45. Nu mai p u ţ i n p r o f u n d ă e opo-

z i ţ i a Egiptului ş a P e r s i e ~ una ţ i n â n d idolatrie, iar



n a ş t e r e a sunt n e g r ă i t e mai presus decât ftrile ş maiadânci decât c u n o ş t i n ţ a » . .

A b s e n ţ a durerilor n a ş t e r i i e consecvent p u s ă în leg ă t u r ă cu forma adormirii, unde sufletul moare printro r u g ă c i u n e ş trupul e apoi î n ă l ţ a t (§§ 18, 110, 127).E x i s t ă un paralelism total cu d i s p a r i ţ i a blestemeloraduse asupra lui Adam ş a Evei d u p ă c ă d e r e . M e n ţ i nerea unei î n v ă ţ ă t u r i atât de limpezi de la un c a p ă t laaltul al V i e ţ i i nu ne permite s distingem în ea doi autori d i s t i n c ţ i .

Tratarea Scripturii r e l e v ă o d u b l ă t e h n i c ă a p l i c a t ăd e o p o t r i v ă în întreaga p i e s ă . Pe de o parte, autorul rel e v ă în profunzime sistemele cu s e m n i f 1 c a ţ i e t e o l o g i c ăale diverselor episoade; pe de a l t ă parte, e atent la coer e n ţ a r e c i p r o c ă a Evangheliilor, cu p r e ţ u l eventual al

unui concordism, r e g ă s i n d astfel o preocupare mul tmai m o d e r n ă a exegezei textuale. Astfel, în § 31, darmai cu s e a m ă în § 59, el l e a g ă pierderea autonomieipolitice ş religioase a lui Israel, de caracterul,binevenital Î n t r u p ă r i i , trimiterii ş în cele din u r m ă , a Invierii luiHristos. Ceea ce-i permite s exprime frumoasa f r a z ăs i n t e t i c ă din § 33: «t;ecenzorul era recenzat» în sensulc realitatea s p i r i t u a l ă a singurului r e c e n s ă m â n t defInitiv aplicat de data aceasta tuturor popoarelor se efect u e a z ă g r a ţ i e e ş e c u l u i politic al unui r e c e n s ă m â n tefectuat de Roma asupra N o u l u i - n ă s c u t din Bedeem.

F o r m u l ă h r i s t o l o g i c ă cheie ale c ă r e i s e m n i f i c a ţ i i sunt pe larg analizate de P. PIRET, Le Chnst et la Trinite semn Maxime le Corifesseur,

Paris, 1983, p. 203-240.

152

c e a l a l t ă astrologie: cel dintâi este aboli t prin venireapruncului la fuga în Egipt, cea de-a doua prin închinarea magilor sub c ă l ă u z i r e a stelelor, net a s i m i l a t ă aici

unui veritabil înger c ă l ă u z i t o r , a c ă r u i reducere la unastru ar constitui o eroare e x e g e t i c ă (§ 55). Printre altec o n v e n i e n ţ e remarcabile, s c i t ă m în § 66 necesitateaîn momentul Botezului ca Duhul Sfânt s nu fIe v ă z u tsub forma unui porumbel decât de Ioan, în timp ceglasul T a t ă l u i e auzit de t o ţ i . P r e z e n ţ a Fecioarei Mariaîn î n s ă ş i momentul Învierii e c u v e n i t ă ş ea, dar evang h e l i ş t i i n-au povestit-o pentru a nu lipsi de f o r ţ ăm ă r t u r i a Bisericii, prin aceea c ar proveni de la î n s ă ş i

Mama Celui Înviat (las f â r ş i t u l

§ 92). Mai încolo, Ioanp l e a c ă în misiune cu Fecioara pentru ca aceasta s nufIe i n f e r i o a r ă ApostoWor (nu este explicit la începutd a c ă spre Efes), apoi Fecioara revine la Ierusalimpentru a r ă m â n e s u p e r i o a r ă ApostoWor ş punctul der e f e r i n t ă al acestora la un prim apostolat al lor (§ 98).De a s ~ m e n e a , în § 118 se cuvenea ca Toma s fIe

Apostolul absent în momentul î n g r o p ă r i i Fecioarei,pentru c el fusese absent ş la prima reuniune ş a r ă t a -re a lui Iisus în f o i ş o r u l cel de sus.

În ce p r i v e ş t e exegeza t e x t u a l ă , §§ 41 ş 56 a t e s t ăefortul autorului de a explica procedeele c o m p o z i ţ i e iunui evanghelist sau a altuia spre a pune în acord rel a t ă r i l e lor. D a c ă e a d e v ă r a t c ă a ş cum fac m u l ţ i din-

tre autorii c r e ş t i n i v e c ~ el il c o n f u n d ă pe Irod celMare cu Irod Arhelau, nedistingând ca personaj diferitdecât pe Irod Antipa, cu toate acestea autorul se r e f e r ăla un pasaj din Iosif Flaviu pentru a sprijini ideea uneiconcordante între cele d o u ă r e l a t ă r i cu grija m a n i f e s t ă

153

de a atinge c o e r e n ţ a i s t o r i c ă în spatele s e m n i f i c a ţ i e iteologice. To t a ş a , d e o p o t r i v ă , pentru a ş t care anumefemei au r ă m a s l â n g ă Cruce, autorul s u p r i m ă cont r a d i c ţ i i l e între d i v e r ş i i e v a n g h e l i ş t i m ă s u r â n d distanţ ş momentele la care acestea s-au putut apropia

istorie o f l u c t u a ţ i e în care se oglindesc fidel tensiunile dintrec o m u n i t ă ţ i l e n e c h a l c e d o n i a n ă ş c h a l c e d o n i a n ă de la mijloculsecolului V. I n i ţ i a l , cultul. acestor relicve ş al Adormirii MaiciiDomnului.legat de G h e ţ i m a n i se pare c s-a aflat în mâinileantichalcedonienilor. În centrul c e l e b r ă r i l o r se afla o coborâreîn procesiune s i m b o l i c ă de la Sion p â n ă la G h e ţ i m a n i . O re



ş cine anume s-a apropiat ş cine a r ă m a s deoparte(§§ 92 ş 91).

Cu m se vede, nimic nu interzice considerarea cu

b u n ă v o i n ţ ă a atribuirii formal înscrise în fruntea V i e ţ i iFecioarei."6

În studiul consacrat surselor V i e ţ i i Fecioarei atribuiteSfântului Maxim, editorul belgian r e l e v ă unele aspecte ş detalii singulare întâlnite numai în a c e a s t ă V i a ţ ă , ca, de exemplu:vocea d u m n e z e i a s c ă a u z i t ă de Sfânta F e c i o a r ă la vârsta dedoisprezece ani în Sfânta Sfintelor ş care îi spune: "Din tinese va n a ş t e Fiul Meu!", ant icipând astfel vestea cea b u n ăa d u s ă de înger la Buna-vestire ( a c e e a ş i s e c v e n ţ ă voce dumnez e i a s c ă - v e s t e î n g e r e a s c ă apare ş în relatarea Adormirii); miriidin Cana Galileii r e n u n ţ ă în urma minunii s ă v â r ş i t e de Iisus lac ă s ă t o r i a lor pentru a deveni unul ucenic al lui Hristos, c e l ă lalt ucenic al Mariei; i n s i s t e n ţ a pe originea ş destinul casei luiIoan din Sion; faptul c Zevedei din Galileea ar fi fost extremde bogat, numai dintr-o parte a bunurilor sale c u m p ă r â n d u - s ecasa lui Ioan din Sion ce avea s d e v i n ă prima B i s e r i c ă ; detaliul potrivit c ă r u i a Maria Magdalena ar fi suferit martirul laRoma; precum ş m e n ţ i o n a r e a , relativ r a r ă în celelalte "vie ţ i ş omilii mariologice, a vârstei Fecioarei în momentul Adormirii ei: optzeci de ani (§ 102).

Paragrafele 126-127 a r a t ă limpede c ă V i a ţ a a fost concep u t ă ş r e d a c t a t ă în vederea praznicului Adormirii MaiciiDomnului. Data acestui praznic ş detaliile privitoare la celebrarea sa, precum ş la venerarea relicvelor mariale ale v e ş mântului, respectiv, brâului Maicii Domnului au cunoscut în

6 JEAN-MICHEL VAN ESBROECK, op. cit., p. IX-XII.154

p l i c ă a acestei procesiuni a fost i n t r o d u s ă la Constantinopolde episcopul Timotei 1 (511-518) în plin triumf antichalcedo

nian în capitala b i z a n t i n ă pe vremea î m p ă r a t u l u i Anastasie,sub forma procesiunii de la Biserica Fecioarei din Vlaherne,unde se afla v e ş m â n t u l Maicii Domnului, p â n ă la Biserica Fecioarei din Chalkoprateia, unde se afla brâul Maicii Domnu

lui. În epoca u r m ă t o a r e lui Iustinian are loc recuperarea bisericii ş praznicului Adormirii de c ă t r e partida chalcedonienilor. Punctul culminant al acestui proces se î n r e g i s t r e a z ă subî m p ă r a t u l Mauriciu care în anul 590-591 a zidit o n o u ă biser i c ă în G h e ţ i m a n i schimbând ceremonialul ş mutând serba

rea Adormirii MaiciiDomnului

depe18 ianuarie (da

ila careeste p r ă z n u i t ă p â n ă a s t ă z i în Biserica c o p t ă ) pe 15 august, zi

ua c o n s a c r ă r i i noii biserici chalcedoniene în G h e ţ i m a n i , d a t ăla care este c e l e b r a t ă ş a s t ă z i . Ulterior, în Constantinopol,relicva din Chalkoprateia ş i - a pierdut i m p o r t a n ţ a , fiind a d u s ăla Vlaherne unde cele d o u ă v e ş m i n t e au fost reunite pentru

to t restul perioadei bizantine.Datarea versiunii g r e c e ş t i pierdute a V i e ţ i i g e o r g i e n e a

Fecioarei atribuite Sfântului Maxim e î n t r e p r i n s ă de editorulbelgian studiind i n f l u e n ţ a acestei v i e ţ i asupra a trei c o m p o z i ţ i imariologice bizantine ulterioare: V i a ţ a Fecioarei s c r i s ă de Ioan

Geometru! în jurul anul 980 (BHG 1102g-1143c), V i a ţ aFecioarei s c r i s ă de Simeon Metafrast' to t în secolul X (BHG

1047) ş respectiv, cuvântarea m a r i a n i c ă a sincelului Teodor

(BHG 1058). Aceasta din u r m ă se încheie printr-un panegiricîn care se e x a l t ă rolul Fecioarei Maria în victoria m i l i t a r ă abizantinilor asupra unor asediatori (referire c l a r ă la asediulConstantinopolului din anii 619 sau 626). Întrucât în cuvântarea sinceluluiTeodor se g ă s e s c textual pasaje întregi din V i a ţ a

155

a t r ~ b ~ u i t ă A S f â n ~ u i Maxim, iax, pe de a l t ă parte, în V i a ţ a atribUita SfantulUi Maxun nu se g ă s e ş t e nici cel mai mic ecou cu

privire l rolul protector miliw al Fecioaxei în a p ă r a x e aConstantmopolului, Jean-Michel van Esbroeck conchide c " f ă r ă a pretinde c Eftimie Ivireanul a reprodus în t r a d u c e r e ~sa g e o r g i a n ă s u t ă la s u t ă originalul grecesc, e x i s t ă multe ş a n s e

fi. putut fi s c r i s ă de Ma xim ca r ă s p u n s direct la a c u z a ţ i a de

d i s p r e ţ f a ţ ă de Fecioara Maxia f o r m u l a t ă împotriva M ă r t u r i s i torului d anchetatorii imperiali în scop de discreditaxe aacestuia. In aceste c o n d i ţ i i , V i a ţ a FecioareiMan'a ax urma s fied a t a t ă în ultimii ani de v i a ţ ă ai Sfântului Maxim M ă r t u r i s i torul, constituind astfel ultima sa o p e r ă . Faptul în s ine este



ca a c e a s t ă v i a ţ ă s ă reprezinte destul de exact o o p e r ă de tiner e ţ e a ~ u Maxim"? Cu alte cuvinte, editorul belgian m o d i f i c ăs u ~ e s 1 l a . cu privire la dataxea ş m o t i v a ţ i a V i e ţ i i Fecioarei atribUite Sfântului Maxim de savantul gruzin Kekelidze. Plecând

de la 31 al V i e ţ i i g r e c e ş t i a Sfântului Maxim (PC 90, 168D),

unde Ul urma procesului s ă din august-septembrie 656 de laB y ~ i a , Sfântul Maxim e adus la Salembria ş e prezentat sold a ţ i l o r de acuzato ri ca blasfemiator al N ă s c ă t o a x e i - d e Dumnezeu8, savantul georgian a sugerat c ă V i a ţ a Fecioarei ar

7 Ibid. p. XXXIII.8 Disputatio By:(jae § 31, PC 90, 168CD [trad. rom. Ioan I. ! c jr.:"Actele procesului ş martiriului Sfântului Maxim M ă r t u r i s i t o r u lş :1 u c e n i c i l o ~ lui", Revista t e o l o g i c ă 77 (1995), nr. 2, p. 50]: " Ş l u a n d ~ - l ~ nurnttul c ~ n s u l Theodosios l-a predat s o l d a ţ i l o r ş l-audus pana la Salembna. Acolo a r ă m a s d o u ă zile p â n ă ce unul dins o l d a ţ i a plecat În t a b ă r ă ş a spus Întregii trupe: <<Monahul careb l a s f e m i a z ă N ă s c ă t o a r e a - d e - D u m n e z e u a venit aiCD>, ca s instig: armata Împotriva avvei Maxim ca unul ce ar blasfemia pe N ă s catoarea-de-Dumnezeu. Ş d u p ă d o u ă zile Întorcându-se soldatul,l-au luat În t ~ b ă r ă ş i s t r ă p u n s de durere pentru Dumnezeu, gene

ralul, sau mat exact l o c ţ l l t o r u l generalului, a trimis la el pe ş e f i i regtmentelor, p r e o ţ i ş diaconi ş e v l a v i o ş i i de g a r d ă la stindarde.~ ~ â n d u : i venind, avva ~ a x i m S7a sculat ş a f ă c u t metarue. A c e ş ba I - ~ U :aspuns la , s a l ~ t ?I s-au a ş e z a t poruncindu-i ş lui s ş a d ă . Ş un,bat.ran foarte C1nStlt l-a spus cu mult respect: « P ă r i n t e , pentru c un:1 ~ 1 n t r e noi s-au scandalizat de s f i n ţ i a ta cum c nu n u m e ş t iN a s c a t o a ~ e - d : - D ~ n e ~ e u pe Doamna n o a s t r ă , pe Preasfânta pur u r e ~ a Fe:lOara: te ,.ur.lr:, numele sfintei ş celei d e - o - f i i n ţ ă ş dev l a ţ a - f ă ~ a t o a r e l Treimi sa ne spw a d e v ă r u l ş s d e p ă r t e z i smintealade la 1nlmtle noastre, ca s nu ne v ă t ă m ă m pe noi Î n ş i n e , scan-

156

.Y

dificil de acceptat, date fiind c o n d i ţ i i l e dure de d e t e n ţ i e l a care a fost supus Sfântul Maxim în ultimii s ă ani de v i a ţ ă , caxeau precedat maxtiriul ş exilul s ă ultim (662). De aceea, estemult mai probabil ca V i a ţ a Fecioarei Maria, în cazul în caxe i sea c c e p t ă paternitatea m a x i m i a n ă , s fie d a t a t ă în jurul anilor614-619, caz în care ea ax constitui cea mai timpurie o p e r ă aSfântului Maxim. A ş cum ne a x a t ă V i a ţ a s i r i a c ă d e s c o p e r i t ă ş p u b l i c a t ă în 1973 de profesorul Sebastian Brock9

, Sfântul

Maxim era de origine p a l e s t i n i a n ă . El ş i - . a început v i a ţ a mo

n a h a l ă înt r-una din lavre1e palestiniene, a jungând la Cons

tantinopol în anul 614, în urma i n v a d ă r i i devastatoaxe aPalestinei din acel an de c ă t r e persani. Pentru o vreme (îna

inte de a se refugia în Africa în urma asediului avaxo-persan alCapitalei din 626, respins de bizantini printr-o i n t e r v e n ţ i em i r a c u l o a s ă a Fecioaxei c o m e m o r a t ă liturgic prin generalizarea în cult de c ă t r e patriaxhul Serghios a faimosului Imn acatist

dalizându-ne pe nedrepo>. Ş punând metanie, avva Maxim s-asculat ş Î n t i n z â n d u - ş i mâinile spre cer a zis cu lacrimi: <<Cel ce nuspune c Doamna n o a s t r ă , p r e a s f â n t ă , p r e a c u r a t ă ş c i n s t i t ă det o a t ă firea Î n g e r e a s c ă , nu a fost cu a d e v ă r a t ş M a i c ă n a t u r a l ă a lui

Dumnezeu Cel ce af ă c u t

cerulş p ă m â n t u l ,

mareaş

toate cele cesunt În ele, s fie anatema ş katathema de la T a t ă l , Fiul ş SfântulDuh, Treime cea d e - o - f i i n ţ ă ş a d o r a t ă , de la corul Puterilor c e r e ş t i ,al Apostolilor ş Proorocilor ş de la n e s f â r ş i t u l popor al Mucenicilor, ş de la tot duhul cel s ă v â r ş i t Întru dreptate, acum ş purureaş În vecii vecilor. Amin». Ş plângând s-au rugat pentru el zicând:«Dumnezeu s ă - ţ i dea put,:re, P ă r i n t e , ş s te Î n v r e d n i c e a s c ă s s ă v â r ş e ş t i drumul acesta f ă r ă p o t i c n e a l ă » " .9 Analeeta Bolandiana 91 (1973), p, 299-316 [tr. rom. Ioan I. I c jr.,Revista t e o l o g i e ă 7 6 (1993), nr, 1), p. 105-118].

157

compus anterior, probabil de Roman MelodullO) , î n c ă tâ

n ă r u l monah palestinian Maxim s-a stabilit la m ă n ă s t i r e a Fe

cioarei din Chrysopolis (cum a r a t ă V i a ţ a g r e c e a s c ă , § 5). Aici

a putut scrie probabil originalul grecesc pierdut al V i e ţ z iFecioarei pe care versiunea g e o r g i a n ă care a ajuns p â n ă la no i

îl atribuie "fericitului p ă r i n t e l u i nostru Maxim ftlozoful ş Cuprins



m ă r t u r i s i t o r u l " 11.

diac. Ioan 1. I c jr.

10 Cj studiul fundamental (pe urmele i n v e s t i g a ţ i i l o r anterioare ale

lui N. H. BAYNES, cu bibliografia chestiunii) al lui AVERIL CAME-

RON, "The Theotokos in Sixth-Century Constantinople: A Cityfinds its Symbol", JournaL ofTheologicaLStudieJ' 29 (1978), p. 79-108.

11 Pentru d e z v o l t ă r i l e atât anterioare, cât ş ulterioare (mai ales în

omiliile S f i n ~ l o r Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului

ş Ioan Damaschin, t o t cca 740) ale evlaviei ş dogmei mario

logice în epica p a t r i s t i c ă , cititorul interesat are la d i s p o z i ~ e cursul

de mariologie al pc prof. IOAN G. COMAN (ed. de mitropolit

Nicolae Corneanu) în: " Ş CuvântuL trup S-a f ă c u t ' : Hristologie fimarioLogie p a t r i s t i c ă , Ed. Mitropoliei Banatului, T i m i ş o a r a , 1993,

p. 307--426.

158

V i a ţ a Maicii Domnului (Sfântul Maxim M ă r t u r i s i t o r u l ) . . 5

Prolog 5

C o p i l ă r i a 7

Buna-vestire 19

Naiterea ,................................................................................ 30

Aducerea la Templu a Pruncului Iisus 44

BoteZflI ii a r ă t a r e a lui Iisus ·.············· 61

Patima 70

Învierea 88

Adormirea 98

N o t ~ ~ : . . : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : ~ ~ Stihirile SfântuluiMaxim 137

o biografie d o x o l o g i c ă a FecioareiMaria în opera

SfântuluiMaxim M ă r t u r i s i t o r u l ? (diac. Ioan I. I c jr.) ... 143

159

sfantul maxim marturisitorul viata maicii domnului (text)

Documents